Capitolul I – Rolul platformelor ERP în afacerile prezentului 1.1 Platformele ERP – delimit ări conceptuale și caracteristici ERP este acronimul… [611868]

Capitolul I – Rolul platformelor ERP în afacerile prezentului
1.1 Platformele ERP – delimit ări conceptuale și caracteristici
ERP este acronimul pentru Entreprise Resource Planning (Planificarea Resurselor
Întreprinerii), dar chiar și după denumirea lui complet ă nu ne putem da seama de ceea ce
înseamnă cu adevărat un sistem ERP sau de ceea ce poate face unul1.
Alegerea sistemului ERP potrivit, va integra toate func țiile esențiale (platformele pentru
managementul proceselor de afaceri, managementul lan țului de aprovizionare-desfacere,
mangementul rela țiilor cu clien ții, managementul resurselor umane etc.), de care întreprinderea
are nevoie pentru a func ționa, într-un sistem complet care va eficientiaza procesele și informația
în întreaga organiza ție2.
Consider c ă obiectivul principal pentru care o întreprindere apeleaz ă la introducerea unui
sistem informatic de tip ERP este acela de a asigura c ă toate activit ățile din cadrul entit ății se
desfăsoară eficient și într-un timp util.
O definiție a sistemelor ERP este dat ă de American Production and Inventory Control
Society care spune: ,,un cadru pentru organizarea, definirea și standardizarea proceselor
economice pentru a asigura planificarea eficient ă și controlul într-o organiza ție, astfel încât
aceasta să poată utiliza cunoa șterea intern ă pentru a g ăsi avantaje externe”3.
Sistemele ERP pot fi caracterizate astfel: ca pachete de aplica ții software standardizate,
potrivite pentru orice tip de organiza ție, care ofer ă o largă funcționalitate (mai larg ă decât o
organizație ar avea nevoie ) și se așteaptă să acopere aproape orice nevoie din entitate 4.
Orice sistem trebuie s ă posede câteva caracteristici5cheie pentru a se putea denumi o
soluție ERP veritabil ă:
vFlexibilitatea: un sistem ERP trebuie s ă flexibil pentru a putea r ăspunde la schimb ările
continue care se produc în întreprindere;
1***, What is ERP?, http://www.netsuite.com/portal/resource/articles/erp/what-is-erp.shtml
2***, What can an ERP system can do for my business?, https://www.microsoft.com/en-
us/dynamics365/what-is-erp
3***, http://www.apics.org/dictionary/dictionary-information?ID=1294
4Rothlin, M., Management of Data Quality in Enterprise Resource Planning Systems, 2010, p. 4.
5***, http://www.wirc-icai.org/material/7-An-Overview-Resource-Planning_ERP_.pdf

vModular si deschis: înseamn ă că orice modul dintr-un sistem ERP poate s ă funcționeze
perfect atât individual cât și în grup dac ă este necesar acest lucru;
vUn sistem ERP trebuie s ă fie capabil s ă încorporeze o multitudine de func ții
organizaționale și economice care s ă fie potrivite pentru toate entit ățile;
vUn sistem ERP nu trebuie s ă fie limitat doar pân ă la granițele întreprinderii, acesta
trebuie să comunice și să aibă legăuri și cu mediul exterior;
v Best Business Practices : un sistem ERP trebuie s ă dețină o colecție de cele mai bune
practici cu scopul îmbun ătățirii operațiunilor la nivelul functional.
1.2 Evolu ția platformelor ERP – scurt istoric
Consider c ă în economia global ădin zilele noastre, platformele integrate ERP se
regăsesc printre cele mai necesare și performante programe informatice existente pe pia ță și
majoritatea marilor organiza ții dețin cel putin un sistem ERP.
Este greșit să gândim c ă implementarea unui sistem ERP va imbun ătăți toate ariile
funcționale ale unei organiza ții peste noapte, totul depinde de cât de bine sistemul ERP ales, se
potrivește cu structura, strategia și cultura entit ății6. La fel putem spune și despre apari ția și
evoluția primelor sisteme ERP, ele nu au fost de la început în topul aplica țiilor informatice atât
de mult necesare pentru bunul mers al unit ăților economice, ci s-au dezvoltat pe parcurs, pornind
de la mici aplica ții software care erau folosite îndeosebi pentru asistarea proceselor de produc ție
și ajungând la o aplica ție software care integreaz ă o multitudine de procese economice într-un
singur sistem unic.
În continuare vom vedea prin ce etape au trecut ERP-urile de-a lungul anilor și cum au
evoluat pân ă să ajungă la succesul din prezent.
Istoria ERP începe de pe la începutul anilor 1960, când majoritatea organiza țiilor au
implementat și dezvoltat aplica ții centralizate de calculatoare, majoritatea destinate pentru
asistarea proceselor de produc ție,calcularea salariilor sau controlul stocurilor. Limbajele de
programare folosite erau Fortran, Algol si Cobol .
În continuare, prin anii 1970, aceste aplica ții s-au dezvoltat și au luat na ștere primele
sisteme de planificare a necesarului de materiale ( Material Requirements Planning (MRP)) cu
6Hossain, L., Patrick, J. D., Rashid, M. A., The Evolution of ERP Systems: A Historical Perspective, 2002, p. 5

ajutorul c ărora organiza țiile vor putea stabili de cât ă materie prima va fi nevoie, în func ție de
producția planificat ă. MRP era folosit pentru gestionarea aprovizion ării și a altor operatiuni.
Aceste aplica ții erau ini țial scumpe, mari și era nevoie de mul ți angajați specializa ți pentru a se
ocupa de acestea.
Tot în anii 1970, dup ă implicarea Asocia ției Americane de Produc ție și Control a
Stocurilor (APICS- American Production and Inventory Control Society), a avut loc o cre ștere
important ă a implement ărilor de sisteme MRP. De altfel, au ap ărut și dezvotări, în sensul
încorporării aplica țiilor de planificare a capacit ăților de produc ție (CRP – Capacity
Requirements Planning) și a celor de planificare a operatiilor și a vânzărilor (SOP – Sales and
Operations Planning).7
În anii 1980, urmând acela și traseu spre dezvoltare, au fost introduse sistemele de
planificare a resurselor de produc ție (Manufacturing Requirements Planning(MRP II))
încorporând astfel toate resursele necesare produc ției.
Termenul ERP ( Enterprise Resource Planning ) î și face apari ția la începutul anilor 1990,
când MRP a evoluat spre MRP II. Cu scopul de a integra toate procesele economice, sistemele
ERP își continuă dezvoltarea ducând la crearea unor aplica ții complexe care vizau toate zonele
de interes pentru o organiza ție.
ERP a început s ă fie folosit pentru multiple activit ăți, se putea lucra în mai multe centre
de activitate, procesele și activitățile economice erau definite prin intermediul soft-ului și
includea mai multe module precum, programele orientate-obiect și arhitectura client-server8.
Dacă la început doar marile companii se foloseau de platformele ERP, cu timpul și
companiile mici și mijlocii au început s ă le adopte . Anii 1990 aduc cu ei tehnologii noi,
concentrându-se pe arii specializate precum solu ții e-business pe zona rela țiilor cu furnizorii –
SCM (Supply Chain Management), solu ții e-business pe zona rela țiilor cu clientii – CRM
(Customer Relationship Management), gestionarea ciclului de via ță al produselor – PLM
(Product Lifecycle Management), APS (Advanced Planning and Scheduling) etc.9, generând
apariția conceputului de ERP extins sau ERP II.
7Hurbean, L., Fotache, D., P ăvăloaia, V. D., Dospinescu, O., Platforme integrate pentru afaceri. ERP, Editura
Economica, Bucure ști, 2013, p. 14
8***, Istoria ERP, http://www.mnemos.roblogspot.aspx?a=IstoriaERP
9Rajesh Ray, Enterprise Resource Planning, Editura Tata McGraw Hill Education Private Limited, 2011, p. 10

În anii 2000 î și fac apari ția și aplicațiile Business Intelligence (BI) și Cloud Computing ,
,,sistemele ERP fac un nou pas în dezvoltarea lor prin utilizarea internetului pentru eficientizarea
funcționalităților’’10. De exemplu, clien ții pot avea acces la stocurile din compania furnizorilor
sau pot vedea parcursul propriei comenzi de oriunde s-ar afla pe glob doar prin intermediul
internetului.
Această extindere și evoluție a platformelor ERP de-a lungul anilor, a f ăcut ca astazi s ă
avem acces la acest instrument software care u șurează munca și integreaz ă într-un timp util,
informațiile necesare pentru desf ășurarea activit ății economice în aproape toate întreprinderile
din lumea întreag ă. În figura 1.1. avem o schem ă descrisă în cinci etape a evolu ției sistemelor
ERP .
Figura 1.1. Evolu ția Sistemelor ERP
Sursa: Fotache, D., Hurbean, L. – Solu ții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura
Economica, Bucure ști, 2013
Figura 1.1. Evolu ția Sistemelor ERP
1.3 Principalele func ționalități ale platformelor ERP
Din punct de vedere al modului de organizare, ERP este structurat pe principalele
funcții11ale întreprinderii: contabilitate-financiar, vînz ări și creanțe, cumpărări și datorii, stocuri,
management depozit, service, resurse, resurse umane, fabrica ție, marketing și vînzări alături de
alte funcții utile. Fiecare department func țional este la rândul lui împ ărțit în alte subcategorii de
10***, Ce este ERP, http://www.soft-erp.ro
11***, Care sunt func ționalitățile ERP, http://www.soft-erp.ro/functionalitati_erp.html

funcții specifice. Lista de func ționalități enumerat ă mai sus se regaseste în forma unor module
integrate din care companiile pot alege numai ceea ce au nevoie.
Majoritatea suitelor software ERP pe care le g ăsim astăzi pe piață, oferă o gamă largă de
module și aplicații care sunt concepute pentru a simplifica și automatiza activit ățile și sarcinile în
aproape fiecare department de back-office, precum:
SCΜ(Suррlу Cһɑin Μɑnɑgеmеnt): mɑnɑgеmеntul lanțului de aprovizionare-
Integrarea ERP și SCM aduc multiple avantaje precum: centralizarea, reducerea costurilor de
producție, creșterea vitezei de lucru, flexibilitatea, accesul de la distan ță, ușurință în mentenan ță
și administrare, precum și performan ță ridicată12.
Un număr tot mai mare de întreprinderi admit beneficiile ERP-urilor când vine vorba de
gestionarea informa țiilor afacerii, integrarea diverselor sisteme și procese de lucru și asigurarea
eficienței operaționale optime.
Când vine vorba de managementul lan țului de aprovizionare-desfacere (SCM),
întreprinderile trebuie s ă interacționeze cu numero și furnizori și parteneri în vederea ob ținerii
materiilor prime și a resurselor necesare pentru a aduce produse finite pe pia ță. Dintre
numeroasele beneficii aduse de unirea mediului de lucru complex de tip ERP și a celui mai
simplificat oferit de SCM se num ără13: îmbunătățirea eficien ței a departamentelor care lucreaz ă
în cadrul lan țului de aprovizionare, probabilitatea ca problemele IT s ă creeze blocaje care s ă
împiedice eficien ța este mic ă, soluțiile flexibile ale lan țului de aprovizionare pot fi adaptate cu
ușurință în cazul viitoarelor schimb ări care pot avea loc.
O întreprindere nu poate construi o echip ă bună de profesioni ști fără ajutorul resurselor
umane. НRΜ(Нumɑn Rеsοurcе Μɑnɑgеmеnt): -managementul resurselor umane- este o
aplicație software proiectat ă să capteze toate informa țiile angaja ților, ajută companiile s ă reducă
volumul de mun ă și duc la îndeplinire eficient sarcinile de resurse umane. Caracteristicile cheie
ale HRM sunt: recrutarea de oameni, formarea acestora, motivarea angaja ților precum și
comunicarea la locul de munc ă, siguranța la locul de munc ă și multe altele.
12Hurbean, L., Fotache, D., P ăvăloaia, V. D., Dospinescu, O., Platforme integrate pentru afaceri. ERP, Editura
Economica, Bucure ști, 2013, p. 211
13***, Understanding the Role of ERP in Supply Chain Management, http://www.compudata.com/the-role-
of-erp-in-supply-chain-management/

În dorința obținerii succesului dorit, întreprinderile trebuie s ă depună eforturi continue
pentru cre șterea vânz ărilor, pentru a îmbun ătăți managementul rela țiilor cu clien ții și pentru a
putea oferi servicii de calitate superioar ă.
Pentru atingerea acestor obiective avem nevoie de solu ții orientate pe client. CRΜ
(Custοmеr Rеlɑtiοnsһiр Μɑnɑgеmеnt):-managementul rela țiilor cu clien ții- sistemele CRM
sunt aplica ții informatice concentrate pe îmbun ătațirea calitativ ă și ajustarea cantitativ ă a
relațiilor cu beneficiarii firmei14.
BI (Business Inteligence)- funcționalitatea de business inteligence (BI) ofer ă informații
în timp real, ele fiind prezentate într-o varietate de moduri care corespund cel mai bine
preferințelor utilizatorilor individuali.
Întrepinderile de ast ăzi abundă de date, dar nu știu cu adev ărat ce anume s ă facă cu ele
ca să le facă utile. Aici î și face apari ția BI, care va aduna și analiza aceste date și la final le v-a
prezenta într-un format u șor de interpretat. Asocierea dintre BI și ERP va aduce toate
informațiile importante și le va prezenta într-o platform ă care va lua ajuta la luarea deciziilor mai
rapid și mai ușor.
Marii furnizori pe pia ța internațională a soluțiilor BI sunt în num ăr de 4: SAP, Oracle,
IBM și Microsoft.
Ρеntru mɑjοritɑtеɑcοmрɑniilοr, rеɑlizɑrеɑunеi crеștеri рrοfitɑbilеîn cοntеxtul ɑctuɑl
dе ɑfɑcеri nu еstеun lucru sim рlu. Sеcοnfruntă cu οsеriеdе рrοvοcări рrеcum cοncurеnțɑ
glοbɑlă, cοnsοlidɑrеɑdе рiɑță, dеficitul dеsреciɑliști, nοi rеglеmеntări lеgislɑtivе și ɑștерtări
mɑi mɑri din рɑrtеɑcliеnțilοr. Ρеntru ɑrăsрundе ɑcеstοrɑ, trеbuiеsă ɑibă cɑрɑcitɑtеɑdе ɑ
rеɑcțiοnɑși dе ɑ-și trɑnsfοrmɑɑctivitɑtеɑrɑрid, еficiеnt din рunctul dеvеdеrеɑl cοsturilοr, fără
ɑsɑcrificɑрrοfitɑbilitɑtеɑ, trɑnsрɑrеnțɑsɑu cοntrοlul intеrn.
În ɑcеst cοntеxt cοmрɑniilе ɑu nеvοiеdеun sistеm IT flеxibil, rοbust și sigur. Αu nеvοiе
dе ο ɑр licɑțiеcɑrеtrɑtеɑză еficiеnt și intеgrɑl рrοcеsеlеsреcificеdοmеniului lοr dе ɑctivitɑtе.
Sοluțiɑdе рlɑnificɑrе ɑrеsursеlοr întrерrindеrii (ΕRΡ) ɑrеun rοl vitɑl în ɑsigurɑrеɑsuccеsului
cοmрɑniеi. ΕRΡ еstеɑzi, tοt mɑi mult, рrеțul рlătit реntru dеrulɑrеɑеficiеntă ɑunеi ɑfɑcеri.
1.4 Tendin țele dezvolt ării platformelor ERP
14***, Managementul rela țiilor cu clien ții, http://www.softconsulting.ro/page/Solutii/CRM/

Bunul mers al activit ăților din interiorul întreprinderilor mari sau mici este aproape
imposibil de realizat f ără ajutorul platformelor ERP, prin care centralizarea datelor și prelucrarea
lor poate oferi managerului imaginea de ansamblu a situa ției companiei, în timp real.
Tendințele economice au evoluat foarte mult în ultimii ani, iar o dat ă cu ele au evoluat și
cele ale sistemelor ERP. Numero și factori au determinat aceast ă evoluție, printre cei mai
numeroși aflându-se: diversitatea mediului economic, din dorin ța de creștere a eficien ței și a
profitului s-a m ărit competitivitatea între marile companii, informatizarea a cât mai multor
activități.
Atât pe pia ța româneasc ă cât și pe cea interna țională, noi dezvoltatori au f ăcut investi ții
uriașe în demersul descoperirii unor mari și inovatoare sisteme de aplica ții ERP, despre care vom
vorbi și analiza în acest subcapitol.
Noi tehnologii informa ționale precum , Cloud Computing, Grid Computing, Software as a
Service (SaaS ), externalizarea serviciilor informatice – outsourcing acapareaz ă lumea industrial ă
a aplicațiilor integrate ERP.
vCloud computing
În termeni simpli cloud computing , înseamn ă stocarea și accesarea datelor și a
programelor pe Internet în loc de stocarea lor in hard disk-ul computerului. Termenul de cloud
(nor) este o simpl ă metaforă folosită pentru Internet15.
Cloud computing a devenit un trend informa țional important, speciali știi preconizeaz ă că
va revolu ționa procesele tehnologiei informa ției (IT) și piețele din domeniul IT. Prin intermediul
tehnologiei cloud computing și a serviciilor oferite de providerii acestora , utilizatorii folosesc o
varietate de device-uri (calculatoare, laptopuri, smartphone-uri) pentru accesarea programelor,
dezvoltarea plaftormelor de aplica ții și stocare pe Internet. Avantajele tehnologiilor cloud
computing include reducerea costurilor și accesibilitatea16.
Un model de implementare ,,nor” specific ă modul în care resursele din cadrul norului
sunt împar țite, astfel observ ăm patru categorii17de Cloud Computing. Fiecare model
influențează scalabilitatea corespunz ătoare, fiabilitatea, securitatea si costul.
Private Cloud, care este de ținut de o entitate specific ă și este de obicei folosit de entitatea
respectivă sau de un client al ei. Aceast ă categorie ofer ă securitate ridicat ă la un cost bun.
Public Cloud, care poate fi de ținut de o organiza ție mare sau o companie care ofer ă
serivicii cloud iar serviciile oferite pot fi folosite de c ătre publicul general. Datorit ă acestei
deschideri c ătre oricine, aceas ă rețea este mai pu țin sigură și este cea mai ieftin ă variantă.
15***, What is Cloud Computing, http://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asp
16Furth, B., Escalante, A. Handbook of Cloud Computing, Springer Science & Buisiness Media, 2010, p. 3
17Jamsa, K., Cloud Computing: SaaS, PaaS, IaaS, virtualization, business models, mobile, security and more,
Burlington, MA: Jones & Barlett Learning, 2013, p. 6

Community Cloud, acest nor este împ ărțit de două sau mai multe organiza ții care impart
scopuri comune.
Hybrid Cloud, acesta cuprinde dou ă sau mai multe modele prezentate anterior și resursele
pot fi utilizate total sau par țial în func ție de utilizatori.
În ultimii ani, serviciile cloud au evoluat și au avut o ascensiune considerabil ă și în
România. Utilizatorii acestor servicii sunt mult mai informa ți cu privire la ce presupune acest tip
de servicii și ce beneficii pot aduce celor care adopt ă și folosesc Cloud Computing-ul.
Conform exper ților18, dacă acum, peste 60% din companiile enterprise utilizeaz ă ,,norul”
în viitor inclusiv IMM-urile și instituțiile publice vor apela la aceast ă soluție cu scopul de a- și
informatiza și eficientiza activitatea. Principalele solu ții de business utilizate cel mai frecvent în
rândul întreprinderilor mici și mijlocii Romania sunt email-ul (64,3%), urmate de solu țiile de
facturare electronic ă (39,1%) și soluții de stocarea datelor (36,8%), iar industriile în care sunt
utiliazate cel mai mult sunt telecomunica țiile, sistemele bancare și transporturile.
vSoftware as a Service (SaaS)
Software ca serviciu (SaaS) sau denumit uneori ,,software la cerere” (on-demand), este
un model de livrare software în care aplica țiile sunt gazduite de un furnizor și pot fi accesate de
către utilizatori cu ajutorul internetului.
Conceptul de software ca serviciu (SaaS) se confrunt ă cu o creștere destul de mare și este
adoptat pe o scar ă largă pe piața serviciilor IT. Este cel mai cunoscut segment al pie ței cloud
computing fiind folosit de cei mai mul ți utilizatori, ofer ă experiențe de prima mân ă cu aplica țiile
bazate pe cloud, cum ar fi Office 365, Salesforce, Box și Google Aps.
18Sandu, L., Piața româneasc ă de soluții cloud, estimat ă la 200 de milioane de euro in 2018 , 01.10.2015
http://www.marketwatch.ro/articol/14825/Pia ța_româneasc ă_de_soluții_cloud_estimat ă_la_200_de_milio
ane_de_euro_în_2018/