Cercetarea experimentală a creativității la vârsta preșcolară [612043]

101

Cercetarea experimentală a creativității la vârsta preșcolară
Experimental research of creativeness in preschool children
Țăpurin Adriana , doctorandă, România
Summary
The preschool period is one of the stages with the most intense psychic development, as the child
makes contact with the external environment, with the kindergarten, he starts to socialize, he discovers
himself, he develops his personality, his imagination, he becomes able to transpose any situation, even
an imaginary one, into reality, hence the desire to create, change and transform everyday life.
Creativity has also been defined as the interpersonal or intrapersonal process whose outcomes
are genuine, meaningful and high quality products. In the case of the preschool children, the focus
should be on the process, on the development and engendering of ideas. The development of children's
creativity must be an ongoing concern for the teachers endowed with a keen sense of the social demand.
Thus, the child ur ged to create, will become the man able to find solutions and adapt to a rapidly
changing society.
Experimental research of creativity in preschool describes the domain, steps, material and
methods of research; it presents a general characteristic of the m ethodology of study applied in the
experiment of ascertainment; the study of the preschool children’s creative potential and the appraisal of
the impact of the educational environment on the development of the preschool child’s creativity.
Key words: creat ivity, personality, process, experimental research, creative potential.
Rezumat
Perioada preșcolară este una din etapele cu cea mai intensă dezvoltare psihică, copilul ia contact
cu mediul extern, cu grădinița, începe să socializeze, se descoperă pe sine, apar dezvoltări la nivel de
personalitate, își dezvoltă imaginația, poate să transpună orice situație, chiar și fantastică, în realitate, de
aici apare și dorința de a crea,a schimba și a transforma viața cotidiană.
Creativitatea a fost definită și ca pr ocesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt
produse originale, semnificative și de o înaltă calitate. În cazul copiilor de vârstă preșcolară, accentul ar
trebui pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei. Dezvoltarea creativ ității copiilor trebuie
să reprezintă o preocupare permanentă pentru cadrele didactice înzestrate cu un acut simț al
imperativului social. Astfel, copilul provocat să creeze, va deveni omul capabil să găsească soluții și să
se adapteze într -o societate a flată în permanentă schimbare.
Cercetarea experimentală a creativității la vârsta preșcolară, descrie domeniul, etapele, materialul
și metodele de cercetare; prezintă o caracteristică generală a metodologiei de studiu, aplicată în cadrul

102
experimentului de constatare; studiul potențialului creativ al preșcolarilor și stabilirea impactului
mediului educațional asupra dezvoltării creativității preșcolarului.
Cuvinte cheie : creativitate, personalitate, proces, cercetare experimentala, potential creativ.
Preșco laritatea este apreciată ca fiind vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență
educațională din viața unei persoane. Nu putem face abstracție de una din dimensiunile esențiale pentru
întreaga dezvoltare și afirmare a personalității, creativitatea. Vârs ta preșcolară este perioada care se
caracterizează printr -un remarcabil potențial creativ care trebuie fructificat, deoarece recuperările
ulterioare vor fi minime. Stimularea creativității este un demers socio – educațional complex, care
cuprinde simultan f enomenele de activizare (încântare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare
prin actualizarea virtualităților creative, pentru accederea lor de la posibil la real.
Receptivitatea și curiozitatea copilului, bogăția imaginației, tendința sa către no u, pasiunea
pentru fabulație, dorința lui de a realiza ceva constructiv, pot fi puse adecvat în valoare prin multiple
elemente pozitive în stimularea creativității potrivit vârstei preșcolare.
1. Un rol important îl are și atmosfera sau climatul prosocial în care copilul își desfășoară activitatea
este unul caracterizat prin deschidere și un stil relaxat de creație, prin asigurarea libertății de exprimare,
prin recunoașterea și aprecierea pozitivă, prin încurajare și promovarea efortului creativ, toate la un loc
pot avea un rol decisiv în dezvoltarea creativității copiilor. Pentru a -și dezvolta disponibilitățile creative,
preșcolarii au nevoie de experiențe care să favorizeze autodescoperirea și întâlnirea cu un mediu
stimulator .În învățământul române sc există diferite programe educaționale care dezvoltă creativitatea,
în mod diferit față de currriculum -ul tradițional,dar având aceleași conținuturi, alternativa educațională
„Step by Step”fiind cea la care am decis a ne opri în cercetarea experimentală .Alternativa educațională
„Step by Step”se constituie în cel mai stimulant laborator al creativității în procesul educațional și
pentru că această alternativă educațională îmbunătățește și competențele și practicile parentale, deoarece
părinții sunt parten eri în educație.
Alternativa educațională Step by Step implementează metode de predare centrate pe copil și
încurajează implicarea familiei și a comunității în învățământul preșcolar și școlar. În această alternativă
educațională se regăsesc dimensiunile e sențiale pentru cultivarea creativității din perspectiva vârstei
preșcolarității și sunt facilitate premise favorizante pentru stimularea potențialului creativ al copiilor.
În contextul celor expuse mai sus, am afectuat o cercetare psihologicăexperimenta lă a
creativității la vârsta preșcolară, scopul acestei cercetări constând în identificarea specificului dezvoltării
potențialului creativ la preșcolarii ce beneficiază de programul educațional Step by step și a celor ce
urmează un program tradițional de educație.În acest sens,au fost formulate următoarele ipoteze:

103
Ipoteza 1 . Estimăm că la copiii care sunt înscriși în alternativa educațională Step by step se
confirmă un nivel mai înalt al creativității în comparație cu colegii lor, incluși în programul ed ucațional
tradițional;
Ipoteza 2. Considerăm că mediul educațional familial influențează dezvoltarea potențialului
creativ la preșcolari.
Cercetarea psihologică a fost realizată în perioada anilor 2010 – 2012, în cadrul Grădiniței cu
Program Prelungit „Con stantin Brâncuși” din Târgu -Jiu și a Grădiniței cu Program Normal Nr.15
Târgu -Jiu.Eșantionul de cercetare a fost constituit din 240 de subiecți experimentali, dintre care 120 de
copii cu vârstă cuprinsă între 4,6 ani și 7 ani, incluși în două programe edu caționale: Step by Step și
tradițional și 120 de părinți ai acestor copii.

Fig. 2. 1. Distribuția subiecților experimeli (copii), în corelație cu vârsta și programul
educațional
Eșantionul de copii a fost împărțit în felul următor (figura 2.1.):
1) Lotul I – 60 copii ce beneficiază de programul Step by Step:
a) 30 preșcolari de 4,6 – 5,6 ani,
b) 30 preșcolari de 5,7 – 7 ani;
2) Lotul II – 60 copii ce beneficiază de programul tradițional:
a) 30 preșcolari de 4,6 – 5,6 ani,
b) 30 preșcolari de 5,7 – 7 ani.
Cei 1 20 de părinți au fost repartizați în același mod ca și copiii.
În cercetarea noastră ne interesează relația dintre competențele parentale și manifestarea
creativității la copiii incluși în studiul experimental. Pentru determinarea relației dintre cele cinc i
dimensiuni ale testului C.C.P (cunoaștere, suport afectiv și managementul stresului, disciplinare,
managementul crizelor) și factorii creativității, s -a aplicat testul de corelație Pearson.
Tabelul 2. 1. Corelația dintre competențele parentale și creativ itatea (M. Roco) la copiii de
4,6 – 5,6 ani, Step by Step

104
Cunoaștere Manag.
Stresului Disciplionare Manag.
timpuilui Manag.
crizelor
R p r P r p r p r p
Flexibilitate1 0,460 0,011 0,460 0,011 0,501 0,005 0,501 0,005 0,501 0,005
Originalitate1 0,515 0,004 0,515 0,004 0,496 0,005 0,496 0,005 0,496 0,005
Fluiditate2 0,474 0,008 0,474 0,008 0,446 0,014 0,446 0,014 0,446 0,014
Flexibilitate2 0,469 0,009 0,469 0,009 0,436 0,016 0,436 0,016 0,436 0,016
Originalitate2 0,458 0,011 0,458 0,011 0,453 0,012 0,453 0,012 0,453 0,012
Fluiditate3 0,415 0,023 0,415 0,023 0,366 0,047 0,366 0,047 0,366 0,047
Flexibilitate3 0,415 0,023 0,415 0,023 0,366 0,047 0,366 0,047 0,366 0,047
Originalitate3 0,505 0,004 0,505 0,004 0,439 0,015 0,439 0,015 0,439 0,015
Flexibi litate5 – – – – 0,367 0,046 0,367 0,046 0,367 0,046
Fluiditate6 0,409 0,025 0,409 0,025 0,373 0,044 0,373 0,042 – –
Flexibilitate6 0,374 0,042 0,374 0,042 – – – – – –
Analiza datelor prezente în tabelul 2.1. ne -a permis să constatăm o corelație pozitivă și
semnificativă statistic a Cunoașterii cu: Fluiditatea obținută la proba 2 a testului de creativitate M.Roco
(r=0,474, p=0,008), Fluiditatea 3 (r=0,415, p=0,023), Fluiditaea 6 (r=0,374, p=0,025); Flexibilitatea la
proba 1 (r=0,460, p=0,001), Flexibilit atea la proba 2 (r=0,469, p=0,009)
Determinarea influenței mediului educațional asupra dezvoltării creativității preșcolarului.
Pentru verificarea Ipotezei 2 Mediul educațional familial influențează asupra nivelului
dezvoltării creativității, am aplicat pr obele ,,Chestionarul de investigare a competenței parentale C.C.P.”
(S. Glăveanu) și ,,Chestionarul pentru părinți Mediul în care trăiește copilul dvs. îi stimulează
creativitatea?” Alegerea primei probe a fost justificată de faptul că activitatea educati vă a părinților
competenți facilitează formarea și dezvoltarea unor viitori adulți siguri de propria persoană, încrezători
în ceilalți oameni și care vor dispune de independență, competență, inițiativă și creativitate.
În demersul nostru am comparat facto rii competenței parentale, care în accepțiunea noastră
reprezintă un sistem de cunoștințe, priceperi, capacități, deprinderi și abilități susținute de trăsături de
personalitate specifice, care îi permite părintelui să îndeplinească cu succes responsabilit ățile parentale,
să prevină și să depășească situațiile de criză în favoarea dezvoltării copilului .
Etapa constatativă s -a axat pe identificarea specificului dezvoltării potențialului creativ la
preșcolarii ce beneficiază de programul educațional Step by S tepși a celor ce urmează un program
tradițional de educație.
Copiii de 4,6 – 5,6 ani care sunt incluși în programul educațional Step by Step dispun de un
potențial mai mare al creativității figurale. Ei au produs un număr mai mare de imagini și figuri (fac torul
Fluiditate), au redat o capacitate mai mare de restructurare și modificare rapidă a imaginilor și figurilor
și o capacitate de a elabora idei noi și de a găsi soluții neconvenționale (factorul Originalitate ) , spre
deosebire de preșcolarii care sunt înscriși în programul instructiv – educativ tradițional .

105
Preșcolarii de 4,6 – 5,6 ani, fiind incluși în condițiile specifice din cadrul programului de
educație Step by Step, manifestă scoruri majore la probele testului de creativitate ce aparțin creativit ății
verbale.
Potrivit analizei statistice, demersul metodologic realizat de noi confirmă pe lotul de subiecți
cuprins în cercetare, ipoteza conform căreia, la copiii care sunt incluși în programul educațional Step by
Step se observă un nivel mai înalt al creativității , în comparație cu preșcolarii ce urmează programul
educațional tradițional.
Influența componentei atitudinale educative a părinților competenți facilitează formarea și
dezvoltarea unor viitori adulți, siguri de propria persoană, încrezători în ceilalți oameni și care vor
dispune de independență, competență, inițiativă și creativitate.
Părinții cu copii de 4,6 – 5,6 ani implicați în programul Step by Step au capacitatea de determina
calitatea și cantitatea timpului petrecut cu copilul, fapt ce contribuie la stimularea gândirii critice și
creatoare; au competența de a găsi soluții la problemele copilului împreună cu acesta, de a crea contexte
care să contribuie la stimularea gândirii critice și creative, precum și capacitatea de soluționare a
problemelor; au capacitatea de a comunica asertiv, de a administra adecvat recompensa și pedeapsă,
permițând dezvoltarea armonioasă a personalității în general și a creativității în particular.
Am determinat existența relației dintre competențele parental e și manifestarea creativității la
copiii de 4,5 – 5,6 ani din programul educațional Step by Step. Părinții cu copiii de 5 ani, incluși în
programul educațional Step by Step, au dezvoltată capacitatea de a cunoaște particularitățile de vârstă
ale copilului, știu să explice reacțiile copilului și să înțeleagă nevoile acestuia, fapt ce influențează direct
asupra dezvoltării potențialului creativ al copiilor; ei le oferă suport afectiv copiilor lor și au abilitatea de
management al stresului ceea ce ajută la de zvoltarea la copiii a potențialului creativ. P ărinții
preșcolarilor incluși în lotul Step by Step posedă abilitatea de a comunica asertiv, de a administra
adecvat recompensa și pedeapsa, permițând dezvoltarea armonioasă a personalității în general și a
creativității în particular; petrec timp cu copilul, demonstrând capacitatea de creare a contextelor și
influențând stimularea gândirii critice și creatoare; capacitatea părintelui de a fi un bun lider, de a găsi
soluții la problemele copilului împreună cu a cesta, contribuie la stimularea gândirii critice și creative,
precum și capacitatea de soluționare a problemelor.
Părinții cu copiii de 5,7 – 7 ani incluși în lotul I au mai bine dezvoltată capacitatea de a cunoaște,
în dependență de particularitățile de v ârstă ale copilului, ceea ce le permite să explice mai bine reacțiile
copilului și să înțeleagă nevoile acestuia, precum și de a formula răspunsuri corespunzătoare; au
abilitatea de a cunoaște și aplica modalități eficiente de a preveni și depăși stresul în familie, pot
gestiona mai eficient situațiile tensionale și oferi un suport afectiv copilului.

106
Rezultatele obținute confirmă ipoteza conform căreia mediul educațional familial influențează
asupra nivelului dezvoltării creativității Mediul familialinflue nțează dezvoltarea creativității copiilor ,
datorită faptului că influențele educative ale familiei se constituie ca fiind un puternic factor socio –
educațional, cu un impact major asupra dezvoltării creativității copiilor.
Bibliografie
1. Racu, I g. Creativitatea la vârsta școlară mică. În: Psihologie. Pedagogie specială. Asistență
socială. nr. 2. (27). 2012 p. 37 -46.
2. Racu, Ig. Psihologia copilului, https://ro.scribd.com/doc/94979388; 17 p.
3. Roco, M. Probleme ale stimulării creativității indiv iduale. În: Revista de Pedagogie, Anul 1 -2
(serie nouă), vol.37. București. 1991. 39 -47 p.
4. Roco, M. Creativitatea individual ă și de grup. Studii experimentale. Bucure ști: Editura
Academiei Române. 1979. 208 p.
5. Roco, M. Creativitate și intelegență emoțională. Iași: Editura Polirom. 2001. 248 p.
6. Roco, M. Creativitatea și intelegența emotională. Iasi: Polirom. 2004. 248 p.
7. Stoleru, P. Creativitatea și potențialul creativ. București. 1987.
8. Stimularea potențialului creativ: Materiale documentare pentr u perfecționarea cadrelor
didactice. Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga", Chisinau: Reclama. 1996. 61 p.
9. Stimularea creativitatii elevilor în procesul de învățământ. M. Girboveanu, V. Negoescu, Gr.
Nicola. Academia de Stiinte Sociale si Politic e a Republicii Socialiste Romania, Institutiul de
cercetari pedagogice si psihologice. Bucuresti: Editura Didactica și Pedagogica. 1981. 232 p.
10. Jelescu, P. Valorificarea și exersarea experienței afective la copiii de vârstă preșcolară mare
și școla ră mică. În: Revista de Psihologie. nr.1-2. București. 2001. 144 p.

Primit 01.02.16