Reglementari tehnice si juridice Horti anul IV CAMERELE PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARA, PISCICULTURA, SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA… [611923]

Cursuri Evaluare Partiala
Reglementari tehnice si juridice
Horti anul IV

CAMERELE PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARA, PISCICULTURA,
SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

LEGE nr.283 din 28 decembrie 2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultur ă și
dezvoltare rurală

• Modificată: L. nr.122/2012
• Modificată: O.U.G. nr.58/2013 aprobata cu modificari prin: L. nr.54/2014

Camerele agricole sunt organizații neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu
personalitate juridică, cu statut de utilitate publică dobândit în condițiile prezentei legi, și create în
scopul :

• a)promovării intereselor fermierilor, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei,
industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural și agroturism, denumite în continuare
domenii ale agriculturii și conexe, în funcție de competențele acestora;

• b)promovării în rândul fermierilor a politicii agricole comune, a programelor naționale de
dezvoltare rurală, a strategiei și politicilor României de susținere financiară a agriculturii, a
cercetării fundamentale și aplicate;
•
• c)intensificării absorbției fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură,
pescuit și acvacultură;

• d)formării profesionale și consultanței, care se acordă fermierilor persoane fizice și/sau juridice din
domenii ale agriculturii și conexe.

Camerele agricole sunt organizate și funcționează în fiecare județ, având sediul în municipiul reședință
de județ, respectiv în municipiul București.

La nivelul fiecărui județ și al municipiului București poate funcționa o singură cameră agricol ă.

Camerele agricole județene pot înființa camere agricole locale, fără personalitate juridică.

Camera agricolă națională poate înființa camere agricole regionale, cu personalitate juridică.

Camerele agricole sunt partener de dialog al autorităților pub lice cu competențe în domeniile
agriculturii și conexe, precum și al celorlalte autorități și instituții ale administrației publice centrale și
locale, pe domeniile de competență.

Membrii camerelor agricole județene pot fi:

• a)Membri individuali: fermier i, persoane fizice sau juridice care desfășoară activități în
agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate,
cu domiciliul/sediul în județul respectiv.

• b)Membri colectivi: asociațiile profesionale din domeniul agricol, forestier și conexe
înregistrate la nivel județean, precum și grupuri de producători legal constituite; patronate din
domeniul agricol, forestier și conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol,
forestier și conexe re prezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care
administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a
statului; colegiul medicilor veterinari; instituții de învățământ și/sau cercetare agric olă.

Camerele agricole judetene au urmatoarele atributii

• a)oferă asistență tehnică și consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbției fondurilor
europene;

• b)organizează activități de popularizare și asistență tehnică de specialitate prin înfi ințarea de
loturi demonstrative, demonstrații practice, târguri, expoziții, festivaluri, seminare,
simpozioane, dezbateri și mese rotunde;

• c)asigură asistență tehnică de specialitate, economică și managerială persoanelor care
desfășoară activități în dom eniile agricole și conexe în aplicarea tehnologiilor agricole moderne
și a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizării activităților la nivel de fermă;
•
• d)realizează activități de formare profesională continuă în domeniul agricol și cone xe, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, ținând cont de nevoile și oportunitățile existente;
•
• e)colaborează cu instituțiile de învățământ și cercetare agricolă în scopul realizării transferului
tehnologic și diseminarea rezultatelor cercetării aplicative în agricultură prin elaborarea și
distribuirea gratuită de tehnologii de cultură și de creșterea animalelor, materiale de specialitate,
proiecte -model, altele;
•
• f)realizează fluxul informațional către fermieri prin materiale audio -vizuale, emi siuni radio -TV,
editarea, multiplicarea și distribuirea de materiale informative, reviste, cărți, broșuri, pliante,
tehnologii de cultură a plantelor și de creștere a animalelor, proiecte tehnico -economice și alte
materiale de specialitate;

Camera Agrico la Nationala are urmatoarele atributii

• a)promovează inițiativele camerelor agricole județene;
• b)aprobă nivelul cotizației membrilor;
• c)colaborează cu instituțiile administrației publice centrale cu atribuții în domeniu pentru
identificarea nevoilor de fo rmare profesională continuă;
• d)colaborează cu institute, stațiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă
fundamentală/aplicată și inovare;
• e)încheie contracte de cercetare și inovare cu institute, stațiuni și companii de cercetare di n
domeniul agricol din România și din străinătate;
• f)participă la proiecte cu finanțare europeană, națională sau internațională în domeniul
cercetării, inclusiv proiecte în cascadă, în vederea sporirii competitivității sectorului agricol din
România;
• g)elaborează și aplică planul propriu de formare profesională continuă prin cursuri de inițiere,
calificare, specializare și perfecționare a fermierilor;

• h)organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziții și manifestări științifice de profil, în
țară și în străinătate; i)promovează produsele și serviciile românești din domeniu, în țară și în
străinătate;
• j)îndeplinește și alte competențe stabilite prin lege sau prin statut.

Finantarea Camerei Agricole Nationale si a camerelor agricole judetene se asig ura din:

• a)cotizații ale membrilor camerelor agricole;
• b)dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;
• c)dividendele societăților comerciale înființate în condițiile art. 3;
• d)veniturile din activitățile real izate prevăzute la art. 19, precum și din alte activități economice
directe;
• e)donații și/sau sponsorizări;
• f)comisioane;
• g)prestări de servicii de consultanță sau asistență către fermieri, contra cost;

Măsuri de reglementare a vânzării -cumpărării ter enurilor agricole

LEGE nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării -cumpărării
terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii n r. 268/2001 privind
privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și
privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (Publicat în
Monitorul Oficial nr. 178 din 12 martie 2014 )

• LEGE nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de regle mentare a vânzării –
cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001
privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administ rare terenuri proprietate
publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor
Statului (Publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 12 martie 2014 )

• ORDIN 719 din 12 mai 2014 – MADR privind aprobarea normelor metodologice pentru
aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzări i-
cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001
privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri pro prietate
publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor
Statului (Publicat în Monitorul Oficial nr. 40 1 din 30 mai 2014)

Conform Legii nr. 17/2014, pot cumpara teren agricol extravilan in tara noastra:

• cetatenii romani,
• cetatenii unui stat din Uniunea Europeana,
• cetatenii statelor care fac parte la Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE; cupri nde
Norvegia, Liechtenstein si Islanda) sau ai Confederatiei Elvetiene,
• apatrizii cu domiciliul in Romania, intr -un stat din UE, intr -un stat din ASEE sau in
Confederatia Elvetiana,
• persoanele juridice avand nationalitatea romana,
• persoanele juridice a vand nationalitatea unui stat membru al UE, a statelor care sunt parte la
ASEE sau a Confederatiei Elvetiene.

In plus, cetatenii si persoanele juridice apartinand unui stat membru al UE sau statelor care sunt parte la
ASEE sau Confederatiei Elvetiene pot achizitiona teren agricol in Romania in conditii de
reciprocitate .

Transferul dreptului de proprietate, poate avea ca obiect atât întregul teren, cât și o cotă -parte din
dreptul asupra acestuia.

• Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat
și țărmul Mării Negre, către interio r, precum și cele situate în extravilan la o distanță de până la
2.400 m față de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare -cumpărare doar cu avizul
specific al Ministerului Apărării Naționale.

• Avizele vor fi comunicate în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de
solicitare de către vânzător.

• Terenurile agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice , în care au fost
instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic eviden țiat
întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul specific al Ministerului Culturii ,
respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emis în termen de 20 de
zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător.

Pentru vanzarea terenurilor agricole extravilane din tara noastra, trebuie respectat si dreptul de
preemptiune al:

• coproprietarilor
• arendasilor
• proprietarilor vecini
• precum si al statului roman , prin ADS

• in aceasta ordine, la pret si in conditii egale.

Preemptiunea reprezinta dreptul de a cumpara cu prioritate un bun

• preemptor – titularul dreptului de preempțiune care poate să cumpere cu prioritate un teren
agricol situat în extravilan, față de care deține calitatea de coproprietar , arendaș, proprietar
vecin sau statul român prin Agenția Domeniilor Statului .

• preemptori de același rang – preemptori care aparțin numai aceleiași categorii stabilite de lege
dintre: coproprietari, arendași sau proprietari vecini;

• preemptori de rang su perior/preemptori de rang inferior – preemptori care dețin o poziție
superioară sau inferioară în ordinea categoriilor de preemptori stabiliți de lege, poziție care le
oferă un drept de exercitare a dreptului de preempțiune cu respectarea acestei ordini, î ncepând
cu rangul superior până la ultimul;

• proprietar vecin – proprietarul unui imobil care are hotar comun cu terenul agricol situat în
extravilan care face obiectul ofertei de vânzare;

Primăriile au următoarele atribuții:

 înregistrează cererea vânză torului, însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol și de
documentele justificative
 înființează, organizează și gestionează Registrul de evidență a ofertelor de vânzare a
terenurilor agricole situate în extravilan, pe suport hârtie și în format ele ctronic, care să
cuprindă cel puțin informații privind:

• datele de identificare ale vânzătorului
• suprafața de teren agricol situată în extravilan oferită spre vânzare
• categoria de folosință a acestora
• prețul de vânzare
• amplasamentul identificat prin tarla și parcelă
• amplasamentul terenurilor stabilit prin planul de amplasament și delimitare a imobilului

• afișează oferta de vânzare la sediul primăriei și pe site -ul propriu
• transmit lista preemptorilor la structura centrală, respectiv la structurile terito riale, după caz.
Lista preemptorilor se afișează la sediul primăriei, după caz, și pe site -ul propriu;
• transmit la structura centrală, respectiv la structurile teritoriale, după caz, dosarul tuturor actelor
• adoptă măsurile organizatorice necesare pentru de sfășurarea la sediul primăriei a procedurilor
referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune și de alegere a potențialului cumpărător

În vederea înstrăinării terenului, vânzătorul depune la primărie cererea privind afișarea ofertei de
vânzare, însoț ită de aceasta și de următoarele documente:

• a)o copie a BI/CI a vânzătorului persoană fizică sau o copie a pașaportului pentru vânzătorul
persoană fizică cu domiciliul în străinătate;

• b)o copie legalizată de notarul public ori instanța de judecată, după caz, sau certificată pentru
conformitate de către funcționarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului ce face
obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare – cumpărare, contract de donație,
proces -verbal de predare -primire, sentin ță/decizie civilă definitivă și irevocabilă, titlu de
proprietate, certificate de moștenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului, altele
asemenea);
• c)extras de carte funciară pentru informare, emis cu cel mult 30 de zile înainte de afișar ea
ofertei, însoțit de extrasul de plan cadastral de carte funciară al imobilului, în sistem de
coordonate "Stereografic 1970", în condițiile în care terenul este intabulat;
• d)o copie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își
desfășoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică;
• e)în caz de reprezentare, procura notarială, respectiv delegația, hotărârea adunării generale a
asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociat ive,

Oferta de vanzare

• vânzătorul înregistrează, la primăria din raza unității administrativ -teritoriale unde se află
terenul, o cerere prin care solicită afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în
extravilan, în vederea aducerii acestei a la cunoștința preemptorilor.

• În termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să afișeze timp
de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său și, după caz, pe pagina de internet a acesteia.

Cererea este insotita de oferta de vanzare a terenului agricol si de documentele doveditoare.

Oferta de vanzare trebuie sa cuprinda informatii despre teren – pret, amplasament, suprafata,
categoria de folosinta si clasa de calitate, documentele cadastrale – si despre vanzator – numele si
prenumele, adresa completa si copia documentului de proprietar.

Primaria are obligatia sa transmita structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale (MADR) si structurilor teritoriale ale acesteia un dosar care sa cuprinda lista
preemptorilor, respectiv copiile cererii de afisare, ale ofertei de vanzare si ale documentelor
doveditoare, in termen de 3 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.

Dupa inregistrarea dosarului la structura centrala din MADR si structurile teritoriale, in termen de alte
3 zile lucratoare, aceste autoritati au obligatia sa afiseze pe site -urile proprii oferta de vanzare, timp de
15 zile.

Cum se aplica dreptul de preemptiune

• Conform Legii nr. 17/2014, titularul dreptulu i de preemptiune trebuie ca, in termenul de 30
de zile de la afisarea ofertei, sa isi manifeste in scris intentia de cumparare , sa comunice
acceptarea ofertei vanzatorului si sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost
afisata.

• De asemenea, in aceeasi perioada de 30 de zile, dupa ce primeste intentiile de achizitie,
vanzatorul trebuie sa aleaga un potential cumparator si sa comunice numele acestuia primariei
in raza careia se afla terenul.

• Astfel, in cazul in care, in termenul de 30 de zile , mai multi preemptori de rang diferit isi
manifesta in scris intentia de cumparare, la acelasi pret si in aceleasi conditii, vanzatorul
trebuie sa aleaga preemptorul, care este potentialul cumparator , in urmatoarea ordine
coproprietarii, arendasii, propri etarii vecini si ADS. In plus, vanzatorul trebuie sa comunice
numele acestui preemptor primariei.

• De asemenea, in cazul in care, in cele 30 de zile, mai multi preemptori de acelasi rang isi
manifesta in scris intentia de cumparare si niciun alt preemp tor de rang superior nu
accepta oferta , la acelasi pret si in aceleasi conditii, vanzatorul trebuie sa aleaga dintre acestia
si va comunica numele acestuia primariei.

• In plus, in cazul in care, in termenul de 30 de zile, un preemptor de rang inferior ofe ra un pret
superior celui din oferta de vanzare sau celui oferit de ceilalti preemptori de rang superior lui
care accepta oferta, vanzatorul poate relua procedura . Mai exact, vanzatorul poate inregistra
oferta de vanzare cu pretul oferit de preemptorul inf erior, dar sa faca oferta catre preemptorii de
rang superior, se precizeaza in Legea nr. 17/2014. In acest caz, vanzatorul trebuie sa aleaga un
potential cumparator intr -un termen de trei ori mai scurt, respectiv in 10 zile de la afisare
ofertei.

• In term en de 3 zile lucratoare de la comunicarea de catre vanzator a potentialului cumparator,
primaria are obligatia sa transmita structurii centrale, respectiv celor teritoriale, datele de

identificare ale preemptorului ales, potentialul cumparator, in vederea verificarii indeplinirii
conditiilor legale.

• In plus, in cazul in care, in termenul de 30 de zile, un preemptor de rang inferior ofera un pret
superior celui din oferta de vanzare sau celui oferit de ceilalti preemptori de rang superior lui
care accepta oferta, vanzatorul poate relua procedura . Mai exact, vanzatorul poate inregistra
oferta de vanzare cu pretul oferit de preemptorul inferior, dar sa faca oferta catre preemptorii de
rang superior, se precizeaza in Legea nr. 17/2014. In acest caz, vanzatorul trebuie sa aleaga un
potential cumparator intr -un termen de trei ori mai scurt, respectiv in 10 zile de la afisare
ofertei.

• In termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea de catre vanzator a potentialului cumparator,
primaria are obligatia sa transmit a structurii centrale, respectiv celor teritoriale, datele de
identificare ale preemptorului ales, potentialul cumparator, in vederea verificarii indeplinirii
conditiilor legale.

• De asemenea, in cazul in care, in cele 30 de zile sau in cele 10 zile, cat t imp preemptorul trebuie
sa-si manifeste intentia de cumparare, vanzatorul modifica datele din oferta de vanzare , el
poate relua procedura de inregistrare a cererii de cumparare de catre preemptori.

Structurile teritoriale avizeaza vanzarile de sub 30 ha

• Potrivit Legii nr. 17/2014, daca terenul este achizitionat de un preemptor, avizul final necesar
incheierii contractului de vanzare in forma autentica de catre notarul public sau pronuntarii
de catre instanta a unei hotarari judecatoresti care tine loc de contract de vanzare il emit
structurile teritoriale pentru terenurile cu o suprafata de pana la 30 de hectare inclusiv, iar
pentru terenurile cu suprafata de peste 30 de hectare structura centrala .

• In plus, structura teritoriala din cadrul MADR verifi ca daca preemptorul indeplineste
conditiile legale, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea datelor si documentelor despre
vanzare.

• "In cazul indeplinirii conditiilor legale pentru vanzare, in termen de 2 zile lucratoare de la
expirarea termenului p entru verificare , structura centrala, respectiv structurile teritoriale,
dupa caz, vor emite avizul necesar incheierii contractului de vanzare -cumparare. In situatia in
care, in urma verificarilor de catre structura centrala, respectiv structurile teritori ale, dupa
caz, se constata ca preemptorul ales nu indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, se
va emite un aviz negativ , in termen de doua zile lucratoare de la expirarea termenului pentru
verificare "

• Avizele vor fi publicate pe site -urile stru cturii care le emite , in termen de doua zile
lucratoare de la emitere.

• Atentie! In cazul tranzactionarii libere , contractul de vanzare se incheie pe baza adeverintei
eliberate de primarie .

Conform Legii nr. 17/2014, se vor aplica amenzi intre 50.000 de l ei si 100.000 de lei pentru
urmatoarele contraventii:

• vanzarea -cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan, in care se afla situri arheologice,
unde au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic
eviden tiat intamplator, fara avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice
deconcentrate ale acestuia;

• vanzarea -cumpararea terenului agricol extravilan aflat pe o adancime de 30 de km de la granita
Romaniei sau la o distanta de pana la 2400 m fata de obiectivele speciale fara avizul de la
MAN, daca aceasta situatie era notata in cartea funciara la data solicitarii extrasului de carte
funciara pentru autentificare;

• vanzarea -cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan fara avizul stru cturii centrale,
respectiv ale structurilor teritoriale ale MADR;

• nerespectarea dreptului de preemptiune.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / atribu ții

• a)asigură publicarea ofertelor de vânzare -cumpărare pe site -ul propriu;
• b)asigură verif icarea exercitării dreptului de preempțiune;
• c)verifică îndeplinirea condițiilor legale de vânzare -cumpărare de către potențialul cumpărător,
prevăzute de prezenta lege;
• c)verifică îndeplinirea condițiilor legale de vânzare -cumpărare de către preemptorul p otențial
cumpărător
• d)emit avizul prevăzut la art. 9 necesar încheierii contractului de vânzare -cumpărare a
terenurilor agricole situate în extravilan;
• e)înființează, gestionează și administrează baza de date a terenurilor agricole situate în
extravilan, p otrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi;
• f)constată contravențiile și aplică sancțiuni .

Înstrăinarea prin vânzare -cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea
dreptului de preempțiune,, sau fără obținerea avi zelor necesare este interzisă și se sancționează cu
nulitatea absolută.

MASURI DE REGLEMENTARE A PIETEI PRODUSELOR DIN SECTORUL AGRICOL

• Legea nr. 45 din 2014 reglementeaza modul de desfasurare a activitatilor economice, de
valorificare de catre producat orii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii si de
exercitare a comertului cu aceste produse.

Defini ții prev. de L. Nr. 145/2014

• a) activitate economica in sectorul agricol – activitatea desfasurata in propria
ferma/gospodarie de un pro ducator agricol persoana fizica, pentru obtinerea unor produse
agricole care depasesc necesarul de consum propriu si sunt destinate vanzarii pe piata;

• b) comert cu produse agricole obtinute in ferma/gospodaria proprie – comertul cu ridicata
sau comertul cu amanuntul, care se desfasoara in structuri de vanzare cu locatie permanenta sau
temporara in teritorii delimitate special amenajate si dotate corespunzator, precum piete
agroalimentare, targuri, piete ambulante, de catre producatorii agricoli persoane f izice;

• c) atestat de producator – documentul eliberat persoanei fizice care desfasoara activitate
economica in sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, si care atesta calitatea de
producator agricol persoana fizica;

• d) carnet de comercializ are a produselor din sectorul agricol – documentul utilizat de
persoana fizica care detine atestat de producator, precum si de sotul/sotia, rudele/afinii de
gradul I, dupa caz, pentru exercitarea actului de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul a
produselor agricole obtinute in ferma/gospodaria proprie.

Atestatul de producator cuprinde informatii si date privind:

• a) numele si prenumele producatorului agricol;

• b) datele de identificare ale titularului – se completează cu datele privind adresa de d omiciliu,
seria și numărul CI/BI, CNP;

• c) denumirea produselor si suprafata de teren exploatata, respectiv efectivele de animale, care
sunt inregistrate in registrul agricol organizat de autoritatile administratiei publice locale pe a
caror raza se afla terenul/ferma/gospodaria

• se înscriu toate produsele vegetale rezultate din culturi de câmp, culturi în spații protejate,
plantații, pepiniere, pășuni și fânețe, după caz, sau toate produsele zootehnice, piscicole,
sericicole, după caz, suprafața de teren exploatată, respectiv efectivele de animale deținute de
titular.
• Valabilitatea atestatului de producator este de un an calendaristic de la data emiterii si se
vizeaza semestrial, prin aplicarea stampilei si a semnaturii primarului comunei, orasului,
munic ipiului, sectorului municipiului Bucuresti .

• Atestatul de producator se elibereaza, la cerere, persoanelor fizice care opteaza pentru
desfasurarea unei activitati economice in sectorul agricol, dupa verificarea cu privire la
existenta suprafetelor de tere n, respectiv a efectivelor de animale pentru care se solicita
eliberarea atestatului de producator

• Verificarile se fac , atat pe baza datelor din registrul agricol, cat si in teren, la
fermele/gospodariile agricole detinute de solicitanti, de catre reprez entanti imputerniciti, prin
dispozitie a primarului

• La nivelul fiecărei primării se înființează, se organizează și se gestionează Registrul pentru
evidența atestatelor de producător , pe suport hârtie și în format electronic, care cuprinde cel
puțin infor mații privind datele de identificare ale titularului atestatului de producător, suprafața
de teren agricol utilizată și/sau efectivele de animale deținute.

• Atestatul de producator se elibereaza de catre primar in termen de 5 zile lucratoare de la data
solicitarii, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din
agricultura, organizate la nivel local si judetean, care se inregistreaza la primariile.

• Atestatul de producător își încetează valabilitatea în următoarele c azuri:

• a) la expirarea termenului pentru care a fost eliberat;
• b) în caz de deces al titularului;
• c) la solicitarea titularului.
• În situația pierderii/distrugerii/furtului atestatului de producător, titularul acestuia este obligat să
anunțe în termen de 24 de ore unitatea de poliție cea mai apropiată, precum și autoritatea
emitentă, care poate emite, la cerere, un duplicat cu aceeași valabilitate cu a atestatului inițial,
operând mențiunea corespunzătoare în Registrul pentru evidența atestatelor de pro ducător

In vederea inregistrarii, structurile asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultura
depun la primariile la care solicita inregistrarea urmatoarele documente:

• a) certificatul de identificare fiscala;
• b) hotararea judecatoreasca def initiva de constituire;
• c) statutul, care sa prevada exercitarea de atributii privind furnizarea de servicii de consultanta,
informarea si certificarea calitatii de producator a fermierilor;
• d) situatiile financiare anuale
• e) documentul care atesta afili erea la o organizatie/federatie/confederatie reprezentativa la nivel
national

Exercitarea activitatilor de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul a produselor agricole obtinute
in ferma/gospodaria proprie de catre producatorii agricoli persoane fizic e care detin atestat de
producator se realizeaza in baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol .

Vanzarea produselor cumparate de la terte persoane in baza carnetului de comercializare este interzisa .

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se elibereaza la cerere solicitantului de
catre primarul pe a carui raza de competenta se afla terenul/ferma/gospodaria in care se obtin produsele
estimate a fi destinate comercializarii, in termen de 5 zile lucratoare de la data solicitarii, dupa
verificarea existentei atestatului de producator si dupa verificarea faptica in teren a existentei
produsului/produselor supuse comercializarii .

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se utilizeaza exclusiv pentru produse
vegetale, produse zootehnice, precum si pentru produse apicole.

Prima fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care contine datele privind
identitatea producatorului agricol ca titular si, dupa caz, a sotului /sotiei, rudelor/afinilor de gradul I,
informatiile privind suprafetele cultivate si structurile corespunzatoare pe specii de legume, pomi
fructiferi, cartof, cereale, oleaginoase, vita -de-vie pentru struguri de vin/struguri de masa, alte culturi,
respecti v pe specii de animale, precum si productiile estimate a fi destinate comercializarii, este
semnata de primar si ramane nedetasabila la carnet.

Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este
urmatorul :

• a) primul exemplar se inmaneaza cumparatorului;
• b) al doilea exemplar se pastreaza de vanzator;
• c) al treilea exemplar se pastreaza la carnet

Carnetele utilizate, continand al treilea exemplar al filelor, se restituie la primariile care au emis
carne tul, in termen de 15 zile lucratoare de la data utilizarii ultimei file a acestora

Aceasta situatie se aplica pentru orice fel de vanzare de produse agricole, in orice cantitate si structura
sortimentala, indiferent de calitatea cumparatorului, respectiv persoana fizica sau persoana juridica, cu
exceptia exercitarii actului de comert cu amanuntul in piete agroalimentare, targuri si piete ambulante

Pe durata transportului produselor achizitionate de la producatori agricoli pe baza carnetului de
comercializ are, cumparatorul trebuie sa detina fila din carnet care justifica provenienta marfii

In cazul transportului de produse agricole efectuat de catre producatorii agricoli persoane fizice de la
locul de detinere la locul de comercializare, acestia completea za o fila din carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol, corespunzator cantitatilor transportate de producatorul agricol si
structurii sortimentelor transportate .

In cazul transportului produselor agricole proprii de la locul de produc tie/recoltare/procesare la
domiciliul/locul de depozitare, producatorii agricoli trebuie sa detina documentul de identitate si
atestatul de producator.

Exercitarea activitatilor de comert cu amanuntul in zonele publice

• In cadrul structurilor de comerci alizare cu ridicata sau cu amanuntul este obligatorie
organizarea de spatii de vanzare distincte, care sunt rezervate in exclusivitate producatorilor
agricoli persoane fizice detinatoare ale unui atestat de producator si ale unui carnet de
comercializare p entru valorificarea produselor din sectorul agricol obtinute din
gospodaria/ferma proprie .

• Procentul de alocare a spatiilor de vanzare este de minimum 40% din totalul spatiilor de
vanzare existente .

• Spatiile de vanzare trebuie sa respecte cerintele legi slatiei sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor.

Comercializarea produselor din sectorul agricol obtinute din gospodaria/ferma proprie de catre
producatorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de
producator si a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Producatorii agricoli au obligatia afisarii la locul de vanzare a etichetei de produs, care contine
informatii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, da ta obtinerii produsului si pretul
de vanzare.

Comercializarea produselor din sectorul agricol obtinute din gospodaria/ferma proprie de catre
producatorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de
producator si a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol .

Producatorii agricoli au obligatia afisarii la locul de vanzare a etichetei de produs, care contine
informatii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obtinerii pr odusului si pretul
de vanzare.

Pentru vanzarile zilnice cu amanuntul efectuate in piete agroalimentare, targuri si piete ambulante,
producatorii agricoli au obligatia sa inscrie, la sfarsitul fiecarei zile, in fila din carnetul de
comercializare a produs elor din sectorul agricol , produsele agricole si cantitatile totale vandute in ziua
respectiva.

Contraventii si sanctiuni

• transportul produselor achizitionate de la producatori agricoli, cu amenda de la 200 lei la 1.000
lei, pentru persoane fizice, si cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei si confiscarea cantitatilor
de produse din sectorul agricol transportate, pentru persoane juridice;

• transportul de produse agricole efectuat de catre producatorii agricoli persoane fizice de la locul
de detinere la locul de comercializare, cu amenda de la 3.000 lei la 4.000 lei;

• organizarea de spatii de vanzare in cadrul structurilor de vanzare cu amanuntul din zonele
publice, cu nerespectarea de catre administratorii pietelor a prevederilor art. 13 alin. (1) si (2 ),
cu amenda de la 12.000 lei la 37.500 lei;

• neafisarea etichetei de produs, cu amenda de la 100 lei la 300 lei.

• desfasurarea activitatilor de valorificare a produselor agricole proprii si de exercitare a
comertului cu aceste produse de catre persoanel e fizice care nu detin un atestat de producator
valabil, respectiv un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil, si care
nu sunt produse in ferma proprie, cu amenda de la 15.000 lei la 22.500 lei .

• vanzarea unor produse agricole, altele decat cele din productie proprie, in baza carnetului de
comercializare a produselor din sectorul agricol eliberat potrivit prevederilor prezentei legi, cu
amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei

Certificatele de producator emise in temeiul Hotararii G uvernului nr. 661/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, pot fi utilizate pana la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe
acestea, dar nu mai tarziu de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a legii pietelor .

MANAGEMENTUL DURABIL AL ADMINISTRAR II ȘI EXPLOATAR II PAJIȘTILOR
PERMANENTE

• LEGE nr.86 din 27 iunie 2014
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și com pletarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991

Pajiștile permanente din extravilanul localităților, sunt terenuri consacrate producției de iarbă și de alte
plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotație a cult urilor
din exploatație timp de cel puțin 5 ani sau mai mult .

Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigențelor cererii
de alimente sănătoase și de calitate superioară.

Pe lângă rolul decisiv de asigurarea furajelor pentru animale, pajiștile au o funcție importantă în
dezvoltarea rurală și a mediului înconjurător reflectată prin:
– conservarea biodiversității
– îmbunătățirea fertilității solurilor
– fixarea simbiotică a azotului
– echilibru hidrologic
– prevenir ea inundațiilor și alunecărilor de teren
– stocarea carbonului
– calitatea peisajului și important patrimoniu cultural .

Agricultura durabila constituie o componenta esentiala pentru asigurarea dezvoltarii durabile a
societatii .
Creșterea animalelor, în spe cial a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea unui
comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii.
Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea
furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în
special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă.
Pajiștile permanente din țara noastră au o răspândire de aproximativ 4,9 milioane h ectare, România
ocupând, în Europa, locul al V -lea după Franța, Marea Britania, Spania și Germania. Din suprafața
totală de pajiști din țara noastră 68% o reprez intă pășunile, iar 32% fânețele .

Pajiștile permanente pot include și alte specii, precum arbu știi și/sau arborii, utilizați și pentru pășunat,
cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante, precum și terenurile bune pentru
pășunat care fac parte din practicile și obiceiurile locului, unde, în mod obișnuit, suprafețele de pășu nat
nu sunt predominant acoperite cu iarbă și cu alte plante furajere erbacee.

Pășuni și fânețe – suprafețe agricole înscrise în actele de proprietate cu aceste categorii de folosință,
care sunt destinate producerii de furaje, iarbă și alte plante erbace e pentru animale, recoltate prin cosire
sau valorificate prin pășunare .

În categoria pajiști sunt cuprinse și:
• a) pășunile împădurite cu consistența mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată
efectiv de vegetația forestieră;
•
b) pășunile alpine;
•
c) pășunile situate în zonele inundabile ale râurilor și în Lunca Dunării și Rezervația Biosferei
„Delta Dunării”.

iarbă și alte plante furajere erbacee – toate plantele erbacee care se găsesc în mod tradițional pe
pășunile și fânețele naturale sau care sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânțări și
supraînsămânțări, din familiile de graminee și de leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor
erbivore, pe baza cărora se calculează producția, valoarea nutrițională a paj iștii și capacitatea de
pășunat .

unitate vită mare (UVM) – unitate de măsură standard stabilită pe baza necesarului de hrană al
fiecărei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale , valoa rea nu trițională
a pajiștii și capacitate a de pășunat .

Sunt supuse regimului de organizare, administrare și exploatare următoarele categorii de pajiști:

a) pajiști proprietate publică a statului, administrate de Agenția Domeniilor Statul ui, denumită în
continuare ADS;
b) pajiști proprietat e publică a comunelor, orașelor, municipiilor și a municipiului București,
administrate de consiliile locale ale acestora;
c) pajiști proprietate privată a statului, administrate de ADS;
d) pajiști proprietate privată a comunelor, orașelor, municipiilor și a municipiului București,
administrate de consiliile loca le ale acestora;
e) pajiști proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;
f) pajiști proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Ministerul Agric ulturii și Dezvoltării Rurale prin intermediul registrului agricol va centraliza anual
suprafețele din categoria de folosință pajiști permanente pentru verificarea, controlul și menținerea
suprafeței totale ocupate cu pajiști în România .

Se interzice sco aterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor din extravilanul
localităților.

Folosirea și exploatarea pajiștilor se fac cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu .

Prin excepție , scoaterea definitivă sau temporară din ci rcuitul agricol a pajiștilor situate în extravilan se
poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru:

a) amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în
condițiile legislaț iei în vigoare;
b) înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, în condițiile legii, care să nu
afecteze buna exploatare a pajiștilor;
c) lucrări privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, declarate de utilitate publ ică în
condițiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
d) operațiuni și lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea țițeiului și a altor resurse
minerale naturale, desfășurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operațiuni și lucrări de
construcții în legătură cu acestea și operațiuni legate de extracția, depozitarea, procesarea,
transportul, distribuirea și comercializarea producției de țiței și resurse minerale naturale;
e) reconstitu irea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod
abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și co mpletările ulterioare;
f) lucrări privind apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională, declarate de utilitate publică
în condițiile Legii nr. 33/1994;
g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/județeană/regională inițiate de autor itățile
administrației publice locale.

Excepțiile prevăzute la lit. b) se realizează cu obligația ca beneficiarul pajiștilor scoase definitiv din
circuitul agricol să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea aprobată a fi scoasă
definitiv din circuitul agricol.

Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale.

Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate
pe unitatea administrativ -teritorială î n cauză .

• Conținutul amenajamentului pastoral se aprobă și se detaliază prin normele metodologice
aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale.

• Folosirea și exploatarea pajiștilor se fac cu respectare a bunelor condiții agricole și de mediu .

• Amenajament pastoral – documentație care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și
economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor .

• Amenajamentul pastoral reprezinta un îndrumar de lucru adaptat cond itiilor locale, pentru
valorificarea economica si durabila a pajistilor , astfel încat sa permita mentinerea
biodiversitatii, cresterea productivitatii, a capacitatii de regenerare a plantelor, utilizatorii avand
obligatia sa gestioneze pajistile conform no rmelor tehnice prevazute în amenajament.

Amenajamentul pastoral cuprinde:

a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schița pajiștii sau planul cadastral;
b) determinarea suprafeței pajiștii sau a porțiunilor din care se compune pajiștea, cu prezentarea
denumirii, suprafeței , vecinătăților și a hotarelor;
c) descrierea situației geografice și topografice a pajiștii sau a diferitelor unități în cazul în care
pajiștea se compune din mai multe porțiuni;
d) descrierea solului pajiștii;
e) descrierea florei pajiștii;
f) calitatea pajiștii
g) determinarea părțil or de pajiște care sunt oprite de la pășunat;
h) perioada de pășunat;
i) capacitatea de pășunat și încărcătura optimă;
j) stabilirea căilor de acces;
k) stabilirea surselor și a locurilor de adă pat;
l) locurile de ad ăpost pentru animale și oameni;
m) împăr țirea pajiștii pe unități de exploatare și tarlale pentru diferite specii;
n) lucrările care se execută în fiecare an pentru întreținerea și creșterea fertilității solului;
o) lucrările de îmbunăt ățire anuală și pe termen lung;
p) lucrările tehnice și inst alațiile care se utilizează, cu indicarea locului de amplasare.

Pentru determinarea capacitatii de productie este necesara bonitarea vegetatiei si a terenului.

Bonitarea vegetatiei cuprinde calculul Valorii pastorale (Vp) pe baza compozitiei floristice , a gradului
de acoperire (%) si a valorii furajere a speciilor (IS), Vp= (% x Is) / 100.

Valoarea pastorala se determina în functie de existenta golurilor în covorul vegetal, a musuroaielor,
pietrelor, sau a vegetatiei lemnoase. Fiecarui punct de bonita re îi corespunde o încarcatura de 0,02
UVM/ha. Astfel, daca obtinem Vp=43, vom avea o încarcatura de 0,86 UVM/ha.

Pe baza informatiilor culese, specialistii vor stabili masurile tehnologice ce vor fi aplicate, corelate cu
cerintele de Agro -mediu, evoluti a anuala a productivitatii covorului vegetal, directia de evolutie în timp
a covorului vegetal.

Pe pajistile aflate sub contract de Agro -mediu (PNDR) se vor respecta urmatoarele cerinte:
 încarcatura va fi cuprinsa între 0,3 -1 UVM;
 nu se vor utiliza fert ilizanti chimici
 fertilizarea se va efectua cu maxim 30 kg/ha N provenit din îngrasaminte organice
 lucrarile de întretinere a pajistilor (combaterea vegetatiei ierboasa si lemnoasa nevaloroasa) se
va efectua manual;
 recoltarea fanetelor se va efectua du pa data de 1 iulie
 completarea golurilor prin supraînsamantare se va efectua numai cu specii de graminee si
leguminoase prezente în covorul vegetal.

Supraînsămânțarea pajiș tilor se realizează numai cu semințe de plante erbacee furajere din familiile de
graminee și leguminoase perene sau amestecuri ale acestora.

Supraînsămânțarea pajiștilor cuprinse în ariile protejate se realizează numai cu semințe din specii
adaptate speci ficului climatic din respectivele arii protejate.

In cazul înstrăinării pajiștilor , noul proprietar este obligat să mențină categoria de folosință a terenului .

Lucrările de întreținere a pajiștilor și a utilităților zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de
animale care le folosesc.

Constituie contravenții următoarele fapte:

1. pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de pășunat;
introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabili te prin contract;
neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în
contract;
2. circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, altele decât cele
folosite pentru activități agricole d e către cel care utilizează pajiștea
3. nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu
4. arderea vegetației pajiștilor
5. amplasarea pe pajiște a altor obiective de investiții

Finantarea pajiștilor permanente prin PNDR 2014 – 2020

• Fermierii care de țin an imale trebuie să prezinte la APIA copia cardului exploatației zootehnice
în care sunt înregistrate animalele din care să rezulte codul exploatației înscrise în RNE valabil
la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajiște p ermanentă
deține animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.

• În cazul în care utilizatorii de paji ști nu dețin animale, se cer documentele doveditoare ale
valorificării fânului și/sau declarațiile privind depozitarea fânului pentru cons umul cu animalele
deținute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea
fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, iar
activitatea agricolă minimă constă inclusiv î n asigurarea unui cosit anual pe pajiștile
permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie -1 august.

În cazul pajiștilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al
măsurii 10 – agromediu și climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 214 –
agromediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fișele măsurilor și trebuie efectuat până
la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt:
1. factura fiscală, în cazul persoanelor juridice, sau
2. fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor
fizice.

În cazul pajiștilor comunale concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor
de animale, beneficiarii plăților sunt membrii asociației, respectiv fermierii activi.

Calculul suprafețelor aferente fiecărui membru se efectuează proporțional cu numărul de UVM deținut
de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, as igurându -se cel puțin încărcătura
minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafața concesionată/închiriată de către asociație.

Cooperativele agricole precum și grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă în calitate
de fermier activ pe p ajiștile aparținând unităților administrativ -teritoriale, cu animalele pe care le dețin,
pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv și/sau statutul
formei asociative.

Calcu l
Unitatea Vită Mare (UVM) reprezi ntă încărcătura sau numărul de animale ce revin la un hectar de
pășune. Pentru a calcula încărcătura de animale necesare pe hectar se va proceda astfel: se înmulțește
numărul de animale care pășunează cu coeficientul de conversie specific, iar produsul se împarte la
numărul de hectare utilizate pentru pășuna”

Formulă de calcul:

Nr animale X Coeficient de conversie (din tabel) / Nr. hectare = UVM/ha

Pachetul 1 – Pașiști cu înaltă valoare naturală – 466,92 lei/ha, adică 104,16 euro/ha din cuantumul total
de 124 euro/ha;

Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.):

• varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru (Maculinea sp.) – 361 euro/ha/an
• varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fl uturi (Maculinea sp.) – 282
euro/ha/an.

Au fost declarate zone eligibile pentru pachetul 6 un numar de 25 de comune si orase din judetele Cluj
si Suceava, cu o suprafata totala estimata la 35 000 ha.

Pachetul 6 – pajiști permanente:

• Subpachetul 6.1 ( zone neeligibile Măsura 10 agromediu și climă, pachetele 1,2, 6 și 3.1, 3.2) –
124 euro/ha/an pentru exploata țiile în conversie și 111 euro/ha/an pentru cele deja certificate.

• Subpachetul 6.2 (zone eligibile Măsura 10 agromediu și climă, acelea și pachete , dar parcele
fără angajament ) – 87 euro/ha/an pentru exploata țiile aflate în conversie și 78 euro/ha/an
pentru cele deja certificate.

Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală – 93 euro/ha/an

• Utilizarea fertilizanților chimici și a pesti cidelor este interzisă.
• Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40
kg. N s.a./ha (1 UVM/ha).
• Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini
medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie(pentru terenurile situate în unită țI
administrative teritoriale (UAT) cu altitudini medii mai mici de 600 m).
• Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.

REGLEMEN TĂRI PRIVIND AGRICULTURA ECOLOGIC Ă

La dat a de 1 ianuarie 2009 au intrat în vigoare noile regulamente ale Uniunii Europene privind
producția, controlul și etichetarea produselor ecologice:

• Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și
etichetarea produselor ecologi ce din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și
etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
2092/91 din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea
acesteia pe produsele agricole și a limentare.
• Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007
• REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 392/2013 AL
COMISIEI din 29 aprilie 2013 de modificare a Regula mentului (CE) nr. 889/2008
în ceea ce prive ște sistemul e control al produc ției ecologice

Cadrul legislativ national

1. Regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică sunt prevăzute de Ordinul nr.
219 din 21 martie 2007 al Ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rural
2. Ordinul nr. 181 din 16 august 2012 al Ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru
aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare în agricultura
ecologică
3. Ordonanț a de Urgență nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice
4. Ordinul nr. 51 din 1 martie 2010 pentru aprobarea regulilor naționale privind autorizarea
importurilor de produse agroalimentare ecologice din țări terțe care este în conformita te cu
prevederile Regulamentul (CE) nr. 1235/2008
5. Regulile specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice sunt stabile de
Ordinul nr. 417/110 din 2002 al Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor .
6. Ordinul nr. 1253/2013 pentru a probarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în
agricultura ecologică, cu completările și modificările ulterioare.

• ,,Agricultură ecologică”, termen protejat și atribuit de U.E României pentru definirea acestui
sistem de agricultură este si milar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică”
utilizați în alte state membre.

• Obiectivele, principiile și normele aplicabile producției ecologice sunt cuprinse în legislația
comunitară și națională din acest domeniu . Aceste norme , alături de definirea metodei de
producție în sectorul de producție vegetală, animalieră și de acvacultură reglementează și
următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: procesarea, etichetarea,
comerțul, importul, inspecția și certific area.

În prezent, pentru definirea acestui sistem de agricultură, se folosesc 3 termeni:
• termenul organic (Marea Britanie);
• termenul biologic (Franța, Italia, Belgia, Grecia, Luxemburg,Ungaria, Bulgaria, etc. )
• termenul ecologic (Germania, Austria, Spa nia, Danemarca, Olanda, Portugalia, Suedia,
Finlanda, România etc.).

În prezent, Politica Agricolă Comună vizează promovarea și dezvoltarea sectorul a gricol ecologic în
concordanță cu obiectivele unei dezvoltări rurale durabile.

Conceptul de agricultură durabilă trebuie să vizeze următoarele obiective:

• creșterea productivității fără a fi afectată capacitatea solului și a apei de a se regenera și de a fi
păstrate într -o stare bună;

• producerea de alimente sigure, sănătoase și de calitate;
• generarea a unui nivel de venituri suficient de mare pentru exploatații, astfel încât acestea să își
poată continua activitatea;
• furnizarea de servicii ecosistemic e (conservarea habitatelor cu valoare ridicată, a diversității și a
patrimoniului genetic);
• îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale;
• consolidarea economiei și contribuția la o dezvoltare teritorială echilibrată;
• garantarea calității vieții anima lelor.

În conformitate cu regulamentele UE, produsele agroalimentare ecologice sunt produse obținute fără:
• utilizarea erbicidelor, a pesticidelor sau a îngrășămintelor chimice de sinteză;
• utilizarea substanțelor sau a unor tehnologii care ar putea aduc e prejudicii mediului
înconjurător;
• utilizarea ingineriei genetice (OMG).

Alimentele pot fi marcate ca fiind „ecologice” numai dacă cel puțin 95% din ingredientele lor
agricole sunt ecologice. Ingredientele ecologice din alimentele neecologice pot fi en umerate ca
ecologice pe lista ingredientelor cu condiția ca aceste alimente să fie produse în conformitate cu
legislația privind agricultura ecologică.

În producția ecologică este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) și a
produselor obținute din OMG -uri.

Produsele care conțin OMG -uri nu pot fi etichetate ca fiind ecologice decât dacă ingredientele care
conțin OMG -uri au ajuns în produse în mod neintenționat și dacă proporția de OMG din ingredient
este de sub 0,9%.

CADRUL INSTITU TIONAL IN DOMENIUL AGRICULTURII ECOLOGICE

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale îndeplinește în domeniul agriculturii ecologice
următoarele atribuții principale:
– elaborează politici, strategii și planuri de acțiune în domeniul agriculturii ecolog ice;
– aprobă organismele de inspecție și certificare din domeniul agriculturii ecologice;
– controlează și supraveghează activitatea organismelor de inspecție și certificare
aprobate;
– autorizează importul produselor ecologice din terțe țări în Uniunea Europe ană;
– aprobă cererile solicitanților pentru utilizarea siglei «ae».
– aproba prin ordin al Ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, principiile producției
ecologice pentru plante și produse din plante, animale și produse animaliere, apicultura
și prod use apicole;
– aproba regulile privind utilizarea siglei specifice produselor ecologice controlate, prin
ordin al Ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Instrumentele de finanțare a agriculturii ecologice sunt realizate prin intermediul Agenției de Plăți și
Intervenție pentru Agricultura (APIA), instituție care funcționează în subordinea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în baza Legii 1/2004 cu modificările și completările ulterioare.

APIA derulează fondurile europene pe ntru implementarea măsurilor de sprijin finanțate din Fondul
European pentru Garantare în Agricultură (FEGA).

În cadrul Direcției de Inspecții Agroalimentare din Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
funcționează și este organizată Inspecția de Stat în domeniul Agriculturii Ecologice . Principala
atribuție a Inspecției de Stat în domeniul Agriculturii Ecologice o constituie controlul și supravegherea
activității Organismelor de Inspecție și Certificare aprobate pe teritoriul României.

Inspecția de Stat în domeniul Agriculturii Ecologice de la nivel central are următoarele atribuții:
• elaborează tematica și programul de inspecții în domeniul agriculturii ecologice;
• controlează și supraveghează activitatea organismelor de inspecție și certificare;
• stabilește eșantionul de operatori pentru realizarea controalelor de supraveghere de către
inspectorii din Direcțiilor de Agricultură Județene și a Municipiului București;
• organizează cursuri de pregătire și aplicații practice pe probleme de inspecție ș i certificare;
• efectuează auditul la sediile organismelor de inspecție și certificare.

Controlul și supravegherea activității organismelor de inspecție și certificare sunt efectuate de
personalul din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București responsabil cu
inspecțiile în domeniul agriculturii ecologice.

Metodele de producție ecologică utilizate în obținerea produselor agroalimentare ecologice și
pentru obținerea răsadurilor trebuie să îndeplinească următoarele condiții [ art. 4 alin. (1) din Ordonanță
de Urgență nr. 62/2006]:

a) să respecte principiile producției ecologice pentru plante și produse din plante, animale și
produse animaliere, apicultura și produse apicole;
b) să utilizeze, ca produse pentru protecția plant elor, fertilizatori și amelioratori ai solului,
furaje, materii prime pentru prepararea furajelor, furaje compuse, aditivi furajeri, anumite
substanțe utilizate în alimentația animalelor, produse pentru curățarea și dezinfecția
adăposturilor și instalațiil or de creștere a animalelor, produse pentru lupta împotriva
organismelor dăunătoare și bolilor din adăposturi și instalații de crestare a animalelor, numai
produsele prevăzute în lista produselor permise a fi utilizate în agricultura ecologica, cu
respecta rea condițiilor specifice;
c) să utilizeze semințe sau material vegetativ săditor obținut prin metode de producție
ecologica;
d) să nu utilizeze organisme modificate genetic si/sau produse derivate din astfel de organisme,
cu excepția medicamentelor de u z veterinar.

Organismele modificate genetic (OMG) și derivatele lor, utilizarea de radiații ionizante și
producția hidroponică nu sunt permise în producția agroalimentară ecologică.

Produsele obținute din vânatul și pescuitul animalelor sălbatice nu fac parte din producția
ecologică.

Producția vegetală ecologică trebuie să respecte unele reguli și principii care privesc:
 prelucrarea solului, care trebuie să respecte viața și fertilitatea naturală a acestuia;
 prevenirea daunelor, care trebuie să se baz eze pe metode naturale, dar poate recurge la utilizarea
unui număr limitat de produse fitofarmaceutice autorizate de Comisia Europeană;
 semințele și materialul de înmulțire vegetativ, care trebuie să fie produse prin metoda ecologică;

 produsele de curăți re, care trebuie să fi fost autorizate de Comisia Europeană.

Producția animalieră ecologică trebuie să respecte anumite norme care privesc:
• originea animalelor, care trebuie să se nască și să fie crescute în exploatații ecologice;
• practicile de creștere a animalelor, care se referă, printre altele, la anumite condiții de adăpostire
a acestora;
• metodele de reproducere a animalelor, în general naturale;
• hrana animalelor, care trebuie să fie de origine ecologică;
• prevenirea bolilor;
• curățirea și dezinfe cția, care nu implică decât produse autorizate de Comisia Europeană.

Hrana ecologică procesată pentru animale trebuie să conțină materii prime ecologice și nu poate fi
procesată cu ajutorul solvenților de sinteză. Alimentele procesate trebuie să conțină în principal
ingrediente de proveniență agricolă. Alte ingrediente sunt permise dacă au fost autorizate de Comisie.

Drojdia ecologică trebuie să fie produsă pe baza unor substraturi ecologice și a altor ingrediente
autorizate.

Perioadă de conversie

Exploatațiile care încep o activitate de producție ecologică trebuie să treacă printr -o perioadă de
conversie.

Conversia la metoda de producție ecologică necesită anumite perioade de adaptare la mijloacele
utilizate. Normele regulamentului stabilesc regul i stricte privind perioadă de conversie pentru plante și
produse vegetale, alge marine, pentru terenul asociat cu producția animalieră ecologică, pentru animale
și produse animaliere sau pentru producția de animale de acvacultură.

Perioada de conversie:

– de cel puțin doi ani înainte de însămân țare sau, în cazul pă șunilor și al furajelor perene,
de cel pu țin doi ani înainte de utilizarea acestor produse ca furaje ob ținute din
agricultura ecologică
– in cazul culturilor perene, altele decât furajele, cel pu țin trei ani înainte de prima recoltă
a produselor ecologice.

Autoritatea competentă poate decide, în anumite cazuri, dacă terenul a fost contaminat cu produse
neautorizate pentru produc ția ecologică, să prelungească perioada de conversie

Inspecția și ce rtificarea produselor agroalimentare ecologice

• Armonizarea legislației privind producția, etichetarea și controlului produselor ecologice
asigură o concurență loială între producători și sporește încrederea consumatorilor.
• Procedura de inspecție și certi ficare în agricultura ecologică este prevăzută de Ordinul nr. 181
din 16 august 2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și
certificare în agricultura ecologică.
• Aprobarea organismelor de inspecție și certificare se fac e de către Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale [art. 1 alin. (4) din Ordinul nr. 181 din 16 august 2012].

• Controlul și supravegherea activității organismelor de inspecție și certificare se efectuează de
către Ministerul Agriculturii și Dezvoltăr ii Rurale, prin structura cu atribuții de inspecții tehnice
în domeniul agriculturii ecologice.

Organismele de inspecție și certificare în agricultura ecologică trebuie să îndeplinească cumulativ
cerințele stabilite prin art. 27 din R(CE) nr. 834/2007, p rin legislația națională în vigoare, precum și
următoarele cerințe [art. 2 alin. (1) din Ordinul nr. 181 din 16 august 2012]:

– să fie persoane juridice române, înregistrate conform legislației în vigoare;
– să fie acreditate de către Organismul Național de Acreditare al României sau de alt
organism de acreditare echivalent din Uniunea Europeană semnatar al acordului de
recunoaștere multilaterală a acreditării europene EA -MLA;
– să fie independente de toate părțile implicate, imparțiale și integre; organismul de
inspecție și certificare și personalul său nu trebuie să fie supuse niciunei presiuni
comerciale sau financiare care ar putea să le influențeze deciziile;
– să prezinte dovezi documentate care să ateste existența echipamentului și infrastructurii
necesare pentru a îndeplini sarcinile de inspecție și certificare;
– să dispună de un număr suficient de personal pentru efectuarea inspecției;
– personalul pentru efectuarea inspecțiilor se angajează prin încheierea unui contract
individual de muncă pe perioadă dete rminată/nedeterminată;
– în cazuri justificate, efectuarea inspecțiilor se poate face cu personalul din cadrul
organismului care deține acreditarea, al cărui sediu central se află pe teritoriul unui alt
stat membru al Uniunii Europene, cu notificarea prealab ilă a Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale;
– să nominalizeze o persoană responsabilă de ansamblul activităților de inspecție și
certificare, angajată cu contract individual de muncă.

Personalul pentru efectuarea inspecției trebuie să aibă calif icarea, instruirea și experiența necesare și
cunoștințele corespunzătoare referitoare la cerințele inspecțiilor pe care le va efectua, pentru fiecare
grupă corespunzătoare de activitate.

Persoana responsabilă de ansamblul activităților de inspecție și ce rtificare trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiții:

– să aibă pregătire corespunzătoare, respectiv studii superioare/postuniversitare de
specialitate în domeniile: agricultură, horticultură, zootehnie, medicină veterinară,
ecologie sau indus trie alimentară și experiență specifică în domeniul agriculturii ori
agriculturii ecologice de minimum un an;
– să aibă un nivel ridicat de cunoștințe teoretice și practice privind modul de producție
ecologică, în conformitate cu legislația națională și comu nitară din domeniu;
– să fie angajată cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Certificatul de aprobare a organismelor de inspecție și certificare în agricultura ecologică se acordă
pentru activitățile de producție, procesare și distribu ție, legate de următoarele grupe de produse:

• plante și produse vegetale;
• alge marine și produse din alge marine;
• animale și produse de origine animalieră;
• animale de acvacultură și produse obținute din animale de acvacultură;

• produse procesate pentru a fi utilizate ca alimente;
• hrană pentru animale.

Certificatul de aprobare acordat unui organism de inspecție și certificare are o valabilitate de 4 ani,
iar organismele de inspecție și certificare cărora le -a fost retrasă aprobarea nu au dreptul să dep ună o
nouă solicitare pentru aprobare pe o perioadă de 24 de luni de la retragerea aprobării.

Sancțiunile pe care organismele de inspecție și certificare le aplică operatorilor (producători agricoli,
procesatori, comercianți, exportatori sau importatori) sunt:
– Remarcă simplă (RS);
– Cerere de ameliorare (CA);
– Avertisment (AS);
– Control suplimentar (CS);
– Declasare suprafață (DS);
– Declasarea produsului/lot/serie de producție (DP);
– Suspendarea activității operatorului1 (SA);
– Excluderea operatorului din sistemu l propriu de certificare prin retragerea certificării și
rezilierea contractului (EO).
Etichetarea produselor agroalimentare ecologice

• Regulile specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice sunt stabile de
Ordinul nr. 417/110 din 13 septembrie 2002 al Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor
și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor actualizat prin Ordinul
nr. 317 din 11 mai 2006.
• În cazul etichetării sau publicitarii produselor vegetale pri mare neprocesate, a animalelor și a
produselor animaliere neprocesate se fac referiri la modul de producție ecologica numai în
următoarele condiții :
– aceste indicații arată în mod clar că este vorba de o metodă de producție agricolă;
– produsul este obținut în conformitate cu regulile de producție ecologică;
– produsul se obține sau se importă de un operator care este controlat de un organism de
inspecție și certificare;
– prin etichetare se înscriu numele și/sau codul organismului de inspecție și certificare la
care operatorul este înscris.
Conform legislației care reglementează regulile privind utilizarea siglei „ae”, aceasta poate fi utilizată
în scopul certificării -identificării produselor agroalimentare ecologice sau cu scop informativ –
publicitar.

Utilizarea siglei „ae” în scopul certificării -identificării produselor agroalimentare ecologice
garantează că produsele agroalimentare care poartă această siglă îndeplinesc următoarele condiții:
 provin din agricultura ecologică din România;
 sunt comercializate în conformitate cu prevederile legale;
 sunt certificate de un organism de inspecție și certificare acreditat;
 provin din import și sunt certificate în România de un organism de inspecție și certificare
acreditat.

Utilizarea siglei „ae” în scop informa tiv-publicitar se înscrie sau aplică, pe produse, etichetele și
ambalajele produselor agroalimentare ecologice provinite din agricultura ecologică din România sau
importate.
Dreptul de utilizare a siglei "ae" pe produs, etichetele și ambalajele produselor agroalimentare
ecologice îl au producătorii, procesatorii și importatorii înregistrați la MADR și care sunt supuși
controlului unui organism de inspecție și certificare acreditat de MADR.
În vederea utilizării siglei „ae” solicitanții depun o cerere de s olicitare a utilizării siglei „ae” în scop de
certificare -identificare sau o cerere de solicitare a utilizării siglei „ae” în scop informativ -publicitar.

Autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din țări terțe

• Cadrul juridic național cu privire la punerea în liberă circulație pe piața Uniunii Europene a
produselor ecologice provenite din țări terțe și țări terțe cu echivalență este reprezentat de
Ordinul nr. 51 din 1 martie 2010 pentru aprobarea regulilor naționale privind autorizarea
importurilor de produse agroalimentare ecologice din țări terțe.

• Autorizația de import pentru produse agroalimentare ecologice reprezintă autorizația pentru
importul unui lot de produse agroalimentare ecologice provenite din țări terțe, eliberată
import atorului de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acest tip de autorizație are o
valabilitate de 12 luni de la data emiterii.

•
• Autoritățile responsabile pentru autorizarea și controlul importurilor de produse agroalimentare
ecologice din țări te rțe sunt reprezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de
către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
•
• Autoritatea competentă de control al importurilor de produse agroalimentare ecologice este
Autor itatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
•
• Controlul importului de produse agroalimentare ecologice provenite din țări terțe și din țări terțe
cu echivalență se efectuează prin intermediului posturile de inspecție la frontieră în care sunt
organizate controale sanitar -veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Substante fertilizante admise in agricultura ecologica conform Regulmentului UE nr. 889 – 2008
privind normele de aplicare in agricultura ecologica

• Gunoi de grajd
• Gunoi de grajd uscat și gunoi de păsări deshidratat
• Compost din excremente de animale, inclusiv gunoi de păsări și compost de gunoi de grajd
• Excremente lichide de animale
• Deșeuri menajere compostate sau fermentate – Numai de șeuri menajere vegetale și anim ale

• Turbă
• Deșeuri provenite din cultivarea ciupercilor
• Guano
• Amestec compostat sau fermentat de materii vegetale
• Produse și subproduse organice de origine vegetală pentru îngră șăminte
• Alge și produse din alge
• Rumeguș și așchii de lemn – Lemn netrata t chimic după tăiere
• Compost din scoar ță de copac – Lemn netratat chimic după tăiere
• Cenușă de lemn – Lemn netratat chimic după tăiere
• Fosfat natural moale
• Fosfat aluminocalcic
• Zgură alcalină
• Sare brută de potasiu sau kainit
• Sulfat de potasiu posibil cu conținut de sare de magneziu
• Carbonat de calciu [cretă, marnă, rocă calcică pulverizată, depozit de nisip cu alge impregnate
de
• calcar, (marnă), cretă fosfatată] – Numai de origine naturală
• Carbonat de calciu și magneziu
• Soluție de clorură de calciu
• Sulfat de magneziu (kieserit)
• Sulfat de calciu (gips)
• Clorură de sodium

Pesticide – produse pentru protec ția plantelor

• Cupru sub formă de hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, sulfat (tribazic) de cupru, oxid de
cupru, octanoat de cupru
• Etilenă – Coacerea artificială a bananelor, a fructelor de kiwi
• Sare de potasiu din acizi gra și (săpun moale) – insecticid
• Aluminat de potasiu (sulfat de aluminiu) (Kalinit)
• Soluție sulfo -calică (polisulfură de calciu) – Fungicid, insecticid, acaricid
• Ulei de parafină – Insecticid, acaricid
• Uleiuri minerale – Insecticid, fungicid . Numai în pomii fructiferi, vițe -de-vie măslini și culturi
tropicale (ex: banane)
• Permanganat de potasiu – Numai în pomii fructiferi, măslini și vițe -de-vie
• Nisip de cuar ț – Insecti fug
• Sulfură – Fungicid, acaricid, insectifug
• Hidroxid de calciu – Fungicid
• Numai în pomii fructiferi, inclusiv pepiniere, pentru a controla Nectria galligena
• Bicarbonat de potasiu – Fungicid