Lect . univ. dr. TĂNASE Alin-Eliodor [612046]

1

UNIVERSITATEA
TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect . univ. dr. TĂNASE Alin-Eliodor

Absolvent: [anonimizat]
2019

2

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

„ Studiu de caz privind Stocurile unei societati
comerciale – materiale de construcții
SC DENRAD NEGOTIUM SRL ”

Coordonator științific:
Lect . univ. dr. TĂNASE Alin-Eliodor
Absolvent: [anonimizat]

3
CUPRINS:
comerciale trebuie să acorde o atenție deosebită
managementului firmei, actelor contabile, dar și forței de muncă, astfel
toate acestea puse la punct vor ajuta firma la creșterea competitivității și
profitabilităț ii acesteia.
CAP.I ACHIZITII LA SC DENRAD NEGOTIUM SRL
1.1. Prezentare SC Denrad Negotium SRL……………………………5
1.2. Activitatea societății.. ……….. ……………………………………………………….. 6
1.3. Evoluția principalilor indicatori economici -financiari …………………… ……7
CAP II S tocurile și înreg istrările contabile la SC Denrad
Negotium SRL
2.1. Stocurile și înregistrările contabile………………….. …………………………. .11
2.2. Achizițiile și înregistrările contabile ……………………….. …………………….. 13
2.2.1. Achiziții mărfuri și înregistrări contabile………………………………13
2.2.2. Achiziție mărfuri cu discount pe a ceași factură………………………14
2.2.3. Achiziție mărfuri cu factură discount distinctă………………………16
2.2.4. Achiziție mărfuri factură avans ………………………………………….16
2.2.5. Ach iziție mărfuri din U.E………………………………………………………17
2.3. Vânzarea mărfurilor și scoaterea din gestiune a acestora ……………………. 32
2.4. Documente și înregistrări contablie de evidență……………………. ………..34
2.5. Achizițiile intra -comunitare – înregistrări contabile…………………………… 42
2.6. M etoda de descărcare din gestiune FIFO/FEFO ……………………. ………..47

4
Anexe ………… …………………………………….. …………………. …………………………52
Bibliografie…….. ……………………………………………………. …………………………68
INTRODUCERE
Contabi litatea unei companii este împărțită pe tipuri de activități în
funcțiie și de specificul activității întreprinse, mergându -se de la achiziții,
vânzări , precum și acitivități de salarizare, bancă, e.t.c. Cu cât firma este mai
mare, cu atât vor crește și nevoile de personal specializ at, însă din păcate se
pare că țara noastră duce o criză acută de personal .
Firmele care au o cifra de afaceri mai mare și mai mulți angajati își
organizează departamente specializate pe diferite tipuri de activități.
Achizițiile și vânzările ocupă un rol important în buna desfășurare a
activității firmei, mai ales în profitabilitatea acesteia.
Un aspect important pe care și lucrarea de față vrea să-l scoată în evidență
este legătura dintre profitabilitatea firmei și departamentul achiziții alături de cel
de vânzări, astfel dacă managerul și departamentul de contabilitate împreună cu
cel de achiziții și vânzări au niște obiective clar definite și acceptate de toate
părțile implicate atunci profitabilitatea firmei va crește. Un exemplu simplu de
dat este dat de penuria stocurilor ceea ce poate duce la pierderea clienților pe
termen lung și încrederea acestora în firmă, de asemenea o firmă mică nu își
poate permite suprastocajul sau stocuri prea mari care au o viteză de rotație
mică, cu alte cuvinte se poate bloca.
O bună comunicare la toate nivelurile precum și o contabilitate
amănunțită și minuțioasă vor avea un impact pozitiv asupra rezultatelor
financiare ale firmei , ceea ce se dorește a se arăta în prezenta lucrare este
importanța legăturii achiziții -vânzări -contabilitate – rezultate financ iare pozitive
pe termen lung.
Societățile comerciale trebuie să acorde o atenție deosebită
managementului firmei, actelor contabile, dar și forței de muncă, astfel toate

5
acestea puse la punct vor ajuta firma la creșterea competitivității și
profitabilităț ii acesteia.
CAP.I ACHIZITII LA SC DENRAD NEGOTIUM SRL
1.1. Prezentare SC Denrad Negotium SRL

Societatea este înființată în 2016 de către Hiru M. , fiind acționar unic, capitalul social
este de 200 lei .
SC DENRAD NEGOTI UM SRL este o firmă care conform înregistrării de la
Registrul Comerțului Argeș se ocupă cu Comerțul materialelor de construcții , având sediul
social în comuna Domnești , jud. Argeș, își începe activitatea în 2016 înregistrâdu -se la
Registrul Comerțului cu J0 3/1627/2016, în 2017 deschide un punct de lucru unde își
desfășoară activitatea principală de vânzare a materialelor de construcți i.
Din punct de vedere fiscal societatea Denrad este:
– Plătitoare de tva și aplică sistemul TVA la încasare,
– Plătitor pe impozitul pe venitul din salarii și contribuții sociale,
– Plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderii
Studiul sistemului exist ent la Denrad Negoti um reprezintă un cumul de activități care
urmăresc creșterea performanțelor economico -financiare, creșterea competitivității, toate
aceste targeturi neputând fi realizate fără o bună corelare între toate departamentele
existenete în cadrul acesteia.
În vederea creșterii eficienței economice, a performanțelor financiare firma folosește
programul de licitații online SICAP, astfel periodic sunt postate în catalog diferite produse
care se afla în oferta, firma primind diferite comenzi pe care le -a onorat crescându -și astfel
cifra de afaceri , implicit vânzările și portofoliul de clienți.
Ca urmare a rezultatelor obținute î n ultimii 2 ani firma urmărăște creșterea
investițiilor în echipamente și utilaje necesare descărcării mărfu rilor.
De asemenea firma urmărește și accesarea de fonduri europene deoarece vrea să
crească ca dimensiune economică , urmând a se achiziționa echipamente și utilaje noi precum:
o lisă mecanică, o dubă pentru transportul mărfii, o macara pentru transport ul mărfii , licențe
de contabilitate și informatică de gestiune.

6
Principalele obiective urmarite sunt creșterea competitivității atât pe plan local cât și
la nivel de județ al firmei, creșterea profitului și marărilea firmei , prin deschiderea de noi
puncte de lucru.

1.2. Activitatea societății

Societatea Denrad Negotium achiziționează marfă de la diverși distribuitori și
producători pe care ulterior o vinde către clientul final.
Principalele produse care sunt achiziționate sunt de natura materialelor de c onstrucții
de tipul: ciment, bca, adezivi, osb, rigips, materiale feroase de tipul țeavă, plase
sudate, plase împletite, policarbonat, polistiren, gresie, phd , dar și produse mai mici
pentru instalațiile de phd, pvc, ppr, electrice și altele.
Achizițiile se fac în baza unui contract încheiat cu fiecare colaborator în parte ,
contract ce se regăsește anexat la prezenta lucrare la lucrarea 1 .
Firma folosește de asemenea programul SICAP pentru a încheia contracte cu furnizorii
persoane juridice, și pentru a face postările cu produsele pe care le comercializează,
astfel încât firma colaborează și cu instituțiile din zonă, motiv pentru care aceasta și
deschis cont în Trezoreria Curtea de Argeș
1.3. Evoluția principalilor indicatori economico -financiari pe ultimii 2 ani
De la deschidere și până în prezent se observă o creșterea CA, profitului brut,
profitului net, iar în ceea ce privește produsele are loc o creștere a vânzării la
următoarele produse: ciment, osb și polistiren, graficele de mai jos sitetizând clar
evoluția acestora astfel:

7

Grafic 1 : CA si Profitul net 2016, 2017, 2018
Conform graficelor se observă o creștere constantă a cifrei de afaceri , pornind greu în 2016 ,
înregistrând o cifră mică de afaceri, în 2017 începând cu deschiderea propriu -zisă a activității
de depozit.
În 2018 cifra de afaceri crește cu aproximativ 50 % , de la 400000 lei la 620000 lei , ceea ce e
este o creștere semnificativă, iar pe viitor firma ar trebui să se preocupe în principal de
consolidarea acesteia, prin fidelizare a clienților și consolidarea relațiilor cu partenerii de
afaceri.
De asemenea se observă o creștere și a profitului net , ceea ce ajută firma care dorește să –l
reinvestească prin achiziția de utilaje noi care să înlesnească transportul mărfurilor către c lient
într-un timp mult mai scurt față de prezent cand firma nu dispunde de mașini noi și
performante, ar fi aici nevoie de achiziția unei masini cu macara, pentru descărcarea BCA –
ului, clienții solicitând descărcarea acestora cu macara și nu manual.
0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000
CA PROFITUL NET 2018
2017
2016

8

GRAFIC 2. VANZARI PRODUSE CIMENT, OSB SI POLISTIREN
i

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000
CIMENT OSB POLISTIREN 2016
2017
2018

9

Cimentul în cadrul firmei este un produs tractor , altfel spus toată lumea vrea să știe prețul la
ciment deoarece acesta este printre cele mai folosite materiale de construcție, dacă firma a
avut un preț bun la ciment atunci și cantitățile vândute din acest produs au crescut.
Recomandările mele în materie de vânzare a produsului ciment sunt ca firma să încheie un
contract cu fabrica de la Campulung Muscel, cimentul Holcim fiind cel vândut de Denra d și
foarte căutat de către clienți .
În ceea ce privește polistirenul vânzarea acestuia a crescut deoarce firma a încheiat un
contract direct cu Adeplastul, dispărând intermediarii, au dispărut și anumite costuri
suplimentare , Denrad devenind astfel co mpetitiv pe piața izolațiilor locale . OSB -ul a crescut
vânzarea acestuia, însă pentru a fi competitiv recomandarea ar fi încheierea unui contract de
colaborare cu un producător. În ceea ce preivește pondere în vânzările totale aceste 3 produse
reprezint ă 24.5 % din vânzarea totală a magazinului.

10
CAP II
Stocurile și înregistrările contabile la Sc Denrad Negotium SRL

2.1. Stocurile și înregi strările contabile
Problema stoc urilor prezintă o importanță deosebită pentru firmă, fiind esențială
pentru bun a desfășurare a activității firmei. Activitatea de urmările a stocurilor se pune
începâ nd cu asigurarea resurselor, trecând prin toate fazele recepție – vânzare până la livrarea
produselor către clienți.
Urmărirea și gestionarea corectă a stocurilor trebu ie sa aibă în vedere dimensionarea corectă
și coerentă a acestora ., astfel încăt firma să nu sufere nici de suprastocare, dar nici de
penurie.
Este important de verificat aprovizionarea în mod contant , sunt anumite produse care sunt
sezoniere, a dica de exemplu vânzarea lor se face primăvara însă achiziția acestora trebuie să
se facă în timpul iernii când cererea pentru acestea este scăzută, de exemplu sârma ghipată
necesară primăvara clienților pentru realizarea reparațiilor gardurilor și împrejm uirilor se va
achiziționa in decembrie – ianuarie și se va vinde în martie, prețurile de achiziție a acesteia
putând fimai scăzute și cu 20 % față de prețul din sezon.
Cu ajutorul calculatorului , mai exact a programului de gestiune achiziționat de f irma
Denrad, în speță SAGA, pot fi urmărite cu ușurință sotucurile firme , astfel că dacă un produs
lipsește angajații pot da imediat comanda de el , dar și viteza de rotație a stocurilor putându-
se elimina eventualele rupturi de stoc sau suprasocajul .
Contabilitatea pentru activi tatea depozitului de materiale presupune,de regulă,urmă toarele:
• cumpărare mărfii de la furnizori și vânzare a acesteia către clientul final;
• evidența angajațiilor, facem aici referire la programul Revisal ;
• ținerea clară a evitenței contabile a imobilizărilor, de exemplu: duba cu care se face
transportul mărfurilor și altele ;
• înregiostrarea serviciilor oferite de terți precum cele cu electricitatea, abonamentele de
internet și telefonie, cele de curățenie ;

11
• externaliza rea serviciului de contabilitate ;
• ținerea evidenței contabile a plăților prin casă și bancă – extrase de bancă ;
• repartizarea profitului .
În cele ce urmează ne vom referi la contabilitatea stocurilor
Prin natura obiectului său de activitate , un depozit de materiale de construții cumpără de la
furnizori marfă pe care după aplicarea adaosului comercial o revinde către clientul final,
oferind drept serviciu gratuit și livrarea la domiciliul acestuia .
Particularitățile comerțului cu amănuntul :
 Înregistra rea contabilă a mărfurilor are loc la prețul de vânzare cu amănuntul , precum este
prezentat și în modelul de mai jos;
 Plată are loc de obicei la momentul efectuării achiziției .
2.2. Achizițiile și înregistrările contabile

STUDII DE CAZ :
Marfa înreg istrata la preț de vânzare cu amănuntul
2.2.1. Achiziț ii mărfuri și înregistrare contabilă

Denrad încheie un contract cu furnizorul A.A SRL înmatriculat la
Registru l Comerțului sub nr J23/1165/ CIF RO 36568AA Galati , cont bancar
RO25RZBR 000011001598 achiziționează petru ca mai apoi să le vîndă mai
departe către clientul final , achizitionează în 04 decembrie 2018 mărfu ri la un
preț de 10.000 lei adăugându -se TVA -ul . Denrad Negotium aplică un adaos
comercial de 30 % pentru marfa cumpărată folosin du-se un preț de vînzare cu
amănuntul. După realizarea NIR-ului și punerea mărfii la vânzare aceasta este
Denrad este o firmă care plătește tva-ul către stat, depășind plafonul de
neplătitor de tva a trebuit să treacă la plătitor. Decontarea are loc în cursul
aceleiași zile prin emiterea de chitanță de către A.A pe suma de 5000 lei și
ordin de plată pe suma de 5000 lei (a se vedea anexa 4 chitanță și anexa 5
dispozitie de plată, anexa 6 OP ), conform factura A.A nr XXX/04.12.18 (anexa
nr 1)

12

a) Prima înregistrare este cea a achiziției de mărfuri :
% = 401 Furnizori 11.900
371 Marfuri 10.000
4426 Tva deducti bila 1.900
5311 Casa in lei 5000
5121.2 Cont la banci in lei 6190
La recepția mărfii, OSB de 9 mm se emite NIR ( a se vedea anexa 7 )

– înregistrarea factură marfă
371 = 401 10.000 lei
“Marfuri” “Furnizori”
– Inregistrare factura TVA
4426 = 446 TVA 1900 lei
“TVA deductibila ” “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”
– Inregistrarea platii in numerar
371 = 5311 5000 lei
“Marfuri” “Casa in lei ”
– Inregistrarea platii in banca
371 = 5121 6190
“Marfuri” “Conturi la banci in lei ”

2.2.2. Achiziție mă rfuri cu discount pe aceași factură

13
DENRAD NEGOTIUM, achiziționeaza la data 10 12. 2018 marfă de la SC A.A
SRL, punct de lucru Pitesti, Geamana, CUI 36568799,J23/1165/2009 cont
IBAN RO25RZBR0000110015983517 în valoare de 5200 lei, pentru care
primește o factură nr 287/10.12.2018 de discount în valoare de 250 lei, factura
se regaseste in Anexa 7 , chitanta anexa 1 1 înregistrăr ile contabile sunt
următoarele :
Factura 287/10.12.2018, cotă tva 19%
Denumirea
produselor sau a
serviciilor U.M. Cant.
P.U.
Valoare TVA
PC 12 Buc. 250 17.48 4369 831

REDUCERE
COMERCIALA Buc. 1 -210 -210 -40

Total 4159 791
Total de plată 4950 lei
– Înregistrare achiziție mărfuri:

371 = 401 4.950
“Mărfuri ” “Furnizori”
– Inregi strare tva
4426 = 446 TVA 791
“TVA deductibila ” “Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate ”
– Inregistrare discount
371 = 609 250
„Marfuri ” „Reduceri comerciale primite ”

14

– Inregistrare plat ă
371 = 5311 4.950 lei
„Mărfuri” „Casa în lei”
2.2.3. Ach izitie marfuri cu factura de discount distincta

DENRAD NEGOTIUM achiziționează marfă de la Venus DSH,
înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr J03/1287/2011, CUI RO 3676855,
cu sediul în Bucuresti, sector 5, cont bancar RO40BRDE410SV85151434100,
data facturării 14.12.2018 firmă care acordă discount la sfârșitul facturii, astf el
la o valoare de 1200 lei se primește un discount în valoare de 84 lei la dat a
30.12.2018 (a se vedea anexa 9 ), înregistrările contabile vor fi următoarele:
% = 401 1200
“ Furnizori ”
371 1008
“Marfuri ”
609 84
“Reducerre comercială primită ”
4426 191,59

– Inregistrare marfuri
371 = 401 1200
„Marfuri” „Furnizori”

– Inregistrare reduceri comerciale
371 = 709 84
„ Marfuri” „Reduceri comerciale primite ”

15
2.2.4. Achiziție mă rfuri fac tură avans

Denrad Negotiu primește o factură de avans în euro de la HAUSBERG , firmă cu
sediul in Nurenberg , Germania pentru produsele achizitionate.

– Înregistrare mă rfuri

409 = 401 1000 eur x 4,6 = 4600 lei
„Furnizori –debitori ” „Furnizori ”

– Inregistrare TVA:

4426 = 4427
„TVA deductibila ” „TVA colectata ”
valoare factura x Cursul de schimb BNR de la data facturii x 19% = 874 lei

– Plata factura de avans:
% 5124 1000 eur x 4,65 =4650 lei
401 1000 eur x 4.6 = 4600 lei
665 = 50 lei
– Achizitia de bunur i

371 = 401 2000 eur x 4,7 =9 .400 lei
„Marfuri ” „Furnizori ”

– Achizitie furnizori –debitori

409 = 401 -1.000 E x 4,7 = -47.00 lei
„Furnizori –debitori ” „Furnizori ”

– Inregistrare TVA

4426 = 4427 – 1.000 x 4,7 x 19% = 893 lei
„ TVA ded uctibila ” „TVA colectata ”

409 = 765 10 lei
„Furnizori – debitori”

2.2.5. Achizitii marfuri din U.E

Societatea Denrad din R omania inregistrata in scop de TVA (cu cod valid de
TVA ) achizitioneaza de la o societatea din Germania (inregistrata in scopuri
de TVA in Germania) marfuri in valoare de 10.000 de euro. Primeste factur a si
marfa pe data de 1.02.2019 , la un curs va lutar de 4, 55 lei. A se vedea anexa
10 cu factura fiscala . Inregistrarile in contabilitate la primirea facturii:

16
371 = 401 45.500 (1000euro*4,55)
4426 = 4427 8 .645 1

– Se inregistreaza achizitia
371 = 401 45.500
„Marfuri” „Furnizori”
– Inregistrarea TVA
4426 = 4427 8.645
„TVA deductibila” „TVA colectata”

In alt caz societatea Denrad Negotium din Romania inregistrata in scop de TVA (cu cod
valid de TVA) achizitioneaza de la societ atea din Germania (inregistrata in scopuri de TVA
in Germania) marfuri in valoare de 10.000 de euro. Primeste factura pe data de 18.12.2018, la
un curs valutar de 4,55 lei, iar marfa in data de 02.02.2018 – curs valutar = 4,54
La data de 18.12.2018, are loc înregistrarea mărfii în contul 327 la cursul valutar din
monetul primirii mărfii (respectiv din 18.12.2018) .
– Inregistrare marfuri in curs de aprovizionare
327 = 401 10.000 x 4,55 45.500 lei
„Marfuri in curs de aprovizionare ” „Furnizori ”

Si
– Intregistrare TVA
4426 = 4427 8.645 lei
„”TVA deductibila” „TVA colectata ”

In situatia in care pana la 31.12.2018 nu se efectueaza plata furnizorului, se reevalueaza
datoria in valuta (cont 401) la cursul valutar al BNR din data de 18.12.2018, inregistrand
diferentele de curs valutar prin intermediul contului 665 sau 765 in functie d e evolutia
cursului valutar (presupunem ca la 18.12.2018 1 eur = 4.56)

– Inregistrare cheltuieli din diferente de curs valutar
665 = 401 100

17
„ Cont de cheltuieli din curs valutar ” „ Furnizori ”

In data de 02.02.2019 are loc primirea efectiva a bunurilor, dar nu si transferul dreptului de
proprietate, care a avut loc in 18.12.2018.
Practic, in 02.02.2019, pe baza de NIR, se primesc bunurile de la transportator, nu de la
vanzator.
Astfel, in 02.02.2019 se face inregist rarea

371 = 327 la cursul din 18.012.2018 4,5500
„Marfuri” „Marfuri in curs de aproviziona re „

2.2.6. Achizitii de marfuri din SUA si inregistrarea transportului aferent livrarii
marfurilor
SC Denrad Negotium SRL, , J03/1627/2016, cumpara mărfuri din SUA la data
de 18.12.2018 cu factură nr 10900567 in valoare de 150000 dolari:
– Înregistrare factură externă de marfă:

371 = 401 600.000 lei
“Marfur i” „ Furnizori” (150.000*4lei/$)

– Înregistrare factură de transport:

371 = 401 20.000lei
“Mărfur i” “’Furnizori” lei

– Înregistrare taxe vamale datorate:

371 = 446 taxe vama le 62.000 lei
“Mărfur i” “Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ”

– Înregistrare comision vamal datorat:

371 = 446 comision vamal ………………………….. ………………….
„Mărfuri ” „Alte impozite, taxe și vărsămite asimilate” 3.100 lei

– Înreg istrare TVA aferentă importului :

4426 = 446 TVA 13.169 lei

18
“TVA deductibilă” “ Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

– Plată taxe vamale

446 Taxe vamale = 5121 62.000 lei
„ Contul de alt e impozite , taxe și vărsăminte” „Conturi la bănci în lei”

– Plată comision vamal:

446 Comision vamal = 5121 3.100 lei
“Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ” „Cont uri la bănci în
lei”………… …..

– plată TVA din import:

446 TVA = 5121 130.169 lei
“Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ” „Conturi la băn ci în lei”

% = SC Denrad Negotium SRL, , J03/1627/2016, cumpara mărfuri din
SUA la data de 18.12.2018 cu factură nr 10900567 in valoare de 150000 dolari:

– Înregistrare factură externă de marfă:

371 = 401 600.000 lei
“Marfuri” „ Furnizori” (150.000*4lei/$)

– Înregistrare factură de transport:

371 = 401 20.000lei
“Mărfuri ” “’Furnizori” lei

– Înregistrare taxe vamale datorate:

371 = 446 taxe vamale 62.000 lei
“Mărfuri ” “Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ”

– Înregistrare comision vamal datorat:

19
371 = 446 comision vamal ………………………………………………
„Mărfuri” „ Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ” 3.100
lei

– Înreg istrare TVA aferentă importului :

4426 = 446 TVA 13.169 lei
“TVA deductibilă” “ Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ”

– Plată taxe vamale

446 Taxe vamale = 5121 62.000 lei
„Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ” „Conturi la bănci în
lei”

– Plată comision vamal:

446 Comision vamal = 5121 3.100 lei
“Contul de alte impozite , taxe și vărsăminte ” „Conturi la bănci în
lei”………… …..

– plată TVA din import:

446 TVA = 5121 130.169 lei
“Contul de alte impozite , taxe și vărsă minte ” „Conturi la bănci în
lei”

În ceea ce privește mărfurile achiziționate de către Denrad, stocul detinut este in curs de
aprovizionare, r ecunoasterea se face, in conturile 32 "Stocuri in curs de aprovizionare".

– Inregistrarea mat eriilor prime in curs de aprovizionare

321 = 401 135.900 lei
„Contul de materii prime în curs de ” „ Furnizori”

2. In data de 17 martie 2019 se plateste furnizorului suma de 45.0 00 dolari, la
cursulvalutar de 3 ,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR in data de 16 martie
2019 ). Contravaloarea in lei a sumei plat ite in valuta reprezinta 17.550 lei
(45.000 dolari x 3 ,9000 lei/dolar).
Difere ntele de curs valutar favorabile, inregistrate la data platii, sunt de 5.400 lei
[45.000 dolari x (4,0200 lei/dolar – 3,9000 lei/dolar)].

20

401 „Furnizori ” = %135.900 lei
5124 „Conturi la ba nci in valuta ” 17.550 lei
765 „Venituri din diferente de curs valutar ” 5.400 lei

3. Se achiziționează materii prime în sumă de 164.700 lei acestea cuprinzând următoarele
aspecte :

– prețul slabilit la recepționarea mărfii de 135.900 lei ;

– Cheltuielile efectuate pentru transportul acestora care ajung la valoarea de 16.000 lei prin
calculul 3.809 $ * 4,2 lei/$ ;

– plata taxelor vamale , ajunse și ele la suma de 12.800 leil .
taxa pe valoare adăugată în valoare de 27.360 lei, aceasta având avantajul că poate fi
recuperată.

301 „Materii prime” = % 164.700 lei
321 „Materii prime in cu rs deaprovizionare1” 35900 lei
401 „Furnizori” 16.000 lei
446 „Alte impozite, taxe s ivarsaminte asimilate”12.800 lei

4. Cheltuielie efectuate cu transportul se plătesc 21.100 lei rezultată din formula
de calcul următoare : 5.000 dolari x 4 ,2200 lei/dolar precum si inregistrarea
diferentelor de curs valutar nefavorabile, de 100 lei rezultată din calculul
următor 5.000 dolar i x (4 ,2000 lei/dolar – 4,2200 lei/dolar) :

%= 5124 „Conturi la banci in valuta” 21.100 lei
401” Furnizori” 21.100 lei
665 „Cont de cheltuieli din diferențe de curs valutar ” 100 lei

5. Se plătește taxa pe valoare adăugată și alte taxe vamale , care sunt calculate
în vamă astfel :
% = 5121 40.160 lei
„ Conturi la bănci în lei”
446
„ Contul de alte impozite și vărsăminte asimilate” 12.800 lei
4426
„Taxa pe valoare adăugată deductibilă” 27.360 l ei

6.Se trece la înregistrarea materiilor prime :

21
601 = 301 164.700 lei
„Cont de cheltuieli cu materiile prime ” “Cont de materii prime’ “

In jurnalul pentru cumparari vom trece DV I :

Daca TVA stabilit in vama a fost de 27.360, atunci valoarea statistica a
marfurilor a fost 27.360…………….24 X ……………100
X = 27.360 x 100/24 = 114.000 – 12.800 (taxele vamale) – 16.000 (transport) =
85.200.
Contabil , valoarea marfurilor a fost de 135.900 (inainte de includerea in costul
lor a taxelor vamale si transportului).
Deci vom inregistra in Jurnalul pentru cumparari DVI :
301 = % 114.000 lei
401 Valoare st abilita in vama 85.200 lei
401 (transportul) 16.000 lei
446 (taxe vama le) 12.800 lei
In mai, cand inregistrez DVI, trec baza 114.000 si TVA 27.360 in Jurnal si in
Decont la randul 22.

Pe exemplul respectiv, am trecut in Jurnalul din martie (data receptiei) si Decont
achizitie scutita de TVA 135.900 la randul 26.

Deci voi storna factura pentru suma inregistrata prin DVI

321 = 401 85.200
„Contul de materii prime in curs de aprovizionare ” „Furnizori”

Acest lucru va face ca la randul 26 sa imi apara suma -85.200, per total avand in
cele 2 deconturi suma din fac tura :

50.700 care ramane in randul 26 din cele 2 deconturi (135.900 – 85.200)
85.200 care este inclusa in suma de la randul 22 din Decont.
Voi receptiona diferenta de materii prime dintre DVI si valoarea din factura :

301 = 321 50.700
„Materii prime” „Materii prime in curs de aprovizionare ”

Exemplul dat este unul complicat, dar acopera situatii atipice care pot genera
diferent e foarte mari de curs .

22

Practic, pentru o corelatie perfecta i ntre baza si TVA dvs. trebuie inregistrat
valorile din DVI si nu pe cele din factura.

Apoi , daca exista diferente le vom regulariza intr -un mod similar celui de mai
sus, pentru ca in realitat e valoarea marfurilor este cea din factura , nu cea din
DVI.
5121 Conturi la banci in lei 40.160 lei
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 12.800 lei
4426 TVA deductibila 27.360 lei

6. Inregistrarea consumului de materii prime:

601 = 301 164.700 lei
Contul de cheltuieli cu materiile prim Contul de materii prime

In jurnalul pentr u cumparari vom trece :

Daca TVA stabilit in vama a fost de 27.36 0, atunci valoarea marfurilor este de
27.360…………….24 X …… ………100
X = 27.360 * 100/24 = 114.000 – 12.800 (taxele vamale) – 16.000 (transport) =
85.200.
Valoar ea marfurilor este de 135. Se realizează următoarea înregistrare :
301 = % 114.000 lei
401 valoarea stabilita in vama 85.200 lei
401 (transportul) 16.000 lei
446 (taxe vamale) 12.800 lei
Trece baza 114.000 si TVA 27.360 in Jurnal .

Pe exemplul respectiv, am trecut in Jurnalul din martie (data receptiei) si Decont
achizitie scutita de TVA 135.900 la randul 26.

23
Deci vo i storna factura pentru suma inregistrata prin DVI
321 = 401 85.200
„Materii prime in curs de aprovizionare” „Furnizori”
Se va intampla ca la randul cu numarul 26 sa apara cu minus suma de 85.200 lei
si va avea doua deconturi dupa cum urmeaza :
– Suma de 50.700 lei se va regasi pe randul 26
–
Cealalta suma de 85.200 va aparea pe randul 22 din decont.
se va trece la receptionarea materiilor pr ime dintre DVI pe de o parte si
valoarea din factura astfel :

301 = 321 50.700
„Materii prime” „Materii prime in curs de aprovizionare ”
Acest exemplu nu esteunul simplu, din potriva este unul destul de complicat , dar releza
anumite situatii in care se genereaza diferente destul de mari de curs valutar.
practica ne arata ca pentru a obtine o corelatie perfecta intre ba za si tva va trebui ca acesta sa
fi inregistrat sumele din DVI si sa nu fie cele inscrise pe factura .
Apoi, daca exista diferente se va trece la regularizarea acestora intr -un mod cat mai
asemanator cu cel de mai sus exemplificat , deoarece real caloar ea marfurilor este cea din
factura si nu cea care se regaseste in DVI .

b) Modalitatea de calculare si inregistrare a diferentelor de pret la marfuri
Din cauza faptului firma ultilizeaza pretul cu amanuntul la vazarea produselor, dupa ce are loc
inregistr area stocurilor la cost de achizitie , se va trece si la inregistrarea diferentelor de pret
care rezulta din corectarea valorii de achizitie pana la nivelul pretului de vanzare cu
amanuntul astfel rezulta:
Un adaos comercial de 30 procente*pretul de achiz itie * 10.000 lei= 300 lei
Taxa pe valoare adaugata neexigibila adica (costul de achizitie+adaosul comercial )* 19%=
(10.000+3000)* 19%= 2.4700 lei

24
In vederea obtinerii pretului de vanzare cu amanuntul al produselor se va folosi urmatoarea
formula :

Taxa pe valoare adaugata se va reflecta in pretul de vanzare cu amanuntul, insa exigibilitatea
acesteia va rezul ta numai in momentul vanzarii marfurilor, până atunci se va folosi contul de
tva neexigibilă, 4428, pentru ca ulterior să se reflecte în contul de tva colectată 4427.
Se poate conchide că prețul cu amănuntul al mărfurilor este următorul:
= 10.000+3000+2.470= 15.470 lei
De asemenea trebuie precizat faptulcănotele contabile prin intermediul cărora sunt reflectate
în contabilitate diferențele de preț sunt următoarele:

371 „Mărfuri” = % 5.470
378 „Diferente de pret la marfuri ” 3.000
4428 ” Tva neexig ibila” 2.470

c) Vânzarea mărfurilor
Aici este important să menționăm obligativitatea de a avea casă de marcat pentru operatorii
economi ci care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct
către populaț ie. Mai nou , repectiv începând cu 1 octombrie 2018 ANAF a introdus declarația
4200 care este obligatorie și care constă în depunea ei pe site-ul e-guvernare.ro, aceasta
constând în preluarea vânzărilor în format electronic de la casa de marcat și transmiterea
acestora în cadrul declarație, baze legale fiind:
 · OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electr onice fiscale, cu modificarile și completările ulterioare, republicată ;

25
 HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodo logice pentru aplicarea Ordonanței de
Urgentță a Guvern ului nr. 28/1999 privind obligația agenț ilor economici de a utiliza aparate
de marcat electronice fiscale, republica tă;
Vânzările se înregistrează în contabilitate folosindu -se raportul de la casa de marcat, raport
emis zilnic , cunoscut și sub denumirea de raportul *Z *, acesta fiind obținut la sfârșitul
fiecărei zile.
Rapo rtul Z este raportul fiscal de închidere zilnică și reprezint ă documentul care conține
aceleaș i elemente de identificare ca și bonul fiscal, plus numărul bonurilor emise în ziua
respectivă: valoarea totală a operațiunilor efectuate și totalul taxei pe valoarea adaugat ă, cu
precizarea nivelului cotei, valoarea totală a operaț iunilor scutite de taxă pe valoarea adaugată ,
precum și valoa rea taxelor care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea
adaugată .
În cazul vânzărilor cu amănuntul efectuate prin magazine către agenți economici ori către alte
categorii de cumpărători decât populația, utilizatorii sunt obligați să emită bon fiscal și, la
cerere, factur ă fiscală .
Notele contabile sunt :
– în cazul plății numarar în magazin:

5311 *Contul casa în lei * = % 75.000
707 *Contul de venituri din vânarea mărfurilor* 63.025
4427 „TVA colectată ” 11.975
TVA = 19* preț de vânzare / 119 =75.000 lei*19/119 =11.975
– în cazul plății cu cardul la POS -ul instalat în magazin :

5125 ‚Sume în curs de decontare ” = % 75.000
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 63.025
4427 „TVA colectată ” 11.975.
5121 *Conturi la banci în lei * = 5125 „Sume în curs de deco ntare ” 75.000

26
Explicația pentru folosirea contului 5125 este simplă, ultilitatea acestuia este dată de faptul că
între momentul plății la POS și momentul în care intră banii în cont există anumite decaleje
de timp, reflectate și în extrasul emis de către bancă clientului.
– în cazul în care clientul plăteș te cu tichete de masa sau cadou :
5328 „Alte valori ” = % 75.000
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 63.025
4427 „TVA colectată ” 11.975
În continuarea tranzacției urmează pașii urmă tori:
 Trimiterea tichetelor către emitent în veder ea încasării valorii acestora:
461 = 5328 75.000
„Debitori diverși” „Alte valori”
 încasarea tichetelor de masă:
5121 = 461 75.000
„Conturi la bănci în lei” „Debitori diverși”
2.3. Vânzarea mărfurilor și scoaterea din gestiune a mărfurilo r

Scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:
Sunt două forme pentru de a determina ieșirea din gestiune :
1. dacă se practică aceași cotă de adaos comercial la toate mărfurile de 30
procente , descărcarea având loc prin utilizarea contului 379 precum în
exemplul de mai jos:
% = 371 „Mărfuri” 75.000
607 „ Cheltuieli privind mărfurile „ 46.526
378 *Contul de diferențe de preț la mărfuri *13.958
4428 „Tva neexigibilă „ 14.516
Pentru a se determina valoarea ce trebuie scoasă din gestiune se va porni invers
conform calculului:

1. preț cu tva = 75000 lei

27
2. preț vz fără tva= 75000 -75000*19/119 lei = 63025 lei
3. adaos comercial calculat ca si prețul de vînzare fără tva* 30/130 = 14.554
lei.
4. Costul de achziție se formează fiind prețul de vînzare fără tva- adosul
comercial = 63025 -14554= 48.841 lei
Mult mai probabil este folosirea unor cote diferite de adaos comercail
pentru comercializarea mărfurilor , este aproape imposibil ca depozitul sa
foloseasca aceași cotă de tva – utilizându -se un coeficinet denumit K
care este folosit la descărcarea adaosului comerc ial pentru marfurile ce au
fost vândute și se folosește formula următoare:
Uneori se întâmplă ca achizițiile, mai exact prețul acestora să fluctueze fie că avem o creștere
a acestora fie o scădere , în ambele cazuri prețul de vânzare va suferi o modific are care va fi
evidențiat prin intermediul proceselor verbale de schimbare a prețurilor de vânzare.
Pentru modificările de preț pe care le suportă prețul de vânzare se realizează și
recalcularea marjei de profit ; se va emite un document în baza căruia are loc schimbare de
preț numit porces verbal care este făcut în cadrul programului Saga și validat .
Monografia contabilă aferentă este :
371 „Mărfuri” = %
378 *Contul de diferențe de preț la mărfuri *
4428 „TVA neexigibilă ”
Sunt firme care au mai multe magazine, în cazul acestora , evidențierea lor are
loc prin folosirea de analitice diferite. Iar tranferu l între magazine se face
utilizându -se notele contabile:
–iesirea din magazinul X % = 371 Marfuri/analitic X
378 *Contul de diferențe de preț la mărfuri *
4428 *Contul de tva neexigibilă*
– introducerea ăn magazi nul Y sau intrarea :
371 Marfuri/analytic Y = %
378 *Contul de diferențe de preț la mărfuri cu analiticele sale*
4428 *Tva neexigibilă cu analiticele sale*

28
În ceea ce privește procesul a chiziti ilor î n cadrul firmei , ace stea sunt date fie în formă scrisă
prin intermedi ul formularului de comanda fermă , fie telefonic. Recepția cantitativă este făcută
de către gestionarul firmei urmâ nd a se face NIR -ul facturilor de că tre a ngajații firmei astfel
am atașat și un NIR pentru o mai bună evidențiere a înregistrărilor contabile și nota contabilă
aferentă :
– Furnizori 401 cu analiticele aferente,
– Mărfuri 371,
– Tva deductibil ă 4426 ,
– Tva neexigibilă 4428. Sunt folosite de asemenea contur ile pentru
combustibili ș i cele de consum intern .
2.4. Documente și înregistrări contabile de evidență a stocurilor
Pentru o bună înțelegere a proceselor ce au loc în fenomenul de aprovizionare
,sunt identificate următoarele operațiuni de aprovizionare:
Nr.
crt Operatiuni 1 2 3 4 5
1 Livrare materiale ( de la furnizor ) x
2 Primire si receptionare materiale x x
3 Luarea materialelor in evidenta si
gestiune x
4 Depozitarea si conservarea
materialelor x
5 Formarea stocurilor (scriptic si faptic) x
6 Emitere bon consum x
7 Form are loturi de livrare x
8 Organizare transport materiale x
Unde cifrele corespunză toare coloanelor reprez intă:

29
1. – Furnizor , trebuie precizat că în cazul acestora, conform prevederilor legale înainte de a se
începe colaborarea cu aceștia firma este obligată să realizeze un contract de colaborare în care
sunt stipulate clauzele contractualte, termenele de plata, modalitatea de livrare, modul în care
sunt date comenzile, targeturile de achiziții și vânzări, discount -uri sau prețurile pentru plata
cash sau la termen, precum și condițiile de formă majora. Uneori la semnarea acestor
contracte sunt necesare și emiterea de Bilete la ordin garanție sau CEC – uri garanție, mai ales
la începutul activității când firma nu avea istoric, iar furnizorul nu -i putea verifica activitatea
firnaciară din ultimii ani, precum și bo nitatea acestea. De asemenea Denrad
Negotium este obligat conform legislației în vigoare să verifice firmele cu care desfășoară
activități economice pe site -ul ministerului prin introducerea CUI -ului dacă acestea există sau
pur și simplu sunt firme fa ntomă.
2. – Compartiment aprovizionare joacă un rol important în buna desfășurarea a firmei, fără
achiziții competitive, firma nu va putea fi competitivă pe piața depozitelor de materiale de
construcții din zonă, unde competitiv itatea este destul de ridicată, fac aici referile ca cele mai
bune prețuri atrag clientul, dar totodată permit și un adaos comercial mai ridicat, ducân în
mod clar și la un profit mai mare. Se observă astfel strânsa legătură dintre achiziții -vânzări –
profit a firmei.
3. – Depozit de materiale de construcții
4. – Puncte de lu cru
5. – Transport ul mărfurilor este foarte important acesta trebuind să se desfășoare la timp, la
cererile clientului, și de calitate, astfel marfa cumpărată de client trebuie să ajungă fără
zgarieturi, să nu fie spartă sau să suporte alte defecte de transport.
Individualizată l a nivelul materiilo r, calculul vitezei de rotație se face astfel:
Vr = (Spv*T) / Vc
unde :
Spv = stocul mediu de produse , î n expresie valoric ă
T = timpul sau nr zile al perioadei de gestiune

30
Vc = vânzarea de materiale î n perioada respectiv ă
În vederea stabilirii numărului de rotații, se va împărți numărul de zile al
perioadei respective de gestiune la viteza de rotație.

1) În ceea ce privește cererea pentru produsul stocat aceasta poate fi:
a) cerere det erministă – într-un timp dat
b) cerea cunoscută sub denumirea de aleatorie
c) cerere necunoscut ă
2) Timpul între aprovizionă ri succesive care poate fi:
a) fix
b) variabil
3) Cantitatea de produse poate fi de două feluri:
 Constantă
 Variabilă
 4) Nivelul stocului de marf ă

Tipurile de stocare î n care se admite posibilitatea nesatisfacerii cererii datorită
lipsei de produse î n sto c (“ruptura de stoc”) .
Printre modelele utilizate în dimensionarea ș i normarea stocurilor, pot fi
enumerate metoda de calcul direct ș i metode de calcul indirect.
Aplicația informatică va folosi două metode de calcul indirect:
– tipul de gestiune cu perioadă fixă ș i cerere constant ă

31
– tipul cu perioadă fixă, cerere constantă și posib ilitate de ruptură a stocului.
Primul model , presupune:
– determinarea lotului optim – n0;
– intervalul optim dintre doua aprovizionari -T0
– costul minim – G0
Informatiile de intrare in model sunt:
– N = necesarul trimestrial de aprovizionat
– q = perioada de gestiun e (trimestrul)
– Cl = cost de lansare al reaprovizionării
În primul rând v a trebui ca societatea din Româ nia, Denrad Negotium să verifice dacă codul
de TVA este valid sau dacă are vreun depozit în Romania pentru care s -a înregistrat în scopuri
de TV A în Romania și factura a fost emisă cu TVA din Româ nia.

Cursul la care se evidentiază TVA este cel valabil la data facturii, comunicat de BNR in ziua
anterioara datei emiterii facturii .

Coloana "Tara" – codul tarii membre din care s -a efectuat livr area intracomunitara.
Coloana "Cod operator intracomunitar" – nu se va inscrie nimic.
Coloana "Denumire/Nume, prenume operator intracomunitar" – se va inscrie
denumirea/nume, prenume al furnizorului care a emis factura.
Coloana "Tipul operatiunii" – se va inscrie "A".
Coloana "Baza impozabila" – valoarea tranzactiei/tranzactiilor efectuate in perioada de
raportare cu respectivul furni
Achizițiile externe – intracomunitare
Denrad primes te o factura de avans de 1.000 euro – achizitie intracomunitara de marfu ri.
Cursul la data facturii de avans este 4.6 lei/euro. Cursul de la data platii este 4.65 lei/euro.
Cand se livreaza marfa se primeste o factura cu stornarea avansului ( -1.000 euro) si valoarea
marfurilor (2.000 euro). Cursul valutar de la data facturarii este 4.7 lei/euro.

32
Conform dispozitiilor de la pct. 95 din Normele metodologice date in aplicare pentru art. 319
din Codul fiscal, redate in continuare:
Persoana impozabila nu are obligatia de a emite facturi conform art. 319 din Codul
fiscal pentru avansurile incasate in legatura cu o livrare intracomunitara de bunuri efectuata in
conditiile art. 294 alin. (2) din Codul fiscal."

La pct. 35 alin. (4) din Normele metodologice se prevede ca:

"4) In cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru
determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel
cum este stabilita la art. 284 din Codul fi scal, indiferent de data la care sunt sau vor fi
receptionate bunurile."
Astfel, exigibilitatea TVA, a intervenit la data facturii de avans.

Daca exigibilitatea TVA este determinata de data fac turii emise de catre furnizorul
intracomunitar, (4426=4427) se declara in decontul de TVA (cod 300) si in declaratia
390 in luna ianuarie 2018, daca acesta a transmis o factura de avans.
Cursul de schimb utilizat va fi cel de la art. 290 alin. (2) si pct. 35 alin. (1) din Normele
metodologice din Codul fiscal.

Prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de
schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru
operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.

1. Monografia contabila:

Articolul 284 din Codul fiscal prevede ca faptul generator pentru o achizitie intracomunitara
de bunuri efectuata de catre un cumparator stabilit in Romania intervine la data livrarii
bunurilor de catre furnizorul stabilit intr -un stat membru. Acelasi art icol din Codul fiscal
prevede ca exigibilitatea taxei aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri intervine la
data facturii ori ori in cea de -a 15 -a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul
generator, daca nu a fost emisa nicio factura /autofactura pana la data respectiva.

Din acest motiv, pentru a evita neconcordantele dintre o livrare intracomunitara de bunuri,
scutita de TVA, raportata de catre furnizor prin declaratia recapitulativa depusa in statul
membru de origine si achizitia i ntracomunitara de bunuri raportata de catre cumparator prin
decontul de TVA si declaratia recapitulativa depusa in Romania, momentul exigibilitatii TVA
este stabilit:
– fie la data emiterii facturii pentru contravaloarea totala sau partiala;

33
• fie in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator daca factura nu
este emisa;
Astfel, chiar daca bunurile expediate de catre partenerul extern nu sunt primite de catre
cumparatorul din Romania, dar acesta primeste factura furnizorului, t rebuie sa raporteze
operatiunea in luna emiterii facturii de catre furnizor chiar daca receptia bunurilor se
efectueaza in luna imediat urmatoare.
2.5 . Achizitii intracomunitare inregistrari contabile
Referitor la inregistrarea cheltuielilor de transport, acestea cad in sarcina va nzatorului.
Proceduri Contabile pentru Societati Comerciale
Inregistrare achizitie intracomunitara
SE vor lua drept exeple 2 situații prin intermediul cărora are loc înregistrarea achizițiilor
intracomunitare de bunuri .
Monografie achizitie intracomunitara
Potrivit art. 270 alin. (9) din Codul fiscal , livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de
bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr -un stat membru in alt
stat membru de catre furniz or sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta
persoana in contul acestora.
In conformitate cu prevederile art. 294 alin. (2), sunt scutite de taxa livrarile intracomunitare
de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in
scopuri de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru, cu exceptia:
1. livrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat livrarile
intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second –
hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform prevederilor art. 312;

Pentru aplicarea acestei scutiri au fost emise Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe
valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 294 alin. (1) lit. a) -i), art. 294 alin. (2)
si art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal aprobate prin OMFP 103/2016.
Potrivit art. 10 alin. (1) al acestor instructiuni , scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare
de bunuri prevazute la art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, se justifica pe baza
urmatoarelor documente:
a) factura in care trebuie sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribui t
cumparatorului in alt stat membru;

34
b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru;
si, dupa caz,
c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele
de asigurare.
Prin documentele care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru
se intelege documentele care atesta in mod neechivoc transportul bunurilor din Romania in alt
stat membru de catre furnizor, de catre beneficiar sau de catre o perso ana care actioneaza in
numele unuia dintre acestia, in functie de tipul transportului, cum ar fi, fara a se limita la
acestea, documentele de transport, in cazul in care exista un contract de transport intre parti
sau alte documente care atesta transportul bunurilor, in cazul in care nu exista un contract de
transport intre parti, cum ar fi situatia in care furnizorul sau beneficiarul asigura transportul
bunurilor cu mijloace proprii de transport.
Astfel, scutirea prevazuta la art. 294 alin.(2) se aplica d oar daca sunt indeplinite aceste
conditii.
In aceasta situatie, livrarea marfurilor se inregistreaza in contabilitate prin urmatoarea
formula:

4111 = 707
"Clienti" "Venituri din vanzarea marfurilor"

In situatia indeplinirii conditiilor de scutire, pe factura se mentioneaza că scutit cu drept de
deducere.

4111 = % "Clienti"
707 "Venituri din vanzarea marfurilor"
4427 "TVA colectata"

Opeatiunea nu se va ra porta prin formularul 390 "Declaratie recapitulativa privind
livrarile/ac hizitiile/prestarile intracomunitare", nefiind o livrare intracomunitara scutita de
TVA.

35
Denrad N egotium vinde la data de 20.12.2018 care SC ANCUTA PRODLEMN , CUI
35558754,comuna Pietrosani, sat Retevoiesti, jud. Arges marfa in valoare de 5200 lei la care
acorda un discoun t pe factură în valoare de 200 lei înregistrările contabile vor fi următoarele:

4111 “Clienti” = %
707 “ Venituri din vâ nzarea m ărfurilor” 4201
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” 200
4427 “ TVA colectat ă” 798

Înregistrare acordarii discountului pe o factură ulterioară :
% = 4111 „Clienti ” 5000
709 “ Reduceri comerciale acordate” 200
4427 „TVA colectata ” 798
La cumpărăt or:
% = 401 Furnizori 5000
371 Marfuri 4201
4426 TVA deductibila 799
Acordarea de reduceri sau discounturi sub forma de produse cu pret 0
In opinia specialiștilor aceste produse acordate cu pret 0 reprezinta reduceri comerciale si nu
sunt livrari de bunuri cu titlu gratuit. Pe cale de consecință se consideră că exemplul cu
inregistrare contabila următoare reflecta cel mai bine natura economica a tranzactiei.

La furnizor:
4111 “Clienti ” = % 1.240 lei
707 „Venituri din vanzarea marfurilor ” 1.100 lei
707 „Venituri din vanzarea marfurilor ” 100 lei cu valoarea
bunului acordat cu titlu de discount
4427 „ TVA colectata ” 240lei
607 = 371
„Cheltuieli privin d marfurile” „Marfuri cu valoarea la cost a marfurilor vandute”
607 = 371
„Cheltuieli privind marfurile” „Marfuri cu valoarea la cost a bunurilor acordate
ca discount”
La client:
Daca bunul primit cu titlu de discount este la fel sau identic cu ca cele achizitionate, valoarea
platita se va imparti la cantitatea de bunuri primita si va rezulta astfel un cost de achizitie
unitar mai mic. Inregistraril e contabil e fiind exemplificate mai sus .
In cazul in care bunul primit cu titlu gratuit este diferit de cele achizitionate, consideram ca
acesta se inregistreaza in felul urmator:

36

% = 401 Furnizori 1364
371 Marfuri 1000
303 se foloseste pt bunurile primite cu titlu de discount 100
4426 TVA deductibila in suma de 264
603 – pt bunurile primite cu titlu de discount = 303 Obiecte de inventar 100
603 Cheltuieli cu obiectele de i nventar = 401 Furnizori (100)
401 Furnizori = 4426 TVA deductibila 24

Astfel veti putea inregistra atat in contabilitate, cat si in gestiune, valoarea
bunului primit cu titlu de discount.
2.6. Metoda de descare din gestiune FIFO/ FEFO

La ieșirea din gesti une a produselor/marfurilor se poate folosi de catre firma una din
următoarele metode:
a) metoda primul intrat – primul ieșit cunoscuta si sub denumirea – FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat, prescurtata CMP;
c) metoda ultimul intrat – primul ieșit – cunoscuta in literatura de specialitate si LIFO.

Aplicabilitate metodei FIFO

Denrad Negotium cumpara lac protector astfel :
01.01 avem 7000l * 2lei/l
05.01 avem 9000l * 1 lei/l
10.01 avem 1000l * X lei/l
15.01 avem 15000l * 1,5lei/l

– la prima vanza re de 1000 l , aplica nd metoda FIFO se va scadea din gestiune
1000 l din primul stoc intrat, adica din cel e 7.000 l de pe data de 01.01.

astfel, pt. tot stocul vom avea prin metoda FIFO :
– 01.01, intrare 7000 l* 2lei/l
– 05.01, intrare 9000 l * 1 leu/l
– 10.01, iesire 1000 cu scaderea prod. din primul stoc.
stocul dupa vanzare din 1 0.01 va deveni :
– raman 6000 l * 2 lei/l , adic a cele din 01.01
– raman 9000 l * 1 leu/l – adica cele din 05.01
……………………………………… …..
– 15.01, int rare 15.000 l.* 1.5 lei/l
– 31.01, iesire 16.000 l
stocul dupa vanzarea a 2 -a si descarcarea prin metoda FIFO va fi :

37
– 01.01 – stoc lichidat , 6.000 l* 2 lei/l
– 05.01., stoc lichidat, 9.000 l* 1 leu/l (pana aici avem 15.000 l in total si ne mai
trebuie inca 1.000 l ca sa avem cele 16.000 vandute)
– 15.01, stoc 14.000 (15.000 -1.000)

Se presupune o societate ABC care este producatoare de bauturi racoritoare la
cutie.
 Stocul de racoritoare la 01.06 .2018 : 100 cutii * 30 lei/cutie
 Intrari in stoc in cursul lunii iunie:
05 iunie 2018 – 3.500 cutii * 32 lei/cutie
16.iunie 2018 – 2.800 cutii * 33 lei/cutie
27 iunie 2018 – 1.300 cutii * 35 lei/cutie
La sfasitul lunii iunie va exista o iesire din gestiune de 7.000 de cutii.
a) Metoda FIFO
7.000 cutii = 100 cutii +3.500 cutii + 2.800 cutii + 600 cutii
100 cutii * 30 lei/cutie + 3.500 cutii * 32 lei/cutie + 2.800 cutii * 33
lei/cutie + 600 cutii * 35 lei/cutie = 228.400 lei
b) Metoda LIFO
7.000 cutii = 1.300 cutii + 2.800 cutii + 2.900 cutii
1.300 cutii * 35 lei/cutie + 2.800 cutii * 33 lei/cutie + 2.900 cutii * 32
lei/cutie = 230.700 lei
c) Metoda CMP
CMP = (100*30 + 3.500*32 + 2.800*33 +1.300* 35 )/ (100 + 3.500 + 2.800 +
1.300) = 32 .844 lei/cutie * 7.000= 229.908 le i

38

ANEXE

39

Anexa 1 Factura fiscala

Furnizor: ARABESQUE SRL Seria AR Cumpărător: DENRAD
NEGOTIUM SRL
C.U.I/C.I.F: 36568788 și numărul: 1290
Sediul: GALATI
Factura fiscala Nr.Reg.Com.: J03/1627/2016

Județ: GALATI C.U.I. RO 36568755
Contul: Sediu: DOMNESTI
Banca: Nr.Facturii:
1290
Data(zz.ll.aaaa) 04.12.2018 Județ: ARGES
Tel./Fax Nr. aviz însoțire a mărfii: Contul:
Email (dacă este cazul) Banca:
COTA TVA : 24%
Nr.crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor (lucrărilor) U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără TVA)
– lei – Valoarea
– lei – Valoarea
TVA
– lei –
5 (3×4) 6
1 OSB 9 buc. 250
40
10000
1900

Semnătura și Date privind expediția , 10000 1900 1
ștampila Numele delegatului: din care:
furnizorului Identificat cu C.I. Seria/Număr: accize
Eliberată de: Semnătura Total de plată (col.5 + col.6) Mijlocul de transport nr.: de primire
Expedierea s -a făcut în prezența noastră
11900
la data
ora Semnături:

40
ANEXA 2
CONTRACT VANZARE –CUMPĂRARE NR 820/15.05.2018

I. PĂRȚILE CONTRACTANTE
Intre:
1. S.C. ARABESQUE , înma triculată la nr. J03/1628,2009, în Registrul comerțului,
CUI 36568788 cu sediul GALATI , ALEXANDRU CEL BUN, NR 83
, cont nr RO40BRDE410SV85151434400, deschis la BRDE , reprezenta
tă prin MAGHER MARIAN și
2. S.C. DENRAD NEGOTIUM SRL înmatriculată la nr. J03/1627/2016 , în
Registrul comerțului, CUI 36568755 cu sediul în COM DOMNESTI , str
Alexandru Ion Cuza , nr 44 , cont nr RO40BRDE 410SV88551433200. , deschis la
BRDE Domnesti , reprezentată prin Hiru Maria -Denisa ,
în calitate de cumpărător, denumită bene ficiar, s -a încheiat prezentul contract.
1. Obiectul contractului are în vedere vânzarea de bunuri.
III. Termene de livrare
3. Termenele de livrare sunt stabilite de ambele parti contractuale.
IV. Prețul
4. Prețul produselor este negociat si acceptat de ambele parti , plata facandu -sela
termenele stabilite.
V. Modalități și condiții de plata
5. Cumpărătorul are obligația de a e fectua plata prețului marfii primite, conform
facturii, in baza termenelor și condițiilor contractului.
6. Livrarea produselor se face de catre furnizor pe cheltuiala acestuia, iar clientul
are obligatia sa realizeze receptia acesteia. VIL Garanții
9. Perioada de garanție este de 6 luni de la punerea în funcțiune, calculată de la data
procesului -verbal de recepție a produsului l a beneficiar, dar nu mai mult de un an
de la data livrării.
Furnizorul răspunde în perioada de garanție pentru calitatea produselor vândute și
de defecțiunile rezultate din culpa sa.
Cumpărătorul are obligația să manipuleze, să transporte, să dezambaleze, să
depoziteze, să conserve, să pună în funcțiune și să utilizeze produsele în
conformitate cu prescripțiile date de furnizor. Furnizorul nu răspunde pentru
defecțiunile apărute ca urmare a nerespectării acestor prescripții de către
cumpărător.
VIII. Activi tatea de asistență tehnică și service
10. Punerea în funcțiune precum și toate operațiunile de întreținere și service în
perioada de garanție, vor fi făcute de furnizor sau de firme de service autorizate de
către acesta. Numai constatările consemnate în do cumentele firmelor autorizate dau
dreptul ca remedierile să fie făcute în contul furnizorului.
Furnizorul poate acorda asistență tehnică sau service pentru defecțiunile care nu -i
sunt imputabile, apărute în perioada de garanție și post -garanție, la cererea expresă
a cumpărătorului și pe cheltuiala acestuia.

41
IX. Marcare și ambalare
11. Marcarea și ambalarea produselor prevăzute în anexele contractului intră în
obligațiile furnizorului și se efectuează conform standardelor, normelor tehnice și
documentațiilor de execuție în cazul produselor la temă.
Prețul ambalajelor nu este inclus în prețul produsului.
12. Ambalajele din carton nu sunt restituibile. Pentru ambalajele din lemn de tip
paletă și cele din metal și lemn de tip container, cumpărătorul are obligați a de a
restitui ambalajele în termen de 60 zile de la primirea produselor, cota fizică de
restituire fiind de 100%.
Pentru depășirea termenului de restituire de 60 zile de la primirea produselor cota
fizică de restituire este de 100% iar cota valorică de p lată la restituire este de 50%.
X. Expedierea și transportul
13. Ridicarea și transportul produselor sunt în sarcina cumpărătorului.
Cumpărătorul ridică produsele utilizând mijloace de transport corespunzătoare și
răspunde pentru lipsurile cantitative și d efecțiunile produse cu ocazia transportului.
La data predării produselor se transmit dreptul de proprietate precum și riscurile.
14. La predarea produselor, furnizorul este obligat să anexeze:
– documentul de livrare (avizul de expediție), certificatul de calitate;
– procesul -verbal de recepție și documentele aferente.
XI. Răspundere contractuală
15. Furnizorul nu răspunde pentru neexecutarea contractului în caz de forță majoră
notificată cumpărătorului în termen de 5 zile de la apariția ei și constatată în termen
de 15 zile de la notificare.
în condițiile alineatului precedent, contractul se reziliază fără a se putea pretinde
daune interese.
16. Cumpărătorul este de drept în întârziere pentru neexecutarea obligației de plată
a prețului și datorează daune mo ratorii în condițiile clauzei penale.
Cumpărătorul are dreptul ca în cadrul termenelor prevăzute la cap. V art. 5 pct. 1
lit. a și b să refuze achitarea la plată pentru:
a) marfa necontractată, necomandată sau expediată după termenul contractual, fără
acceptul cumpărătorului;
b) marfa necorespunzătoare calitativ;
c) nerespectarea de către vânzător a prețului stabilit în contract, dacă modificările
de preț nu sunt efectuate în temeiul legii.
Pentru refuzul nejustificat de plată a prețului în alte condiții de cât cele prevăzute la
literele a -c din alineatul precedent, cumpărătorul datorează furnizorului daune
interese potrivit clauzei penale.
17. Furnizorul răspunde de executarea obligațiilor contractuale asumate, în caz
contrar fiind obligat la daune interese potrivit clauzei penale.
Acordul cumpărătorului expres exprimat pentru decalarea termenului de livrare a
mărfii face inoperante daunele moratorii în sarcina vânzătorului, acesta fiind
obligat numai la executarea în natură a contractului la noul termen conv enit. în
situația în care cumpărătorul nu este de acord cu modificarea termenului dar nu
renunță la cumpărarea produselor, vânzătorul datorează daune moratorii până la
executarea obligațiilor asumate. Renunțarea cumpărătorului la executare în caz de

42
întârziere acceptată, fără acordul furnizorului, atrage răspunderea cumpărătorului
pentru daune interese, în condițiile contractulu i.
XII. Clauza penală
18. Părțile se obligă reciproc la executarea întocmai și la timp a obligațiilor
contractuale.
Pentru neexecutarea în totalitate sau în parte, ori pentru executarea
necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în contract, părțile datore ază daune
interese în condițiile prezentei clauze penale:
a) în sarcina furnizorului. Pentru întârzierea în executarea și livrarea produselor,
furnizorul datorează cumpărătorului daune moratorii în valoare de 0,05% în
primele 10 zile de întârziere, 0,1% în următoarele 20 zile și 0,15% pe perioada ce
depășește 30 zile, dar nu mai mult de 90 zile, calculate la prețul produselor
respective.
Pentru neexecutarea produselor sau a prestărilor de servicii, furnizorul datorează
cumpărătorului daune compensatorii în valoare de % din prețul produselor sau
serviciilor neexecutate.
b) în sarcina cumpărătorului. Pentru fiecare zi de întârziere în plata prețului
produselor, cumpărătorul datorează vânzătorului daune moratorii în valoare de
0,1% în următoarele 20 zile și 0,1 5% în următoarele 60 zile, fără a depăși 90 zile,
din valoarea produselor neachitate.
In cazul renunțării în totalitate sau parțial la produsele contractate, cumpărătorul
datorează vânzătorului daune compensatorii reprezentând din prețul produselor la
care renunță.
Pentru fiecare zi de refuz nejustificat pentru plata prețului, de la data refuzului până
la data plății, cumpărătorul datorează daune moratorii de 0,6% din valoarea prețului
refuzat.
XIII. Clauze speciale_
XIV. Dispoziții finale
19. Contractul de vânzare -cumpărare încheiat cu acordul părților reprezintă
instrumentul oficial și legal dintre societățile comerciale partenere în afaceri.
Acordul de voință al părților o dată exprimat stabilește toate drepturile și obligațiile
părților contractante, con ferind raportului juridic încheiat putere de lucru și relației
sociale reglementate, profitabilitate reciprocă.
20. Perfectarea procedurii de încheiere a contractului de vânzare urmează regimul
juridic al cererii și ofertei, legal exprimate în termene util e pentru ambele părți.
Contractul se consideră încheiat în sistemul recepțiunii la data înregistrării
acceptării cumpărătorului la registratura furnizorului, dată care se consemnează în
conținutul contractului.
21. Prezentul contract constituie singurul in strument juridic probant pentru
soluționarea eventualelor litigii între părți pe cale amiabilă ori, în caz de
neînțelegere, prin acțiune în justiție în daune interese adresată instanței competente.
22. Temeiul de remitere a contractului este de maximum 15 zile de la data sosirii la
cumpărător. în cazul nerespectării acestui termen, furnizorul își rezervă dreptul de a
replanifica termenele de livrare ale produselor.

43
23. Când cumpărătorul nu este de acord cu unele din clauzele contractului, cu
ocazia remiteri i către furnizor a exemplarului semnat, va menționa pe contract "cu
obiecțiuni" și va anexa o notă cu obiecțiunile sale.
Furnizorul are obligația ca în termen de 15 zile să răspundă în scris cumpărătorului
dacă acceptă sau nu obiecțiunile făcute de acesta în contract.
în cazul în care nu le acceptă, furnizorul va stabili o dată cuprinsă în intervalul de
15 zile după expedierea răspunsului scris la obiecțiunile făcute, data la care
cumpărătorul va trimite un delegat cu împuternicire scrisă expresă pentru a c oncilia
la sediul furnizorului obiecțiunile la contract.
Concilierea se materializează într -un proces -verbal de conciliere a obiecți -unilor
care în caz de acord devine parte integrantă și se anexează la contract care se
consideră încheiat.
24. Contractul a fost încheiat în 3 exemplare din care unul rămâne la emitentul
contractului și 2 exemplare, semnate de reprezentanții legali ai celor două părți
contractuale – unul la cumpărător și unul la furnizor.
Prezentul contract s -a încheiat pe data de 15.05.2018.

44
ANEXA 3 Chitanță

Unitatea:
SC ARABESQUE SRL
Nr. De inmatriculare in Registrul
SeriaAR Nr1201
comertului/anul: J03/1628/2009
Cod Unic Inreg : RO36568788
Sediul : ALEXANDRU CEL BUN, NR 18
Loc.G ALATI , Judetul:
GALATI
CHITANTA Nr 1201
Punct de lucru: ALEXANDRU IOAN CUZA,
NR 83
Loc.: BRADU , Judetul: ARGES
Data:04.12.2018
Capital social: 200 RON

Am primit de la SC DENRAD NEGOTIUM

Adresa : DOMNESTI , JUD ARGES

Suma de 5000 RON

Reprezentand:
C.VAL FF 1290/04.12.2018

Casier,

45

ANEXA 4 DISPOZITIE DE PLATA
Unitatea DENRAD NEGOTIUM SRL
_____________________________________________ ______________________________
| DISPOZIȚIE DE*) PLATA CĂTRE CASIERIE
| nr. 120 din 04.12.2018
| Numele și prenumele HIRU MARIA -DENISA|
| Funcția (calitatea)ADMINISTRATOR |
| Suma 5000 lei CINCI MII LEI |
| (în cifre) (în litere) |
| Scopul încasării – plății C.VAL FF 1290/04.12.2018 |
|
|__________________________________________________________________________
| Viza de control | Compartiment |
| Conducătorul unității| financiar -preventiv | financiar -contabil |
| Semnătura

46

ANEXA 5

NIR DENRAD
NEGOTIUM

Nr. Doc.
F.F Z
i Lun
a An
27402

Cota
TVA: 1
9
Nr.
crt. Produs recepționat U/M Cantit. Primit/recept. Ad. Com
Pret de
achizitie
unitar +
ad.
Com. TVA Valoare la
pret de
vanzare
inclusiv
TVA
Cantitat
e Pret de
achizitie Unit
ar Tota
l % Unita
ra Total
a Unita
ra T
o
t
a
l
a
1 OSB BUC
250
250
40
40
1000
0
1
9
80
19
4750
99
2
4
7
5
0

T O T A L X X X X X 0,00 X X X 0,00 X 0
,
0
0

Receptia
Gestionar

47
ANEXA 6 ORDIN DE PLATA
ORDIN DE PLATĂ
Nr. 120 DATA EMITERII 05.12.2018 TIP. DOC. 1
PLĂTIȚI 6190 LEI

PLĂTITOR SC DENRAD NEGOTIUM SRL CONTUL BANCAR RO90RZBR0000600198
4
CODUL FISCAL 36568754
CONTUL TREZORERIAL

BANCA PLĂTITOARE RAFFEISEN

BENEFICIAR ARABESQUE SRL CONTUL BANCAR RO40BRDE410SV8515143
CODUL FISCAL 36568788
CONTUL TREZORERIAL

BANCA BENEFICIARĂ BRD CODUL BĂNCI I

DESTINAȚIA PLĂȚII C.VAL FF 1290/04.12.2018 TIPUL TRANSFERULUI

NORMAL/URGENT
U

L.Ș.

CODUL TRANZAC ȚIEI DATA
PRIMIRII DATA
EXECU TĂRII

SEMNĂTURILE EMITENTUL UI
L.Ș.

48

Furnizor : ARABESQUE SRL Seria AR Cumpărător: DENRAD
NEGOTIUM SRL
C.U.I/C.I.F: 36568788 și numărul: 1410
Sediul: GALATI
Factura fiscala Nr.Reg.Com.: J03/1627/2016

Județ: GALATI C.U.I. RO 36568755
Con: Sediu: DOMNESTI
Banca: Nr.Facturii:
1290
Data(zz.ll.aaaa) 10.12.2018 Județ: ARGES
Tel Nr. aviz însoțire a mărfii: Contul:
Email (dacă este cazul) Banca:
TVA : 19%
Nr.curent . Denumirea prod . Unitate masura Canti t. Prețul unit.
(fără TVA)
– lei – Val.
– lei – Val.
TVA
– lei –

1 CM17 buc.
100

43.697

4369.7

830.25
2 DISCOUNT BUC 1
210.08 168.161466707 31.

Semnătura și Date privind expediția , 4159 791
ștampila Num ele delegatului: din care:
furnizorului Identificat cu C.I. Seria/Număr: accize
Eliberată de: Semnătura Total de plată (col.5 +
col.6) Auto nr.: de primire
4950

la data
ora Semnături:

49

Anexa 8

Unitatea:
SC A.a SRL
Nr. De inmatriculare in Registrul
SeriaA.A Nr2900
comertului/anul: J03/1628/2009
Cod Unic Inreg : RO36568788
Sediul : ALEXANDRU CEL BUN, NR 18
Loc.GALATI , Judetul:
GALATI
CHITANTA N r 2900
Punct de lucru: ALEXANDRU IOAN CUZA,
NR 83
Loc.: BRADU , Judetul: ARGES
Data:10.12.2018
Capital social: 200 RON

Am primit de la SC DENRAD NEGOTIUM

Adresa : DOMNESTI, JUD ARGES

Suma de 4950 RON

Reprezentand:
C.VAL FF 4950/10.12.2018

50

Anexa 9

Furnizor: VENUS SRL Seria AR Cumpărător: DENRAD
NEGOTIUM SRL
C.U.I/C.I.F: 3676855 și numărul: 1290
Sediul: BUCURESTI, SECTOR 5
Factura fiscala Nr.Reg.Com.: J03/1627/2016

Județ: BUCURESTI C.U.I. RO 36568755
IBAN Sediu: DOMNESTI
Banca: BRDE Nr.Facturii:
1302
Data(zz.ll.aaaa) 14.12.2018 Județ: ARGES
Tel./Fax Contul:
Email Banc a:
COTA TVA : 24%
Nr.curent Denumi rea prod. (lucrărilor) U.m Cantitatea Prețul unit.
(fără TVA)
– lei – Val.
– lei – Valoarea
TVA
– lei –

1 POLISTIREN buc. 250
25
6250
1187.5

Semnătura și Date privind expediția , 6250 1187.5
ștampila
din care:
Fz.
accize
Eliberată de: Semnătura Total de plată (col.5 + col.6) de primire

7437.5
la data
ora

51
ANEXA 10

Furnizor: DENRA D NEGOTIUM Seria DN Cumpărător: ANCUTA
PRODLEMN
C.U.I/C.I.F: 36568788 și numărul: 1701
Sediul: DOMNESTI
Factura fiscala Nr.Reg.Com.: J03/1436/2016

Județ: ARGES C.U.I. RO 35558754
Contul: Sediu: DOMNESTI
Banca: Nr.Facturii:
1290
Data(zz.ll.aaaa) 20.12.2018 Județ: ARGES
Tel./Fax Nr. aviz însoțire a mărfii: Contul:
Email (dacă este cazul) Banca:
COTA TVA : 24%
Nr.crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor (luc rărilor) U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără TVA)
– lei – Valoarea
– lei – Valoarea
TVA
– lei –

1 CUIE CONSTRUCTII KG 1000
4.2

4201
799

, 4201 799
din care:
accize
Semnătura Tota l de plată (col.5 + col.6) de primire

5000

52
ANEXA 11

SUPLPLIER : MONTERO SRL Invoice no AR Customer : DENRAD
NEGOTIUM SRL
VAT NO : RO3939254 : AVE 433
ADRESS : NURENBERG, NO 567
Factura fiscala Trade register
NO.: J03/1627/2016

COUNTRY : GERMANY VAT NO RO 36568755
ACCount 2324234q23452345 ADRESS DOMNESTI
Bank : Abn amro bank smb
Date 04.12.2018 : ARGES
Tel./Fax
Email
COTA TVA : 19%
Nr.crt. PRODUCT NAME U.M. QUANTITY UNIT PRICE VALUE VAT
VALUE
0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1 TUB PVC 110/4 M buc. 250
40
10000
1900

SIGNATURE
AND STAMP OF
THE SUPPLIER DELIVERY DETAILS
, 1000 0 1900 1

VALUE TOTAL (col.5 + col.6)

11900

53
BIBLIOGRAFIE

Ristea M. 1992 , Bazele contabilității, Universitatea Independentă Titu
Maiorescu, București;
Ordinul nr.2634 din 5 noiembrie 2015 pr ivind documentele financiar -contabile;
Gherghina,R ,Duca, 2012, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Universitară, București;
Calotă T.O , contabilitatea de la teorie la practică.Metodă și modelare ,Editura
Universitară,București, 2019.
Bucur I, 2 012, Introducere în contabilitate, editura C.H.Beck,București
Calotă T.O 2008, Contabilitate financiară pentru afaceri, Editura Universității
Româno -Britanice, București.