Adelina Lavinia SALA Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor [611905]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA TURISMULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector univ. dr. MARIUS I. STUPARIU ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE TURISM ȘI SPORT
PROGRAMUL DE STUDIU: GEOGRAFIA TURISMULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

ANALIZA COMPARATIVĂ
A POPULAȚIEI
JUDEȚELOR ARAD ȘI BIHOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector univ. dr. MARIUS I. STUPARIU ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

3

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
2. CONSIDERAȚII METODOLOGICE PRIVIND STUDIULUI POPULAȚIEI ………………………….. ………………………… 10
3. AREALUL DE STUDIU: JUDEȚELE ARAD ȘI BIHOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
3.1. Județul Arad ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
3.1. Județul Bihor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
4. POPULAȚIA JUDEȚULUI ARAD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
4.1. Populația totală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
4.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
4.3. Populația pe medii de rezidență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
4.4. Populația pe sexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
4.5. Populația pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
4.5.1. Populația totală pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
4.5.2. Populația urbană pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
4.5.3. Populația rurală pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
4.6. Mișcarea naturală a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
4.6.1. Născuți -vii și indicele de natalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
4.6.2. Numărul decedaților și indicele de mortalitate ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
4.6.3. Numărul de căsătorii și indicele de nupțialitate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
4.6.4. Numărul de divorțuri și indicele de divorțialitate ………………………….. ………………………….. ……………………… 33
4.6.5. Bilanțul Natu ral ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 34
4.7. Mișcarea migratorie a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
4.7.1. Stabiliri de domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
4.7.2. Plecări cu domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 36
4.7.3. Soldul schimbărilor de domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 36
4.7.4. Stabiliri de reședință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 36
4.7.5. Plecări cu reședința ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
4.7.6. Soldul schimbărilor de reședință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
5. POPULAȚIA JUDEȚULUI BIHOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
5.1. Populația totală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
5.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
5.3. P opulația pe medii de rezidență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
5.4. Populația pe sexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
5.5. Populația pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
5.5.1. Populația totală pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 42
5.5.2. Populația urbană pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43
5.5.3. Populația rurală pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 44

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

4 5.6.2. Numărul decedaților și indicele de mortalitate ………………………….. ………………………….. ………………………… 47
5.6.3. Numărul de căsătorii și indicele de nupțialitate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 48
5.6.4. Numărul de divorțuri și indicele de divorțialitate ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
5.6.5. Bilanțul Natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 49
5.7. Mișcarea migratorie a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
5.7.1. Stabiliri de domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 50
5.7.2. Plecări cu domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 51
5.7.3. Soldul schimbărilor de domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 51
5.7.4. Stabiliri de reședință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
5.7.5. Plecări cu reședința ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 52
5.7.6. Soldul schimbărilor de reședință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 52
6. ANALIZA COMPARATIVĂ A POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 53
6.1. Populația totală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 53
6.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 53
6.3. Populația pe medii de rezidență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 54
6.3.1. Populația urbană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 54
6.3.1. Populația rurală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 54
6.4. Populația pe sexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 55
6.4.1. Populația masculină ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 55
6.4.2. Populația feminină ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 55
6.5. Populația pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 56
6.5.1. Populația totală pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 56
6.5.1.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din populația totală ………………………….. ………………………….. ………………… 56
6.5.1.2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din populația totală ………………………….. ………………………….. …………. 57
6.5.1.3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din populația totală ………………………….. ………………………….. … 57
6.5.2. Populația urbană pe grupe de vârstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. 58
6.5.2.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din populația urbană ………………………….. ………………………….. ……………… 58
6.5.2.2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din populația urbană ………………………….. ………………………….. ………. 58
6.5.2.3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din populația urbană ………………………….. ………………………….. 59
6.5.3. Populația rurală pe grupe de vâ rstă majore ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 60
6.5.3.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din populația rurală ………………………….. ………………………….. ………………… 60
6.5.3.2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din populația rurală ………………………….. ………………………….. ………… 60
6.5.3.3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din populația rurală ………………………….. ………………………….. .. 61
6.6. Mișcarea naturală a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 62
6.6.1. Născuți -vii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 62
6.6.1.1. Născuți -vii în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 62
6.6.1.2. Născuți -vii în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 62
6.6.1.3. Născuți -vii în mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 63
6.6.2. Numărul decedaților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 64
6.6.2.1. Numărul decedaților în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ……………….. 64
6.6.3. Numărul de căsătorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 66
6.6.3.1. Numărul de căsătorii în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ………………. 66
6.6.3.2. Numărul de căsătorii în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 66
6.6.3.3. Numărul de căsătorii în mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 67
6.6.4. Numărul de divorțuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 68
6.6.4.1. Numărul de divorțuri în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
6.6.4.2. Numărul de divorțuri în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 68

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

5 6.6.4.3. Numărul de divorțuri în mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 69
6.7. Mișcarea migratorie a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 70
6.7.1. Stabiliri de domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 70
6.7.1.1. Stabiliri de domiciliu în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ……………….. 70
6.7.1.2. Stabiliri de domiciliu în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 70
6.7.1.3. Stabiliri de domiciliu în mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71
6.7.2. Plecări cu domiciliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 72
6.7.2.1. Plecări cu domiciliu din ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ………………. 72
6.7.2.2. Plecări cu domiciliu în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 72
6.7.2.3. Plecări cu domiciliu din mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 73
6.7.3. Stabiliri de reședință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 74
6.7.3.1. Stabiliri de reședință în ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ………………. 74
6.7.3.2. Stabiliri de reședință în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 74
6.7.3.3. Stabiliri de reședință în mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 75
6.7.4. Plecări cu reședința ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 76
6.7.4.1. Plecări cu reședința din ambele medii de viață ………………………….. ………………………….. ……………… 76
6.7.4.2. Plecări cu reședința în mediul urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 76
6.7.4.3. Plecări cu reședința din mediul rural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 77
7. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 78
8. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 80
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 81

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

6

1. INTRODUCERE

Cuvântul demografie vine din limba greacă și este format din cuvântul demos care
înseamnă popor și graphe care înseamnă descriere. Demografia, deci, este știința care are
ca obiect populațiile umane pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării
geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socio -economice, evoluției
lor, p recum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii pentru a pune în
lumină regularitățile după care se produc fenomenele demografice. In acest scop
demografia folosește cu precădere metode cantitative -statistice, matematice, modele. Su b
raport istoric demografia a apărut odată cu statistica, desprinzându -se treptat de sub “tutela”
ei, pentru a deveni o știință autonomă. Datorită aspectului dual -biologic și social – al
fenomenelor sale demografia a cunoscut un proces de biologizare și, ac tual, mai recent, de
socializare. In consecință, se pot distinge două abordări ale demografiei:
– în sens îngust, corespunzând specificității obiectului ei, demografia studiază cu
metode statistice -matematice populațiile umane, concentrându -și atenția asupra
fertilității, mortalității, nupțialității și migrației;
– iar în sens larg, corespunzând caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază
în plus mobilitatea socială, structura social -economică a populației și factorii social –
economici care influenț ează fenomenele demografice precum și raportul reciproc
dintre populație și economie.
Termenul de demografie a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Elemente de
statistică umană sau demografie comparată (Paris, 1855) de către demograful și
statisticia nul francez Achille Guillard, în concepția căruia demografia descrie masele cu
ajutorul numerelor și după sfera pe care ele o ocupă. Termenul de demografie a fost propus
de către demograful francez Emile Levasseur în 1878, la cel de -al doilea congres
internațional de igienă și demografie, pentru a înlocui denumirile de statistică , fizică socială
sau teoria populației .
Potrivit aprecierii demografului francez Daniel Villey, „statistica și demografia sunt
nedespărțite, ele s -au născut în aceeași zi: ziua prim ului recensământ ” (Villey, 1958) . După

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

7 recensăminte a apărut cea de -a doua sursă informațională, statistica stării civile, care a jucat
un rol important în apariția demografiei. Sub formă de registre parohiale, această evidență,
introdusă în secolul al XVI -lea, consemna nașterile, decesele și căsătoriile. In Anglia aceste
înregistrări au cunoscut o mare dezvoltare, în special datorită epidemiilor de ciumă. Din anul
1629 au fost incluse câteva elemente noi, cu precizarea bolii și cauza decesului. Prelucrând
materialul din asemenea liste, John Graunt a elaborat în anul 1662 celebra sa lucrare,
„Observațiile naturale (biologice) și politice (sociale) pe certificatele de mortalitate mai ales
cu referire la guvernare, religie, tradiții etc.” (Graunt, 1662) . Aceas tă lucrare marchează
constituirea demografiei ca știință datorită analizei științifice de mare ingeniozitate pe care
o întreprinde autorul și care -i permite să stabilească regularități și legități în producerea unor
fenomene demografice cum este mortalitat ea, să folosească metode de estimare a
populației, să facă predicții pe baza unui material statistic relativ redus, să intuiască
caracterul dual al fenomenelor demografice, biologic și social. Acolo unde informația era
insuficientă sau lipsea cu totul, Gra unt a făcut apel la eșantioane care i -au servit drept bază
pentru diferite estimări. El a elaborat primele „tabele de viață” ( „tabele de mortalitate”) și a
făcut unele din cele mai timpurii evaluări ale mărimii și tendințelor populației Londrei.
Secolul al XVIII -lea se caracterizează prin dezvoltarea demografiei și statisticii, printr –
o tendință de autonomizare a ambelor discipline, prin dezvoltarea teoriei probabilităților de
care beneficiază și statistica și demografia. Este perioada dezvoltării tabelelor de
mortalitate, a diferitelor teorii despre populație, a formulării „legilor de mortalitate”, a
abordării problemelor raportului dintre populație și economie. In secolul al XVIII -lea apar și
teorii despre populație care culminează cu cea a lui Thomas Malthus. In lucrarea sa
principală, „Eseu asupra principiilor populației”, încearcă să stabilească o „lege a populației”.
Malthus a formulat cel dintâi corelația demo -economică sub forma faimosului raport dintre
creșterea în progresie geometrică a populației și creșterea în progresie aritmetică a
mijloacelor de subzistență, elab orând totodată, în cadrul doctrinei sale, un ansamblu de
măsuri de politică demografică desemnate astăzi generic cu numele de „malthusiene” sau
„antipopulaționiste”. Meritul lui Malthus constă în faptul că a pus față în față variabila
demografică cu cea ec onomică, problemă care a rămas un bun câștigat deopotrivă pentru
economia politică cât și pentru demografie, constituind în prezent o preocupare de cea mai
mare actualitate sub forma raportului dintre „creșterea economică” și „creșterea populației”
(Malthu s, 1826) .
In secolul al XIX -lea se conturează diferite școli naționale de demografie; apar noi
discipline înrudite cum ar fi sociologia și biologia, se dezvoltă genetica. Amintim pentru
această perioadă pe germanul Gustav Zeuner, pentru tabelele de mortali tate și pentru

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

8 reprezentările grafice ale variabilelor demografice, Richard Backh, pentru contribuția adusă
la perfecționarea tabelelor de mortalitate, dar mai ales pentru faptul că este primul care, în
1884, a formulat indicele net al reproducției, indice dezvoltat peste câteva decenii de
demograful Robert Kuczynski ( „indicele Backh -Kuczynski”). El a elaborat studii privind
fertilitatea populației feminine, divorțialitatea. Economistul, demograful și statisticianul
Wilhelm Lexis a introdus celebra „rețea d emografică” care -i poartă numele, instrument de
descriere și analiză demografică, a perfecționat metodele de întocmire a tabelelor de
mortalitate. In Anglia, în secolul al XIX -lea sunt de semnalat câteva contribuții în demografie
și, mai ales, constituirea școlii de statistică matematică care a jucat un rol deosebit în
progresul aplicațiilor practice ale probabilităților și statisticii matematice. Tradiția demografiei
în Franța este continuată în secolul al XIX -lea de nume prestigioase, ca cele a lui Laplac e,
a cărui lucrare „Teoria analitică a probabilităților” cuprinde și studii demografice, sau a lui
Play, sociolog având însă și studii demografice. In Italia trebuie reținute numele lui Luigi
Bodio, statistician și demograf, mai ales pentru lucrarea sa „Mișcarea populației în Italia și
în alte state ale Europei” (Bodio, 1876) , și Rodolfo Benini și L. Perozzo, autori ai unor
stereograme demografice, un fel de reprezentări grafice, asemănătoare cu graficul lui Lexis.
Un progres remarcabil a înregistrat demogr afia în S.U.A. Se poate afirma că, în prezent,
cele mai reprezentative școli demografice pe plan internațional sunt cea franceză și cea
americană. Caracteristic este faptul că în demografia americană s -au conturat două
tendințe: una de orientare biologistă iar cealaltă, sociologică și economică, predominantă
datorită marilor progrese pe care le -au făcut sociologia și, mai ales, cercetările sociologice
concrete.
Progresele sunt notabile în toate ramurile demografiei și în toate etapele cercetării,
începând c u sistemul informațional, continuând cu analiza demografică și terminând cu
teoriile despre populație. Au fost perfecționate metodele de culegere a datelor despre
populație: recensămintele au cunoscut un proces energic de modernizare; anchetele
demografice s-au îmbogățit cu noi variante elaborate de tehnica și teoria sondajului; s -au
extins preocupările de introducere a registrelor permanente ale populației sub formă de
“bănci de date”, pe bază electronică. Interpretarea sistemică și cibernetică a populație i
devine tot mai mult un principiu fundamental în abordarea problemelor demografice. Varia ția
continua in timp a fenomenelor demografice determina modificarea tot continua a structurii
pe vârste și sexe a unei popula ții în sensul creșterii ponderii unor grupe de persoane și
reducerii corespunzătoare a ponderii altor grupe fa ța de totalul popula ției.
Unul dintre fenomenele cele mai importante ale demografiei este îmbătrânirea
demografic ă, caracterizat ă ca un fenomen negativ în țara noastră și nu numai.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

9 Tendin ța de lunga durata de creștere a propor ției popula ției vârstnice (de 65 ani și
peste) în par alel cu reducerea propor țiilor popula ției tinere și uneori a celei adulte în cadrul
efectivului ei total poart ă denumirea de îmbătrânire demografic ă. Acest fenomen posibil
reversibil este caracteristic cu deosebire perioadei moderne de evolu ție a umanită ții și în
special în țările dezvoltate.
Îmbătrânirea demografica reprezintă un proces care presupune schimbarea structurii
pe vârste a unei popula ții, prin creșterea important ă a propor ției vârstnicilor în popula ția
totală, în detrimentul propor ției tinerilor, ca tendin ța fermă și de lung ă durat ă, cu numeroase
implica ții în toate sferele activită ții umane.
Fenomenul se explica prin evolu ția de baza a popula ției (natalitatea, mortalitatea,
sporul natural) care determina modificările în structura popula ției pe vârste și mișcare
teritoriala ( migra țiile). Îmbătrânirea demografica este, de regul ă, precedat ă de evoluția
descendent ă a natalită ții pe o perioad ă mai lung ă de timp și o scădere sau o relativ ă
stabilitate a mortalită ții pe o perioad ă, afectând toate grupele de vârsta . Migra ția acționează
și ea, în cadrul popula ției producând modificări , atât la nivel general , cât și pe medii.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

10

2. CONSIDERA ȚII METODOLOGICE PRIVIND STUDIULUI POPULA ȚIEI

Spre deosebire de alte discipline geografice care se sprijină predilect pe colectarea
informa țiilor pe teren, geografia popula ției are ca sursă principală de informare materialele
statistice colectate de către institu țiile specializate. Costul material și uman al observării și
colectării de date asupra unor mase importante de indivizi este extrem de ridicat făcând
practic imposibile investiga țiile de teren, cu excep ția studiilor efectuate asupra unor teritorii
restrânse.
Problema principală pe care o pun aceste informa ții este pertinen ța.
În general, statele au la dispozi ție două sisteme de colectare a datelor :
– registrele stării civile care înregistrează continuu mai ales mi șcarea naturală și
migratorie a popula ției;
– recensămintele popula ției și locuin țelor, efectuate periodic la intervale variabile sau
fixe, care înregistrează a date complete referitoare la structurile și fluxurile
populației, la modul de via ță al acesteia.
Starea civilă . Este o sursă de informa ții extrem de pertinentă și riguroasă. Accesul
la informa ții este mai dificil. Este o func ție legală a statului, controlată de magistra ți, cu
scopul urmăririi principalelor evenimente din via ța individului (na ștere, căsătorie, divor ț,
deces).
Este o practică relativ recentă (sec. XIX) și este generalizată doar în țările dezvoltate.
Se bazează pe declara ția individuală și are caracter exhaustiv, obligatoriu și teritorial.
O.N.U. recomandă o listă minimală a datelor ce trebuie înregistrate : născu ți vii,
mortinatalitate, mortalitate infantilă, căsătorii, divor țuri, adop ții, copii nelegitimi, decese etc.
Fiecare înregistrare trebuie să precizeze data și locul evenim entului.
Recensămintele . Constituie sursa cea mai bogată de materiale statistice necesare
studiului popula ției. Tehnicile moderne de recenzare au apărut odată cu „revolu ția statistică”
(sec. al XIX -lea). Forme rudimentare au existat și anterior, relative și fără un fundament
statistic, fiind sumare și parțiale.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

11 În prezent, con ținutul recensămintelor rămâne foarte inegal, de și ONU recomandă,
din 1948, o listă minimală de in forma ții recunoscute ca fundamentale. Cauzele acestor
inegalită ți sunt: tehnice (absen ța unor dotări, a unei infrastructuri adecvate), politice sau
psihologice (considerarea unor informa ții ca fiind secrete, monopolizarea lor de către
regimuri autoritare, dificultatea înregistrării în mediile tribale sau cu grad redus de instruc ție
etc.).
Se colectează următoarele informa ții:
– asupra localizării popula ției – se referă la indivizii și familiile prezente în fiecare
localitate în momentul recenzării. Indivizii temporar absen ți sunt dublu înregistra ți
de regulă: în localitatea de domiciliu dar și în cea de re ședință. Popula ția rezidentă,
cuprinde și flotan ții iar popula ția stabilă (legală, domiciliată) îi exclude ;
– informa ții demografice – date referitoare la sexul, vârsta, starea civilă, legăturile
familiale și matrimoniale ale indivizilor. Frecvent sunt înregistrate informa ții asupra
structurii familiei, gospodăriei, asupra descenden ței etc .;
– informa ții socio -culturale – date referitoare la școlarizare și gradul de instruc ție,
prioritare în epoca modernă; informa ții pertinente asupra na ționalită ții indivizilor, a
limbii utilizate, a confesiunii religioase sau a cetă țeniei sau, după caz, date asupra
structurii rasiale ;
– informa ții socio -economice – date legate de structura socio -profesională, pe ramuri
de activită ți, de gradului de ocupare a for ței de muncă sau de veniturile familiilor ;
– informa ții asupra locuin țelor – anchete detaliate asupra inventarului general al
clădirilor și locuin țelor, asupra caracteristicilor acestora : material de construc ție,
suprafa ță locuibilă, dotări edilitare etc., asupra modului de ocupare : locuin țe
colective, individuale, de necesitate, r eședințe secundare, clădiri de interes public
etc.
Fundamentele metodologice ale geografiei popula ției
– Specificul metodologic al geografiei popula ției, fa ță de disciplinele conexe, constă
în modul de utilizare a unor metode preluate sau adaptate din științele socio -umane
sau din științele exacte. Combinarea originală a metodelor demografiei, statisticii și
geografiei (analiza cartografică și cea geosistemică în special) îi asigură un loc
distinct în cadrul disciplinelor geografice.
– Această originalitate se datorează proprietă ților spa țiale ale popula țiilor umane:
• mobilitatea , existen ța acestora desfă șurându -se în mai multe locuri, care pot
fi ierarhizate în ordine frecven ței. Aceasta impune o anumită
incompatibilitate cu no țiunea de loc, atât de importantă în geografie.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

12 Rezolvarea este dată de defini ția administrativă a popula ției: totalitatea
locuitorilor înregistra ți la locul lor de domici liu, într -un teritoriu clar definit din
punct de vedere legal. Astfel concepută, popula ția devine o no țiune
abstractă, definită în raport cu decupajul administrativ al spa țiului;
• pluralitatea scării de studiu , popula ția nu există decât ca un grup,
caracter isticile sale fiind exclusiv colective, raportabile la diverse diviziuni
administrative. La scara locală, popula țiile sunt extrem de diversificate dar
la scara regională sau na țională, ori continentală, turbulen țele se atenuează.
Astfel e de a șteptat ca re gularită țile, tendin țele să fie mai evidente la
macro scară și mezoscară. Temele de interes științific în acest domeniu nu
pot fi abordate la o scară unică. Stăpânirea articula țiilor dintre diferite scări
de studiu, reperarea unor praguri care fac să apară sau să dispară rolul unor
componente ale popula ției ori influen ța unor factori de mediu, capacitatea
de dezvoltare a analizelor, în paralel, la micro scară , mezo scară și
macroscară, constituie contribu ția esen țială a geografiei la studiul popula ției;
• fluiditatea și plasticitatea popula țiilor: opozi ția dintre stabilitatea acestora ca
ansambluri de indivizi și reînnoirea lor constantă. Fluiditatea popula ției în
timp și mobilitatea simultană conduc la imposibilitatea disocierii dimensiunii
spațiale a acesteia de dimensiunea temporală. Un alt element de
originalitate îl asigură raporturile dintre popula ție și spa țiu-timp. În țelegerea
evolu ției unei popula ții este imposibilă fără să luăm în considera ție trecutul
fiecărei genera ții. Acestea sunt interdepe ndente, caracteristicile lor
transmi țându -și efectul în timp prin iner ție, conservând evenimente și praguri
din trecut. Plasticitatea popula țiilor rezidă tocmai în această ambivalen ță –
conservarea unor structuri anterioare dublată de capacitatea de amorti zare
a distorsiunilor datorate unor diver și factori;
• dinamica internă a popula țiilor: raportul dintre evolu ția acestora și
constrângerile exterioare -naturale, economice, tehnice, sociale, politice.
Sensibilitatea la aceste constrângeri este contracarată de dinamica
specifică, derivată din interrela ția componentelor demografice.
Orice modificare a unei componente antrenează modificări imediate în celelalte. O
creștere a emigra ției de exemplu, se traduce imediat prin diminuarea efectivelor adul ților
tineri afectând capacitatea de reproducere, antrenând în perspectivă îmbătrânirea.
Echilibrul aparent al popula țiilor este un echilibru dinamic, rezultat din reajustarea
permanentă a componentelor sale.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

13 Raporturile dintre analiza demografică și anali za geografică :
– nici un studiu geografic al popula ției nu poate face abstrac ție de bazele solide ale
analizei demografice. Aceasta permite descompunerea fenomenelor și izolarea,
prin procedee statistice, a componentelor și factorilor. Divergen ța metodologic ă
între cele două discipline se remarcă, înainte de toate, în importan ța acordată
indicatorilor spa țiali și reprezentării cartografice a rezultatelor, în cazul geografiei.
– din perspectivă spa țio-temporală pot fi definite câteva caracteristici esen țiale ale
oricărui sistem popula țional:
• stocuri și fluxuri – geografia urmăre ște raporturile pe care le între ține
popula ția cu spa țiul la un moment dat. Analiza sa are ca punct de plecare
distribu ția spa țială a popula ției, continuând cu dinamica și structura acesteia.
Orice studiu al unui stoc și al con ținutului său antrenează și analiza evolu ției
fluxurilor derivate. Neglijate uneori de către demografi, stocurile și fluxurile
de popula ție sunt indispensabile geografilo r pentru că determină raporturi
diferen țiate cu spa țiul. În compararea dinamicii stocurilor și a fluxurilor de
popula ție trebuie să se țină cont de efectul de talie, fiind preferabili
coeficien ții valorilor absolute, furniza ți în general de analiza demogra fică;
• stare și mișcare – analiza stării unei popula ții la un moment dat porne ște
inițial de la organizarea (structura) sa internă, prin ordonarea indivizilor care
trăiesc simultan acela și eveniment, după diverse criterii. Numim structură,
modul de grupare a genera țiilor în func ție de diverse caracteristici. Studiul
mișcării măsoară varia ția efectivelor unei po pulații între două date de
referin ță și frecven ța evenimentelor demografice, convertite în indici anuali
exprima ți de regulă în promile (‰) sau în procente (%);
• conjunctură, retrospectivă, fenomen și eveniment – pentru a depă și stadiul
elementar al analizei mi șcării popula ției există două posibilită ți: cadrul
normal al popula țiilor deschise, în care se desfă șoară o dublă mi șcare –
biologică și geografică (migra ția); cadrul teoretic al popula țiilor închise, în
care migra ția este absentă, a șa cum se în tâmplă la nivel global. Acesta din
urmă este preferabil pentru în țelegerea dimensiunii intrinseci a principalelor
fenomene demografice. Putem privilegia astfel analiza conjuncturală
(transversală) sau analiza prospectivă (longitudinală), ambele necesare:
prima pentru observarea schimbărilor, a doua pentru deslu șirea
mecanismelor care guvernează aceste schimbări. Orice fenomen este
urmărit de -a lungul unui anumit număr de evenimente, distinc ția între

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

14 evenimentele reversibile (cazul nup țialității, al divor țialității etc.) și cele
ireversibile (na ștere, deces), devenind necesară. Un fenomen este
totdeauna descris de intensitatea și de calendarul său. Selec ționarea
indicilor care permit măsurarea sau observarea frecven ței evenimentelor, a
propor ției persoanelor care contribuie la aceste evenimente și a structurilor
rezultate este absolut necesară unei analize geografice pertinente;
• vârstă și cronologie – datarea evenimentelor poate fi absolută sau relativă,
raportate la calendarul legal sau la istoria personală a individului.
– prelucrarea statistică și cartografică este o etapă preliminară a oricărei analize
geografice în domeniu. Este obligatorie pentru desprinderea elementelor unor
concluzii pertinente. Prelucrarea statistică o precedă de obicei pe aceea
cartografică, programele de cartografie asistată de calculator asigură
simultaneitatea acestora. Poate fi utilizată o gamă foarte variată de indici
(coeficien ți) sau metode de clasificare (tipologie), baza unei prelucrări cartografice
al cărei rezultat trebuie să fie intuitivă și sugestivă.
În decursul acestor două opera ții se pot deosebi două etape distincte :
– vizualizarea distribu țiilor spa țiale (utilizând histograma frecven ței, diagrama norului
de puncte). Orice reprezentare grafică se confruntă cu două dificultă ți: alegerea
modului de reprezentare și alegerea datelor reprezentabile. Hăr țile în puncte
dimensionate leagă omul de un singur loc, cele în h așuri sau culori fiind mai
pertinente, considerând popula țiile în dimensiunea lor teritorială. Hăr țile în izolinii
acceptă ideea polarită ții și gradualită ții manifestării fenomenelor cele în relief
privilegiază diferen țele de calibru, eliminând analiza măsurii distribu țiilor. Alegerea
datelor pune diverse probleme. Este preferabil să fie reprezentat pe un material
grafic, un singur indicator, de și aceasta conduce la exces. Dificultatea survine
atunci când dorim să reprezentăm simultan măsura feno menului ( de exemplu, rata
natalită ții) și inciden ța spa țială a acestuia (valoarea absolută), motiv pentru care
sunt preferate hăr țile combinate. Cu cât este mai simplă o hartă cu atât câ știgă în
claritate și calitate explicativă, a șadar trebuie evitată sup rapunerea mai multor
indicatori. Tehnica suprapunerii, atunci când este bine executată poate fi
purtătoarea unor informa ții extrem de elaborate, în special dacă între indicatori
există o corela ție;
– reprezentarea seriilor statistice, clasificărilor sau anal izelor multivariate , necesită
hărți choroplete, la care seriile statistice sunt divizate în clase, prin discretizare,

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

15 opera ție delicată, întrucât acela și fenomen, diferit cartografiat de doi autori, poate
conduce la concluzii diferite.
Se confruntă în ace st sens două școli:
– cea care privilegiază percep ția vizuală și preferă divizarea intuitivă în clase fondate
pe praguri u șor de urmărit (unitare);
– cea care privilegiază divizarea seriilor prin tratamentul matematico -statistic riguros,
dar abstract (clase de egală amplitudine, echiprobabile, ecartul fa ță de medie,
progresia aritmetică sau geometrică etc.).
Harta astfel ob ținută este doar un instrument de analiză dar poate servi și la
exprimarea unor sinteze par țiale sau totale. În acest caz, nu clase le ci tipurile, delimitate pe
baza cunoa șterii detaliate a fenomenelor, vor trebui reprezentate. Sunt utilizate: metodele
de analiză multivariată, bazate pe corela ția dintre fenomene, pe similaritatea curbelor de
evolu ție; metodele de clasificare ierarhică – descendentă sau ascendentă (mai pertinente),
bazate pe agregarea unită ților statistice conform similarită ții modului de manifestare a
fenomenului. Tot mai utilizate (datorită programelor informatizate), necesită circumspec ție,
componentele demografice f iind foarte legate între ele, generând concatenarea tipurilor.
Cele mai utile cercetării sunt metodele care combină mai multe criterii demografice,
independente, cu variabile fizico -geografice, în scopul depistării unor cauzalită ți multiple.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

16

3. AREALUL DE STUDIU : JUDE ȚELE ARAD ȘI BIHOR

3.1. Jude țul Arad
Jude țul Arad este situat în vestul țării la g ranița cu Ungaria, fiind limitat din punct de
vedere administrativ teritorial la nord de județul Bihor, la sud-est de jude țele Hunedoara, la
est de județul iar la sud de jude țul Timi ș. Datorită pozi ției pe care o are județul Arad este un
important centru de intersec ție a magistralelor rutiere și transport feroviar, care face legătura
între cele doua regiuni de interferen ță, Banat și Crișana, dar și pe plan interna țional , făcând
legătura între România și nord-estul Europei.

Figura 1. Harta fizică a jude țului Arad
(sursa: https://pe -harta.ro/judete/Arad.jpg )

Relieful . Relieful jude țului Arad este eviden țiat prin etajarea diferitelor forme de relief
de la est la vest, fiind bine distribuit pe marginea re țelei hidrologice tributare , mai ales a celor

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

17 două râuri importante, Mure șul și Crișul Alb. Gruparea formelor de relief este aproximativ
egală, fiind reprezentat de treapta montană prin M -ții Codru Moma (vf. Ple șu 1112m), M -ții
Zarandului, M -ții Bihorului (vf. Găina 1486m) ; treapta dealurilor prin Dealurile Lipovei;
treapta depresiunilor si culoarelor prin depr. Zarandului, depr. int ramontană Moneasa –
Răm șa, depr. Almă ș-Gurahon ț, depr. Hălmagiu, culoarul Mure șului (Lipova -Petriș) și treapta
câmpiilor prin C âmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului sau Câmpia Cermeiului și
C. Cri șului Alb. ( Monografia jude țului Arad ).
Clima . Climatul jude țului Arad prezintă caracteristicile climatului temperat continental
cu influen țe oceanice . Media anuală a temperaturilor este cuprinsă între 8 -10°C în zona de
câmpie și 6-8°C în zona montană . Valorile medii ale precipita țiilor oscilează în func ție de
etajarea reliefului . Astfel, în zona mon tană media este cuprinsă între 800 -1200 mm/m2/an,
în timp ce în zona de câmpie media este cuprinsă între 565 -600 mm/m2/an, iar în zona de
dealuri și depresiuni este de 700 -800 mm/m2/an.
(https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=13567&idDocument=13624&d
irectLink=1 ).
Hidrografia . Principala rețea hidrografică a jude țului Arad este dată de râurile Mure ș
la S și Crișul Alb la N, pe lângă acestea alăturându -se Bega și Crișul Negru dar și alți afluen ți
ai acestora.
Râul Mure ș este cel de -al doilea ca mărime din România având o lungime totală de
789 de km, iar pe teritoriu l jude țului întinzându -se pe o lungime de aproximativ 250m,
principali săi afluen ți din jude ț sunt: Valea Corbe ști, Bârzava, Troas, Milova și Cladova.
Crișul Alb are o lungime totală de 238 de km, însă pe teritoriul jude țului străbate
aproximativ 208 km, principalii afluen ți din jude ț fiind: Hălmăgel, Leuci, Tecasele,
Cremenoasa,Valea Monesei, Chi șindia, Valea Deznei.
Pe lângă apele curgătoare ale jude țului mai sunt și câteva lacuri, cum ar fi: Tauț (lac
de acumulare ), Cermei, Rovine, Șeleuș; dar și heleșteie, precum Balta Țiganilor.
Vegeta ția, fauna și resursele natural . Datorită etajării unită ților de relief, vegeta ția este
și ea la rândul ei etajată și specifică fiecărei trepte de relief, mai exact în zonele de deal și
podiș sunt prezente pădurile de foi oase: cer (Quercus cerris ), gârni ță (Quercus frainetto ),
fag (Fagus sylvatica ), gorun (Quercus petraea ), carpen (Carpinus betulus ), ulm (Ulmus ),
paltin (Acer pseudoplatanus ), etc, în zonele de câmpie alternează cu terenurile agricole, în
zona luncilor râurilor sunt prezente pădurile de plop (Populus L.) și salcie (Salix L. ), iar în
zonele montane predomină silvostepa.
Fauna este una diversificată și bogată, fiind reprezentată de cerbi (Cervus elaphus ),
căprioare (Capreolus capreolus ), mistre ți (Sus scrofa ), râși (Lynx ), lupi (Canis lupus ) care

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

18 se întâlnesc preponderent în pădurile de foioase , dar mai sunt și bizoni (Bison L. ), popândăi
(Spermophilus ), hârciogi (Cricetus cricetus ), graurii (Sturnus vulgaris ), dropii (Otis tarda ) în
rezerva ția de le Zerind. Râurile jude țului Arad sunt populate de păstrăv (Salmo trutta fario) ,
crap (Cyprinus carpio ), somn (Silurus glanis ), clean (Squalius cephalus ), mreană (Barbus
barbus ), lipan (Thymallus thymallus ), etc.
Resurs ele naturale ale subsolului sunt zăcăminte de hidrocarburi (petrol și gaz) la
Pecica, Turnu, Nădlac, Sântana; cariera de marmură de la Moneasa, cariera de pietri ș de
la Ghioroc, minereuri de molibden la Săvâr șin, cariera de granit la Radna, cariera de
andezit -trahit la Leasa, Păulian(Păuli ș), Sebi ș, și Tălmagiu, precum și ape minerale la
Lipova, Moneasa, Macea, Curtici, Doroban ți, Șofronea .
Rezerva ții și Monumente ale Naturii . Datorită bogă ției naturale a jude țului Arad, aici
există numeroase rezerva ții natural e, plante dar și animale ocrotite prin lege, aceste fiind
Parcul Dendrologic de la Gurahon ț, aici întâlnindu -se specii endemic precum cire șul de
Bărăgan (Prunus fructicosa ), stejarul pufos (Quercus pubescens ) și fluierătoarea (Tamus
commu nis sau Dioscorea communis ); Parcul Dendrologic de la Macea cu o suprafa ță de 17
ha;
Plante ocrotite prin lege sunt: Poiana cu narcise (Narcissus ) de la Bara țca, stejarii
(Quercus robur ) seculari de la Lipova, Vârfurile și Vidra, magnoliile ( Magnolia yulan ) de la
Ghioroc, pinul de Himalaya ( Pinus ponderosa) de la Bara țca, etc. (Ghinea , 1996 ).
Fauna are și ea în patrimoniu specii conservate prin lege cum ar fi dropia (Otis tarda)
de la Șimand, Olari, Sânmartin; egreta mică (Egretta garzetta ) și egretă mare (Ardea alba ),
apar în deosebi toamna , pe lângă Seleu ș; cerbul lopătar (Dama dama ) identificat în pădurile
de la Chi șineu-Criș, cerbul carpatin (Cervus elaphus ) de la Ineu și căpriorul întâlnit pe
întregul areal montan. ( Velcea, Velcea, Mîndru ț, 1979 ).
Popula ția și așezările omene ști. Popula ția jude țului Arad pe data de 1 iulie 201 8 era
de 471.155 de locuitori cu o densitate de 60,8 loc/km2. Din totalul acestei popula ții 56,68%
trăiesc în mediul urban, iar 4 3,32% trăiesc în mediul rural.
Jude țul Arad totalizează un număr de 9 orașe (Chișineu-Criș, Nădlac, Ineu, Lipova,
Curtici, Pecica, Sântana, Sebi ș și Pâncota) și un municipiu , acesta fiind chiar re ședința de
județ a jude țului Arad , 13 localită ți componente ale municipiilor și orașelor, 68 de comune și
270 de sate.

3.1. Jude țul Bihor
Jude țul Bihor este situat în partea de vest a Românei la grani ța cu Ungaria, fiind
limitat din punct de vedere administrativ teritorial de jude țul Satu Mare la nord, jude țul Sălaj

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

19 la nord -est, jude țul Cluj la est, jude țul Alba la sud -est, jude țul Arad la sud, iar la vest limita
cu Ungaria, având o zonă de frontieră de 150 de km, pe care sunt amplasate 4 puncte de
control ( Borș, Salonta, Episcopia Bihor și Valea l ui Mihai).

Figura 2. Harta fizică a jude țului Bihor
(sursa: https://pe -harta.ro/judete/Bihor.jpg )

Relieful . Datorită faptului ca jude țul Bihor beneficiază de toate formele de relief acesta
este dispu s într-o etajare a unită ților în trepte de la est la vest, mai exact treapta montană
fiind compusă din Mun ții Plopi ș, Mun ții Pădurea Craiului, Mun ții Codru Moma, Mun ții
Vlădeasa, Mun ții Bihor (vf. Cucurbăta Mare 1849 m), urmată de treapta dealurilor fiind
compusă din Dealurile Cri șurilor subdiviziunea a Dealurilor de Vest și ultima treaptă cea a

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

20 câmpiilor compusă din Câmpia Ierului și Nirului dar și Câmpia Cri șurilor, subdiviziuni ale
Câmpiei de Vest (https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Bihor.pdf ).
Clima . Datorită pozi ției geografice a jude țului clima se caracterizează printr -un climat
temperat continental moderat, datorită influen țelor oceanice.
Media anuală a temperaturilor este cuprinsă între 10 -11°C în zona de câmpie,
urmând să scadă odată cu cre șterea altitudinii, mai exact 8 -10°C în sectoarele colinare, 7 –
8°C în mun ții jo și și 2-7°C la cele mai mari altitudini ale jude țului.
(https://www.academia.edu/12238238/Monografia_judetului_Bihor_vol._1 ).
Precipita țiile sunt influen țate de indicele de umezeală și de gradul d e nebulozitate,
astfel variază în func ție de etajarea reliefului. Datorită etajării reliefului precipita țiile sunt în
creștere pe măsura înaintării în altitudine.
Astfel , în zona de câmpie precipita țiile medii anuale sunt cuprinse între 500 -700
mm/m2/an, în zona de dealuri între 700 -1000 mm/m2/an, în zona mun ților jo și între 1000 –
1200 mm/m2/an, urmând ca în zonele înalte să depă șească 1400 mm/m2/an (Berindei , Pop,
1972) .
Hidrografia . Rețeaua hidrografică principală a jude țului Bihor este dată Barcău la N,
Crișul Repede în centru și Crișul Negru la S, fiind urmată de afluen ții acestora.
Barcău, izvoră ște din Mun ții Plopi șului și se varsă în Tisa, străbătând o po țiune de 68
km în jude țul Bihor. Afluen ții principali ai Barcăului sunt Ierul care este cel mai tipic râu de
câmpie, Bistra și Valea Fâna țelor.
Crișul Repede, izvoră ște din Mun ții Apuseni și se varsă pe teritoriul Ungariei, în Tisa ,
străbătând o lungime de 101 de km pe arealul jude țului Bihor, iar principali afluen ți sunt
Peța, Borod, Valea Iadului și Valea Brătcu ței.
Crișul Negru, izvoră ște din Masivul Biharea și se varsă în Tisa, acesta străbate o
lungime de 116 km fiind aproape în totalitate pe suprafa ța jud ețului. Prime ște mul ți afluen ți
de la izvor până la vărsare însă cei mai importan ți sunt Cri șul Pietros, Valea Ro șiei, Holod
și Ghepe ș.
Pe lângă principalele râuri existente și afluen ții acestora, mai există și numeroase
lacuri, atât naturale cât și artificiale.
Lacurile naturale sunt un număr redus, acestea fiind, Lacul Șerpilor (este întins pe o
suprafa ță de 10 ha) și Lacul de Stuf din vecinătatea Salontei, pe lângă acestea două mai
sunt Lacul Peța cu nuferi (Nuphar ) și lotu și termali (Nymphaea lotus var. thermalis) în Băile
1 Mai. Mult mai multe și însemnate sunt lacurile artificiale, dintre care cele mai importamte
sunt Lacul Le șu, Lacul Luga ș, Lacul Tileagd, Cefa, Mădăras, Homorog și Tăma șda.
(Berindei, Pop, 1972) .

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

21 Vegeta ția, fauna și resursele natural . Datorită etajării climei și a reliefului , vegeta ția
dispune și ea la rândul ei de o etajare în trepte, astfel treapta subalpină întâlnită pe cele mai
înalte culmi, la peste 1700 de m pe zone restrânse , cuprinzând paji ști dominate de țăpoșică
(Nardus sticta ), firu ță (Poa aplină), păru șcă (Festuca supina) care oscilează cu tufi șuri
printre care se eviden țiază jneapăn ul (Pinus mugo ), ienupăr ul (Juniperus communis ),
aluni șul (Corylus avellana ), etc. Treapta coniferelor se exinde la altitudini cuprinse între
1000 -1700 m, având ca element dominant molidul (Picea abies) , în combina ție cu bard
(Abies alba) , treapta pădurilor de foioase cuprinsă la altitudini între 300 -1000 m, fiind
alcătuită dominant din stejar ( Quercus robus ), în alternan ță cu gorun (Quercurs petraea),
frasin (Fraxinus excelsior ) și ulm ( Ulmus campestris), tot treapta pădurilor de foiase este
cuprinsă și la altitudine de 70 -300 m însă aceste păduri fiind dominate de cer ( Quercus
cerris ) în combina ție cu carpen (Carpinus betulus ), gorun (Quercus petraea ), alternând cu
pajiști secundare și culturi agricole . Ultima treaptă a vegeta ției este treapta de silvostepă
care este cuprinsă de culturile agricole și pe alocuri de vegeta ție de nisipuri și sărături.
(Ghinea , 1996)
Fauna este una însemnată și bogată, cuprinzând numeroase exemplare în treptele
montane precum ar fi: cerbul (Cervus elaphus ), muflonul (Ovis aries musimon ) (colonizat),
mistre țul (Sus scrofa ), ursul (Ursus arctos ), râsul (Lynx ), jderul de piatră (Martes foina ),
fazanul (Phasianus colchicus ), etc.
În treapta silvostepei fauna este una mai săracă, însă nu în totalitate, având
exemplare precum popândăi (Spermophilus ), hârciogi (Cricetus cricetus ), orbe ți (Spalax ),
iepuri (Sylvilagus floridanus ), prepeli țe (Coturnix coturnix ), grauri (Sturnus vulgaris ), etc, iar
în zonele râurilor și lacurilor întâlnim numeroase specii de pe ști cum ar fi păstrăv (Salmo
trutta ), lipan (Thymallus thymallus ), mreană (Barbus barbus ), clean (Squalius cephalus ),
crap (Cyprinus carpio ), știucă (Esox lucius ) și biban (Perca fluviatilis ) (Ghinea,1996) .
În acest jude ț complexitatea geologică este una foarte dezvoltată aici existând
multiple resurse ale subsolului. În zona montană există resurse metalifere și nemetalifere,
bauxită, în M-ții Piatra Craiului (Zece Hotare, Luncasprie, Ro șia, etc), galena, pirite pe
versant ul vestic al mun ților Bihor, zăcăminte reziduale de fier și mangan la Va șcău, argile
refractate la Șuncuiu ș, marmură la Budureasa, granodioritele la Pietroasa, calcare la Șoimi.
În zona de deal și câmpie se găsesc următoarele resurse precum lignitul în baz inul
Barcăului, Borumblaca, Cuzap și Pope ști; petrolul la Suplacul de Barcău și nisipuri
bituminoase la Derna și Budoi. Totu și acest jude ț este recunoscut pentru apele
termoninerale prezente în Băile Felix, Băile 1 Mai, Balc, Mădăras Tămă șeu și Aleșd, ape
minerale bicarbonatate de la Tinca , Stâna de Vale , ape geotermale Cighid, Ciumeghiu,

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

22 Oradea Bor ș, Săcuieni, Toboliu, Livada, Sântandrei, etc. (Berindei, Dumitra șcu, Faur,
Godea, 1979) .
Rezerva ții și monumente ale naturii . Datorită bogă ției naturale a județului Bihor există
numeroase rezerva ții naturale, plante dar și animale ocrotite prin lege.
Rezerva țiile naturale fiind Cetă țile Ponorului, Cetatea Rădenei, Izvorul Some șului
Cald, Valea Galbena cu Izbucul Galbena, Pietrele Boghii, Săritoarea Bohodeiul ui, Valea
Sighi ștelului, Defileul Cri șului Repede, vegeta ția și cascada Vadu Cri șului, Lacul Pe ța din
Băile 1 Mai, Poiana cu Narcise de la Goroni ște.
Rezerva ții fosilifere : Dealul Șomleu, aici fi ind prezente resturi de vertebrate fosile
termofile, reptile fosile din Valea Lionii, calcarele cu hipuri ți din Valea Cri șului, calcarele
tortoniene de la T ășad, calcarele tortoniene de la Miheleu, cu fosile de gasteropode și
echinoderme.
Fenomene carstice: Izbucul intermitent de la Călug ări, Pe ștera cu apă din Valea
Leșului, Peștera Vântului , Peștera Meziad , Peștera Ciur , etc.
Arborete: parcurile dendrologice de la Sâmbăta, Batăr, Cadea, Valea lui Mihai, Balc,
sau cel din incinta Universită ții din Oradea.
Arbori seculari: stejarii de la Băile 1 Mai, Meziad, Cetariu, Otomani, Pădurea Mare
(Marghita), iedera arborescentă (Hedera helix ) de la Drăge ști, molidul columnar (Picea abies
var. columnaris ) de la Stâna de Vale, arborii mamut (Seqvoia gigantea) de la Oradea, Gingo
bilob a (Ginkgo biloba) din incinta Universit ății din Oradea.
Plante: liliacul sălbatic (Syringa josikaea ) de pe Valea Iadului , bujorul sălbatic ( Peonia
officinalis ) de pe dealul Păcău Borz; ghimpele ( Ruscus aculeatus ), subarbust termofil de la
Câmpani de Pomezău, Cordău, Dragoteni, Hidi șelul de Jos, Sâmbăta, Valea lui Mihai;
alunul turcesc ( Corilus colurna ) din parcul Muzeului Țării Cri șurilor; tisa ( Taxus baccata ) din
Oradea; bulbucii de munte ( Trollius europaeus ) de l a Sudrigiu, Săldăbagiu de Munte.
Animale: specii de acvile (Aquila L. ), ulii (Accipiter ) și șoimi (Falco L. ), coco șul de
munte (Tetrao urogallus ), ciocănitoarea (Picinae L. ), toate speciile de păsări cântătoare,
corbul, păsările de baltă: stârcul alb (Ardeidae L. ), stârcul alb mic (Ardeidae L. ), barza albă
(Ciconia ciconia ) și barza neagră (Ciconia nigra ), apoi râsul (Lynx ), cerbul (Cervus elaphus ),
cerbul lopătar (Dama dama ), liliecii (Chiroptera ), cârtițele (Talpa europaea ) și aricii
(Erinaceus concolor ).
Iar cel mai important parc na țional din partea vestică a României este Parcul Na țional
Apuseni care este localizat în partea central -estică a Munților Apuseni. Se desfă șoară pe o
suprafa ță totală de 75.784 ha pe teritoriul a trei jude țe învecinate, mai exact județele Alba,

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

23 Bihor și Cluj. În cadrul său se cuprind: Rezerva ții științifice, zone de protec ție a peisajului,
zone de conservare specială și zone de dezvoltare ( Negru, Țărău, 2010 ).
Popula ția și așezările omene ști. Popula ția județului Bihor pe data de 1 iulie 2018 era
de 617.118 locuitori cu o densitate de 81,8 loc/km2. Din totalul acestei popula ții 51,18%
trăiesc în mediul urban, iar 48,82% trăiesc în mediul rural.
Jude țul Bihor totalizează un număr de 6 orașe (Aleșd, Nucet, Săcuieni, Ștei, Valea
lui Mihai , Vașcău), 4 municipi i (Beiu ș, Marghita, Oradea – reședința de jude ț a jude țului
Bihor – și Salonta) , 28 de localită ți componente ale municipiilor și orașelor, 91 de comune
și 430 de sate.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

24

4. POPULA ȚIA JUDE ȚULUI ARAD

4.1. Popula ția totală
La data de 1 iulie 2018 popula ția jude țului Arad era de 471. 155 de locuitori, ceea ce
reprezenta 2,12% din popula ția totală a României.
Față de numărul de locuitori înregistrată în 1 iulie 1992 (491 .404) popula ția județului
Arad a scăzut cu 4,12% în cei 26 de ani, valoare comparabilă cu situa ția înregistrată la nivel
național (-4,10%).Scăderea brută a popula ției jude țului Arad în perioada 1992 -2018 a fost de
20.249 de persoane , rezultând un ritm brut de scădere de -779 de persoane pe an (Figura 3).

Figura 3. Evolu ția numerică a popula ției jude țului Arad în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.2. Densitatea popula ției
Raportând popula ția jude țului Arad, respectiv cei 471.155 de locui tori înregistra ți la
data de 1 i ulie 2018 la suprafa ța jude țului Arad, respectiv 7 .754,09 km2, rezultă o densitate
medie de 60,8 loc./km2. Urmând trendul descendent înregistrat în cazul numărului de
locuitori densitatea popula ției în jude țul Arad a cunoscut în cei 26 de ani la care face referire
aces t studiu, valoarea ini țială înregistrată la 1 iulie 1992 fiind de 63,4 loc./km2 (Figura 4) . 468,000470,500473,000475,500478,000480,500483,000485,500488,000490,500493,000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

25
Figura 4. Densitatea popula ției jude țului Arad în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.3. Popula ția pe medii de reziden ță
Popula ția urbană a jude țului Arad înregistrată la data de 1 iulie 2018 a fost de 267.056
de locuitori reprezentând 56,68% din popula ția totală a jude țului (2,14% din popula ția urbană
a României). Popula ția rurală din jude țul Arad la aceea și dată, în cuantum de 204.099 de
locuitori reprezenta 43,32% din popula ția totală a jude țului (2,11% din popula ția rura lă a
României). Fa ță de datele înregistrate la 1 iulie 1992, popula ția urbană a jude țului Arad a
crescut cu 3,88 puncte procentuale în detrimentul popula ției rurale (Figura 5) .

Figura 5. Popula ția județului Arad pe medii de reziden ță în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

63.4
63.0
63.0
62.8
62.6
62.4
62.4
62.4
62.5
62.5
62.4
62.4
62.3
62.2
62.1
62.1
62.1
62.0
62.0
61.9
61.7
61.6
61.4
61.3
61.1
61.0
60.8
58.559.059.560.060.561.061.562.062.563.063.5
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
200,000209,000218,000227,000236,000245,000254,000263,000272,000281,000290,000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Populație urbană Populație rurală

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

26 4.4. Popula ția pe sexe
Popula ția masculină totală a jude țului Arad înregistrată la data de 1 iulie 2018 a fost
de 228.899 de locuitori, reprezentând 48,58% din popula ția totală a jude țului (2,11% din
popula ția masculină totală a României). În consecin ță popula ția feminină din jude țul Arad la
aceea și dată, în cuantum de 24 2.256 de locuitori reprezenta 51,42% din popula ția totală a
județului (2,13% din popula ția feminină totală a României). Fa ță de datele înregistrate la 1
iulie 1992, popula ția masculină totală a jude țului Arad a scăzut cu -9.211 locuitori (de la
238.110 de locuitori), respectiv -3,87%, iar popula ția feminină totală a jude țului Arad a
scăzut cu -11.038 de locuitori (de la 253.294 de locuitori), respectiv -4,36%. Indicele de
masculinitate a fost la 1 iulie 2018 de 0,9 4 (0,94 la 1 i ulie 1992), iar indicele de feminitate a
fost de 1,0 6 (1,06 la 1 iulie 1992) (Figura 6) .

Figura 6. Popula ția jude țului Arad pe sexe în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Popula ția masculină din mediul urban a jude țului Arad înregistrată la data de 1 iulie
2018 a fost de 1 27.504 locuitori, reprezentând 47, 74% din popu lația urbană a jude țului
(2,14% din popula ția masculină urbană a României). În consecin ță popula ția feminină din
mediul urban din jude țul Arad la aceea și dată, în cuantum de 139.552 de locuitori reprezenta
52,26% din popula ția urbană a jude țului (2, 14% din popula ția feminină urbană a României).
Față de datele înregistrate la 1 iulie 1992, popula ția masculină urbană a jude țului Arad a
crescut cu 2.517 locuitori (de la 124.987 de locuitori), respectiv 2,01%, iar popula ția feminină
urbană a jude țului Arad a crescut cu 5.052 de locuitori (de la 135.500 de locuitori), receptiv
3,76%. Indicele de masculinitate în mediul urban a fost la 1 iulie 2018 de 0,91 (0,9 3 la 1 iulie
1992), iar indicele de feminitate în mediul urban a fost de 1, 09 (1,08 la 1 iulie 1992). 225,000228,000231,000234,000237,000240,000243,000246,000249,000252,000255,000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Populație masculină Populație feminină

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

27 Popula ția masculină din mediul rural a jude țului Arad înregistrată la data de 1 iulie 2018
a fost de 301.195 de locuitori, reprezentând 49,68 % din popula ția rurală a jude țului (2,09% din
popula ția masculină rurală a României). În consecin ță popula ția feminină din mediul rural din
județul Arad la aceea și dată, în cuantum de 102.704 de locuitori reprezenta 50,32 % din
popula ția rurală a jude țului (2,13% din popula ția feminină rurală a României). Fa ță de datele
înregistrate la 1 iulie 1992, popula ția mascu lină rurală a jude țului Arad a scăzut cu -11.728
locuitori (de la 1 13.123 de locuitori), respectiv -10,37 %, iar popula ția feminină rurală a jude țului
Arad a scăzut cu -16.090 de locuitori (de la 118.794 de locuitori), respectiv -13,54 %. Indicele
de masculinitate în mediul r ural a fost la 1 iulie 2018 de 0,99 (0,95 la 1 iulie 1992), iar indicele
de feminita te în mediul rural a fost de 1, 01 (1,05 la 1 iulie 1992).

4.5. Popula ția pe grupe de vârstă
4.5.1. P opula ția totală pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) a jude țului Arad era formată din 134.555 de
locuitori, reprezentând 27,38% din popula ția totală a jude țului Arad (491.404 locuitori). În
decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără a jude țului Arad scade la 90.970
de locuitori, valoare care reprezintă 19,31% din popula ția totală a jude țului Arad din anul
2018 (471.155 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția tânără a jude țului Arad a
scăzut cu 43.585 de locuitori, respect iv -32,39%. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției
tinere din jude țul Arad în perioada 1992 -2018 a fost de -1676 de locuitori/an, respectiv –
1,25% pe an (Figura 7).
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) a jude țului Arad era formată din 290.101
de locuitori, reprezentând 59,04% din popula ția totală a jude țului Arad (491.404 locuitori). În
decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă a jude țului Arad cre ște la 301.247
de locuitori, valoare care reprezintă 63,94% din popula ția totală a jude țului Arad din anul
2018 (471.155 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția adultă a jude țului Arad a
crescut cu 11.146 de locuitori, respectiv 3,84%. Ritmul mediu anul de cre ștere a popula ției
adulte din jude țul Arad în perioada 1992 -2018 a fost de 429 de locuitori/an, respectiv 0,15%
pe an (Figura 7).
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste) a jude țului Arad era formată din
66.748 de locuitori, reprezentând 13,58% din popula ția totală a jude țului Arad (491.404
locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică a jude țului Arad
crește la 78.938 de locuitori, valoare care reprezintă 16,75% din popula ția totală a jude țului
Arad din anul 2018 (471.155 de locuitori).În perioada 1992 -2018 popula ția vârstnică a
județului Arad a crescut cu 12.190 de locuitori, respectiv 18,26%. Ritmul mediu anul de

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

28 creștere a popula ției vârstnică din jude țul Arad în perioada 1992 -2018 a fost de 469 de
locuitori/an, respectiv 0,70% pe an (Figura 7).

Figura 7. Ponderea grupelor majore de vârstă în jude țul Arad pe medii ce via ță
(urban – stânga, rural – mijloc, total – dreapta), în anii 1992 (sus) și 2018 (jos)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.5.2. Popula ția urbană pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) din mediul urban a jude țului Arad era formată
din 73.160 de locuitori, reprezentând 28,19% din popula ția urbană a jude țului Arad (259.487
locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără din mediul urban a
județului Arad scade la 48.668 de locuitori, valoare care reprezintă 18,22% d in popula ția
urbană a jude țului Arad din anul 2018 (267.056 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția
tânără din mediul urban a jude țului Arad a scăzut cu 24.492 de locuitori, respectiv -33,48%.
Ritmul mediu anul de scădere a popula ției tinere din mediul urban a jude țul Arad, în perioada
1992 -2018 a fost de -942 de locuitori/an, respectiv -1,29% pe an (Figura 7) .
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) din mediul urban a jude țului Arad era
formată din 158.747 de locuitori, reprezentând 61,18% din popula ția urbană a jude țului Arad
(259.487 locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă din mediul
urban a jude țului Arad cre ște la 174.260 de locuitori, valoare care reprezintă 65,25 % din 0-19
ani,
27.38%
20-65
ani,
59.04%65+ ani ,
13.58%
0-19
ani,
28.19%
20-65
ani,
61.18%65+ ani ,
10.63%
0-19
ani,
26.47%
20-65
ani,
56.64%65+ ani ,
16.89%
0-19
ani,
19.31%
20-65
ani,
63.94%65+ ani ,
16.75%0-19
ani,
18.22%
20-65
ani,
65.25%65+ ani ,
16.52%0-19
ani,
20.73%
20-65
ani,
62.22%65+ ani ,
17.06%

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

29 popula ția urbană a jude țului Arad din anul 2018 (267.056 de locuitori). În perioada 1992 –
2018 popula ția adultă din mediul urban a jude țului Arad a crescut cu 15.513 de locuitori,
respectiv 9,77%. Ritmul medi u anul de creștere a popula ției adulte din mediul urban a jude țul
Arad, în perioada 1992 -2018 a fost de 597 de locuitori/an, respectiv 0,38% pe an (Figura 7).
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste) din mediul urban a jude țului Arad
era formată din 27.580 de locuitori, reprezentând 10,63% din popula ția urbană a jude țului
Arad (259.487 de locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică
din mediul urban a jude țului Arad cre ște la 44.128 de locuitori, valoare care reprezintă
16,52% din popula ția urbană a jude țului Arad din anul 2018 (267.056 de locuitori). În
perioada 1992 -2018 popula ția vârstnică din mediul urban a jude țului Arad a crescut cu
16.548 de locuitori, respectiv 60,0%. Ritmul mediu anul de cre ștere a pop ulației vârstnică
din mediul urban a jude țul Arad, în perioada 1992 -2018 a fost de 636 de locuitori/an,
respectiv 2,31% pe an (Figura 7).

4.5.3. Popula ția rurală pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) din mediul rural a județului Arad era formată
din 61.395 de locuitori, reprezentând 26,47% din popula ția rurală a jude țului Arad (231.917
locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără din mediul rural a
județului Arad scade la 42.302 de locuitori, v aloare care reprezintă 20,73 % din popula ția
rurală a jude țului Arad din anul 2018 (231.917 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția
tânără din mediul rural a jude țului Arad a scăzut cu 19.093 de locuitori, respectiv -31,10%.
Ritmul mediu anul de scădere a popula ției tinere din mediul rural a jude țul Arad, în perioada
1992 -2018 a fost de -734 de locuitori/an, respectiv -1,20% pe an (Figura 7) .
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) din mediul rural a jude țului Arad era
formată din 131.354 de locuitori, reprezentând 56,64 % din popula ția rurală a jude țului Arad
(231.917 locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă din mediul
rural a jude țului Arad scade la 126.987 de locuitori, valo are care reprezintă 62,22 % din
popula ția rurală a jude țului Arad din anul 2018 ( 231.917 de locuitori). În perioada 1992 -2018
popula ția adultă din mediul rural a jude țului Arad a scăzut cu 4.367 de locuitori, respectiv –
3,32%. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției adulte din mediul rural a jude țul Arad, în
perioada 1992 -2018 a fost de -168 de locuitori/an, respectiv -0,13% pe an (Figura 7) .
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste ) din mediul rural a jude țului Arad
era formată din 39.168 de locuitori, reprezentând 16,89 % din popula ția rurală a jude țului
Arad (231.917 locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică din
mediul rural a jude țului Arad a scăzut la 34.810 de locuitori, valoare care reprezintă 17,06 %

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

30 din popula ția rurală a jude țului Arad din anul 2018 ( 213.917 de locuitori). În perioada 1992 –
2018 popula ția vârstnică din mediul rural a jude țului Arad a scăzut cu 4.358 de locuitori,
respectiv -11,13 %. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției vârstnică din mediul rural a
județul Arad, în perioada 1992 -2018 a fost de -168 de locuitori/an, respectiv -0,43% pe an
(Figura 7) .

Figura 8. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe
în jude țul Arad în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Figura 9. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe în mediul urban din jude țul Arad
în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

31
Figura 10. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe în mediul rural din jude țul Arad
în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.6. Mi șcarea naturală a popula ției
4.6.1. Născu ți-vii și indicele de natalitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -au născut un număr total de 114.931 de
copii, ace știa reprezentând o pondere de 1,99% din numărul total al născu ților-vii din
România din aceea și perioadă. Dintre ace știa 59.895 de copii s -au născut în mediul urban
din județul Arad (52,11% din numărul total al născu ților-vii din jude țul Arad și 2,05% din
numărul total al născu ților-vii din România), iar 55.036 de copii s -au născut în mediul rural
din jude țul Arad (47,89% din numărul total al născu ților-vii din jude țul Ar ad și 1,93% din
numărul total al născu ților-vii din România) (Figura 11).
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total de născuți -vii în județul Arad la
populația totală a județului Arad rezultă o natalitate medie de 9,2‰ (8,6‰ în mediul urban
din județul Arad și 9,8‰ în mediul rural din județul Arad) (Figura 11).

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

32
Figura 11. Născu ți-vii și indicele de natalitate pe medii de reziden ță
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.6.2. Numărul deceda ților și indicele de mortalitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad au dece dat un număr total de 170.519
persoane, ace știa reprezentând o pondere de 2,50% din numărul total al deceda ților din
România din aceea și perioadă. Dintre ace știa 81.152 de persoane au decedat în mediul
urban din jude țul Arad (47,59% din numărul total al de ceda ților din jude țul Arad și 2,72% din
numărul total al deceda ților din România), iar 89.367 de persoane au decedat în mediul rural
din jude țul Arad (52,51% din numărul total al deceda ților din jude țul Arad și 2,33% din
numărul total al deceda ților din Ro mânia) (Figura 12).

Figura 12. Deceda ți și indicele de mortalitate pe medii de reziden ță
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) 6.77.27.78.28.79.29.710.210.711.211.7
17101802189419862078217022622354244625382630
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Născuți -vii -urban Născuți -vii -rural Natalitate – urban Natalitate – rural
7.08.39.610.912.213.514.816.117.418.720.0
26502826300231783354353037063882405842344410
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Decedați -urban Decedați -rural Mortalitate – urban Mortalitate – rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

33 Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al decedaților din județul Arad
la populația totală a județului Arad rezultă o mortalitate medie de 13,6‰ (11,7‰ în mediul
urban din județul Arad și 15,9‰ în mediul rural din județul Arad) (Figura 12).

4.6.3. Numărul de căsătorii și indicele de nup țialitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -au înregistrat un număr total de 77.500 de
căsătorii, ace știa reprezentând o pondere de 2,14% din numărul total de căsătorii din
România din aceea și perioadă. Dintre acestea 45.707 de căsătorii s-au înregistrat în mediul
urban din jude țul Arad (58,98% din numărul total al căsătoriilor din jude țul Arad și 2,11% din
numărul total al căsătoriilor din România), iar 31.793 de căsătorii s-au înregistrat în mediul
rural din jude țul Arad (41,02% din numărul total al căsătoriilor din jude țul Arad și 2,20% din
numărul total al căsătoriilor din România) (Figur a 13).
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al căsătorii lor din județul Arad la
popula ția totală a jude țului Arad rezultă o nupțialitate medie de 6,2‰ (6,6‰ în mediul urban
din jude țul Arad și 5,7‰ în mediul rural din jude țul Arad) (Figura 13).

Figura 13. Căsătorii și indicele de nup țialitate pe medii de reziden ță
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.6.4. Numărul de divor țuri și indicele de divor țialitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -au înregistrat un număr total de 21.525 de
divor țuri, ace știa reprezentând o pondere de 2, 50% din numărul total de divor țuri din
România din aceea și perioadă. Dintre acestea 15.453 de divor țuri s-au înregistrat în mediul
urban din jude țul Arad ( 71,79 % din numărul total al divor țurilor din jude țul Arad și 2,52% din
numărul total al divor țurilor din România), iar 6.072 de divor țuri s-au înregistrat în mediul 4.04.55.05.56.06.57.07.58.08.59.0
760925109012551420158517501915208022452410
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Căsătorii – urban Căsătorii – rural Nupțialitate -urban Nupțialitate -rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

34 rural din jude țul Arad ( 28,21 % din numărul total al divor țurilor din jude țul Arad și 2,46% din
numărul total al divor țurilor din România) (Figura 1 4).
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al divor țurilor din județul Arad la
popula ția totală a jude țului Arad rezultă o divor țialitate medie de 1,7‰ (2,2‰ în mediul urban
din județul Arad și 1,1‰ în mediul rural din jude țul Arad) (Figura 14).

Figura 14. Divor țuri și indicele de divor țialitate pe medii de reziden ță
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.6.5. Bilan țul Natural
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -a înregistrat un bilan ț natural brut de -55.588
de persoane . În mediul urban din jude țul Arad s -a înregistrat un bilan ț natural brut de -21.257
de persoane (respectiv 38,24% din bilan țul natural brut înregistrat în jude țul Arad), iar în
mediul rural din jude țul Arad s -a înregistrat un bilan ț natural brut de -34.331 de persoane
(respectiv 61,76% din bilan țul natural brut în registrat în jude țul Arad) (Figura 1 5).
Rata medie generală a bilan țului natural a popula ției jude țului Arad pentru perioada
1992 -2017 este de -4,4‰ ( -3,1‰ în mediul urban din jude țul Arad și -6,1‰ în mediul rural
din jude țul Arad) (Figura 1 5).
0.50.81.11.41.72.02.32.62.93.23.5
70159248337426515604693782871960
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Divorțuri -urban Divorțuri -rural Divorțialitate -urban Divorțialitate -rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

35
Figura 15. Bilan țul natural al popula ției județului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.7. Mi șcarea migratorie a popula ției
4.7.1. Stabiliri de domiciliu
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -a înregistrat un număr total 193.044 de
stabiliri de domiciliu . Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Arad s -a înregistrat un
număr total de 85.312 de stabiliri de domiciliu (respectiv 44,19% din numărul total de stabiliri
de domiciliu în j udețul Arad), iar în mediul rural din jude țul Arad s -a înregistrat un număr total
de 107.732 de stabiliri de domiciliu (respectiv 55,81% din stabiliri de domiciliu în jude țul
Arad) (Figura 1 6).

Figura 16. Stabiliri de domiciliu, plecări cu domiciliu și soldul schimbărilor de domiciliu
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) -7.0-6.3-5.6-4.9-4.2-3.5-2.8-2.1-1.4-0.70.0
02468101214161820
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Bilanț natural Natalitate Mortalitate
0.00.71.42.12.83.54.24.95.66.37.0
02468101214161820
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Soldul schimbărilor de domiciliu Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliul

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

36 Rata medie generală a stabilirilor de domiciliu în județul Arad, pentru perioada 1992 –
2017 este de 15,4‰ (12,3‰ în mediul urban din județul Arad și 19,3‰ în mediul rural din
județul Arad) (Figura 16).

4.7.2. Plecări cu domiciliu
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s-a înregistrat un număr total 151.834 de
plecări cu domiciliu . Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Arad s -a înregistrat un număr
total de 77.664 de plecări cu domiciliu (respectiv 51,15% din numărul total de plecări cu
domiciliu în jude țul Arad), iar în mediul rural din jude țul Arad s -a înregistrat un număr total
de 74.170 de plecări cu domiciliu (respectiv 48,85% din stabiliri de domiciliu în jude țul Arad)
(Figura 1 6).
Rata medie generală a plecărilor cu domiciliu în jude țul Arad, pentru perioada 1992 –
2017 este de 12,1‰ (11,2‰ în mediul urban din jude țul Arad și 13,3‰ în mediul rural din
județul Arad) (Figura 1 6).

4.7.3. Soldul schimbărilor de domiciliu
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad soldul schimbărilor de domiciliu era de 41.210
persoane (Figura 1 6).
Atât în mediul urban cât și în mediul rural din jude țul Arad soldul schimbărilor de
domiciliu are valori pozitiv. Astfel, în mediul urban din jude țul Arad soldul schimbărilor de
domiciliu a fost de 7.648 de persoane, iar în med iul rural din jude țul Arad soldul schimbărilor
de domiciliu a fost de 33.562 de persoane (Figura 13).
Rata medie a soldului schimbărilor de domiciliu din jude țul Arad, pentru perioada
1992 -2017 a fost de 3,3‰ (1,1‰ în mediul urban din jude țul Arad și 6,0‰ în mediul rural
din jude țul Arad) (Figura 1 6).

4.7.4. Stabiliri de re ședință
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -a înregistrat un număr total 151.865 de
stabiliri de re ședință. Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Arad s -a înregistrat un
număr total de 84.982 de stabiliri de re ședință (respectiv 55,96% din numărul total de stabiliri
de reședință în jude țul Arad), iar în mediul rural din jude țul Arad s -a înregistrat un număr
total de 66.886 de stabiliri de re ședință (respecti v 44,04% din stabiliri de re ședintă în jude țul
Arad) (Figura 1 7).

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

37 Rata medie generală a stabilirilor de reședință în jude țul Arad, pentru perioada 1992 –
2017 este de 12,1‰ (12,3‰ în mediul urban din jude țul Arad și 11,7‰ în mediul rural din
județul Arad) (Figura 1 7).

Figura 17. Stabiliri de re ședință, plecări cu re ședința și soldul schimbărilor de re ședință
în jude țului Arad în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

4.7.5. Plecări cu re ședința
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad s -a înregistrat un număr total 120.577 de
plecări cu reședința. Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Arad s -a înre gistrat un
număr total de 64.561 de plecări cu reședința(respectiv 53,53 % din numărul total de plecări
cu reședința în jude țul Arad), iar în mediul rural din jude țul Arad s -a înregistrat un număr
total de 56.016 de plecări cu reședința (respectiv 46,46 % din stabiliri de reședința în jude țul
Arad) (Figura 1 7).
Rata medie generală a plecărilor cu reședința în jude țul Arad, pentru perioada 1992 –
2017 este de 9,6‰ (9,4‰ în mediul urban din jude țul Arad și 9,9‰ în mediul rural din jude țul
Arad) (Figura 1 7).

4.7.6. Soldul schimbărilor de re ședință
În perioada 1992 -2017 în jude țul Arad soldul schimbărilor de reședință era de 31.291
persoane (Figura 1 7).
Atât în mediul urban cât și în mediul rural din jude țul Arad soldul schimbărilor de
reședință are valori pozitiv. Astfel, în mediul urban din jude țul Arad soldul schimbărilor de
reședință a fost de 20.421 de persoane, iar în mediul rural din jude țul Arad soldul
schimbărilor de reședință a fost de 10.870 de persoane (Figura 1 7). -1.0-0.30.41.11.82.53.23.94.65.36.06.77.48.18.8
036912151821242730
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Soldul schimbărilor de reședință Sosiri cu reședința Plecări cu reședința

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

38 Rata medie a soldului schimbărilor de reședință din jude țul Arad, pentru perioada
1992 -2017 a fost de 2,5‰ (3,0‰ în mediul urban din jude țul Arad și 1,8‰ în mediul rural
din jude țul Arad) (Figura 1 7).

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

39

5. POPULA ȚIA JUDE ȚULUI BIHOR

5.1. Popula ția totală
La data de 1 iulie 2018 popula ția jude țului Bihor era de 617.118 locuitori, ceea ce
reprezenta 2,78% din popula ția totală a României (Figura 15).
Față de numărul d e locuitori înregistrată în 1 iulie 1992 (652.631) popula ția jude țului
Bihor a scăzut cu 5,44% în cei 26 de ani, valoare net superio ară față de situa ția înregistrată
la nivel na țional ( -4,10%). Scăderea brută a popula ției jude țului Bihor în perioada 1992 -2018
a fost de 35.513 persoane , rezultând un ritm brut de scădere de 1.366 de persoane pe an
(Figura 1 8).

Figura 18. Evolu ția numerică a popula ției jude țului Bihor în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.2. Densitatea popula ției
Raportând popula ția județului Bihor, respectiv cei 617.118 locuitori înregistra ți la data
de 1 Iulie 2018 la suprafa ța jude țului Bihor , respectiv 7 544,27 km2, rezultă o densitate medie
de 81,8 loc./km2. Urmând trendul descendent înregistrat în cazul numărului de locuitori 610000615000620000625000630000635000640000645000650000655000660000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

40 densitatea popula ției în jude țul Bihor a cunoscut în cei 26 de ani la care face referire acest
studiu, valoarea ini țială înregistrată la 1 iulie 1992 fiind de 86,5 loc./km2 (Figura 1 9).

Figura 19. Densitatea popula ției jude țului Bihor în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.3. Popula ția pe medii de reziden ță
Popula ția urbană a jude țului Bihor înregistrată la data de 1 iulie 2018 a fost de 315.826
de locuitori reprezentând 51,18% din popula ția totală a jude țului (2,53% din popula ția urbană a
României). Popula ția rurală din jude țul Bihor la aceea și dată, în cuantum de 301.292 de locuitori
reprezenta 48,82% din popula ția totală a jude țului (3, 12% din popula ția rurală a României). Fa ță
de datele înregistrate la 1 iulie 1992, popula ția urbană a jude țului Bihor a crescut cu 2,17 puncte
procentuale în detrimentul popula ției rurale (Figura 20).

Figura 20. Popula ția județului Bihor pe medii de reziden ță în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) 86.5
86.1
86.0
85.6
85.2
84.8
84.6
84.4
84.3
84.0
83.7
83.5
83.2
83.0
83.0
82.9
82.9
82.8
82.8
82.7
82.6
82.5
82.3
82.2
82.0
81.9
81.8
78.079.080.081.082.083.084.085.086.087.088.0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
290,000295,000300,000305,000310,000315,000320,000325,000330,000335,000340,000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Populație urbană Populație rurală

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

41 5.4. Popula ția pe sexe
Popula ția masculină totală a jude țului Bihor înregistrată la data de 1 iulie 2018 a fost
de 301.1 76 de locuitori, reprezentând 48,80% din popula ția totală a jude țului (2,78% din
popula ția masculină totală a României). În consecin ță popula ția feminină din jude țul Bihor
la aceea și dată, în c uantum de 315.942 de locuitori reprezenta 51,20% din popula ția totală
a jude țului (2,78 % din popula ția feminină totală a României). Fa ță de datel e înregistrate la
1 iulie 1992, popula ția masculină totală a jude țului Bihor a scăzut cu -19.889 de locuitori (de
la 321.065 de locuitori), respectiv -6,19% , iar popula ția feminină totală a jude țului Bihor a
scăzut cu 15 .624 de locuitori ( de la 331.566 de locuitori), respectiv -4,71%. Indicele de
masculinitate a fost la 1 iulie 2018 de 0,95 (0,97 la 1 iulie 1992), iar indicele de feminitate a
fost de 1,05 (1,03 la 1 iulie 1992) (Figura 21).

Figura 21. Popula ția jude țului Arad pe sexe în perioada 1992 -2018
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Popula ția masculină din mediul urban a jude țului Bihor înregistrată la data de 1 iulie
2018 a fost de 150.201 locuitori, reprezentând 47,56% din popula ția urbană a jude țului
(2,52% din popula ția masculină urbană a României). În consecin ță popula ția feminină din
mediul urban din jude țul Bihor la aceea și dată, în cuantum de 165.625 de locuitori
reprezenta 52,44% din popula ția urbană a jude țului (2,53 % din popula ția feminină urbană a
României). Fa ță de datele înregistrate la 1 iulie 1992, popula ția masculină urbană a jude țului
Bihor a scăzut cu -5.310 locuitori (de la 155.511 locuitori), respectiv -3,41%, iar popula ția
feminină urbană a jude țului Bihor a crescut cu 1 .306 locuitori (de la 164.319 locuitori),
respectiv 0,79%. Indicele de masculinitate în mediul urban a fost la 1 iulie 2018 de 0,91
(0,95 la 1 iulie 1992), iar indicele de feminitate în mediul urban a fost de 1, 10 (1,0 6 la 1 iulie
1992) . 290,000295,000300,000305,000310,000315,000320,000325,000330,000335,000340,000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Populație masculină Populație feminină

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

42 Popula ția masculină din mediul rural a jude țului Bihor înregistrată la data de 1 iulie
2018 a fost de 150.975 locuitori, reprezentând 50,11% din popula ția rurală a jude țului
(3,11% din popula ția masculină rurală a României). În consecin ță popula ția feminină din
mediul rural din jude țul Bihor la aceea și dată, în cuantum de 150.317 de locuitori reprezenta
49,89% din popula ția rurală a jude țului (3,12 % din popula ția feminină rurală a României).
Față de datele înregistrate la 1 iulie 1992, po pulația masculină rurală a jude țului Bihor a
scăzut cu -14.579 locuitori (de la 165.554 de locuitori), respectiv -8,81%, iar popula ția
feminină rurală a jude țului Bihor a scăzut cu -16.930 de locuitori (de la 167.247 de locuitori),
respectiv -10,12%. Indicele de masculinitate în mediul rural a fost la 1 iulie 2018 de 1,00
(0,99 la 1 iulie 1992), iar indicele de feminitate în mediul rural a fost de 1,00 (1,01 la 1 iulie
1992).

5.5. Popula ția pe grupe de vârstă
5.5.1. Popula ția totală pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) a jude țului Bihor era formată din 194.759 de
locuitori, reprezentând 29,84% din popula ția totală a jude țului Bihor (652.631 locuitori). În
decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără a jude țului Bihor scade la 127.179
de locuitori, valoare care reprezintă 20,61% din popula ția totală a jude țului Bihor din anul
2018 ( 617.118 locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția tânără a jude țului Bihor a scăzut
cu 67.580 de locuitori, respe ctiv -34,70 %. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției tinere
din jude țul Bihor în perioada 1992 -2018 a fost de -2.599 de locuitori/an, respectiv -1,33% pe
an (Figura 2 2).
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) a jude țului Bihor era formată din 380.801
locuitori, reprezentând 58,35 % din popula ția totală a jude țului Bihor (652.631 locuitori). În
decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă a jude țului Bihor crește la 391.645
de locuito ri, valoare care reprezintă 63, 46% din popula ția totală a jude țului Bihor din anul
2018 ( 617.118 locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția adultă a jude țului Bihor a crescut
cu 10.844 de locuitori, respectiv 2,85 %. Ritmul mediu anul de cre ștere a popula ției adulte
din jude țul Bihor în pe rioada 1992 -2018 a fost de 417 de locuitori/an, re spectiv 0,11 % pe an
(Figura 22).
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste) a jude țului Bihor era formată din
77.071 de locuitori, reprezentând 11, 81% din popula ția totală a jude țului Bihor (652.631 de
locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică a jude țului Bihor
crește la 98.294 de locui tori, valoare care reprezintă 15,93 % din popula ția totală a jude țului
Bihor din anul 2018 ( 617.118 locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția vârstnică a jude țului

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

43 Bihor a crescut cu 2 1.223 de locuitori, respectiv 27,54 %. Ritmul mediu anul de cre ștere a
popula ției vârstnică din jude țul Bihor în perioada 1992 -2018 a fost de 816 locuitori/an,
respectiv 1,06 % pe an (Figura 22).

Figura 22. Ponderea grupelor majore de vârstă în jude țul Bihor pe medii ce via ță
(urban – stânga, rural – mijloc, total – dreapta), în anii 1992 (sus) și 2018 (jos)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.5.2. Popula ția urbană pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) din mediul urban a jude țului Bihor era formată
din 101.132 de locuitori, reprezentând 31,62 % din popula ția urbană a jude țului Bihor
(319.830 de locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără din mediul
urban a jude țului Bihor scade la 56.726 de locuitori, valoare c are reprezintă 17,96 % din
popula ția urbană a jude țului Bihor din anul 2018 ( 315.826 de locuitori). În perioada 1992 –
2018 popula ția tânără din mediul urban a jude țului Bihor a scăzut cu 44.406 de locuitori,
respectiv -43,91 %. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției tinere din mediul urban a
județul Bihor , în perioada 1992 -2018 a fost de -1.708 de locuitori/an, respectiv -1,69% pe
an (Figura 22).
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) din mediul urban a jude țului Bihor era
formată din 193.057 de locuitori, reprezentând 60,36 % din popula ția urbană a jude țului Bihor
(318.830 de locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă din mediul 0-19
ani,
29.84%
20-65
ani,
58.35%65+ ani ,
11.81%
0-19
ani,
31.62%
20-65
ani,
60.36%65+ ani ,
8.02%
0-19
ani,
28.13%
20-65
ani,
56.41%65+ ani ,
15.45%
0-19
ani,
20.61%
20-65
ani,
63.46%65+ ani ,
15.93%0-19
ani,
17.96%
20-65
ani,
66.57%65+ ani ,
15.47% 0-19
ani,
23.38%
20-65
ani,
60.21%65+ ani ,
16.41%

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

44 urban a jude țului Bihor crește la 210.236 de locuitori, valoare care reprezintă 66,57 % din
popula ția urbană a jude țului Bihor din anul 2018 ( 315.826 de locuitori). În perioada 1992 -2018
popula ția adultă din mediul urban a jude țului Bihor a crescut cu 17.179 de locuitori, respectiv
8,90%. Ritmul mediu anul de cre ștere a popula ției adulte din mediul urban a jude țul Bihor , în
perioada 1992 -2018 a fost de 661 de locuitori/an, respectiv 0,34% pe an (Figura 22).
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste ) din mediul urban a jude țului Bihor
era formată din 25.641 de locuitori, reprezentând 8,02 % din popula ția urbană a jude țului
Bihor (318.830 de locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică
din mediul urban a jude țului Bihor crește la 48.864 de locui tori, valoare care reprezintă
15,47 % din popula ția urbană a jude țului Bihor din anul 2018 ( 315.826 de locuitori). În
perioada 1992 -2018 popula ția vârstnică din mediul urban a jude țului Bihor a crescut cu
23.223 de locuitori, respectiv 9 0,57%. Ritmul mediu anul de creștere a popula ției vârstnică
din mediul urban a jude țul Bihor , în perioada 1992 -2018 a fost de 893 de locuitori/an,
respectiv 3,48 % pe an (Figura 22).

5.5.3. Popula ția rurală pe grupe de vârstă majore
În anul 1992 popula ția tânără (0 -19 ani) din mediul rural a jude țului Bihor era formată
din 93.627 de locuitori, reprezentând 28,13 % din popula ția rurală a jude țului Bihor (332.801
locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția tânără din mediul rural a
județului Bihor scade la 70.453 de locuitori, valoare care reprezintă 23,38 % din popula ția
rurală a jude țului Bihor din anul 2018 ( 301.292 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția
tânără din mediul rural a jude țului Bihor a scăzut cu 23.174 de locuitori, respectiv -24,75 %.
Ritmul mediu anul de scădere a popula ției tinere din mediul rural a jude țul Bihor , în perioada
1992 -2018 a fost de -891 de locuitori/an, respectiv -0,95% pe an (Figura 22).
În anul 1992 popula ția adultă (20 -64 de ani) din mediul rural a jude țului Bihor era
formată din 187.744 de locuitori, reprezentând 56,41 % din popula ția rurală a jude țului Bihor
(332.801 locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția adultă din mediul rural
a jude țului Bihor scade la 181.409 locuitori, valoare care reprezintă 60,21% din popula ția
rurală a jude țului Bihor din anul 2018 ( 301.292 de locuitori). În perioada 1992 -2018 popula ția
adultă din mediul rural a jude țului Bihor a scă zut cu 6335 de locuitori, respectiv -3,37%. Ritmul
mediu anul de scădere a popula ției adulte din mediul rural a jude țul Bihor , în perioada 1992 –
2018 a fost de -244 de locuitori/an, respectiv -0,13% pe an (Figura 22).
În anul 1992 popula ția vârstnică (65 de ani și peste ) din mediul rural a jud ețului Bihor
era formată din 51.430 de locuitori, reprezentând 15,45 % din popula ția rurală a jude țului
Bihor (332.801 locuitori). În decursul a 26 de ani, până în anul 2018 popula ția vârstnică din

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

45 mediul rural a jude țului Bihor a scăzut la 49.430 de locuitori, valoare care reprezintă 16,41 %
din popula ția rurală a jude țului Bihor din anul 2018 ( 301.292 de locuitori). În perioada 1992 –
2018 popula ția vârstnică din mediul rural a jude țului Bihor a scăzut cu 2.000 de locuitori,
respectiv -3,89%. Ritmul mediu anul de scădere a popula ției vârstnică din mediul rural a
județul Bihor , în perioada 1992 -2018 a fost de -77 de locuitori/an, respectiv -0,15% pe an
(Figura 22).

Figura 23. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe
în jude țul Bihor în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Figura 24. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe în mediul urban din jude țul Bihor
în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

46 (Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Figura 25. Popula ția pe grupe de vârstă și sexe în mediul rural din jude țul Bihor
în anii 1992 (stânga) și 2018 (dreapta)
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.6. Mi șcarea naturală a popula ției
5.6.1. Născu ți-vii și indicele de natalitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -au născut un număr total de 168.698 de
copii, ace știa reprezentând o pondere de 2,92% din numărul total al născu ților-vii din
România din aceea și perioadă. Dintre ace știa 75.975 de copii s -au născut în mediul urban
din jude țul Bihor ( 45,04 % din numărul total al născu ților-vii din jude țul Bihor și 2,60% din
numărul total al născu ților-vii din România), iar 92.723 de copii s -au născut în mediul rural
din jude țul Bihor ( 54,96% din n umărul total al născu ților-vii din jude țul Bihor și 3,25% din
numărul total al născu ților-vii din România) (Figura 26) .
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total de născuți -vii în județul Bihor la
populația totală a județului Bihor rezultă o natalitate medie de 10,3‰ (9,1‰ în mediul urban
din județul Bihor și 11,5‰ în mediul rural din județul Bihor) (Figura 26).

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

47
Figura 26. Născu ți-vii și indicele de natalitate pe medii de reziden ță
în jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.6.2. Numărul deceda ților și indicele de mortalitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor au decedat un număr total de 210.249 de
persoane, ace știa reprezentând o pondere de 3,09% din numărul total al deceda ților din
România din aceea și perioadă. Dintre ace știa 81.969 de persoane au decedat în mediul
urban din jude țul Bihor (38,99% din numărul total al deced aților din jude țul Bihor și 2,75%
din numărul total al deceda ților din România), iar 128.280 de persoane au decedat în mediul
rural din jude țul Bihor (61,01% din numărul total al deceda ților din jude țul Bihor și 3,35% din
numărul total al deceda ților din R omânia) (Figura 27).

Figura 27. Deceda ți și indicele de mortalitate pe medii de reziden ță
în jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) 7.48.08.69.29.810.411.011.612.212.813.4
24502640283030203210340035903780397041604350
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Născuți -vii -urban Născuți -vii -rural Natalitate – urban Natalitate – rural
8.09.210.411.612.814.015.216.417.618.820.0
26703065346038554250464550405435583062256620
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Decedați -urban Decedați -rural Mortalitate – urban Mortalitate – rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

48 Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al decedaților din județul Bihor
la populația totală a județului Bihor rezultă o mortalitate medie de 12,8‰ (9,8‰ în mediul
urban din județul Bihor și 15,9‰ în mediul rural din județul Bihor) (Figura 27).

5.6.3. Numărul de căsătorii și indicele de nup țialitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -au înregistrat un număr total de 98.715
căsătorii, aceste a reprezentând o pondere de 2,73% din numărul total de căsă torii din
România din aceea și perioadă. Dintre acestea 54.931 de căsătorii s-au înregistrat în mediul
urban din jude țul Bihor ( 55,65 % din numărul total al căsătoriilor din jude țul Bihor și 2,53%
din numărul total al căsătoriilor din România), iar 43.784 de căsătorii s-au înregistrat în
mediul rural din jude țul Bihor (44,35% din numărul total al căsătoriilor din jude țul Biho r și
3,03% din numărul total al căsătoriilor din România) (Figura 28).
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al căsătoriilor din județul Bihor
la popula ția totală a jude țului Bihor rezu ltă o nup țialitate medie de 6,0‰ (6,6 ‰ în mediul
urban din jude țul Bihor și 5,4‰ în mediul rural din jude țul Bihor ) (Figura 28).

Figura 28. Căsătorii și indicele de nup țialitate pe medii de reziden ță
în jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.6.4. Numărul de divor țuri și indicele de divor țialitate
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -au înregistrat un număr total de 17.823 de
divor țuri, ace știa reprezentând o pondere de 2,0 7% din numărul total de divor țuri din
România din aceea și perioadă. Dintre acestea 12.247 de divor țuri s-au înregistrat în mediul
urban din jude țul Bihor (68,71 % din numărul total al divor țurilor din jude țul Bihor și 2,00%
din numărul total al divor țurilor din România), iar 5.576 de divor țuri s-au înregistrat în mediul 3.54.35.15.96.77.58.39.19.910.711.5
10201266151217582004225024962742298832343480
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Căsătorii – urban Căsătorii – rural Nupțialitate -urban Nupțialitate -rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

49 rural din jude țul Bihor ( 31,29 % din numărul total al divor țurilor din jude țul Bihor și 2,26% din
numărul total al divor țurilor din România) (Figura 29).
Pentru perioada 1992 -2017, raportând numărul total al divor țurilor din județul Bihor la
popula ția totală a jude țului Bihor rezultă o divor țialitate medie de 1,1‰ (1,5‰ în mediul
urban din jude țul Bihor și 0,7‰ în mediul rural din jude țul Bihor) (Figura 29).

Figura 29. Divor țuri și indicele de divor țialitate pe medii de reziden ță
în județului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.6.5. Bilan țul Natural
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -a înregistrat un bilan ț natural brut de -41.551
de persoane. În mediul urban din jude țul Bihor s -a înregistrat un bilan ț natural brut de -5.994
de persoane (respectiv 14,43% din bilan țul natural brut înregistrat în jude țul Bihor), iar în
mediul rural din jude țul Bihor s -a înregi strat un bilan ț natural brut de -35.557 de persoane
(respectiv 85,57% din bilan țul natural brut înregistrat în jude țul Bihor) (Figura 30).
Rata medie generală a bilan țului natur al a popula ției jude țului Bihor pentru perioada
1992 -2017 este de -2,5‰ (-0,7‰ în mediul urban din jude țul Bihor și -4,4‰ în mediul rural
din jude țul Bihor) (Figura 30).
0.00.30.60.91.21.51.82.12.42.73.0
40116192268344420496572648724800
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Divorțuri -urban Divorțuri -rural Divorțialitate -urban Divorțialitate -rural

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

50
Figura 30. Bilan țul natural al popula ției jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.7. Mi șcarea migratorie a popula ției
5.7.1. Stabiliri de domiciliu
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -a înregistrat un număr total 209.775 de
stabiliri de domiciliu . Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Bihor s -a înregistrat un
număr total de 85.877 de stabiliri de domiciliu (respectiv 40,94% din numărul total de stabiliri
de domiciliu în județul Bihor), iar în mediul rural din jude țul Bihor s -a înregistrat un număr
total de 123.898 de stabiliri de domiciliu (respectiv 59,06% din stabiliri de domiciliu în jude țul
Bihor) (Figura 31).

Figura 31. Stabiliri de domiciliu, plecări cu domiciliu și soldul schimbărilor de domiciliu
în jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) -5.0-4.5-4.0-3.5-3.0-2.5-2.0-1.5-1.0-0.50.0
02468101214161820
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Bilanț natural Natalitate Mortalitate
-2.0-1.5-1.0-0.50.00.51.01.52.02.53.0
02468101214161820
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Soldul schimbărilor de domiciliu Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliul

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

51 Rata medie generală a stabilirilor de domiciliu în județul Bihor, pentru perioada 1992 –
2017 este de 12,8‰ (10,2‰ în mediul urban din județul Bihor și 15,6‰ în mediul rural din
județul Bihor) (Figura 31).

5.7.2. Plecări cu domiciliu
În perioada 1992 -2017 î n jude țul Bihor s -a înregistrat un număr total 199.670 de
plecări cu domiciliu . Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Bihor s -a înregistrat un
număr total de 90.844 de plecări cu domiciliu (respectiv 45,50 % din numărul total de plecări
cu domiciliu în jude țul Bihor), iar în mediul rural din jude țul Bihor s -a înregistrat un număr
total de 108.826 de plecări cu domiciliu (respectiv 54,50 % din stabiliri de domiciliu în jude țul
Bihor) (Figura 31).
Rata medie generală a plecărilor cu domiciliu î n jude țul Bihor, pentru perioada 1992 –
2017 este de 12,2‰ (10,8‰ în mediul urban din jude țul Bihor și 13,6‰ în mediul rural din
județul Bihor) (Figura 31).
5.7.3. Soldul schimbărilor de domiciliu
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor soldul schimbărilor de domiciliu era de 10.105
persoane (Figura 31).
În mediul urban din jude țul Bihor soldul schimbărilor de domiciliu a fost de -4.967 de
persoane, iar în mediul rural din jude țul Bihor soldul schimbărilor de domiciliu a fost de
15.072 de persoa ne (Figura 31).
Rata medie a soldului schimbărilor de domiciliu din jude țul Bihor, pentru perioada
1992 -2017 a fost de 0,6‰ (-0,6‰ în mediul urban din jude țul Bihor și 2,0‰ în mediul rural
din jude țul Bihor) (Figura 31).

5.7.4. Stabiliri de re ședință
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -a înregistrat un număr total 203.387 de
stabiliri de re ședință. Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Bihor s -a înregistrat un
număr total de 134.836 de stabiliri de re ședință (respectiv 66,30% din numărul total de
stabiliri de re ședință în jude țul Bihor), iar în mediul rural din jude țul Bihor s -a înregistrat un
număr total de 68.551 de stabiliri de re ședință (respectiv 33,70% din stabiliri de reședință în
județul Bihor) (Figura 32).
Rata medie generală a stabilirilor de reședință în jude țul Bihor, pentru perioada 1992 –
2017 este de 12,4‰ (16,1‰ în mediul urban din jude țul Bihor și 8,5‰ în mediul rural din
județul Bihor) (Figura 32).

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

52
Figura 32. Stabiliri de re ședință, plecări cu re ședința și soldul schimbărilor de re ședință
în jude țului Bihor în perioada 1992 -2017
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

5.7.5. Plecări cu re ședința
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor s -a înregistrat un număr total 184.970 de
plecări cu reședința. Dintre acestea, în mediul urban din jude țul Bihor s -a înregistrat un
număr total de 85.077 de p lecări cu re ședința (respectiv 46,00% din numărul total de plecări
cu re ședința în jude țul Bihor), iar în mediul rural din jude țul Bihor s -a înregistrat un număr
total de 99.893 de plecări cu reședința (respectiv 54,00% din stabiliri de re ședința în jude țul
Bihor) (Figura 32).
Rata medie generală a plecărilor cu reședința în jude țul Bihor, pentru perioada 1992 –
2017 este de 11,3‰ (10,2‰ în mediul urban din jude țul Bihor și 12,4‰ în mediul rural din
județul Bihor) (Figura 32).

5.7.6. Soldul schimbărilor de re ședință
În perioada 1992 -2017 în jude țul Bihor soldul schimbărilor de re ședință era de 18.417
persoane (Figura 32).
Atât în mediul urban cât și în mediul rural din jude țul Bihor soldul schimbărilor de
reședință are valori pozitiv. Astfel, în mediul urban din jude țul Bihor soldul schimbărilor de
reședință a fost de 49.759 de persoane, iar în mediul rural din jude țul Bihor soldul
schimbărilor de re ședință a fost de -31.342 de persoane (Figura 32).
Rata medie a soldului schimbărilor de reședință din jude țul Bihor, pentru perioada
1992 -2017 a fost de 1,1‰ (5,9‰ în mediul urban din jude țul Bihor și -3,8‰ în mediul rural
din jude țul Bihor) (Figura 32).
-4.0-3.0-2.0-1.00.01.02.03.04.05.06.0
036912151821242730
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Soldul schimbărilor de reședință Sosiri cu reședința Plecări cu reședința

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

53

6. ANALIZA COMPARATIV Ă A POPULA ȚIEI

6.1. Popula ția totală
Ambele jude țe – Arad și Bihor – au cunoscut o diminuare numerică a popula ției între
anii 1992 și 2018. Ponderea acestei diminuări, însă, este diferită de la un jude ț la altul. Astfel,
popula ția totală a jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -4,12%, iar popula ția
totală a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -5,44% (Figura 33).

Figura 33. Popula ția totală a jude țelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.2. Densitatea popula ției
Ambele jude țe – Arad și Bihor – au cunoscut o diminuare a densită ții popula ției între
anii 1992 și 2018. Ponderea acestei diminuări, însă, este diferită de la un jude ț la altul. În
condi țiile în care împăr țitorul este identic de fiecare dată, el fiind reprezentat de suprafa ța
celor două jude țe, iar deîmpăr țitul este variabil, el fiind reprezentat de popula ția celor două
județe, este logic ca densitatea popula ției jude țelor Arad și Bihor să aibă a scădere direct
propor țională cu scăderea popula ției, valorile fiind chiar identice. Astfel, densitatea
popula ției județului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -4,12%, iar densitatea popula ției
județului Bihor a scăzut în per ioada 1992 -2018 cu -5,44% (Figura 3 4). Arad
491404Arad
471155Bihor
652631Bihor
617118AR
-4.12%BH
-5.44%
-6.0%-5.4%-4.8%-4.2%-3.6%-3.0%-2.4%-1.8%-1.2%-0.6%0.0%
070000140000210000280000350000420000490000560000630000700000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

54
Figura 34. Densitatea popula ției județelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.3. Popula ția pe medii de reziden ță
6.3.1. Popula ția urbană
Popula ția urbană a jude țului Arad a crescut în perioada 1992 -2018 cu 2,92%, iar
popula ția urbană a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -1,25% (Figura 35).

Figura 35. Popula ția urbană a jude țelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.3.1. Popula ția rurală
Popula ția rurală a jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -11,99%, iar
popula ția rurală a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -9,47% (Figura 36).
Arad
63.37Arad
60.76Bihor
86.51Bihor
81.80AR
-4.12%BH
-5.44%
-6.0%-5.4%-4.8%-4.2%-3.6%-3.0%-2.4%-1.8%-1.2%-0.6%0.0%
0.009.0018.0027.0036.0045.0054.0063.0072.0081.0090.00
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
259487Arad
267056Bihor
319830Bihor
315826AR
2.92%
BH
-1.25%
-2.0%-1.5%-1.0%-0.5%0.0%0.5%1.0%1.5%2.0%2.5%3.0%
03500070000105000140000175000210000245000280000315000350000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

55
Figura 36. Popula ția rurală a jude țelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.4. Popula ția pe sexe
6.4.1. Popula ția masculină
Popula ția masculină a jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -3,87%, iar
popula ția masculină a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -6,19% (Figura 3 7).

Figura 37. Popula ția ma sculină a jude țelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.4.2. Popula ția feminină
Popula ția feminină a jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -4,36%, iar
popula ția feminină a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -4,71% (Figura 3 8).
Arad
231917Arad
204099Bihor
332801Bihor
301292AR
-11.99%BH
-9.47%
-13.0%-11.7%-10.4%-9.1%-7.8%-6.5%-5.2%-3.9%-2.6%-1.3%0.0%
03500070000105000140000175000210000245000280000315000350000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
238110Arad
228899Bihor
321065Bihor
301176AR
-3.87%BH
-6.19%
-7.0%-6.3%-5.6%-4.9%-4.2%-3.5%-2.8%-2.1%-1.4%-0.7%0.0%
03500070000105000140000175000210000245000280000315000350000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

56
Figura 38. Popula ția feminină a jude țelor Arad și Bihor în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5. Popula ția pe grupe de vârstă
6.5.1. Popula ția totală pe grupe de vârstă majore
6.5.1.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția totală
Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția totală a jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -32,39 %, iar grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția totală a jude țului Bihor a
scăzut în perioada 1992 -2018 cu -34,70 % (Figura 3 9).

Figura 39. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția totală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
253294Arad
242256Bihor
331566Bihor
315942AR
-4.36%BH
-4.71%
-7.0%-6.3%-5.6%-4.9%-4.2%-3.5%-2.8%-2.1%-1.4%-0.7%0.0%
03500070000105000140000175000210000245000280000315000350000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
134555Arad
90970Bihor
194759Bihor
127179AR
-32.39%BH
-34.70%
-40.0%-36.0%-32.0%-28.0%-24.0%-20.0%-16.0%-12.0%-8.0%-4.0%0.0%
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

57 6.5.1. 2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din popula ția totală
Grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția totală a jude țului Arad a crescut în perioada
1992 -2018 cu 3,84%, iar grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția totală a jude țului Bihor a
crescut în perioada 1992 -2018 cu 2,85% (Figura 40).

Figura 40. Grupa de vârstă 20-64 de ani din popula ția totală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5.1. 3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția totală
Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția totală a jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 18,26 %, iar grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția totală
a jude țului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 27,54 % (Figura 4 1).

Figura 41. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția totală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ ) Arad
290101Arad
301247Bihor
380801Bihor
391645AR
3.84%BH
2.85%
0.0%0.4%0.8%1.2%1.6%2.0%2.4%2.8%3.2%3.6%4.0%
04000080000120000160000200000240000280000320000360000400000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
66748Arad
78938Bihor
77071Bihor
98294AR
18.26%BH
27.54%
0.0%3.0%6.0%9.0%12.0%15.0%18.0%21.0%24.0%27.0%30.0%
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

58 6.5.2. Popula ția urbană pe grupe de vârstă majore
6.5.2.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția urbană
Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția urbană a jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -33,48%, iar grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția urbană a jude țului Bihor
a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -43,91% (Figura 42).

Figura 42. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția urbană a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5.2.2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din p opula ția urbană
Grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția urbană a jude țului Arad a crescut în perioada
1992 -2018 cu 9,77%, iar grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția urbană a jude țului Bihor a
crescut în perioada 1992 -2018 cu 8,90% (Figura 43).

Arad
73160Arad
48668Bihor
101132Bihor
56726AR
-33.48%BH
-43.91%
-50.0%-45.0%-40.0%-35.0%-30.0%-25.0%-20.0%-15.0%-10.0%-5.0%0.0%
0110002200033000440005500066000770008800099000110000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

59
Figura 43. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din popula ția urbană a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5.2.3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția urbană
Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția urbană a jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 60,00 %, iar grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția urbană
a jude țului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 90,57 % (Figura 44).

Figura 44. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția urbană a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
158747Arad
174260Bihor
193057Bihor
210236AR
9.77%BH
8.90%
0.0%1.0%2.0%3.0%4.0%5.0%6.0%7.0%8.0%9.0%10.0%
022000440006600088000110000132000154000176000198000220000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
27580Arad
44128Bihor
25641Bihor
48864AR
60.00%BH
90.57%
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%70.0%80.0%90.0%100.0%
05000100001500020000250003000035000400004500050000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

60 6.5.3. Popula ția rurală pe grupe de vârstă majore
6.5.3.1. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția rurală
Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția rurală a jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -31,10%, iar grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția rurală a jude țului Bihor a
scăzut în perioada 1992 -2018 cu -24,75% (Figura 45).

Figura 45. Grupa de vârstă 0 -19 ani din popula ția rurală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5.3.2. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din popula ția rurală
Grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția rurală a jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -3,32%, iar grupa de vârstă 20 -64 ani din popula ția rurală a jude țului Bihor a
scăzut în perioada 1992 -2018 cu -3,37% (Figura 46).

Arad
61395Arad
42302Bihor
93627Bihor
70453AR
-31.10%BH
-24.75%
-50.0%-45.0%-40.0%-35.0%-30.0%-25.0%-20.0%-15.0%-10.0%-5.0%0.0%
0110002200033000440005500066000770008800099000110000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

61
Figura 46. Grupa de vârstă 20 -64 de ani din popula ția rurală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.5.3.3. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția rurală
Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția rurală a jude țului Arad a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu 60,00%, iar grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția rurală
a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu 90,57% (Figura 47).

Figura 47. Grupa de vârstă 65 de ani și peste din popula ția rurală a jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2018. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
131354Arad
126987Bihor
187744Bihor
181409AR
-3.32%BH
-3.37%
-5.0%-4.5%-4.0%-3.5%-3.0%-2.5%-2.0%-1.5%-1.0%-0.5%0.0%
01900038000570007600095000114000133000152000171000190000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
39168Arad
34810Bihor
51430Bihor
49430AR
-11.13%BH
-3.89%
-12.0%-10.8%-9.6%-8.4%-7.2%-6.0%-4.8%-3.6%-2.4%-1.2%0.0%
06000120001800024000300003600042000480005400060000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

62 6.6. Mi șcarea naturală a popula ției
6.6.1. Născu ți-vii
6.6.1.1. Născu ți-vii în ambele medii de via ță
Numărul născu ți-vii în ambele medii de viață din jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -13,47 %, iar numărul născu ți-vii în ambele medii de via ță a jude țului Bihor a
scăzut în perioada 1992 -2018 cu -17,95 % (Figura 47).

Figura 48. Născu ți-vii în ambele medii de via ță a județelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 201 7. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.1.2. Născu ți-vii în mediul urban
Numărul născu ți-vii în mediul urban din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 –
2018 cu -0,79%, iar numărul născu ți-vii în mediul urban a jude țului Bihor a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -12,77% (Figura 49).

Arad
4988Arad
4316Bihor
7538Bihor
6185AR
-13.47%BH
-17.95%
-20.0%-18.0%-16.0%-14.0%-12.0%-10.0%-8.0%-6.0%-4.0%-2.0%0.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

63
Figura 49. Născu ți-vii în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.1.3. Născu ți-vii în mediul rural
Numărul născu ți-vii în mediul rural din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018
cu -26,47%, iar numărul născu ți-vii în mediul rural a jude țului Bihor a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -22,08% (Figura 50).

Figura 50. Născu ți-vii în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
2525Arad
2505Bihor
3345Bihor
2918AR
-0.79%BH
-12.77%
-15.0%-13.5%-12.0%-10.5%-9.0%-7.5%-6.0%-4.5%-3.0%-1.5%0.0%
040080012001600200024002800320036004000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
2463Arad
1811Bihor
4193Bihor
3267AR
-26.47%BH
-22.08%
-30.0%-27.0%-24.0%-21.0%-18.0%-15.0%-12.0%-9.0%-6.0%-3.0%0.0%
0500100015002000250030003500400045005000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

64 6.6.2. Numărul deceda ților
6.6.2.1. Numărul deceda ților în ambele medii de via ță
Numărul deceda ților în ambele medii de viață din jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -16,91%, iar numărul deceda ților în ambele medii de via ță a jude țului Bihor a
scăzut în perioada 1992 -2018 cu -19,65% (Figura 51).

Figura 51. Numărul deceda ților în ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.2.2. Numărul deceda ților în mediul urban
Numărul deceda ților în mediul urban din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 –
2018 cu -0,45%, iar numărul deceda ților în mediul urban a jude țului Bihor a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -1,29% (Figura 52).

Arad
7585Arad
6302Bihor
9247Bihor
7430AR
-16.91%BH
-19.65%
-20.0%-18.0%-16.0%-14.0%-12.0%-10.0%-8.0%-6.0%-4.0%-2.0%0.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

65
Figura 52. Numărul deceda ților în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.2.3. Numărul deceda ților în mediul rural
Numărul deceda ților în mediul rural din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 -2018
cu -29,90%, iar numărul deceda ților în mediul rural a jude țului Bihor a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -29,95% (Figura 5 3).

Figura 53. Numărul deceda ților în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
3344Arad
3329Bihor
3323Bihor
3280AR
-0.45%BH
-1.29%
-2.0%-1.8%-1.6%-1.4%-1.2%-1.0%-0.8%-0.6%-0.4%-0.2%0.0%
040080012001600200024002800320036004000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
4241Arad
2973Bihor
5924Bihor
4150AR
-29.90%BH
-29.95%
-35.0%-31.5%-28.0%-24.5%-21.0%-17.5%-14.0%-10.5%-7.0%-3.5%0.0%
0700140021002800350042004900560063007000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

66 6.6.3. Numărul de căsătorii
6.6.3.1. Numărul de căsătorii în ambele medii de via ță
Numărul de căsătorii în ambele medii de via ță din jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -14,24 %, iar numărul de căsătorii în ambele medii de via ță a jude țului Bihor
a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -18,10 % (Figura 54).

Figura 54. Numărul de căsătorii în ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.3.2. Numărul de căsătorii în mediul urban
Numărul de căsătorii în mediul urban din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 –
2018 cu -10,82%, iar numărul de căsătorii în mediul urban a jude țului Bihor a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -9,24% (Figura 55).

Arad
3714Arad
3185Bihor
4474Bihor
3664AR
-14.24%BH
-18.10%
-20.0%-18.0%-16.0%-14.0%-12.0%-10.0%-8.0%-6.0%-4.0%-2.0%0.0%
0500100015002000250030003500400045005000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

67
Figura 55. Numărul de căsătorii în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.3.3. Numărul de căsătorii în mediul rural
Numărul de căsătorii în mediul rural din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 –
2018 cu -18,42%, iar numărul de căsătorii în mediul rural a jude țului Bihor a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -27,35 % (Figura 5 6).

Figura 56. Numărul de căsătorii în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
2051Arad
1829Bihor
2284Bihor
2073AR
-10.82%BH
-9.24%
-12.0%-10.8%-9.6%-8.4%-7.2%-6.0%-4.8%-3.6%-2.4%-1.2%0.0%
02505007501000125015001750200022502500
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
1663Arad
1356Bihor
2190Bihor
1591AR
-18.46%BH
-27.35%
-30.0%-27.0%-24.0%-21.0%-18.0%-15.0%-12.0%-9.0%-6.0%-3.0%0.0%
02505007501000125015001750200022502500
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

68 6.6.4. Numărul de divor țuri
6.6.4.1. Numărul de divor țuri în ambele medii de via ță
Numărul de divor țuri în ambele medii de via ță din jude țului Arad a scăzut în perioada
1992 -2018 cu -27,71%, iar numărul de divor țuri în ambele medii de via ță a jude țului Bihor a
crescut în perioada 1992 -2018 cu 120,66% (Figura 5 7).

Figura 57. Numărul de divor țuri în ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.4.2. Numărul de divor țuri în mediul urban
Numărul de divor țuri în mediul urban din jude țului Arad a scăzut în perioada 1992 –
2018 cu -40,14 %, iar numărul de divor țuri în mediul urban a jude țului Bihor a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 95,15 % (Figura 5 8).

Arad
967Arad
699Bihor
455Bihor
1004AR
-27.71%BH
120.66%
-40.0%-20.0%0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%120.0%140.0%160.0%
01102203304405506607708809901100
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

69
Figura 58. Numărul de divor țuri în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.6.4.3. Numărul de divor țuri în mediul rural
Numărul de divor țuri în mediul rural din jude țului Arad a crescut în perioada 1992 –
2018 cu 10,55 %, iar numărul de divor țuri în mediul rural a jude țului Bihor a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 188,00 % (Figura 5 9).

Figura 59. Numărul de divor țuri în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
730Arad
437Bihor
330Bihor
644AR
-40.14%BH
95.15%
-60.0%-40.0%-20.0%0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%120.0%140.0%
080160240320400480560640720800
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
237Arad
262Bihor
125Bihor
360AR
10.55%BH
188.00%
0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%120.0%140.0%160.0%180.0%200.0%
04080120160200240280320360400
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

70 6.7. Mi șcarea migratorie a popula ției
6.7.1. Stabiliri de domiciliu
6.7.1.1. Stabiliri de domiciliu în ambele medii de via ță
Numărul de s tabiliri de domiciliu în ambele medii de via ță din jude țului Arad a crescut
în perioada 1992 -2018 cu 1,48%, iar numărul de stabiliri de domiciliu în ambele medii de
viață a jude țului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 53,05% (Figura 60).

Figura 60. Stabiliri de domiciliu în ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.1.2. Stabiliri de domiciliu în mediul urban
Numărul de stabiliri de domiciliu în mediul urban din jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 0,84%, iar numărul de stabiliri de domiciliu în mediul urban a
județului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 2,23% (Figura 61).

Arad
7977Arad
8095Bihor
6418Bihor
9823AR
1.48%BH
53.05%
0.0%6.0%12.0%18.0%24.0%30.0%36.0%42.0%48.0%54.0%60.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

71
Figura 61. Stabiliri de domiciliu în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.1.3. Stabiliri de domiciliu în mediul rural
Numărul de stabiliri de domiciliu în mediul rural din jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 2,06%, iar numărul de stabiliri de domiciliu în mediul r ural a jude țului
Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 1 22,99 % (Figura 62).

Figura 62. Stabiliri de domiciliu în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
3806Arad
3838Bihor
3717Bihor
3800AR
0.84%BH
2.23%
0.0%0.3%0.6%0.9%1.2%1.5%1.8%2.1%2.4%2.7%3.0%
040080012001600200024002800320036004000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
4171Arad
4257Bihor
2701Bihor
6023AR
2.06%BH
122.99%
0.0%13.0%26.0%39.0%52.0%65.0%78.0%91.0%104.0%117.0%130.0%
0700140021002800350042004900560063007000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

72 6.7.2. Plecări cu domiciliu
6.7.2.1. Plecări cu domiciliu din ambele medii de via ță
Numărul p lecări lor cu domiciliu din ambele medii de via ță din jude țului Arad a crescut
în perioada 1992 -2018 cu 53,64 %, iar numărul de plecări cu domiciliu din ambele medii de
viață a jude țului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 52,19 % (Figura 63).

Figura 63. Plecări cu domiciliu din ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.2.2. Plecări cu domiciliu în mediul urban
Numărul p lecări lor cu domiciliu din mediul urban din jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 141,06 %, iar numărul plecări lor cu domiciliu din mediul urban a
județului Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 162,71 % (Figura 64).

Arad
4733Arad
7272Bihor
6076Bihor
9247AR
53.64%BH
52.19%
0.0%6.0%12.0%18.0%24.0%30.0%36.0%42.0%48.0%54.0%60.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

73
Figura 64. Plecări cu domiciliu din mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.2.3. Plecări cu domiciliu din mediul rural
Numărul p lecări lor cu domiciliu din mediul rural din jude țului Arad a crescut în
perioada 1992 -2018 cu 9,71%, iar numărul plecări lor cu domiciliu din mediul rural a jude țului
Bihor a crescut în perioada 1992 -2018 cu 8,87% (Figura 65).

Figura 65. Plecări cu domiciliu din mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
1583Arad
3816Bihor
1711Bihor
4495AR
141.06%BH
162.71%
0.0%17.0%34.0%51.0%68.0%85.0%102.0%119.0%136.0%153.0%170.0%
0500100015002000250030003500400045005000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
3150Arad
3456Bihor
4365Bihor
4752AR
9.71%BH
8.87%
0.0%1.0%2.0%3.0%4.0%5.0%6.0%7.0%8.0%9.0%10.0%
0700140021002800350042004900560063007000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

74 6.7.3. Stabiliri de re ședință
6.7.3.1. Stabiliri de re ședință în ambele medii de via ță
Numărul de s tabiliri de re ședință în ambele medii de viață din jude țului Arad a scăzut
în perioada 1992 -2018 cu -55,58 %, iar numărul de stabiliri de re ședință în ambele medii de
viață a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -17,23 % (Figura 6 6).

Figura 66. Stabiliri de re ședință în ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.3.2. Stabiliri de re ședință în mediul urban
Numărul de s tabiliri de re ședință în mediul urban din jude țului Arad a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -53,76 %, iar numărul de stabiliri de re ședință în mediul urban a
județului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -1,56% (Figura 6 7).

Arad
8663Arad
3848Bihor
8776Bihor
7264AR
-55.58%BH
-17.23%
-60.0%-54.0%-48.0%-42.0%-36.0%-30.0%-24.0%-18.0%-12.0%-6.0%0.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

75
Figura 67. Stabiliri de re ședință în mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.3.3. Stabiliri de re ședință în mediul rural
Numărul de s tabiliri de re ședință în mediul rural din jude țului Arad a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -57,88 %, iar numărul de stabiliri de re ședință în mediul rural a
județului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -42,24 % (Figura 6 8).

Figura 68. Stabiliri de re ședință în mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
4829Arad
2233Bihor
5395Bihor
5311AR
-53.76%BH
-1.56%
-60.0%-54.0%-48.0%-42.0%-36.0%-30.0%-24.0%-18.0%-12.0%-6.0%0.0%
0600120018002400300036004200480054006000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
3834Arad
1615Bihor
3381Bihor
1953AR
-57.88%BH
-42.24%
-60.0%-54.0%-48.0%-42.0%-36.0%-30.0%-24.0%-18.0%-12.0%-6.0%0.0%
040080012001600200024002800320036004000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

76 6.7.4. Plecări cu re ședința
6.7.4.1. Plecări cu re ședința din ambele medii de via ță
Numărul plecărilor cu re ședința din ambele medii de via ță din jude țului Arad a scăzut
în perioada 1992 -2018 cu -25,17%, iar numărul de plecări cu re ședința din ambele medii de
viață a jude țului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -36,44% (Figura 69).

Figura 69. Plecări cu re ședința din ambele medii de via ță al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.4.2. Plecări cu re ședința în mediul urban
Numărul plecărilor cu re ședința din mediul urban din jude țului Arad a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -23,25 %, iar numărul plecărilor cu re ședința din mediul urban a
județului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -31,07 % (Figura 70).

Arad
4732Arad
3541Bihor
9073Bihor
5767AR
-25.17%BH
-36.44%
-40.0%-36.0%-32.0%-28.0%-24.0%-20.0%-16.0%-12.0%-8.0%-4.0%0.0%
010002000300040005000600070008000900010000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

77
Figura 70. Plecări cu re ședința din mediul urban al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

6.7.4.3. Plecări cu re ședința din mediul rural
Numărul plecărilor cu re ședința din mediul rural din jude țului Arad a scăzut în
perioada 1992 -2018 cu -26,90 %, iar numărul plecărilor cu re ședința din mediul rur al a
județului Bihor a scăzut în perioada 1992 -2018 cu -39,82 % (Figura 71).

Figura 71. Plecări cu re ședința din mediul rural al jude țelor Arad și Bihor
în anii 1992 și 2017. Aspect comparativ
(Sursa datelor: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/ )

Arad
2249Arad
1726Bihor
3505Bihor
2416AR
-23.25%BH
-31.07%
-35.0%-31.5%-28.0%-24.5%-21.0%-17.5%-14.0%-10.5%-7.0%-3.5%0.0%
040080012001600200024002800320036004000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018
Arad
2483Arad
1815Bihor
5568Bihor
3351AR
-26.90%BH
-39.82%
-50.0%-45.0%-40.0%-35.0%-30.0%-25.0%-20.0%-15.0%-10.0%-5.0%0.0%
0600120018002400300036004200480054006000
1992 Comparație (1992 -2018) 2018

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

78

7. CONCLUZII

Din punct de vedere cantitativ indicatorii demografici ai județelor Arad și Bihor sunt
aproximativ din aceiași categorie valo rică. Totuși, în evoluția lor, aceștia determină creșteri
sau descreșteri, care, uneori, sunt total opuse ca manifestare (creștere sau descreștere).
Populația totală din cele două județe cunoaște o scădere în perioada 1992 -2018, cu
ponderi relativ apropiate, din punct de vedere al valorilor.
În ceea ce privește densitatea, așa cum am mai spus, în condițiile în care împărțitorul
este identic de fiecare dată, el fiind reprezentat de suprafața celor două județe, iar
deîmpărțitul este variabil, el fiind reprezentat de populația celor două județe, este logic ca
densitatea populației județelor Arad și Bihor să aibă a scădere direct proporțională cu
scăderea populației, valorile fiind chiar identice.
În cazul populației urbane din cele două județe, sit uația e diferită de la un județ la
altul, în condițiile în care, în perioada studiată, respectiv 1992 -2018, populația județului Arad
crește, iar a județului Bihor scade.
Nu același lucru se poate spune despre populația rurală a celor două județe. Din
nefer icire, aceasta, urmând trendul național, este în scădere cu valori ponderale destul de
îngrijătoare.
Din punct de vedere structural, populația pe sexe, cunoaște evoluții comparative cu
ale populației totale.
În cazul populației pe grupe de vârstă, situația e identică, atât în mediul urban, cât și
în mediul rural, respectiv, populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani, este în
scădere, populația adultă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani, crește în mediul urban, dar
scade în mediul rural, iar p opulația vârstnică, cu vârsta de 65 de ani și peste, cunoaște
aceiași situație, respectiv crește în mediul urban, dar scade în mediul rural. În unele c cazuri,
situațiile sunt diferite la nivelul celor două județe.
În ceea ce privește numărul de născuți -vii, în ambele medii de viață, rural și urban,
numărul acestora este în scădere. La fel și numărul decedaților.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

79 Numărul de căsătorii este în scădere, iar cel al divorțurilor, per ansamblu este în
scădere în județul Arad și în creștere în județul Bihor.
În ce ea ce privește mișcarea migratorie, în cazul sosirilor cu domiciliu sau plecările
cu domiciliu, fenomenul cunoaște creșteri numerice la nivelul ambelor județe, însă atunci
când vine vorba despre sosirile cu reședința sau plecările cu reședința, fenomenul c unoaște
scăderi numerice la nivelul ambelor județe.
În concluzie, prin analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor, am reușit
să înțeleg mai bine evoluția indicatorilor demografici din cele două județe, lucru pe care mi
l-am propus atunci când am ales acest subiect ca temă de studiu pentru lucrarea mea de
licență. Sper ca pe viitor, odată cu înscrierea la unul dintre programele de studiu de master
să aprofundez acest studiu.

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

80

8. BIBLIOGRAFIE

BERINDEI I., DUMITRAȘCU S., FAUR V., GODEA I., (1979), Bihor. Ghid Turistic al Județului,
Editura Sport -Turism, București;
BERINDEI O.I., POP Gr.P., (1972), Județul Bihor, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București;
BODIO L., (1876), Mișcarea populației în Italia și în alte state ale Europei , Roma;
GHINEA D, (1996), Enciclopedia Geografică a României volumul I (A -G), Editura Enciclopedică,
București;
GRAUNT J., (1662), Natural and Political Observations Made upon the Bills of Mortality , Londra;
GUILLARD A., (1855), Elemente de statistică umană sau demografie comparată , Paris;
MALTHUS T., (1826), Essay on the principle of population , Londra
NEGRU Ileana, ȚĂRĂU A., (2010), Monografia județului Bihor , vol. 1, Ed. Universi tății din Oradea,
Oradea;
POSEA G, (1997), Câmpia de vest a României , Editura Fundației România de mâine, București;
VELCEA Valeria, VELCEA I, MÎNDRUȚ, O., (1979), Județul Bihor , Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București;
VILLEY D., (1958), Leçons de démographie , Ed. Montchrestien, Paris;
VOLEDI I, (1966), Bihor – mic îndrumar turistic , Editura Meridiane, București;

***,1972, Meleaguri Arădene -Ghid Turistic , Consiliul Jude țean al Pionierilor Bihor;
***, (2015), Strategia pentru dezvoltarea durabila a jude țului Arad 2014 -2020, Consiliul Jude țean
Arad;
***, (201 3), Strategia pentru dezvoltarea durabila a jude țului Bihor 2014 -2020, Consiliul Jude țean
Bihor;

http://stati stici.insse.ro:8077/tempo -online/

Adelina Lavinia SALA – Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor

81
Universitatea
din Oradea PROCEDURA
privind elaborarea lucrării
de finalizare a studiilor COD:
SEAQ
PL – U. 04 Revizia
1 2 3 4 5 6 7 8
Aprobat în ședința de Senat
din data: 03.03.2014

ANEXA 10

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării
ANALIZA COMPARATIVĂ A POPULAȚIEI JUDEȚELOR ARAD ȘI BIHOR

Autorul lucrării
Adelina Lavinia SALA

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de
finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Geografie, Turism și Sport din cadrul
Universității din Oradea, sesiunea iunie 2019 a anului universitar 2018 -2019 .
Prin prezenta, subsemnata (nume, prenume, CNP) Adelina Lavinia SALA ,
2970516057630 , declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către
mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii
de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.

Oradea,
21.06.2019 Semnătura