Specializarea Mediul Actual și Dezvoltare Durabilă [611958]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Mediul Actual și Dezvoltare Durabilă

Degradarea terenurilor

Dan Daiana
MADD11

Introducere
In lucrarea prezenta am dorit sa cunosc evolutia solurilor din judetul Dolj, zona
studiata fiind Segar cea.
Principalele obiective urmarite in acest studiu au fost:
 Identificarea, caracterizarea si evaluarea solurilor care predomina in aceasta zona
 Stabilirea indicatorilor ecopedologici de bonitare care stau la baza calcularii notelor de
bonitare

In urma bonitarii, teritoriul este evaluat in puncte de bonitare, permitand astfel
clasificarea terenurilor agricole in clase de favorabilitate.

1.Ase zarea geografica
Localizarea zonei studiate

Figură 1 Localizarea zonei studiate

Judetul Dolj se afla in zona de SV a Romaniei. Relieful este alcatuit din dealu ri cu o
altitudine maxima de 320 m si campii cu habitate naturale specifice stepei si silvostepei cu
numeroase specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborata.
Asezarea geografica, clima, si compozitia chimica a solului au creat conditii favorabile
pentru cultura vitei de vie.
In judetul Dolj se gasesc urmatoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluri,
cambisoluri, luvisoluri, pelisoluri, hidrisoluri, salsodisioluri, antrisoluri. In zona studiata
Segarcea avem prezente soluri fert ile formate pe luturi argiloase, cernoziomuri cambice tipice,
erodate si erodisoluri.
Materialul litologic este alcatuit din depozite de tip loessoid, luto -argilos si luturi
nisipoare bogate in carbonati.
Calitatea solurilor este data de anumiti factori cum ar fi temperatura medie anuala a
zonei, precipitatiile medii anuale ale zonei, rezerva de humus in stratul 0 -50 cm, gleizarea,
panta, salinizarea sau alcalinizarea, adancimea apei freatice, textura in orizontul Ap sau
primii 2 0 cm, poluarea, alunecari, inund abilitatea, volumul edafic, continutul de CaCo3 total
pe 0-50 cm.
Datorită defrisarilor si ploilor abundente din ultimii ani, alunecarile de teren au crescut
ca numar, in special in zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase si expuse riscului
producerii acestor calamitati.
Din punct de vedere hidr ografic, teritoriul studiat apartine Dunarii . Apa freatica se afla
la o adancime de 10-15 m si apare la baza dealurilor alimentand afluentii Jiului, avand un
continut sulfuros. Grosimea stratelor acvifere de peste 50m se afla in zona Jiu -Motru.
Apa freatica apar e la o adancime de 3 -4 m, iar in zonele depresionare poate fi prezenta
si la o adancime de 1 m.
Exploatarile minier e reprezinta o sursa de poluare a apei raului Jiu, inrautatind
calitatea apei schimbandu -i astfel proprietatile fizice, distrugand a stfel flora si fauna raului.
Solurile argilo -iluviale au un grad mediu de fertilitate si pot fi folosite pentru culturi de
camp, in pomicultura si viticultu ra,(podgoria Segarcea) avand un continut ridicat de calciu si
oxizi de fier .

Cu o structura diferentiata pe profil: mijlocie – lutoasa sau mijlocie fina -luto-argiloasa
in Ao, iar la nivelul Bt fina, dar cu un procent mai ridicat de argila , structura grauntoasa
medie si mare , porozitatea si regimul aerohidric bune.
Continutul de humus este dat de materia organica din sol, iar pentru zona studiata
nivelul de humus este de 1.56 -4,92%, asta insemnand o cantitate superioara. Gradul de
saturatie este in jur de 90%, ph intre 6,00% -7,78% activitatea microbiologica sporita s i
aprovizionarea cu substante nutritive favorabila cresterii plantelor.
Salinizarea s -a produs din cauza folosirii incorecte a apei de irigat in zona fostelor
orezarii. Din rezultate putem observa ca solul are o aciditate puternica si o alcalinitate
ridicata.
Poluarea aerului cu ingrasaminte chimice afecteaza calitatea aerului, si contribuie la
acidificarea solurilor in diferite grade. De asemenea si poluarea cu dejectii de animale poate
avea efecte toxice aupra apei freatice.
Temperatura medie anuala va riaza de la 10.5oC la 12.2 o C , prezenta vaii Dunarii
imprim a in zona un climat de adapost. De aici se poate concluziona ca zona studiata este o
zona caracterizata de vant cu viteze mici la nivelul solului, regimul climatic fiind caracterizat
de veri foa rte calde cu precipitatii scazute si ierni moderate cu viscole rare.
Porozitatea totala este mijlocie in orizontul superior, mica si foarte mica in orizonturile
inferioare.
In primul orizont, permeabilitatea este mijlocie , iar in orizonturile inferioare este mica
si foarte mica.
Reactia solului(ph -ul) este slab acida si neutra cu un ph cuprins intre 6,00% -,7,80%
Continutul de azot este mic/slab cu valori cuprinse intre 0.050% -0.090%
Datorita climatului umed si cantitatii mari de biomasa din sol, CaCo3 este spalat de la
suprafata si incepe de la baza lui Am iar acumularea de humus din Am este mai mare.
Din punct de vedere al precipitatiilor, media anuala este de 531.7 mm.
Excesul de umiditate stagnanta a aparut ca urmare a drenajului inter defectuos si
afecteaza cu aproximatie 50% din terenurile situate la nivelul campurilor.

In orizontul Ap si Apt avem o cantitate egala de nisip, in schimb in orizontul Am
cantitatea de nisip scade. De asemenea praful este prezent in cantitati aproximativ egale in
cele 3 orizonturi, diferente fiind doar de cateva procente.
Argila este prezenta cel mai mult in orizontul Am, fiind urmat de Apt cu o cantitate
mai redusa de 46.3 si in orizontul Ap cu 42.1 .

Bonitarea arata ca preluvosolurile au o fertilitate mijlocie, prin ameliorare, toate
solurile tind spre o fertilitate ridicata sau mijlocie ridicata. Preluvusolul roscat este
aprovizionat cu humus si elemente nutritive. 0102030405060
AP APT AMnisip
praf
argila
-20-10010203040506070
AP
APT
AM

Valorile densitatii aparente sunt specifice tipului de sol. Deoarece porozitatea totala
este influentata de densitatea aparenta, s -au inregistrat aproximativ aceleasi valori.
Gradul de tasare este in corelatie cu porozitatea totala si cu textura solului. Valorile
rezistentei la penetrare cresc odata cu parcurgerea fazelor de vegetatie.

Incadrarea terenului in clase de calitate pe categorii de folosinte dupa nota de
bonitare
Clasele de calitate dau pretabilitate terenurilor pentru folosintele agricole.
In tabelul de mai jos se prezinta incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate.
Categoria de folosinta Pasune Faneata Livada Vie Arabil
Nota 64 56 59 80 66
Clasa II III III II II

Figură 2 Incadrarea terenului in clase de calitate pe categorii de folosinte dupa nota de bonitare
In clasa a II a sunt incluse terenurile de calitate buna, cu panta slaba oarecum si
terenuri amenajate, si prezinta in faza incipienta -slaba procese de degradare( salinizare,
alcanizare, gleizare, pseudogleizare)
In clasa a III a sunt prezente terenurile arabile cu restrictii mijlocii, grosime mica a
stratului de sol, capacitate mica de retinere a apei, continut scazut de elemente nutrive. Sunt
prezente luvosolurile albice, iar sortimentul de plante este limitat, atat climatic si edafic. 0102030405060708090
Pasune Faneata Livada Vie ArabilSeries1

Carbonul organic din sol influenteaz a fertitlitatea solului, capacitatea de retinere a
apei, biodiversitatea si sensibilitatea la alcalinizare.
Aplicarea ingrasamintelor este un factor important care determina productivitatea
plantelor si feritilitatea solului.