Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalității sale, modele de gândire [611775]

INTRODUCERE

Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalității sale, modele de gândire
(mentalități) și de comportament, relații interpersonale și mijloace de trai, toate acestea reunite
într-un ansamblu unitar, într -un sistem foarte bine organizat prin care individul devine dependent
de cadrul social.
Viața individuală, ca și cea comunitară sunt într -o măsură foarte mare influențate de
societate, astfel încât individul poartă pecetea modelelor socio -culturale cărora acesta aparține.
Prin aceste modele, mai mult sau mai puțin interiorizate de individ, el se adaptează cerințelor
societății.
Așa cum societatea prin intermed iul sistemului de valori ale modelului socio -cultural
contribuie la formarea și menținerea personalității umane în limitele unor tipare specifice, în egală
măsură omul – prin acțiunile, deciziile și conduitele sale – poate influența societatea.
Modelele socio -culturale oferite de societate sunt foarte importante mai ales pentru copiii a
căror personalitate este în formare. În acest sens un rol deosebit revine familiei care reprezintă
primul mediu social de contact al copilului și, totodată, prim ul model de cultură și educație. Astăzi
a crescut foarte mult numărul familiilor dezorganizate, al copiilor străzii, pierind modelele sociale,
culturale și morale pozitive, primând – ca atare – cele negative, adoptându -se, în final, agresivitatea
ca formă de adaptare .1
Pe acest fond au loc următoarele aspecte :
 O mare schimbare în perioada școlarității, schimbare determinată de perioada de referință
pentru dezvoltarea generală, însoțită de caracteristicile specifice vârstei (dezvoltare psiho –
socială, cognitivă și morală), pe de o parte, iar pe de altă parte, aspectele mai “fragile” din
personalitatea copilului sau a familiei de apartenență în aceste perioade de trecere, de
“criză” (morale, concepție despre lume și viață, etc.);
 Formarea unor structuri de comportament, structuri morale, mentalități.
Toate aceste aspecte determină formarea și dezvoltarea agresivității și a comportamentului
agresiv. Principalele argumente în alegerea temei sunt:

1 http://documents.tips/documents/coperta -portofoliu -absolvire -modul -ii.html

1. Importanța înțelegerii agresivită ții în contextul familiei (post) moderne și al relațiilor de
cuplu. Familia (post) modernă se află într -o situație de criză iar relațiile din cadrul ei s -au
modificat profund. Copiii tind să aparțină epocii postmoderne iar pro fesorii și părinții
epocii mod erne. Conflictul între generații se acutizează în perioada adolescenței
considerată o perioadă critică. Modul în care este depășită această perioadă dificilă precum
și urmările ei depind de sprijinul celor care fac parte din mediul adolescentului: familia,
prietenii, școala, comunitatea.
2. Adolescența este o perioadă de profunde schimbări atât în plan fiziologic cât și psihologic.
Aceste transformări pot conduce la apariția conflictelor (între adolescenți și/sau adolescenți
și persoane din anturajul acestora) . Astfel este justificată nevoia unei informări temeinice
atât pentru adolescenți cât și pentru adulții semnificativi din viața lor.
3. Adolescenții reprezintă viitorii părinți, modele de comportament pentru generațiile ce vor
urma. De aceea trebuie să limită m comportamentele agresive scăpate de sub control la
generațiile actuale de adolescenți .2
Prin urmare, în viața socială există o creștere a agresivității. Această problemă a agresivității
– fie că este vorba de acțiuni colective sau individuale – preocupă în cel mai înalt grad
contemporaneitatea. La nivel social -global există studii de sociopsi hobiologie care estimează că
secolul în care trăim este saturat în frustrări și agresivitate. Aceasta este dată de înmulțirea fără
precedent a surselor cu potențial generator, sensibilizator și declanșator al unor trăiri disconfortante
pentru individ și co munitate. Cerințele adresate omului, în general, vis -à-vis de mecanismele sale
adaptative se multiplică și solicită consumuri uriașe de energie.
Astfel compensările emoționale sunt frecvente, iar aceasta trebuie realizată prin asistențe
terapeut ice și educaționale specializate. Problemele adaptative, generate de îmbibarea în frustrări,
anxietăți și agresiuni a perioadei de timp pe care o trăim se datorează și accelerării fără precedent
a schimbărilor din mediul natural, dar, mai ales, social la t oate nivelurile vieții. În consecință,
asistăm la dezechilibre existențial -funcționale în plan intern -subiectiv și extern -comportamental,
la dezordini biopsihologice, la sindroame de inadaptare, la comportamente alienate, antisociale și
agresive.
Agresiunile cresc în permanență ca frecvență, fapt ilustrat de atacuri fizice, violuri, incest,
în care sunt cuprinși deopotrivă adulți și copii, fapt ce conduce la o rată crescută a stress -ului

2 Simona Eftimie – Agresivitatea la vârsta adolescenței, Colecția Academica p.11

posttraumatic, la o serie de frustrări. Efectele frustrări i asupra adaptării socio -umane tind să capete,
în ultimul deceniu, o formă cu totul particulară în centru și estul Europei.
În România, după anul 1990, fenomenele discutate sunt generate de modificările de mari
proporții a echilibrelor de la toate nivelurile vieții și organizării sociale. Ele apar ca o consecință a
perturbării ordinii obișnuite a lucrurilor și ritmuri lor de viață, a climatului ambiental -familial.
Schimbările sociale mari (șomaj, greve, schimbarea tiparelor de viață, etc.) se soldează cu
întreruperea comportamentelor umane individual organizate și cu distrugerea optimismului și
speranței. Ele conduc la violență și agresiune. Acest model de realitate evidențiază un tip de
discrepanță care a furnizat modificări cognitive, surescitare, conducând la violență, agresivitat e,
supărare, lipsă de speranță.3
Dintre ariile de risc comportamental abordate, tendința agresivității a avut ce mai mare
evoluție ascendentă în perioada 1999 – 2015, iar predicția pentru anul 2016 înregistrează o
frecvență de 4 ori mai ridicată față de anul 1999. Subiecții cu agresivitate crescută s -au selectat în
mod predominant di n rândul băieților. Frecvența acestora a fost de două ori mai ridicată decât
freccvența înregistrată la fete, respect iv un raport băieți/fete 1,5/1 .4
Acest tipar s -a menținut și la nivelul celor patru zone geografice: Transilvania, Muntenia,
Banat și Moldova. Zona geografică în care s -au înregistrat cei mai mulți băieți cu comportament
agresiv a fost Moldova, unde frecvența acestora a depășit valoarea n ațională cu 6%, în timp ce
zona geografică în care s -a înregistrat frecvența cea mai ridicată a fetelor cu un comportament
agresiv crescut a fost Transilvania, unde această frecvență a depășit v aloarea medie națională cu
15%.5
Aspectele agresivit ății la elevii din România în raport cu zona geografică și sexul este redat
în Graficul nr.1.1 unde subiecții sunt distribuiți pe 3 nivele de agresivitate.

3 http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/TEORII -CU-PRIVIRE -LA-AGRESIVIT15.php
4 http://documentslide.com/documents/violenta -scolara -5590a8fa7b51d.html
5http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2016/01/Raport -National -de-Sanatate -a-Copiilor -si-Tinerilor –
din-Romania -2015.pdf

Graficul nr.1.1 – Distribuția subiecților pe 3 nivele de agresivitate

Tot pe plan național s -au înregistrat diferențe semnificative statistic în ceea ce privește
frecvența cu care s -au înregistrat comportamentele de tip prosocial la băieți și fete, în sensul
predominării acestora la fete. La aproape patru din zece fete și aproape trei din zece băieți s -au
înregistrat în mod frecvent comportamente de tip prosocial (ajutorare, compasiune, sprijin, etc.).
Cea mai ridicată frecvență a fetelor la care s -a înregistrat un comportament prosocial a fost
identificată în Muntenia (acestea au depășit media națională cu 3%) și cea mai redusă frecvență s –
a înregistrat în Transilvania. Frecvența cea mai ridicată a subiecților de sex masculin la care s -a
înregistrat un comportament prosocial s -a înregistrat în Moldova și cea mai redusă în
Trans ilvania.6
Aspecte ale comportamentului prosocial la elevii din România în raport cu zona geografică
și sexul este redat în Graficul nr.1.2 unde subiecții sunt distribuiți pe 3 nivele de comportament
prosocial.

6 http://www.gandul.info/stiri/o -statistica -simpla -scoate la iveala -un-fenomen -periculos -din-scolile -din-romania –
cum-ajung -3-din-10-copii -victime -15304492 01020304050
Fete Baieti Fete Baieti Fete Baieti
Scazuta Medie CrescutaTransilvania
Muntenia
Banat
Moldova

Graficul nr. 1.2 – Distribuția sub iecților pe 3 nivele de comportament prosocial

Comportamentul elevilor liceeni, stilul lor de a reacționa, de a se bucura sau întrista, de a se
înfricoșa sau nu, de a spera sau nu, sunt un reflex al modurilor de comportare și gândire întâlnit în
familie. De asemenea, sentimentul securizării psiho -afective cu efecte nebănuite la nivelul formării
personalității lor este alimentat de familie, oricât de precară ar fi aceasta. Apoi, imaginea de sine
este un reflex al imaginii pe care și -o formează în grupu rile comunitare. De aici se constat ă efectele
frustrante ale copiilor ca având această proveniență.
Ele sunt date de faptul că modelul familiei se schimbă, ceea ce duce la schimba rea modelelor
de identificare ale copilului, la schimbarea comportamentelor sale concret e și a stilului său de
relație .7
Dintre toate categoriile umane, agresivitățile cunosc, în prezent, cea mai mare rată în cazul
elevilor. Ele sunt date de anu mite situații frustrante (de frustrări) datorate faptului că:
 în permanență ei sunt ierarhizați, evaluați, etichetați, sancționați;
 procesul instructiv -educativ – prin însăși natura sa – îi pune în fața situațiilor frustrante
produse fie de faptul că nu au la îndemână instrumente și cunoștințe necesare rezolvării de
probleme apărute, fie de calitatea morală a cadrelor didactice, modul de percepere de către copii a
acestora, reacțiile dascălilor în fața confuziilor sociale;
 familia însăși, modul ei de organizare și modelele oferite de ea creează stări frustrante.8

7 http;//cjrae -galati.ro/agresivitatea.html
8 http://download.docslide.net/documents/lucrare -de-licenta -psihologie -2.thml
05101520253035404550
Fete Baieti Fete Baieti Fete Baieti
Scazuta Medie CrescutaTransilvania
Muntenia
Banat
Moldova

Modelele socio -comportamentale pozitive și nega tive devin tot mai greu de descifrat, sunt
tot mai numeroase, iar judecățile valorice ale adulților de autoritate sunt tot mai divergente. Ca
urmare, copiii se află în situația de neputință opțională și acțională, putând dezvolta conduita unui
complex de n eputință caracterizat prin lipsă de încredere în forțele proprii, agresivitate ca formă
de adaptare și chi ar, contrareacție la frustrare .9
Menționez și faptul că agresivitatea este o problemă de o importanță socială deosebită,
întrucât ea stă la baza comportamentelor violente de tipul crimelor, acțiunilor teroriste, etc., toate
acestea putând fi prevenite prin intervenții terapeut ice realizate încă de timpuriu, mai precis, încă
din momentul sesizării primelor manifestări agresive.

9 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/psihologie/predominanta -agresivitatii -intre-centrul -de-plasamane -si-
modelul -familial -340800.html