Studiul a fost efectuat pe preparate histologice de tegument aparținând fondului de cercetare al Disciplinei de Histologie, provenind de la un lot de… [611946]

1

CAPITOLUL III

MATERIAL ȘI METODĂ

Studiul a fost efectuat pe preparate histologice de tegument aparținând fondului de
cercetare al Disciplinei de Histologie, provenind de la un lot de 10 animale de laborator –
procușori de Guineea. Animalele incluse în studiu au fost de sex masculin și au avut o greutate
cuprinsă între 200 -280 g și o lungime de 250 -300 mm.
Studiul a constat în eva luarea comparativă a procesului de vindecare survenit după o
arsură chimică experimentală de gradul II -III, prin aplicarea unei substanțe caustice pe
tegument. Substanța caustică folosită a fost reprezentată de un detergent de uz casnic ce
conține: 1% acid fosforic, 1% acid sulfamic, 5% surfactanti anionici, parfum, colorant, apă.
Analiza comparativă a epitelizării cutanate s –a efectuat prin examinarea unei zone
cutanate supuse arsurii chimice netratate și a unei zone tratate cu unguent cicatrizant și
epitelizant.
Unguentul cicatrizant și epitelizant conține flavonoide (substanțe cu proprietăți
antioxidante), derivați orto -dihidroxifenolici reprezentați de acid cafeic, tanin catechic (cu
acțiune antibacteriană), beta -caroten (cu acțiune epitelizantă) și u lei volatil în complex.
Piesele de tegument provin din regiunea cefei, epilată anterior cu cremă epilatoare, pe
care s -au aplicat două rondele de sugativă cu diametru de 0,5 cm, impregnate cu 0,5 ml
substanță caustică și menținute 20 de minute pe tegumen t.
Aplicările s –au făcut timp de 3 zile, obținându -se arsuri de gradul II -III.
După cele 3 zile de aplicare a substanței caustice s –a recoltat tegument lezat de la 2 din
cele 10 animale de laborator, care au constituit lotul I de studiu.
Celelalte 8 animale de laborator au fost tratate cu Unguent cicatrizant și epitelizant pe
o zonă de arsură, cealaltă zonă rămânând netratată. Tratamentul a durat 8 zile.
Pentru studiul calitativ (microscopic) și cantitativ (morfometric) al procesului de
cicatrizare, după primele 4 zile de tratament (jumătatea perioadei de tratament) s -au recoltat
piese de tegument de la 4 dintre animalele de laborator, constituindu -se astfel lotul II, iar la 8
zile – s-au recoltat piese de tegument de la ultimele 4 animalele de la borator constituindu -se
astfel lotul III.

2
Piesele de țesut recoltate au fost fixate în formol 10% și apoi prelucrate prin tehnica
histologică de includere la parafină și secționate seriat la 4 -5 microni.
Secțiunile astfel obținute au fost colorate cu hem atoxilină -eozină pentru evidențierea
celularității de reacție, tricromic Van Gieson, pentru capilare și fibrele de colagen, și cu orceină
pentru punerea în evidență a fibrelor elastice.

Includerea la parafină
Piesele au fost fixate în soluție Bouin, preparată după următoarea formulă:
– formaldehidă comercială …………..1 parte
– acid picric 4% ………………………. 3 părți
– acid acetic glacial 5%
Fixarea a durat aproximativ 48 ore la temperatu ra camerei, apoi piesele s -au inclus în
parafină.
După fixare, piesele au fost spălate timp de aproximativ o oră în apă curgătoare de
robinet. Prin spălare se îndepărtează formolul din intimitatea structurală a țesuturilor (urmele
de formol rămase în țesu turi după colorare realizează artefacte cu substanțele colorante).
Am parcurs apoi următoarele etape:
a. Deshidratarea
b. Clarificarea
c. Parafinarea
d. Includerea propriu -zisă și realizarea blocului de parafină
e. Secționarea blocului
f. Lipirea și uscarea secțiunilor pe lame
g. Colorarea secțiunilor în tehnicile:
– hematoxilină -eozină și tricromic Masson pentru structurile generale de ansamblu;
– colorație specială cu orceină pentru evidențierea fibrelor elastice.

a. Deshidratarea
Metoda cea mai obișnuită este deshidratarea cu alcool etilic. Pentru aceasta sunt
necesare mai multe băi de alcool în concentrații progresiv crescute.
Durata menținerii preparatului în fiecare baie de alcool este determinată de mărimea și
calitatea preparatului. Cu cât piesa este mai mare cu atât durata menținerii în alcool este mai
mare.
Deshidratarea s -a efectuat astfel:

3
Baie de alcool 70° ………………………………..3 ore
Baie de alcool 80°…………………………………3 ore
Baie de alcool 9 0°…………………………………3 ore
Baie de alcool 96° I ………………………………3 ore
Baie de alcool 96° II ……………………………..3 ore
Baie de alcool 96° III …………………………….3 ore
Baie de alcool etilic absolut I ………………… 3 ore
Baie de alcool etilic absolut II ……………….. 3 ore
Baie de alcool etilic absolut III……………….. 3 ore
Durata menținerii piesei în alcool etilic absolut nu trebuie să depășească 24 ore.
Deși în tehnica obișnuită nu se folosește în mod curent, deshidratarea pieselor se poate
completa prin încă două băi de acetonă. În fiecare baie de acetonă piesele au fost lăsate câte 30
minute. Cu ajutorul băilor de acetonă am avut siguranța că s -a realizat o deshidratare completă.
La trecerea dintr -un recipient în altul piesele trebuiesc uscate pe hârtie de filtru.

b. Clarificarea
Este necesară pentru că alcoolul nu este miscibil cu parafina.
Lichidul clarificator trebuie să scoată alcoolul din piesă , să impregneze piesa și să fie
miscibil cu parafina. În acest scop am folosit toluenul după cum urmează:
– toluen I …………………………2 ore
– toluen II ………………………..2 ore
– toluen III ……………………….2 ore
Durat a menținerii în fiecare baie de clarificator variază în funcție de mărimea piesei.

c. Parafinarea
După deshidratarea și clarificarea pieselor, ele vor fi trecute în băile de parafină care
conțin parafină lichidă la 56˚C (la termostat).
Am folosit trei băi de parafină histologică, iar timpul de menținere a piesei în fiecare
baie a fost de 6 ore.
La temperatura de 56˚C, parafina histologică, care este un amestec de:
– parafină albă industrială ………………. 85%
– stearină …………………… ……………….10%
– ceară de albine …………………………… 5%

4
Are o stare lichidă, iar piesele care sunt ținute în ea și la temperatura amintită mai sus,
sunt impregnate cu parafină. Sunt necesare trei băi succesive de parafină pentru a î nlocui în
totalitate toluenul din intimitatea structurală a țesuturilor.

d. Includerea propriu -zisă
După impregnarea pieselor cu parafină, la termostat, ele trebuiesc incluse în blocuri de
parafină spre a putea fi ulterior secționate și apoi colorate.
După orientarea piesei, se lasă un timp suficient ca parafina să se întărească perfect.
Se trece apoi la fasonarea blocurilor.

e. Secționarea
După ce blocul de parafină s -a răcit complet, s -a trecut la secționarea piesei (blocului)
la microtomul pentru parafină tip MEDIM.
Secțiunile obținute se lipesc pe lamele de sticlă port -obiect, în vederea prelucrării lor
ulterioare (colorare).

f. Colorarea secțiunilor
Secțiunile histologice întinse pe lame au fost colorate în colorația uzuală cu
hematoxilină -eozină și tricromic van Gieson pentru structurile de ansamblu și în colorația
orceină pentru evidențierea fibrelor elastice.

COLORAȚIA HEMATOXILINĂ -EOZINĂ
Comportă următorii timpi:
1. Deparafinarea (3 băi benzen):
– benzen I………………………….50 minute
– benzen II…………………………50 minute
– benzen III………………………..50 minute
2. Hidratarea (alcooluri de concentrație descrescândă):
– alcool etilic absolut…………….5 minute
– alcool etilic 90˚………………….5 minute
– alcool etilic 80˚………………….5 minute
– alcool etilic 70˚………………….5 minute
3. Spălare în apă distilată……………10 minute
4. Colorare cu hematoxilină Mayer….15 minute

5
Prepararea soluției de hematoxilină:
Se pun la fiert 1000 ml apă distilată într -un balon de sticlă, împreună cu 75 gr alaun de
potasiu. Se fierb 10 – 15 minute, după care se filtrează. Separat se dizolvă 0,3 gr iodat de potasiu
în 10 ml soluție de alaun pe flacără. Separat se dizolvă 2 gr hematoxilină cristalizată în 10 ml
alcool 96˚, la cald. Astfel dizolvată se adaugă în balonul ce conține apa distilată și alaunul de
potasiu la fierbere. Se fierbe în continuare 15 minute. Se ia de pe foc, se lasă să se mai răcească,
apoi se adaugă soluție de iodat de potasiu care schimbă colorația în violet închis.
5. Spălare în apă de robinet
6. Diferențierea în alcool clorhidric după formula:
– alcool etilic 96˚…………………………..100 ml
– acid clorhi dric concentrat…………….. 5 picături
Timp de acționare ………………………. 2 -3 secunde
7. Spălare în apă de robinet
8. Virare în soluție de carbonat de litiu 4%…2 -3 secunde
9. Spălare în apă de robinet
10. Colorare cu eozină….. ……………………….3 -5 secunde
Prepararea soluției de eozină:
– eozină alcoolică……………………………. 3 gr
– eozină apoasă …………………………….. 3 gr
– orange G …………………………………… 0,6 gr
– alcool 70˚…………………………………… 350 ml
– acid acetic glacial ………………………… 3 ml
– carbonat de litiu soluție saturată………. 65 ml
Se dizolvă separat eozinele și orange -ul G în alcool de 70 ° din cantitatea de preparat.
Restul de alcool se fierbe la flacără mică într -un balon închis. Când dă în fierbere se adaugă
cele trei substanțe dizolvate. Se fierbe încă 15 minute. Se răcește și când mai este încă călduță
se adaugă acidul acetic glacial. După 24 ore de stat la temperatura camerei se adaugă carbonatul
de litiu. Se filtrează.
11. Spălarea surplusului de colorant în apă de robinet
12. Spălarea în două băi de alcool etilic, până la dispariția colorantului din baia de
spălare.
13. Deshidratare în două băi de al cool 96°..câte 5 minute
14. Deshidratare în trei băi alcool etilic absolut…5 minute

6
15. Clarificare în xilol fenicat……………………….15 minute
16. Trei băi xilol …………………………………..câte 5 minute
17. Montare în balsam de Canada
18. Termostatare 24 de ore.
Rezultat : nucleii – albastru -violet; citoplasma – roz.

Colorația tricromică – metoda Van Gieson
1. Deparafinarea (3 băi benzen) ……………… 5 minute fiecare
2. Hidratare………………………………………… 20 minute
-alcool absolut ………………………………… 5 minute
-alcool 90° …………………………………….. 5 minute
-alcool 80° …………………………………… .. 5 minute
-alcool 70° …………………………………….. 5 minute
3. Colorare cu hematoxilină Weigert ……….. 10 minute
Soluția A:
-hematoxilină cristale ………………………1g
-alcool 95° ……………………………….. ….100 ml
Soluția B:
-clorură ferică 29% soluție apoasă ……… 4 ml
-apă distilată ………………………………… 95 ml
-acid clorhidric concentrat ………………….1 ml
4. Spălare cu apă distilată
5. Colorare cu soluție van Gieson ………………1 -3 min
-fuxină acidă soluție apoasă 1% …………..2,5 ml
-acid picric soluție apoasă saturată ………97,5 ml
6. Deshidratare în două băi de alcool 96°.. câte 5 minute
7. Deshidratare în trei băi alcool etilic absolut…5 minute
8. Clarificare în xilen …………. 2 băi, câte 15 min fiecare
9. Montare în balsam de Canada
Rezultat : nuclei – albastru închis; colagen – roșu; fibre musculare – galben.
Observații
Dacă nucleii sunt palid cororați este semn că durata colorării cu hematoxilină a fost
prea scurtă sau diferențierea cu alcool acidulate prea puternică sau, în sfârșit, colorarea cu,
picrofuxină prea lungă, astfel că acidul picric a putut decolora nucleii. Decolorarea

7
citoplasmelei poate fi prevenită dacă în alcoolul pe ntru deshidratare se dizolvă puțin acid picric.
Preparatele se decolorează cu timpul, fapt ce poate fi amânat dacă montarea se face într -un
balsam acid (în balsamul neutru se adaugă câteva picături de soluție saturată de acid salicilic
dizolvat în xilol) sau dacă păstrarea lor se face la întuneric.

COLORAȚIA CU ORCEINĂ
Soluții:
Soluția de orceină 1%
– orceină pulbere ………………………………….1 g
– alcool etilic ……………………………………….100 ml
Se agită bine până la dizolvare completă. După dizolvare se adaugă:
– acid clorhidric concentrat …………………….1 ml
Tehnică:
1. Deparafinarea (trei băi de benzen):
-benzen I ………………………………………….5 min
-benzen II …………………………. ……………..5 min
-benzen III……………………………………….. 5 min
2. Hidratarea (în alcooluri de concentrație descrescătoare ):
-alcool etilic absolut .. 3 min
-alcool etilic 90° …………………………………3 min
-alcool etilic 80°………………………………….3 min
-alcool etilic 70° …………………………………3 min
3. Spălare în apă de robinet ………………….20 min
4. Colorare cu orceină 1% – 12 ore la temperatura laboratorului sau 30 -60 de minute la
termostat la temperatura de 56°C
5. Diferențiere în alcool etilic absolut ………10 min
6. Clarificare în xilol …………………………….30 min
7. Montare în balsam de Canada
Rezultat: nucleii apar colorați slab în maron; fibrele elastice se colorează în maron –
roșcat.
Preparatele astfel obținute au fost examinate la microscopul optic și au fost
achiziționate pe calculator cu ajutorul unei videocamere. Imaginile astfel obținute au fost
procesate cu ajutorul software -ului de analiză de imagine LUCIA G 4.10.
Pentru studiul morfometric am utilizat următorii parametrii:

8
 numărul de capilare pe câmp – determinat prin numărarea directă, pe un câmp
microscopic cu arie cunoscută;
 fracția de ari e ocupată de fibrele elastice pe câmp – reprezintă exprimare procentuală
a ariei ocupate de totalitatea fibrelor elastice pe câmpul studiat;
 numărul de nuclei pe câmp – se calculează prin determinarea pragului de culoare al
nucleilor, aceștia fiind apoi b inarizați, numărătoarea nucleilor realizându -se cu ajutorul
calculului matriceal, aceasta determinare se realizează concomitent cu fracția de arie
ocupată de nuclei pe câmp;
 fracția de arie ocupată de nuclei pe câmp – reprezintă exprimarea proc entuală
a ariei ocupate de totalitatea nucleilor pe câmpul studiat.
Au fost studiate 100 câmpuri microscopice contigui dermice (superficiale și profunde)
și toate câmpurile epiteliale aferente.

9
CAPITOLUL IV

REZULTATE ȘI DISCUȚII

O leziune cutanată reprezintă o consecință a distrugerii integrității diferitelor straturi
cutanate. Inițierea proceselor de vindecare depinde de factorii locali, de mediatorii sistemici și
de posibile patologii asociate (diabet, arterită obliterantă), precu m și de tipul de leziune
tegumentară. În funcție de echilibrul dintre toți factorii amintiți, fenomenul de vindecare poate
urma fie calea fiziologică (leziune acută), fie calea patologică, întârziată (leziune cronică).
Leziunile cronice demonstrează mecanisme de vindecare insuficiente, care nu reușesc
să restabilească integritatea anatomică și funcțională a pielii într -o perioadă scurtă de timp.
Vindecarea rănilor acute este un proces coordonat ce se desfășoară în trei faze
principale:
 Faza inflamatorie
 Faza proliferativă (neoangiogeneză, granulație, reepitelizare)
 Faza de remodelare ( remodelare matricei extracelulare)
Faza inflamatorie inițială, care apare imediat după formarea leziunii cutanate este
dominată de reacții mediate de citokine, chemokine, factori de creștere și de acțiunile acestora
asupra receptorilor celulari. Factorii chemotactici recrutează diferite tipuri celulare de t ipul
granulocitelor și macrofagelor către locul leziunii și ințiază astfel procesul de vindecare.
Faza proliferativă începe înainte ca faza inflamatorie să se definitiveze. În timpul
acestei faze apare procesul de neoangiogeneză, formarea țesutului de gr anulație și a matricei
extracelulare, precum și procesul de reepitelizare. Neoangiogeneza este unul dintre cele mai
importante procese din timpul vindecării deoarece în faza proliferativă oxigenul și factorii
nutriționali reprezintă factori cu potențial li mitativ datorită intensei activităti metabolice
celulare.
Fibroblaștii proliferează, sinteza de colagen precum și acumularea fibrilară sunt intens
stimulate. După formarea unui pat de regenerare adecvat suprafața leziunii cutanate va fi
acoperită de un strat epitelial .
Reepitelizarea are la bază diferențierea, proliferarea și migrarea cheratinocitelor
epidermice care sunt activate și migrează catre centrul leziunii pornind dinspre marginile
acesteia.

10
Faza de remodelare a țestului cutanat începe la cât eva zile de la lezarea acesteia și
durează până la doi ani. În această fază, o mare varietate de enzime în special proteinaze
contribuie la un proces coordonat de vindecare cutanată. Configurația lor spațială precum și
activitatea proteinazelor este modif icată de mediul perilezional, de exemplu de variațiile de
pH ce apar în diferite stadii de vindecare.
În comparație cu vindecarea rănilor acute, leziunile cronice se definesc ca afecțiuni în
care procesul de vindecare nu urmează etapele bine definite ami ntite anterior, ci ele par mai
degrabă să urmeze un proces necoordonat și autoîntreținut al fazei inflamatorii. Aceasta face
dificilă reconstituirea anatomică și funcțională a pielii într -o perioadă scurtă de timp.
Stratul cornos este principalul responsa bil de funcția de protecție mecanică a pielii, prin
conținutul lipidic și corpusculii lamelari intracitoplasmatici. Sinteza corpusculilor lamelari și a
conținutului lipidic sunt reglate de gradienți ionici epidermici, care depind de modificările pH –
ului cu tanat astfel: degradarea corneodesmozomilor mediată de serin -proteaze (exemplu:
desmogleină esențială pentru integritatea stratului cornos) și activitatea glucocerebrolidazei
(importantă în metabolismul lipidelor) sunt ambele influențate de pH -ul tegument ar.
Tabel nr. 1 Număr mediu de capilare/câmp microscopic

În urma analizei datelor din Tabelul nr.1, se poate concluziona faptul că numărul mediu
al capilarelor/câmp în dermul din lotul I este de 0,64, în comparație cu lotul II – zona netratată Nr. crt. Lotul I Lotul II
Zona martor Zona test
1. 0,58 0,88 1,33
2. 0,58 0,88 1,47
3. 0,73 0,58 1,03
4. 0,58 0,73 1,47
5. 0,73 0,61 0,88
6. 0,54 0,86 1,23
7. 0,63 0,92 1,35
8. 0,75 0,83 0,97
9. 0,56 0,79 1,36
10. 0,72 0,73 1,21
Media Media 0,64 Media 0,79 Media 1,23
00.20.40.60.811.21.41.6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de câmpuri examinate microscopicNr. mediu de capilare/camp
Lotul I
Lotul II Zona netratata
Lotul II Zona tratata

11
unde numărul de capilare are o valoare medie de 0,79 și o valoare 1, 23 pentru zona tratată cu
unguent cicatrizant și epitelizant.
Comparând distribuția capilarelor se observă faptul că pe lotul II numărul mediu de
capilare/camp este crescut atât în zona netratată, cât și în zona tratată cu unguent cicatrizant și
epitel izant față de lotul I.

Fig.3 Țesut cutanat lotul III tratat cu unguent cicatrizant și
epitelizant. Aspect perilezional. Colorație Van -Gieson , ob. x10.

12
Se observă o crustă hematică subțiată atrofic, iar sub epiteliu se găsește un bogat
infiltrat inflamator.

Fig.4 Țesut cutanat agresat cu substanță caustică, lot III,
netratat. Aspect lezional. Colorație van Gieson, ob. x10.

Fig.5 Țesut cutanat agresat cu substanță caustică lotul I.
Aspect perilezional. Colorație Van –Gieson, ob. x 10.

13
Perilezional se observă o crustă hematică ce înglobează fire de păr și care acoperă un
epiderm subțiat, atrofic. În dermul superficial se observă fragmentarea marcată atât a fibrelor
de colagen cât și a celor elastice, un infiltrat celular de reacție bogat și numeroase capilare.
Tabel nr. 2 Număr mediu de capilare/câmp microscopic

Nr. crt. Lot I Lot III
Zona netratata Zona tratata
1. 0,58 1,49 0,73
2. 0,73 0,99 1,03
3. 0,58 1,09 0,88
4. 0,73 1,03 0,73
5. 0,58 0,78 1,17
6. 0,54 0,83 0,75
7. 0,63 1,28 0,94
8. 0,56 0,94 1,13
9. 0,75 1,12 0,97
10. 0,72 1,21 0,77
Media Media 0,64 Media 1,1 Media 0,91

În urma analizei datelor din Tabelul nr. 2 se poate concluziona faptul că, media
numărului capilarelor /câmp în dermul din lotul I este de 0,64, in comparație lotulII, unde
numărul mediu de capilare are o valoare medie de 1,1 pentru zona netratată și 0,93 pentru zona
test zona tratată cu unguent cicatrizant și epitelizant. 00.20.40.60.811.21.41.6
1 2 3 4 5 6 7 8 910
Nr. de câmpuri examinate microscopicNr. mediu de capilare / camp
Lotul I
Lotul III Zona netratata
Lotul III Zona tratata

14
Comparând distribuția capilarelor se obser vă că în lotul III numărul mediu de capilare
este crescut față lotul I, ceea ce poate dovedi stimularea procesului de neoangiogeneză de către
unguentul cicatrizant și epitelizant.

Fig.6 Tegument din lotul II tratat cu Unguent cicatrizant și
epitelizant. Aspect perilezional. Colorație cu orceină ob. x10 .

Sub crusta hematică se observă un epiteliu atrofic, subțire și un derm superficial lipsit
de papile în care se află un important infiltrat celular fibroblastic dar și limfo -granulocitar ș i
capilare de neoforamație.

15

Tabel nr. 3: Fracția de arie a fibrelor elastice /câmp microscopic

Nr. crt. Lotul I Lotul II
Zona netratată Zona tratata
3,9 3,9 4,2
3,5 4,5 4,8
4,2 4,9 3,9
4,5 5,4 4,3
4,8 3,3 4,9
2,7 4,6 4,5
4,7 3,4 2,2
4,1 4,3 3,8
2,3 3,3 4,3
4,3 2,9 4,4
Media 3,9% 4,1% 4,13%

Fracția de arie a fibrelor elastice / câmp microscopic
0123456
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. de câmpuri examinate microscopicLot I
Lot II Zona netratata
Lot II Zona tratata

16
Pe baza studiului efectutat se observă faptul că fracția de arie a fibrelor elastice pe
câmpul microscopic în lotul I este de 3,9% față de lotul II netratat al cărui număr mediu de
fibre elastice este de 4,1 % și 4,13% pentru lotul II tratat.
În acest caz, comparând valorile fracției de arie a fibrelor elastice de la lotul I și valorile
de la lotul II se observă o creștere care demonstreză efect ul terapeutic al Unguent cicatrizant si
epitelizant.

17

Fig.7 Țesut cutanat agresat din lotul I. Aspect lezional.
Colorație orceină ob. x10 .

Fragmentul cutanat lezat cu substanța corozivă, prezintă o ulcerație, pe alocuri se
mențin insule de epiteliu.

18

Fig.8 Țesut cutanat lot II, zonă tratată cu Unguent cicatrizant și
epitelizant. Aspect perilezional, fibre elastice. Colorație cu
orceină ob. x10.

Ulcerația și necroza se mențin ca aspect histopatologic, de asemenea apar și leziuni ale
epiteliului de acoperire cât și ale foliculului pilos. Sub ulcerație apare un bogat infiltrat
granulocitar cu disecarea țesutului elastic, numeroase capi lare de neoformație, dilatate și trombi
hematici în lumen.

Tabel nr. 4 Fracția de arie a fibrelor elastice /câmp microscopic

19

În urma analizei datelor din tabelul nr.4, se poate concluziona faptul că, media fracției
de arie a fibrelor elastice din lotul I este de 3,9% în comparație cu lotul III netratat care are o
valoare medie de 5,1 % și 7,6 % lotul III tratat .
Comparând media fracției de arie a fibrelor elastice a tegumentului din lotul I și lotul
III se observă o creștere a fracției de arie a fibrelor elastice la tegumentul tratat cu Unguent
cicatrizant și epitelizant.
Studiul fracției de arie a fibrelor elastice demonstreză faptul că tegumentul lezat de
substanța caustică răspunde foarte bine sub tratament cu ung uent cicatrizant și epitelizant. Nr. crt. Lotul I Lotul III
Zona netratată Zona tratată
1. 3,9 5,2 7,1
2. 3,5 4,5 7,4
3. 4,2 4,6 7,2
4. 4,5 4,7 7,8
5. 4,8 5,3 7,5
6. 2,7 4,5 7,9
7. 4,7 5,3 7,8
8. 4,1 4,9 8,1
9. 2,3 5,4 7
10. 4,3 5,7 8,2
Media 3,9 % 5,1% 7,6%
Fracția de arie a fibrelor elastice / câmp microscopic
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nr. de câmpuri examinate microscopic
Lotul I

Lotul III zona netrata ta
Lotul III zona t ratata

20

Fig 9. Țesut cutanat lotul II netratat. Aspect lezional, țesut de
granulație. Colorație hematoxilină -eozină, ob. x 20 .

În figură se observă prezența unui țesut de granulație cu capilare de neoformație ce
cresc cu orienatrea perpendiculară pe suprafață, cu o c elularitate bogat fibroblastică,
limfocitară, macrofagică.

21

Fig 10. Țesut cutanat lotul II, netratat. Aspect lezional. Colorație
cu orceină ob . X10

La necroza ischemică și la ulcerația epidermului se adaugă și necroze intraglandulare
și fragmentarea fibrelor elastice și a celor de colagen. Epiteliul de acoperire este subțiat și
atrofic în unele zone.

22

Fig 11. Țesut cutanat lotul III, netratat. Aspect lezional fibre
elastice fragmentate. Colorație orceină, ob. x 10 .

Se observă zone întinse în care epiteliul pavimentos stratificat dispare în totalitate. Sub
ulcerația profundă se poate vedea un țesut conjunctiv tânăr format din fibroblaști în special, dar
și un infiltrat inflamator. Tot în această arie se identifică și numeroase vase de neoforamație
dar și rari foliculi piloși degenerați, cu ștergerea apectului tipic al tecii epiteliale. Fibrele
elastice sunt reprezenate de mici fragmente cu dispozitie anarhică.
Se mai remarcă un edem interstițial important precum și un infiltrat inflamator.

23
Tabel nr 5: Numărul de nuclei /câmp

Prin analiza datelor din tabelul de mai sus, este relvant faptul că, media numărului de
nuclei /câmp pentru lotul I este de 5,2 în comparație cu lotul II netratat cu o valoare medie de
6,1 și lotul II tratat 9,8 cu Unguent cicatrizant și epitelizant.
Com parând numărului de nuclei /câmp se observă faptul pe lotul I numărul mediu de
nuclei /câmp este redus față de zona în care am aplicat Unguent cicatrizant și epitelizant timp
de 4 zile, unde numărul mediu de nuclei/câmp este crescut. Aceste valori demonst rează efectul Nr. crt. Lotul I Lotul II
Zona netratata Zona tratata
1. 5,1 5,9 9,1
2. 5,3 5,7 7,3
3. 5,2 5,8 9,3
4. 5,4 6,1 9,5
5. 4,9 6,3 8,9
6. 4,4 6,8 9,2
7. 5,7 6,6 9,5
8. 4,9 6,5 8,8
9. 5,6 6,8 7,5
10. 5,8 4,5 8,9
Media 5,2 6,1 9,8
Numărul de nuclei / câmp
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nr. de câmpuri examinate microscopic
Lotul I

Lotul II netratat

Lotul II tratat

24
terapetic pe care îl are Unguent cicatrizant și epitelizant asupra tegumentului agresat cu
substanța caustică.

25
Fig 12. Țesut cutanat lotul II, tratat cu unguent cicatrizant și
epitelizant. Aspect perilezional, fibre elastice. Colorație cu
orceină ob. x 10 .

Tabel nr 6: Numărul de nuclei /câmp

Prin analizei datelor din tabelul de mai sus, este rel evant faptul că, media numărului de
nuclei /câmp pentru lotul I este de 5,2 în comparație cu lotul III netratat care are o valoare
medie de 6,8 și 7,4 pentru lotul tratat cu Unguent cicatrizant și epite lizant. Nr.
Crt. Lotul I Lotul III
Zona netratata Zona tratata
1. 5,1 6,8 7,1
2. 5,3 6,7 7,2
3. 5,2 7 7,5
4. 5,4 6,6 7,3
5. 4,9 6,5 7,5
6. 4,4 6,4 7,4
7. 5,7 6,9 7,2
8. 4,9 6,8 7,8
9. 5,6 7,4 7,5
10. 5,8 6,9 7,5
Media 5,2 6,8 7,4
Numărul de nuclei / câmp
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nr. de câmpuri examinate microscopic
Lotul I

Lotul IIII netratat

Lotul III tratat

26
Comparând numărul de nuclei /câmp se observă faptul pe lotul I numărul mediu de
nuclei /câmp este redus față de zona în care am aplicat Unguent cicatrizant și epitelizant timp
de 8 zile unde numărul mediu de nuclei/câmp este crescut.

Fig 13. Țesut cutanat lotul III tratat cu unguent cicatrizant și epitelizant.
Aspect perilezional . Colorație orceină ,ob. x 10.

27

Subepitelial fibrele elastice și cele de colagen sunt fragmentate cu orientare paralelă cu
suprafața.

Tabel nr 7 : Fracția de arie de nuclei /câmp

Nr.
crt. Lotul I Lotul II
Zona netratata Zona tratata
1. 5,5 5,7 9,5
2. 5,3 5,8 9,8
3. 5,4 5,9 9,6
4. 4,9 6,1 9,7
5. 5,4 5,4 9,4
6. 5,5 5,8 9,5
7. 5,9 5,4 9
8. 5,8 6,1 9,7
9. 5,2 6,3 9,9
10. 5,1 6,5 9,9
Media 5,4% 5,9% 9,6%

28

Pe baza studiului efectu at se observă faptul că fracția de arie de nuclei pe câmpul
microscopic în lotul I este 5,4% față de lotul II netratat a cărui număr mediu este de 5,9% și
9,6 % pentru lotul II tratat. Rezultatul creșterii fracției de arie de nuclei/câmp în lotul tratat
demonstreză efe ctul terapeutic al unguentului Unguent cicatrizant și epitelizant.

Fracția de arie de nuclei / câmp
0
2
4
6
8
10
12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nr. de câmpuri examinate microscopic
Lotul I

Lotul II netrata t

Lotul II tratat

29

Fig 14. Țesut cutanat lotul III tratat cu Unguent cicatrizant și
epitelizant.Aspect lezional țesut de granulație. Colorație van
Gieson, ob . x10.

Se observă un țesut de granulație bogat celular cu vase de neoformație abundente și
frecvent dilatate .

Tabel nr 8: Fracția de arie de nuclei /câmp

30

Prin studiul comparativ efectuat pe baza datelor din tabelul cu nr.8 putem susține faptul
că fracția de arie de nuclei /câmp pe dermul din lorul I este de 5,4% în comparație cu lotul III
netratată care are o valoare medie de 6,6% și 7,2% pentru lotul tratat cu Unguent cicatrizant și
epitelizant.

Nr.
crt. Lotul I Lotul III
Zona netratata Zona tratata
1. 5,5 6,5 7,1
2. 5,3 6,4 7,3
3. 5,4 6,8 6,9
4. 4,9 6,6 6,5
5. 5,4 6,8 7,4
6. 5,5 6,5 7,6
7. 5,9 6,6 7,5
8. 5,8 6,5 7,6
9. 5,2 6,7 7
10. 5,1 6,6 7,1
Media 5,4% 6,6% 7,2%
Fracția de arie de nuclei / câmp
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nr. de câmpuri examinate microscopic
Lotul I

Lotul III netratat

Lotul III tratat

31

32
CONCLUZII

 Dermul superficial lezional este caracterizat printr -o celularitate bogat reperezentată de
un infiltrat inflamator limfoplasmocitar granulocitar și fibroblastic macrofagic,
precum și prin modificări ale matricei extracelulare .
 Dermul profund este mai puțin supus modificărilor alterative. La acest nivel predomină
fibroblastele active, macrofag ele și mastocitele active, ce indică participarea lor la
refacerea structurilor conjunctive.
 Pe loturile de tegument agresat de substanța caustică pe lângă concentrarea de celule
conjunctive și inflamatorii, se observă și o dezordine fibrilară, cu fibre d e colagen rupte,
cu dispoziție dezordonată . Printre ele apar și zone de mărimi și forme diferite de
material hialin .
 Rolul țesutului de granulație este să curețe zona lezată printr -o fagogitoză eficientă, să
curețe golurile produse de pierderea de țesut prin activarea fibroblaștilor care infiltreză
zona și care încep să sintetizeze compușii necesari noului țesut conjunctiv.
 Caracteristicile noului țesut conjunctiv format sunt vasele mici de neoformație care
cresc cu o orientare perpendiculară pe supraf ață.
 În toate cazurile studiate se observă apariția țesutului de granulație, care este în esență
unul inflamator cu caracteristici speciale, care implică faptul că reapariția este inițiată
într-o manieră care trebuie să determine o restituție sistemică și ordonată a zonei
vătămate.
 Epitelizarea plăgii pornește de la marginile plăgii, unde deși frecvent epiteliul este
atrofic, se observă mitoze în straturile profunde .
 Crusta hematică groasă prezentă la suprafața leziunii a avut rol protector pentru dermul
subiacent, permițând formarea rapidă a țesutului de granulație așa cum se observă și
din creșterea celularității, a capilarelor de neoformație precum și a fracției de arie de
ocupare a fibrelor elastice.
 La lotul tratat cu Unguent cicatrizant și epiteliza nt se poate totuși evidenția creșterea
numerică semnificativă a acestor capilare/câmp în dermul lezional comparativ cu cel
netratat .
 Creșterea fracției de arie ocupată de fibre este în strânsă corelare și cu durata
taratamentului cu Unguent cicatrizant și epitelizant, cu cât se acționează mai îndelungat,
cu atât numărul de fibre este mai mare.

33
 În lotul agresat cu substanța caustică și tratat apoi cu unguent cicatrizant și epitelizant,
sub ulcerație, apare un bogat infiltrat granulocitar cu numeroase capil are de
neoformație, dilatate și trombi hematici în lumen ceea ce dovedește efectul terapeutic
al acestui unguent asupra tegumentului lezat.
 Organizarea vaselor, a noilor celule și a matricei extracelulare precum și maturarea lor
în țesutul de granulație es te foarte importantă în procesul de vindecare .
 Pe baza studiului se observă variațiile parametrilor de urmărire a dinamicii populației
celulare tratate cu unguent cicatrizant și epitelizant cum ar fi numărul de nuclei/câmpul
și fracția de arie a fibrelor elastice care sunt crescute ceea ce este caracteristic pentru
formarea de țesut de granulație în care predomină fibroblaști, miofobroblaști,
macrofage.

34
BIBLIOGRAFIE

1. AHRENDT MN., LONGAKER MT., CALDWELL MD ., Metabolic aspects of skin
wound repair. Wound repair. Elsevier,241 -255, 1998.
2. ANDRONESCU A., Anatomia dezvoltării omului. Embriologie umană. Ed. Medicală,
București 1997.
3. ASAHARA T, MUROHARA T, SULLIVAN A, SILVER M, VAN DER ZEE,
Isolation of putative progenitor endothelial cells f or angiogenesis. Science 1999.
4. BAHADORAN PH., SPADAFORA A., DEMARCHEZ M., ABERDAM D.,
MENEGULE D., ORTONNE JP , Expression precoce de la laminine au cours de la
cicatrisation cutanee. Ann. De Dermatol.'Et de Venerol., 1997.
5. BARAN R ., Acute onycholysis fro m rust -removing agents. Arch. Dermatol.2002.
6. BECHTEL MJ., WYSOCKI NS., HEIDMANN A., STARK J., FUSENIG N.,
KRAME Plasminogen activator inhibitor type 2 is expressed in keratinocytes during
re-epithelialization of epidermal defects. Br. J. Dermatol., 138, 1, 22-29, 1998.
7. BENMEIR P., Chemical burn .Burns -Oxford, vol. 19, 4, 358 -366, 1993.
8. BERTOLAMI Ch., BERG S. FREYMILLER EG ., Glycosaminoglycans processing
during tissue repair: Elsevier, 215 -.227, 2002.
9. BOGDAN FI., MEHEDINȚI T., Epithelial mesenchymal interela tions at the skin
level. A quantitative study. Rev.Morphologie et Embriologie nr.l ,1992.
10. BORNSTEIN P., The biosynthesis of collagen. Ann. Rev. Biochem,1999.
11. BRION N., BRION A., RONCO P., Chemical burn DCEM Medicine, Dermatologie,
2000.
12. BULL HA., LESLIE TA., CHOPRA S., DOWD PM ., Expression of nerve growth
factor receptors in cutaneous inflammation. Br. J. Dermatol nr. 5, 784, 1998.
13. CAULFIELD RH, TYLE AUSTIN. The relationship between protease/anti -protease
profile, angiogenesis and re -epithelialisation in acute burn wounds 474 –486. 2008.
14. CAMPOURCY., A., ECLACHE F., BAZEX J., Histiocytose cutanee acquise
regressive non langerhansienne de l'enfant.Ann. Dermatol.Venerol, 1997.
15. CHAN TC, WILLIAMS SR., CLARK RF ., Formic acid skin burns resulting in
systemic toxi city. Ann. Of Emergency Medicine, 2005
16. COLȚOIU A., FORSEA D., MATEESCU D., POPESCU S., Dermato -venerologie,
Ed. Didactică și pedagogică, 2003.

35
17. DALE BA., RESNIG KA., LONDSDALE -ECCLES J.D., Fillagrin: a keratin
filament associated to protein, Ann. N.Y. 2 005.
18. DARNELL JH., LODISH H ., Molecular cell biology, 2000.
19. DICULESCU I., ONICESCU D ., Histologie medicală, Ed. Medicală, București,
1997.
20. DOBRESCU GIOCONDA, GHIORGHI T , Histologie, Vol II, UMF Iași 1990.
21. DRĂGAN M„ BOGDAN FI., DINCĂ B ., Histologie Vol II . Timișoara,1999.
22. FORSEA D., POPESCU RALUCA, POPESCU CM., Compendiu de Dermatologie
și Venerologie, 1996.
23. FORSEY RJ., SHAHIDULLAH H., SANDS C, McVITTIE E., ALDRIDGE RD.,
HUNTER JAA., HOWIE SEM ., Epidermal Langerhans celles apoptosis is induced
in vivo by nonanoic acid but not by sodium lauryl sulphate. Br. J. of Dermatol Vol. 139.
nr. 2, 453 -462, 1998.
24. FOWLER E ., Chronic wounds, an overview. Health manegement publication, King of
Prussia Pennsylvania, 2002.
25. FLUHR JW, DICKEL H, KUSS O., Impact of anatomical location on barrier
recovery, surface pH and stratum corneum hydration after acute barrier disruption. Br
J Dermatol 2002; 146: 770 –776.
26. GORDON MK., GERCKE DR., NISHIMURA I., NINOMIYA Y., OLSEN BR .,
A new dimension in the extracellular matrix. Conn. Tiss. Res. 1998.
27. HAFTEK M., SIMON M., KANITAKIS J., MARECHAL S ., Expression of
corneodesmosin in the granular layer and stratum corneum of normal and diseased
epidermis.Br. J. of Dermatology, 137, 864 -874.2001.
28. HAMMERSEN F., Histology, A coloured atlas of microscopic anatomy, 3th Ed.
Philadelphia, Lea & Febiger, 1995.
29. JUNQUEIRA LC, CARNEIRO J., KELLEY RO., Basic Histology, 7th Ed Prentice –
Hall International Inc. 1992.
30. KATZ SI. , The epidermal basement membrane zone: Structure, ontogeny and role in
deseases. J. Amer. Acad. Dermarol. 11: 1025 -1037, 1994.
31. KIM J., A standard experiment' chemical burns'. Burns – Oxford, vol. 20, 3, 200 -213,
1994.
32. LANGMAN E., Medical Embriology. 3rd Ed. Williams and Wilkins Co. Baltimore.
2001

36
33. LE POOLE IC, BOYCE ST ., Keratinocytes supress transforming growth factor -p 1
expression by fibroblasts Br. J. of Dermatology, 135, 409 -421, 1997.
34. LEIGH IRENE M., The keratinocyte Handbook. Hardcover, 2004.
35. LESLIE P., GARTNER J.,HIATT L ., Atlas of Histology, Baltimore, 2001.
36. LESESON RC., L ESSON Th., PAPARO AA , Textbook of Histology, 5th Ed., WB
Saunders company 1995.
37. LITTLE MC, METCALFE RA., HAYCOCK JW., HEALY J., MAC NEIL S ., The
participation of proliferative keratinocytes in the preimmune response to sensitizing
agents. Br. J. Dermato l. Vol. 138, 1, 45 -57, 1998.
38. LUGER A.TH., SCHWARZ TH., Epidermal Growth factor and cytokines,
Hardcover. 1994.
39. MALLORY SB., LEAL – KHOURI S., An illustrated dictionary of dermatologic
syndromes. The Parthenon Publishing group,2001.
40. MAJNA G., JORIS ISABELLE. , Cells, Tissues and Deseases Principals of general
pathology. Blackwell Science, 247 -260, 465 -483, 1996.
41. MAST BA., KRUMMEL Th ., Acute inflamation in wound healing, Longaker MT.
Adzick S. 227 -241, 1992.
42. MATHELIER -FUSADE P., VERPILLEUX MP., CHABANE MH.,
LEY NADIER Hypersensibilite retardee, une observation. Ann. Dermatol. Venerol.
124. 2003.
43. MARINO G., ANASTOPOULOS H., WOOLF AD., Toxicity associated with
dermal burns . Occupational Medicine, 36(6): 637 -41, 1994.
44. MAXIMILIAN C, IOAN DM., Dicționar enciclopedic de genetică. Ed Științifică și
Enciclopedică București, 1994.
45. MEHEDINTI T., MEHEDINTI R., GHEORGHE E., ISAILA M., TOMUTA V.,
Histologie – Tesuturi. " Ovidius" University Press. 1997.
46. MILSTONE LM., EDELSON RL., Endocrine, metabolic and immunologic function s
of keratonocytes. Ann. Of NY. Acad. Sciences vol 548, 342 -348, 1989.
47. MISERY L ., Skin and the nervous system of skin. Br. J. of Dermatol. Vol. 137,6, 843 –
851. 1997
48. MONTAGNA W., PARAKKAL PF., The structure and function of the skin, the 3rd
Ed. New York Aca demid Press, 1994.
49. MONTAGNA W., PROTA G., KENNEY J., Black skin: structure and function.
Hardcover, 1993.

37
50. MORARU I., Imunologie. Ed. Med. București, 1994.
51. NAKANO Y., Antigen -presenting cell function of epidermal cells Br. J. of Dermatol.
Vol. 138, nr. 5, 786 -795, 1998.
52. KHAWARA A., Mc GUIRE J ., The biology of the epidermis: Molecular and
functional aspects. 5th Japan -USA Symposium on the Biology of Skin. Hardcover,
1992.
53. PAULSEN DF ., Basic histology, 2nd Ed. Prentice -Hall International Inc.,1993.
54. PERROT JL., TARDY B, BARTHELEMY C, CAMBAZARD F., Isolated skin
burns Ann. Dermatol. Venerol. 121(5): 396 -8, 1994.
55. POPESCU L. Atlas de histologie, Ed. Med. Bucuresti. 1995.
56. SCHNEIDER LA, KORBER A, GRABBE S, DISSEMOND J. Influence of pH on
wound healing: a new perspective for wound -therapy. Arch Dermatol2007.
57. SHUKLA VK, SHUKLA D, TIWARY SK . Evaluation of pH measurement as a
method of wound assessment. J Wound Care 2007 .