INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2 CAPITOLUL 1 – SITUAȚIA… [611785]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2

CAPITOLUL 1 – SITUAȚIA MEZELURILOR DE ACELAȘI FEL ÎN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
1.1. Piața mezelurilor din Rom ânia – scurt istoric ………………………….. ……………. 3
1.2. Prezentarea principalilor produc ători de mezeluri din Rom ânia …………….. 5
1.3. Piața carna ților din Rom ânia ………………………….. ………………………….. ………… 6

CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA SC TRI ’94 PROD COM SRL …………………. 8
2.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
2.2. Planuri de viitor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
2.3. Structura organizatoric ă ………………………….. ………………………….. …………….. 10
2.4. Produse v ândute ………………………….. ………………………….. …………………………. 11

CAPITOLUL 3 – PROMOVAREA PRODUSELOR DI N CADRUL FIRMEI SC
TRI ’94 PROD COM SRL ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
3.1. Poziția firmei pe pia ță ………………………….. ………………………….. …………………. 13
3.2. Metode și strategii de promovare ………………………….. ………………………….. … 17
3.3. Strategi a de diferen țiere și perfec ționare a carna ților de Ple școi …………… 23
3.4. Bugetul pentru promovarea produselor ………………………….. …………………… 31
3.5. Analiza SWOT a firmei SC TRI ’94 P ROD COM SR L ………………………… 34

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI ………………………….. ……….. 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 39

2

INTRODUCERE

Piața mezelurilor nu a existat întotdeauna în form a pe care o percep oamenii în prezent,
această parte fiind una dezvoltată recent. Însă mezelurile au existat din vremuri vechi prin diverse
preparate de carne, apărute datorită preocupării omului pentru păstrar ea calității alimentelor, acest
lucru se datorează lipsei mijloacelor tehnice și a bazei științifice de conservare.
Prin creșterea calității produselor și diversificarea g amei sortimentale a
mezelurilor, precum și prin aplicarea unei politici corecte în ceea ce privește prețurile practicate,
pe piața s -au stabilit legaturi economice intre foarte mulți distribuitori, ceea ce a dus la crearea de
canale de distribuție durabile și la creșterea volumului vânzărilor.
Schimbările profunde care s -au produs, au determinat diferite structuri și mentalități,
atitudini și comportamente. În acest context trebuie recunoscut rolul deosebit de important pe care
îl îndeplinește marketingul în crearea centrului vital al economiei de piață, situarea consumatorului
în centrul oricărei activități economice.
După cum este cunoscut, firmele cheltuiesc sume importante pentru fiecare din cumpărătorii
actuali, păstrarea și cr eșterea cumpărătorilor fiind pe primul loc, deoarece concurenta încearcă în
permanență să îi fure. Pierderea unui cumpărător înseamnă mai mult decât pierderea următoarei
vânzări, compania pierde tot ce ar fi putut achiziționa acel cumpărător, timp de o via ță de om.
De-a lungul timpului, în societate s -a încercat diversificarea sortimentelor de mezeluri,
crescând în același timp și calitatea acestora, astfel încât să facă față cerințelor pieței, care devine
din ce în ce mai pretențioasă, odată cu creșterea așteptărilor consumatorilor și cu creșterea rapid ă a
concurenței.
Lucrarea este structurata în 4 capitole, după cum urmează: în Capitolul 1 sunt prezentate
aspectele teoretice privind piața mezelurilor din România în general, și piața cârnaților în special. În
capitolul 2 este prezentată activitatea firmei SC TRI ’94 PROD COM SRL. În capitolul 3 sunt
prezentate metodele de promovare ale produselor firmei iar în capitolul 4 sunt prezentate concluziile
și recomandările cu privire la îmbunătățirea p romovării produselor firmei.

3

CAPITOLUL 1
SITUAȚIA MEZELURILOR DE ACELAȘI FEL ÎN ROMÂNIA

1.1. Piața mezelurilor din România – scurt istoric

Un prim pas în abordarea acestui subiect îl constituie descifrarea numelui, termenul de
“mezel” provenind din turcescul “meze” ce înseamnă aperitiv. În engleză nu există un sinonim
exact, un singur produs denumește întreaga industrie, fiind cel mai reprezentativ termen. „Sausage”
provine din latinescul „salsus” ce definește ceva sărat, în limba romana cuvântul „c ârnat” are la baza
tot o denumire latină, „carnacius”.
Istoria mezelurilor este relativ nouă dar în același timp foarte veche. Mezelurile nu au
existat întotdeauna în formă pe care o percepem noi astăzi, această latură fiind una dezvoltată recent.
Încă din vremuri timpurii existau diverse preparate din carne, apărute datorită preocupării omului
pentru păstrarea calității alimentelor. Aceasta se datora și lipsei mijloacelor tehnice, bazei științifice
de conservare.
Prima formă de mezeluri (cârnații) a apărut în urmă cu 5000 de ani în Sumeria, Iraq -ul de
astăzi. Pe parcursul istoriei, cârnații s -au bucurat de un real succes, fiind menționați și în Odisea lui
Homer, acum 2700 de ani. În anul 900 i.Hr. acest preparat se consuma în teatrele Greciei antice. Mai
târziu, în anul 320 d.Hr., cârnații au fost interziși de Împăratul roman Constantin I și de către
Biserica Catolică deoarece era considerat că aveau conotații păgâne.
„O personalitate importantă cu care sunt asociați este Regina Victoria, aceasta aprecia
alimentul foarte mult dar prefera carnea tocată manual. O opinie distinctă avea Împăratul Leo V la
adresa cârnaților, deoarece a declarat că producătorii alimentului vor fi sever sancționați și dacă
nu sistează fabricarea acestuia. În timpul celui de -al Do ilea Război Mondial, cârnații au primit un
pseudonim „ bangers”, deoarece conțineau multă apă, explodând în contact cu uleiul sau în
momentul preparării ” [1].
În Romania mezelurile se produc de timpuriu, însă nu de către fabrici specializate,
deoarece ace st concept este nou apărut, ci artizanal, de către fiecare familie în parte. Acest produs
alimentar este unul cu tradiție ce îmbina datinile străvechi ( tăiatul porcului și al mielului). Deoarece

1 Banu C., Vasu C., (1982), Produsele alimentare si inocuitatea lor , Editura Tehnica, Bucuresti, 1982, p. 45

4
nu existau utilaje speciale, s -au dezvoltat anumite forme pri mare, rudimentare de mezeluri: cârnați,
carne la borcan, șuncă, slănină, toba, leber. Cele mai frecvente proceduri de obținere a preparatelor
din carne erau afumarea, deshidratarea sau sărarea. Un produs mai puțin întâlnit, obținut prin
afumare era păstrăv ul în cetina de brad.
„În urmă cu 150 de ani conservarea alimentelor de origine animală prin modalități
practice care să facă mâncărurile să rămână consumabile pentru o perioadă îndelungată de timp,
reprezenta o preocupare de mare interes. Alimentele conservate erau considerate bunuri prețioase,
în special pentru corăbierii care călătoreau săptămâni și luni întregi sau pentru unitățile militare
care plecau în campanii prelungite. Pentru expedițiile de lungă durată oamenii aveau nevoie de
provizii care să reziste mult timp la condiții deficitare de transport, la variații de temperatură și în
același timp să păstreze calitățile nutritive. Deși se foloseau metode de afumare, sărare, murare sau
uscare, păstrarea vitaminelor, o condiție fundamentală pentru c ei implicați în astfel de activități,
rămânea o problemă. În ciuda oricăror măsuri, mâncarea se strică prea repede, făcând inutilă
stocarea unor cantități însemnate. ”2
Invenția care a impus ieșirea din astfel de impasuri datează din epoca napoleoniană. În
spațiul francez încercările de soluționare a problemei conservării alimentelor a fost stimulată de
anunțarea unui premiu de 12 000 de franci, suma ce urma să fie acordată celui care reușea să
descopere o modalitate de păstrare a mâncării, astfel încât ace asta să poată fi transportată oriunde și
indiferent de sezon. Inventatorul acestei metode este bucătarul șef Nicolas Appert, acesta a
prezentat un proces de păstrare prin încălzire. El a folosit borcane sigilate cu capace de plută legate
cu fir metalic.
„La mijlocul secolului al XIX – lea, fizicianul francez Luis Pasteour a reușit să dovedească
în mod științific principiile propuse cu decenii înainte de Appert. Fizicianul a descoperit bacteriile
responsabile de alterarea alimentelor și a prezentat modal itatea de a le dis truge prin tratare la
cald. Astfel, pasteurizarea a devenit un principiu acceptat în lumea științifică în anul 1810.
În aceeași perioadă, englezii au perfecționat tehnica de conservare prin obținerea unor combinații
corecte intre pasteuri zare și ambalare. În data de 25 mai 1810, Peter Durand și Augustus de Heinne
au obținut licența britanică pentru păstrarea alimentelor în cutii de fier. În anul 1813 soldații din
British Navy folosesc pentru păstrarea mâncării cutii solide din fier care câ ntăreau mai mult decât
conținutul și care se desfăceau cu daltă și ciocanul. Câteva decenii mai târziu, în 1858, apar
primele desfăcătoare de conserve pe care le dețineau băcanii care desfăceau conserva în momentul

2 Banu C., Vasu C., (1982), Produsele alimentare si inocuitatea lor , Editura Tehnica, Bucuresti, 1982, p. 47

5
vânzării. Odată cu avansul tehnologiei se ajunge la producerea cutiilor din tabla mai subțire,
greutatea acestora scăzând considerabil ” [3].

1.2. Prezentarea principalilor producători de mezeluri din România

În momentul de față, piața mezelurilor din România este disputata de cinci mari prod ucători
din sector, lucru absolut normal, dat fiind faptul că piața de profil se ridică la peste 600 de milioane
de euro anual. 'In jur de 700 -800 de producători înregistrați pe piața cărnii și a mezelurilor din
România se lupta la ora actuală pe o piață c are a atins în 2015 aproximativ 600 milioane euro, iar,
conform estimărilor, s -ar putea cifra anul acesta la 700 milioane euro', a declarat, pentru Rompres
recent, președintele ,,Asociatei Române a Cărnii”, domnul Sorin Mintea.
Principalii jucători în pia ța autohtonă sunt Cris -Tim București, Aldis Călărași, Angst Ro,
Caroli și Campofrio, alte două firme – Elite și Kosarom – venind puternic din urmă. Potrivit
președintelui ARC, pe piața neagră a industriei cărnii și a produselor din carne se rulează anual s ume
uriașe care în 2005 au depășit 200 de milioane de euro. Potrivit unor studii de piață, consumul anual
de carne și de mezeluri în România este estimat la 160 ,000 de tone, mai mult de 75% reprezentând
consumul de produse ieftine din gama salamurilor, par izerului și cârnaților.
Fuziunea producătorului de mezeluri Campofrio cu Caroli Foods are ca rezultat cel mai
mare jucător pe piața românească de profil. Cele două companii au format un joint -venture pe piața
românească, ale cărui acțiuni s unt deținute în proporție de 51% de Caroli Foods și de 49% de
Campofrio. “ Acest joint -venture va crea cea mai mare companie de pe piața produselor din carne
procesată din România, cu o cotă de piață cumulată de peste 16% și o cifră de afaceri de peste 120
de milioane de euro”, se arăta într -un comunicat comun al celor două companii. Principalii
competitori ai Caroli -Campofrio pe piața românească a mezelurilor sunt: Cris -Tim, Aldis, HE
Reinert, Elit și Meda Prod.
Fuziunea producătorului de mezeluri Campofrio cu Caroli Foods are ca rezultat cel mai mare
jucător pe piața românească de profil. Cele două companii au format un joint -venture pe piața
românească, ale cărui acțiuni sunt deținute în proporție de 51% de Caroli Foods și de 49% de
Campofrio. “Ac est joint -venture va crea cea mai mare companie de pe piața produselor din carne
procesată din România, cu o cotă de piață cumulată de peste 16% și o cifră de afaceri de peste120 de
milioane de euro”, se arăta într -un comunicat comun al celor două companii .

3 Bologa N., Burda A., (2006), Merceol ogie alimentara , Editura Universitara,Bucuresti,2006, p. 74

6

1.3. Piața cârnaților din România

Cârnații sunt unul dintre cele mai vechi alimente procesate din istoria omenirii. Antropologii
estimează că acum mai bine de 3000 de ani, prepararea cârnaților din carne tocată era un obicei bine
înrădăcinat în zona m editeraneană. Odată cu trecerea secolelor, conceptul s -a răspândit în toată
lumea.
Un cârnat este un preparat alimentar, de obicei, făcut din carne tocată, grăsimi animale,
sareși condimente (cum ar fi ierburi), toate acestea ambalate într -o membrană .Tra dițional,
membranele sunt fabricate din intestine de animale (mațe de oaie sau vită), însă,în prezent, cele mai
multe sunt sintetice (din colagen sau material textil). Cârnații pot fi conservați prin uscare în aer rece
sau prin afumat.Tradițional, cei care preparau cârnații foloseau carne și părți de animale la fel de
comestibileși hrănitoare, dar nu deosebit de atractive – cum ar fi resturi, organe și grăsime – într-o
formă care permite conservarea: de obicei, sărate și îndesate într -o membrană tubulară fă cuta din
intestin deanimal curățat, care să producă acele forme cilindrice caracteristice. Prin urmare, cârnații
și salamulsunt printre cele mai vechi preparate alimentare care pot fi gătite și mâncate imediat sau
uscate ladiferite grade pentru păstrarea l or mai mult timp.
Principalul producător de cârnați pe piața românească este SC TRI ’94 PROD COM SRL din
Buzău. Cârnatul de Plescoi este un produs tradițional românesc cu o vechime și o tradiție atât de
mari încât România a cerut în urma aderării la Uniunea Europeană protejarea lui. Astfel, Cârnații de
Plescoi au intrat în Europa alături de Covrigii de Buzău în 2004 pe prima listă cu mărci tradiționale
realizată de Ministerul Agriculturii.
Este originar din județul Buzău, fiind produs de țăranii din a realul vechii comune Plescoi.
Este un cârnat picant ce are în compoziție carne de vită și / sau de oaie. În urma aderării la Uniunea
Europeană, normativele care au intrat în vigoare pe teritoriul României interzic comercializarea lui
în absența anumitor co ndiții de fabricație.
Legenda susține că Plescoii erau niște simpli cârnați de casă din oaie, iuți, uscați și afumați,
produși în gospodăriile de pe Valea Buzăului, până când Napoleon, în retragere după campania
dezastruoasă din Rusia, s -a oprit o noapte la Buzău, în casa unui boier care i -a pus împăratului pe
masa produse tradiționale: țuica din zonă, băbici și cârnați de Plescoi. Napoleon s -a îndrăgostit așa
de tare de cârnații cu pricina, încât a luat cu el, pe drumul către casă, mai multe kilograme de
Plescoi.

7
O altă legendă spune că rețeta cârnaților de Plescoi aparține zarzavagiilor sârbi care s -au
stabilit în zona în secolul al XIX -lea și care au adus acolo și rețetă de babic. Nemulțumiți de gustul
cărnii de oaie din regiune, care era mult diferit d e cel de acasă, sârbii s -au decis să -și condimenteze
foarte puternic cârnații, să -i afume și să -i usuce până la consistența unor bucăți de lemn, pentru a -i
putea mânca.
De asemenea, istoria mai spune că secretul localnicilor din zona Berca -Plescoi -Sapoca
provine din vremea haiducilor care prindeau oile boierilor și pentru a nu fi prinși cu prada vie o
făceau pastrama și cârnați după o tehnologie cunoscută numai de ei, la care se adauga subsolul
Carpaților de Curbura, care conferă oilor calități unice.
Indif erent de originea reală, cârnatul de Plescoi este un produs cum nu mai există altul pe
teritoriul românesc, cu o identitate a gustului (și aspectului) care nu poate fi ignorată. Specificul
aparte este dat și de faptul că dealurile subcarpatice buzoiene au în subsol importante zăcăminte de
sare, iar ca urmare a procesului zilnic de evaporare a apei se depun în permanență cristale de sare pe
Întreaga vegetație colinară. Oile sunt hrănite astfel cu o vegetație semisarata, iar carnea capăta o
savoare deosebită. Gustul ei devine mai sărat, mai suculent, mai fraged. Din această cauză,
adevărații cârnați de Plescoi nu se găsesc în supermarket -uri, ci doar în regiunea care i -a consacrat.
Rețetă originală o știu puțini și o folosesc și mai puțini.
Plescoiul este făcu t după o rețetă tradițională din zona Buzăului, din carne de oaie cu usturoi
și ardei iute, trasă în mat subțire, presați, uscați și afumați.

8

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SC TRI ’94 PROD COM SRL

2.1. Descrierea firmei

Societatea Tri 94 Prod Com Buzău produce cârnați de Plescoi, pentru care a obținut atestat
de produs tradițional de la Ministerul Agriculturii, Păduril or și Dezvoltării Rurale . Rețet a originală a
acestora a fost înregistrată de chiar administratorul firmei , Traian Papuc. Produsele comercializate
de acest mic producător local sunt reprezentate de cârnați uscați de Plescoi, cârnați afumați de
Plescoi, pastramă de oaie de Plescoi și babic de Plescoi.
Nume firmă TRI 94 PROD COM SRL
Cod Unic de Înregistrare RO 5456998 plătitor de TVA (la facturare)
Nr. Înmatriculare J10/550/1994
Data înființării 30.03.1994

Tabelul 2.1. Analiza principalilor indicatori economico -financiari în perioada 2014 -2016
Anul Cifră
Afaceri Profit
Net Datorii Active
Imobilizate Active
Circulante Capitaluri
Proprii Angajați
(nr. mediu)
2016 1,132,567 57,492 675,770 1,281,901 200,409 806,540 12
2015 1,187,821 -54,535 783,975 1,310,383 222,640 749,048 12
2014 1,324,110 5,400 761,081 1,314,516 250,147 803,582 13
Sursă: https://membri.listafirme.ro/tri -94-prod -com-srl-5456998/

Fig. 2.1. Graficul indicatorilor în perioada 2014 -2016

Sursă: https://membri.listafirme.ro/tri -94-prod -com-srl-5456998/

9

2.2. Planuri de viitor

Tri ‘94 Prod Com Buzău își dorește să îndeplinescă cerințele calitative ale majorității
consumatorilor, misiunea sa fiind aceea de a deveni producătorul preferat în primul rând de
consumatorii din vecinătate. Valorile promovate în cadrul firmei sunt: eficiența, experiența,
competența, integrit ate profesională, transparența și grijă permanentă față de consumator.
Obiectivele sunt stabilite de managementul de la cel mai înalt nivel și sunt în general
structurate pe următoarele 3 direcții și anume: pentru conducerea și dezvoltarea companiei, pentr u
realizarea produsului și pentru siguranța alimentară.
Obiectivele stabilite pentru realizarea produsului cuprind atât aspectele de volum și gamă cât
și aspectele legate de identificarea și minimizarea pericolelor privind siguranța alimentară,
securitate a și sănătatea consumatorilor.
La nivelul funcțiilor relevante obiectivele specifice sunt definite, cuantificate și transmise
prin documentele de planificare a acestora .
 „Obiective cantitative:
 Firma își propune să atingă o cotă de piață de 1% pentru anul 2017;
 Extinderea zonei de distribuție În afara capitalei și creșterea volumului de marfă
distribuită de la 4000 la 6000 kilograme lunar;
 Firma buzoiană își propune ca în următorul an 30% din publicul ținta să audă de
existența societății (ceea ce înseamnă că obiectivul de notorietate propus de firma
este de 30%);
 Realizarea unei rate a profitului de 20%.
 Obiective calitative:
 Poziționarea produsului – firma dorește ca produsele oferite să fie poziționate în
categoria premium prin calitate și autenticitate ;
 Creșterea notorietății cârnaților de Plescoi produși În zona de origine;
 Imaginea produsului – se dorește ca produsele oferite să fie asociate cu trei
caracteristici principale, și anume: calitate, autenticitate, traditionalitate;

10
 Ridicarea carnatului d e Plescoi la rangul de simbol al tradițiilor romanești
amenințate cu dispariția de stilul de viață fast -food și de globalizare. ” [4]

2.3. Structura organizatorică

Structura organizatorică a firmei semnfic ă ansamblul persoanelor și compartimentelor de
muncă tehnice, economice și administrative, modul cum acestea sunt constituite și grupate, precum
și principalele relatii ce se stabilesc între ele în vederea realizării, în cât mai bune condiții, a
obiectivel or activității economice a acesteia; evidentiind prin urmare „anatomia întreprinderii ”.
Conducerea firmei poate fi caracterizată ca fiind dinamică și experimentată, capabilă să facă față
caracterului specific al activității firmei .

Fig. 2.2. Organigram a firmei SC TRI ’94 PROD COM SRL

În urma analizei pe trei ani, am observat că dimensiunea și structura personalului nu a suferit
modificări majore. Astfel, dacă în anul 2014 figurau ca angajați ai unității 13 de persoane, în anul
2016 numă rul acestora a scăzut la 12. În anul 2016, personalul, în număr de 12, este structurat după
cum urmează:

Tabelul 2.2. Personalul firmei SC TRI ’94 PROD COM ÎN ANUL 2016
NR.
CRT.
FUNCȚIE/ LOC DE MUNCĂ
NUMĂR
1 Manager 1
2 Contabil 1
3 Muncitor 4
4 Șef secție 1
5 Inginer 1

4 Documente interne reprezentand strategia firmei Tri ’94 Prod Com

11
NR.
CRT.
FUNCȚIE/ LOC DE MUNCĂ
NUMĂR
6 Lucrător în comerț 2
7 Carmangier 1
8 Vânzător 1

2.4. Produse vândute

Cârnați de Plescoi (rețetă originală)
Ingrediente: carne de oaie (sau două treimi carne de oaie și o treime carne de vită), usturoi,
ardei iute, cimbru, mat subțire de oaie.
Preparare: Cârnatul de Plescoi se pregătește numai din carne de oaie, dar, in cazul in care
aceasta este prea grasă, adică are mai mult seu, compoziția se drege cu carne de vită, Însă fără a
depăși proporția de 2 la 1. După ce carnea de oaie este curățată de pe oase, Într -un ceaun se fierb
oasele și cu zeama rezultată, călduță, se frământa carnea tocată În care se adauga usturoi, arde i iute
sau cimbru. Este ideal să fie folosit ardei iute, roșu. Cu aceasta compoziție vor fi umplute mațele de
oaie. Cârnații vor fi apoi uscați și afumați, ei putând fi serviți atât cruzi, cât și pregătiți la tigaie sau
la grătar.

Tabelul 2.2. Principalel e produse vândute de SC TRI ’94 PROD COM SRL

Cârnații de Plescoi
Ingrediente: Carne oaie 85%, carne vit15%,
sare.
Condimente naturale: usturoi, cimbru, ardei
iute.
Condiții de păstrare: 0 – 12 C.

Babic de Plescoi
Ingrediente: carne oaie, sare.
Condimente naturale: ardei iute.
Condiții de păstrare: 0 – 12 C

12

Ghiudem de Plescoi
Ingrediente: carne oaie, sare.
Condimente naturale: ardei iute.
Condiții de păstrare: 0 – 12 C

Cârnați de casa afumați
Ingrediente: carne vită, carne porc, sare.
Condimente naturale: piper, usturoi, ardei
iute.
Condiții de păstrare: 2 – 8 C.

Pastramă de oaie
Produs Semiafumat.
Ingrediente: Carne oaie, sare.
Condiții de păstrare: 0 – 12 C.

Pastramă de porc
Ingrediente: Carne de porc, sare.
Condiții de păstrare: 0 – 12 C.

13

CAPITOLUL 3
PROMOVAREA PRODUSELOR DIN CADRUL FIRMEI SC TRI ’94 PROD
COM SRL

3.1. Poziția firmei pe piață

Evoluția SC TRI’ 94 PROD COM BUZĂU este marcată, în prezent, de amplificarea
interdependențelor cu mediul în care își desfășoară activitatea. Luarea în considerare a mediului
ambiant reprezintă ocondiție fundamentală a satisfacerii cantitative și calitative a unei anumite
categorii de trebuințe, conducând la elaborarea unor strategii și politici realist.

1. Mac romediul
Această analiză, ca prim pas în elaborarea strategiei firmei, cuprinde forțele externe care
acționează asupra întreprinderii, macromediului și a micromediului stimulând sau oprind activitatea
desfășurată de aceasta

Mediul demografic
Un prim aspe ct util în analiza factorilor demografici este numărul și structură pe sexe
a populației ce face parte din piața firmei, atât sub aspectul volumului, cât și al dinamicii și evoluției
în timp.În general, pe ansamblul economiei se constată o ușoară scădere a populației,datorită
scăderii natalității, a căsătoriilor la vârstă înaintată și tendinței generale de a pune pe prim plan
cariera.
Mărimea populației și tendințele sale sunt importante pentru aprecierea pieței.
Creșterea populației înseamnă sporirea nevoi lor și are un rol important în aprecierea cererii de
bunuri și servicii însă în cazul nostru numărul populației este în scădere.

14

Fig. 3.1. Evoluția populației în județul Buzău

Sursa: www.insse.ro

În ultimul an populația Buzăului a scăzut. Se poate spune că numărul populației are o
influență nesemnificativă în ceea ce privește cosumul cârnaților de Plescoi. Mărimea populației și
tendințele sale sunt importante pentru aprecierea pieței. Creșterea populației înseamnă sporirea nevoilor
și are un rol important în aprecierea cererii de bunuri și servicii însă în cazul de fata
numărul populației este în scădere.

Mediul economic
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențeaz ăcapacitatea
întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea
consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care influențează puterea de
cumpărare se numără: rata inflației, evoluț ia prețurilor, modele de consum ale populației, rata
șomajului, veniturile reale și structura comerțului cu ridicară În ciuda nivelului de trăi relativ mai
bun din primele luni ale lui 201 6, românii sunt încă departe de standardele de viață din 201 5, anul
premergător crizei.
Rata inflației în noiembrie 2016 față de noiembrie 2015 a fost de 6,7%. Prețurile mărfurilor
alimentare au crescur cu 6,5%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 6,9%, iar tarifele serviciilor cu
7%. În aceeași perioadă produsele de mor ărit și panificație au înregistrat o creștere de 6,6%.

15
În 2016, primul an de creștere economică a României de la începutul crizei, se poate
spune că românii au simțit și în buzunare un pic de revigorare. Inflația scăzută și salariile în
ușoară creștere au creat premisele pentru îmbunătățirea nivelului de trăi

Mediul natural
Mediul natural deține un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea și
desfășurarea activitățiilor economice. Condițiile naturale determină modul de localizare, de
distribuție în spațiu a activităților unității economice, influențând în mod nemijlocit obiectivul
activității. În această categorie se înscrie și necesitatea evitării poluării. Sunt reglementate norme
stricte privind modalitatea de colectare a produse lor alimentare și nealimentare, a deșeurilor.

Mediul tehnologic
Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroși factori ce concură la
realizarea produselor și serviciilor precum că nivelul tehnic al utilajelor și echipamentelor, cali tatea
tehnologiilor, activitatea de cercetare -dezvoltare, licențe și brevete înregistrate, capacitatea de
creație -inovație -invenție. Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât
și ca furnizor, mai ales prin intermediul pieței.
Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuințe ale consumatorilor și
influențează deciziile de marketing referitoare la noi produse și servicii, ambalare, promovare,
ditribuție etc. Firmele care nu se adaptează la noile tehnologi i își pun în pericol existența pe termen
lung, pierzând clientela în favoarea conurenților. În același timp, tehnologiile avansate necesită
pregătirea atât a personalului, dar și a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi.
Tehnologiile noi fiind c ostisitoare de obicei, provocarea constă în realizarea producției de masă și
desfacere maximă cât mai eficientă.
Tehnologia informațională tinde să ocupe un rol important pe piață, înzestrarea cu acest tip
de tehnologie permite obținerea unor rezultate mai bune. Distribuirea rapidă și în timp optim este
asigurată prin mașini și utilaje performante care contribuie la creștrea productivității pe ansamblu a
societății.A obține o informație în timp util, înseamnă că poți să fii cu un pas fața celuilalt.

16

Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc și sitemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele
șinormele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural.Acesteelemente
formează comportamentul de cumpărare și consum, delimitează segmentele de piață șidelimitează
tipologiile specifice ale cumpărătorilor.Mediul cultural contribuie la exprimareaexigenței unei
anumite piețe, condiționând atât felul produselor și maniera distribuirii lor, cât siconținutul și forma
comunica țiilor firmei cu piața, ale mesajelor transmise.
Religia și naționalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului,aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă.Obiceiurile de consum și
personalitatea indivizilor este influenșată de tipul de religie, sărbătorile și tradițiile fiecărei
etnii.Populația vizată de firmă esteconstituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare
pondere este cea ortodoxă.Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor l egate de mediul
cultural, îl reprezintă nivelul educațional , firma privind această influență prin două aspecte:
potențialul de instruire al personalului propriu și nivelul de cunoștințe al clienților.

2. Micromediul
Micromediul firmei sau mediul aprop riat cuprinde totalitatea componentelor mediului extern
cu care întreprinderea intra în relații permanente pentru împlinirea obiectivelor de marketing,
micrometrul extern este format din clienți, furnizori, intermediari, concurenți și public. Relațiile de
piață sunt stabilite cu clienții, furnizorii și intermediarii pe baze contractuale.

Piața întreprinderii
Piața întreprinderii reprezintă măsura în care produsele unei anumite întreprinderi (bunuri
materiale și/sau servicii) au pătruns în consum.
Având în vedere magazinul de desfacere care se afla pe o stradă principală din Buzău, adresa
la care se desfășoară și procesul de producție, pricipala cale de distribuție este prin vânzare directă
care clienți. Prin pesoanele juridice, cârnații și produsele din c arne ale SC TRI ‘94PROD COM SRL
ajung către clienții finali prin distribuție în magazinele acestora

17

Concurența
Legea pe piața mezelurilor este făcută de „cei cinci mari“: Campofrio, Cris Tim, Angst,
Aldis și Caroli, ce dețin o cotă cumulata de piață de peste 40%, bătălia dintre companii dându -se pe
toate segmentele. Pe piața locală, CrisTim, Aldis, Caroli, Angst sau Campofrio duc o luptă care a
ajuns uneori și În instanță (pentru salamul săsesc de exemplu).
Angst a raportat afaceri de 60 milioane euro pentru anul 20 17, în timp ce Caroli&Gourmet a
avut o cifră de afaceri de 95,5 milioane euro. Analizate din perspectiva cifrei de afaceri realizate de
toți procesatorii de carne în 20 17 (circa 700 milioane euro), cotele corespunzătoare celor doi
producători converg către cotele de piață anunțate.
Influența pe piață a firmelor mari depinde și de zonele unde produc și mai ales
comercializează produsele. Giganții industriali se folosesc de tradiție comercializând produse
dubioase, care nu respecta rețetele orig inale.
În cazul cârnaților de Plescoi, în afară de marii producători, concurenta mai este dată și de
micii producătorii locali. Lupta concurențială este astfel împărțită între marii producători, care
comercializează produsele în marile centre comerciale, fără a respecta rețetă originală, și micii
producători, care deși au avantajul calității și autenticității produsului, dispun de puteri financiare
reduse, care nu le permit producerea și comercializarea la nivel înalt, categorie în care se încadrează
și Tri ’94 Prod Com.

Intermediari
SC TRI ’94 PROD COM își vinde produsele finale direct către consumatori, nu are
intermediari.

3.2. Metode și strategii de promovare

Strategia de produs
Șapte noi produse tradiționale specifice Buzăului, îndeosebi zonei Plescoi, au fost recent
atestate, iar producătorii le -au înregistrat în Registrul Național al Produselor Tradiționale, după cum
a comunicat recent Direcția Județeană Agricolă Buzău

18
Vor beneficia de logo -ul “Produs tradițional românesc ”, cârnații de Plesco i cruzi și uscați,
micii de casă, pieptul de porc crud afumat, mușchiul țărănesc crud -afumat, lebărul de casă, toba de
casă și cârnați de casă,de porc, afumați, toate realizate de o firmă acreditată din zona Plescoi -Berca.
Pe piața mezelurilor din România exista numeroase campanii de publicitate.Majoritatea
companiilor de pe piața mezelurilor au comunicat intens în ultima vreme pe tema investițiilor făcute
pentru dezvoltarea capacităților de producție și asigurarea securității alimentare. Amenințarea
închi derii fabricilor de mezeluri pentru cei care nu respecta normele europene de siguranță
alimentară, dar și crizele produse de amenințarea gripei aviare au forțat producătorii să facă investiții
serioase în dezvoltarea capacităților de producție. Însă dezvol tarea trebuie susținută și cu acțiuni de
marketing, pentru că acestea fac diferența și fac ca investițiile să aibă sens. Pe de altă parte,
dezvoltarea rețelei de supermarketuri a intensificat eforturile de branding în acest domeniu. Brandul
este nu doar un element -cheie pentru a face față concurenței, dar și pentru a avea o poziție mai bună
în negocierea cu retailerii. Foarte mulți încearcă să -și asocieze mărcile cu siguranță, calitatea,
standardele ridicate în producerea și comercializarea mezelurilor. Tra diția este un alt element ce
începe să fie comunicat pe această piață și se pare că următorul pas îl reprezintă produsele fabricate
într-un mediu cât mai natural.

Miza pe tradiție și pasiune
SC TRI ’94 PROD COM SRL se pare că a făcut cea mai interesantă mișcare de marketing pe
această piață, reușind niște creșteri spectaculoase. La începutul anului 2017, vânzările au înregistrat
o creștere semnificativă de 75%, procent raportat la aceeași peri oadă. La aceasta a contribuit
și campania de relansare a brandului Cârnați de Plescoi, care a câștigat și un Effie (premiu pentru
eficiența). În campania de relansare s -a pus accentul pe tradiție, ceea ce făcea o diferențiere netă de
celelalte branduri imp ortante care comunicau în special pe calitate și gust. Spotul invită lumea în
fabrica pentru a vedea ce înseamnă tradiția cu care se mandrsste și care este păstrată și în procedeele
folosite: anumite operațiuni, precum dezosarea cărnii și curățarea mucegai ului alimentar nobil, sunt
făcute manual.

Comunicare pe segmentul premium
Prin campania inițiată recent pentru SC TRI ’94 PROD COM SRL intenția producătorului
este aceea de a familiariza consumatorul roman cu mezelurile „premium'.

19
Din acțiunile de market ing ale firmei reiese că are ca obiectiv să se impună ca produs
premium. Strategia companiei pentru 2017 vizează reducerea gamei de produse, tocmai pentru a se
realiza exclusiv produse de calitate superioară și diferențierea gamei de produse tradiționale, cu
specific buzoian.

Politica de preț
Cârnații de Plescoi sunt cel mai scump produs alimentar tradițional românesc, prețul unui
kilogram atingând la distribuitor valoarea de 15 euro.
Majoritatea celor care cumpără preparate din carne optează pentru cele mai ieftine produse.
În egală măsură, calitatea produselor și raportul calitate/preț reprezintă în continuare un important
criteriu de selecție pentru consumatori, pe piața observându -se o reorientare a consumatorilor către
produsele premium, după o perioa dă lungă în care cel mai bine vândute produse au fost cele din
segmentul economic.
Întrucât Cârnatul de Plescoi este un produs care oferă o calitate excepțională, prețul practicat
este ridicat în comparație cu cel al altor produse din aceeași gamă. Astfel, strategia de preț a mărcii
utilizată de Tri 94 Prod Com va fi cea a prețului premium, accesibil numai unei anumite categorii de
consumatori (celor cu venituri medii și ridicate).

Tabelul 3.1. Prețuri practicate de SC TRI ’94 PROD COM SRL
NR.
CRT. DENUMIRE PRODUS PREȚ cu
TVA /kg
1 Cârnați afumați de Pleșcoi 23
2 Cârnați uscați de Pleșcoi 43
3 Babic 43
4 Pastramă de oaie 32
5 Cârnați de oaie 14.5
6 Cârnați de casă 12,8
7 Salam vară 12.5
8 Salam Victoria 14.5
9 Tobă casă 13.3
Sursa: Documente interne ale firmei SC TRI ’94 PROD COM

20

Politica de distribuție
„Politica de distribuție se referă la activitatea generatoare de canale de distribuție către
client și de modele de comunicare cu clienții. Obiectivele politicii de distribuție ale ambelor
companii pot fi definite astfel:
 Asigurarea disponibilității produselor pentru un număr cât mai mare de consumatori;
 Recunoașterea mărcii de un număr cât mai mare de consuma tor;
 Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura că produsele ajung
la consumatorul final păstrându -și standardele de calitate. ”5
Tri 94 Prod Com distribuie cârnații fabricați chiar în Plescoi în rețelele de magazine Gima și
Albinuța. Deși multe dintre marile lanțuri de magazine și -au manifestat intersesul pentru distribuirea
acestora, capacitățile de producție ale firmei sunt foarte restrânse pentru a putea face față unei
asemenea distribuții.
Cârnații de Plescoi se găsesc și în peste 300 de restaurante, de obicei din categoriile „mediu"
și premium. În București, Casa Iancului, Casa Jienilor, Nicorești, Jariștea, Doi Cocoși, City Grill sau
Caru cu Bere sunt doar câteva dintre locurile unde se poate face cunoștință cu aceste rarita ți.
Sistemul de distribuție practicat este unul exclusiv, societatea colaborând în acest sens doar
cu SC UNIVERSAL HORECA SRL, o companie mică de distribuție de produse alimentare și vinuri
în rețeaua HO.RE.C A., în București. Firma are astfel exclusivitate pentru cârnații de Plescoi
fabricați în arealul de origine. În această situație unul dintre principalele obiective ale societății îl
reprezintă extinderea zonei de distribuție În afara capitalei și creșterea volumului de marfă
distribuită.

Strategii de promovare
S.C. Tri 94 Prod Com S.R.L. Buzău s -a implicat în evenimente de promovare a cârnaților
uscați de Pleșcoi și a cârnaților afumați de Pleșcoi. Alături de parteneri din presa locală și națională,
a fost unul dintre principalii susținători ai mișcăr ii SLOW FOOD în România, iar campania „EVA A
TRĂIT LA PLEȘCOI” a primit premiul special al juriului pentru creativitate în cadrul P.R. GALA
NIGHT de la Opera Română în anul 2016.
Aceasta s -a concretizat într -o serie de evenimente desfășurate sub numele d e „REVOLUȚIA
PLEȘCOI” și care au avut ca obiectiv păstrarea și valorificarea patrimoniului gastronomic și cultural

5

21
specific satului românesc. „REVOLUȚIA PLEȘCOI” a adus cârnații de Pleșcoi în atenția publicului
românesc atât prin numeroase apariții în pres a scrisă și audiovizuală cât și în cadrul unor evenimente
de artă precum cel desfășurat în septembrie 2016 la Clubul Țăranului Român din București sub
numele „EVA A TRĂIT LA PLEȘCOI” – expoziția unei sculpturi din cârnați uscați de Pleșcoi și a
unor portre te fotografice ale femeilor din Pleșcoi, păstrătoare ale tradiției fabricării cârnaților de
Pleșcoi. Cu această ocazie a fost prezentat și filmul documentar „EVA A TRĂIT LA PLEȘCOI”.
„S.C Tri ’94 Prod S.R.L.Com Buzău produce următoarele produse tradiționale pentru care
a obținut atestat de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:
 Cârnați uscați de Plescoi;
 Cârnați afumați de Plescoi;
 Pastramă de oaie de Plescoi;
 Babic de Plescoi. ”6
„În cazul mezelurilor, ambalajul reprezintă unul din elementele care poseda deosebite
valente comunicaționale [ 7]. Conceperea prototipului unui nou produs are în vedere următoarele
aspecte:
 Numele. În alegerea numelui s -a ținut cont atât de ușurință de citire, pronunțare și
memorare, cât și de universul pe c are îl evoca. Asfel, am ales să promovăm produsul sub
numele simplu de “Cârnați de Plescoi”, comercializat sub marca “Datina”. Această
denumire urmărește să transmită ideea de tradiție în alimentație și de continuitate a
acesteia în stilul de viață al roma nilor.
 Ambalajul a fost conceput astfel încât să răspundă funcției de condiționare a produsului,
respectiv să -i asigure protecția împotriva agenților din mediul ambiant, păstrarea
integrității formei și conținutului pe timpul transportului, manipulării și depozitarii.
Luând în considerare și funcția promoționala a ambalajului, pentru proiectarea lui am
pornit de la preferințele consumatorilor, astfel încât ambalajul să rămână în contact cu
consumatorul și după actul de cumpărare. Urmărind atribuțiile de nat ura
comunicaționala ale ambalajului, am vizat îndeplinirea funcțiilor:
 Atragerea atenției consumatorului;
 Convingerea consumatorului privind concordanță dintre promisiunile făcute prin
intermediul publicității și calitatea produsului;

6 Conform a utorizatie i de producator SC TRI’94 PROD COM
7 Victor Manole, Mirela Stoian – „Marketing”, Editura ASE, Bucuresti, 2004, pag. 238

22
 Construirea personali tății mărcii și consolidarea legăturilor dintre marca și
consumator;
 Informarea consumatorului asupra gramajului, termenului de valabilitate și a altor
elemente caracteristice produsului. ”

23
În aceste condiții, ambalajul oferă o ultimă șansă de a emite un mesaj cu privire la produs.
Numit de unii “vânzătorul mut”, un ambalaj bine conceput va avea puterea de a atrage atenția
consumatorului, de a -i stârni cu riozitatea, de a -i inspira încredere și de a -l îndemna să cumpere.
În ceea ce privește identitatea mărcii s-au luat în considerare numele de marcă, sigla,
emblema și logoul.
Numele de marca este “Datina”, format dintr -un substantiv plin de semn ificație, făcând
trimitere la tradiție.
Fiind o componentă esențială a produsului, marca servește la identificarea acestuia,
diferențiindu -l în raport cu cele ale firmelor concurente. Marca îi conferă produsului identit ate,
atrăgând atenția asupra lui și facilitând păstrarea sa în memoria cumpărătorului.
Alături de numele de marcă, s-a luat in considerare ca logo -ul poate completă în mare
măsură identitatea produsului. Astfel s-a utilizat un logo iconografic, alcătuit din numele mărcii scris
într-un mod special și încadrat într -un semn grafic, alături de sloganul “Statornicia gustului” și de
cele trei steluțe care simbolizează înaltă calitate a mărcii.
Culorile nu sunt alese întâmplător, ele având, fiecare, câte o semni ficație: fundalul verde
sugerează natura, prospețime, vitalitate, iar cele trei steluțe galbene garantează calitatea superioară a
acestei mărci.

3.3. Strategia de diferențiere și perfecționare a cârnaților de Plescoi

Menținerea pe piața mezelurilor a brandului cârnaților de plescoi impune o diferențiere
precis ă a produsului față de ceilalati concurenți și aceasta se realizează prin studierea
comportamentului și a intentilor de cumpărare ale consumatorilor cu privire la cârnații de Plescoi.
Definirea coordonatelor spațiale, temporale și modele ale cercetării: Cercetarea s -a
desfășurat în hypermarketul Cora din Constant a (zona Brătianu), în data de 10.06.2017, între orele
10.00 -16.00 și s -a realizat prin intermediul sonda jului. Au fost astfel impartit e chestionare către un
număr de 20 de respondenți în vederea realizării unei anchete -pilot pentru atingerea obiectivelor
cercetării. Definirea surselor de informații :
 Eșantion ul este format din populația din Constant a, cu vâr sta cuprinsă între 15 și 65 ani,
care își fac cumpărăturile în hypermarketul Cora Brătianu Constant a.
 Unitatea de observare – produsul pe care l -am ales se adresează consumatorului
individual.

24
 Unitatea de sondaj este reprezentată de individ.

Obiectivel e cercetării sunt:
 Identificarea motivelor de cumpărare ale cârnaților de Plescoi în rândul respondenților;
 Stabilirea criteriilor de cumpărare a unui anumit sortiment de cârnați de Plescoi în rândul
respondenților;
 Stabilirea frecvenței de consum a cârnaț ilor de Plescoi în rândul respondenților;
 Identificarea consumului de cârnați de Plescoi lunar mediu al respondenților;
 Stabilirea modului în care consumatorii care au completat chestionarul prefera să
consume cârnații de Plescoi;
 Stabilirea surselor din c are responden ții se informează cu privire la mărcile de cârnați de
Plescoi existente pe piață;
 Identificarea modului în care promoțiile și publicitatea la locul vânzării influențează
comportamentul de cumpărare al respondenților.

Chestionar privind cârnații de Plescoi
COMPLETAT DE: DATĂ:__/__/1 7
LOCAȚIA: CHESTIONAR NR.:

Bună ziua!
Numele meu este Oprea Nelu și sunt student a la Facultatea de Management în Alimentație
și Agroturism din cadrul USAMV București. Vă rugăm să ne acordați câteva minute pentru
completarea acestui chestionar. Vă asigurăm că datele furnizate de dumneavostra sunt confidențiale
și vor fi utilizate doar pentru analiză. Mulțumim!
1. Sunteți consumator de cârnați de Plescoi?
a) Da;
b) Nu;
Dacă răspunsul este Nu, STOP interviu.
2. Ce varsta aveti ?
Dacă vârsta < 15 ani, STOP interviu.
3. Care este motivul pentru care ați cumpărat cârnați de Plescoi?
a) consum propriu;

25
b) pentru membrii familiei;
c) pentru prieteni/petreceri.
4. Care sunt, în ordinea preferințelor dumneavoastră, caracteristicile pe care le aveți în
vedere la cumpărarea cârnaților de Plescoi?
 gustul produsului  imaginea de marcă
 prospețimea produsului  noutatea produsului
 modul de ambalare  prețul atractiv
5. Care sunt aspectele pozitive și cele negative pe care le puteți semnala legat de cârnații de
Plescoi?
a. pozitive………………….. b. negative……………………
6. Cum apreciați calitatea cârnaților de Plescoi realizați de producătorii tradiționali din zona
Buzăului comparativ cu a celor p roduși de marile companii?
a) Mult mai ridicată;
b) Nu exista diferențe semnificative;
c) Scăzută;
d) Alt răspuns………………………………………..
7. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Folosiți următoarea scala: 1. Dezacord total; 2. Dezacord; 3. Nici acord, nici dezacord; 4. Acord; 5.
Acord total.
Atunci când cumpăr cârnați de Plescoi mă interesează:
Ingredientele folosite. 1 2 3 4 5
Dacă marca respectivă este la promoție. 1 2 3 4 5
Prețul. 1 2 3 4 5
Termenul de valabilitate. 1 2 3 4 5
Ce alte produse mai oferă respectivă marca. 1 2 3 4 5
8. Cât de des se consuma/cumpăra cârnații de Plescoi la dumneavoas tră în familie?
a) dată la o săptămână;
b) o dată la o lună;
c) o dată la 2/3 luni;
d) o dată la un an;
9. Gândindu -vă la cantitatea de cârnați de Plescoi pe care o consumați într -o lună, puteți
aprecia că este:

26
a) Foarte mult;
b) Mult;
c) Așa și așa;
d) Puțin;
e) Foarte puțin.
10. Unde preferați să consumați cârnații de Plescoi?
a) Acasă;
b) La restaurant;
c) La picnic.
11. Ce sortiment de cârnați de Plescoi apreciați cel mai mult:
a) Cârnații de Plescoi uscați;
b) Cârnații de Plescoi afumați.
12. Distribuiți 100 de puncte următoarelor surse care vă influențează decizia de a alege o
anumită marca de cârnați de Plescoi:
a) familie/prieteni;
b) experiență proprie;
c) publicitate radio/TV;
d) publicitate la locul vânzării.
13. Timpul pe care îl petreceți în fata s tandului pentru a alege o anumită marca de cârnați de
Plescoi este:
a) 2-5 minute;
b) 5-10 minute;
c) peste 10 minute.
Date personale
14. Sexul:
a) feminin;
b) masculin;
15. Vârsta dumneavoastră este:
a) 15-20 ani;
b) 21-25 ani
c) 26 – 35 ani;
d) 36-45 ani;

27
e) 46 și pește.
16. Venitul dumneavoastră lunar este:
a) între 500 și 800 lei;
b) între 800 și 1500 lei;
c) între 1500 și 3000 lei;
d) peste 3000 lei.
Centralizarea și analiza datelor
1. Sunteți consumator de Cârnați de Plescoi?
a) Da; 20 persoane
b) Nu; 25 persoane
S-a recurs în debutul chestionarului la o întrebare de tip general închisă pentru a împărți
colectivitatea în 2 grupuri distincte: consumatori și nonconsumator i de carnati de Plescoi .
Această întrebare vă fi transpusa numeric folosind o scala nominala .
Datorită faptului că 25 persoane nu sunt consumatoare de cârnați de Plescoi, chestionarea s-a
efectuat în continuare numai pe cele 20 de pers oane.
2. Vârsta dumneavoastră este?
a) < 15ani; 0 persoane
b) > 15 ani; 20 persoane
Toți respondenții au îndeplinit condiția, prin urmare am continuat chestionarea cu cele 20 de
persoane.
3. Care este motivul pentru care ați cumpărat cârnaț i de Plescoi?
a) consum propriu; 10 persoane
b) pentru membrii familiei; 7 persoane
c) pentru prieteni/petreceri. 3 persoane
50% dintre respondenți au declarat că achiziționează cârnați de Plescoi pentru consum
propriu, 35% dintre ei au spus că achiziționează produsul pentru membrii familiei, iar 15% pentru
prieteni/petreceri.
4. Care sunt, în ordinea preferințelor dumneavoastră, atributele pe care le aveți în vedere la
cumpărarea cârnaților de Plescoi?
 gustul (aroma, savoarea) produsului  imaginea de marcă
 prospețimea produsului  noutatea produsului
 modul de ambalare  prețul atractiv

28

Cel mai important atribut luat în considerare de către respondenți în cumpărarea cârnaților de
Plescoi îl reprezintă gustul (60%dintre respondenți l -au plasat pe locul 1), urmat de prospețime (20%
dintre respondenți l -au plasat pe l ocul 1), noutatea produsului și imaginea de marcă (10% dintre
respondenți).
5. Care sunt, în opinia dumneavoastră, aspectele pozitive și aspectele negative pe care le
puteți semnala legat de cârnații de Plsscoi?
a. pozitive………………….. b. negative……………………
Majoritatea respondenților au plasat gustul în categoria aspectelor pozitive legate de produs,
în timp ce prețul a fost situat în categoria aspectelor negative.
6. Cum apreciați calitatea cârnaților de Plescoi realizați de produc ătorii tradiționali din zona
Buzăului comparativ cu a celor produși de marile companii?
a) Mult mai ridicată; 15 persoane
b) Nu exista diferențe semnificative; 5 persoane
c) Scăzută;
d) Alt răspuns………………… ……………………..
75% dintre respondenți au apreciat calitatea cârnaților de Plescoi realizați de producătorii
tradiționali din zona Buzăului ca fiind mult mai ridicată decât a celorlalți producători, iar restul au
declarat că nu sesizează diferențe s emnificative.
7. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Folosiți următoarea scala: 1. Dezacord total; 2. Dezacord;3. Nici acord, nici dezacord; 4. Acord; 5.
Acord total.
Atunci când cumpăr cârnați de Plescoi mă interesează:
Ingredientele f olosite. 1 2 3 4 5
Dacă marca respectivă este la promoție. 1 2 3 4 5
Prețul. 1 2 3 4 5
Termenul de valabilitate. 1 2 3 4 5
Ce alte produse mai oferă respectivă marca. 1 2 3 4 5
În achiziționarea produsului, toți respondenții ne -au declarat că sunt atenți la termenul de
valabilitate al produsului și la prețul de vânzare. 40% dintre ei ne -au dec larat că sunt interesați dacă
produsul este la promoție, 25% sunt interesați și de alte produse oferite de firma respectivă, în timp
ce ingredientele reprezintă un punct de interes pentru 30% dintre respondenți.

29

8. Cât de des se consuma/cumpăra cârnații d e Plescoi la dumneavoastră în familie?
a) o dată la o săptămână; 6 persoane
b) o dată la o lună; 8 persoane
c) o dată la 2/3 luni; 5 persoane
d) o dată la un an; 1 persoană
30% dintre cei interogați au declarat că achiziționează cârnații de Plescoi o dată la o
săptămână, 40% dintre ei o dată la o lună, 25% o dată la trei luni, iar doar un consumator ne -a
declarat că ac hiziționează o dată la un an.
9. Gândindu -vă la cantitatea de cârnați de Plescoi pe care o consumați într -o lună, puteți
aprecia că este:
a) Foarte mult; 0 persoane
b) Mult; 6 persoane
c) Așa și așa; 7 persoane
d) Putin; 5 persoane
e) Foarte puțin. 2 persoane
30% dintre respondenți au declarat că apreciza consumul lunar de cârnați de Plescoi ca fiind
mare, 35% îl apreciază ca fiind mediu, 25% ca fiind redus și 10% ca fiind foarte redus.
10. Unde preferați să consumați cârnații de Plescoi?
a) Acasă; 11 persoane
b) La restaurant; 3 persoane
c) La picnic. 6 persoane
Consumatorii prefera să consume cârnații acasă (în procent de 55%), 30% dintre ei la picnic
și doar 15% dintre consumatori prefera restaurantul.
11. Ce sortiment de cârnați de Plescoi apreciați cel mai mult:
a) Cârnații de Plescoi uscați; 6 persoane
b) Cârnații de Plescoi afumați. 14 persoane
70% dintre respondenți prefera cârnații afumați de Plescoi, 30% cârnații uscați de Plescoi.
12. Distribuiți 100 de puncte următoarelor surse care vă influențează decizia de a alege o
anumită marca de cârnați de Plescoi:
a) familie/prieteni;
b) experiență proprie;

30

c) publicitate radio/TV;
d) publicitate la locul vânzării.
Sursa care are cea mai mare influență în alegerea unei mărci de cârnați de Plescoi o
reprezintă experiență proprie, urmată de familie și prieteni și de publicitatea la locul vânzării, pe
ultimul loc clasându -se publicitatea prin mijloacele media (radio/TV).
13. Timpul pe care îl petreceți în fata standului pentru a alege o anumită marca de cârnați de
Plescoi este:
a) 2-5 minute; 6 respondenți
b) 5-10 minute; 13 respondenți
c) peste 10 minute. 1 respondent
Consumatorii petrec în mare parte 5 -10 minute în fata standului pentru a ale ge o anumită
marca de cârnați de Plescoi (65% dintre respondenți). 30% dintre respondenți ne -au spus că petrec
între 2 și 5 minute, în timp ce un singur respondent a declarat că petrece mai mult de 10 minute în
fata standului pentru selectarea unei mărci.
Date demografice
14. Sexul:
a) feminin; 13 persoane
b) masculin; 7 persoane
65% dintre respondenți au fost de sex feminin, iar 35% de sex masculin.
15. Vârsta dumneavoastră este:
a)15-20 ani; 0 persoane
b) 21 -25 ani 3 persoane
c) 26 – 35 ani; 5 persoane
d) 36 -45 ani; 10 persoane
e) 46 și pește. 2 persoane
50% dintre cei chestionați au vârsta între 36 și 45 ani, 25% între 26 și 35, 15% între 21 și 25
ani, iar 10% au peste 46 de ani.
16. Venitul dumneavoastră lunar este:
a) între 500 și 800 lei; 2 persoane
b) între 800 și 1500 lei; 3 persoane
c) între 1500 și 3000 lei; 7 persoane

31
d) peste 3000 lei. 8 persoane
Majoritatea persoanelor interogate aveau venituri lunare de peste 2000 lei, în timp ce doar un
procent de 25% ne -au declarat că au venituri sub 1000 lei.

3.4. Bugetul pentru promovarea produselor

Bugetul promoțional alocat pentru lansarea Cârnaților de Plescoi are valoarea de 4 ,000
Euro, repartizați astfel:
 Cheltuieli cu publicitatea online – 1,000 Euro (25% din totalul bugetului alocat) ;
 Acțiuni de relații publice – 3,000 Euro (75% din totalul bugetului alocat).
Astfel, datorită bugetului restrâns s -a optat pentru utilizarea a numai două modalități de
promovare, prima dintre ele constând în realizarea unui site care oferă informații despre calitatea,
istoricul și tradițiile aflate în spatele cârnaților de Plescoi.
Site-ul are adresa www.carnatideplescoi.ro și conține următoarele secțiuni:
 Legendele Plescoi;
 Rețete de Plescoi;
 Unde -i poți gusta?
 Vrei și tu unul?
 Contactează -ne!
„Cea de -a doua modalitate de promovare aleasă este reprezentată de organizarea a două
manifestări. Astfel, în colaborare cu Clubul Presa de Vin și Asocia ția Națională de Turism Rural,
Ecologic și Cultural a fost organizată în comună Berca “Sărbătoarea Cârnaților de Plescoi”, un
eveniment complex, care și -a propus să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că în acest
moment, în România, adevărații cârnaț i de Plescoi nu sunt adeseori cei care se vând în supermarket
sub această titulară ” [8].
La manifestare au participat producătorii vestiților cârnați de Plescoi, proprietarii de pensiuni
din zona Berca -Plescoi -Sapoca, care au făcut un lanț de cârnați lung de 80 de metri și care au arătat
pe viu turiștilor cum se prepară, într -un efort colectiv pentru păstrarea gastronomiei naționale
autentice.
Evenimentul este primul inițiat din campania de comunicare care poartă denumirea de
“Revoluția Plescoi”, îndreptat împotriva restaurantelor fast -food. Pe fondul acestei manifestări, se

8 www.carnatideplescoi.ro – accesat la data de 10.06.2017

32
dorește atingerea principalului obiectiv al campaniei și anume creșterea notorietății cârnaților de
Plescoi produși în zona de origine. Au fost convocați o serie de jurnaliști care, înt r-un gest de
protest, au consumat cârnați de Plescoi în fata restaurantelor McDonald’s.
De asemenea, protejarea produselor alimentare tradiționale românești în cadrul Uniunii
Europene de către România și includerea cârnaților de Plescoi pe această listă cr eează oportunitatea
unui nou val de comunicare. Astfel s -a luat decizia repozitionarii carnatului de Plescoi cu scopul
obținerii unei mediatizări cât mai ample în presa națională. Am hotărât să comunicăm despre produs
ca despre simbolul tradițiilor romaneș ti amenințate cu dispariția din mai multe direcții: globalizarea,
stilul de viață fast -food și nepăsarea autorităților și cetățenilor.
S-a optat pentru o campanie de PR bazată pe un eveniment de mare impact. Strategia
adoptată se pretează mult mai bine la tehnicile de PR decât de publicitate. Rezultatele unei campanii
reușite de PR au o remanentă mult mai mare în timp și o credibilitate net superioară publicității.
Campania de PR a fost axată pe “one stroke event” și pe latenta ecourilor sale.
Publicul țint a a fost delimitat la jurnaliștii din presa scrisă, tv, radio. Odată convinși, aceștia
urmau să disemineze mesajul prin intermediul articolelor lor, în chip de realitate nemediata prin
tehnici de marketing, către potențialii consumatori.
„Mesajul care se d orește a fi transmis este următorul:
“Cârnatul de Plescoi este un simbol al tradițiilor romanești care ne definesc identitatea
culturala’’.
Revoluția Plescoi este o mișcare culturală care militează pentru păstrarea tradițiilor
romanești. Spune NU stilului de viață fast -food!
Spune NU falsurilor autohtone! Ține minte că ADEVĂRAȚII CÂRNAȚI DE PLESCOI SE
FAC NUMAI LA PLESCOI!” 9
„Pentru atingerea scopului propus, s -a intrat în parteneriat cu Adrian Ilfoveanu, unul dintre
cei mai apreciați sculptori din generația tânără din România. Acestuia i s -a cerut să realizeze o
sculptură în cârnații de Plescoi ” [10].
În urma deplasărilor de documentare din zona Plescoi, a reieșit ca femeile au fost acelea care
au păstrat tradiția cârnaților de Plescoi. Ca atare, s -a luat decizia că expoziția să se intituleze “Eva a
trăit la Plescoi”. Sculptorul a ales să o reprezinte pe Eva la bătrânețe, un simbol al feminității
casnice.

9 www.fabricadecarne.ro – accesat la data de 10.06.2017
10 www.fabricadecarne.ro – accesat la data de 10.06.2017

33
Ulterior, a fost cooptat artistul fotograf Nicu Ilfoveanu, fratele sculptorului, care a avut ca
sarcina realizarea unor fotografii având ca tema femeile din Plescoi.
Conceptul artistic a fost întregit prin decizia de a se realiza un film de scurt metraj articstic
despre femeile din Plescoi.
S-a luat legatura cu Muzeul Țăranului Român unde s-a aplicat pentru obținerea gratuită a
unei săli pentru organizarea expoziției de sculptură în cârnații de Plescoi ”Eva a trăit la Plescoi”.
Muzeul Țăranului Român a oferit Clubul Taranului care are și climatizare care să permită o
temperatură joasă în sala pentru păstrarea sculpturii. Au gost gasiti doi sponsori, Poiana Negri – apă
minerală și Val Duna – vinuri, care au sprijinit financiar evenimentul.
S-au realizat realizat o serie de 200 de sticle de vin Val Duna de colecție cu etichete dedicate
evenimentu lui, etichete ce reproduc sculptura lui Adrian Ilfoveanu.
S-au asociat ca parteneri
media trustul de presă Realitatea –
Catavencu.
Expoziția “Eva a trăit la
Plescoi” s -a desfășurat la Clubul
Taranului din cadrul Muzeului
Țăranului Român. La vernisaj au
participat peste 300 de persoane
între care reprezentanți ai presei.
În cadrul evenimentului s -a da citire Proclamației de la Plescoi, documentul programatic al
mișcării culturale Revoluția Plescoi. Proclamația este un apel patetic la păstrarea tradițiilor și
identității culturale tradiționale romanești și la rezistență împotriva globalizării și stilului de viață
fast-food.
A fost invitată la eveniment Elena Udrea, personaj politic și monden controversat, născută la
Buzău și numită de mass media bulevardiera “Nimfa din Plescoi”.
Vernisajul a continuat cu o petrecere la care s -au servit cârnații de Plescoi din abundență și
se va bea vin cu eticheta personalizata. Încheierea expoziției s -a făcut prin proiectarea scurt –
metrajului “Eva a trăit la Plescoi”.

34

3.5. Analiza SWOT a firmei SC TRI ’94 PROD COM SRL

PUNCTE FORȚE
 Producător cu tradiție în zonă;
 Produs autentic de foarte bună calitate;
 Personal cu experiență în prepararea
produsului, care păstrează rețetă
originală, transmisă din generație în
generație;
 Standard ridicat în producerea și
comercializarea produsului. PUNCTE SLABE
 Lipsa notorietății cârnaților de Plescoi
produși în zona de origine;
 Presiune promoționala insuficientă;
 Preț ridicat de comercializare;
 Capacitate mică de producție, datorată
complexității procesului de realizare a
produsului;
 Rețea de distribuție restrânsă.
OPORTUNITĂȚI
 Produsele naturale, cu specific
tradițional, sunt mult mai apreciate
de către consumatori;
 Cârnatul de Plescoi este protejat în U.E.
fiind recunoscut ca marca tradiționala
românească;
 Posibilitatea desfacerii rapide a
produsului datorită numărului mare de
turiști pe tot parcursul anului. AMENINȚĂRI
 Concurență acerbă din partea marilor
producători de mezeluri,
produsul neavând denumirea de
origine protejată în interiorul țării;
 Fenomenul de globalizare și industria
fast-food amenința cu dispariția
produsele alimentare tradiționale;
 Putere scăzută de cumpărare a
populației.

35

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Unitatea s -a confruntat cu dificultăți la acest capitol din mai multe cauze, dispariția unor
furnizori de materie primă tradiționali care și -au creat condiții de prelucrare și valorificare
superioară a cărnii, reorientarea unor furnizori tradiționali spre piața particulară sau pe piețele din
afara județului, concurenta unor societăți private care oferă producătorilor prețuri mai atractive. Cu
toate acestea, atât în 2014, 2015, 2016, s -au înregistrat plusuri la gradul de valorificare a materiei
prime.
Într-o analiză a evoluției de perspectiva prognozată pentru orizontul 20 17-2020,
societatea S.C. TRI 94 PROD S.R.L prevede o creștere a gradului de ocupare a capacităților la
fiecare grupă de produse. Deja gama sortimentală de produse din carne ș i-a îmbogățit structura prin
apariția de noi produse fabricate atât în tara de agenții economici privați, cât și provenind din
import, dar prețul ridicat al acestor produse le face accesibile doar unei anumite pături sociale cu
posibilități materiale ridic ate.
Ceea ce poate face societatea, pentru a -și asigura un loc stabil pe piața este să producă și să
desfacă la costuri inferioare concurenței produse de calitate superioară. Înnoirea produselor și
tehnologiilor în acord cu cerințele mediului de piață în c are acționează societatea, se răsfrânge
pozitiv asupra indicatorilor săi economico -financiari, întărind capacitatea sa de adaptare la dinamica
social -economica. Se poate aprecia că unitatea a deținut în perioada analizată rezultate ce au evoluat
ascendent an de an, înregistrându -se rezultate economice favorabile.
S-a ajuns la concluzia că romanul cumpăra în primul rând după auzite. În timp ce promoțiile
vând mai ales produsele de calitate slabă. Sistemul tradițional românesc al transmiterii păr erii
funcționează excelent pe piața românească. Dacă reușești să te impui în preferințele unei persoane,
sigur ți -ai mai câștigat câțiva clienți și așa mai departe'. Această formă de fidelitate a clientului este
cea mai eficienta pe o piață încă destul de puțin receptivă la publicitate.
Principalul criteriu de achiziție al romanului este prețul. De aceea, promoțiile au de obicei
succes pentru că oferă produse mai ieftine sau chiar două mărfuri la preț de una. 'Producatorii acorda
reduceri de preț, în genera l, la produse de calitate slabă pentru a stimula vânzările și a scăpa în acest
fel de stocuri', potrivit reprezentanților Asociației Române a Cărnii. Nu veți vedea niciodată, spun
specialiștii, Salamul de Sibiu la preț redus, nici Șuncă de Praga, ori Bacon ul. Pentru a vinde aceste

36
produse sunt folosite alte metode. În primul rând, este utilizată reclama televizata axată pe un anumit
produs.
Din punct de vedere personal pentru c a firma S.C. TRI 94 PROD S.R.L să obțină produse
de calitate supe rioară, pe lângă achiziționarea unor instalații tehnologice moderne, aceasta v a trebui
să prelucreze materii prime de calitate, iar produsele obținute să fie livrate la termen și în mijloace
de transport corespunzătoare astfel încât acestea să ajungă la co nsumatorul final în formă și calitatea
cerută de acesta.
Pentru creșterea productivității muncii – reper economic de prima mărime căruia mulți
manageri nu -i acorda importanță cuvenită – în firma, s -a intervenit în restructurarea fluxului
tehnologic printr -o mai rațională folosire a forței de muncă și o corelare a timpului de execuție a
operațiunilor.
Analizând politica de distribuție a firmei propunerea mea pentru îmbunătățirea stabilității pe
piață, deziderat dificil de înfăptuit mai ales în c ondițiile tranziției cu numeroasele ei capcane, să se
adopte la sistemul unei rețele de desfacere elastice prin crearea unei rețele proprii de magazine de
desfacere a produselor sale.
De asemenea, firma trebuie să aibă în vedere satisfacerea complexelor n evoi ale populației,
mai ales sub aspectul creșterii exigentelor de ordin calitativ, se impune în același timp, realizarea
unui nivel superior de servire a consumatorului sensibil și din ce în ce mai pretențios în față noilor
transformări specifice economi ei de piață, la care încearcă să se adapteze.
Prin urmare firma s-a adaptat cerințelor pieței, schimbărilor survenite în cerințele și nevoilor
clienților. Managementul actual este reprezentat de o echipă performanta care poate face față
concurenței și car e va asigura creșterea continuă a firmei și menținerea unui loc important pe piața
mezelurilor din România.
Din datele cuprinse în capitolele anterioare s -au evidentiat activitățile în care firma se
dovedește a fi competitivă, dar și punctele slabe cu care se confruntă. Identificarea slăbiciunilor
firmei reprezintă primul pas ce trebuie realizat de aceasta în vederea determinării posibilităților de
îmbunătățire a activit ăților de distribuție practicate de S.C. TRI 94 PROD S.R.L.

37

PUNCTE FORȚE CAUZE EFECTE
Creșterea cotei de piață – sporirea calității produselor;
– extinderea rețelei de
desfacere(extinderea rețelei în Spania)
– realizarea de contacte cu noi clienți – creșterea prestigiului societății;
– creșterea cifrei de afaceri.
Poziție bună pe piață – rețea proprie de desfacere;
– calitate ridicată a produselor;
– relații stabile cu beneficiarii. – imagine favorabilă;
– venituri stabile din activitatea de
produc ție.
Calitatea ridicată a
produselor – modernizarea utilajelor;
– condiții optime de depozitare;
– testarea materiilor prime și a produselor
finite în cadrul laboratorului C.T.C. – creșterea prestigiului;
– creșterea volumului comenzilor
și a veniturilor;
– creșterea cotei de piață.
Rețea proprie de desfacere – amenajarea unor magazine proprii; – lipsa dependenței de
intermediari;
-asigurarea unor venituri și
fluxuri de numerar sigure.
Orientarea spre
comercializarea
de mărfuri – nivel redus al venituri lor provenite din
vânzarea produselor fabricate;
– existența unor spații de depozitare
neutilizate în cadrul magazinelor proprii. – asigurarea unor venituri
suplimentare;
– creșterea atractivității ofertei din
magazinele proprii.
PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE
Prețuri mai ridicate decât
media pe piață -necesitatea acoperirii investițiilor
efectuate pentru modernizarea utilajelor;
-originalitatea și unicitatea produsului
principal:”Cârnați de Pleșcoi” – diferența între volumul efectiv al
vânzărilor de produse ș i volumul
potențial al acestora;
-diferența între produsele
originale și “imitațiile” de pe
piață.
Ambalaje cu un grad mai
redus de atractivitate – inexistența unei metode universale de
ambalare a varietății de produse fabricate
în secția de specialități ;
– lipsa de preocupare pentru achiziționarea
unei linii automatizate. – orientarea unui anumit segment
de cumpărători spre produsele
altor firme;
– nivel mai redus al veniturilor.
Activitate de promovare
slab dezvoltată – efectuarea de inves tiții în alte activități,
considerate prioritare. – lipsa de popularitate a mărcii în
zonele mai îndepărtate.
PUNCTE FORȚE CAUZE EFECTE
Procese tehnologice corect
proiectate -proiectarea liniilor în cadrul unui sistem
integrat de producție;
-o specializare bună a personalului care
lucrează în producție . -diminuarea considerabilă a
pierderilor de materiale și energie.
Calitatea superioară a
produselor fabricate -aprovizionarea cu materii prime de o
calitate superiaoră; -creșterea volumului vânzărilor și
a veniturilor;

38
-condiții optime de depozitare;
-testarea materiilor prime și a produselor
finite în cadrul laboratorului CTC. -creșterea cotei de piață .
PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE
Nevalorificarea deșeurilor:
oase și grăsimi -lipsa unei colaborări cu o firmă de
cosmetice și lipsa comercializării oaselor; -pierderea unor posibile venituri.
Lipsa unei linii
automatizate de
ambalare a specialităților – inexistența unei metode universale de
ambalare a varietății de produse fabricate
în secți a de specialități, în anul dării în
funcțiune;
– lipsa ulterioară de preocupare a societății
pentru achiziționarea unei linii
automatizate moderne. – durată mare de ambalare
– consum mare de forță de muncă;
– calitate medie a ambalajelor.

Problemele actuale constatate în societate sunt: grad scăzut de atractivitate al ambalajelor,
inexistența unei linii automatizate de ambalare, activitatea de promovare slab dezvoltată, numărul de
magazine proprii este redus.
Propuneri :
– Achiziționarea unei linii auto matizate, moderne de ambalare a produselor, aceasta
achiziți e ar îmbunătăți următoarele aspecte : timpul necesar procesului de ambalare ,
consumul de forță de muncă, calitatea ambalajelor.
– Deschiderea de magazine proprii, și anume există șansa de a organiza pe plan local
acțiunile de BTL, oportunitatea de a intra în contact nemijlocit cu consumatorul, studii
directe în rândul consumatorilor finali, merchandising, posibilitatea de a testa și promova
produse noi mai repede, cuantificarea impactului imediat în urma lansării unui produs
nou în rândul consumatorului final, degustări de produse, evaluarea ofertei în funcție de
cerința pieței.
– Îmbunătățirea activității de promovarea, prin care se obține notorietatea mărcii în zone
mai îndepărtate, atragerea de noi c lienți, fidelizarea actualilor clienți.

39

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C., Vasu C., (1982), Produsele alimentare și inocuitatea lor , Editura
Tehnică, București,1982
2. Bologa N., Burda A., (2006), Merceologie alimentară , Editura Universitară, București
3. Bologa N., Bărbulescu G., Burda A., (2007), Merceologie.Metode și tehnici , Editura
Universitară, București
4. Diaconescu I., (2007), Merceologie alimentară Calitate și siguranță , Editura Universitară,
București
5. Diaconescu I., Ardelean D., Diaconescu M., (2008 ), Merceologie alimentară , Editura
Universitară, București
6. Maxim E., Gherasim T., (2000), Marketing , Editura Economică, București
7. Meghisan Ghe., Nistorescu T., (2008), Marketing. Teorie și practică , Editura
Sistech, Craiova
8. Manole V., Stoian M., (2 004), Marketing, Editura ASE,București
9. www.plescoi.ro
10. www.fabricadecarne.ro
11. www.mediafax.ro
12. www.financiarul.ro
13. www.cristim.ro