2020 UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI , PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ ROLUL METODELOR INTERACTIVE ÎN… [611791]

2020 UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI , PSIHOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ROLUL METODELOR INTERACTIVE ÎN
PREDAREA -ÎNVĂȚAREA LIMBII ȘI
LITERATURII ROMÂNE LA LICEUL
TEHNOLOGIC DIN JIMBOLI A
Lucrare metodico -științifică pentru obținerea gradului didactic I
în învățământ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CANDIDAT: [anonimizat].univ.dr. DRĂUCEAN ADELA Prof. DUDAȘ DIANA -ANDREEA

1
UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ROLUL METODELOR INTERACTIVE ÎN
PREDAREA -ÎNVĂȚAREA LIMBII ȘI
LITERATURII ROMÂNE LA LICEUL
TEHNOLOGIC DIN JIMBOLIA
Lucrare metodico -științifică pentru obținerea gradului didactic I
în învățământ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CANDIDAT: [anonimizat].univ.dr. DRĂUCEAN ADELA Prof. DUDAȘ DIANA -ANDREEA

2
I. Abstrac t

Lucrarea de față prezintă o microcercetare referitoare la metodele interactive utilizate
de cadrele didactice în studiul disciplinei limba și literatura română. Studiul a fost realizat pe
un eșantion de 55 de elevi de clasa a IX -a și a XI -a, desfășur at în perioada cuprinsă între 15
februarie 2019 -15 iunie 2020. Microcercetarea a presup us ca elevilor să li se prezinte cât mai
multe metode interactive pe parcursul anului ș colar, metode utilizate la majoritatea orelor de
curs, cu scopul de a vedea dacă gradul de implicare al acestora în activitățile de la clasă crește,
dar și dacă actul educațional est e perceput ca unul de calitate sau dimpotrivă . În urma
rezultatelor obținu te s-a observat că elevii au fost mai receptivi, au perceput învățarea ca pe o
activitatea mai facilă , au reținut informația ma i ușor și au participa t la ore activ, cu rezultate
vizibile pe parcursul perioadei de cercetare .
Cuvinte cheie: chestionar, met ode interactive, microcercetare, act educațional,
învățare .

3
II. Introducere

Preocuparea cadrelor didactice pentru optimizarea procesului de predare -învățare a
limbii și literaturii române se poate observa cu ușurință dacă ne uităm la lista lucrărilor de
specialitate publicate în ultimii ani.
Studiile au demonstrat că metodele interactive de predare -învățare accelerează
însușirea cunoștințelor și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice, dezvoltă
creativitatea și îi determi nă pe elevi să participe la cursuri în mod activ, îi responsabilizează și
mobilizează pentru propria formare.
Noi, cadrele didactice, avem marele avantaj de a avea libertate în alegerea metodelo r,
mijloacelor și formelor de organizare a activității de predare -învățare, cu scopul de a ne atinge
obiectivele propuse .
Tema aleasă reprezintă preocuparea mea pentru inovarea strategiilor didactice în
vederea creșterii motivației și interesului elevilor de liceu pentru învățarea școlară. În lucr area
de față î mi propun să demonstrez că metodele interactive creează un climat afectiv confortabil
ce determină participarea cu mai multă plăcere a elevilor la ore. Datorită inducerii stării de
confort afectiv, metodele moderne stimulează implicarea elevi lor în activitatea de învățare,
dezvoltă gândirea critică și formează capacitatea de autoinstruire ce determină prelucrarea
independentă a informaților, toate acestea reprezentând deziderate ale societății contemporane
și ale învățământului modern.
Lucrar ea de față este structurată în trei mari capitole, fiind prezentate cele mai
importante aspecte ale temei alese.
Primul capitol prezintă aspecte teoretice ale învățării în școală, ale proceselor psihice
implicate în procesul educațional, dar și modul prin care se dezvoltă motivația pentru
studier ea limbii și literaturii române . Este structurat în două subcapitole care tratează atât
procesele cognitive ce sunt implicate în învățarea școlară, dar și modalitatea prin care cadrul
didactic poate să îi motiveze pe elevi în studiul disciplinei limba și literatura română.
Al doilea capitol prezintă metodele tradiționale, da r și metodele moderne, interactive
utilizate de cadrele didactice pentru a -i face pe elevi să participe activ la orele de curs.
Accentul cade p e metodele interactive, metode atât de necesare profesori lor în ziua de astăzi,
deoarece pe lângă faptul că trebuie să predăm aspectele teoretice ale disciplinei, ne
confruntăm și cu un interes scăzut al educabililor vis -a-vis de disciplinele studiate în ș coală.

4
Acest dezinteres ar putea fi pus pe seama dezvoltării noilor tehnologii, ale noilor gadget -uri,
care îi încântă zilnic pe copii, dar care pe termen lung pot afecta capacitatea de concentrare.
Al treilea capitol prezintă microcercetarea pedagogică re alizată la Liceul Tehnologic
din Jimbolia, liceu atât cu profil tehnologic, cât și cu clase de filologie sau de la profilul real.
Am ales un eșantion de 55 de elevi de clasa a IX -a și a XI -a, la care am utilizat preponderent
metode interactive. La sfârșitul cercetării elevii au primit un chestionar în care trebuia să -și
spună părerea vis -a-vis de aceste metode interactive. Pot afirma că rezultatele obținute au fost
cel puțin mulțumitoare.
Scopul acestei cercetării este de a încuraja cadrele didacti ce să utilizeze mai de s
metodele interactive, deoarece așa cum au demonstrat majoritatea studiilor de specialitate,
elevi sunt mai implicați, mai activi și receptează informația cu mai multă ușurință.
Societatea actuală dorește ca tinerii să poată face f ață ușor schimbărilor d e pe piața
muncii. Totuși, educația școlară presupune ca tinerii ce ies de pe băncile școlii să fie nu doar
capabili de a se reorienta în carieră , ci și de a fi persoane cu o conștiință a trecutului, a faptului
că trecutul este la fe l de important ca viitorul și că valorile culturale sunt la fel de importante
ca noile tehnologii.

5
Cuprins
I. Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
II. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
Capitolul 1. Învăț area în școală ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
1.1 Procese pshice implicate în învățare ………………………….. ………………………….. …………… 10
1.1.1 Percepția și atenția ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
1.1.2 Reprezentările ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
1.1.3 Memoria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
1.1.4 Gândirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
1.1.5 Limbajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
1.2 Formarea motivației pentru studierea limbii române ………………………….. ………………… 19
Capitolul 2. Metode de învățământ. Microcercetare pedagogică ………………………….. …… 23
2.1 Definire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
2.2 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
2.3. Funcțiile metodelor de învățământ ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.4. Clasificarea metodelor de învățământ ………………………….. ………………………….. ……….. 26
2. 5 Metode didactice utilizate în studierea limbii și literaturii române ………………………. 30
2.5.1 Lucrul cu manualul și alte cărți ………………………….. ………………………….. ……………. 30
2.5.2 Conversația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
2.5.3 Învățarea prin exerciții ………………………….. ………………………….. ……………………….. 32
2.6 Utilizarea metodelor interactive în cadrul orelor de limba și literatura română …………. 33
2.6.1 Metoda brainstorming (asalt de idei, furtună în creier) ………………………….. ……….. 35
2.6.3 Metoda R.A.I (răspunde, arunc ă, întreabă) ………………………….. ……………………….. 36

6
2.6.4 Diagrama Venn ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
2.6.5 Metoda „Știu – Vreau să știu – Am învățat” ………………………….. ………………………. 39
2.6.6 Lucrul în perechi sau „ Partenerul de sprijin ”. ………………………….. …………………… 40
2.6.7 Metoda ciorchinelui ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 41
2.6.8 Turul galeriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 41
2.6.9 Metoda exploziei stelare ………………………….. ………………………….. ………………… 44
2.6.10 Metoda procesului literar ………………………….. ………………………….. ………………. 47
2.6.11 Metoda predicției ………………………….. ………………………….. ………………………….. 51
2.6.12 Dezbaterea Karl Popper ………………………….. ………………………….. ………………… 51
2.6.13 Metoda cadranelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 52
2.6.14 Metoda „Scaunul autorului” ………………………….. ………………………….. …………….. 53
2.6.15 Metoda mozaicului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 54
2.6.16 M etoda cubului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 55
2.6.17 Metoda Cvintetul ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57
2.7 Impactul metodelor interactive asupra elevilor și profesorilor ………………………….. .. 59
Capitolul 3. Microcercetare pedagogică – aplicarea chestionarului la finalul activității 64
III. Concluzii finale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 72
IV. Bibliogr afie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 74
V. Webografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 74
VI. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 77
Anexa 1 – Proiect didactic – metoda brainstorming ………………………….. ……………………….. 77
Anexa 2 – Proiect didactic – metoda ciorchinelui ………………………….. ………………………….. 82

7
Anexa 3 – Proiect didactic – metoda exploziei stelare ………………………….. ……………………. 85
Anexa 4 – Proiect didactic – metoda procesului literar ………………………….. …………………… 88
Anexa 5 – Proiect didactic – metoda mozaicului ………………………….. ………………………….. .. 91
Anexa 6 – Proiect didactic – metoda cubului ………………………….. ………………………….. ……. 95
Anexa 7 – Test de evaluare – metoda cubului ………………………….. ………………………….. …… 98
Anexa 8 – Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 99
Anexa 9 – Activități desfășurate de elevi ………………………….. ………………………….. ……….. 101

8
Capitolul 1. Învățarea în școală

Învățarea nu reprezintă un fenomen specific specie i umane, aceas ta este prezentă și la
nivelul lumii animale, fiind în strânsă concordanță cu fenomenul adaptării.1 Numeroase
cercetări mai recente au demonstrat faptul că învățarea poate să apară și în lumea “nevie ”,
materialele de sinteză putând ”reține” și ”învăța” anumite forme.2 În literatura de specialitate
sunt prezentate numeroase definiții ale învățării. Așadar, pentru om, învățarea reprezintă o
formă principal ă de activitate psihică.3
Cele mai multe definiț ii date în vățării consideră fundamentală id eea de schimbare,
transformare, modificare , relativ stabilă a comportamentului, aceasta fiind rezultatul trăirii
unei experiențe determinată de repetiție și exercițiu4.
Învățarea constituie o cerință socială și totodată calea omului spre desăvârșire.
Termenul "învățare" este folosit de secole pentru a denumi activități prin care oamenii se
străduiesc să asimileze informații și să -și formeze anumite genuri de competențe. Așadar,
datorită învățării nu se acumuleaz ă doar informații, ci se formează gândirea, sentimentele și
voința, practic întreaga personalitate. Pot fi distinse mai multe forme ale învățării: învățare
spontană (socială), care are loc în familie și/sau atunci când îți exerciți profesia, dar nu numai ,
și învățarea sistematică sau învățarea școlară.5
Învățarea școlară este o formă de activitate care se subordonează, în principal unor
scopuri informativ – formative.6 Învățarea școală se desfășoară într -un cadru formal,
instituțional. Poate fi definită ca o transformare intenționată, relativ stabilă a
comportamentului elevului pe baza unei experiențe organizate, structurate, observate, dirijate
și controlate în condiți ile activității și ambianței școlare.7
Învățarea școlară este forma dominant ă de activitate în perioada școlarizării
obligatorii, dar și pentru o perioadă mai lungă de timp, în funcție de durata studilor. Așadar,

1 https://www.scribd.com/doc/31590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare , consultat în 15.02.2020.
2 https://www.scribd.com/document/451387768/CURS -INTRODUCERE -IN-PSIHOLOGIE , consultat în
15.02.2020.
3https://www.scribd.com/doc/31590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare , consultat în 15.02.2020.
4 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, Dimensiunile psihologice ale învățării , Ed. Universității „Aurel Vlaicu ”, Arad,
2008, p. 7 .
5 Bogdan, Bălan, Ștefan, Boncu, Constantin , Cucoș (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice , Editura Polirom, 2005, p. 45.
6http://scis.ro/images/Articole/2018/erasmus_ka1/Produse%20finale/Factori_ai_invatarii_efic iente.pdf , consultat
în 16.02.2020..
7 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , p. 9.

9
rezultatele învățării școlare trebuie privi te sub două aspect e, cel formativ și informativ , având
în vedere că școlarizarea este organizată gradual și diferențiat pe cicluri și profiluri, cu
finalități precise pentru fiecare ciclu școlar. Aspectul informativ constă în însușirea unui
conținut informaț ional util, a unor scheme de acțiune și a unor algoritmi intelectu ali, iar
aspectul formativ presupune formarea și transformarea aparatului cognitiv al elevului care
contribuie la formarea și dezvoltarea personalității acestuia.
Astăzi, datorită multitudini de inform ații, organizarea învățării șco lare nu se referă
doar la transmiterea și însușirea respectivelor informații, cât mai ales la procedee și modalități
de orientare și dobândire independent ă a cunoștințelor. Învățarea nu înseamnă acumulări de
informații, ci ea trebuie să ducă la formarea unor capacități de orient are, gândi re și
creativitate, la flexibilizarea structurilor cognitive și at itudinale, pentru a permite o cât mai
bună adaptare la schimbările rapide ale mediului social.
Învățarea școlară prezintă o importanță deosebită în dezvoltarea psihică a elevului .
Totodată, dezvoltarea psihică, condiționează și face posibilă învățarea.8 Învățarea este un act
complex care implică întreg psihicul uman. În diversele faze ale învățării, procesele psihice
sunt angrenate în mod diferențiat, dar unitar.9 Așadar, un proces efic ient de învățare
presupune dezvoltarea gândirii abstracte, crearea independenței și inițiativei în rezolvarea
problemelor complexe. Evident, aceasta trebuie să se bazeze pe cultivarea motivației. În
consecință, este necesar un progre s al tuturor proceselor pshice.10

8https://www.scribd.com/document/97187397/INV%C4%82%C5%A2AREA -%C5%9ECOLAR%C4%82 ,
consultat în 17.02,2020.
9 https://www.academia.edu/30854848/PSIHOLOGIA_EDUCA%C5%A2IEI , consultat în 17.02.2020.
10 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , p. 50.

10
1.1 Procese pshice implicate în învățare

Procesele psihice reprezintă modalități de bază caracterizate printr -o desfășurare
discursivă, plurifazică și specializate sub aspectul funcționalității, al conținutului
informațional și al formelor de realizare.
Eficiența învățării depinde de procesarea cognitivă a info rmației, atât la nivel sen zorial
(senzații, percepții, reprezentări), cât și la nivel superior (gândire, memorie, imaginație,
limbaj).De asemenea, orice învățare este însoțită și stimulată de afec tivitate , iar lipsa
motivației sau voinței ar duce la impos ibilitatea realizării sau la o realizare mult deficitară a
activității de învățare.
Plecând de la o modelare riguroasă a situației educative, profesorul are posibilitatea să
identifice modalitățile d e intervenție educativă , potrivite, adaptate realității concrete cu care
se confruntă .11
Învățarea școlară este o activitate psihică complex ă care implică toate procesele și
fenomene psihice. Ea este condiționată de factori interni, dar și externi: condiți ile de mediu
(mediu facilitator su inhibitor), personalitatea profesorului, metodele utilizate, stilul de
predare, interacți une interpersonală intragrupală etc. Psihologia educației pune accent pe
condițile interne ale învățării, pe mecanismele psihologice care intervin în procesul învățări i,
astfel întâlnim câteva aspecte, aspectul procesual și cel stimulativ și reglator.
Aspectul procesual se referă la implicarea proceselor cognitive și intelectuale în
învățare (percepții, reprezentări, gândire, memorie, imaginație și limbaj) ,care cuprin de cel
puțin patru momente care se articulează atât de strâns, încât practic se contopesc în unu l și
același proces de învățare:
1. perceperea sau recepționarea materialului;
2. înțelegerea acestuia;
3. memorarea și stocarea lui în memorie;
4. actualizarea materialului sub forma recunoașterii, reproducerii sau transferului de
cunoștințe și deprinderi.
Aspectul reglator se referă la participarea proceselor și funcțiilor psihice care au rol
stimulativ și r eglator pentru actul învățării: motivație, afectivitate, voință, atenție.12

11 https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AIEI_CURS , consultat în 18.02.2020.
12 https://www.scribd.com/doc/31590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare , consultat în 18.02.2020.

11

Dezvoltarea cognitivă se referă la liniile de evoluție ale proceselor și funcțiilor
cognitive/intelectuale. Intelectul reprezintă totalitatea proceselor, funcțiilor și activităților
psihice care fac posibilă cunoașterea, în timp ce inteligența este definită ca o aptitudine
generală care face posibilă adaptarea la mediu în situații foarte variate.
Procesele psihice cognitive înglobează se nzații, percepții, reprezentări (procese
senzoriale) gândire, memorie, imaginație și limbaj (procese cognitive superioare) .13
1.1.1 Percepți a și atenția

Învățarea începe prin cunoașterea mediului înconjurător. Ea se realizează datorită
procesului numit “percepție ”.
Percepția reprezintă cunoașterea obiectelor și fenomenelo r în to talitatea lor, atunci
când ele acționează asupra organelor senzoriale. Ea implică o sinteză a senzațiilor (fiecare
senzație ne informează numai despre un aspect al me diului (olfactiv, visual, sonor etc). Pe
urmă, imaginile memorate în experiența anterioară fac percepția mai vie. Toate acestea,
utilizate de gândire, ne permit să recunoaștem obiectele, ceea ce necesită analiză (observarea
detaliată) și sinteză, legături cu imaginile din trecut și cu anumite noțiuni.
Totodată, intervin două tipuri de atitudini, o atitidine intelectuală și o atitudine
afect ivă. Prima dintre ele ne permite ca noi să selectăm un anumit aspect în observație (de ex:
dacă n i se prezintă mai multe planșe și cerința es te de a observa ce fel de figuri sunt, tindem
să nu observăm în detaliu culoarea sau mărimea acestora. Atitudinea afectivă se referă la
faptul că necesitățile, interesele și preferințele noastre influențează observația.14
În strânsă legătură cu percepția se află atenția. Aceas ta este definită drept procesul
psihofiziologic care con stă în orientarea și concentrarea selectivă a energiei psihonervoase
asupra unor stimuli, în vederea obținerii unei percepții ideale, cu scopul de a rezolva adecvat
sarcinile, situațile, astfel încât comp ortamentul psihomotor, cognitiv și afectiv să fie adaptat la
condițile e xterne și la dinamica motivelor și scopurilor persoanei.15
În esență, a tenția reprezintă orientarea și concentrarea activității psihice asupra unui
obiect sau fenomen. Astfel, datorită atenției o anumită parte din ceea ce percepem este mult

13 https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AI EI_CURS , consultat în 18.02.2020.
14 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , pp. 50 -51.
15Ibidem , p. 22.

12
mai cla r, așadar reprezintă obi ectul percepției, pe când restul este confuz, adică fon dul
percepției. În consecință, ceea ce ușurează concentrarea atenției, va favoriza și percepția sau
observația elevilor: noutatea unui obiect sau fenomen, intensitatea stimulilor, mărimea
obiectelor, contrastul dintre acestea, mișcarea, schimbarea, variați a, interesul etc.
În ceea ce privește defic iențele care pot apărea în percepția copiilor, accentuate în
funcție de vârsta acestora, ele sunt în număr de două. În primul rând, cu cât copii sunt mai
mici, cu atât mai redusă este experiența lor și implicit mai redus bagajul reprezentărilor, ceea
ce înseamnă că percepția devine mai săracă. În al doilea rând , copiii au greutăți atunci când
vine vorba de a distinge esnțialul de neesențial, acesta din urmă fiind deseori mai puțin
evident.
Pentru a trece peste a ceste defici ențe și a îmbogăți percepția elevilor, profesorul
trebuie să folo sească mult material viu colorat, intuitiv , să organizeze excursii sau diferite
activități care să solicite observația detaliată a diferitelor aspect e. Pentru a ușura sesizarea
aspectelor principale de cele secundare, dascălul ar trebui să utilizeze desene schematice
insistând asupra esențialului.
În general, pentru dezv oltarea percepției, dascăli i utilizează două metode . Initial,
profesorul trebuie să îndrepte atenția elev ilor asupra obiectului de studiu prin cuvânt
(expunerea în fața clasei a obiectului studiat), apoi prin metoda demonstrației sau prin metoda
observației independente acesta reușește să -și ducă la bun sfârșit obiectivele propuse, în
funcție de tipul lecției predate. Studi ile au demonstrat că metoda observației independente este
mult mai utilă, cultivând spiritul de observație al elevilor, dar este dezavantajoasă deoarece
consumă foarte mult timp.16

16 Ibidem , p. 51.

13
1.1.2 Reprezentările

Reprezentarea poate fi definită ca procesul de elaborare a imaginii unui obiect atunci
când acest a lipsește din câmpul perceptiv , dar apare datorită unei experiențe perceptive
anterioare. 17
Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca obiectul sa fie
prezent . În timp ce imaginea perceptivă este stabilă (dureaza atat timp cat durează receptia
stimulului) , cea a reprezentarii este fluctuantă.
Imaginea mintală a reprezentarii poate fi construită prin combinări de orice fel. Încercați să
vedeti cu ochii mintii, să vă repreze ntați nucul din grădina casei, dar și nucul î n general, care
nu este identic cu prim ul.18
Reprezentarea poate fi mai săracă în elemente de conținut decât percepția, mai
schematic ă, dar are un grad mai mare de generalitate, făcând tranziția spre formele abstracte
de procesare, spre noțiuni. Unele reprezentări sunt obținute prin păstrarea și reproducerea
exactă a imaginii percepute anterior, altele sunt suspuse unor operații de prelucrare și
modificare, apărând astfel reprezentări noi (reprezentări imaginare).19
Datorită caracte risticilor lor, reprezentarile întrunesc însuș iri im portante. J. S. Bruner
vorbeste despre repr ezentările acționale, reprezentările iconice, reprezentă rile simbolice
(matematice) si verbale.
Calitatea esențială a reprezentă rilor este aceea că ele au si caracteristici ale percepției
si caracteristici ale n oțiunilor (gandir e -limbaj). De aceea, reprezentă rile sunt foarte
importante. Ele dau conținut cuvintelor (cine învață numai cuvinte și nu vede cu ochii minții
ce reprezintă ele, învață mecanic). Î n reprezentare se poate exprima imaginea situaț iei,
ușurând întelegerea. De exemplu, să luam o situație complexă cum este circuitul apei în
natură : apa se e vapora; vaporii se condensează în straturile î nalte al e atmosferei,
transformandu -se în picături de ploaie; ploaia alimenteaza râurile, mările ș i oceanele din care
se evap oră apa . Această idee poate fi exprimată și printr -o schemă bine cunoscută de către
elevi care să reprezinte simplificat înț elesul ei.
De asemenea, reprezentă rile dau conținut concret ideilor.

17 https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AIEI_CURS , consultat în 19.02.2020.
18http://www.opr.ro/articole/r eprezentarea , consultat în 20.02.2020.
19 https://cis01.central.ucv.ro/DPPD/NovacCorneliu -Elemente%20de%20psihologie%20a%20educatiei.pdf ,
consultat în 20.02.2020.

14
In concluzie, putem spune ca reprezen tarea e ste un proces activ de construcț ie mintal ă
a imaginii obiectului absent.20
1.1.3 Memoria

În literatura de specialitate există mai multe definiții ale memoriei. Unii autori ca
Lecocq, Leconte și De Schonen susțin că memoria este capacitatea unui sistem de tratare
natural sau artificial de a encoda (memoriza) informația extrasă din experiența sa cu mediul,
de a o stoca într -o formă apropiată și apoi de a o recupera și utiliza în acțiunile sau ope rațiile
pe care le efectuează ; alții ca Tiberghien, Mendelsohn, Ans, George afirmă că memoria
umană este capacitatea de a reactiva, parțial sau total, într -o manieră veridică sau e ronată,
evenimentele trecutului.21
Memoria reprezintă funcția psihică ce face posibilă fixarea, conservarea, r eproducerea
și recunoașterea fenomenelor psihice. Aceasta are rolul de a păstra imaginea tuturor acțiunilor
noastre, ceea ce condiț ionează adaptarea, progresul, imginaț ia și gândirea noastră22. În esență
memoria constă în codificarea, păstrarea și reactual izarea informației.
Memor ia senzorială păstrează informația despre lucrurile pe care le vedem, le auzim,
le atingem sau le gustăm. Informați ile acestea sunt păstrate doar o perioadă foarte scurtă de
timp.
Memoria de scurtă durată numită și banca de date a conștiinței sau memoria de lucru
se ref eră la informațiile pe care le utilizăm sau le procesăm la un moment anume.
Memoria de lungă durată sau depozitul conștiinșei ne permite stocarea unei cantități
mari de informații pentru o perioadă mai lungă d e timp .23
Conform psihologiei educației, e xistă mai multe tipuri de memorie: memoria
imaginilor, a ideilor, a sentimentelor și memoria mișcărilor. Memoria mișcărilor se referă la
formarea deprinderilor, priceperilor; inițial a fost considerată o formă pri mitivă a memoriei,
fiind comparată cu memoria involuntară prezentă și la animale; memoria semantică și
voluntară fiind considerată specific ă oamenilor.24

20 http://www.opr.ro/articole/reprezentarea , consultat în 20.02.2020.
21http://dspace.usm.md:8080 /xmlui/bitstream/handle/123456789/1625/Tarnovschi_Racu%281%29.pdf?sequence
=1&isAllowed=y , consultat în 20.02.220.
22 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , p. 54.
23 Geanina, C ătălina , Prodan, Ghid de practică pedagogică , Editura Eurobit, Timișoara, 2010, p. 23.
24 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , p.52.

15
Operațiile care au la bază memoria sunt priceperile, deprinderile și cunoștințele.
Priceperile sunt acte în ca re predomină reacții plastice, capabile de adaptare imediată la
condițiile de mediu. Deprinderile sunt definte ca acte învățate în care predomină reacții
relative con stante (mers, scris etc). Cunoștințele sunt structuri de informație și operații care
fac posibilă orientarea și soluționarea de probleme
Se consider ă că fixarea cunoștințelor reprezintă încă o enigmă pentru cercetători,
totuși pentru a explica fixarea și reproducerea acestora, psihologii consider ă că legile
asociației sunt elementare . Asociația este definită ca o legătură între procesele sau stările
psihice , astfel încât atunci când se produce una dintre ele, celelalte apar automat. A cest
fenomen a fost observant încă din Antichitate (Aristotel) și pomenit de filozofi în Epoca
Modernă. Cele două legi ale asociației sunt legea contiguității și legea semănării. Prima dintre
ele sugerează faptul că a asociație se formează între imagini sa u idei, atunci când ele se
produc în același timp sau succesiv, de exemplu dacă văd o persoană cunoscută într -o mașină
scumpă, automat atunci când îl voi reîntâlni imi voi aminti și de automobilul. Legea semănări
spune că atunci când o persoană necunoscută se aseamănă cu o persoană pe care o cunoaștem
sau am cunosut -o în trecut, atunci când realizez asemănare a dintre cele două, îmi voi aminti
persoana cu care se aseamănă.25
Cei care au elaborat aceste teorii au dat o impotanță primordial ă repetiției care
consolidează asociațiile. Totuși acest lucru a adus prejudicii teoriei învățământului, ele
explicând doar memoria involunt ară și actele automatizate, nu și memoria logică. Memoria
logică presupu ne înțelegerea celor memorate, a sensului și semnificației lor. 26
În ceea ce privește învățarea școlară, ținând cont de cele mai importante cercetări în
domeniu, au fost elaborate cele mai importante condiții ale unei memorări optime. Astfel se
pot dist inge următoarele:
a. Motivația elevului, scopul învățării ;
Dacă un elev învață doar pentru note și pentru a trec e examnele, după terminarea școlii
automat va uita majoritatea cunoștințelor învățate. Atunci când dorește să fie competent într –
un anumit domeni u va reține tot ce are legătură cu profesia respectivă.
b. Înțelegerea materialului de învățat ;
c. Voința ;

25 Ibidem , pp 52 -53.
26 Ibidem , p. 26.

16
Reprezintă un factor important, deși noile cercetări au arătat că înțelegerea este mult
mai important ă. Totuși, un elev care își propu ne să țină minte lecția doar pentru a doua zi,
aceasta îi rămâne mult mai puțin în memorie decât elevului care își propue să țină minte lecția
tot anul.
d. Cunoașterea efectelor și rezultatelor eforturilor de memorare ;
Se referă la faptul că un profesor treb uie să u mple lacunele existente în
învățarea elevilor .De exemplu , scopul nu este cel de a da o notă mică unui elev atunci
când nu știe lecția, ci de a -l face să înțeleagă unde și ce anume a greșit.
e. Repetiția
Repetiția este necesară, dar nu o repetiție me canică, ci una care după fiecare
lectură a materialului ne ajută să ne îmbogățim cunoștinșele și să desprindem noi
înțelesuri ale materialului în cauză. Elevii trebuie îndrumați ca atunci când au de
învățat lecții lungi să îmbine lectura în ansamblu cu le ctura și aprofundarea unor
fragmente; de asemenea ar trebui să alterneze citirea cu încercări de reproducere ale
textului, deoarece reproducerea impun e concentrarea atenției, dar și o economie de
efort.27
f. Fenomenul de transfer
Tranferul presupune interacțiunea dintre informațile asimilate28
1.1.4 Gândirea

Gândirea reprezintă actul de reflectare mijlocită, complex ă și abstractizată a realității
ce operează cu simboluri și legături logice.29 Gândirea este un proces cognitiv superior prin
interme diul căreia avem acces la însușirile esențiale ale realității. Pentru a înțelege esența
lumii reale trebuie să surp rindem acele însușiri esențiale, necesare , logice car e ne spun ceva
despre partea in accesibilă a simțurilor.30
Gândirea are două component:
a. gandire operatorie – constituită din operațiile gâ ndirii ca analiza, sinteza, comparația ,
abstractizare a ,generalizare a, concretizare a;
b. gandirea informațională – constituită din noțiuni, judecăți si raționamente .

27 Ibidem , p. 53.
28 Ibidem , p. 30.
29 Ibidem, p. 31.
30 https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AIEI_CURS , consultat în 25.02.2020.

17
Oper ațiile gandirii se împart în două categorii, operații generale și operații specifice.31
Operațiile gene rale sunt analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea. Ope rațiile
specific e caracterizează fiecare domeniu distinct de cunoaștere. Acestea provin din
interiori zarea treptată a diferitelor acț iuni pe care un copil le face în activitatea sa curentă.32
În ceea ce privește formele gândirii, se pot distinge gândirea divergentă (la cer cetare) și
gandirea convergentă (pe care o folosim î n mod obișnuit).33
În învățarea școla ră cultivarea gândirii se face prin metode de învățământ. Acestea se
deosebesc în funcție de tipul de în vățămînt, tradițional sau activ .
Legat de sistemul de învățământ tradițional se pot distinge două metode de
învăț ământ , expunerea completată cu studiul individual și convorbirea cu întreaga clasă.
Prima metodă de învățământ a fost criticată încă de la începutul secolului al XX -lea, deoare ce
ea nu favorizează legătura cu practica. Ce -a de -a doua metodă antrenează mai mult
participarea elevilor, dar aceștia sunt ghidați de către profesor, ei neștiind exact ce se
urmărește. Atunci când se utilizează o astfel de metodă nu se pot pune problem e dificile ,
deoarece ele cer mult timp de gândire. În conse cință, forma tradițională a învă țământului
dezvoltă puțin gândirea elevilor.
La începutul secolului al XX -lea, numeroși filozofi și pedagogi ca J. Dewei, Maria
Montessori, ovide Decroly au critica t școala tradițională pe motiv că elevii sunt dezinteresați
de școală. Au apărut așa numitele ”școli active”, în care accentu l cădea pe studiul individual și
pe intere sele manifestate de elevi, renu nțându -se la lecțiile predate. Totuși, după primele patru
decenii ale secolului al XX -lea, specialiștii au ajuns la concluzia că absolvenții rămâneau cu
prea puține cunoștințe sau rămâneau la un nivel superficial de cunoaștere.
După cel de -Al Doilea Război Mondial, î n Occident, s -a revenit la învăț ământul pe
clase și lecții, planuri și programme precise. Totuși , s-a pus accent pe modul de predare –
învățare.
Într-o clasă de elevi învățământul se desfășoară fronta l, activități pe grupe și studiu
individual. În învățămîntul tradițional se utilizează aproape exclusiv forma frontal ă, adică
profesorul lucrează simultan cu întreaga clasă, pe când în cel Occidental această formă este
mai puțin utilizată în timpul unei ore. În general se utilizează învățarea pe grupe sau învățarea
prin descoperire.

31 https://www.acade mia.edu/3790999/invatarea_scolara , consultat în 25.02.2020.
32 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , p. 32.
33 https://www.academia.edu/3790999/invatarea_scolara , consultat în 26.02.2020.

18
Modul nou de p redare este întradevăr net superior, dar solicită mult timp. Tocmai din
acest motiv este greu de aplicat în școala româ nească, atâta timp cât programele școalare sunt
supraîncărcate.34
1.1.5 Limbajul

Limbajul reprezintă cea mai e voluată formă de comunicare, un sistem de semne
folosite după anumite reguli în vederea fixării, prelucrării și transmiterii de informații.35
Comunicarea reprezintă un proces de transmitere a informați ilor, așadar cea mai
simplă schemă de comunicare cup rinde emițătorul, codul, canalul de comunicare, mesajul,
receptorul sau destinatarul și conexiunea inversă de la destinatar la receptor. –
Limbajul are două forme:
a. limbaj activ și pasiv ;
b. limbaj oral, scris și intern ;
Limbajul activ presupune procesul de pronunț are a cuvintelor oral sau fixarea lor în
scris. Limbajul pasiv este mai bogat decât cel activ și presupune capacitatea de înțelegere a
mesajelor.
Limbajul oral precede limbajul scris și pe cel intern, este forma fundamentală a
limbajulu i. Acesta se desfășoară în condiții concrete, poate fi colocvial, dialog sau monolog.
De asemenea este susținut de mijloace e xtralingvist ice ca mișcarea capulu i, a brațelor, postura
corpului etc.
Limbajul scris este mai pretențios deoarece necesită elabor area frazelor în raport cu un
plan deja existent; el pune în evidență capacitatea de gândire a omului.
Limbajul intern sau vorbire pentru sine și cu sine este centrat pe înț elesuri, idei,
imagini și foarte economic (prescurtat, condensate). El are funcți a de anticipare, proiectare și
conducere a limbajului oral și scris.
Limbajul îndeplinește următoarele funcții: funcția de comunicare, funcția co gnitivă -de
integrare, funcția si mbolic -reprezentativă, funcția expresivă, funcția persuasivă, funcția
reglato rie, funcția ludică și funcția dialectică.36

34 Tiberiu, Dughi, Alina, Roman, op. cit , pp. 60-61.
35 https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AIEI_CURS , consultat în 27.02.2020.
36https://www.academia.edu/8742593/PROCESELE_PSIHICE_COGNITIVE_%C5%9EI_LIMBAJUL ,
consultat în 28.02.2020.

19
1.2 Formarea motivației pentru studierea limbii române

Timpurile în care trăim sunt dominate de o dezvoltare pe toate planurile și în toate
domeni ile, ceea ce duce implicit și la accelerarea continuă a ritmului de viață al oamenilor.
Așadar, provocare a pe care o are învățământul astăzi este de a pregăti generația tânără
astfel încât să poată face față cerințelor actuale ale societății, dar și dezvoltării sociale
ulterioare.
În primul rând obiectivele, conținuturile, dar și materialele școlare trebuie să fie
adaptate continuu, astfel încât să poată face față creșterii rapide a volumului de informații în
toate domenile, dar și uzurii accelerate a cunoștințelor.
În al doilea rând, noul ritm de viață care solicită oamenii tot mai intens, din toate
punctele de vedere, se răsfrânge și asupra elevilor. Astfel, marea provocare a învățământului
astăzi este de a se adapta dinamicii informaționale actuale, dar și viitoare. Psihologul și
filozoful S. L. Rubinstein afirma „copilul nu se maturizează mai întâi și după aceea este
educat și instruit. El se maturizează în timp ce este este educat și instruit”, ceea ce înseamnă
că procesul de învățare este foarte important în dezvoltarea unui elev.
Numeroase studii din l iteratura de specialitate precizează că motivația este una din
condițile esențiale, dar și cea mai complexă care asigură dobândirea de noi cunoștințe.37
Cuvântul „motivație” provine din latinescul „move”sau „move re”= a mișca, a pune în
mișcare ,ceea ce înseamnă că motivația poate fi orice forță, indiferent de natura ei, c are pune
în mișcare organismul în activitatea pe care o desfășoară. În literatura de specialitate
conceptul de motivație a fost lansat în anul 1930 de către E. Dichter, care consideră c ă
motivația constituie cauza reală a comportamentului uman. Motivația funcționeaz ă la diferite
nivele: superfi ciale și inconștiente ( stimulează și impulsionează) .
De-a lungul timpului au fost elaborate o serie de teorii ale motivației în funcție de
diferi tele aspecte studiate. De exemplu, pentru S. Freud motivașia consta în stimularea și
descărcarea de energie, adepții behaviorismului considerau că motivașia este o reacție învățată
asociată unui stimul ca urmare a repetării asocierii. Totuși, în anul 1992, E. L. Deci a propus
următoarea clasificare ce are la bază criteriul centrării.
1) teorii centrate pe răspunsuri și teorii centrate pe comportamente specifice, de satisfacere a
trebuințelor, teoria formulată de Skinner ;

37https://edict.ro/motivatia -scolara -tipuri -si-modalitati -de-stimulare/ , consultat în 01.05.2020.

20
2) teoriile centrate asupra nevoi lor fiz iologice, impulsuri, instincte, teoria impulsului a lui
Hall;
3) teoriile focalizate pe scopuri, teoria lui Lewin;
4) teorii centrate pe nevoi psihologice, teoria lui Murray, teoria l ui Maslow ;
5) teorii centrate pe infl uențarea compor tamentelor de factorii sociali, teoria disonanței
cognitive și afective a lui Festinger;38
Motivația este ansamblul motivelor unei persoane. Motivul reprezintă o structură
psihică care provoacă orientarea, inițierea și reglarea acțiunilor în direcția unui scop mai mult
sau mai puțin precizat. Cerințele vitale ca trebuința de hrană, căldură sau de aer curat stau la
baza motivației. În afară de acestea, sunt și impulsurile ereditare ca tendința de a modifica, de
a transforma mediul înconjurător, curiozitate a etc.39
In literatura de specialitate trebuințele care sunt conștiente de obiectul lor sunt numite
dorințe, iar impulsurile poartă denumirea de tendințe. Astfelm trebuințele, dorințele și
tendințele sunt influențate de mediul în care ne aflămm de experie nța socială etc. Acestea nu
sunt întodeauna pozitivem ci diferă de experiența fiecăruia.
Atunci cînd vorbim despre o dorință care duce la un progres, d orința respectivă devine
aspirație. Nivelul de aspiraț ie diferă foarte mult de la un individ la altul, acesta ține de
aptitudinile și de voința fiecărei persoane, dar și de ambiața socială. În acest caz, școala are
menirea să contribuie la ridicarea nivelului de aspiraț ie al elevilor în vederea realizării
progresului școlar și nu numai.
Motivele pentru care un elev frecvent ează școala sunt atât extrinseci, cât și intrinseci.
Dintre motivele extrinseci, adică cele care urmăresc primirea de anumite recompense, putem
enumera următoarele: dorința de afiliere, adică un elev frecventează cursurile pentru a le face
pe plac părinților, unei persoane pe care o stimează sau pur și simpul pentru a se întâlni cu alți
elevi; tendințele normative, au in vedere obișnuița elevului de a se supune regulilor părinților
și societății în general; teama de consecințe sau c hiar ambiția dorința de a fi mereu în
competiție, lucru ce poate avea conseci nțe negative asupra unui școlar poate naște rivalitate
sau chiar ostilitate, dacă nu este dozată corespunzător.
Motivele intrinseci presupun că scopul elevului este acela de de a dobâ ndi noi
cunoștinț e, de a învăța. C uriozitatea sau aspirația spre competență, dorința de a deveni un bun
profesionist fac parte din motivația intrinsecă.Toate aceste motive fie ele extrinseci sau

38https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Rolul%20motivatiei%20invatarii%20in%20obtinerea%20succes
ului%20scolar.pdf , consultat în 01.05.2020.
39 Bogdan, Bălan, Ștefan, Boncu, Constantin , Cucoș (coordonator), op cit, p. 62.

21
intrinseci trebuie să fie utilizate de dascăl, cu un in teres deosebit asupra cultivării motivației
intrinesci, deoarece a astfel de motivație presupune formarea unor sentimente superioare care
dăinuie pe întreg parcursul vieții.40
În ceeea ce privește disciplina limba și literatura română putem afirma că aceasta oferă
cele mai largi posibilități de educație solidă , deoarece vizează însușirea întreg ului tezaur pe
care l -a acumulat o națiune de -a lungul istorie sale.
Un bun profesor de limbă și literatură română ne dezvăluie cum se formea ză, cum se
schimbă și cum se dezvoltă atitudinea unui el ev față de procesul de învățare , așadar acesta
trebuie să fie capabil să cunoască nu doar motivația învățării, ci și dinamica acesteia. În acest
sens, calitatea însușirii limbii și literaturii române determină gradul de înțelegere a celorl ate
discipline școlar e (istorie , geografie, chimie, matematică etc).
Sarcina profesorilo r de limba și literatura română este de a le oferi elevilor condiții
optime de învățare, contribuind, prin exemplul personal, la trezirea și menținerea interesului
pentru învățare, la dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală și interculturală.41
Profesorii de limba și literatura romană trebuie să utilizeze anumite strategii pentru a
stimula motivația elevilor. Iată câteva exemple ce pot fi utilizate :
➢ elevii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a -și redimensiona
motivația (de ex emplu, repetiția unor fraze cum ar fi « Voi face mai bine data
viitoare » etc.) ;
➢ elevii pot și trebuie să fie învățați să -și facă cunoscute și să -și argumenteze părerile în
public. Discuțiile deschise din timpul orei permit observarea de către profesor a
modului de gândire a e levilor și împărtășirea acestora la nivelul clasei de elevi. Acest
fapt permite profesorului să cunoască comportamentul elevului și modul său de a
gândi, din punct de vedere socio -interacțional și motivațional ;
➢ elevii trebuie să înve țe strategii ce implică colaborarea și participarea activă. Astfel,
prin participarea lor crescută la deciziile educaționale, elevii pot să -și dezvolte propria
motivație și să relaț ioneze la nivel social. Schimbul de rol dintre profesor și elev
permite amb ilor actori educaționali să înteleagă mai bine nevoile și dorințele celuilalt ;
➢ elevii trebuie să fie învățați să -și pună întrebări despre ceea ce au citit și să rezume
anumite paragrafe. Studiile au arătat că această strategie poate avea efecte pozitive

40 Ibidem , pp.62 -63.
41 http://e -incluziune.ro/wp –
content/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literaturii_romane_FINAL.pdf , consultat î n 08.06.2020.

22
asupra capacității de înțelegere a elevilor și asupra motivației cognitive a acestora. O
bună comunicare cu elevii duce implicit la reușită.
Următoarele aprecieri verbale pot contribui la încurajarea elevilor pentru a rezolva sarcinil e
de la orele de li mba și lietrartura română .42

42 Ibidem

23
Capitolul 2. Metode de învățământ . Microcercetare pedagogică
2.1 Definire
Termenul metoda provine din cuvintele grecesti: odos – calem drum și meta – către,
spre. Me toda didactic ă se referă la calea pe care o urmeaz ă profesorul împreună cu elevii
pentru atingerea obiectivelor educaț ionale. 43Metoda de învățământ are un caracter pedagogic,
ea devenind în mintea elevilor o modalitat e de formare a unor reprezentări despre lumea
obiectelor și fenomenelor realității.44
Metodele și procedeele didactice înles nesc respectarea normelor, a principiilor
didactice. De asemenea, ele reprezintă un element foarte important al strategiei didactice,
deoarece contribuie la atingerea finalității actului dida ctic. În consecință, metoda este o cale
eficientă prin care se realizează învățarea, o modalitate ce reunește eforturile profesorului și
ale elevilor săi.45
Metoda este alcatuită dintr -un ansamblu de operaț ii numite procedee.
Procedeul didactic este o componentă a metodei, o tehnică mai limitată de acțiune, un
element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei. Raportul dintre metodă și
procedeu didactic este dialectic, de complementaritate, de exemplu într -o lecție în care
predomină expune rea profesorului, efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu
demonstrativ.46 Corelarea proced eelor î n cadrul unei metode de învățămâ nt ține de arta
didactică a educatorului și determină î n mod esențial reușita activității didactice. Nu metoda
în sine, ci talentul pedag ogic al profesorului care pune în aplicare o anumită metodă
determină, în mod esențial, reușita activității didactice.47

43 https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODE -DE-INVATAMANT14.php , consultat în 05.05.2020.
44Ioan, Cerghit, Metode de învățământ, Ed. Polirom, 2006, p. 6.
45 https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/metode_interactive_de_predare -invatare.pdf , consultat în
05.05.2020.
46http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_3 _Metode%20si%20mijl
oace%20de%20invatamant.pdf , consultat în 06.05.2020.
47https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODE -DE-INVATAMANT14.php , consultat în 06.05.202 0.

24
2.2 Scurt istoric

Inițial, ideea de metodă a venit din sfera paradigmei carteziene, dinspre știință și era
folosită cu scopul de a afla adevărul științific48. În ceea ce privește conceptualizarea ideii de
metodă de învățământ, la acest lucru s -a ajuns începând cu secolul al XVIII -lea atunci când
metoda a fost legată de organizare muncii în clasa de elevi, a ordinii și a discilinei, a
conducerii activității sau a procedurilor de învăț ământ. În secolul al XIX -lea, după apariția
ideii de instituție școlară publică, metoda pedagogică a fost legată de apariția disciplinelor de
învățământ, de adaptarea științelor la scopurile învățământului și de adaptarea științelor la
scopurile învățământului. Așadar, putem afirma că metoda de învățământ reprezintă o
elaborare specifică care aparține creației didactice.49
Referitor la evoluția metodelor de învățământ, ea a fost influențată de concepț iile
filozofice a le epocii din care făceau parte, cu privire la natura și destinul omului. Evoluția
acestora a fost și este determinată de forma de organizare socială și politică a societășii la
momentul respectiv, de tradiții, istorie, dar și de resursele economice ale națiunii. Cu toate că
există numeroase diferențe de ordin filozofic sau ideologic, există aspecte și caracteristici
comune, ceea ce favorizează schimbul de informa ții util unor transferuri de metodologii de la
o epocă la alta, de la un popor la altul.
Începuturile educației sunt legate de practici puțin evoluate, ce au dominat o lungă
perioadă de timp istoria educației. Mai târziu, apariția alfabetului și a scrisul ui pe papirus a
reprezentat un mare pas înainte, acest lucru contribuind la structuralizarea școlară a educației.
Paralel cu practicarea unui învățământ mecanic, bazat pe învățarea „pe de rost” a unor
cunoștințe a început să se dezvolte un nou tip de învă țământ, unul de tip explicativ (bazat pe
observație și reflecție). Începând cu secolul al XVI -lea se pune în aplicare metoda prelegerii,
ceea ce a dus la utilizarea pe scară largă (în universități) a studiului individual. În ceea ce
privește următoarea et apă în evoluția metodei de învățământ, secolul al XIX -lea aduce cu sine
metodele obiective sau intuitive, acest fapt fiind datorat evoluției științelor naturii și a
orientării spre un învățământ explicativ. La începutul secolului al XX -lea au fost introdus e
treptat metode de aplicare a cunoștințelor ,ca exercițiile și activitățile practice, metode axate
pe intuiție și inteligență reproductivă.

48https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/metode_interactive_de_predare -invatare.pdf , consultat în
08.05.2020.
49Ioan, Cerghit, op. cit, p. 19.

25
Pedagogia contemporană încearcă să promoveze două tipuri de metode, metodele
active și metodele de acțiune, bazate pe id eea umanistă, a unității dintre teorie și practică,
dintre cunoaștere și acțiune. Totuși, metodele tradiționale dispun astăzi de numeroase resurse
de înnoire în perspectiva unui învățământ modern, activ, ceea ce le permite să fie viabi le
pentru multă vreme de acum încolo. În consecință, având în vedere ritmul accelerat al
evoluției societății actuale este necesar ca întreg sistemul de metode și de mijloace de
învățământ să se modernizeze, astfel încât să apară metode noi, mai eficiente, care aparțin și
sunt dezvoltate în epoca contemporană.50
2.3. Funcțiile metodelor de învățământ

Metoda de învățământ poate fi caracterizată astfel:
Metoda este aleasă de către profesor și pusă în aplicare cu ajutorul elevului,
beneficiarul acesteia. Presupune comunicare între cadru didactic și elevi, participarea acestora
la identificarea problemelor și rezo lvarea acestora. Metoda permite profesorului să -și pună în
valoarea competența și măiestria didactică în desfășurarea procesului de învă țământ. De
asemenea, metoda este pusă în practică sub forma unor variante și/sau procedee alese în
funcție de interesele elevilor, aptitudinile și dorințele acestora.51
Metoda nu separ ă, ci unește actul învățării și al predării, ele fiind într -o
interdep endență și influenț are reciprocă, legate atât prin scopu l și obiectivul urmărit, cât și
prin munca în comun a celor doi parteneri.52
Metoda are un caracter polifu ncțional , în sensul că poate participa simultan sau
succesiv la îndeplinirea mai multor obiective instructiv -educative . 53De asemenea, trebuie
menționat că orice metodă nu poate asigura prin ea însăși reușita unei activități, spre exemplu
nu se poate spune ca există o metodă bună sau o metodă rea, deși pot fi metode ma i mult sau
mai puțin efi ciente. Aș adar, eficienț a unei metode depinde î n mod fundamental de calităț ile
celui care o pune î n aplicare. Referindu -ne la caracterul polifunctional al metodei, au fost
identificate următoarele funcții :
➢ Funcția cognitivă : metoda ofera elevului o cal e de cunoastere a adevarurilor ș tiintei, o
cale de acces î n lumea tehnicii si a artei etc.;

50 https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/metode_interactive_de_predare -invatare.pdf , consultat în
10.05.2020.
51 https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODE -DE-INVATAMANT14.php , consultat în 10.05.2020.
52Ioan, Cerghit , op. cit , p. 14 .
53 Ibidem , p. 17

26
➢ functia formativ -educativă : metoda nu este d oar o cale de asimilare a cunoștintelor, ci
și una de exersare a structurilor cognitive, de formare a deprinderilor intele ctuale, de
formare de sentimente, atitudini, capacitati, comportamente;
➢ functia instrumentală sau operațională : metoda este un instrument, un mijloc de
realizare a obiectivelor prop use, iar elevul o interiorizează ca atare, construindu -și
treptat propriul stil de învăț are;
➢ funcția normativă sau de optim izare a acțiunii: metoda ara tă cum trebuie sa procedăm
pentru a obț ine cele mai bune rezultate.54
2.4. Clasificarea metodelor de î nvățămâ nt

În cee a ce privește clasificarea metodelor de învățământ, literatura de specialitate
propune mai multe criteri i de clasificare:
1. după criteriul istoric:
➢ metode clasice, tradi ționale (expunerea, conversația, demonstrația, observația,
exerciț iul etc.);
➢ metode moderne sau de dată mai recentă (algoritmizar ea, problematizarea, modelarea,
instruirea programata , IAC, pălării gânditoare, Frisco etc.).
2. după criteriul gradului de aplicabilitate :
➢ metode generale, ce se pot aplica în toate disciplinele (expunerea, conversația, jocul,
exercițiul) ;
➢ metode particulare , specific unor discipline (horoscopul, scaunul autorului ar fi
specific studiului literaturii) .
3. după criteriul organizării activității didactice :
➢ metode de activitate individual ă:
➢ libere (lucrul cu manualul , lectura silențioasă) ;
➢ sub îndrumarea profesorului (observația dirijată, exercițiul) ;
➢ programate ( exercițiul) .
➢ metode de activitate în perechi/diade
➢ Profesor -elev (conversația, expunerea cu oponent) ;
➢ Elev – elev (conversația, gândiți, lucrați în perechi, comunicați) ;
➢ metode de activitate în g rupuri mari (dezbaterea academic ă);

54https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODE -DE-INVATAMANT14.php , consultat în 06.05.2020.

27
➢ metode de activitate cu clasa întreagă ;
➢ metode de activitate în echipe/microgrupuri: grupuri care desfășoară aceeași activitate,
grupuri care desfășoară activități diferite .
4. după criteriul funcției fundamentale:
➢ metode de predare – învățare: (de transmitere/asimilare de cunoștințe – expunere,
mozaicul;
➢ metode de formare de priceperi și deprinderi – exercițiul; metode de consolidare –
exercițiul, gândiți – lucrați în perechi, Frisco) ;
➢ metode de evaluare (portofoliul, ese ul de 5 minute, turul galeriei).
5. După criteriul suportului purtător de informație :
➢ Metode verbale (expunerea, interviul) ;
➢ Metode intuitive (observația, colajul) ;
➢ Metode bazate pe acțiuni (exercițiul, demonstrația, turul galeriei) .
6. După criteriul tipului de învățare :
➢ Metode ale învățării prin receptare (expunerea) ;
➢ Metode ale învățării prin descoperire (problematizarea) ;
➢ Metode ale învățării prin acțiune (exercițiul, turul galeriei) ;
➢ Metode ale învățării prin creație (metoda 6/3/5) .
7. După criteriul subiectului pe care este centrată metoda :
➢ Metode centrate pe activitatea profesorului (prelegrea) ;
➢ Metode centrate pe activitatea elevului (exercițiul, mozaicul) .
8. După criteriul tipului de relație profesor – elev:
➢ Metode obiective, autoritate (o bservația dirijată)
➢ Metode liberale, permisive (conversația euristică, Frisco) .
9. După criteriul gradului de activizare a elevilor :
➢ Metode pasive (expunerea) ;
➢ Metode active (conversația, Frisco)55.

O altă clasificare a metodelor de învățământ, de altfel cea mai cunoscută în literatura
de specialitate românească, este cea realizată de Ioan Cerghit și Ioan Neacșu.

55https://books.google.ro/books?id=mCuTDwAAQBAJ&pg=PT76&lpg=PT76&dq=clasificarea+metodelor+de+
invatamant+la+limba+si+literatura+roma na&source=bl&ots=vxZHxLDZwi&sig=ACfU3U0hgS25 –
xK9WMXtNrfS06yOQK7NUg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjdyZKS6a7pAhWRlosKHRw1DpgQ6AEwAXo
ECAoQAQ#v=onepage&q=clasificarea%20metodelor%20de%20invatamant%20la%20limba%20si%20literatur
a%20romana&f=false , consultat în 08.05.202 0.

28
I. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor
Aici avem metode de comunicare orală expoz itive, interogative sau metoda discuțiilor
și a dezbaterilor (brainstorming); metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecția
personal ă) și metode de comunicare scrisă ca învățarea după textul scris al cărții, lectura
explicativă.
II. Metode de explorare a realității
Putem avea metode de explo rare direct ă a realității, ca experimentu l, observația sistematică și
independent ă, descoperirea, ancheta etc.; metode de explorare indirect ă a realității ca
metodele demonstrative (demonstrația pe baza schemelor, imagini etc), problematizarea în
contextua l cercetării indirect.
III. Metode bazate pe acțiune (operaț ionale sau practice)
Aici avem metode b azate pe acțiunea reală (exerciț iul, lucrări practice, proiecte tematice) și
metode bazate pe acțiunea simulată (jocuri didactice, lectura pe roluri, învățarea pr in
dramatizare, învățarea prin simulatoare).
IV. Instruirea programată, instruirea asistată de calculator56
O clasificare mai simplistă a metodelor de învățământ este următoarea:
I. Metode de predare – învățare:
– tradiționale: expunerea didactică, conversația didactică, demonstrația, observarea, lucrul cu
manualul, exercițiul.
– moderne: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, studiul de caz, învățarea prin
descoperire.
II. Metode de evaluare :
– tradițional e: verificarea orală curentă, verificare scrisă curentă, verificarea periodică – lucrări
semestriale, verificare cu caracter global – examene.
– moderne: verificare la sfârșitul unității de învățare, verificarea prin teste docimologice –
curente sau perio dice.57
Există numeroase controverse în privința metodelor de învățământ ce privesc nu doar
realizarea unor taxonomii complete și corecte, ci și motivația alegerii de către cadrul didactic
a unei metode tradițonale sau dimpotrivă, a unei metode moderne. P e de-o parte există o
anume comoditate a unor cadre didactice de a folosi cu precădere doar metode tradiționale,
care întradevăr și -au demonstrat utilitate a, dar totuși nu ar trebui folosite exclusiv în predarea

56Ibidem
57http://e -incluziune.ro/wp –
content/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literaturii_romane_FINAL.pdf , consultat î n 08.05.2020.

29
la clasă. Pe de altă parte, putem vorbi și despre cadre didactice ce utilizează exclusiv metode
moderne, unele dintre ele controversate (pălării gânditoare sau metoda Frisco). 58
Probabil, calea de mijloc este cea mai potrivită în desfășurarea actului ed ucațional, act
care trebuie să răspundă nevoilor elevului și ale dascălului deopotrivă. Este adevărat că în
ultimii ani, învățământul românesc tinde sau intenționează să devină unul modern, care să
răspundă nevoilor actuale ale societății, dar pentru reali zarea acestui deziderat este necesar ca
toți actori i implicați, dascăli, elevi, părinți și politicieni să depună eforturi în acest sens.
Direcțile prioritare ale dezvoltării metodelor educaționale în sistemul românesc de
învățământ se referă la:
➢ Individualizarea metodelor astfel încât să avem o pedagogie diferențiată ;
➢ Selectarea metodelor în funcție de obiectivele formative ;
➢ Consultarea elevului în alegerea și utilizarea unei metode ;
➢ Încurajarea metodelor și tehnicilor interactive de grup pentru a stimula
capacitatea de cooperare și competiție, permițând dezvoltarea cognitivă și
socială a elevului ;
➢ Organizarea condiți ior de învățare de către profesor care să favorizeze
discuți ile amicale și schimbul de opinii, cu scopul de a facilita învăța rea și
evaluarea .
Pentru ca metodele moderne de învățământ să fie cu adevărat utile pentru actul
didactic ar trebui ca profesorii să țină seama de câteva aspecte în momentul alegerii metodei
de învățământ. Așadar, ar trebui să se țină seama de obiectivele și conținutul instruirii,
normativitatea didactică, particularitățile de vârstă și caracteristicile psihologice, intelectuale
ale elevului, specificul clasei, dotarea materială a școlii, dar și de personalitatea
profesorului.59

58 Ibidem
59https://books.google.ro/books?id=mCuTDwAAQBAJ&pg=PT76&lpg=PT76&dq=clasificarea+metodelor+de+
invatamant+l a+limba+si+literatura+romana&source=bl&ots=vxZHxLDZwi&sig=ACfU3U0hgS25 –
xK9WMXtNrfS06yOQK7NUg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjdyZKS6a7pAhWRlosKHRw1DpgQ6AEwAXo
ECAoQAQ#v=onepage&q=clasificarea%20metodelor%20de%20invatamant%20la%20limba%20si%20literatur
a%20romana&f=fal se, consultat în 08.05.2020.

30
2. 5 Metode didactice utilizate în studiere a limbii și literaturii române

În ceea ce privește metodel e de învățământ utilizate în predarea limbii și literaturii
române, trebuie să subliniem că nu toate sunt eficiente, acest lucru datorându -se colectivului
de elevi cu care lucrăm. Se întâmplă uneori ca aceiași metodă, aplicată la clase diferite sau
paralele să nu funcționeaze la fel de bine, tocmai de aceea, pe lângă metode le și mijloace de
învățământ, contează foarte mult și nivelul de receptivitate al e levilor , interesul lor de -a fi
prezenți și activi la oră.
Metode specifice pentru limbă și comunicare : algoritmizarea, analiza gramaticală,
exercițiul structural, problematizarea, instruirea programată, activitatea în grupuri mici.
Metode specifice pred ării literaturii române: lectura, povestirea, expunerea,
prelegerea -dezbatere, simularea, studiul de caz, brainstormingul, comentariul literar,
interpretarea literară, analiza literară, cubul, cvintetul, ciorchinele, gruparea elevilor în funcție
de atitudinea față de o problemă, lectura și rezumarea conținutului unui text în perechi,
stabilirea succesiunii evenimentelor, predarea reciprocă, jurnalul cu dublă intrare, tehnica
“lasă -mă pe mine să am ultimul cuvânt”, realizarea unor predicții etc.
Metode comune în predarea limbii și literaturii române: conversația, problematizarea,
învățarea prin descoperire, dezbaterea, exercițiul, învățarea prin acțiune, demonstrația, jocul
didactic, rezumatul, algoritmizarea, explicația, lucrul cu manualul, activitatea în cabinet,
exercițiul, instruirea programată.60
2.5.1 Lucrul cu manualul și alte cărți

Metoda lucrul ui cu manualul este una dintre metodele cele mai utile în vederea
formării deprinderilor de a lucra cu manualul sau alte cărți, tocmai pentru a te putea
familiariza cu numeroas ele surse de informație. A ceastă metodă de lucru este specific ă
disciplinei limba și literatura română, dar este de ajutor și celorlate discipline , deoarece elevul
învață să utilizeze manua lul și cărți ale altor discipline. În utilizarea acestei metode se
urmărește formarea priceperilor și deprinderilor cu scopul de a utiliza corect și eficient
manualele și alte cărți ca surse de informare.

60https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -si-literatura -romana ,
consultat în 15.05.2020.

31
La clasele m ai mari, se recomandă să folosim și alte metode prin ca re să stimulăm
practica lecturii individuale, atât de necesară la clasele liceale și nu numai.61
Eu utilizez această metodă la majoritatea claselor de liceu, atunci cân d studiem o
operă nouă. Ea reprezintă baza pentru rezolva rea celorlalte sarcini pregătite pentu elevii.
În opinia mea, această metodă este extrem de utilă , deoarece atunci când un t ext este
citit cu atenție acasă și discutat la clasă, riscul de a citi fără a înțelege mesajul este redus la
minim.
2.5.2 Conversația

Reprezintă metoda prin care sunt antrenați elevii în cercetarea faptelor de limbă, în
cultivarea gândirii logice, dezvoltând încrederea în propriile capacități.62 Constă in dial ogul
dintre profesor si elevi, î n care profesorul este un partener care nu doar întreabă, dar și
raspunde întrebărilor elevilor. Ea determină o participare activă a elevilor. Este r ecomandabil
a deprinde elevii să adreseze întrebă ri profesor ului atunci cand nu î nteleg ceva.63
În general metoda conversației se utilizează aproape la toate orele de limba și literature
română. Pri acest tip de metodă se pot obține informații referitoare la cunoș tințele pe care le –
au acumulat elevii.
Eu utiliz ez conversația pentru a evalua cunoștințele elevilor rapid, de obicei fofosesc
întrebări directe sau frontale, depinde de situație. Consider că această metodă este apreciată de
către elevi deoarece se cer răspunsuri scurte, la obiect. Întrebările pot fi ad resate direct lor sau
întregii clase, în cazul în care un elev nu știe să răspundă, ceilalți pot da răspunsul la
întrebarea enunțață de către profesor.
Acest tip de conversație se practică la începutul orei în etapa de actualizare a
cunoștințelor, sau la finalul orei când s -au însușit cunoștințele.64
➢ Avantajele conversatiei ca metodă de predare sunt:
➢ Se încurajează înțelegerea si nu memorarea mecanică ;

61https://books.google.ro/books?id=mCuTDwAAQBAJ&pg=PT76&lpg=PT76&dq=clasificarea+metodelor+de+
invatamant+la+limba+si+literatura+romana&source=bl&ots=vxZHxLDZwi&sig=ACfU3U0hgS25 –
xK9WMXtNrfS06yOQK7NUg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjdyZKS6a7pAhWRlosKHRw1DpgQ6AEwAXo
ECAo QAQ#v=onepage&q=clasificarea%20metodelor%20de%20invatamant%20la%20limba%20si%20literatur
a%20romana&f=false
62http://e -incluziune.ro/wp –
content/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literaturii_romane_FINAL.pdf , consultat în 20.05.2020.
63https://www.math.uaic.ro/~oanacon /depozit/Curs_7_Strat_didactice(I).pdf , consultat în 20.05.2020
64http://e -incluziune.ro/wp
content/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didact ica_limbii_si_literaturii_romane_FINAL.pdf , consultat în 20.05.2020.

32
➢ oferă feedback imediat ;
➢ este o activitate dinamică ;
➢ elevii își folosesc vocabularul recent învățat ;
➢ este motivatională ;
➢ dascălul își poate da seama ușor atunci când un elev are anumite proble me (de
exprimare, vocabular etc)
➢ profes orul evaluează rapid activitatea de invatarea;
➢ încurajeaza dezvoltarea capac itaților de gandire .
➢ Dezavantajele conversatiei:
➢ este o metodă consumatoare de timp;
➢ face dificilă implicarea tu turor elevilor dintr -un grup;65
2.5.3 Învățarea prin exerciții

Este metoda activ utilizată care permite efectuarea de acțiuni în vederea aplicării
cunoștințelor teoretice în plan cotidian. Activitatea respectivă presupune formu larea clară a
sarcinii de lucru, ordonarea exercițiilor în funcție de gradul de dificultate, supravegherea
efectuării lor , precum și corectarea imediată.
Exercițiile pot fi:
➢ exerciții de repetiție: scrisă/orală ;
➢ exerciții de recunoaștere ;
➢ exerciții de exemplificare ;
➢ exerciții de completare și înlocuire ;
➢ exerciții de transformare ;
➢ exreciții creatoare ;
➢ exerciții cu caracter ludic66.
Consider că această metodă este foa rte utilă la limba și literature română deoarece
doar prin exercițiu elevii î și pot însuși noile cunoștințe, astfel încât acestea să îi ajute în
parcursul școlar și nu numai.

65https://d3aencwbm6zmht.cloudfront.net/asset/13027/output20120731 -11299 -7j8yiq.pdf , consu ltat în
20.05.2020.
66http://e -incluziune.ro/wp –
content/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literaturii_romane_FINAL.pdf , consultat în 21.05.2020.

33
De obicei utilizez acest tip de metodă atunci când elevii au teme pentru acasă. În
general, prin exerciții ne putem da seama dacă informația pe care noi am transmis -o a fost
percepută co rect de către elevi.
2.6 Utilizarea metodelor interactive în cadr ul orelor de limba și literatura română

Datorită faptului că societat ea este într-o schimbare contin uă, bagajul de cunoștințe
trebuie să fie într -o contin uă evoluție, în funcție de diversele descoperiri în toate domenile
vieții, astfel încât elevii, viitorii cetățeni, să facă față schimbări lor rapide ce vor surveni pe tot
parcursul vieții lor.
În ultimii treizeci de ani, scopurile și obiectivele învățământului românesc s -au
schimbat, accentu l nu mai cade pe însușirea de cunoștințe, ci pe formarea unor competențe,
practice , elevul trebuie învățat să învețe, iar rolul p rofesorul devi ne acela de coordo nator al
procesului de învățământ, nu acela de furnizor al informației.
Schimbările survenite în învățământul românesc determină modernizarea bazei
material e, dar și schimbarea unor mentalități la nivelul cadre lor didactice. Așadar, prof esorul
are rolul de a împărtăși noile metode și tehnici prin care elevii își pot forma anumite abilități
sau competențe.67
În învățământul modern, metodele didactice interactive sunt folosite des, deoarece au
un caracter activ -participativ din partea ele vilor; ele dezvoltă abilități de cooperare care
eficientizează comunicarea. Finalitățile educaționale impun îmbinarea activităților individuale
cu cele desfășurate pe grupe, precum și susținerea învățării prin cooperare, toate acestea
corelate cu învățare a prin competiție con structivă.
.Învățarea pe grupe dezvoltă capacitatea de inițiativă și de decizie a elevilor,
valorificându -le talentele și aptitudinile, ceea ce duce la o particpare mai activă a acestora.
Interacțiunea la nivelul grupului are numeroase avantaje, printre care putem men ționa efectele
pozitive în planul dezvoltării cognitive și sociale a personalității; stimularea și dezvoltarea
capacității cognitive complexe sau reducerea timpului de soluționare a problemelor și
reducerea blocajului emoțional al creativității.68

67https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -si-litera tura-romana ,
consultat în 22.05.2020.
68https://edict.ro/strategii -didactice -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -romana/ , consultat în
22.05.2020.

34
Metodele de tip activ -participativ transpun elevii din ipostaza de de obiect al formării
în subiecți activi, coparticipanți la propria formare.69
S-a demonstrate că elevii dobândesc competențe și cunoștințe în process de 70% în
școală. Știut fiind faptul că mulți dintre ei nu își fac temele decât atunci când sunt condiționați
de note, fie ele mici sau mari, sarcina grea cade în seama profesorului , care trebuie să aleagă
metoda potrivită astfel încât să -și atingă obiectivele pr opuse.
În momentul actual noi , profesorii , „turnăm” informații multe elevilor atât pentru a
dobândi note mari la disciplina limba și literature a română, cât și pentru pregătirea necesară
examenului maturității. Metodele interactive sunt indispensabile pentru dobândirea de noțiuni
fundamentale sau competențe cheie, însă nu pot fi utilizate petru rezolvarea cu punctaj maxim
la subiectul al III -lea de la proba scrisă la bacalaureat. Așa cum afirma Ioan Jinga „Elevii
învață mai ușor și mai temeinic a tunci când sunt implicați în acțiune și sunt interesați să
înveț e”.70
Totuși, pentru învățământul românesc, pentru aplicarea acestor metode la mai multe
ore, este necesar ca programa școlară să fie simplificată sau chiar înjumătățită. Trebui e
menționat că aceste metode interactive oferă o satisfacție elevilor și nu numai, aceștia
nemaifiind tentați să se uite încontinuu la ceas, așteptând ca ora să se termine.
În rândurile care urmează voi încerca să prezint câteva dintre metodele interactive
cel mai des utilizate la clasă, metode pe care le folosim și la Liceul Tehnologic din
Jimbolia. Mi-am propus să verific rolul lor , prin aplicarea de teste și chestionare, după
aplicarea lor la clasă. Printre metodele aplicate se numără : cadranele, ș tiu-vreau să știu – am
învăț at, brainstorming, cubul , cvintetul , turu l galeriei, R.A.I, diagrama Venn , lucrul în
perechi , ciorchinele, explozia stelară, metoda predicției, dezbaterea Karl Popper, mozaicul,
procesul literar, scaunul autorului.

69 https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -si-literatura –
romana , consultat în 22.05.2020.
70Ioan, Jinga, Educația si viața cotidiana , p. 164, Editura Didactică si Pedagogică , R.A. , 2008.

35
2.6.1 Metoda brainstorming (asalt de idei, furtună în creier)

Tehnica are drept scop emiterea mai multor idei, soluții, în vederea rezolvării unei
problem e, astfel încât soluția finală să fie cât mai creativă și complex.
Această metodă se bazează pe patru principii fundamentale:
➢ căutarea în voie a ideilor;
➢ ideile se judecă la finalul activității ;
➢ cantitatea mare de idei;
➢ schimbul de idei.
Se desfășoară în cadrul unui grup de participanți nu foarte numeros, iar profesorul are
rolul de mode rator. O ședință de brain storming ar tre bui să dureze între de 20-45 de minute.71
Această metodă se utilizează foarte des pe parcursul orelor, coroborată cu alte metode,
fie ele tradiționale sau modern e. Am utilizat brainstorming -ul la clasa a XII -a, la lecția
Figuri de stil și mijloace de expresivitate , cu scopul de formare a priceperilor și deprinderilor
de interpretare a textului literar (pregătirea elevilor pentru bacalaureat ) – (vezi anexa 1).
Pentru a verifica eficacitatea metodei, în ora următoare am hotărât să -i evaluez printr –
un test scurt de cinci minute. Elevii au a vut sarcina de a scrie pe foaia de hârtie cinci figuri de
stil pe care și le mai amintesc din ora precedent ă. După ce am analizat da tele, am constatat că
30% dintre elevi își amintesc cinci figuri de stil, 20% îș i amintesc patru figuri de stil, 20 %
trei figuri de stil, 10 % două figuri de stil, iar resul de 20 % își amintesc o figură de stil sau
deloc. Această constatarea mă face să cred că metoda este eficientă , deoarece în urma
discuțiilor pe care elevii le au între ei vis -a-vis de tema studiată, mai mult de jumătate dintre
elevi își amintesc de la 3 la 5 figuri de stil, ceea ce înseamnă că metoda a dat rezultatele
dorite.

71 https://innerspacejournal.wordpress.com/2012/11/13/metode -si-tehnici -de-invatare -prin-colaborare –
interactive -brains torming -ul/, consultat în 01.06.2020.

36

2.6.3 Metoda R.A.I (răspunde, aruncă, întreabă)

Metoda poate fi folosi ă fie la începutul lecției, în etapa de reactualizare a
cunoștințelor însușite în ora/ orele anterioare, fie la final de oră, în etapa de fixare a
cunoștințelor .72 Metoda R .A.I. se desfășoară destul de simplu, în primă fază profesorul pune
o întrebare unui elev, acesta răspunde, apoi elevul formulează o altă întreb are pe care o
adresează unui coleg, colegul care nu știe răspunsul părăsește jocul. Avantajul metodei constă
în faptul că este foarte distractivă, antrenează întreaga clasă , iar elevul devine parte a
transformării, evoluției sale.
Am aplicat această metodă la lecția de fixare si consolidare a cunoștințelor , Elemente
caracteris tice simbolismului , clasa a XI – B. Elevi i și-au pus diverse întrebări printre care se
numără : Ce reprezintă simbolismul? Spune -mi două poezii care se încadrează în acest curent
literar; Care sunt trăsăturile simbolismului? Ce este simbolul? Enumeră marile teme și
motive simboliste.

72https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -si-literatura –
romana , consultat în 05.06.2020. 5
4321
30%
20%
20%
10%
20%

37
Această met odă poate fi folosită cu succes și atunci câ nd trebuie să ne desfășurăm
lectiile online , fiind o metodă care implică întreg colectivul de elevi, solicită atenția acestora
și cunoștințele dobândite pe parcursul lecților.
Pentru a observa eficacitatea metodei , în ora următoare le -am dat elevilor un test scurt
de maxim um de 20 minute, singura cerință fii nd aceea de a prezenta principalele trăsături ale
simbolismului .

Am constata t că 75% dintre elevi au reținut mai ușor trăsăturile simbolismului, cu
toate că elevii care au ieșit mai repede din joc – 25% – (în urma regulei că cel care greșește o
întrebare , iese din joc) au renunțat să m ai fie atenți.

2.6.4 Diagrama Venn

Metoda presupune ca elevii să compare două elemente (idei, concept, obiecte,
personaje literare, figuri de stil, curente literare , etc ). Prin utilizarea acestei metode se scot în
evidență atât elementele com une, cât și cele care le diferențiază.
Am utilizat această metodă la clasa a XI -a cu următoarele cerințe: elevii au avut
sarcina de a integra într -o diagram ă Venn asemănările și deosebirile din tre poeziile Revedere
și Ce te legeni … de Mihai Eminescu. 10532
0 2 4 6 8 10 12Elev Nota
4
Nota
5 6
Nota
7 8
Nota
9 10

38
Pentru aplicarea acestei metode au fost necesare parcurgerea următoarelor etape:
➢ se prezintă sarcinile date de profesor
➢ elevilor li s -a explicat metoda, adică faptul că vor desena două cercuri suprapuse, în
partea dreaptă vor scrie asemănările dintre cel e două poezii, în stânga deosebirile, iar
în spațiul comun celor două cercuri vor enumera elementele comune din cele două
poezii.
➢ Elevii au lucrat individual î n prima parte, apoi în perechi pentru a putea confrunta
ideile
➢ După ce toate perechile și -au con fruntat ideile am realizat următoarea diagramă Venn:

Revedere / Ce te legen i… de Mihai Eminescu

Ca elemente comune elevii au considerat că motivul codrului, romantismul, faptul că
valorifică folclorul, codrul este personificat și există dialogul om -natură.
Țin să menționez că această metodă este extrem de simplu de pus în practică, nu
necesită mult timp, ușor de realizat, iar elevii asimilează cunoștințele mai ușor și pentru o
perioadă mai lu ngă de timp. Eu am utilizat metoda diagramei Venn în cadrul multor ore de
curs, t ocmai datorită faptului că este practică.
Dezamăgirea
eului liric,
melancolia
codrului Apaține
romantismului
valorifică
folclorul, codrul
este personificat
dialogul om
natură , motivul
codrului Codrul este vesel
și împlinit, natura
în raport cu timpul
își relevă
superioritatea față
de om

39
2.6.5 Metoda „Știu – Vreau să știu – Am învățat”

Este o metodă ce-i determină pe elevi să conștientizeze ceea ce știu despre un subiect
sau ceea ce doresc să cunoască des pre un anumit subiect.
Se poate utiliza această metodă în prima parte a lecției, când le cer elevilor să
recapituleze ideile pe care consideră că l e dețin cu privire la subiectul sau tema lecției ce va
urma în rubrica – „ȘTIU”. Elevii au posibilitatea de a -și aduce aminte de cunoștințele însușite
anterior dar, în același timp, își pot manifesta dorința de a cunoaște mai mult și a -și dezvolta
abilitățile de cooperare și documentare , deoarece majoritatea elementelor din rubrica
„VREAU SĂ ȘTIU” deveneau teme pentru acasă sau teme de proiect.
Metoda este eficientă în sistematizarea cunoștințelor de la finalul orei, când elevii își
inventariază noile idei asimilate pe parcurs, notându -le în rubrica „AM ÎNVĂȚAT”;73
Am utilizat metoda acesata la clasa a XI -a când am studiat opera poetului Mihai
Eminescu.
Elevii au lucrat individual, apoi s -au consultat cu colegul de bancă. Ei au avut sarcina de a
realiz a un tabel cu trei rubric i ȘTIU / VREAU SĂ ȘTIU / AM ÎNVĂȚAT

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Tabelul trebuia completat cu informații inedite despre viața lui Mihai Eminescu.
În urma completării tabelului de către întreaga clasă, fiecare elev a citit cu voce tare ceea ce a
învățat despre Mihai Eminescu: de ex: Era un patriot, își saluta prietenii cu salutul „Trăiască
nația”; era bipolar, fuma foarte mult, nu era un elev eminent la școală, probabil din cauza
caracterului deosebit; cunoștea opt lim bi străine etc.
Consider că această metodă este eficientă pentru a reactualiza cunoștințele dobândite
anterior, dar și pentru a dezvolta o temă care a fost p redată anterior, punând accent p e munca
individual ă a fiecărui elev și pe capacitatea acestuia de a căuta și sintetiza informația.

73 Ibidem

40
2.6.6 Lucrul în perechi sau „Partenerul de sprijin ”.

Este o metodă utilizată în orele de recapitul are sau reactualizare a cunoști nțelor. Se
poate utiliza această metodă în special cu elevii m ai emotivi, care se intimidează dacă un
cadru didactic ar sta lângă ei să le explice, dar și cu elevii cu C.E.S. Această metodă are ca
scop, atât sprijinirea elevilor cu deficiențe de învățare, cât și i mplicarea celorlalți elevi în
activitatea de predare -învățare, astfel încât aceștia să -i sprijine pe colegii lor cu deficiențe de
învățare.
Profesorul este cel care trebuie să -l încurajeze pe primul să utilizeze cunoștințele
însușite , iar pe al doilea să -l stimuleze și să -i recunoască anumite meri te, determinându -i să
colaboreze și în afara școlii.74
Am utilizat această metodă la clasa a IX -a A, lecția Figuri de stil , astfel elevii care
cunoșteau zece figuri de stil i -au învățat pe cei care nu știau, astfel, la finalul orei, aproximativ
95% dintre elevi au reținut 10 figuri de stil. Consider că această metodă este utilă , deoarece
dezvoltă lucrul în echip ă, dă satisfacție elevilor mai bine pregătiți, dar în același timp cei mai
puțin pregătiți re ușesc să -și însușească conținuturile nou predate.
Pentru a putea testa dacă metoda aceasta a fost sau nu eficientă, am conceput un test
scurt de maxim 10/15 minute, după cum urmează:
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. Enumerați cel puțin 10 figuri de stil pe care le -ați învățat în activitatea precedentă.
2. Considerați că ați reținut figurile de stil mai u șor cu ajutorul partenerului de sprijin?
DA/NU, de ce?
După analizarea răspunsurilor, am constatat că din 30 de elevi, 28 (93%) au reținut
mai ușor figurile de stil cu ajutorul partenerului, de asemenea pentru ei activitatea a fost mult
mai distractivă, percepută ca un joc.

74 Ibidem

41
2.6.7 Metoda ciorchinelui

Ciorchinele este o metodă de predare -învățare care încurajează elevii să gândească
liber și d eschis. Pe tablă se scrie un cuvânt sau o propoziție, apoi elevii vor spune cuvinte, idei
ce se vor scrie sub cuvântul/idea de b ază; profesorul va trage linii î ntre cuvintele scrise până
la epuizarea ideilor.75
Putem utiliza metoda în caracterizarea personajelor. Un exemplu , poate fi Ion din
romanul omonim de L.Rebreanu.76
De asemenea am utilizat ace astă metodă la clasa a XI -a, la Basmul popular Tinerețe
fără bătrânețe și viață fără de mo arte, în cadrul unei ore de literatură universală. Cu ajutorul
metodei ciorchinelui elevii și -au reamintit trăsăturile basmului popular (vezi Anexa 2) .

2.6.8 Turul galeriei

Este o metodă didactică de învățare prin colaborare în cadrul căreia elevii, divizați în
microgrupuri, lucrează la rezolvarea unei probleme controversate ce are mai multe soluții
posibile.
Etape:
➢ Se prezintă sarcina de lucru ;
➢ Se formează grupurile;
➢ Elevii lucrează în grup, pe o foaie de format mare (afis)-produsul poate fi un desen/o
caricatură/o schemă/scurte propoziț ii;
➢ Elevii prezintă în fața clasei afișul, explicând semnificația și răspund întrebărilor puse
de colegi;
➢ Se expun afișele în galerie77
Turul galeriei
➢ Membrii grupurilor vizitează galeria, examinează fiecare produs, adresează întrebări
de clarificare ghidului și pot face comentarii, pot completa ideile sau pot propune alte
soluții pe care le consemnează în subsolul foii de flip chart;
➢ Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor ;

75https://iteach.ro/pg/blog/laura.zaharioiu/rea d/58196/metodele -interactive -utilizate -la-orele -de-limba -si-
literatura -romana , consultat în 15.06.2020
76https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba -si-literatura -romana ,
consultat în 15.06.2020.
77https://www.academia.edu/10010586/STRATEGII_DIDACTICE_INTERACTIVE , consultat în 22.06.2020.

42
➢ Fiecare grup își reexaminează propriile produse, prin comparație cu celelalte și
valorificând comentariile vizitatorilor .78
Personal am utilizat acestă metodă atunci când am studia la clasa a IX -a, schița O
scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. Fiecare grup a avut sarcina de a -și alege unul sau două
personaje și să le analizeze trăsăturile de caracter. Astfel, echipele au trebuit să realizeze o
caricatură/desen/simbol care să definească personajul respectiv, au scris câteva cuvine
definitorii pentru personalitatea fiecăruia, iar la sfârșit am reușit să expunem toate trăsăturile
personajelor din schiță, scoțând în evidență tipologia tuturor personajelor. Pot spune că elevii
au fost reținut mul t mai ușor tipologia fiecărui personaj datorită desenelor sau caricaturilor de
pe fiecare planșă.
Totuși, dacă alegem o temă mult mai complex ă, metoda turului galeriei se dovedește
ineficientă , deoarece consumă mult timp. Metoda acesată a fost utilizată moderat din mai
multe motive. În primul rând din cauza faptului că necesită mult timp pregătirea sarcinilor de
lucru, explicarea etapelor și desfășurarea activităț ii. În urma analizei propri am constata t că
este nevoie de cel puțin trei or e pentru ca activitatea să fie cu adevărat benefică pentr u elevi,
iar din păcate materia destul de stufoasă nu permite utilizarea metodei des. Totuși , pot spune
că elevii au fost încântați de faptul că au reușit să -și folosească și alte talente (desen, pic tură,
grafică, etc) la ora de limba ș i literatura română, reușind astfel să demonstreze și caracterul
trandisciplinar al metodei interactive.
Pentru a vedea dacă elevii au fost sau nu mulțumiți de această metodă, am realizat un
chestionar scurt după cum u rmează:
Răspundeți la următoarele întrebări:

78https://innerspacejournal.wordpress.com/2012/10/24/metode -si-tehnici -de-invatare -prin-colaborare -interactive –
turul -galeriei/ , consultat în 22.06.2020.

43
1. Considerați că metoda Turul galeriei este utilă pentru clasele de liceu? DA/NU; De ce?

2. Sunteți mulțumiți de cantitatea de informație acumulată? DA/NU

1515
0 5 10 15 20DANUConsiderați că este o metodă utilă pentru liceu?
Considerați că este o metodă utilă
pentru liceu?
1218
0 5 10 15 20DANUSunteți mulțumiți de cantitatea de informație
acumulată?
Sunteți mulțumiți de
cantitatea de informație
acumulată?

44
3. Considerați că este o metodă consumatoare de timp? DA/NU, DE CE?

În urma analizării răspunusurilor primite am constata că elevii care au mai multe
cunoștințe nu sunt mulțumiți de cantita tea de informație nou acumulată, deoarece se așteptau
la mult mai multe informații noi (60% di ntre repondenți), restul de 40% sunt mulțumiți.
Jumătate dintre repondenți consider ă că este o metodă mai potrivită pentru gimnaziu și clasele
primare, decât pentru liceu, iar 8 0% cred că se pierde prea mult timp cu acestă metodă, deși
este distractivă și le pune imaginația în valoare.

2.6.9 Metoda exploziei stelare

Poartă numele și de metoda starbu rsting fiind o metodă asemănătoare brainstorming –
ului, cu care, totuși , nu se confundă, deși clasa de elevi se organizează într-un grup și
stimulează crearea de întrebări la întrebări, la fel cum brainstorming -ul dezvoltă construcția de
idei pe idei.
Se scrie ideea sau problema de dezb ătut pe o foaie, apoi în dreptul conceptului
respective se scriu cât mai multe întrebări care au legătură cu el. La înc eput se vor utiliza
întrebări comune, ca de exemplu : Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Din ce cauză? , care, apoi, se
pot transforma în alte întrebări complexe. 246
0 5 10 15 20 25 30DANUConsidera ți că este o metodă
consumatoare de timp?
Considerați că este o metodă
consumatoare de timp?

45
Etape le metodei sunt următoarele:
➢ Se exp une/propune problema/conceptual ;
➢ Se formează mai multe grupuri care să cuprindă întreg colectivul de elevi; fiecare grup
își notează datele problemei pe o foaie de hârtie ;
➢ Fiecare grup construiește întrebări care au legătură cu problema în cauză ;
➢ Rezultatele obținute sunt expuse/communicate tuturor ;
➢ La final s e scot în evidenț ă întrebările bine elabor ate și se fac aprecieri;79
Am utilizat metoda exploziei stelare în cadrul unei lecții la clasa a IX -a, atunci când
am studiat romanul Enigma Otiliei. Clas a a fost organizată în 5 grupe de câte 6 elevi. Metoda
a fost aplicată în cadrul unei lecții de recapitulare și reactualizare a cunoștinț elor dobândite
anterior. Fiec are grup a avut sarcina de a elabora întrebări referitoare la motivele alegerii
făcute de personajul feminine principal, Ot ilia, la sfârșitul romanului. Dintre întrebările
formulate am extras câteva:
➢ Când a hotărât Otilia să -l aleagă pe Pasclaopol?
➢ A greșit Otilia în alegerea făcută?
➢ Unde a greșit Otilia?
➢ De ce l -a părăsit Otilia pe Felix? A fost influențată de cineva?
➢ Care au fost reacțiile ei după moartea lui Giurgiuveanu?80
Prin utilizarea acestei metode eleviii au fost stimulați să -și pună întrebări referitoare la
anumite aspect ale minții umane, ale comportamentului feminine, dar nu numai; totodată au
ajuns la conc luzia că viața nu este compusă doar din „alb și negru, ci pot fi și nuațe de gri”, în
funție de sitauțiile care apar. De asemenea, au concluzionat că oamenii nu sunt doar buni sau
răi, ci în funcție de alegerile pe care le fac, un om bun poate să devină ră u într -o anumită
situație, dar și un om rău poate devenii bun atunci când are oportunitatea . Totodată și -au
dezvoltat capacitatea de exprimare orală și a constatat că un răspuns corect este generat de o
întrebare pusă în mod corect.
De asemenea, această metodă a fost folosită la cla sa a X -a, în c adrul lecției
„Basmul popular –Tinere țe fără bătrânețe și viață făr ă de moarte” (vezi Anexa 3).
Pentru a analiza dacă metoda aleasă pentru clasa a X -a a fost sau nu a fost bună, am
hotărât să le dau un test scurt de maxim um treizeci de minute cu cerința de a rezuma cele mai

79https://innerspacejournal.wordpress.com/2013/02/14/metode -si-tehnici -de-invatare -prin-colaborare -interactive –
explozia -stelara/ , consultat în 22. 06.2020.
80https://www.didactic.ro/materiale -didactice/78929_metode -moderne -de-caracterizare -a-otiliei -marculescu –
enigma -otiliei, consultat în 22.06.2020.

46
importante secvențe ale basmului popular, scoțând în evidență trăsăturile basmului popular.
Totodată ei au avut sarcina de a explica alegerea făcută de personajul principal la finalul
basmului, formulând și răspunzând la trei întrebări vis -a-vis de acest aspect.
După analiza rezultatelor obținute la evaluare, am const atat că metoda exp loziei
stelare este eficientă , deoarece îi provoacă pe elevi să -și pună întrebări, să găsească soluții la
aceste întrebări, înțelegând mult mai ușor sensurile profunde ale textului.
Așadar, din totalul de 2 5 de elevi prezenți, 80% dintre ei au luat n ote cuprinse între 8
și 10, iar 20% note cuprinse între 6 și 7, ceea ce n e duce la o medie pe clasă de 7,4 .

10105
0 2 4 6 8 10 12Elevi Nota
5 6
Nota
7 8
Nota
9 10

47
2.6.10 Metoda procesului literar

Această metodă este o formă complicată de dramatizare a unor fragmente literare și
chiar a unor opere întregi, văzută în fond ca o “dezbatere problematizată a universului unei
opere literare, în care elevii se antrenează ca inculpați, acuzatori sau apărători ai destinelor
personajelor respective.” Procesul presupune distribuirea unor roluri specifice: președintele
tribunalului, grefieri, procurori, secretari, avocatul apărării, pe lângă rolurile personajelor din
opera literară de aici, numărul mare de elevi care trebuie implicați în procesul literar.81
Am utilizat metoda procesului literar la o lectie de clasa a X – a, atunci când am
studiat romanul Ion de Liviu Rebreanu, organizând un proces al personajului principal Ion.
(vezi Anexa 4)
Ca avantaj al aceste metode putem spune că stimulează creativitate, spiritual de
observație, gândirea cognitivă, pune accent pe stimula rea fiecărui participant la discuție,
antrenează spiritual de competiție constructivă. Metoda este foarte îndrăgită de elevi, tocmai
pentru că sunt puși într-o altă situație de viață; ei au posibilitatea să-și etaleze calitățile
oratorice, dar nu numai.
Ca dezavantaj al acetei metode am putea spune că necesită mai multe ore de curs în
pune rea în practică a acestei metode și se poate crea impresia de aparent haos în clasă.
După utilizarea acestei metode am realizat un chestionar pe care l-am distribuit
elevilor deoarece am observant că au fost extrem de încântați de această metodă. Chestion arul
conține următoarele întrebări:
1. Considerați că ați învățat lucruri noi pe parcursul utilizării acestei metode? Da/Nu; Numiți
unul dintre ele?
2. Credeți că sunteți mai încrezători în forțele proprii după ce ați participat la o astfel de
activitate? Dacă da, de ce?
3. Alegeți un sentiment pe care l-ați simțit pe parcursul orei.
4. Ați mai dori să partcicipați la o astfel de activitate?

81https://opaits.wixsite.com/masonry -layout -ru/blank -cghg , consultat în 22.06.2020.

48
La prima întrebare elevii au răspuns:

La acestă întrebare 89% dintre elevi au răspuns că au învățat lucruri noi, 7% au spus
că nu au învățat nimic, iar 3% nu au răspuns sau nu știu. Dintre lucrurile nou – învățate,
majoritatea au răspuns că au învățat să-și înfrângă teama de a vorbi în fața unui auditoriu și au
învățat să contraargumenteze scurt și concis.
La ce de-a doua întrebare elevii au răspuns:

2521Considerați că ați învățat lucruri noi pe
parcursul utilizării acestei metode?
Da/Nu / Nu știu ; Numiți unul dintre ele?
DA
NU
NU ȘTIU
2053Credeți că sunteți mai încrezători în forțele
proprii după ce ați participat la o astfel de
activitate: Dacă da, de ce?
Da
Nu
Nu știu

49

Dintre repondenți, 71% spun că sunt mai încrezători, 17% consider că nu sunt mai
ăncrezători, iar 10% nu au dorit să răspundă sau nu știu. Cei care au răspuns că sunt mai
încrezători au spus că au simțit că „soarta” procesului se află în mâinile lor și că personajul
Ion poate fi salvat sau condamnat, după caz, doar dacă sunt suficient de convingători; alți
elevi au considerat că au fost uimiți de reacția lor, în sensul că nu se așteptau să aibă o
prestanță atît de bună și convingătoare; în același timp capacitățile de bun orator, capacitatea
de convingere, dar și de a argument a și contraargumenta s-au numărat printre răspunsurile
elevilor.

La cea de-a treia întrebare elevii au răspuns:

La acesată întrebare am fost surprinsă să constat că aproape întreg colectivul clasei a
manifestat sentimente pozitive și nu sentimente negative. Consider că metoda și-a îndeplinit
scopul, îmbinând utilul cu plăcutul, reușind să duc la îndeplinire obiectivele propuse.

22
101066Alegeți două sentimente pe care l -ați simțit pe
parcursul orei.
amuzament
mândrie
frustrare
bucurie
înfrângere
veselie
încântare

50
La ultima întrebare elevii au răspun s:

Toți elevii au răspuns afirmativ la această întrebare.
Am fost surprinsă să constat utilitatea acest ei metode la limba și literatura română la
clasele de liceu, deoarece la gimnaziu este mult mai greu de aplicat, ei neavând noțiuni de
limba j juridic și nici capacitatea de a emite idei de o profunzime și complexitate atât de mare.
Cu siguranță , majoritatea elevilor sunt plăcut surprinși de o astfel de activitate, dar din păcate
timpul mult prea scurt nu ne permite să o utilizăm la mai multe teme decât una sau maxim
două pe parcursul unui an școlar la o singură clasă.

Ați mai dori să partcicipați la o astfel de
activitate?
Da
Nu

51
2.6.11 Metoda predicției

Este o metodă interactivă folosită în abordarea unor texte variate , la p rima vedere.
Elevii pot lucra individual, în perechi sau echipe. Această metodă s timulează imaginația ,
asocierea de idei ș i originalitatea. De asemenea , aduce noi experiențe de învățare, solicit ă
atenția și stârnește curiozitatea.
Metoda predicție i presupune citir ea unui fragment dintr -o operă de către profe sor sau
elevi, fără a finaliza întreg textul, astfel încât elevii să poată să presupună/să prevadă ce se
întâmplă în continuarea textului.
Predicția poate fi utilizată la clasa a IX -a profesio nală atunc i cand se studi ază schița
Bacalaureat de I.L.Caragiale; elevii și -au împărțit foaia de caiet în două coloane, pe coloana
din stânga au scris predicția (Ce cred că s -a întâmplat), iar pe coloana din dreapta Ce s -a
întâmplat. După citirea integral ă a fiecărui fragmen , elev ii își compară predi cția cu faptele
prezent ate pentru a vedea dacă predicț ia fost asemănătoare sau nu.82
Totodată, se poate aplica și la lecția Basmul cult Povestea lui Harap -Alb de Ion
creangă . Datorită utilizării acestei metode elevii au creat un basm modern și au ajuns să
confirme afirmația lui George Călinescu cu privire la faptul că basmul este „o oglindire a
vieții în moduri fabuloase” .
Utilizând c onversația euristică am constatat că prin metoda predictiv ă a fost stimulat
spiritual cri tic, iar indirect a fost dezvăluită personalitatea fiecărui el ev în parte, demonstrând
astfel puterea creatoare a omului.

2.6.12 Dezbaterea Karl Popper

Dezbaterea Karl Popper (KP) este o formă structurată de dezbatere educaț ională , care
are la bază dialogul dintre do uă echipe, numite î n mod formal Afirmatori si Negatori. Fiecare
dintre cele două echipe este compusă din 3 membri, fiecare membru are la di spozitie o
cantitate egală de timp pentru a argumenta în favoarea sau î mpotriva unei teme. Aceasta din
urma poarte nu mele de mo țiune, si este cel mai ade sea o afirmaț ie care permite atât sustinere
cat si contraz icere. Un meci de dezbateri KP se desfasoară în fața unui arbitru, care trebuie să
urmarească argum entele vorbitorilor si să decidă o echipă caștigă toare, î n func ție de principiul

82Adrian, Săvoiu, Limba și literatura română – Manual pentru școală pr ofesioanală. Anul I , Editura All, 2000,
p. 50.

52
"Care echipă a fost mai convingatoare în dezbatere?", fară ca decizia să fie afectată de
convingeri personale sau lucruri c are nu s -au spus î n dezbatere.83
Această metodă se poate utiliza la clasa a X-a, la o lecție de consolidare a
cunoș tințelor dobândite după studierea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Putem propu ne ca
temă de dezbatere „Ion –vinovat moral de sinuciderea Anei ”; cl asa a fost împărțită în
Afirmatori și Negatori, iar un grup de 4 elevi a fost desemnat să decidă echipa câștigătoare.
Acest tip de metodă dezvoltă capacitate a de argumentare și lucrul în echipă.

2.6.13 Metoda cadranelor

Cadranele reprezintă o metodă care presupune extragerea esențialului dintr -un text
analizat, de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional care cere implicarea elevilor
în înțelegerea acestuia. Metodă presupune parcurgerea următoarelor etape:
➢ Împărțirea tablei în 4 părți egale ;
➢ Se propune un criteri u pentru fiecare cadran obținut;
➢ Se citește textul;
➢ Se formulează răspunsu ri scurte pentru fiecare cadran;
➢ Se evaluează rezultatele.
Avantajele folosirii acestei metode sunt:
➢ stimulează atenția și gândirea ;
➢ scoate în evidență modul propriu de înțelegere;
➢ conduce spre esențializare, sintetizare.
Metoda poate fi folosită în etapele lecției , dar poate fi și o excelentă metodă de
evaluare a cunoștințelor însușite de elevi (în cadrul unei lecții sau al unui capitol).
Prin folosire a metodei cadra nelor , elevii devin treptat conștienți de puterea lor de
utilizare a celor învățate și încep să -și organizeze singuri informațiile, își formulează cerințe,
își stabilesc obiective devenind mai independenți în învățare. Ei îmbină scrisul cu cititul,
comunic area cu desenul în gândirea critic, activitatea de învîșare devenind un joc în care
elevii se implică cu plăcere.84
Metoda cadranelor poate fi folosită la clasa a IX -a, atunci când se studiază lecția
Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Tabla ș i/sau foaia de hârtie se împart în patru: în

83http://debatepedia.idebate.org/ro/index.php/Karl_Popper , consultat în 22.06.2020.
84https://iteach.ro/experientedidactice/metodele -interactive -in-activitatile -de-limba -si-literatura -romana ,
consultat în 24.06.2020.

53
fiecare cadran se scriu informații scurte despre PERSONAJE, EXPRESII, ÎNTÂMPLĂRI,
CONCLUZII.85
2.6.14 Metoda „Scaunul autorului”

Această metodă poate fi utilizată la limba și literatura română ca o metodă modern ă ce
răspunde cerințelor din noile programe școlare și așteptărilor elevilor.
„Scaunul au torului” presupune ca după ce elevii fac un exercițiu de redactare liberă,
trebuie să se așeze pe un scaun ce devine „scaunul autorului”, iar ceilalți colegi îi vor pu ne
întrebări legate de scrierea respectivă. Acest tip de metodă poate fi folosit atât la o lecție de
gramatic ă, specifică ciclului gimnazial , cât și la una de literatură, potrivită claselor liceale.86
De exemplu, metoda poate fi adaptată la o lecție mixă de predare -învățare, dar și de
evaluare, așadar la clasa a X -a, lecția Romanul realist obiectiv românesc. Caracterizarea
personajului Ion.
Prin această lecție se urmărește:
➢ consolidarea cunoștințelor despre caracterizarea unui personaj literar;
➢ încadrarea competențelor de redactare în timpul didactic alocat cu respectarea
celorlalte cerințe;
➢ întărirea capacității elevului de a -și prezenta oral compunerea -eseu și de a
răspunde la întrebări;
➢ dezvoltarea capacităților elevilor de a recunoaște tipurile de structuri care
corespund cerințelor și de a formula întrebări în legătură cu acestea;
➢ dezvoltarea capacităților elevilor de a urmări corelat cu ajutorul unor
instrumente observative prezența cerințelor în compunerea -eseu.
Înainte de a începe activitatea elevilor li se comunică faptul că vor avea de redactat o
compunere -eseu despre un personaj literar, personajul Ion în cazul nostru, respectând
anummite procedee de caracterizare utilizate de scriitori. Acest eseu nu trebuie să depășea scă
o pagină, iar le ctura acestuia să nu dureze mai mult de 5-7 minute.
Etapa 1
Elevilor le sunt e nunțate obiectivele lecției și este descrisă metoda de a bordare (ce trebuie să
facă și materialele de care au nevoie).
Etapa 2

85https://www.slideshare.net/natashadubets/metode -interactive -lim-lit-rom, consultat în 24.06.2020.
86http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=777 , consultat în 24.06.2020.

54
Elevii prime sc fișa de evaluar e a compunerii -eseu în care sunt trecuți itemii specifici
(itemii vor fi explicați de către profesor)
Etapa 3
Un elev va lua loc pe „scaunul autorului ”, în fața clasei, unde va citi compunerea.
Etapa 4
Autorul citește compunerea. Ceilalți elevi sunt atenți și notează în tabel. După ce
termină de citit, autorul va răspunde la întrebările adresate de elevi Sunt audiați 2 -3
autori. Timp de lucru: 20 de minute.
Etapa 5
Elevii discută, în funcție de ceea ce a u scris în tabele , cine a reușit să utilizeze mai
multe procedee de ca racterizare, dacă sunt greșeli, ce este important de știut când se
readactează un astfel de eseu, principalele concepte operaționale. Timp de lucru: 10 minute.87
Metoda aceasta are numeroase avantaje ca : stimularea creativității, dezvoltarea
spiritului de observație, gândirea cognitivă, stimularea fiecărui participant la discuție si a
spiritul ui de competiție constructivă.
2.6.15 Metoda mozaicului

Este o metodă care are ca scop învăța rea prin cooperare și stimulează munca în
echipă. Putem spune că este o tehnică simplă ce poate fi aplicată atât la clasele mici, cât și la
cele mari. Metoda mozaicului se desfășoară atât individual, cât și pe grupe; se realizează
grupe de câte patru elevi, fiecare elev primind câte o sarcină la care trebuie să devină expert.
Imediat după etapa lucrului individual, se organizează grupe de experți unde fiecare elev
prezintă rezultatele muncii sale colegilor de echipă. La sfârșitul activității gru pele își prezintă
activitatea întregii clase88.
Am utilizat această metodă la divers e clase, una dintre ele fiind clasa a XI -a, poezia
Nu sunt singur de Lucian Blaga (vezi Anexa 5). Consider că tehnica mozaicului este o metodă
ușor de pus în practică, elevii lucrează atât individual, cât și pe grupe, le oferă acestora
posibilitatea de a arăta ce știu să facă, dar în aceelași timp stimulează și munca în echipă. Un
minus al acestei met ode este fapt ul că necesită mult timp aplicarea ei.

87http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=777 , consultat în 01.07.2020
88 https://iteach.ro/pg/blog/laura.zaharioiu/read/58196/metodele -interactive -utilizate -la-orele -de-limba -si-
literatura -romana , consultat în 02.07.2020.

55
Metoda mozaicului a fost aplicată tot la clasa a XI -a la studiul poeziei Dorința de
Mihai Eminescu. Deoar ece scopul metodei mozaicului este de a -i pune pe elevi în situația de
a se ajuta unii pe ceilalț i, de a deveni experți în sarcina pe care o au de dus la capăt, întreg
colectivul de el evi a fost împărțit în șase grupe formate din patru, cinci elevi , iar fiecare elev
din grup trebuie să devină expert în comentarea unei strofe . Elevii au explica t ceea ce au
învățat celorlați membrii astfel încât toată clasa a participat activ la rezolvarea sarcinilor.
2.6.16 Metoda cubului

Metoda cubului este strate gia de învățare care oferă posibilitatea de a trata o temă cu
ajutorul câtorva indicații -cheie af late pe fiecare latură a cubului . Cubul are 6 fețe, pe care sunt
scrise, verbele ce numesc operațiile de gîndire :
➢ descrie/definește ;
➢ compară ;
➢ asociază ;
➢ analizează ;
➢ aplică ;
➢ apreciază ;89
Activitatea se poate desfășura frontal, individual sau pe grupe. Elevii au la dispoziție
patru minute să se organizeze, încă șase minute să discute între ei, apoi tot șase minute pentru
a prezenta produsul realizat în fața clasei. Această metodă este utilă în special la orele de
recapitulare și sistematizare a cu noștințelor, elevii putând face conexiuni , având suficiente
informații din lecțiile anterioare.
Am utilizat această metodă la clasa a X -a, atunci când am recapitulate lecția basmul
cult,
Povestea lui Harap -Alb. Elevii au desenat pe tablă și pe caiete un c ub, iar pe fețele cubului au
fost scrise următorele întrebări:
➢ pe prima față a cubului elevii trebuie să descrie personajele basmului și să le integreze
într-o categorie în funcție de trăsăturile fiecărui personaj;

89 https://iteach.ro/experientedidactice/metodele -interactive -in-activitatile -de-limba -si-literatura -romana ,
consultat în 01.06.2020.

56
➢ pe a doua f ață a cubului elevii fac o comparație între un personaj dintr -un basm cult și
unul dintr -un basm popula r studiat (noi am făcut comparaț ia cu Aledor Împărat); de
asemenea se poate face o comparație între basmul cult și basmul popular;
➢ pe a treia f ață a cubului elevii trebuie să as ocieze probele la care este supus Harap Alb
cu tranformările (calitățile) pe care personajul principal le suferă pe parcursul
evenimentelor;
➢ pe a patra față a cubului elevilor li s -a cerut să analizeze simbolurile și semnificațile
acestora (de ex. Podul, p ădurea, creanga etc)
➢ pe a cincea față a cubului ei au sarcina să demontreze/să aplice ceea ce au învățat,
practice să demonstreze că basmul Harap Alb este un basm cult;
➢ pe ultima față a cubului elevii trebuie să aprecieze/ să argumenteze câteva ipoteze (de
exemplu: În basmul cult Harap Alb, răul este întruchipat de un om intelligent? DA/NU
Aplicând metoda c ubului la mai multe ore, am observat că aceasta are numeroase
avantaj e, în sensul că stimulează atenț ia și gândirea, elevii abordează subiectul în mod
complex și lucrează în echipă, devenind astfel mai responsabili.90
Am utilizat metoda și la clasa a XI -a, atu nci când am studiat tema Denotație și
conotație . Elevii au fost împărțiți în șase grupe a câte cinci elevi în fiecare grupă. Fiecare
echipă avea sa rcina de a rezolva una dintre cele șase fețe ale cubului. La sfârșitul activității
elevii au realizat un cub acoperit cu hârtie colorată, pe fiecare față a cubului fiind rezolvată
sarcina dată. (ve zi Anexa 6 ).
Pentru a vedea dacă metoda interactivă a fost cu adevărat eficientă am hotărât ca în ora
următoare aplicării metodei să le dau un test scurt, de maxim um jumătate de oră. În
elaborarea testului am avut în vedere aspectele sintetizate prin metoda cubului, dar și
cunoștinț ele teoretic e pe care le -au dob ândit în lecți ile precedente.

90 Ibidem

57

În urma evaluării notelor obținute la test, am constata t că elevii și -au însușit noțiunile
teoretice pe care au reușit să le aplice cu succes. Notele au fost mulțumitoare, având în vedere
faptul că a f ost prima dată când am utilizat metoda cubului la această clasă. Astfel, dintr -un
total de 30 de elevi, 5 au obținut nota 10, 4 nota 9, 6 au luat nota 8, 5 au luat nota 7, 4 au
reușit să ia nota 6, 5 au obținut nota 5, iar un elev nota 4. Realizând un proc entaj pe clasă s -a
constatat că media pe clasă este de 7,5. Totuși, cred că est e îmbucurător faptul că 76 % dintre
elevi au avut note de peste 6.
2.6.17 Metoda Cvintetul

Cvintetul este o metodă interactivă prin care se sintetizează și se rezumă cunoștințele
despre un anumit obiect, acestea fiind apoi prezentate sub forma unei poezii.91
Reguluile metodei sunt următoare le:
➢ primul vers reprezintă cuvântul thematic;
➢ al doile a vers este format din două adjective care să caracterizeze cuvântul tematic
ales;
➢ al treile a vers este reprezentat de trei cuvinte, de obicei sunt trei verbe ;

91 http://www.isjolt.ro/wp -content/uploads/2018/01/5 -8_Religie -ortodox%C4%83_ -Dobre -Mioara_Metoda –
cvintetul.pdf , consultat în 05. 08.2020. 5467451
0 1 2 3 4 5 6 7 8EleviNota 4
Nota 5
Nota 6
Nota 7
nota 8
Nota 9
Nota 10

58
➢ al patrulea vers cuprinde patru cuvinte care formează o propoziție, în general se spune
ceva esențial despre temă ;
➢ al cincilea vers este format dintr -un singur cuvânt care trebuie să sintetizeze tema .92
Este o metodă utilizată la clasele de gimnaziu, dar nu numai; consider că este o
metodă ușor de pus în practică, deși la început elevii au fost puși în dificultate de reguluile
metodei, destul de rapidă, are avantajul d e a s olicita capacitatea de reflexie , creație, dar și pe
cea de înțelegere a unui text literar.
Am utilizat metoda cvintetului la clasa a X -a, la lecț ia Nuvela Moara cu noroc de Ioan
Slavici. Elevii au lucrat individual, putând să se consulte cu colegul de bancă. Ei au avut
sarcina de a alcătui o poezie de 5 versuri utilizând 2 adjective și 3 verbe, tema fiind de a
sintetiza într -un cvintet subiectul nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici.

Elevii au reușit să sintetizeze subiectul nuvelei astfel:
➢ Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici tema
➢ interesantă, realist ă 2 adjective care descriu tema
➢ place, emoționează, capt ivează 3 verbe care prezintă acțiunea cuvântului
tematic/temei
➢ prezintă dezumanizarea lui Ghiță propoziția care exprimă esența temei
➢ dramă verbul care sintetizează tema

92 https://www.scribd.com/doc/155477339/cvintetul , consultat în 10.08.2020.

59
2.7 Impactul metodelor interactive asupra elevilor și profesorilor

În învățământul românesc, trecerea de la metodele tradiționale la cele modern, de cele
mai multe ori se face datorită viziunii, deschiderii cadrului didactic spre nou, nu neapărat
datorită unei decizii oficiale.
În învățământul modern, elevul se află permanent în central atenției, acesta fiind
motivul pentru care procesu l învățării presupune cercetări permanente în comunicarea
interumană.
În ceea ce privește impactul acestor meto de asupra elevilor și profesorilor, cu
siguranță este unul pozitiv. În primul rând, metodele interactive au numeroase avantaje asupra
elevilor, dintre care putem enumera faptul că ele pun accentual pe cu noașterea operațională,
pe învăț area prin acțiune, pu nând astfel elevii în posibile situații reale de viață. Toate acestea
se datorează faptului că tehnicile interactive presupun curiozitate intrinsecă, dorința de a
observa, de a explica, de a explora și de a descoperi.
În al doilea rând, ele au avantajul d e a-i stimula pe elevi să utilizeez o gamă variată de
procese și operații mintale necesare pentru a rezolva anumite sarcini de lucru. De asemenea,
metodele interactive crează un climat afectiv plăcut și atractiv care alungă monotonia ce se
poate instala pe parcursul unui ore de curs și înfrânge teama care poate apărea atunci când se
studiază o disciplină nouă, teamă caracteristică unor elevii mai timizi . Și nu în ultimul rând,
metodele interactive încurajează formarea și exprimarea unei opinii personale, st imulează
gândirea critic, interogația asupra sinelui și asupra lumii, dezvoltă spiritual de echipă,
creativitatea și competivitatea.
Ca dezavantaje ale acestor metode am putea spune că sunt cronofage, se pierde mult
timp cu pregătirea, dar și desfășurare a lor, timp care oricum este insuficient. Totodată este
dificil până se familiarizează întregul colectiv cu ele. Pentru cadrul didactic este dificil de
evaluat munca individuală, de multe ori lipsește materialul didactic de calitate și uneori au un
caract er de egalizare, elevii străluciți riscând să se piardă între ceilalți. De asemenea, metodele
sunt destul de obositoare, riscând ca elevii să nu se mai poată concentra în a evalua munca
celorlate echipe, se fac achizii minime, feedback -ul este doar de grup , nu și individual, nu se
pot transmite conținuturi științifice riguroase, timpul de lucru este insuficient și, din păcate, nu
sunt corelate cu examenele naționale.93

93 https://edict.ro/avantajele -si-limitele -metodelor -active/ , consulat în 20.07.2020.

60
În urma utilizării acestor metode la nenumărate ore, dar și la clase diferite, pot spune
că ele sunt eficiente , deoarece rezolvă cea mai mare problem ă de care ne lovim astăzi, adică
trezirea interesului pentru o materie școlară, pentru studiu individual și excelență. Totuși,
aceste metode trebuie corelate întodeauna cu cele tradiționale, deoa rece singure nu pot da un
randament optim.
La sfârșitul orelor de curs în care au fost utilizate metode interactive, am considerat că
este necesar ca elevii să completeze o fișă de autoevaluare cu scopul de a vedea care este
gradul de mulțumire vis -a-vis de utilizarea acestor tehnici modern e.
Prin implicarea elevil or în autoevaluare, profesorul obține confirmarea aprecierilor
sale în opinia elevului, iar elevul devine subiect al acțiunii de formare, direct implicat în
propria formare. Impactul motivațional al autoevaluării este unul major, elevul dezvoltând o
atitud ine pozitivă și responsabilă față de învățare .94
Astfel am utilizat două tipuri de chestionare scurte care se pot completa în câteva minute:
I. Chestionar autoevaluare sarcini de lucru
1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat….
2. Dificultăți am avut la……
3. Cred că mi -aș putea îmbunătăți performanța dacă….
4. Lucrurile care mi -au plăcut la această activitate au fost…..
5. Activitatea mea poate fi apreciată cu nota…..

II. Chestionar autoevaluare
1. Prin rezolvarea sarcinilor de lucru propuse am învățat:
a) …….
b) …….
c) …….
2. Am lucrat cu plăcere următoarele sarcini de lucru (se vor enumera în ordinea
preferințelor)
a) ……
b) ……
c) ……
3. Mi-a plăcut sarcina de lucru pentru că:
a) ……

94https://edict.ro/forme -de-evaluare -folosite -la-ora-de-limba -si-literatura -romana/ , consultat în 02.07.2020.

61
b) ……
c) ……
4. În rezolvarea sarcinilor de lucru am întâmpinat următoarele dificultăți:
a) …..
b) …..
c) …..
5. Dificultățile se datorează:
a) ……
b) ……
c) ……
6. Consider că activitatea mea poate fi apreciată ca fiind:…….95
III. Evaluarea lecției
1. Consider că lecția a fost:
a. interesantă
b. de nivel mediu
c. plictisitoare
2. Apreciez prestația cadrului didactic cu:
a. foarte bine
b. bine
c. satisfăcător
3. Apreciez prestația clasei cu :
a. foarte bine
b. bine
c. satisfăcător
4. După această lecție mă simt mult mai bine pregătit pentru examenul de bacalaureat:

95Vistian, Goia, Ghid metodologic, aria curiculară Limbă și comunicare , Editura Aramis, București , 2002, pp.
182-183.

62
a. mult mai pregătit
b. nu mă simt pregătit
c. sunt indiferent
5. Cunosc cerințele examenului de bacalaureat ( structura subiectelor) :
a. foarte bine
b. satisfăcător
c. sunt indiferent96
În ceea ce privește răspunsurile colectate, 90% dinte elevi consideră că au asimilat
mult mai ușor conținuturile nou -predate, au avut dificultăți în ceea ce privește timpul scurt
alocat pentru anumit e activități. De asemenea, 85% dintre repondenți au considerat că
activitatea a fost percepută ca un joc, deci mult mai ușoară decât una desf ășurată în stilul
clasic. Peste 80% dintre elevi spun că au avut performanță ridicată și că activitatea lor poate fi
apreciată ca bună sau foarte bună.
Deși, astfel metode interactive dezvoltă creativitatea elevului, motivația și cresc
performanțele școla re, din păcate învățământul românesc nu permite utilizarea acestora în
majoritatea orelor, atât din cauza programei încărcate, cât și lipsei materialelor necesare
pentru astfel de activități. În consecință, utilizarea lor ține doar de măiestria cadrului di dactic,
dar și de capacitatea lui de a se implica, uneori neglijând alte aspecte ale vieții private a
fiecăruia dintre noi.
Pentru a putea observa eficacitatea metodelor interactive am realizat o fișă de evaluare
a progresului în comunicarea orală pentru fiecare elev în parte. Consider că este neceasar ca la
începutul aplicării metodelor interactive, cadrul didactic să aibă o fișă de evaluare a
progresului în comunicarea orală pentru fiecare elev în parte. Scopul acesteia este de a vedea
dacă se observă o îmbunătățire și o creșterea a progresului școlar în rândul elevilor, datorită
metodelor interactive. Fișa de evaluare conține următoarele întrebări:
Model fișă:
Nume Prenume :
1 Elevul folosește un limbaj potrivit în cadrul orelor de limba și literatura română? DA/NU

96https://www.didactic.ro/materiale -didactice/simbolismul -caracteristici , consultat în 02.07.2020.

63
2. Se implică în sarcina atribuită? DA/NU
3. Își exprimă ideile coerent? DA/NU
4. Asociază informațiile noi cu altele dobândite anterior? DA/NU
5. Participă la interacțiunea verbală? DA/NU
6. Preia cuvântul atunci când este necesar ? DA/NU
7. Are capacitatea de a fi un bun ascultător? DA/NU
8. Acceptă alte puncte de vedere? DA/NU
9. Depune efort de a se corecta atunci când greșește? DA/NU
10. Convige și argumentează? DA/NU
11. Reacționează în mod pozitiv la îndrumările profesorului ș i manifestă dorință de
autocontrol pentru ca activitatea din clasă să se desfășoare într -un cadru plăcut? DA/NU
12. Este atent la prezentarea rezolvării exercițiilor primite de către alte grupe?
În urma analizării rezultatelor fișelor de evaluare pentru fiecare ele v în parte am
constata t următoarele:
➢ dacă la începutul aplicării metodelor interactive 15 dintre elevi nu erau suficient de
atenți atunci când prezentau celelealte gru pe, deoarece se concentrau mai m ult pe
prezentarea grupei lor, după aplicarea majorității metodelor în mod consecutiv,
procentul s -a redus de la 15% la 3%. După părerea mea , gradul de atenție a crescut
deoarece elevii și -au dat seama că este important ca toate grupele să fie asculatate și
apreciate pentru munca depusă și că activita tea nu se rezumă doar la rezolvarea
sarcinilor primite, ci și la modul în care reacționează vis -a-vis de munca celorlați.
➢ Totuși, 2% dintre elevi au în continuare probleme de indisciplină, vorbesc ăn timp ce
alși prezintă, nu își rezolvă sarcinile conștiin cios și tulbură activitatea grupului.
➢ Un procent de 5% inițial de elevi care aveau probleme în exprimarea orală , după
aplicarea metodelor interactive în mod repetat și -au corectat aceste greșeli, procentul
reducându -se substanțial și ajungând la 1%.
Consider că aplicarea metodelor interactive a fost un real succes în cea ce privește
progresul școlar al elevilor, a rezolvat unele dintre probleme de atenție ale multor elevi și
reducând gradul de indisciplină. Este imp ortant ca profesorul să le spună de la început elevilor
care este scopul urmă rit, în constă fișa de evaluare și să discute cu fiecare elev în parte atât la
începutul activității, cât și pe parcursul acesteia, astfel încât aceștia să conștinetizeze
importanța acestei cercetări.

64
Capitolul 3. Microcercetare pedagogic ă – aplicarea chestionarului la
finalul activității

A rezolva sarcini la limba și literatura română cu textul literar sau nonliterar în față,
înseamnă a apela la gândire, judecată, memorie, critică. Unii elevi s -au obișnuit să m emoreze
lecțiile, conținuturile lecțiilor și așteaptă pasiv ca profesorul să le „toarne” cunoștințe pentru a
avea succes. Elevii care au o memorie bună și o logică întru învățare, nu au probleme cu
obținerea unor note bune, însă cei care nu sunt obișnuiți cu exercițiul muncii individuale și nu
au interes față de învățătură, au mari probleme legate de înțelegerea conținuturilor. Însuși
Eminescu afirma în ziarul „Timpul” – „Copii i români sunt încărcați cu materii atât de multe și
atât de diverse încât nici p rofesorii, nici școlarii nu se pot orienta în capetele lor. Acești copii
nu învață nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul
viu și judecata copilului n -au jucat nicun rol”. Tocmai pentru aceștia în special, dar și p entru
ceilalți, metodele interactive vin în ajutor. Ele determină ca prin joc să -și însușească noțiuni
prin efort propriu sub coordonarea unui profesor în clasă, nu acasă. La liceu, pentru aplicarea
acestor metode, în general am avut nevoie de două ore con secutiv.
Ipoteza de la care pornește lucrarea mea de cercetare este:
„Dacă metodele interactive creează un climat afectiv confortabil ce determină participarea cu
mai multă plăcere la ore”
Obiectivele cercetării sunt:
– stimularea interesului pentru participarea la activitățile din clasă;
– formarea unui climat afectiv propice învățării;
– dezvoltarea competențelor de comunicare și comprehensiune a textelor;
În perioada de cercetare, desfășurată din martie 2019 – martie 2020, am observat că
metodele interactive contribuie la determinarea unei dorințe intrinseci de a citi și de a
participa cu mai multă plăcere la ore.
Pentru a afla dacă metodele interactive utilizate la clasă (dezbaterea, explozia stelară,
brainstorming -ul sau metoda predicti vă) au contribuit la crearea unui mediu propice învățării,
am realizat un chestionar pe care l -au completat un număr de 55 de elevi din clasa a XI -a B și
a IX-a de la Liceul Tehnologic din Jimbolia.
În ceeea ce privește chestionarul (vezi A nexa 8), acesta cuprinde un număr de zece
întrebări; pe baza răspunsurilor colectate am realizat următorul grafic:

65
Întrebarea nr. 1 (Ce reprezintă pentru voi activitatea de predare)

Întrebarea nr 2 (Prin ce activități reușesc profesorii cel mai bine să vă facă să î nțelegeți
conținuturile redate?)

0 5 10 15 20 25 30interacțiune, comunicareinteracțiune, dezvoltarea intelectuluidezvoltarea intelectuluinu au răspunsCe reprezintă pentru voi activitatea de predare?
Ce reprezintă pentru voi
activitatea de predare?
0 5 10 15 20 25Proiecte care implică muncă
individualăPrezentări PPTProiecte, prezentării PPTAlte materiale didacticePrin ce activități reușesc profesorii cel mai bine
să vă facă să înțelegeți conținuturile predate?
Prin ce activități reușesc profesorii
cel mai bine să vă facă să înțelegeți
conținuturile predate?

66
Întrebarea nr. 3 ( Faceți un clasament al urmatoarelor metode: brainstorming, conversația,
explicația, explozia stelară, dezbaterea, metoda predictivă, învațarea prin descoperire.)

Întrebarea nr. 4 ( Ați participat cu mai multă plăcere la orele în care au fost utilizate metode
interactive?)

0 5 10 15 20explozia stelarăconversațiaexlicația dezbatereametoda predictivăînvățarea prin descoperireFaceți un clasament al urmatoarelor metode:
brainstorming, conversația, explicația, explozia
stelară, dezbaterea, metoda predictivă,
învațarea prin descoperire.
Faceți un clasament al
urmatoarelor metode:
brainstorming, conversația,
explicația, explozia stelară,
dezbaterea, metoda predictivă,
învațarea prin descoperire.
0 10 20 30 40 50DANUAți participat cu mai multă plăcere la orele în
care au fost utilizate metode interactive?
Ați participat cu mai multă
plăcere la orele în care au fost
utilizate metode interactive?

67
Întrebarea nr.5 ( Când ați reținut informa țiile de la lecții pe o perioadă mai îndelungată?)

Întrebarea nr. 6 ( Precizează de ce ar trebui un profesor să utilizeze metodele interactive.)

0 10 20 30 40 50Când au fost folosite metode
interactiveCând au fost folosite metode
tradiționaleNu știuCând ați reținut informațiile de la lecții pe o
perioada mai îndelungată?
Când ați reținut informațiile de la
lecții pe o perioada mai
îndelungată?
0 10 20 30 40Pentru fixarea cunoștințelorPentru că orele sunt mai atractivePrecizează de ce ar trebui un profesor să
utilizeze metodele interactive.
Precizează de ce ar trebui un
profesor să utilizeze metodele
interactive.

68
Întrebarea nr. 7 ( Subliniază ce sentim ente/trăiri si -au facut apariț ia în momentul aplicării
metodei exploziei stelare.)

Întrebarea nr 8 ( Care este cel mai important lucru din viata de elev?)

0 5 10 15 20 25curiozitatecompetițiebucurieSubliniază ce sentimente/trăiri si -au facut
aparitia în momentul aplicării metodei
Exploziei stelare .
Subliniază ce sentimente/trăiri si-
au facut aparitia în momentul
aplicării metodei exploziei stelare.
0 10 20 30 40 50BacalaureatulComunicarea cu colegiiMunca în echipăCare este cel mai important lucru din viața de
elev?
Care este cel mai important
lucru din viața de elev?

69
Întrebarea nr. 9 ( Ma simt comod si relaxat când sunt utilizate metode de grup?

Întrebarea nr. 10 ( Au contribuit metodele interactive la dezvoltarea comunicării cu colegii?)

0 10 20 30 40 50 60DANUMa simt comod si relaxat când sunt utilizate
metode de grup?
Ma simt comod si relaxat când
sunt utilizate metode de grup?
0 10 20 30 40 50DANUNU ȘTIUAu contribuit metodele interactive la
dezvoltarea comunicării cu colegii?
Au contribuit metodele
interactive la dezvoltarea
comunicării cu colegii?

70
Interpretarea rezultatelor:
➢ La întrebarea Ce repreintă pentru voi activitatea de predare?, din 55 de elevi,
aprox. 45% au răspuns interacțiune, comunicare , 36% interacțiune, dezvoltare
intelectuală, 12% dezvoltare intelectuală , 5% nu au răspuns.
➢ La întrebarea Prin ce activități reușesc profesorii cel mai bine să vă facă să
înțelegeți conținutur ile predate? , 36% au răspuns PPT, 36% proiecte care
implică muncă individuală , 18% alte materiale , 5% proiecte, PPT.
➢ La enunțul Faceți un clasament al urm ătoarelor metode: brainstorming,
conversația, explicația, explozia stelară, dezbaterea, metoda predictivă,
învațarea prin descoperire? , 27% au răspuns explozia stelară , 22%
conversația, 20% explicația , 13% dezbatere , 13% metoda predicativă , 5%
învățarea prin descoperire .
➢ La întrebarea Ați participat cu mai multă plăcere la orele în care au fost
utilizate metode interactive? , 82% au răspuns DA, 18% NU.
➢ La întrebarea Când ați reținut informațiile de la lecții pe o perioada mai
îndelungată ?, 82% au răspuns metode interactive , 9% metode tradiționale , 9%
NU ȘTIU .
➢ La întrebarea Precizează de ce ar treb ui un profesor să utilizeze metodele
interactive? , 64% au răspuns pentru că sunt mai a tractive, 36% pentru fixarea
cunoștințelor.
➢ La enunțul Subliniază ce sentimente/trăiri si -au facut aparitia în momentul
aplicării metodei exploziei stelare , 36% au răspuns curiozitate , 36%
competiție , 28% bucurie.
➢ La întrebarea Care este cel mai important lucru din viata de elev?, 73% au
răspuns bacalaureat , 18% comunicarea cu colegii , 9% munca în echipă.
➢ La întrebarea Mă simt comod si relaxat când sunt utilizate metode de grup?,
100% au răspuns DA.
➢ La întrebarea Au contribuit metodele interactive la dezvoltarea comunicării cu
colegii? , 81% au răspuns DA, 13 % NU, 6% NU ȘTIU .
Concluziile cercariate sunt variate, în funcț ie de rezultatele obținute în urma
răspunsurilor la chestionar. Lucrarea de față și -a propus să evidențieze avantajele metodelor
interactive utilizate la clasă în predarea limbii și literaturii române, cu accent pus pe clasele
liceale.

71
Așadar, în urma ră spunsurilor obținute, se pot trage următoarele concluzii:
➢ Elevii sunt mai atenți, mai responsabili, dar și mai implicați atunci când la
clasă sunt utilizate preponderent metode interactive.
➢ De asemenea, acestea crează un mediu propice pentru a învăța logic, a
acumula un număr mai mare de informație și de a -și forma deprinderi și
aptitudini în funcție de calitățile fiecăruia.
➢ Totodată, ele contribuie la formarea percepției că învățarea este u n joc, este
ceva ușor ce nu implică un efort considerabil din partea lor, lucru esențial într –
un învățământ modern și de calitate.
➢ Metodele interactive dezvoltă creativitatea elevilor și crește randamentul lor,
evident cu condiția ca ei să aibă parte de o anume libertate și doar dacă cadrul
didactic îi cunoaște îndeajuns de bine, astfel încât să -i lase să -și maifeste
această creativitate.
➢ Putem fi siguri că metodele interactive sunt apreciate de elevi , deoarece sunt
confortabile, atractive și le permit să interacționeze între ei.
Activitățile desfășurate în cadrul procesului de predare -învățare trebuie să fie ca
fundamentate pe relația de parteneriat dintre cadrul didactic și elev. Nevoile elevilor trebuie
să fie identificate împreună cu aceștia, iar acti vitățile să fie alese în funcție de nevoile acestora
din urmă. Ținând cont de obiectivele sau competențele urmărite, aceste activități se pot
desfășura pe mai multe planuri, astfel încât să fie dezvoltate deprinderi ca lucrul în echipă.
Totodată, pentru a evita monotonia și pentru a favoriza implicarea elevilor în activitățile
desfășurate în timpul orelor de curs, cadrul didactic are datoria de a utiliza cât mai multe
metode interactive și resurse educașionale cât mai variate.
Toate ace ste metode și mijloa ce moderne, interactive au rolul de a dezvolta motivația
elevilor și de a -i determina să participe activ în activitățile desfășurate la clasă.
„Rezultate procesului de instruire constă în asimilare de cunoștințe, în formarea de
priceperi, deprinderi, capacități, competențe, convigeri, concepții, atitudini, comportamente,
în însușirea unor criterii de evaluare a valorilor.”97

97https://old.upm.ro/jrls/JRLS -13/Rls%2013%2070.pdf , consultat în 02.07.2020.

72
III. Concluzii finale

În învăț ământul românesc, în general cadrele didactice utilizează preponderent metode
tradiționale. Totuși, timpurile actuale cer ca educația școlară să se modernizeze deoarece
tinerii care ies de pe bancile școlii trebuie să fie flexibili în ceea ce privește schi mbările ce
apar pe piața muncii. Așadar, provocarea pe care o are învățământul astăzi este de a pregăti
generația tânără astfel încât să poată face față cerințelor actuale ale societății, dar și dezvoltării
sociale ulterioare. Astfel, prin utilizarea metodelor interactive elevii își dezvoltă capacitatea
de „a învăța să învețe”, ei fiind puși frecvent în situația de a găsi singuri soluții la diverse
probleme, profesorul fiind doar un coordonator al activității didactice.
Întreaga lucrare rep rezintă preocuparea mea de a introduce la orele de limba și
literatura română pe lângă metodele didactice tradiționale, metodele moderne, interactive de
predare -învățare , care utilizate consecvent duc la atingerea obiectivelor pe care și le -a propus
cadrul didactic.
Micr ocercetarea pedagogică realizată pe un eșantion de 55 de elevi a încercat să
demonstreze că elevii din ciclul liceal sunt mai activi la orele în care se utilizează metode
interactive, particpă cu mai mult interes, asimilează noile cunoști nțe mult mai ușor, percep
învățarea ca pe o activitate pe care dor esc să o facă, toate acestea ducând la atingerea
obiectivelor pe care cadrul didactic și le -a propus, dar și la creșterea randamentului școlar al
elevilor.
Rezultatele obținute în urma anal izării răspunsurilor din c hestionarul utilizat în
micro cercetarea pedagogică , validează ipoteza potrivit căreia metodele interactive de predare –
învățare a limbii și literaturii române contribuie la formarea unui clim at afectiv confortabil
elevilor , necesar progresului parcursului școlar al unui elev. Astfel, mai mult de 80% dintre
elevi consideră că metodele interactive sunt mult mai potrivite în studierea disciplinei limba și
literatura română, îi ajută să învețe mai ușor informați ile noi, îi pun în situația de a găsi soluții
la probleme, de a colabora cu ceilalți și le dezvoltă spiritul de competiție.
În consecință, putem afirma că metodele interactive coroborate cu metodele
tradiționale, indispensabile unui învățământ de calitate, contribuie la creșterea randamentul
școlar, la realizarea unui climat afectiv necesar unei dezvoltări intelectuale armonioase,
pregătesc elevii pentru viitor, pentru o viitoare carieră profesională, dar și pentru a se adapta
ușor într -o societatea aflată în continuă sch imbare. Totuși, trebuie să nu uităm faptul că tinerii

73
au nevoie și de componenta culturală, de a aprecia valorile trecutului, de a privi spre viitor
fără a uita trecutul, toate acestea contribuind la dezvoltarea unei societăți sănătoase și implicit
a unei țări dezvoltate din punct de vedere economic. În final , nu trebuie uitat că un învățământ
de calitate stă la baza unei dezvoltări economice reale și sănătoase.

74
IV. Bibliografie

1. Bălan, Bogdan, Boncu, Ștefan, Cucoș, Constantin (coordonator), Psihopedagogie
pentru examenele de definitivare și grade didactice , Editura Polirom, 2005.
2. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ , Editura. Polirom, 2006.
3. Dughi, Tiberiu, Roman, Alina, Dimensiunil e psihologice ale învățării , Editura
Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2008.
4. Goia, Vistian, Ghid metodologic, aria cur riculară Limbă și comunicare , Editura
Aramis, București , 2002.
5. Jinga, Ioan, Educația si viața cotidiana , Editura Didactică si Pedagogică , R.A., 2008.
6. Prodan Geanina Cătălina, Ghid de practică pedagogică , Editura Eurobit, Timișoara,
2010.
7. Săvoiu, Adrian, Limba și literatura română – Manual pentru școală profesioanală .
Anul I , Editura All, 2000.
V. Webografie

1. http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp6.pdf
2. http://debatepedia.idebate.org/ro/ index.php/Karl_Popper
3. http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_
3_Met ode%20si%20mijloace%20de%20invatamant.pdf
4. http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1625/Tarnovschi_Racu
%281% 29.pdf?sequence=1&isAllowed=y
5. http://eincluziune.ro/wpcontent/Cursuri/Drept/Lia_Bologa/Didactica_limbii_si_literat
urii_romane_FINAL.pdf
6. http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=777
7. http://www.opr.ro/articole/reprezentarea
8. https://books.google.ro/boo ks?id=mCuTDwAAQBAJ&pg=PT76&lpg=PT76&dq=cla
sificarea+metodelor+de+invatamant+la+limba+si+literatura+romana&source=bl&ots
=vxZHxLDZwi&sig=ACfU3U0hgS25 –
xK9WMXtNrfS06yOQK7NUg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjdyZKS6a7pAhWRlos
KHRw1DpgQ6AEwAXoECAoQAQ#v=onepage&q&f=false

75
9. https://cis01.central.ucv.ro/DPPD/NovacCorneliuElemente%20de%20psihologie%20a
%20educatiei.pdf
10. https://d3aencwbm6zmht.cloudfront.net/asset/13027/output20120731 -11299 –
7j8yiq.pdf
11. https://edict.ro/avantajele -si-limitele -metodelor -active/
12. https://edict.ro/metode -interactive -utilizate -in-evaluarea -didactica/
13. https://edict.ro/metode -moderne -la-ora-de-limba -si-literatura -romana/
14. https://edict.ro/motivatia -scolara -tipuri -si-modalitati -de-stimulare
15. https://edict.ro/strategii -didactice -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-limba –
romana/
16. https://ibn.idsi.m d/sites/default/files/imag_file/Rolul%20motivatiei%20invatarii%20in
%20obtinerea%20succesului%20scolar.pdf
17. https://i nnerspacejournal.wordpress.com/2012/10/24/metode -si-tehnici -de-invatare –
prin-colaborare -interactive -turul -galeriei/
18. https://innerspacejournal.wordpress.com/2013/02/14/metode -si-tehnici -de-invatare –
prin-colaborare -interactive -explozia -stelara/
19. https://iteach.ro/experientedidactice/metode -interactive -utilizate -in-cadrul -orelor -de-
limba -si-literatura -romana
20. https://iteach.ro/pg/blog/laura.zaharioiu/read/58196/metodele -interactive -utilizate -la-
orele -de-limba -si-literatura -romana
21. https://old.upm.ro/jrls/JRLS -13/Rls%2013%2070.pdf
22. https://opaits.wixsite.com/masonry -layout -ru/blank -cghg
23. https://programareliceu.files.wor dpress.com/2014/07/metode_interactive_de_predare –
invatare.pdf
24. https://www.academia.edu/10010586/STRATEGII_DIDACTICE_INTERACTIVE
25. https://www.academia.edu/10138401/PSIHOLOGIA_EDUCA%C8%9AIEI_CURS
26. https://www.academia.edu/30854848/PSIHOLOGIA_EDUCA%C5%A2IEI
27. https://www.academia.edu/3790999/invatarea_scolara
28. https://www.academia.edu/8742593/PROCESELE_PSIHICE_COGNITIVE_%C5%9
EI_LIMBAJUL
29. https://www.didactic.ro/materiale -didactice/78929_metode -moderne -de-caracterizare –
a-otiliei -marculescu -enigma -otiliei
30. https://www.didactic.ro/materiale -didactice/simbolismul -caracteristici

76
31. https://www.math.uaic.ro/~oanacon/depozit/Curs_7_Strat_didactice(I).pdf
32. https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODE -DE-INVATAMANT14.php
33. https://www.scribd.com/doc/31 590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare
34. https://www.scribd.com/doc/31590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare
35. https://www.scribd.com/doc/31590706/Procesele -Psihice -Si-Rolul -Lor-in-Invatare
36. https://www.scribd.com/do cument/451387768/CURS -INTRODUCERE -IN-
PSIHOLOGIE
37. https://www.scribd.com/document/97187397/INV%C4%82%C5%A2AREA –
%C5%9ECOLAR%C4%82
38. https://www.scribd.com/doc/155477339/cvintetul
39. https://www.slideshare.net/natashadubets/metode -interactive -lim-lit-rom
40. http://www.isjolt.ro/wp -content/uploads/2018/01/5 -8_Religie -ortodox%C4%83_ –
Dobre -Mioara_Metoda -cvintetul.pdf

77
VI. Anexe

Anexa 1 – Proiect didactic – metoda brainstorming

Proiect didactic
Data:
Clasa: a XII –a
Obiectul: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Modernismul
Subiectul: Figuri de stil și mijloace de expresivitate
Tipul lecției: de consolidare și sistematizare
Scopul: formarea priceperilor și deprinderilor de interpretare a textului literar (pregătirea
elevilor pentru bacalaureat).
Profesor: Dudaș Diana Andreea

Competențe generale
➢ Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în
diferite situații de comunicare;
➢ Comprehensiunea și interpretarea textelor;
➢ Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare.

Compet ențe specifice
➢ Folosirea unor tehnici variate pentru analiza în detaliu a unor texte literare diverse;
➢ Evidențierea unor posibilități diferite de interpretare a aceluiași text în funcție de mai
multe pespective de lectură;
➢ Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog;
➢ Aplicarea cunoștințelor de limbă în studiul și interpretarea textelor literare;

78
Obiective operaționale:

O1 – să identifice figurile de stil și mijloacele de expresivitate;
O2 – să definească figurile de stil și mijloacele de expresivitate;
O3 – să precizeze particularitățile stilistice ale textului poetic;
O4 – să ilustreze sensul denotativ și conotativ în enunțuri corespunză toare;
O5 – să-și exprime propriile opinii interpretative, pornind de la textul dat.

RESURSE EDUCAȚIONALE:
Capacitățile receptive normale ale elevilor c lasei a XII -a – clasă de nivel mediu;
Timp de lucru: 50 de minute;
Spațiul de lucru: sala de clasă.

STRATE GIA DIDACTICĂ
➢ Metode și procedee : conversația, expunerea , brainstorming, profesor pentru 5 minute,
dezbaterea, activitatea în grup.
➢ Forme de organizare : activitate frontală, pe grupe
➢ Mijloace de învațămant : Limba și literatura română, Editura Art, cl. a XII -a, proiectorul,
fișe de lucru.

➢ Bibliografie:
1. Goia, Vistian , Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu , Editura
Dacia, Cluj – Napoca, 2008
2. Pamfil, Alina , Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise , ediția a
II – a, Editura Paralela 45, 2004.

79
Desfășurarea lecției:

1. Moment organizatoric (1 min):
Notarea absențelor, pregătirea materialului didactic.
2. Captarea atenției (3 min):
Cadrul didactic le explică elevilor importanța figurilor de stil și a procedeelor
de expresivitate artistică , atât pentru examenul de bacalaureat, cât și pentru viața de zi cu zi,
încercând să rez olve împreună cu aceștia un rebus scurt.
3. Reactualizarea cunoștintelor (5 min):
Folosindu -se metodele „Profesor pentru cinci minute” și bra instorming, un elev
are sarcina să reactualizeze, implicându -i pe colegi, cunoștințele referitoare la figurile de stil
și procedeele de expresivitate.
4. Prezen tarea titlului lecției (2 min):
Se prezintă titlul lecției și obiectivele operaționale.
5. Dirijarea învățării (30 min):
Elevii vor fi organizați în patru grupuri și vor primi fiș ele de lucru. La
expirarea timpului, aceștia își vor prezenta rezultatul muncii în echipă .
6. Asigurarea feed -back -ului (2 min):
După încheierea fiecărei sarcini de lucru , profesorul va face aprecieri în
legătură cu nivelul acti vității elevilor și va analiza răspunsurile fiecărei grupe sau ale elvilor în
parte. Dacă nu este mulțumit, profesorul va sugera solu ții și va avea în vedere eliminarea
erorilor și a neclarităț ilor.

7. Evaluarea rezultatelor (2 min):
Evaluare formativă, observare curentă, chestionare orală.
Rezolvarea sarcinilor de învățare fără niciun sprijin din partea profesorului.
Analiza rezultatelor, notarea elevilor.
8. Asigurarea retenției (1 min):
Comentarea eventualelor erori din răspunsurile elevilor.
Noi precizări, eventual dezbatere, în funcție de cât de bine s -a desfășurat activitatea și de
timpul rămas la dispoziție.
9. Asigurarea transferului (1 min):

80
Elevii primesc următoarea temă pentru acasă cu scopul de a -și consolida cunoștințele:
Redactați o descriere literară folosi nd cât mai multe proc edee de expresivitate artistică
(folosind cât mai multe noțiuni învățate în timpul orei de curs).
Fișă de lucru

Grupa I

1. Nu credeam să -nvăț a muri vrodată;/ pururi tânăr, înfășurat în manta -mi,/ ochii mei
nălțm visători la steaua/ Singurătății. // Când deodată tu răsăriși în cale -mi,/ Suferință
tu, dureros de dulce…/ Pân -în fund băui voluptatea morții/ Ne -ndurătoare. ( Mihai
Eminescu – Odă(în metru antic)
a. Exprimă -ți punctul de vedere despre succesiunea verbelor din primul vers: a crede, a
învăța, a muri.
b. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul „dulce” să aibă sens denotativ și conotativ.
c. Ilustrează conceptul operațional de oximoron printr -un exemplu din versurile citate.
d. Alcătuiește două expresii sau locuțiuni care să conțin ă cuvântul ochi.

Grupa II

2. O! Tablou măreț, fantastic!… Mii de stele argintii/ În nemărginitul templu ard ca
vecinice făclii./ Munții sunt a lui altare, codrii – organe sonoare/ Unde crivățul
pătrunde, scoțănd note -ngrozitoare. (Vasile Alecsandri – Mezu l iernei)
a. Comentează secvența lirică : „O! Tablou măreț, fantastic!”
b. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra sensul denotativ și conotativ al cuvântului stea.
c. Ilustrează conceptul operațional de metaforă, valorificând textul dat.
d. Alcătuiește două expresii sau locuțiuni care să conțină cuvântul stea.
Grupa III

3. Frumoaso,/ ți -s ochii -așa de negri încât seara/ când stau culcat cu capu -n poala ta/ îmi
pare,/ că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/ din care curge noaptea peste văi/ și peste
munți și pest e șesuri,/ acoperind pământul/ c -o mare de -ntuneric./ Așa -s de negri ochii
tăi/ lumina mea. (Lucian Blaga – Izvorul nopții)
a. Explică prezența virgulei în primul vers.

81
b. Comentează versurile finale: Așa -s de negri ochii tăi/ lumina mea.
c. Alcătuiește expresii sa u locuțiuni care să conțină cuvântul noapte
d. Ilustrează conceptul operațional de invocație, folosind ca suport versurile lui Blaga.

Grupa IV

4. Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă,/ Tresărind în cercuri albe/ El
cutremură o barcă.// Și eu tre c de-a lung de maluri, / Parc -ascult și parc -aștept/ Ea din
trestii să răsară/ Și să -mi cadă lin pe piept.
a. Explică rolul inversiunii din primul vers.
b. Motivează folosirea verbelor la modul conjunctiv.
c. Alcătuiește expresii sau locuțiuni care să conțină cuvân tul piept.
d. Ilustrează conceptul operațional de epitet, valorificând textul dat. 98

98https://www.didactic.ro/materiale -didactice/simbolismul -caracteristici , consultat în 01.07.2 020.

82
Anexa 2 – Proiect didactic – metoda ciorchinelui
Proiect didactic
Data:
Clasa: a XI -a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Literatură universală
Subiectul: Basmul popular Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
Tipul lectiei: însușire de noi cunoștințe;
Durata activității: 50 de minute
Valori si atitudini:
➢ Cultivarea interesului pentru lectură, stimularea plăcerii de a citi, dezvoltarea gustului
estetic în domeniul literaturii;
➢ Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate.
Competențe generale:
➢ Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptar ea și în producerea mesajelor,
în diferite situații de comunicare;
➢ Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diverse situații de comunicare.
Competențe specifice:
➢ Povestirea, în ordinea succesiunii lor, a întâmplărilor din basmul studiat;
➢ Identificarea formulelor specifice basmului popular;
➢ Numirea personajelor ce participă la acțiune;
➢ Diferențierea elementelor reale de cele fantastice;
➢ Sesizarea trăsăturilor specifice basmului.
Obiective operaționale:
➢ Să enunțe o definiție a basmului;
➢ Să identifice elementele de structură ale basmului;
➢ Să analizeze caracteristicile fantasticului din basm;
➢ Să caracterizeze personajul principal;
➢ Să enumere alte opere din literatura universală construite pe tema căutării
nemuririi.

Bibliografie :

83
1. Manualul de Literatură Universală , clasa a XI -a, Editura Art, 2006
2. Basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, colecția Petre Ispirescu;
Strategii didactice:
➢ Lectura expresivă;
➢ Lucrul cu manualul;
➢ Conversația euristică;
➢ Lectura explicativă;
➢ Ciorchinele;
➢ Blazonul;
➢ Diagrama V enn.
Strategia de evaluare:
➢ Evaluare orală;
➢ Evaluare scrisă.
Forme de organizare a activității:
➢ Activitate individuală;
➢ Activitate pe grupe de elevi.
Desfășurarea activității
1. Actualizarea unor cunoștințe și impresii de lectură:
➢ Elevii rezumă basmul pe care trebuiau să -l fi citit deja, se prezintă cele mai
importante momente ale operei .
2. Captarea atenției:
➢ Cadrul didactic le explică elevilor că și în literatura română există multe opere
literare construite pe motivul călătoriei, printre care se numără și acest basm
popular;
3. Se prezintă pe scurt trăsăturile basmelor populare, pe care urmează săle
aprofundeze.
4. Anunțarea subiectulu i lecției și a obiectivelor urmărite :
➢ Elevii află că urmează să analizeze acțiunea, elementele de structură,
simbolurile, să caracterizeze personajele și să identifice trăsăturile specifice
basmului popular.
5. Aprofundarea textului, dirijarea proce sului:
➢ Cu ajutorul profesorului , elevii vo r reconstitui acțiunea basmului, pe etape,
scoțând în evidență fiecare etapă.

84
➢ Elevii sunt stimulați să citească selectiv și să identifice structuri prin care să
stabilească locul, timpul și personajele acțiunii;
➢ Ei trebuie să identifice formulele specifice basmului (inițială, mediană, finală),
cifrele simbolice, elementele reale și fantastice;
➢ Elevio vor identiifica tema basmului;
➢ Utilizând metoda cio rchinelui, elevii vor prezenta trăsăturile basmului;
➢ Elevilor li se va cere să conceapă pe grupe blazonul eroului Făt -Frumos;
➢ Feedback -ul are loc permanent , prin aprecieri verbale ale profesorului.
6. Evaluare formativă:
Elevii sunt îndemnați să realizeze o analiză comparativă a speciilor basm și
epopee, folosind diagrama Venn.
7. Asigurarea retenției și a transferului:
Elevii au sarcina să realizeze o investigație pentru a descoperi alte texte, din
literatura universală și literatura română, având ca temă Omul și destinul. 99

99https://www.didactic.ro/materiale -didactice/tinerete -fara-batranete -si-viata -fara-de-moarte , consultat în
14.07.2020.

85
Anexa 3 – Proiect didactic – metoda exploziei stelare
Proiect didactic
Data:
Clasa: a X-a A
Subiectul: Basmul popular Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
Profesor: Dudaș Diana -Andreea
Metode și procedee: conversația, explozia stelară, explicația, exercițiul oral și scris, lucrul cu
manualul
Mijloace de învățământ: Manualul de Limba și Literatura Română
Forme de organizare a activității: activitate pe echipe și activitate individuală
Obiective cognitive:
O1 – să alcătuiască propoziții interogative pe baza textului
O2 – să realizeze conexiuni între ideile descoperite de ei și informațiile obținute de la ceilalți
O3 – să ierarhizeze întâmplările petrecute în basm
O4 – să deducă semnificația unui fragment din basm
Obiective afective:
– să coopereze pentru rea lizarea sarcinilor
– să se tolereze reciproc
Competențe specifice:
1.4. Redactarea unor texte specifice
2.3. Compararea ideilor și atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiași teme
1.3 Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
2.1. Aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea textelor literare sau nonliterare

86
Momentele lecției OB Elemente de conținut T Metode și
procedee Mijloace
de înv .
Momentul
organizatoric

Captarea atenției

Dirijarea
procesului de
predare -învățare

Asigurarea
retenției și a
transferului
Tema pentru
acasă

O1

O2

O3

O4 Elevii își vor pregăti cele necesare
orei.
Profesorul face prezența .
Profesorul enunță titlul lecției și
prezintă obiectivele urmărite
Profesorul discută cu elevii titlul
basmului .

Elevii deschid manualul la pagina
182. Vom citi în clasa basmul,
anunțâ ndu-i că apoi vom aplica
metoda exploz iei stelare pentru
fixarea si consolidarea cunoștinț elor.
Profesorul alege cinci lideri pentru
fiecare stea, iar aceștia își vor alege
membrii echipei . Pe fiecare stea
există câte o întrebare ( CE?, CINE?,
DE CE?, UNDE?, CÂND? ), iar ei
trebuie să formuleze mai multe
întrebări referitoare la text.

Elevilor li se va cere să construiască
rezumatul basmului sau să prezinte în
ordine principalele idei.
De rezolvat e xercițiul de la pagin a 5’

5’

5’

2
5

5’

Conversația

Conversația

Lucrul cu
manualul

EXPLOZIA
STELARĂ

Exercițiul
oral și scris

Tabla

Manua lu
l

87

Evaluarea

182.
Elevii cei mai activi și echipa care a
răspuns cel mai bine va fi notată. 5’

88
Anexa 4 – Proiect didactic – metoda proces ului literar

PROIECT DIDACTIC
Școala: Liceul Tehnologic Jimbolia
Profesor: Dudaș Diana
Clasa: a X – a
Disciplină: Limba și literatura română
Subiectul: Ion de L. Rebreanu – proces literar;
Tipul lecției: de aprofundare;
COMPETENȚĂ GENERALĂ: Argumentare a în scris sau oral a unor opinii asupra unui text
literar sau nonliterar;
VALORI ȘI ATITUDINI:
Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice prin lectura textelor
Cultivarea sensibilității prin receptarea dramatizată a operei literare
COMPETENȚE SPECIFICE: 3.3 Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza
textelor studiate.
OBIECTIVE COGNITIVE : La sfârșit ul lecției, toți elevii trebuie să:
O1 : să compună depozițiile, declarațiile, pledoariile, anchetele pe baza unei lecturi
aprofundate a romanului și utilizând limbajul specific stilului juridic ;
O2 : să rezume secvențele ;
O3 : să stabilească în mod corect ,,capetele de acuzare” pentru personajul Ion ;
O4 : să formuleze întrebări relevante și răspunsuri adecvat e situației de comunicare, după
modelul argument – contraargument;
O5 : să redacteze dosarul procesului .
STRATEGIA DIDACTICĂ (mixtă)
A) METODE ȘI PROCEDEE: – jocul de rol, proiect ul, problematizarea, conversația
euristică, discuția colectivă și dezbaterea, explicația, poves tirea, descrierea.
B) FORME DE ACTIVITATE: frontală, pe echipe;
C) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: laptop, videoproiector, ecran p roiecție, dosarul
proceesului, imagini grafice ( desene, ilustrații ) care surprind imagini, citate sau simboluri
relevante, fișe de lucru, tablă, flipchart;
RESURSE:
➢ psihice: capacitățile normale de receptare și învățare ale elevilor de clasa a X -a;

89
➢ temporale: 50 min. ;
➢ bibliografice:
1. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura
Polirom, Iași, 1999.
2. Goia, Vistrian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu , Editura
Dacia, Cluj – Napoca, 2002.
3. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu ,
Editura Emia, Deva, 2004
5. Rebreanu, Liviu, Ion, București, Editura 100+1 Gramar, 1997;

DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII:
0. Moment organizatoric :
➢ organizarea și decorarea sălii pentru crearea atmosferei s pecifice unei
săli de tribunal, pregătirea elevilor.
1. Captarea atenției : (1 min.)
➢ metodă: jocul de rol – imitarea începerii unei sesiuni de judecată
2. Prezentarea temei și a obiectivelor lecției (2 min.)
➢ se enunță tema și obiectivele ;
➢ descrierea sarcinilor de lucru și no tarea titlului lecției pe tablă ;
3. Actualizarea noți unilor și a conceptelor : (5 min.)
➢ Grefierul anunță dosarul pentru procesul ce urmează să aibă loc și face a pelul părților
aflate în proces ;
➢ Informațiile prezentate sunt desprinse din acțiunea romanului, pe baza cercetărilor
întreprinse pe echipe, în cadrul proiectului ,,Este Ion vinovat moral pentru moartea Anei?”
4. Dirijarea învățării: (35 min.)
➢ audierea ,,martorilor’’ acuzării și ai apărării se va desfășura sub formă de dezbatere în care
procurorii și avocații își construiesc cazul prin ad resarea de întrebări, având și dreptul de a
interveni cu obiecții și comentarii;
➢ în timpul audierii se vor utiliza secvențe din film care să puncteze principalele acțiuni sau
atitudini care incriminează sau apără acuzatul;
➢ după fiecare audiere , grefierul va nota pe tablă trăsături ale personajelor Ana și Ion, așa
cum rei es ele din discuții; se vor enuța păreri ale criticilor literari care să confere autoritate
discursului argumen tativ susținut de fiecare elev;

90
➢ fiecare elev va juca r olul în care a fost dist ribuit;
➢ după terminarea cercetării judecătorești, judecătorul dă cuvântul părților pentru
dezbaterile de fond: rechizitoriul acuzării și pledoaria finală a apărării;
5. Feedback -ul: (3min.)
➢ Completul de judecată deliberează , judecătorul anunță verdictul și st abilește sentința.
➢ Are loc o dezbaterea cu întreaga clasă asupra pro cesului cât și asupra sentinței.
6. Evaluarea propriu – zisă: (3 min.)
➢ se fac aprecieri realiste, referitoare la modul în care completul de judecată și părțile
aflate ,,în proces’’ s -au pregătit, și-au îndeplinit rolurile și asupra calității dezbaterilor
purtate;
➢ se notează elevii care s-au evidențiat în mod deosebit
7. Asigurarea retenției și a transferului: (1 min. )
➢ se primește tema pentru acasă: Rea lizați un eseu cu tit lul Vinovă ția morală – cauze și
efecte .100

100https://www.didactic.ro/materiale -didactice/31902_proces -literar -ion-liviu-rebreanu , consultat în 02.07.2020.

91
Anexa 5 – Proiect didactic – metoda mozaicului

Proiect didactic
Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Jimbolia
Profesor: Duda ș Diana -Andreea
Clasa: a X -a
Disciplina: Poezia religioasă românească
Subiectul lecției: Nu sunt singur de Lucian Blaga
Tipul lecției: lecț ie de receptare (comentare) a unei poezii lirice.
Competențe specifice :
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înțelegerii adecvate a text elor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în
texte literare, nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de
lectură
3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre opera literară studiată și contextul cultural în
care a apărut aceasta
4.2. Compararea și evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăți
proprii :
Obiective operaționale:
O1 – să identi fice tema poeziei ;
O2 – să găsească sinonome pentru diferite cuvinte din text ;
O3 – să explice titlul poeziei si să înțeleagă sensul figurat al unor cuvinte si expresii;
O4 – să prezinte componentele struct urale si expresive specifice, utilizând concepte
operaționale .

92

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode si procedee:
lectura expresivă a poeziei, conversatia euristică, lucrul cu manualul,
comentariul de text, lectura selectivă, metoda mozaicului.
b) Forme de organizare a activ itatii elevilor:
activitatea frontală î mbinată cu activitatea pe grupe
c) Resurse:
capacitatile receptive ale elevilor, fisele de lucru ale elevilor;
cunostintele anterioare ale elevilor.
d) Materiale didactice:
1.Marin Iancu, Ion Balu, Rodica Lazarescu, Limba si literatura română, M anual
pentru clasa a X -a, Editura Corint, Bucuresti, 2004;
2. fiș ele de lucru ale elevilor pentru activitatea pe grupe;
3. tabla.
e) Bibliografie:
f) Buziași, Ion, Poezia religioasă românească , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
Popovici, Dimitrie, Studii l iterare , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1988

93
Momentele
lecției T Elemente de conținut Ob Metode și
procedee Mijloace de
învățământ
Momentu
organizatoric
3
’ – Voi avea grijă ca elevii să -și pregăteas
materialele necesare orei de limba romana.
– Voi verifica prezenț a elevilor. Conversaț ia
Actualizarea
cunoștințelor și
impresii lor
după lectura
unor poezii

3
’

– Se discută liber cu elevii despre lectur a
unor poezii cu tema religioasă .
dialogul tabla

Captarea
atenției
1
0
’ – Se va discuta despre tema
singurătății .
– Se vor spune proverbe și cugetă ri. Conversați a
brainstorm.

Anunțarea
subiectului
lecției și a
obiectivelor

5
’

➢
➢ Voi anunța elevii că astăzi vom
descifra împreună poezia Nu sunt
singur de Lucian Blaga .
➢ Se comunică obiectivele propuse
➢ Se va scrie titlul lecției pe tabla și î n
caiete;
➢ După lectura – model efectuat ă de
către profesor , elevii citesc ș i ei
poezia expresiv, în timp ce colegii
lor ascultă sau urmăresc textul
reprodus pe fișe de lectură .

Explicația
Conversația

94

Dirijarea
învățării

Asigurarea
retenției și a
transferului

Evaluarea

1
5

1
2

2
’

Profesorul va ț ine u n dialog eficient cu
elevii , apoi, după ce elev ilor li se explică
regulile metodei, se trece la aplicarea lor
astfel:
➢ Elevii clasei sunt împărțiți în cinci
grupe, de cate 5 elevi.
➢ Elevii extrag dintr -o pungă un
numă r.Cel care va extrage numă rul
1,va primi fisa cu numarul 1.In mod
similar fiecare elev va primi câte o
fișă de rezolvat. Conținutul fiș elor
este urmatorul: fișa 1 – identifică
tema poeziei; fișa 2 – comentează
primele două strof e; fișa 3 –
comentează a treia strofă; fișa 4-
interpretează a patra strofă; fișa 5 –
prezintă semnificatiile titlului și
ultima strofă.
➢ Elevii au sarcina să devină experți
în sarcina primită, apoi să o explice
celorlați din grup, iar în final
fiecare grup își va prezenta
produsul final întregului colectiv .

Voi nota elevii care au fost activi.

O1
O2
O3
O4

Conversaț ia

Mozaicul

Fișe de
lucru

Fișe de
lucru

95
Anexa 6 – Proiect didactic – metoda cubului
Proiect didactic
Profesor: Dudaș Diana -Andreea
Data:
Clasa: a XI -a B
Subiectul: Denotație și conotație
Tipul lecției: recapitulare și sistematizarea cunoștințelor
Metode și procedee: conversația, cubul, explicația, exercițiu scris
Mijloace de învăț ământ: DEX
Forme de organizare a activității: activitate pe echipe și activitate individuală
Obiective cognitive:
O1 – să descrie cele două sensuri (denotativ și conotativ) ;
O2 – să compare cele două sensuri ;
O3 – să asocieze cele două noțiuni ;
O4 – să explice utilitatea temei propuse ;
O5 – să construi ască exemple potrivite pentru tema dată ;
O6 – să evalue ze veridicitatea informațiilor expuse ;
Obiective afective:
– să coopereze pentru realizarea sarcinilor
– să se tolereze reciproc
Competențe specifice:
1.1 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în
diferite situații de comunicare;
1.3 Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
Biblioigrafie:
1. Simion Eugen, Limba și literatura română – Manual pentru clasa a XI -a, Editura Corint,
2006

96
Momentele lecției OB Elemente de conținut T Metode și
procedee Mijloace
de
învățămâ
nt
Momentul
organizatoric

Captarea atenției

Dirijarea
procesului de
predare -învățare

Asigurarea
retenției și a
transferului
Tema pentru

O1

O2

O3

O4 Elevii își vor pregăti cele necesare
orei.
Profesorul face prezența .
Profesorul enunță titlul lecției și
prezintă obiectivele urmărite
Profesorul d iscută cu elevii despre
ceea ce cred ei că reprezintă titlul
lecției.

Se va aplica metoda cubului astfel:
➢ elevii vor fi împărțiți în 6
grupe, a câte cinci elevi
➢ fiecare grupă are sarcina de a
rezolva câte o față a cubului,
astfel încât la finalul
activității să putem avea
produsul final, cubul
➢ pe fiecare latură a cubului
sunt expuse cel e 6 verbe:
Compară, analizează,
asociază, aplică ,
argumentează ,evalueaza
➢ liderul grupului va avea
sarcina de a prezenta în fața
celorlați informațiile găsite de 5’

5’

5’

2
5

5’
Conversația

Conversația

Lucrul cu
manualul

Cubul

Exercițiul
Oral și scris

Tabla

Manualu
l

97

acasă
Evaluarea

grup, le vom discuta, apoi
fiecare grupă își va lipi
soluțiile găsite pe una dintre
fețele cubu lui, conform
cerinței .
➢ test de evaluare
5’

98
Anexa 7 – Test de evaluare – metoda cubului

Test de evaluare

1. Construiți enunțuri în care urmatoarele cuvinte să fie utilizate cu sens denotativ și cu sens
conotativ: vulpe, munte, front, sub țire, șoc, front, plic, secure. 40p

2. Subliniază în enunțurile de mai jos cuvintele folosite cu sens conotativ. 10 p
El a plecat la pescuit.
Acolo l -a pescuit pe fratele său și l -a trimis sa -i cumpere țigări.
În mintea lui a răsărit o idee, aceea de –a se evapora de la ore.
Arta lui sperie prin detaliile adăugate.

3. Redactează un text despre prietenie într-un stil literar, de maximum 50 – 70 de cuvinte, în
care să folosești cel putin 3 cuvinte cu sens conotativ. 40p
10 p oficiu!

99
Anexa 8 – Chestionar

100

101

Anexa 9 – Activități desfășurate de elevi

102

103