Str. Lt.Stancu Ion, Nr. 35 130105, Târgoviște, România [611965]

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” din TÂRGOVIȘTE – IOSUD
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI UMANISTE
DOMENIUL MANAGEMENT
Str. Lt.Stancu Ion, Nr. 35 – 130105, Târgoviște, România
Tel/Fax: +40 -245-206104, mobil: 0769 -076 861
http://scoaladoctorala.valahia.ro/

RAPORT DE PROG RES AL CERCETĂRII DOCTORALE NR. 2
Modele și strategii de organizare a ecoturismului:
abordări la nivel internațional și național

TITLUL TEZEI:
Strategii de management în ECOTURISM

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Prof. univ. dr. Mihai MIEILĂ

DOCTORAND: [anonimizat]
2020

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ……….1
1. Strategii și metode de management ……… …………………………. ………………………… ………………… ..3
1.1. Concepte și definiții ……………………… ………………… …………………….. ……………… ………3
1.2. De la managementul strategic militar la managementul strate gic economic …………. ….7
2. Strategi i de dezvoltare a ecoturismului …………………………………………………………………………. .10
2.1. Strategii de dezvoltare a ecoturismului pe plan internaț ional …………………………… …..13
2.1.1. Strategii de dezvoltarea a ecoturismului în Bulgaria ………………. ……………..14
2.1.3. Strategii de dezvoltarea a ecoturismului în Panama ……… ……………………….25
2.2. Strategii de dezvoltarea a ecoturismului în România …………………………………….. ……30
2.2.1. Strate gii de dezvoltarea a ecoturismului în Maramureș ……………………… …. 33
2.2.2. Strategii de dezvoltarea a ecoturismului în Delta Dunării ………………………. 34
3. Strategii de dezvoltarea a ecoturismului în urma crizei provocate de COVID19 ……. …………… 37
Concluzii …………….. ………………………………………………………………………………… ……………………. .39
Referințe bibliografice ……………………………………………………………………………. ………………… …….41

1

INTRODUCERE

“Fericirea nu o primești de -a gata.
Ea vine din acțiunile tale.”
Dalai Lama

După ce în primul raport de cercetare numit „Interferenț e între dezvoltarea turismului și
sustenabilitatea dezvoltării: factori și strategii de armonizare”, am realizat o parte din cercetarea
fundamentală pentru dezvoltarea tezei de doctorat cu titlul “Strategii de management în
ECOTURISM” în cel de -al doilea raport cu titlul ”Modele și strategii d e organizare a
ecoturismului: abordări la niv el național și internațional” lucrarea isi propun e să realizez e o
descriere a st ategiilor ecoturismului din două țari cu realizări deosebite si din două regiuni d n
România, iar în final să putem demonstra că ec oturismul este cea mai bună metodă de a realiza
cunoaștere a, păstrarea tradițiilo r si obținerea de plus valoare î n economia locala și în economia
internațional ă.
Obiectivul acestui raport este cunoașterea strategiilor si a metodelor care au stat la baza
evoluției ecoturismului, identificarea unor strategii la nivel internațional și la nivel național pentru
găsirea celui mai bun model de dezvoltare durabilă în turism.
Pentru real izarea acestui obiectiv folosim metoda de cercetare fundamentală, utilizând în
raport surse tipărite și online, și metoda de cerce tare – observația, care are la bază cunoștințele
dobândite în timpul vieții, în calitatea mea de turist și de cercetător în economia turismului.
Resursele online sunt importante deoarece în prezent tendințe le globalizării accentuează
necesitatatea digitalizării punâ ndu-se accent pe accesibilitate, viteză de procesare ș i de stocare a
datelor, atâ t pe plan antreprenorial câ t și guvernamental, pe strategiile naț ionale, metodologiile de
aplicare a strstegiilor, cât și pe etapele de implem entare, precum campaniile promoț ionale, care se
regasesc n n mediul online, sub forma unor pl atforme special dedicate, utlizâ nd o interfata
prietenoasă . Necesitatea observarii acestor platforme are un caracter vital pent ru identif icarea
demersurilor făcute de că tre guverne ș i de către agenții economici. Un a lt punc t de interes din
mediul online este p realizat de organizaț iile non -guvernamentale , acestea avâ nd ad esea drept
activitate principală conturarea sistemului social local nat ural sau atropic. O informație imp ortantă
este dată în raportul ”Anul Internațional al Ecoturismului”( IYE) realizat de către Agenția

2
Națiunilor Unite – Organizaț ia Mondială a Turismului (UNWTO)1, în 2002, care cuprinde activități
desfășurate pentru pregăt irea IYE și activități desfășurate în timpul IYE. Prima parte a raportului
cuprinde activitățile desfășurate de UNWTO, UNEP și alte organizații internaționale, iar în partea
a doua, sintetizează activitățile întreprinse de guverne în cadrul IYE. Aceste in formații, sunt bazate
în principal pe răspunsurile la un chestionar trimis de OMT la repondenți din 93 de țări cu
următoarele șase teme principale:
1. Politica națională
2. Activități și publicații
3. Participarea și susținerea părților interesate
4. Sensibilizarea
5. Regulament
6. Cooperare
Raportul relevă o gamă extrem de largă de activități realizate în timpul IYE la nivel național
și local, cu participarea diferitelor sectoare implicate în ecoturism. În termeni generali, chiar dacă
situația globală a ecoturismului neces ită încă îmbunătățiri, IYE aduce prin acțiunile întreprinse , în
majoritatea țărilor și în toate domeniile, îmbunătățirea nivelului de sustenabilitate în ecoturism și
în general în sectorul turismului. Punând accentul pe dezvoltarea ecoturismului, acel an i mportant
din punctul nostru de vedere, 2002, servește pentru stimularea replicării bunelor practici în rândul
guvernelor și companiilor private și ca un motor puternic pentru programe și proiecte inovatoare.
Acest raport este structurat î n trei capitole. Primul capitol face o incursiune î n istori a
strategiilor, dezbătând rolul acestora în dezvoltarea umanității precum ș i transformar ile acestora,
sistematice, odată cu trecerea timpului. Al doilea capitol este destinat strategii lor internaționale ale
ecoturi smului cu exemplificare a doua strategii, din doua țări, cu dezvoltare puternică a
ecoturismului, Bulgaria și Panama . În al treilea capitol sunt descrise strategiile din două zone
importante ale României, Maramureș și Delta Dunării.
Concluziile cuprind suma argumentelor aduse ș i tratate, pentru fiecare capitol în parte
țiânând totodata cont d e criteriile de eligibilatate, în compararea factorilor prezenți precum ș i o
evaluare personală despre posibilitatea implementarii unor programe special d estinate
ecoturismului în Româ nia precum ș i sustenabilitatea acestora.

1 UNWTO, Anul Internațional al Ecoturismului , https://www.unwto.o rg/international -year -ecotourism –
2002 , 06.06.2019.ora 09:35

3
1. STRATEGII ȘI MODELE DE MANAGEMENT

”Este mai bine sa ai o metoda rea,
decat sa n -ai niciuna.”
Charles de Gaulle

1.1. Concepte și definiții

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române : ”STRATEG ÍE s.f. 1. Parte
componentă a artei militare care se ocupă cu conducerea tuturor forțelor armate de uscat , aer și
apă, pe toată durata războiului și pe durata fiecărei campanii , organizând și
conducând operațiile duse de mari grupări de forțe. 2. Știința conducerii luptei revoluționare prin
determinarea direcției principale a acțiunilor și prin elaborarea planului de unire și
de utilizare justă a forțelor revoluționare, a rezervelor revoluției . 3. (Fig.) Arta de a folosi
cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă. [Gen. -iei. / cf.
fr. stratégie , lat., gr. strategia ].”2
Se redă întocmai definiția pentru că în fapt strategia se referă la: conducere, forțe umane,
durată, acțiuni, plan, artă, mijloace și din toate acestea rezultă succesul. Acest cuvâ nt ”strategie”
derivă din cuvantul grecesc ”strategos” care inițial era unul din cei 10 magistr ați ai Atenei3,4 și mai
târziu s -a trasformat în ”general ”, dar id eea de strategii se contureaza mai tărziu când în cartea lui
Frontius, ”Stratagemata” se descriu ”trucuri de război” și cuvâ ntul latin , care reprezintă aceste
trucuri, este ”strategia” , dând astfel romanilor dr eptul de a fi ei, cei care au accentuat acest cuvant ,
strategie.5
Pentru a contextualiza situația curentă este necesară intelegerea conceptelor de bază ale
managementului strategic. Trasâ nd un pa rcurs pentru implementarea orică rei strat egii,
managementul strategic reprezintă un cumul d e concepte cheie prin intermediul cărora se identifică
și se analizează atâ t pe plan intern, de exemplu la nivelul companiei, cât ș i pe plan extern, la nivelul

2 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Strategie , https://dexonline.net/definitie -strategie , accesat 04.09.2019
ora 23:17
3 Henry Min tzberg, Ascensiunea si decaderea planificarii strategice , Editura Publica, București, 2008
4 *** Strategie și politici de dezvoltare,
https://www.c ciat.ro/dwldcciat.php?a=TBVQACE46DLNZS3XY789F15R2&b=201611090914183131478675658
accesat 10.09.2019
5 Rich Horwath, The Origin of Strategy , https://www.strategyskills.com/Ar ticles_Samples/origin_strategy.pdf ,
accesat 30.10.2019 ora 10:20

4
țării, următoarele componente: exemplul, competiția, situaț ia recurentă , posibilităț ile de
dezvoltare, costuri le de cercetare, costuri le de implementare, costuri le de mentenanță ș i, sau
costuri le de înlocuire pentr u a asigura dezvoltarea durabilă a planului. Ț inand cont de aceste
principii de bază, cităm cele doua definiț ii larg aceptate ale acestei discipline, în a ccepțiunea lui
Michael Porter6 ”Strategia este un set integrat de opțiuni care poziționează organizația, într -un
anumit domeniu, pentru a obține rezultate superioare pe termen lung. ”. Altă definiție a ”s trategiei ”
este datorată lui Richard Rumelt7, ”Strate gia este un set coerent de politici și acțiuni proiectate
pentru a depăși cele mai importante provocări cu care se confruntă organizația. ”
Pentru înț elegerea conceptului d e management strategic, folosim definiț iile de mai sus drept
punct de reper, ca să analiza m întregul proces cronologic și vizualizăm pașii necesari pentru
creionarea ș i implementarea unei strategi i, aceș tia sunt: formularea strategiei, planificarea
strategică , alinierea orga nizațională la strateg ie, integrarea planurilor operaționa le și bugetului cu
strategia, execuț ia plan ului strategic și integrat operațional, și adaptarea strategiei și planului
strategic la schimbările survenite î n mediul de activitate. Preciza rea acestor demersuri reprezintă
însuși cheia clă dirii unei strategi i eficiente. Pașii ulteriori, conturează dimensiunea,
disponibilitatea resurselor umane și financiare până î n punctul final, cel al analize i impactului unei
strategii , pas final ce stă la baza gândirii ș i implementarii strategiilor viitoare.
Există o serie d e curente despe managementul strategic dint re care menționăm :
 Școala environmentală (environmental school -l.engl.). Formarea strategiei are loc ca proces
reactiv la presiunile impuse organizației din partea mediului extern;
 Școala cognitivă . Formarea stra tegiei ca proces mental;
 Școala antreprenorială . Formarea strategiei ca proces vizionar (al liderului);
 Școala bazată pe putere (power school -l.engl.). Formarea strategiei ca proces de negociere (în
interiorul organizației sau între organizații);
 Școala d e poziționare . Formarea strategiei ca proces analitic (poziționare pe piață);
 Școala culturală . Formarea strategiei ca proces colectiv și corporativ;
 Strategia ca plan strategică . Strategia este tratată ca proces formalizat;
 Școala emergentă . Formarea stra tegiei ca proces emergent;
 Școala de concepție . Formarea strategiei ca proces de concepție;
 Școala configurativă . Formarea strategiei ca proces de transformare a organizației.

6 Michael Porter, Competitive Strategy: Creating and Sustaining Superior Performanc, Ed. Macat. Londra,
1980
7 Richard Rumelt, Good Strategy/Bad Strategy: The Difference and Why it Matters, Random House Publishing
Group, New York, 2011

5
Pentru managementul portofoliului și precizarea alternativelor strategice de ur mat de
unitățile organizaționale s -au elaborat diferite instrumente și tehnici de analiză, dintre care se pot
menționa:
 Matricea Ansoff8, de creșterea a pieței , este un instrumen t de planificare, care ajută la
determinarea creșterii produsului și a pieței, permițând clarificarea abordării pieței și
alocarea corespunzătoare a resurselor.
 Matricea BCG , permite definirea liniilor de afaceri în funcție de cota de piață și ritmul lor
de creștere, permițând ierarhizarea priorităților în alocarea resurselor într -o organizație cu
multiple linii de business.
 Modelul celor cinci forțe al lui Porter , definește princi palele forțe care acționează în
interiorul unei industrii, determinând nivelul competiției și evoluția profitabilității unei
organizații care activează în industria respecti vă.9
 Lanțul Valorii firmei evidențiază fluxul principalelor ac tivități care produc plusvaloare În
cadrul unei afaceri, în cadrul unui lanț de inter -dependențe fu ncționale , M. Porter
 Legea Difuziei Inovațiilor evidențiază evoluția adopție i de către pi ață a unei inovații (a
unei idei sau a unui produs) 10
 Modelul Adopției Produselor , cunoscut și drept ”curb a sau ciclul hype”, evidențiază
evoluția și etapele prin care trece pe parcursul vieții sale un produs nou sau o tehnologie
nouă, din pe rspectiva interesului și adopției sale de către piață. este introdusă și utilizată de
firma Gartner Group, începând cu anul 200011
 Modelul celor trei orizonturi de creștere evidențiază orizontur ile strategice relevante pentru
o organizație, fiind utilizat pentru alocarea resurselor în dezvoltarea avantajului competitic
curent și a celor viitoare, dezvoltat în anul 2000 de către firma McKinsey & Co.12
 Modelul consolidării curbei descrie etapele de evoluți e a unei industrii, prin prisma
caracteristicilor comp etitor ilor din industria respectivă, elaborată de firma A.T. Kearney, în
anul 2000.13

8 Igor Ansoff, Strategic Management, Editura Springer, New York, 2007
9 Michael Porter, Competitive advantage , Editura The Free Press, New York, 1985
10 Everett Rogers, Diffusion of Innovations Editura The Free Press, New York, 2003
11 Gartner Group, Hype cyrcle, https://www.gartner.com/en/information -technology/glossary/hype -cycle accesat
22.08.2020
12 McKinsey & Co, Cele tri ori zonturi, https://www.mckinsey.com/business -functions/strategy -and-corporate –
finance/our -insights/enduring -ideas -the-three -horizons -of-growth# accesat 22.08.2020
13 A.T. Kearney, Modelul consolidarii curbei, https://www.kearney.com/mergers -acquisitions/artic le?/a/what -shape –
is-your-curve accesat 22.08.2020

6
Plecâ nd de la cele doua categorii enunțate mai sus se face o prezentare amănunțită a
managementului strategic, folosind diferitele modele regăsite î n literatura de spec ialitate acestea
fiind: stategia de d iferențiere a, strategia costurilor r eduse ș i stategia cu f ocalizare.
Strategia de d iferenți ere permite obț inerea unui avantaj competiț ional, bazandu -se pe atribute
distinct e greu de replicat, adesea aducâ nd, spre e xemplu p entru un produs, un preț ridica t,
bazandu -se pe lipsa concurenț ei.
Strategia costurilor r eduse reprezintă un model strategic orientat spre minimizarea tuturor
costurilor, de aprovizionare, de producție și de distri buție, cât ș i cele de promovare, luând î n
considerar e principalii competitori pe acelaș i segment.
Strategia cu focalizare , ca metoda strategică aduce în prim plan folosirea selectivă a u nei meto de
menționate mai sus, aplicată sub forma a doua sub categorii: focalizarea prin diferențiere și
focaliz area prin costuri reduse. Atuul acestei metode este cel al poziț ionarii c lare asupra unui
segment pe piață .
Referitor la conceptul de MODEL, definiția dată în Dicționarul E xplicativ al Limbii
Române (DEX) este model sn [At: CR (1829), 148 2/ll / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr modèle ] 1 Formă
particulară sub care se prezintă lucrurile Si: chip, fason, fel, (îvr) modă1 (20). 2 Tot ceea ce
servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a
alcătuirii etc. Si: (îvr) mostră (1). 3 (Pex) Exemplu. 4 (Îe) A lua (ceva sau pe cineva)
de (sau drept) ~ sau a lua ~ de la ceva (sau de la cineva) A imita ceva sau pe cineva. 5 (Îae) A se
inspira de la ceva sau de la cineva. 6 Ceea ce întrunește calitățile tipice ale unei
categorii Si: prototip. 7 (Înv) Repreze ntare sau reproducere, de obicei plastică și la scară redusă, a
unui obiect, a unei lucrări artistice, a unei construcții etc. Si: (înv) izvod Vz machetă. 8 Obiect
reprezentând tipul original după care sunt reproduse obiecte de același fel Si: prototip. 9 Obiect de
lemn sau de metal cu o anumită configurație, care, prin imprimare într -un material plastic,
formează un tipar după care, prin turnare, se realizează alte obiecte cu aceeași
configurație. 10 Persoană, realizare, operă etc. care, prin valoare sau c alități, poate servi ca
exemplu. 11 (Pex) Exemplu pe care îl dă un model ( 10). 12 Sistem teoretic logic -matematic sau
material tehnic cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect proprietățile și transformările unui alt
sistem mai complex cu care acesta pre zintă o anumită analogie. 13 (Reg) Tipar pentru obiecte de
îmbrăcăminte. 14 Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor. 15 Manechin
(2). 16 (Agm ; îs) Top ~ Manechin ( 2) foarte apreciat, celebru. .14 Model un cuvânt compex care în
studiul ecoturismul ui înseamnă prototip, duplicare, imitare, reprezentare, toate la un loc.

14 Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Model, https://dexonline.ro/definitie/mod%C3%A8le

7
În cadrul titlului tezei de doctorat este și management, care este descris în DEX , astfel
MANAGEMEN T s.n. Activ itatea sau arta de a conduce. Știința organizării și conducerii
întreprinderii . [Pron. menéigiment . / < engl. management ].”15, care înseamnă conducere artă și
știință.
Adunând acum la un loc cuvintele care descriu cele trei concepte : strategie , modele și
management rezultă următorele cuvinte: conducere, forțe umane, dura tă, acțiuni, plan, artă,
mijloace, procedee, manual, mod de studiu, știintă, succes , prototip, imitare, reprezentare și din
acest amalgam se poate concluziona, că în referat cuprindem știința și arta conducerii utilizând un
manual, un studiu care r ealizeză un plan pentru succes , pentru obținerea unui prototip , utilizâ nd
forțe umane și mijlo ace, procedee, într-un anumit timp, prin acțiuni dedicate.

1.2. De la managementul strategic militar la managementul strategic economic

Primele opere care s -au păstrt până în prezent, sunt realizate în China î n peri oada 400 -200
î.e.n. iar ”Arta Ră zboiului” sc risă de Sun Tzu16 este considerată a fi prima carte de referință î n
domeniul strategiei, a strategiei militar e, carte scrisă într-un mod narati v, caracteristic ă a între gii
literaturi chineze în fapt.
Principiile enunțate în această carte acum mai bine de 2000 de ani sunt atemporale și
adevărate, pefect aplicabile și în zi lele noastre, de aceea este important ă cunoașterea acestor
principii, care stau la baza nu numai a st rategiilor militare, ci și a strategiilor din business, din
mediul a facerilor.
În cadrul lucrării se disting următoarele capitole17,18:
1. Conceperea planurilor
2. Începi războiul
3. Plănuieș ti atacurile
4. Dispunere a trupelor
5. Forța – energia necesară
6. Puncte tari și p uncte slabe
7. Lupta armată, manevrele necesare

15 Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Management , https://dexonline.net/definitie -management
16Rich Horwath, The Origin of Strategy , https://www.strategyskills.com/Articles_Samples/origin_strategy.pdf ,
accesat 30.10.2019 o ra 10:20
17 Sun Tzu, Arta războiului, http://www.gjbenterprises.com/tips/sun -tzu-the-principles -of-warfare -the-art-of-war,
accesat 10,11,2019 ora 11:15
18Robe rt L. Cantrell, Understanding Sun Tzu on the Art of War , http://www.artofwarsuntzu.com/1stChapter.pdf ,
acesat 10.11.2019 ora 11:20

8
8. Modifică tactica
9. Manevrele armatei – marșul acesteia
10. Studierea terenului
11. Cele nouă situații
12. Atac cu foc
13. Utilizarea spionilor
Mark McNeilly în cartea ” Sun Tzu and the Art of Modern Warfare. construiește pe baza
învățăturilor chineze, șase principii enunțate astfel ”19:
1. Câștigă totul fără luptă – atinge obiectivul fără distrugerea acestuia ,
2. Evitarea forței – lovește unde inamic ul este cel mai vulnerabil ,
3. Înșelăciunea și cunoașterea anterioară – câștigarea războiului informațional ,
4. Viteza și pregătirea – trecerea rapid la depășirea rezistenței ,
5. Dezinformarea dușmanului – pregătirea câmpului de luptă ,
6. Conducere bazată pe ca racter – conducere după exemplu.
Plecâ nd de la principiile enuntate mai sus se analizează etapele evoluției strategiei î n timp,
pe fiecare plan social, guvernamental sau economic. Aspectul cheie al strategiei este fo losirea
resurselor disponibile î ntr-un mod concret , ușor de aplicat pentru a maxim iza șansele de reuș ita al
unui program.
În zilele noastre s -a ajuns la gândirea strategiilor militare după reguli foarte bine
determinate , iar acestea sunt20:
 regula originii;
 regula identității;
 regula con tinuității;
 regula structurii optime;
 regula acțiunii eficiente;
 regula conexiunii inverse;
 regula conexiunii generale;
 regula integralității;
 regula impactului variațiilor condițiilor inițiale;
 regula comportamentului în bifurcații.

19 Blog Seiha, The Six Principles from Sun Tzu and the Art of Mo dern Warfare
https://suntzuartstrategy.blogspot.com/2011/09/six -principles -from -sun-tzu-and-art-of.html , accesat 11.10.2019 ora
22:30
20 Gheorghe Vădu va, Strategii integrale , Editura București, 2003

9
Componentele ma jore ale unei strategiei economice la nivel macro sau micro, atât la nivel
internațional, național câ t și la societăți comerciale sunt: viziunea, misiunea, obiectivele
fundamentale, opțiunile strategice, resursele, termenele și avantajul competitiv și extr apolând se
pot aplica regulile stategiilor militare în conceperea strategiilor economice si totodată se pot
elabora strategii economice ți nând cont de regulile lui Sun Tzo.
De exemplu folosind regula originii, se știe punctul de plecare și se poate începe
conceperea planul ui de lucru și se defini care unde este punctul final, unde se dorește să se ajungă
și atunci se transformă în viziune. Pentru ecoturism aceast a regulă a origini i se poate aplica prin
faptul că se împletesc doua concepte turism și ecologie , iar această împletire conduce la turism
durabil și la protecția mediului (viziune) .
În concluzie se pot redefini strategiile economice pe baza stategiilor militare care există
din nevoia de apărare a spațiului local și se pot reevalua aceste strategii pe ntru a obține noi
perspective de strategii economice sau noi strategii economice .

10
2. STRATEGII INTERNAȚIONALE DE DEZVOLTARE A
ECOTURISMULUI

”Cu puțină strategie,
viața poate fi transfigurată.”
Constantin Noica

Turismul contribuie pute rnic așa cum menț ionează în ”Repere Turistice Internaționale
2019 ” UNWTO , la dezvoltarea economi că a tuturor statelor din lume, datorită unui mediu
economic favorabil concretizat prin creș terea PIB-ului la nivel m ondial cu + 3,6%, printr -un curs
de schimb val utar cu oscilații mici și rate scăzute ale dobanzilor , față de 2017, fiind al nouălea an
consecutiv cu creștere economcă a turismului21.
Împeună cu dezvoltatea turismului se dezvoltă și industria de transport fiindcă există o
cerere puternică de călătorii aeriene , din același raport extragem că traficul internațional de
pasageri măsurat în venituri kilometri pasageri (RPK) conform IATA este mai mare cu 6%,
deoarece p rețuri le la combustibili sunt aproa pe stabile si au condus la tarife mai mici cu 60% față
de 1998 și numărul de perechi unice de orașe conectate prin transportul aerian , în ultimii 20 de ani
s-a dublat, ajungând la peste 20.000 și costuri tot mai mici .
Un impact major î n industia ospitalității îl au tehnologiile digitale care modelează
experiența călătorului prin utilizare a inteligenței artificiale de exemplu asistenți virtuali la
companii cu posibilitatea de a oferi experiențe hiper -personalizat e clienților și de a îmbunătății
performanța afacerii și care măsoară turismul în timp real pentru o mai bună gestionarea a
fluxurilor de vizitatori pe destinații .
O altă f acilitat e importan tă este introducerea v izelor electronice și vizelor la sosirea în țara
respectivă, p onderea populației mondiale care necesită o viză tradițio nală a scăzut de la 75% în
1980 la 53% în 2018, dar c u toate acestea, jumătate din populația lumii are încă nevoie de o viză
tradițională în 2018 .
Se observă schimbări în pr eferințele turiștilor, ei călăto resc:
– „pentru schimba re” dorește să t răiescă ca un local nic, căutând autenticitatea și
transformarea.

21 UNWTO; Repee Turistice Internațio nale, 2019, https://www.e -unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284421152
accesat 26.09.2020 , ora 12 :

11
– „pentru a arăta” doreșt e să aibă e xperiențe memorabile, momente u nice, în
destin ații deosebite pe care le împărtășeste pe Instagram
– „pentru o viață sănătoasă ” de merge pe jos, wellness și sport.
– „pentru acces ” în diverse zone și c reșterea economiei
– „pentru c ălători i solo și călătorii multigeneraț ionale ” o tendință a îmbătrânirii
populației și a gospodăriilor singure.
– „pentru turism durabil ” prin gradului de conștient izare cu privire la deșeuri – zero
plastic și la schimbările climatice.
Tot în același raport exista și cifre care arată situația turismului îm această perioada, adică
anul 2018 și creșterea pe care a avu t-o fiecare regiune sau țară în parte ți pentru că Bulgaria,
Panama și România sunt țările alese pentru acest raport , extragem căteva date reprezentative.

Tab. 1 . Comparare s osiri internaționale de turiști (x10000)
Anul 2010 2017 2018
Țara
România 1346 2760 2797
Bulgaria 6047 8883 9273
Panama 1324 1843 1779

Fig. 1. Comparare s osiri internaționale de turiști (x10000) 1.3466.047
1.3242.7608.883
1.8432.7979.273
1.779
01.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.00010.000
România Bulgaria PanamaSosiri internaționale de turiști
(x10000)
AnulComparare sosiri internaționale de turiști
2010
2017
2018

12
Tab. 2 . Comparare încasă ri din turism i nternațional (miliarde $)
Anul 2010 2017 2018
Țara
România 1140 2527 2896
Bulgaria 3407 4045 4512
Panama 1745 4480 4608

Fig. 2. Comparare încasă ri din turism i nternațional (miliarde $)
Din analiza acestor cifre reiese că România și Panama au avut aproximativ același număr
sosiri internaționale de turiști în 20 10, în 2017 România și -a dublat numărul ș i rămâne la
aproxima tiv la ace lași număr și în 2018, iar la Panama se observă o ușoară scădere. Comparând
încasările din turism i nternațional Panama are o creștere din 2010 în 2017 cu 2,57 %, din 2010 în
2018 cu 2,64%, la o diferență mică de sosiri internaționale de turiști , România are o creștere de
2,05% (2010 -2017 ) și de 2,07 % (2010 -2018 ), la număr dublu de sosiri internaționale de turiști , iar
Bulgaria 1,19% (2010 -2017 ) și 1,32% )2010 -2017 ), la un număr mult mai mare de sosiri
internaționale de turiști . Evoluția bună din punct de vedere economic Repub licii Panama poate fi
pusă și pe seama dezvo ltării ecoturismului, încasările din Bulgaria arată o stabilitate și o ușoara
scadere în 2018, iar România are o creștere ușoară constantă atâ t la sosirile internaționale de turiști , 114025272896340740454512
174544804608
0500100015002000250030003500400045005000
2010 2017 2018Încasă ri din turism Internațional (miliarde
$)
AnulComparare încasă ri din turism Internațional
România
Bulgaria
Panama

13
cât și la încasă rile din turism i nternațional m da valoric la jumătate din încasă rile din turism
internațional realizate de fiecare dintre celelalte două state.

2.1. Strategii de dezvoltare a ecoturismului pe plan internaț ional

Ecoturismul face parte dintr -o piață de nișă în creștere a industriei turismului. În 1997,
OMT a estimat că întreaga industrie turistică este rezultatul produs de 595 mil. călători
internaționali, care cheltuie sc 425 miliarde USD / an. Turismul este de așteptat să crească cu 4,3%
pe an în următorii 20 de ani, încasările crescând cu 6,7% pe an22, iar eco turismul să genereze 7%
din totalul veniturile de călătorie internaționale . Tur ismul este în crește re cu o rată anuală de 4%,
în timp ce turismul în natură, ecoturismul, crește cu o rata de 10% la 30% pe an.
In raportul OMT intitulat ”Raport de Referință pentru Modele de Politici în Turism pentru
Integrare Durabilă, Consum și Producț ie”23, 2019, este prezentată evaluarea i nstrumentelor de
politică SCP ( Consum si Pro ductie Sustenabila), a activitîților conexe care implică conservarea
biodiversității, util izarea durabilă a energiei, creș terea eficienței energetice, red ucerea emisiilor de
gaze de seră, reducerea deșeuril or și creș terea eficienței utilizării apei ș i totod ată cuprinde o
selecție a „zonelor de impact SCP” din natura identificate în cadrul rețelei de succes One Planet,
care repre zintă zone de îngrijorare majoră pentru destinaț iile turistice de pe glob. Raportul se
doreste sa fie un material care să inspire factorii de decizie din turism către redefinirea elaborării
politicilor tradiționale prin abordări noi, cu potenția l pentru accelerarea acțiunilor de realizare a
zonelor SCP. În plus, cercetarea contribuie la stabili rea punctului de plecare pentru monitorizarea
regulată a integrării SCP în politicile turismului național, deoarece metodologia are potențialul de
a fi aplicata în mod repetat, la intervale de timp fixe.
Grupul țin tă pentru studiu a fost alcătuir din 158 (64%)state membre ale OMT : 28%
Europa, 27% Africa, 21% America, 13% Asia de Est și Pacificul, 8% din Asia de Sud și 4%
Orientul Mijlociu. De asemenea, țările studiate primesc colectiv 63% din total sosiri turis tice
internaționale în statele membre OMT. Dintre țările care fac parte din cercetare, o majoritate (84%)
sunt economii emergente (vs. 16% din economiile avansate) și 13% sunt state mici în curs de
dezvoltare.
Dupa aplicarea chestionarelor începând cu anul 2018 ă i strangerea datel or se relevă
urmă toarele concluzi i:

22 OMT, Raportul anual 2019, https://www.wto.org/english/res_e/publications_e/anrep19_e.htm , accesat
26.09.2020 ora 10:00
23 OMT, Report for Tourism Policy Models for Sustainable Integration, Consumption and Production,
https://www.e -unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284420605 , accesat 26.09.2020

14
 Exista constientizarea si disponibilitatea pentru implementarea politicilor nationale pentru
SCP si trebuie să dezvolte în mod durabil sectorul turistic,
 Exista ingrijorare si constientizare pent ru includerea domeniului de mediu în sectorul
turistic sau „zonele de impact SCP”,
 Exista planuri legate de implementarea Convențiilor de la Rio ce indică o largă
recunoaștere că potențialul turistic contribuie la abordarea provocărilor presante de mediu,
 Se solicită îmbunătățirea componentei de mediu ale politicilor naționale de turism,
 Este nevoie de acțiuni urgente din partea factoriilor de decizie în domeniul turismului
pentru utilizarea și conservarea resurselor naturale de către sectorul turistic ceea ce duce
la o poziționare îmbunătățită a sectorului ca contribuitor la dezvoltarea durabilă.
În concluzie, atunci când analizăm politicile turistice naționale prin obiectivul principalelor
elemente care formează SCP, concluziile indică că sectorul turistic este bine poziționat pentru a
promova SCP ca mecanism de guvernare, iar tehnicile de planificare existente sunt predispuse la
integrarea SCP ca domeniu cheie de acțiune. În vederea accelerarii ritmului schimbării pentru a
putea face față provocărilor glob ale de mediu și turism care sunt în continuă creșterea, este crucial
pentru factorii de decizie din turism prioritizarea responsabilă a acestor abordări strategice cu
potențial de a furniza eficient rezultate tangibile și efecte multiplicatoare.
În raport ul ”Tendințe în turism” elaborat de Uniunea Europeană în 201924 se menționeză
că Bulgaria a înregistrat o creștere puternică a sosirilor și încasărilor (ambele + 16%). Sosirile au
crescut la 8 milioane, în timp ce veniturile au crescut la 3 miliarde euro. R omânia, a primit 2
milioane de turiști (+ 11%) și încasările din turismul internațional au crescut cu 2% obținând 2
miliarde de euro.
Din acest date reiese clar creșterea importanței sectorului turistic în toate țările pe care le –
am luat în considerare în cadrul acestui raport.

2.1.1. Strategii de management în ecoturism în Bulgaria

Pe piețele internaționale, Bulgaria este percepută relativ pozitiv ca o destin ație turistică
ieftină, cu o mare parte maritimă, cu natură excepțională, patrimoniu cultural și istoric bogat și
mâncare bună. În același timp, Bulgaria este asociată negativ cu servicii necorespunză toare și
infrastructură puțin dezvoltată. Bulgaria este î mpărțită în 8 regiuni turistice, create cu o identitate
specifică prin brandin g și o bună recun oaștere a țării printre grupurile țintă și păstrarea statisticilor:

24 UNTWO, Uniunea Europeana Tendințe turistice , https://www.e -unwto.or g/doi/pdf/10.18111/9789284419470
accesat 23.09.2020 ora 05:46

15
Dunărea – Moesia; Balcan (Stara Planina); Valea Trandafirilor; Traci a; Munții Rodopi; Sofia –
Serdi ka; Pirin, Rila și coasta Mării Negre.
Bulgaria, este o tara cu o suprafata de 110.994 km2 asezata in Sud -Estul Europei, cu un
numar de aproximativ 7 mi lioane de locuitori, cu o natură bogată ce oferă oportunități mari pentru
activități în aer liber . iar cazarea este facută în sate tradițional e, în care turiș tii sunt familiarizați cu
folclorul bulgar autentic în regiunile Munții Rila, Pirin, Rodopi, Strandzha, Stara Planina (zona
balcanică), partea superioară Valea tracică, regiunea Dunării și coasta Mării Negre.25 În multe sate
se organizează evenimente î n care turistii sunt invitati să partici pe: călărie, meșteșugu ri, drumeții,
etc. dezvoltând -se astfel ecoturismul. .26 Prin promovarea pe care o realizeaza pe site -ul
Ministerului B ulgar al Turismului si prin broș uri27 se aduce în atenția turiș tilor diversitatea
resursele naturale, care cuprinde 29.000 de specii de animale, unele unice in lume, 3700 plante în
total, dintre care 170 sunt specifice in aceasta tara și aproximativ 200 pentru Peninsula Balcanică.
Cel mai mare parc din Bulgaria este Parcul Național Rila situat 100km sud de Sofia, include
partea centrală a Muntelui R ila cu pă duri seculare de molid, pin și brad alb, cu peste 3.000 de
specii de animale și 99 specii de păsări. Cu o suprafata de 716km2 Parcul Central Balcani c are
nouă arii de conservare cu facilități pentru drumeții, călărie, mersul cu bicicleta, observarea
păsărilor, plantelor și mamiferelor, iar cazarea se poate realiza în 20 de colibe montane și 3
adăposturi turistice. O alta destinatie de ecoturism este Parcul Național Pirin renumit pentru
diversitatea plantelor sale și con siderat unul dintre cel mai frumos loc din Bulgaria din punct de
vedere botanic. Pe teritoriul său sunt aproape 160 specii de pasari si 45 specii de mamifere , 1.300
de specii de plante și cea mai interesantă dintre toate este floarea de colț, simbol al Uniunii
Turismului Bulgar. Un loc renumit așezat chiar lângă capitala Bulgariei, Sofia este Parcul Național
Vitosha, unul dintre cele mai vizitate parcuri din țară. În parc există 500 de specii fără spin, 200
de specii de păsări și 13 tipuri de lilieci. Flora muntilor Vitosha este, de asemenea, uimitor de
bogată – sunt aproximativ 500 specii de plante și peste 800 de specii de ciuperci. Aria de conservare
Srebarna situată la 16 km vest de orașul Silistra și la 2 km sud de Dunăre cuprinde lacul și zona
înconjur ătoare cu 65 specii de plante, 39 de specii de mamifere, 21 specii de reptile și 10 specii de

25 ***, Legea Turismului , https://www.tourism.government.bg/sites/tourism.government. bg/files/documents/2015 –
02/254.pdf , accesat 10.11.2019 ora 23:20
26 ***, Cultural and historical destinations , https://www.tourism.government.bg/en/pages/cultura l-and-historical –
destinations , accesat 10.11.2019 ora 23:2526 ***, Ecotours and village life ,
https://www.tourism.government.bg/si tes/trsm.gateway.bg/files/uploads/registers/materials/bulgaria_eco_eng.pdf ,
accesat 10.11.2019 ora 23:30

16
pești. Cele mai mari comori ale Srebarnei sunt însă păsările – 179 specii. Toamnă parcul este folosit
ca stație pentru odihnă a păsărilor migratoare în drum spre Africa. Aici avem și un muzeu de
stiintele naturii în care regasim exemplare din specii care locuiesc în parc. Parcul Ropotamo este
recunoscut pentru diversitatea de nuferi accesul în parc este limitat. Rusenski Lom este situat la
30 de kilometri la sud de orașul Ruse.zona de conservare este una fascinantă amestec de peșteri și
formațiuni de rocă, monumente istorice și zone cu o varietate bogată de specii. Zona de agrement
este situată în valea râului Malki Lom, unde poti vedea stânca lui Ivan, bisericile ș i ruinele
medievale ale fortăreaței Cherven. Parcul de conservare Kamchia este situat în valea inferioară a
râului Kamchia unde sunt cele mai mari păduri de râu vechi din secole din Bulgaria.
O asemenea bogație naturală împreună cu turismul ecologic aduce plusvaloare în economie
pentru o țară mică ca Bulgaria si existența unei legi a turismului , care în articolul 10 pune după
turism de va canță, turism cultural și de pa trimoniu, ecoturismul, înaintea altor forme de turism ,
cum sunt : turismul balnear, vacanț e active, conferințe și altele.28 În afară de conservarea
biodiversității care se realizează în Bulgaria, mai există peste 40.000 de si te-uri culturale și istorice
recunoscute la nivel național și internațional cu importanță semnificativ ă, care au statutul de „arii
protejate”. În plus, e xistă sute, dacă nu chiar mii de eveniment e, tradiții și ceremonii care dau
valoare culturală și păstrează tradițiile .
Bulgaria are resurse naturale și antropogene unice, care stau la baza dezvoltării diverselor
forme de tur ism durabil: turism de recreere (Marea Neagră și munte), de iarnă, wellness, spa,
balnear, sănătate, cultural, vin, gourmet, eveniment, vânătoare, iaht, golf și de afaceri. O mare
parte din acest potențial nu este folosit, în special în interiorul țării, l a frontieră și în zonele rurale.
Potrivit datelor OMT , rata de creștere a turis mului în Bulgaria este de așteptat să crească, iar
creșterea medie anu ală este de 3% în perioada 2013 -2020 și de 4% în perioada 2020 -2030. În
același timp, se așteaptă o crește re a numărului absolut de turiști, datorită unui volum mai mare de
trafic turistic și unei mari saturații a pieței. Se așteaptă ca în 2020 numărul turiștilor străini din
Bulgaria să atingă 9 milioane fără tranzit. Aceasta înseamnă o creștere de 37% pentru perioada
2012 -2020. Este de așteptat ca fluxul turistic de intrare în Bulgaria să se dubleze până în 2030 și
să ajungă la 12 milioane de turiști străini.29

28 ***, Legea Turismulu i, https://www.tourism.government.bg/sites/tourism.government.bg/files/documents/2015 –
02/254.pdfm , accesat 10.11.2019 ora 23:20
29 Alexis Project Association Filiași, The Path of the Clay ,
https://www.thepathoftheclay.eu/images/pdf/STRATEGY -FOR -DEVELOPMENT -OF-BOUTIQUE -TOURISM –
RO.pdf , acce t 12.11.2019 ora 21:58

17

Fig. 1. Evoluția numărului de turiști străini în Bulgaria
Cu ajutorul Agenției Statelor Unite pentr u Dezvoltare Internațională (ASUDI) , în 200430,
Bulgaria a dezvoltat prima strategie națională de conservare a diversității biologice din Europa și
a stabilit un cadru important pentru activitățile și investițiile necesare pentru conservarea naturii.
Zece a ni mai târziu, prima strategie și primul plan de acțiune național de ecoturism din regiunea
Balcanica este dezvol tat pe baza colaborării dintre g uvernul Bulgar. ASUDI, ONU , Banca
Mondială (BM) și Guvernul Elvețian. Moștenirea naturală a țării vecine a fost denumită „ Aurul
Verde ”. Pe parcursul ultimilor 15 ani dezvoltarea ecoturismului se bazează pe un echilibru între
conservarea, politicile economice și sociale ale Guvernului și a autorităților locale pentru creșterea
numărului de arii protejate, pentru men ținerea valorile naturale și a biodiversității în toată țara.
In 2002, trei ministere – Mediu și ape, Economie, Agricultură și păduri – au luat inițiativa
de a crea un document de politică publică la nivel național, cu participarea cetățenilor, a
autorită ților locale, a mediului de afaceri și a organizaților neguvernamentale unde sunt stabilite
obiectivele identificate si realizabile pentru valorificarea naturii prin turism.
Este un fapt semnificativ, că cel de -al doilea forum național „Ecoturism – Bulgar ia”, ținut în
ianuarie 2004, a avut un numare de 300 de participanți din peste o sută de instituții și organizatii
din lume.
Ecoturismul în Bulgaria are următoarele puncte forte și puncte slabe31:
Puncte forte

30 USAID, Raport National Ecotou rism Strategy and ActionPlanfor Bulgaria, Sofia 2004,
www.ecotourism.bulgariatravel.org accesat 14.01.2020 .
31 USAID, Raport National Ecotou rism St rategy and ActionPlanfor Bulgaria, Sofia 2004,
www.ecotourism.bulgariatravel.org accesat 14.01.2020

18
 Țara este caracterizată de o biodiversitate bog ată, un patrimoniu cultural și istoric de
neprețuit, practici tradiționale de lungă durată și peisaje frumoase, cu un cl imat favorabil,
resurse bogate de apă și o locație strategică la răscruce de drumuri dintre Europa și Asia.
 Politica de stat oferă un c adru complet de gestionare și conservare a mediului prin
programe economice naționale strategice de planificare și dezvoltare teritorială.
 Instituțiile guvernamentale cheie sunt tot mai angajate să utilizeze ecoturismul ca
instrument de conservare natural ă și culturală și de creștere economică. Sistemul de arie
protejată al națiunii și managerii săi joacă un rol principal în dezvoltarea ecoturismului. În
plus, ministerele sunt conștiente de natura interdisciplinară a ecoturismului, și au început
să coordon eze eforturile de dezvoltare a ecoturismului și susținerea financiară. Ministerul
Culturii cu o experiență vastă în protejarea patrimoniu cultural și istoric național se
îndreaptă tot mai mult către administrația locală și către cetățean ca să îi implice î n
protejarea moștenirii culturale.
 Creșterea și întreținerea infrastructurii are efecte asupra dezvoltării ecoturismului. Sectorul
privat a devenit un investitor mai activ în acest domeniu ecoturistic, ca rezultat al creșterii
eforturilor pentru comerciali zarea sectorului ecoturistic la nivel local și internațional;
distribuția și produsele din industria ospitalității sunt din ce în ce mai diverse, cu prețuri în
general rezonabile. Finanțările pri programele Europene, prin programele Băncii Modiale
continuă să sprijine dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în acest sector.
 varietate de organizații neguvernamentale (ONG -uri) folosesc ecoturismul ca și instrument
de dezvoltare durabilă. Acestea realizează legături între public și sectorul privat pentru
promovarea ecoturismului, în special în comunitățile mici unde astfel de relații sunt mai
ușor de construit și întreținut.
 Privatizarea cu succes a multor facilități turistice existente și dezvoltarea noilor afaceri
reflectă bine finanțarea turistică până în prezent și faptul că moneda bulgară și sistemul
bancar s -au stabilizat, programele de împrumuturi bancare s -au materializat pentru a
sprijini dezvoltarea ecoturismului și s -au extins pentru a include managementul mediului,
inclusiv acele îmbunătățiri n ecesare pentru alimentarea cu energie electrică a hotelului,
gestionarea deșeurilor și alte servicii de asistență pentru protejarea mediului.
 Tendințele pozitive ale pieței indică faptul că turismul este un sector de succes în plină
dezvoltare în economia națională a Bulgariei, care este privită din ce în ce mai mult ca o
destinație pentru turiștii care caută vacanțe ieftine, convenabile și produse de ecoturism
bulgar, care constituie un segment specific al piețelor internaționale și interne.

19
 Marketing -ul pentru ecoturismul în Bulgaria se realizeaza eficient cu mijloacele existente
prin canalele de marketing (tiparituri, mass media, site -uri, etc) care promovează diverse
pachete turistice cu componente de ecoturism și pachete de ecoturism.
Puncte slabe
 Deficiențele la nivel macro care afectează subsectorul includ:
– practici agricole și forestiere nesustenabile;
– emigrație pe scară largă din zonele rurale în orașe,
– pierderea tradițiilor și practicilor culturale,
– decrepit și infrastructură ineficientă care march ează peisajul,
– absența planurilor de management specifice zonei
– abilități inadecvate de conservare și planificare culturală și management. In timp
ce există tot mai multe încercări de descentralizare a planificării și
managementului eforturile sunt încă i nadecvate pentru un ecoturism.
 Informațiile despre resursele ecoturismului nu au fost organizate în mod sistematic și
programele și materialele descritive nu au fost încă cu succes integrate în dezvoltarea de
produse ecoturistice. În plus, ecoturismul este în mare parte neorganizat și necoordonat
între ariile protejate, siturile culturale și administrația locală. Există statistici limitate în
legătură cu ecoturismul și ecoturistii și este imposibil să se determine ce procentaj de
vizitatori în Bulgaria folo sesc și / sau sunt interesați de produsele ecoturistice.
 Bulgaria încă nu are o politică modernă completă pentru dezvoltarea turismului. Aceasta
 încă nu a stabilit o viziune și o agendă pentru dezvoltarea turistică durabilă în țară. În plus,
ecoturismul a fost slab integrat în planurile de dezvoltare națională, regională și
municipală. Dezvoltarea turismului rural și a ecoturismului rămâne în mare parte ignorată
ca realizare pentru o creștere economică și o oportunitate generatoare de venituri pentru
guvern ele locale.
 Instituțiile care utilizează ecoturismul ca instrument de dezvoltare rurală, de creștere
economică și de conservare a mediului nu au destulă experiență. Proiecte ecoturistice de
succes în cadrul
 acestor instituții par a fi în mare parte bazate pe forța personalităților și nu pe capacități
instituționale și organizaționale. Mecanismele de colaborare și cooperare eficiente la nivel
național și local au încă nevoie de sprijin și consolidare.
 Bulgaria nu are linii directoare cu privire la limitele d e utilizare acceptabile / la limitele
schimbărilor legate de conservare și situri culturale. Aceste limite nu au fost încorporate

20
încă în strategiile de management adaptiv și nu sunt coordonate între managerii site -ului,
administrația locală și comunitățil e rurale.
 Pregătirea ecoturistică (dezvoltarea resurselor umane) nu a fost încă eficient încorporată în
sistemul și instituțiile de învățământ din Bulgaria.
 Dezvoltarea ecoturistică nu are nevoie de infrastructură la scară largă, cu toate acestea,
trebuie stabilite linii directoare și pachete de investiții care susțin dezvoltarea infrastructurii
locale și asociate ecoturismului. Aceste linii directoare și pachete de investiții lipsesc în
zonele rurale și în multe municipalități locale. Eforturile includ îmb unătățiri pentru
gestionarea deșeurilor solide,
 îndepărtarea infrastructurii de declin, reabilitarea drumurilor din clasa a doua, a treia și a
patra și infrastructura pentru vizitatori în ariile protejate și siturile culturale.
 Serviciile de vizitare și as igurarea calității sunt limitate și, în general, subdezvoltate,
informațiile despre ecoturism sunt slab gestionate și coordonate. Nu există standarde pentru
gestionarea informațiilor despre ecoturism și nici o modalitate de a împărtăși informații
rapid și eficient din punct de vedere al costurilor între furnizorii generali, furnizorii de
ecoturism și furnizorii de alte servicii pe piata de desfacere.
 Finanțarea ecoturismului este sever limitată din cauză că băncile din sectorul privat nu
finanțează dezvolta rea ecoturismului, a turismului rural, întrucât riscurile tind să fie mari,
iar randamentul este mic. Băncile nu au ce garanții să ceară, iar întreprinderile de ecoturism
operează în general la o scară mică, care are nevoie de stimulente și subvenții creat ive
pentru a începe și opera. Echitatea rămâne limitată, iar abilitățile de afaceri în rândul
întreprinzătorilor de ecoturism și turism rural sunt slab dezvoltate.
 Nu există programe de asistență tehnică și suport pentru afaceri în ecoturism. Dezvoltarea
afacerilor din aria ecoturismului se face ad hoc, neexistând o strategie de dezvoltare rurală
sau un instrument de dezvoltare a afacerilor.
 Rolul ONG -urilor bulgărești în ecoturism evoluează pe programe regionale care susțin
dezvoltarea ecoturismului funcț ionează eficient, dar aceste eforturi sunt slab coordonate.
Comunicarea între inițiative este slab dezvoltată. Obiectivele de ecoturism tind să fie slab
descrise, iar activitățile de ecoturism sunt rareori încorporate în planificarea municipală și
regional ă. Asociațiile turistice regionale existente au dezvoltat o experiență bună, dar
eficienta lor este mică, deoarece nu există rețele de colaborare inter -regionale, programe
de consolidare a capacității și o structură națională reprezentativă pentru programe le și
nevoile lor. ONG -urile de mediu operează în mare măsură experimental programe pentru
ecoturism, care nu sunt în general integrate cu administrațiile regionale și naționale.

21
 Mecan ismul (mecanismele) de atragere de fonduri nerambursabile sau cu dobân zi mici nu
este încă dezvoltat.
 Piața internă de ecoturism este slab dezvoltată, dar oferă unele dintre cele mai bune
oportunități pentru antreprenorii locali de a dezvolta și testa produse, de colaborare dintre
furnizorii de ecoturism, turism rural, opera torii de turism bulgari și eforturile de marketing
naționale și regionale rămân limitate. Resursele pentru promovarea turismului intern sunt
absente, la fel și informațiile privind așteptările și nevoile clienților.
Oportunități
 Situația socio -economică și politică globală din Bulgaria favorizează dezvoltarea
ecoturismului ca subsector și instrument specializat pentru dezvoltare locală.
 Privatizarea cu succes a industriei turismului, combinată cu marketingul de succes și prețul
pachetelor pentru Bulgaria au condus la o creștere semnificativă a sosirilor internaționale
în Bulgaria. Turistii internationali privesc din ce in ce mai mult Bulgaria ca destinație
rentabilă, ce se observă prin faptul că sosirile turistice internaționale au crescut în 2002 cu
8,6%. Î n 2003, acest număr a crescut cu 18%. Venitul generat din turism în general a
crescut cu 11,1% în 2002 și a însumat 1,334 miliarde USD, fără transport. În mod
proporțional, se poate presupune că industria va genera exces de 1,5 miliarde USD / an.
 Tendințel e internaționale și sprijinul dat pentru dezvoltarea ecoturismului și turismului
cultural sunt de creștere, împreună cu desemnarea anului 2002 ca IYE și legitimitatea
adăugată acestei industrii de Declarația de la Quebec (2002) au dat un impuls puternic
dezvoltării internaționale a ecoturismului. Turismul cultural mai ales prin păastrarea
tradițiilor, crește de asemenea, dând importanță pe piața internațională a „moștenirii
comun e” pentru Europa Centrală și de Est subliniând diversitatea și semnificația c ulturii în
cadrul unei comunități, iar prin unirea cu natura și implicarea comunităților locale conduce
la ecoturism.
Pericole/ Amenințări
Amenințările sunt factori externi care pot descuraja dezvoltarea ecoturismului în țară.
 Atât Bulgaria cât și sud -estul Europei sun t într -o economie de piață , încă în construcție,
care nu a ajuns încă la maturitate . În general, riscurile pentru investiții rămân costisitoare
și ridicate. Sunt proceduri administrative încă lungi pentru afacerile din sectorul privat.
 Ameninț ările globale împotriva turismului cauzate de terorismul internațional creează un
viitor incert pentru industria turismului în ansamblu și pentru călătoriile internaționale.
 Există solicitări concurente semnificative pentru sprijin și finanțare guvernament ală în
Bulgaria – pentru sectoarele de asistență socială și educație și pentru modernizarea

22
infrastructurii rurale. Agendele de concurență la nivel național și local pentru limitarea
resursele ar putea să distragă realizarea obiectivelor de ecoturism.
 Un v iitor politic instabil pentru republicile noi și emergente din Balcani poate încă
determină călătoriile, dezvoltarea și creșterea economică internațională în regiune.
Aceasta este în interesul Bulgariei să lucreze cu alții pentru a -și construi un viitor si gur
regiune. Dezvoltarea ecoturismului și cooperarea transfrontalieră pot fi una dintre acestea
instrument.
În urma analizei SWOT s -a creat un plan de dezvoltare a ecoturismului care s -a realizat
prin următoarele acțiuni cheie:
1. Crearea unui portal pe Inter net cu bune practici in ecoturism
2. Dezvoltarea unei biblioteci digitale cu resurse media pentru ecoturism
3. Dezvoltarea colecției de date, rezultate despre ecoturism și includerea lor în rapoartele de
date turistice
4. Proiectarea unui sistem de gestionare a inf ormațiilor despre ecoturism
5. Introducerea datelor in sistemul de gestionare a informațiilor despre ecoturism
6. Crearea și implementarea a unui sistem național de standardizare pentru ecoturism
7. Crearea și dezvoltarea centrelor de afaceri in ecoturism
8. Furnizare a de servicii de consultanță pentru afaceri în ecotursm
9. Crearea mecanismelor de dezvoltare financiară a ecoturismului
10. Asistarea organizațiilor micro și mici pentru dezvvoltarea structurilor de cazare în afacerile
de ecoturism
11. Dezvoltarea și susținerea pie țelor de capital și a mecanismelor de implementare pentru
ecoturism
12. Crearea premiilor ”Ecoturism – Bulgaria Naturală”
13. Ezvoltarea rețelei de informare turistică
14. Promovarea evenimentelor locale și a sărbătorilor tradiționale
15. Pilotarea unei rețele cu spatii d e cazare ecologice
16. Planificarea și devoltarea unui sistem de eco -cabane în arii protejate
17. Sprijinirea creeri produselor ecoturistice și certificarea asigurarii calității serviciilor
18. Crearea unui program de voluntariat ecologic
19. Asistență regional pentru dez voltarea de produse ecoturistice
20. Dezvoltarea strategiei de marketing pentru nisa ”Ecoturism – Bulgaria Naturala”
21. Înființează proiectul Bulgaria transnațională pentru sustenabilitatea operatorilor de turism
22. Asistență la crearea de produse ecoturistice inter ne și dezvoltarea pieței serviciilor

23
23. Promovarea ecoturismului și diversificarea pieței
24. Dezvoltarea unui program de formare pentru dezvoltarea IMM -uri ecoturistice
25. Crearea unui sistem de instruire certificat de management al destinației ecoturistice
26. Adoptar ea unui program de servicii pentru clienți în Bulgaria, cu găzduire
27. Crearea unui sistem de certificare în ecoturism
28. Dezvoltarea programului de formare și implementare a turismului
29. Stabilirea nivelului universitar si a initiativei de sustenabilitate în ecot urism
30. Construirea la nivel național a unui grup de lucru în ecoturism
31. Implementarea digitala a unui serviciu de informare in ecoturism
32. Imbunatatirea si implementarea programului de dezvoltare in ecoturism in alte arii
naturale si municipalitati
33. Incorporare a strategiilor din ecoturism in planurile regionale si municipale
34. Construirea unei federatii regionale compuse din asociatiie de turism
35. Imbunatarirea nivelului regional si local al asociatiilor de turism
36. Definirea nivelului antropizarii patrimoniului natur al
Fiecare acțiune cheie a fost detaliată ți organizată după următoaele capitole :
– Descriere
– Rationament
– Obiectiv strategic
– Rezultate dorite
– Activități pentru realizarea obiectivului
– Indicatori
– Conducerea acțiunii și parteneri
– Durată
– Resurese financiare
Pentr u realizarea acestei strategii de management a ecoturismujlui in Bulgaria este nevoie de:
1. Stabilirea rolului autorităților locale pentru dezvoltarea și promovarea segmentului de
turism – ecoturism din industria ospitalității în parteneriat cu Ministerul D ezvoltării
Regionale și Lucrărilor Publice și cu asociațiile naționale care contribuiee astfel la
integrarea ecoturismului în planurile și strategiile de dezvoltare locală și regională.
2. Stabilirea destinațiilo regionale de ecoturism cu posibilitatea de a crea programe de
gestionare a destinațiilor la nivel local pentru că fiecare regiune posedă combinații unice
de mediu natural și patrimoniu cultural.

24
3. Gestionarea unor mecanisme financiare și de asistență pentru dezvoltare existente care
includ subvențiile acordate de UE în cadrul fondurilor nerambursabile.
4. Crearea rețelei de cooperare și a partene riatelor internaționale cu ONU, OMC (Organizația
Mondială a Comerțlui) , UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și
dezvoltare) , ILO (Organizația internaț ională a muncii) , PNUD (Programul Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare), UNEP, UNESCO , cu universități cheie care sunt axate pe turism
durabil, ONG -uri de ecoturism, asociații comerc iale WTTC(Consiliul Mondial al
Călătoriilor și Turismului), IHRA ( Alianța I nternațională pentru Memoria Holocaustului)
și alte entități,
5. Crearea unor legături naționale și transnaționale pentru a avea acces la piață și pentru ca
ecoturismul să devină un instrument real pentru creșterea economică și dezvoltarea
competitivității pe ntru micii operatori de turism, pentru întreprinderile dependente de
turism, precum și pentru rețelele de aprovizionare cu alimente „produse turistice”, ceea ce
duce la venituri mai mari și ocuparea forței de muncă din mediul rural.
6. Participarea și organiz area de forumuri naționale pentru ecoturism care sunt instrumente
importante pentru schimbul de informații, de rezultate și materiale
7. Dezvoltarea unei strategii și a unui plan național de ecoturism de turism durabil și
îmbunătățirea acestora pentru o Bulga ria competitivă de succes pe piețele turistice exigente
de astăzi.
8. Valorificarea facilităților și serviciilor existente de dezvoltare a afacerilor (naționale și
internaționale) înainte de înființarea celor noi, care au nevoie de sprijin, de asistență pentr u
a dezvoltarea „clusterului” ecoturistic competitiv pentru: (a) dezvoltarea și incubarea
afacerilor (concept la finanțare); (b) utilizarea instrumentelor de dezvoltare a afacerilor
existente, inclusiv a celor disponibile pe internet și prin alte mijloace electronice; și (c)
dezvoltarea de proiecte de afaceri viabile cu recalifică și investiții noi.
9. Monitorizarea națională a ecoturismului contribuie la flexibilitatea procesului de
dezvoltare aecoturismului, iar Universitatea din Sophia dezvoltă un sistem de monitorizare
a indicatorilor de ecoturism cu colectarea de bază de date periodice și procedurile
recomandate de monitorizare sunt adaptate comunităților rurale.
10. Sărbătorirea și mediat izarea succesului, recenziile periodice ce au ca rezultat lecții noi în
identificarea problemelor, permit marcarea succesului și modificarea imaginii Bulgariei pe
piețele internaționale de turism, care devine un lider în sud -estul Europei pentru
conservare a naturii sălbatice.

25
Realizarea acestei strategii in Bulgaria a dus la rezultatele economice bune in industria ospitalității
și a creat noi elemente de dezvoltare a turismului durabil.
Un exemplu de dezvoltare a ecoturismului este zona litorala a Mării N egre unde se întinde
rezervația naturală Baltata, care este arie protejată și se afla în imediata apropiere de statiunea
Albena și în apopiere pe șoseau care leagă statiunile Nisipurile de Aur cu Balcic sunt artizani,
meșteri populari, unde poți vedea cum se fabrică oale de lut, cum se croșetează o față de masă,
etc., iar în restaurantele din stațiuni poți servi mâncare tradițională și te poț bucura de dansuri ți
muzică bulgarească. Este adevărat că nu este perceput ca un un turism ecologic în totalitate, d ar
are elemente ale ecoturismului prin:
 păstrarea și promovarea ariilor protejate,
 păstrarea tradițiilor culturale,
 creșterea numarului de localnici cu activitate economică ( artizani, meșteșugari, ghizi,
șoferi, etc.),
 creșterea economiei locale și națion ale.

2.1.2. Strategii de management în ecoturism în Panama

In ultimii ani economia din Rep ublica Panama, o mica țară situată la intersecția dintre cele
doua parți ale continentului America, având granițe la vest cu Costa Rica, î n sud est cu Columbia,
cu Oceanul Pacific la s ud și la nord cu Marea Caraibelor, o țară foarte puțin industrializată și cu
foarte puțin turism are o evoluție surprinză toare din p unct de vedere economic ajungând la o
creștere constanta a PIB -ului, o creștere neliniara, care uimește întreaga lume. Î n studiu l “Travel
& tourism power and performance report” publicat de WTTC în 2017 se evidențiază o creștere a
turismului cu o contribuție la PIB de 8,504.3 milioane $32., iar în lumea Americii latine a obț inut
in 2017 un loc 6 conform Forum ul Economic Mondial (WEF), 201833. În 2019 datele culese de
WWTC arată că PIB -ul a crescut în Panama cu 2,5%, iar industria ospitalității cu mai mult de
3,5%, iar poderea tursimului in PIB a ajuns la 10,3%.34
Populația din aceasta țară este de aproximativ 4 milioane locui tori, cu o diversitate culturală
bogată existâ nd aici metiș i, americani, indieni (din India), chinezi, africani, mulatrii, albi, ca re au
adus cu ei propria cultură ș i propriile tradiț ii.

32 WTTC, Travel & tourism power and performance report , https://www.wttc.org/ -/media/files/reports/2018/power –
and-performance -rankings -2018.pdf , accesat 15.01.2019 ora 23:20
33 WEF, The golbal competitive raport, 2018, https://www.weforum.org/reports/the -global -competitveness -report –
2018 , accesat la 15.01.2020 ora 23.15
34 WTTC , Impactul economic , https://wttc.org /Research/Economic -Impact/ Panama 23.09.2020 ora 16:54

26
In top 10 al celor mai că utate loc uri ca destinaț ie eco turistică există insula Bocas del Toro,
în Republica Panama cu plaje minunate, cu o plantație de ciocolată, case în copaci ș i mâncare
direct de la fermă35.
Modul în care s -a realizat acestă cres tere este importantă pe plan modial pentru că poate să
devină u n model de îmbunătățire a turismul ui, mai ales prin dezvoltarea ecoturismul ui, pentru că
multe arii protejate și o populație săracă, au reușit să realizeze ambele deziderate să protejeze
natura și să obțina avantaje sconomice utilizând ecoturismul.
Pentr u realizarea unui tip de turism, prietenos cu mediul, adică ecoturismul trebuie sa fie
îndeplinite mai multe condiț ii simultan36:
 să existe informații despre piaț a ecoturismului,
 să existe o informare despre condițiile fizice (cazare, masă , atract ții, etc.)
existente,
 să se ofere un program ecoturistic,
 să existe servicii conexe,
 să fie instruită comunitatea locală ,
 să fie facută o investiție în funcție de aș teptările investitorului
 să fie organizată într -o zonă naturală .
Tabelul 1. prezintă rezultatele unui sondaj efectuat pe 66 de operatorii de turism din U.S.A.
care ofereau la acel moment distracț ii in natură in 271 de destinații din Africa, Europa, Antarctica,
Asia, Americ a de Nord, cu Alaska și Canada și î n America de Sud. Cea mai cunoscută destinație
era și este și î n prezent Costa Rica.
Tab. 3. Cele mai populare destinații din America Latină
Țara Număr de operatori din SUA care au
identificat America Latina drept una
dintre destinațiile lor principale Procent
Costa Rica 37 56%
Insulele Galapagos 32 48%
Peru 29 44%
Mexico 27 41%
Belize 26 39%

35 Blog Seph, The Top 24 Ecotourism Destination for 2020, https://www.everysteph.com/top -ecotourism –
destinations -in-the-world , accesat 01.11.2019, ora 09:05
36 Andy Drumm and Alan Moore Ecotourism Development – A Manual for Conservation Planners and Managers.
Volume I – An Introduction to Ecotourism Planning , Arlington , Virginia, USA, 2002

27
Chile 18 27%
Argentina 16 24%
Ecuador 16 24%
Brazil 14 21%
Bolivia 11 17%
Insulele Caraibe 11 17%
Guatemala 10 15%
Venezuela 10 15%
Panama 9 14%
Altele 5 8%
Total 66 100%
Turismul a reprezenta t dintotdeuna o parte importantă din PIB și așa este și în Republica
Panama, datori tă pe de o parte turismului de afaceri necesar canalului Panama și a zonei libere
Colon, iar pe de altă parte plajelor, turiștii veninând pe aceste plaiuri pentru odihnă, cu riozitate și
cumpărături. În ultima vreme mai ales după ultima criză mondială s -a schimbat un pic perspectiva,
deoarece autoritățile au devenit mai transparente și au impus și băncilor să participe la Standardul
Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Evoluția turismului din ultimii ani este datorată pe de o parte existenței unei rețele de
transport bine pusă la punct cât și faptului că această rețea se extinde pentru a fi cât mai ușor să
ajungi în diferite părți ale țării, iar pe d e altă parte existenței parcurilor naturale care includ
frumuseți tereste și acvatice, frumuseți ale naturii, dintre care unele sunt în patrimoniul UNESCO
.
Img. 1 Parcurile din Panama (Sursa http://www.ecotourismpanama.com/national -parks.htm )

28
Cele 14 parcuri, care se întind pe o suprafață de 5 milioane de hectare ajung să reprezinte
25% din suprafața țării, urmând ca în viitor la acest procent să se mai adauge încă 4% de terenuri
conservate, de arii protejate.
Fiecare dintre aceste parcuri sunt unice cu păduri tropicale, cu liane și orhidee, care
coboară până la marginea lacurilor, râurilor și a canalului Panama, în care regăsim diferite
populații ca: ulii, șoimi, papagali, quetzal, broaște țestoase, o multitudine de specii de maimuțe,
etc..
În prezent guvernul a făcut diverse modificări pentru a ajuta dezvoltarea turismului și mai
ales a ecoturismului prin scăderea taxelor, prin ratificarea principiilor ecoturismului și aplicarea
acestoara în ariile protejate. Principiile care au fost puse în practică sunt :
 educar ea localnicilor și a turiștilor,
 scăderea impactului activității de turism ,
 activitatea turistică aduce beneficii localnicilor ,
 oferirea de scutiri de taxe sau alte opor tunități financiare pentru vizitatori și pentru gazde ,
 conștientizarea beneficiilor la toate nivele, local și national,
 responsabilizarea localnicilor pentru mediu natural, cultural și tradiții ,
 sprijinirea acordurilor internaționale privind reducerea s au chiar dispariția sărăciei și
respectarea drepturile omului.
Aceste principii au stat la baza dezvoltării unui plan, a unei strategii naționale în turism,
care s -a dovedint în 2012, ca nu a atins maturitatea cu toate că erau implicați toți actorii – jucători
din industria ospitalității, folosindu -se chiar și de o metodă participativă și inclusiva, care a adus
ecoturismul la comunitățile locale, dar așa cum se știe totul ia timp.
După aceast început, în 2015, autoritățile din Panama au pus în funcțiune Planul
Turismului Verde, care este aplicat doar în nouă arii protejate, arii considerate prioritare și pe bază
unei noi strategii ce implică șapte puncte strategice.
Acesta strategie, construită pentru dezvoltarea ecoturismului în Panama37 se realizează
prin următoarele acțiuni
 construirea unui brand de țara care să aducă în prim plan natura, cultura și tradițiile,
 oferirea de produse ecoturistice,
 îmbunătățirea competitivității produselor oferite în diverse arii naturale,
 stimulare cererii de ecotur ism pe piață internă și externă prin concentrarea grupurilor
specializate,

37 UNWTO, Tourism and suisten able goals develpment, http://www.e –
unwto.org/doi/book/10.18111/9789284419685, accesat 15.01.2019 ora 10:30

29
 maximizarea beneficiilor pentru localnici,
 guvernarea prin implicarea autorităților publice, a partene rilor privați și a comunității,
 dezvoltare durabilă economică, socială și eco logică.
Aplicând această strategie au construit infracstructura care permite accesul mai ușor în
zonele protejate, o linie de metrou, șosele, cărări, hoteluri și restaurante, crescând astfel toată
infracstructura industriei ospitalității, nu numai pe aria de ecoturism.
Educaț ia locuitorilor ș i dezvoltarea ecot urimului prin oferirea de atracț ii culturale s pecifice
locului, of erirea unui ghidaj, care implică vizite in spaț ii tropicale cu animale ș i pasari des pre care
turiștii au idee, dar nu le -a văzut pâ nă ân acele moment e, ofer irea de obiecte lucrate manual ș i
participarea turiș tilor la executarea u nora dintre obiecte duce la creș terea satisfactiei turiștilor, la
creșterea implicită a numă rului de turiș ti multumiț i, care duce la creș terea numarului de tu riști pe
global. Educâ nd localnicii sa devină ghizi, ș oferi, bucă tari, culegă tori de plante, artizani, hotelieri
obținem totodată o creș tere a economiei locale ș i o scă dere a să răciei.
Dezvoltând site -ul https://visitpanama.com/ și promovând Republica Pan ama ca destinație
turisitica și ecoturistica, împreună cu toate cele de mai sus, s -a ajuns ca numărul de turiști să
crească față de anul 2016, în 2017 cu 140%, iar veniturile din turism până în iulie 2017 să fie egale
cu cele din întregul an 2014.
În 2017 a fost Anul Internațional al Turismului 2017 și pricipalele provocări care au fost
relevate în turism sunt: incluziunea socială, reducerea sărăciei prin ocuparea și calificarea,
recalificarea forței de muncă; dezvoltare durabilă în economie; protecția med iului prin folosirea
eficientă a resurselor și schimbările climatice; diversitate, cultură și moștenire și pace și securitate
prin înțelegere reciprocă.
Astfel demonstrăm că Republica Panama a prevăzut și a dezvoltat turismul bazându -se pe
o dezvoltare d urabilă și că orice zonă naturală poate deveni o zonă în care turistul și turismul să
fie la ei acasă, alături de localnicii din acea zonă. O țara că Republica Panama, care are un venit
uriaș datorită canalului Panama, care unește oceanele Pacific cu Atlan tic este o țară cu posibilități
majore și în turism, având atât potențial natural, cât și potențial uman. A fost suficent că populația
locală să fie instruită, să se construiască o infrastructură ca să atragă din ce în ce mai mulți turiști
și să dezvolte c el mai sigur mod de turism – ecoturismul.
În concluzie indiferent unde este situată o tară pe glob, dacă are potențial natural, tradiții și
meșteșuguri atunci este un punct de plecare pentru dezvoltarea acelei regiuni prin dezvoltarea
ecoturismului.

30
2.2. Strategii de dezvoltare a ecoturismului în România

România are un capital natural deosebit de variat. Datorită condițiilor fizico -geografice,
care includ munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone umede și unul din cele mai frumoase
sisteme de delt ă (Delta Dunării), România este singura țară de pe continent pe teritoriul căreia sunt
prezente 5 din cele 9 regiuni biogeografice ale Uniunii Europene (continentală – 53% din suprafața
țării, alpină – 23%, stepică – 17%, panonică – 6% și pontică – 1%). Ța ra noastră are o diversitate
biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Ecosistemele
naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării38. Au fost identificate și
caracterizate 783 tipuri de ha bitate (13 habitate de coastă, 143 habitate specifice zonelor umede,
196 habitate specifice pășunilor și fânețelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor
și zonelor stâncoase și 135 habitate specifice terenurilor agricole)39. Rezultatul ge neral constă în
diversitatea florei și faunei. Datorită poziției geografice a României, flora și fauna prezintă
influențe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud și componente continental -europene
dinspre nord -vest
Turismul, în calitate de fenomen social -economic, se situează la interferența multor
componente a economiei naționale prin activitatea unităților de alimentație publică, a celor
hoteliere și de transport, a agențiilor de voiaj și a turoperatorilor, fiind angajat direct în servirea
turișt ilor. Turismul ia forma unei suite de prestații cum ar fi: cele de organizare a călătoriilor, de
transport, de odihnă, de divertisment etc., vizând satisfacerea nevoilor turistului cu ocazia și pe
durata deplasării sale. Activitatea turistică are un conțin ut complex, iar produsul turistic este de
fapt unitatea organică a efectelor, resurselor (patrimoniului) bunurilor și serviciilor. Unele dintre
trăsăturile definitorii ale turismului ar fi; dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la
exigențele fie cărui consumator turistic. Serviciile turistice se prezintă ca un ansamblu de activități
ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în
legătură cu aceasta40.
Analizând evoluția principalilor indicatori ai activității turistice înregistrați în ultimii ani și
a estimării efectelor pozitive care ar urma să se realizeze, se apreciază că turismul va constitui un
segment dinamic de dezvoltare durabilă a economiei. Turismul românesc are importanta șansă de
a dețin e un patrimoniu natural, istoric, cultural, artistic și antropic deosebit de bogat și variat.
Dotată cu diverse și spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul țării,

38 Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, Natura 2000 în România, București, 2012
39 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Prog ramul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020, Versiunea
aprobată 26.05.2015
40 Barbu Gh., Turismul și calitatea vieții , Editura Politică, București; 1980

31
bucurându -se de o climă favorabilă practicării turismului în tot cursului anului, înzestrată cu o
floră și o faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă și arhitectură, România poate
satisface prin resursele sale turistice preferințele diverselor segmente ale cererii turistice interne și
internaționale41. Car pații oferă posibilitatea practicării alpinismului, având trasee cu grade diferite
de dificultate recunoscute pe plan național și internațional. Lacurile cu apă sărată localizate în zona
dealurilor și podișurilor sunt utilizate în turismul balnear practica t în stațiunile din apropiere:
Sovata, Ocna Sibiului, Slănic Prahova.
Și zona de câmpie oferă importante atracții turistice: balneare (Amara, Balta Albă, Lacul
Sărat), agrement (Snagov, Căldărușani). Lacurile din jurul capitalei – Străulești, Băneasa,
Floreasca, Tei – oferă posibilități de practicare a turismului, de recreare și odihnă. Obiective
turistice sunt și lacurile de acumulare de la Vidraru, Izvorul Muntelui, Vidra, Porțile de Fier etc.
Litoralul românesc deține peste 45% din baza materială de caza re a țării de -a lungul a 70 de km
de coastă. În sectorul Mangalia – Nord s -au amenajat și plaje artificiale cu suprafață de peste
200.000 m.p. Nisipul plajei face parte din complexul de cură balneară specific mării, calitățile sale
fiind folosite în psalmo terapie42. Lipsa mareelor permite folosirea optimă a plajelor, iar salinitatea
apei permite practicarea sporturilor nautice. Nămolul terapeutic, în special cel de la Techirghiol,
reprezintă un punct important de exploatare. La Mangalia există și nămolul de turbă care se
folosește în scopuri terapeutice. Litoralul românesc al Mării Negre cuprinde două zone separate:
regiunea stațiunilor turistice de pe litoral în jurul orașului Constanța și Mangalia și zona Delta
Dunării, o zonă ecologică sensibilă. Regiunea cu stațiuni se întinde de la granița română la sud de
Mangalia până la Năvodari în nord. Produsul turistic este orientat către litoral cu cele câteva centre
de sănătate, deoarece în întreaga regiune și în împrejurimi, cu excepția Deltei, există puține
alternative pentru agrement. Dunărea și Delta Dunării reprezintă elemente foarte importante pentru
turismul românesc. Pe teritoriul României, Dunărea parcurge 1.075 km. Delta Dunării este cel mai
nou pământ românesc, încă în formare, care împreună cu sistemul lagunar Reazelm are o suprafață
de 4.340 km pătrați și stimulează interesul turistic prin varietatea vegetației și faunei existente.
Fauna țării prezintă valoare pentru turismul profesional, științific prin speciile rare, endemice sau
pe cale de dispariție (dropia, lostrița) care sunt ocrotite de lege sau cuprinse în rezervații științifice
cum sunt cele din Delta Dunării (ornitologice), Carpații Orientali (lostrița și cocosul de munte),
Câmpia de Vest. Fauna acvatică reprezintă o principală componentă a pot ențialului natural de mare
atractivitate. Dunărea și Delta Dunării dețin o bogată faună ihtiologică – de la crap, știucă, somn,
șalău la sturioni de nisetru, păstrugă. Zonele montane – Călimani, Harghita, Rodna, Maramureș,

41 Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., Rezervații și monumente ale naturii din România ,.Casa de editu ră și
comerț Scaiul Arad. 1993
42 Andronic G., Neatu M., Rădulescu A, Litoralul românesc al Mării Negre , Editura Sport -turism, București, 1989

32
Ceahlău, Bistrița, Tarcău, Godean u – sunt bogate în animale de vânătoare43. În opinia noastră,
România se află printre primele țări din Europa care dispune de o zonă mofetică de mare extindere
și valoare, cele mai cunoscute fiind emanațiile de bioxid de carbon și sulfuroase, salinele având un
rol important în terapia afecțiunilor respiratorii cronice, cele mai cunoscute baze de tratament se
află la Târgu -Ocna, Slănic -Prahova și Praid. Resursele turistice antropice românești sau format de –
a lungul existenței poporului român. Printre cele mai importante atracții turistice din România se
enumeră și monumentele istorice aparținând stilului moldovenesc de arhitectură și pictură
medievală: Voroneț, Sucevița, Arbore, Moldovița care au îmbogățit patrimoniul artei universale
prin arta construcțiilor și cea decorativă, prin frescele unice în lume44.
Valorificarea eficientă a acestor resurse turistice și în interesul economiei naționale poate
constitui o șansă de dezvoltare a României. Deși este ramura economică cu avantajul competitiv
internațional cel mai mare, performanțele sale economice în prezent sunt modeste.
Pentru ca ecoturismul să se transforme într -un factor real al dezvoltării locale, pentru a
putea oferi un produs turistic atractiv și alternativ, trebuie să se aibă în vedere o serie de condi ții
prioritare, cum sunt:
 menținerea unui echilibru optim între sistemul ecologic, socioeconomic și sistemul
cultural al zonei, atunci când se concepe procesul de dezvoltare a zonei naturale
respective;
 asigurarea unei puternice măiestrii locale în ceea ce privește deciziile investiționale astfel
încât să fie posibilă trecerea peste criza sistemelor agricole și a societăților rurale;
 creșterea ofertei de servicii și de produse locale care va conduce la sporirea atractivității
turistice;
 promovarea schim bului între culturi și populații prin cunoaștere și respect ca factor de –
solidaritate și de coeziune socială;
 conceperea unei politici de amenajare a teritoriului care să permită îmbunătățirea
competitivității activității economice din zonele mai puțin favorizate și înzestrate cu
infrastructuri și echipamente indispensabile calității vieții atât pentru populația locală,
cât și pentru vizitatori.
În momentul de față, România este pe punctul de a deveni o destinație turistică importantă,
dar înainte de to ate trebuie să -și estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziție
concurențială pe piața internațională turistică. Aceasta s -a datorat unui program de dezvoltare a
turismului prost administrat, dar și datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat

43 Baron P., România turistică , Casa Editorială pentru Turism și Cultură., Editura Abeona, 1994
44 Glăvan V., Turism ul în România , Editura Economică, București, 2000

33
după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei românești și a societății,
dar mai ales fără o privatizare a acestui sector și fără un bun program de promovare a acesteia
peste hotare, nu se poate spera ca România să devină o atracție importantă a turismului
internațional. Considerăm că potențialul turistic al României este superior celui din celelalte țări
din Europa Centrală și de Est, astfel încât în perioada următoare se impune reconsiderarea locului
și rolului tu rismului, inclusiv al ecoturismului, în cadrul economiei noastre naționale.

2.1.1. Strategii de dezvoltare a ecoturismului in Maramureș

Maramureșul este o zonă care cuprinde Parcul Național Munții Rodnei45 care a avut în
2014, 28.250 vizitatori, dintre c are circa 64% sunt înregistrați în plin sezon (iulie -august). 80%
din vizitatori pătrund pe teritoriul parcului prin partea nordică, iar o proporție mult mai redusă
(20%) prin partea de sud. Acest lucru este datorat existenței unor căi de acces cu fluxuri mari de
circulație rutieră, apropierii față de punctele de acces în parc și existenței unei stațiuni turis tice de
interes local. Turiștii, care au făcut parte din grupul țintă, provin în principal din județele limitrofe:
Bistrița -Năsăud, Maramureș, Suceava , Cluj, precum și municipiul București și alte județe mai
îndepărtate (Iași, Botoșani, Galați, Neamț, Constanța). Dintre acești turiști 60% au sosit pentru
drumeție (în special partea centrală a zonei parcului), 33% se află într -o vizită ocazională în zonă ,
iar 7% vin în vizită la rude și includ în această excursie o drumeție sau o ieșire scurtă în parc (sau
în zona învecinată); frecvența cea mai mare o au grupurile de 2 -3 persoane, dar un procent
semnificativ aparține grupurilor formate din 4 -5 persoane (î n special pentru cei sosiți pentru
drumeții mai lungi și picnic sau grătar de week -end).
Cel de -al doilea mare parc din zona Maramuresului este Parcul Natural Munții
Maramureșului46 cu circa 40.000 de vizitatori în 2014) cu turiștii români predominant, urma ți de
germani, maghiari, polonezi, cehi și francezi și principalul punct de acces este Valea Vaserului,
iar principala atracție este Mocănița.
Maramureșul istoric conține Valea Izei, de la sursă până la confluența cu Tisa. Această
zonă poate fii comparat c u o minunăție, plină de tradiție, cultură și căldură, unde meșteșugurile
tradiționale, tradiționalul hainele și arta populară sunt păstrate cu sfințenie și sunt purtate din
generație în generație. Zona este bogată cu meșteri populari care oferă turiștilor sculptură în lemn,
textile, ceramică, măști, costume tradiționale, pălării și ornamente tradiționale, mitologie locală, și

45 date oferite de Administrația Parcului Național Munții Rodnei; Asociația de Ecoturism din România, Strategia de
management a vizitatorilor în Parcul Național Munții Rodnei, 2009
46 informații primite de la Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului

34
de asemenea au tradițiide iarnă și primăvară sau obiceiuri familiale47. Toate aceste elemente fac
din Maramureșul istoric un loc speci al care atrage, de asemenea, un număr mare de turiști, care se
bucură de viața satului și de poveștile de la focul de tabară. Locuințele rurale din Maramureș sunt
construite cu lemn și au elemente specifice aceastei zone.
În prezent cele mai multe pensiu ni tradiționale oferă mâncare, loc de parcare, loc special
pentru copii, TV, divertisment și produse locale. Unele servicii sunt oferite contra cost: saună,
fitness, terenuri de sport și facilități pentru tratament, deoarece costul este prea mare pentru a
construi sau pentru a cumpăra și întretine echipamentul necesar. Preferințele clienților se îndreaptă
către o combinație între relaxare, confort, mâncare și curățenie. Pe primul loc, printre cele mai
dorite servicii se află mâncare tradițională urmată de p limbări în zone bogat natural, de tradiții și
mai ales de tradiții muzicale.
Un model de bună practică în privința contribuției turismului la conservarea naturii poate
fi Fondul de conservare creat la nivelul destinației ecoturistice Mara – Cosău – Creas ta Cocoșului.
Fondul a fost creat de WWF în anul 2012, în cadrul unui proiect finanțat de UNEP și de Comisia
Europeană și este gestionat de Centrul de Ecologie și Turism Maramureș – ONG local ce face
parte din Parteneriatul Local. Prin acest fond sunt cole ctate donații fixe anuale de la operatori
turistici din zonă (pensiuni turistice, turoperatori locali și tur -operatori care oferă pachete turistice
în zonă), precum și încasările ce rezultă din vânzarea hărții -suvenir Drumul Moștenirii
Maramureșene, dar și donații individuale de la turiștii care vor să aibă o contribuție mai
consistentă. Fondul acoperă nevoi ale ariilor protejate pentru care nu există resurse financiare,
precum întreținerea sau marcarea traseelor turistice existente, crearea de noi trasee t ematice în
ariile naturale și nevoi legate de dezvoltarea durabilă a zonei, precum îmbunătățirea serviciilor și
a infrastructurii turistice locale, dezvoltarea capacității administrației publice locale sau
îmbunătățirea politicilor locale de dezvoltare pen tru integrarea principiilor de sustenabilitate.48

2.1.1. Strategii de dezvoltare a ecoturismului in Delta Dunării

În Delta Dunării există o colaborare importantă î ntre asociațiile de turism, autoritățile
locale, asociațiile de promovare și protectie a zon ei și nu în ultimul rând localnici, colab orare care
duce la creșteres potenț ialulu i economic prin turism.

47 Pop, C., Cosma, S. and Panait, L. “ Ecotourism and rural tourism in Maramures, Romania ”, Proceedings of
International Ecotourism Conference, Sustainability of Ecotourism Development in a Competitive Glo bal
Environment, 15 -17 aprilie 2003, Universiti Putra Malaysia, Kuala Lumpur, Malaezia
48 *** Maramureș, https://www.ecomaramures.com/fondul -de-conservare/ accesst 12.06.2018 ora 15:30

35
Delta Dunării s -a format acum mii de ani fiind unul dintre cele mai vechi suprafete din
România, dar se formeaza ș i în peze nt din cauza aluviunilor a duse î n timp care se depozitează pe
malurile Dunării și care formează un pamant nou, din acest motiv putem spune ca Delta Dunării
este și cel mai nou pământ din România. Suprafaț a Deltei este de peste 500000ha și este a doua ca
mărime din Euro pa, dupa Delt a fluviului Volga ș i are trei brate importante Sfânul Gheog he, Sulina
și Chilia, ș i multitudine de canale mici și lacuri, care leagă aceste brațe.
Datorită biodiversității existente in Delta Dunarii aceasta are triplu statut internațional
1. Rezervație a B iosferei MAB UNESCO în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera"
(1990);
2. Sit RAMSAR -Zonă umedă de importanță internațională, în special pentru păsările acvatice, în
cadrul Convenției Ramsar (1991);
3. Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultura l UNESCO în cadrul Convenției UNESCO de
protejare a patrimoniului universal cultural și natural (2001).ș i acestă biodiversitate este dată de:
1830 de specii de copaci și plante, 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluște, 11 specii de
reptile, 10 specii de amfibieni, 341 de specii de păsări, 44 de specii de mamifere, 133 de specii de
pești.
Ecoturismul a inflorit in D elta Dunării datorită eforturilor facute de către asociatii, autorități locale
și localnci care au paticipat la proiectul ”Delta Vie” prin care zona delimitată de trei localități
Crișan, Mila 23 și Caraoman este denumita zona de ecoturism și în care se respectă principiile
acestuia.49

Img. 2. Triunghiul ecoturistic Delta Dunarii preluata www.ecoturism.ecodeltadunarii.ro

49 *** Triunghiul ecoturismului în Dela Dunării , http://ecoturism.ecodeltadunarii.ro/noutate/703/proiectul –
triunghiul -ecoturis mului -n-delta -dunrii -la-ora-bilanului.html , accesat 12.02.2019 ora 22:30

36
Strategia de dezvoltare a ecoturismului a tinut cont in primul rand de educatia localncilor
prin elaborarea si diseminarea mai ales in sșcolile din zonă a unui ”Ghid de mândrie locală” ghid
ce pune accentul pe proteci a mediului înconjurăor și pe producția de bunuri tradiționale și prin
crearea unei mărci colective ”Delta vie”, care reprezintă toată comunitatea naturală și antropică.
Managementul strategic pentru dezvoltarea ecoturismului în zona Delta Dunării cuprinde
următoarele acțiuni :
 Realizarea traseu culinar local, Pește ca la Mila 23, care include cinci gospodării
tradiționale pescărești
 Realizarea unui dispozitiv de orientare la Crișan pentru trasee de ecoturism în zonă
 Centru de informare despre Delta Dunării ș i păsări la Muzeul Național al Satului
 Realizarea infrastructurii de birdwatching la primul Sanctuar al Păsărilor din România
 Realizarea unui dispozitiv de orientare la Crișan pentru trasee de ecoturism în zonă
 Crearea unui centru de informare despre Delta Dunării ș i păsări la Muzeul Național al
Satului
 Realizarea a șapte tonuri de apel cu sunete de păsări
 Realizarea infrastructurii de birdwatching la primul Sanctuar al Păsărilor din România
 Editarea unei publicații electronice despre gastronomia locală
Programul de ecoturism in Delta Dunării este un program de succes, iar în prezent se
dorește înlocuirea bărcilor cu motor pe matorină/ benzină cu bărci cu motoare electrice, mult mai
silențioase și mai spațioase. Sumele sunt însă destul de substanțiale și se așteaptă noi programe de
finanșare pentru dezvoltarea zonei.
Îm concluzie în Rom ânia se fac pași mici pentru dezvoltarea ecoturismului, exista o
strategie la nivel național care pune accentul pe dezvoltara ariilor protejate si a căilor de acces
către aces tea, dar în ceea ce priveste educația turiștilor si a infrasctructurii mai sunt destule de
făcut.
In acest capitol demostrăm că mai multe țări doresc dezvoltarea ecoturismului, ramura cu
cel mai mic impact negativ asuprea mediului și care conduce la dezvol tare durabilă în in dustria
ospitalității.

37
3. STRATEGII DE DEZVOLTAREA A ECOTURISMULUI
ÎN URMA CRIZEI PROVOCATE DE COVID19

”Frumusețea naturii este egalată
numai de frumusețea sufletului.”
Victor Hugo

Criza provocată de virusu l Covid 19 este resimțită și în industria ospitalitîții, prin scaderea
drastica a numărului de turisti și pentru că în prezent este destul de greu sa faci referire la întregul
mapamond, facem referire la situația din România.
Institutul Național de Statist ică în comunicatele de presă de pe site -ul propriu50 publică
evoluția turismului de anul acesta, cu anul trecut.

Fig.4 . Situația sosirilor și a înnoptărilor în structurile de primire turistică din România, in perioada
ianuarie – iulie 2020, variație compa rativă cu luna corespunzătoare din anul 2019
Din analiza graficului se poate observa că, după un început de an, marcat de creșteri în luna
ianuarie ce pot fi considerate normale de 5% și respectiv 7%, în luna februarie apar primele
semnale ale unei evoluți i descendente, cu diminuări de 4,5% la sosiri și respectiv 6,1% în cazul
înnoptărilor. Impunerea stării de urgență din luna martie a avut ca efect o reducere cu peste 68% a
activităților în domeniu, atingând un minim marcat de reduceri de circa 97% in luni le aprilie și
mai. Începând cu luna iunie se constată un ușor reviriment, accentuat de evoluțiile din luna iulie,
cu reduceri de 44,4% în cazul sosirilor și 44,7% la înnoptări, comparativ cu situația din luna

50 Institutul Național de Statistică, Comunicat Turism , https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat -turism , accesat
10.09.2020 , ora 10:20
-100%-80%-60%-40%-20%0%20%
Sosiri InnoptariIan; 5%Ian; 7%
Feb; -4,5% Feb; -6,1%
Mar ; -69,8%Mar ; -68,2%
Apr; -98,1% Apr; -97,4%Mai ; -96,9% Mai ; -97,0%Iun; -74,5% Iun; -76,4%Iul; -44,4%Iul; -44,7%

38
similară a anului 2019. Această evoluție se dat orează clar virusului SARS -CoV -2, denumit și
Covid 19, care carantinează, izolează și înfricojează turiștii.
Intrarea României în starea de urgență pe 16 martie 2020 duce la stoparea activităților în
turism, timp de trei luni cât aeasta este impusă de guvernanți. Avioanele sunt țintuite la sol,
autocarele în parcări, locațiile de cazare și masă închise sau unele intre ele transformate în locații
de carantinare a oamenilor pozitivi la Covid 19, oamenii nu se mai pot deplasa pentru concediu,
tratament sau relaxare, toatul a fost încremenit, în industria ospitalității în tot acest timp. Lucratorii
din turism erau dați în șomaj sau în șomaj tehnic.
Repornirea turismu lui, după aceasta perioadă pe perioada starii de alertă, stare de alertă în
care ne găsim și astazi a fost dificilă, datorită lipsei fondurilor de supraviețuire a firmelor și a
faptului că turiștii sunt înfricoșați de posibilitatea de a contacta persoane p ozitive Covid 19 și de a
se îmbolnăvi, în așa fel încât cea mai mare parte din turiști au dorit restituirea sumelor depuse
pentru concediile programate în 2019 sau reprogramarea pentru 2021. În aceste condiții numărul
de turiști a scazut, iar din obsevații le făcute pe parcursul lunilor iulie și august se observă la fel ca
și în statistici, din ce în ce mai puțini doritori de vacanțe. Pentru outgoing singura destinație
accesibilă este Bu lgaria, iar pentru incoming Româ nia nu este o țară sigură din punct de v edere
medical, așa că nu avem turiști străini la noi acasă, în schimb din ce în ce mai mulți români doresc
să-și cunoasă țara, ceea ce a dus un pic la impulsionarea turismului mai ales în lunile iulie și august,
dar real izările sunt departe de realizările n ecesare pent ru a rezista în sezonul de ia rnă, care
întotdeauna este mai slab financiar, pentru că numarul de turiști care c ălătoresc iarna este mult mai
scăzut, iar perioadele de vacanță reduse.
În Bulgaria repornirea s -a făcut rapid pentru zona litorală, pe c oasta Marii Negre, iar
hotelieri si agențiile bulgăreșt i au venit cu p rețuri mai mici pentru atragerea turiștilor români, care
anul acesta au fost majoritari în Bulgaria, cu decizii de a nu deschide unele dintre hoteluri, pentru
concentarea turiștilor în h oteluri mari, cu mari capacități de cazare și de servire a mesei, dar cu
toate aceste eforturi tot nu au reusit să realizeze în trei luni (iulie -septembrie) profitul pe întreaga
vară.
Din punct de vedere al ecoturismului, repornirea s -a făcut la fel de g reu ca și în toate
celela lte ramuri ale industriei ospitalității. De exemplu pe Valea Vaserului în Maramureș m ocănița
are mai puține vagoane ș i numarul de turisți din fiecare vagon este mai mic cu 20%, ceea ce
înseamnă realizări mai mici ș i mai puț ini oameni care vizitează zona. În schimb au îmbunătățit la
stația Paltinu, st ația finală a mocăniței, spațiile de servire a mesei și toaletele. În ceea ce priveșe
Delta Dunării numărul redus de turiști și perioada de urgență conduce la extinderea zonelor cu
flora și faună și în afara rezervației.

39
CONCLUZII

“ Dacă iubești natura cu adevărat,
o găsești pretutindeni frumoasă. ”
Vincent Van Gogh

Strategie, metodă și management – trei cuvinte im portante în viața noastră și în dezvoltarea
afacerilor din întraga lume, din toate ariile industriei și bineînțeles și din industria ospitalitații.
Plecând de la strategiile militare, care și ele au izvorât din necesitatea apărării și obținerii
spațiului de locuit , mergem mai departe către strategiile economice, care conduc la obținerea
plusvalorii și la o calitate mai bună a vieții. Un bun exemplu de aplicare a unei strategii militare
este susținută de aplicarea unui pricipiu ” Conducere bazată pe caracter – conducere după
exemplu ”51, iar ca exemplu îl avem pe Henry Ford, care a reuțit sa -și conducă foarte bine com pania
Ford Motor de producție a automobilelor Model T, fiind el însuși mecanic, constructor de
automobile și antreprenor cu o viziune revoluționară, ca re a creat mașina oricărei familii și totodată
a dat salarii mai mari și a redus numărul de ore de lucru. Un profesionist bun, cu un țel mare a
reușit să construiască o companie care rezistă în timp pe baza exemplului personal, deoarece Henry
Ford nu era d oar om de afaceri, era muncitorul, care repara mașina, era contabilul care drămuia
banii și era practic implicat în toate etapele de producție și vânzare a automobilului Ford.
Extrapolând mergând spre ecoturism, trecem pe la Muzeul Național de Istorie Natu rală Grigore
Antipa, unde fondatorul acestui muzeu, a creat în 1907, primele diorame printre care și o diorama
cu zona Deltei Dunării, iar în prezent tot muzeul este reorganizat prin diorame moderne, unde
elevii invață despre importanța ecosistemelor în vi ața zilnică. O idee bună pentru dezvoltarea
ecoturismului este integrarea în cadrul muzeelor de stiințe naturale, a unei săli în care sa se
vizualizeze ideea acestui tip de turism, prin jocuri virtuale în natură, care au ca scop cunoașterea
și protejarea ac esteia, odată cu petrecerea timpului liber într -un mod cât mai plăcut. Așa că ”Omul
sfințește locul” sau ”Omu l potrivit la locul potrivit” su nt proverbe românești, care și în prezent
sunt actuale și se referă la orice domeniu de activitate militar sau civil .
În cel de -al doilea capitol după realizarea studiului ecoturismului din cele trei țări Bulgaria.
Panama și Romania, putem spune că în Bulgaria ecoturismul este tratat inițial golbal, pornindu -se
de la analiza SWOT și ajungând la particular, la fiecare ar ie protejată, în Republica Panama s -a
realizat cu ajutorul Băncii Mondiale un ecoturism de succes pe baza învățămintelor si experiențelor
aduse de partener, care evaluase ecoturismul din Costa Rica, prima țară din lume care a aplicat

51 Capitolul 1 al acestei lucrări

40
ecoturismul la scară m are, iar în România ecoturismul face pași mici, dar constanți în dezvoltarea
durabilă a turismului. Strategia româ neasca pentru ecoturism trebuie să pună accentul pe
dezvoltarea infrastructurii de ajun gere în zonele protejate, să ela boreze un plan, nu pe ar ii protejate,
ci pe tot cuprinsul țării pentru a oferi experiențe deosebite împletind natura cu frumusețile
antropice ale României.
Virusul care provoacă boala Covid 19 a avut ca parte bună refacerea naturii în perioada în
care circulația oamenilor a fost restrânsă sau interzisă, dar a avut un impact negativ pentru o parte
din industrii, iar turismul a fost afectat direct și pierderile sunt foarte mari. Trebuie să ne obișnuim
cu tot felul de viruși, de bacterii pentu că natura și organismele vii sunt în tra nsformare continuă,
o transformare care nu se observă cu ochiul liber, dar se observă în timp, deoarece ecosi stemele
naturale caută să se reechilibreze la orice dezechilibru.
Pentru un turism durabil, care să nu afecteze mediul încojurător și să îl păsteze avem nevoie
de educație, infrastructură, de colaborarea tuturor jucatorilor de pe piață : autorități locale, firme,
ONG -uri, localnici și turiști, care pot construi ecoturismul pe baza unor principii corecte atât pentru
oameni, cât și pentru natură.

41
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Alexis Project Association Filiași, The Path of the Clay ,
https://www.thepathoftheclay.eu/images/pdf/STRATEGY -FOR -DEVELO PMENT -OF-
BOUTIQUE -TOURISM –RO.pdf
2. Andronic G., Neatu M., Rădulescu A, Litoralul românesc al Mării Negre , Editura Sport –
turism, București, 1989
3. Ansoff, I., Strategic Management, Editura Springer, New York, 2007
4. Barbu Gh., Turismul și calitatea vieții , Edit ura Politică, București; 1980
5. Baron P., România turistică , Casa Editorială pentru Turism și Cultură., Editura Abeona, 1994
6. Brown, M., Ecotourism in Panama , Volume 2 5 – A New Path for Panama, 2007 . 5.
https://preserve.lehigh.edu/perspectives -v25
7. Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Management, https://dexonline.net/definitie –
management
8. Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Model, https://dexonline.ro/definitie/modele
9. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Strategie , https://dexonline.net/definitie -strategie
10. Drumm A. & Moore , A., Ecotourism Development – A Manual for Conserva tion Planners
and Managers. Volume I – An Introduction to Ecotourism Planning , Arlington, Virginia,
USA, 2002
11. Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, Natura 2000 în România, București,
2012
12. Glăvan V., Turismul în România , Editura Economică, București, 2000
13. Gartner Group, Hype cyrcle , https://www.gartner.com/en/information –
technology/glossary/hype -cycle
14. Horwath, R., The Origin of Strategy ,
https://www.strategyskills.com/Articles_Samples/origin_strategy.pdf
15. Institutul Național de Statistică, Comunicat Turism , https://i nsse.ro/cms/ro/tags/comunicat –
turism
16. Kearney, A.T. Modelul consolidarii curbei , https://www.kearney.com/mergers –
acquisitions/article?/a/what -shape -is-your-curv
17. McKinsey & Co, Cele tr ei orizontu ri, https://www.mckinsey.com/business -functions/strategy –
and-corporate -finance/our -insights/enduring -ideas -the-three -horizons -of-growth#
18. Ministerul Agriculturii și Dezvol tării Rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 –
2020, Versiunea aprobată 26.05.2015

42
19. Mintzberg , H. , Ascensiunea si decaderea planificarii strategice , Editura Publica, București,
2008
20. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., Rezervații și monumente ale naturii din
România ,.Casa de editură și comerț Scaiul Arad. 1 993
21. OMT, Report for Tourism Policy Models for Sustainable Integration, Consumption and
Production, https://www.e -unwto.o rg/doi/pdf/10.18111/9789284420605
22. OMT, Raportul anual 2019, https://www.wto.org/english/res_e/publications_e/anrep19_e.htm
23. Pop, C., Cosma, S. and Panait, L. “ Ecotourism and rur al tourism in Maramures, Romania ”,
Proceedings of International Ecotourism Conference, Sustainability of Ecotourism
Development in a Competitive Global Environment, 15 -17 aprilie 2003, Universiti Putra
Malaysia, Kuala Lumpur, Malaezia
24. Porter, M., Competiti ve Strategy: Creating and Sustaining Superior Performanc, Ed.
Macat. Londra, 1980
25. Porter, M., Competitive advantage , Editura The Free Press, New York, 1985
26. Robert L. Cantrell, Understanding Sun Tzu on the Art of War ,
http://www.artofwarsuntzu.com/1stChapter.pdf
27. Rogers, E., Diffusion of Innovations Editura The Free Press, New York, 2003
28. Rumelt, R., Good Strategy/Bad Strategy: The Difference and Why it Matters, Random House
Publishing Group, New Yo rk, 2011
29. Seiha, Blog ., The Six Principles from Sun Tzu and the Art of Modern Warfare
https://suntzuartstrategy.blogspot.com/2011/09/six -principles -from-sun-tzu-and-art-of.html
30. Steph, Blog, The Top 24 Ecotourism Destination for 2020, https://www.everysteph.com/top –
ecotourism -destinations -in-the-world
31. Tzu, S., Arta răzb oiului, http://www.gjbenterprises.com/tips/sun -tzu-the-principles -of-
warfare -the-art-of-war,
32. UNWTO, Anul Internațional al Ecoturismului , https://www.unwto.org/international -year-
ecotourism -2002
33. UNWTO, Tourism and suistenable goals develpment, http://www.e –
unwto.org/doi/book/10.18111/9789284419685
34. UNWTO, Uniunea Europeana Tendințe turist ice, https://www.e –
unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284419470
35. Văduva, Ghe., Strategii integrale , Editura București, 2003
36. WEF, The golbal competitive raport, 2018, https://www.weforum.org/reports/the -global –
competitveness -report -2018

43
37. WTTC , Impactul economic , https://wttc.org/Research/Economic -Impac t/ Panama
38. WTTC, Travel & tourism power and performance report , https://www.wttc.org/ –
/media/files/reports/2018/power -and-performance -rankings -2018.pdf
39. ***, Cultural and historical destinations,
https://www.tourism.government.bg/en/pages/cultural -and-historical -destinations
40. ***, Ecotours and village life,
https://www.tourism.government.bg/sites/trsm.gateway.bg/files/uploads/registers/materials/bu
lgaria_eco_eng.pdf
41. ***, Legea Turismului ,
https://www.tourism.government.bg/sites/tourism.government.bg/files/documents/2015 –
02/254.pdf
42. *** Maramureș, https://www.ecomaramures.com/fondul -de-conservare/
43. *** Triunghiul ecoturismului în Dela Dunării ,
http://ecoturism.ecodeltadunarii.ro/noutate/703/proiectul -triunghiul -ecoturismului -n-delta –
dunrii -la-ora-bilanului.html
44. *** Strategie și politici de dezvoltare,
https://www.cciat.ro/dwldcciat.php?a=TBVQACE46DLNZS3XY789F15R2&b=2016110909
14183131478675658