Dezvoltarea Turismului Balnear In Romania 2018 [611764]

1
CEDES CERCETARE -DEZVOLTARE

Dezvolt area turismului balnear în România
Baile Felix – Studiu de caz

proiect de absolvire a programului de formare
DIRECTOR DE AGENȚIE DE TURISM TOUR –
OPERATOARE/ DETAILISTĂ / FILIALĂ/ SUCURSALĂ

Absolvent: [anonimizat]

2018

2

Cuprins

Introducere………………………… ………………………………………………………………………….. ………… 4

Capitolul I. Aspecte conceptuale si metodologice privind : dezvoltarea turismului balnear in
Romania………………………… …………………………………………………………………………………. …….. 5
1.1. Tu rism, turismul balnear …………………………………………………….. ……………………………… 5
1.2. Particularită ți ale turismului balnear…………… ……………………………………………… ……… …9
1.3. Factorii naturali de cură ………….. …………. ………………………………………………. …………1 0
1.4. Dezvoltarea turismului balnear din România………….. ……………………………………… …….13

Capitolul II. Prezentarea generala a sta țiunii Baile Felix…………… ……………………… ………….15
2.1. Localizare, descriere, dezvoltare……………. …………………………………………………. ………..1 6
2.2. Potențialul turistic antropic și natural…… ………………………………………………….. …………1 6
2.3. Factorii terapeutici naturali din zona sta țiunii Băile Felix…. ……………………… ……………21

Capitolul III. Posibilit ăți de dezvoltar e a turismului balnear in Baile Felix………….. …………2 6
3.1. Analiza stadiului actual de dezvoltare a turismului balnear în sta țiunea Băile Felix.
Strategii și proiecte viitoare pentru dezvoltarea turismului balnear în
Băile Felix…………. ……….. …………………. ……………………………………………………………….. …..26
3.2. Posibile amenin țări în dezvoltarea turismului balnear în sta țiunea Băile Felix.. ………. 32
3.3. Un impediment în dezvoltarea turismului balnear în sta țiunea Bă ile Feli x………. …….. 34
3.4. Program de cre ștere a eficien ței promovării………… ………………………………………. …….39

Capitolul IV. Concluzii si propuneri……………………….. ………………………………………….. …..42
Bibliografie generală…………………….. ……………………………………………………………….. …….. 46

3
Lista figurilor
Fig. 2.1. Băile Herculane
Fig. 2.2. Băile Călimăne sti – Caciulata
Fig. 2.3. Băile 1 Mai
Fig. 2. 4 Stațiunea Sovata
Fig. 2.5. Sta țiunea de l sa Covasna
Fig. 2.6. Băile Govora
Fig. 2.7. Sta țiunea Borsec
Fig. 2.8. Vatra Dornei
Fig. 2.9. Băile Tu șnad

Lista tabelelor
Tabel 3. 1. Program de marketing pentru deschiderea unui centru de informare turistică
Tabel 3. 2. Bugetul programului

4
Introducere
Această lucrare are la bază analiza perspectivelor dezvoltării turismului balnear în
stațiunea Băile Felix. Am ales această temă deoarece turismul balnear ocupă un loc important
în turismul românesc, datorită prezen ței pe teritoriul nostru a numeroase izvoare termale și
minerale, acestea având efecte curative, pentru numeroase afec țiuni.
Am optat pentru Băile Felix pentru că acestă sta tiune de tine o tradi ție de sute de ani în
domeniul balnear, în prezent fiind o sta țiune de inters interna țional, care atrage numero și
turiști străini.
Scopul prezentei lucrări a fost cercetarea teoretică a conceptelor turism și turism
balnear, analizarea sta țiunii Băile Felix din punct de vedere al potențialului turistic,
prezentarea factoriilor naturali de cură existen ți, urmărirea dezvoltării turismului balnear din
România și aducerea la cunoștință omului înclinat către studiu, cât și unui turist, posibilitățile
de dezvoltare a turismului balnear în sta țiunea Băile Felix prin prezentarea proiectelor si
strategiilor ini tiate, a informa tiilor despre evolu tia unită ților prestatoare de servicii,
promovare, si a posibilelor amenin țări în această dezvoltare.
Prin urmare, lucrarea d e față își dorește să analizeze perspectivele dezvoltării
turismului balnear în sta țiunea Băile Felix, în sensul descris mai jos:
Obiective teoretice
– de a efectua o analiză teoretică a conceptului de turism balnear
– de a efectua o documentare teoretică pentru prezentarea potențialului turistic al sta tiunii
Băile Felix
Obiective practice
– de a determina strategiile și proiectele ini țiate pentru dezvoltarea turismului balnear în
stațiunea Băile Felix, cât și a posibilelor amenin tări în dezvoltarea acestei a.
– de a determina evolu ția unită ților prestatoare de servicii turistice din sta țiune
– de a analiza modul de informare și promovare a sta țiunii Băile Felix
– de a determina o metodă de soluționare a problemei lipsa promovării
Principalele metode utilizate în analiza acestei teme au fost: prelucrarea datelor
privind conceptual turism balnear și potențialul turistic a sta țiunii Băile Felix, cât și a
strategiilor și proiectelor de dezvoltare, metoda analizei datelor statistice referitor la oferta
turistică de cazare și tratament .Analiza circulației turistice, și metoda experimentării pentru
determinarea promovării și informării asupra sta țiunii balneare Băile Felix.

5
Cap. 1. ASPECTE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE PRIVIND
DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR ÎN ROMÂNIA

Activitate socială, recreativă și culturală, turismul a apărut din necesitatea refacerii
capacității de muncă, a petreceri plăcute a timpului liber și în ultimul timp răspunde din ce
în ce mai mult dorinței de cunoaștere a valorilor materiale și spirituale create de civilizația
umană. A evoluat paralel cu valorificarea resurselor turistice naturale și antropice prin
modernizarea mijloacelor de transport, a creșterii calității vieții și a resurselor de timp liber.1
1.1. Turism, turismul balnear – aspecte teoretice
Turismul, fenomen economic, cultural și social dar și activitate recreativă și de
refacere a sănătății a început să fie practicat încă din atinchitate sub forma celui
balneoclimateric.2
Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are “…un
impact considerabil asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor țări de referință.”
Acțiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice
la perfecționarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea
condițiilor de viață.3
Dezvoltarea economică și evoluția condițiilor de viață ale omului modern aduc, pe
lângă beneficiile cunoscute, și unele aspecte negative cum ar fi: cre șterea poluării, ce are
consecințe semnificative asupra sănătății organismului uman, intensificarea muncii ( mai ales
intelectuale) și a stresului, dezechilibrele alimentare cantitative și calitative. Toți acești
factori îl determină pe om, în calitatea sa de turist să aleagă ca destinație de vacanță stațiunile
balneare, cu scopul de a -și îmbunătăți starea fizică și psihică, astfel s ă opteze pentru turismul
de odihnă, pentru turismul balnear.
Datorită evoluției spectaculoase, dar și a complexității dobândit e, noțiunea de turism
balnear a cunoscut, de -a lungul timpului diferite abordări conceptuale. Astfel specialiștii
Institutului de Cercetare pentru Turism prezintă această formă de turism astfel: “turismul
balnear reprezintă un mijloc și dotări turistice me nite să pună în valoare factorii naturali
( apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori
terapeutici și altele )”
Turism de tratament și cură balneomedicală – practicat încă din antichitate, este o
formă a turismul ui de odihnă care a cunoscut o mare dezvoltare în ultimile decenii, odată cu
creșterea numărului bolilor profesionale provocate de stresul vieții moderne din marile

1 Miron, F. – Geografia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011, pa g. 9
2 Miron, F – Op. cit., pag. 5
3Ispas, A. – Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010, pag. 17

6
aglomerații urbane. Îmbină destinderea cu diferite forme de cură și tratament balneomedical
și se practică în stațiunile balneomedicale și climaterice cu bogate resurse naturale de cură:
ape minerale, termale, nămoluri. Turismul propriu -zis de cură este cunoscut în literatura de
specialitate și sub denumirea de „termalism”, „climatism”.4
Această formă de turism mai este definită astfel: turismul balnear reprezintă
deplasarea unor persoane de diferite vârste, sexe și profesii în stațiuni balneoclimaterice sau
climatice, cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă, cură cu subst anțe
balneare naturale, întinerire, înfrumusețare sau turism.5
Dicționarul de terminologie turistică definește turismul pentru tratament și cură
balneomedicală ca fiind: „forma specifică a turismului de odihnă practicată de persoanele
care se deplasează în stațiunile balneoclimaterice pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea
unor boli și înglobează următoarele concepte:
» Talasoterapia – presupune utilizarea simultană, într -o zonă marină privilegiată, sub
supraveghere medicală, a elementelor din mediul marin în scop preventiv sau curativ.
» Termalismul (crenotera pia) – presupune utilizarea în scopuri terapeutice a apei minerale
termale direct de la sursă.
» Balneoterapia – reprezintă utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente.
» Climatoterapia – este folosirea acțiunii diverselor tipuri de clim at în scop profilactic și
curativ.
» Balneoclimatoterapia – presupune folosirea complexului de factori naturali: clima, factorii
balneari ai unei stațiuni sau localități balneoclimaterice în scop profilactic, curativ sau de
recuperare medical.
» Stațiune a climaterică – este stațiunea situată într -o zonă cu condiții climaterice ce
favorizează tratarea unor boli și fortificarea organismului.
» Stațiunea termală – este o stațiune situată într -o zonă în care se află izvoare minerale termale
cu proprietăți te rapeutice recunoscute pentru vindecarea unor boli.
Dintre avantajele pe care le oferă turismul balneomedical enumerăm:6
– repartizarea mai unoformă a activității turistice în diferite zone din țară;
– distribuirea relativ liniară și cu o intensitate const antă a circulației turistice în cursul
întregului an, acest tip de turism fiind cel mai puțin sensibil la influențele sezonalității;
– asigurarea unor sejururi medii relativ constante și mai lungi (12 – 30 zile);
– atragerea unei clientele stabile;
– realizarea unei încasări medii sporite pe zi/turist;

4Ispas, A. – Op. cit. pag. 49
5Țigu G. – Resurse și destinații turistice, Ed. Uranus, București, 2003, pag. 82
6Ispas, A. – Op. cit. pag. 49

7
– ridicarea coeficienților de utilizare a capacităților de bază materială turistică (de cazare,
tratament etc.)
Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear
Folosirea apelor minerale și termominerale în scopuri curative, alimentare etc., pe
teritoriul României, pare să aibă o continuitate din cele mai vechi timpuri, până în zilele
noastre.7
În curând se împlinesc trei sute de ani de când există, la știința noastră, primele
atestări scrise în care se găsesc informații despre apele minerale de pe teritoriul țării noastre.8
Asemenea consemnări despre “ izvoare ale sănătății” se plasează la începutul sec al XVIII.
Un manuscris transilvan din anul 1702, intitulat “Szculza”, înșiră, alături de a lte bogății
naturale ale subsolului, și o listă de localități din Carpații Orientali unde se află “ape
tămăduitoare”. Câțiva ani mai târziu, Dimitrie Cantemir vorbește, În Descrierea Moldovei
(1717), despre existența unor “izvoare sărate de leac”, apreciin d, după tradiția din popor, deci
cunoscute de multă vreme, că nici apa Prutului nu este lipsită de astfel de însușiri. Din anul
1737 datează cuprinsul unei ample dizertații asupra milenarei stațiuni Băile Herculane,
semnată de un jurist cu numele Pascalis Cariophilus și intitulată De Thermis Herculanis
nuper in Dacia detectis.
La început aducătoare de alinare oamenilor, cu timpul le -a venit rândul ca în orice
proces de cunoaștere să se afle cine le -a știut și folosit cu temeiuri adecvate diferitelor
timpuri . Sunt urme arheologice certe că romanii au construit instalații balneare și au folosit
intens ape minerale și termominerale în cel puțin cinci -șase stațiuni care -și continuă existența
și în zilele noastre.9
Numărul localităților unde apele minerale au fos t folosite de populația locală,
ocupanți și băștinași, a fost relativ mare. Nu este vorba numai de cele trei stațiuni cunoscute
și mereu pomenite cu denumire pompoase ca: Ad Aquae Herculi sacras Ad Mediam (Băile
Herculane), Germisara (actualul Geoagiu -Băi) și Ad Aquas (Băile Călan), ci și alte
numeroase așezări balneare, situate în alte localități care au păstrat până în present un “profil
balnear” specific, cum sunt: Buziaș, Vâlcele, Ocna Sibiului, Băile Felix – 1 Mai, Călimănești
– Bivolari, Săcelu – Gorj, Cristuru Secuiesc și, poate, chiar Borsec (deși se află în afara
limesului, deci pe teritoriul dacilor liberi).
La Herculane, pe locurile folosite anterior de daci, romanii au ridicat una dintre cele
mai fastuase stațiuni balneare ale imperiului, pentru valorificarea apelor termominerale.

7 Pricăjean A, Airinei Ș., – Bogăția hidrominerală din România, Ed. Științifică și Enciclopedică,
București, 1981, pag. 97
8 Pricăjean A, Airinei Ș., – Op. cit., pag. 10
9Pricăjean A, Airinei Ș., – Op. cit., pag. 97

8
Conceptul de apă minerală balneară, ca oricare concept, a suferit în timp treptate
modificări și îmbogățiri de cuprins. Doar cu puține decenii în urmă, atunci când se vorbea de
acele ape subterane sau de suprafață c e pu teau fi utilizate în scop t erapeutic, deci în
tratamentul balnear. Relative recent, apele de tratament balnear au căpătat denumirea de ape
curative, în timp ce conceptul de apă mineral ă s-a extins, cuprinzând toate apele subtarne sau
de suprafață care, dat orită calităților chimice sau fizice proprii, pot fi utilizate în:
1) tratamentul balnear de orice natură, 2) industria de îmbuteliere 3) extragerea unor săruri
ori gaze. În timp, conceptul a devenit și mai cuprinzător, impus de faptul că în cura balneară
sunt utilizate, în afară de ape minerale subterane sau de suprafață, și unele peloide (cunoscute,
în general, sub denumirea de nămoluri terapeutice); în această situație, întregul complex de
factori naturali de cură balneară poartă în prezent denumirea de substanțe minerale
terapeutice.10
Valorificarea balneară a apelor minerale din secolul XVIII și XIX îmbracă o nouă
formă față de cele derulate anterior. Dacă în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat
cunoașterea și utilizarea în scopuri curative a apelor minerale pășeau pe trepte din ce în ce
mai puțin empirice, secolele XVIII și XIX marchează, de la pași timizi, pași mereu mai fermi,
spre identificarea, cercetarea și testarea bogățiilor hidrominerale cunoscute sau nou
descoperite. Un salt îl constituie î nsuși faptul că izvoarele minerale încep să intre în cercul
de preocupări ale călătorilor, geografilor, chimiștilor, topografilor, medicilor și chiar al unor
geologi. Încep cautări, inventarieri și analize, ceea ce înseamnă, curios, în unele cazuri, un
proces de redescoperire a fostelor izvoare de sănătate cunoscute și folosite în secolele
precedente și care, prin tematica reluării lor în considerare, le impun ca baze de constituire a
primelor stațiuni balneare, altele decât cele care au trecut prin veacuri , cu ridicări și decăderi
după valurile pe care le -au bântuit vremurile.
Începutul secolului XVIII debutează cu sisteme de captări bine gândite și cu folosirea
sistematică a apelor aduse de la surse, în băi anume construite. Dar perioadele de liniște erau
scurte; războaiele veneau unul după altul cu jafurile lor pustietoare, care se abăteau și asupra
stațiunilor balneare abia înfiripate. Prin astfel de perioade de ridicări și coborâșuri au trecut
Băile Mehadia (actualele Băi Herculane), Băile Felix, Ocna Si biului, Geoagiu, Borsec,
bolnița Mânăstirii Cozia și altele.
În aceste două secole au fost descoperite, în afară de stațiunile cu ape minerale
cunoscute din vechime, izvoare noi, din ce în ce mai numeroase, care prin calitățile lor
deosebite au trecut în f aze de valorificare, cum sunt, în primele cinci decenii ale secolului
XIX, cele de la Slănic Moldova, Buziaș, Vatra Dornei, Sovata, Pucioasa, Strunga, Bălțătești,

10 Pricăjean A, Airinei Ș., – Op. cit., pag. 7

9
Oglinzi, Moneasa, Borca ș.a., iar în următoarele cinci decenii ale aceluiași secol, cele de l a
Govora, Tușnad, Săcelu -Gorj, Covasna, Slănic -Prahova, Sărata -Buzău ș.a.11
1.2. Particularități ale turismului balnear
Important factor multiplicator al dezvoltării economiei turismului, turismul balnear
îndeplinește doua funcții majore. Prima este funcția socială, de prevenire a îmbolnăvirilor și
inițierea turiștilor pentru recunoașterea unor simptome de îmbolnăvire premature sau de
agravare a stării lor de sănătate. Privit din perspectiva funcției economice pe care o
îndeplinește, turismul balnear determină creșterea gradului de ocupare a capacității de cazare,
concomitent cu reducerea indicelui de sezonalitate din stațiuni, consecință a elasticității
reduse a cererii pentru turismul balnear în raport cu sezonul.12
O carac teristică importantă a turismului balnear, este motivația călătoriei . Aria de
acțiune a turismului balnear este foarte largă, aceasta vizând: curele profilactice care se
adresează atât persoanelor sănătoase, cât și aparent sănătoase cu factori predispozanț i spre
îmbolnăvire; curele terapeutice folosite pentru a trata, cu ajutorul factorilor naturali, o gamă
variată de afecțiuni; curele recuperatorii utilizate în cazul unor forme și stadii de boală care
generează incapacitate de muncă, deficit funcțional.
Turismul balnear valorifică în mod complet resursele naturale și factorii naturali de
cură de care dispune o țară sau o zonă.
O altă particularitate a turismului balnear este generată de larga răspândire în teritoriu
a factorilor naturali , ceea ce face ca turismul balnear să poată fi practicat în orice zonă.
Desfășurarea în bune condiții a activității de turism balnear presupune o bază materială
specifică , cu tehnică medicală, pavilioane, policlinici balneare și prezența unor cadre
medicale de specialitate, kinetoterapeuți, asistenți, particularitate definitorie a turismului
balnear.13
Cererea pentru turismul balnear este relativ uniform repartizată în toate lunile anului.
Pondere de 10 -15% din circulația turistică mondială. Oferta balneară îmbină curele baln eare
tradiționale (terapeutice și de recuperare) cu cele profilactice utilizând atât factorii naturali
terapeutici (apă minerală, nămolul și gazele terapeutice, microclimatul de salină), cât și
fizioterapia. Oferta balneară se completează cu servicii și do tări pentru agrement și

11 Pricăjean A, Airinei Ș., – Op. cit., pag. 105
12Sandescu I., Folcuț O., – Performanță, tendițe și riscuri în turismul mondial, București, 2008;
Manifestare științifică finanțată parțial de către autoritatea națională de cercetare științifică , pag. 10 –
11
13 Sandescu I., Folcuț O – Op. cit., pag. 11

10
divertisment pentru cei sosiți la odihnă.14 Această cerere și ofertă reprezintă o altă
caracteristică a turismului balnear.
Cele mai reprezentative stațiuni balneoclimaterice, din cele 70 existente în țară sunt:
Băile Herculane cu c irca 5300 de locuri de cazare, Băile Felix, Băile Călimănești – Căciulata,
Băile Olănești, Băile Tușnad, Băile Govora, Covasna, Sovata, Slănic Moldova, Vatra Dornei,
Buziaș etc la care se adaugă cele de pe litoralul Mării Negre.
Particularitățile turismul ui balnear pot fi rezumate, sintetic, astfel:15
– durata lungă a sejurului (18 -30 zile);
– posibilitatea realizării curei pe întreaga perioadă a anului;
– turismul balnear este singura formă care se bazează pe un potențial permanent, de mare
complexitate, p ractic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice;
– diversitatea prestației medicale: alături de procedurile bazate pe utilizarea resurselor
naturale apar și se dezvoltă tipuri noi de tratamente bazate pe acupunctură, apiterapie,
mișcare, tratam ente de cosmetică medicală, cure de slăbire etc;
– modificarea raportului între ponderea curelor de recuperare și a celor profilactice;
– prezența altor categorii de turiști decât curanții;
– întrepătrunderea formelor de turism și apariția stațiunilor poli valente.

1.3.Factorii naturali de cură (tratament)
Factorii naturali de cură din România au fost utilizați pentru tratament de aproape
două mii de ani, prin descoperirea și folosirea în scopuri terapeutice a apelor minerale de la
Băile Herculane de către daci și romani.16 Ulterior, s -au dezvoltat și alte stațiuni balneare ca:
Băile Felix și Vatra Dornei, apoi Călimănești -Căciulata, care au căpătat faimă internațională
încă din secolele trecute.
Factorii naturali de cură sunt structurați pe mai multe categ orii astfel avem:
a) Ape minerale și termominerale – pentru a fi considerată minerală, o apă, conform definiției
internaționale, trebuie să conțină cel puțin 1g de săruri minerale dizolvate la un litru de apă,
elemente chimice sau gaze cu acțiune farmaco -dinamică sau să aibă la izvor o temperatură
de mini mum +20șC și să posede o acțiune curativă științific recunoscută.17
» apele termale (ape calde, prezente în țara noastră în Dealurile și Câmpia de Vest, care ies
la suprafață la Oradea, Arad, Timișoara, în Munții Apuseni etc)

14 Glavan V. – Geografia turismului în România, Ed. Fundației România de Mâine, București, 1995,
pag. 126
15 Ispas A., – Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universității Brașov, 2011, pag. 60
16 Bran F., Dinu M. – Economia turismului și mediului înconjurător, Ed. Economică București, 1998,
pag. 146
17 Drăgulănescu I.V., – Resurse și destinații turistice, Ed. Pro Universitaria, 2012, pag. 73

11
» termominerale (izvoare calde mineralizate, prezente pe Valea Cernei și pe Valea Oltului,
la Călimănești -Căciulata.)
» gheizerele, izvoare fierbinți, intermitente, ce ajung, datorită unei presiuni interne ridicate,
la înălțimi variate.
Clasificarea apelor minerale
– apele aligominerale conțin sub 1g/l mineralizare totală sub 1g/l bioxid de carbon; pot fi
termale (Băile Felix, 1 Mai) folosite în cura externă sau reci (Călimănești, Slănic Moldova,
Băile Olănești), folosite în cura internă.
– apele minerale carbogazoase conțin peste 1g/l b ioxid de carbon și pot avea mineralizații
diferite (clorurate, sodice, sulfate, feruginoase etc.). Se folosesc ca apă de masă sau în cura
internă la Buziaș, Lipova, Zizin, Borsec, Vatra Dornei etc.
– ape minerale alcaline au o concentrație de peste 1g/l bi carbonat de sodiu și se folosesc în
cura internă; se găsesc asemenea ape cu caracter mixt -carbogazos (calcice, magnezice,
feruginoase) la Bodoc, Borsec, Zizin etc., sau în combinație cu clorură de sodiu, la Slănic
Moldova, Covasna, Sângeorz -Băi.
– ape mine rale alcalino -feroase, cu peste 1g/l substanțe dizolvate, în care predomină
monoxidul de carbon alături de calciu și magneziu, se folosesc în cura internă la Covasna,
Vâlcele, Borsec, Lipova, Biborțeni, Zizin etc.
– ape minerale arsenicale sunt cele care c onțin cel puțin 0,7mg ion arsen/litru și, de obicei, și
fier. Se folosesc numai în cura internă la Covasna și Șaru Dornei.
– ape minerale clorurate -sodice cu peste 1g/l clorură de sodiu se folosesc, de asemenea, în
cura internă, la Băile Herculane, Ocna Si biului, Someșeni, dar și în cura externă, la
Techirghiol, Sovata, Bazna, Slănic Prahova etc.
– ape minerale iodurate conțin peste 1g/l iod și se întâlnesc la Clănești, Călimănești, Cozia,
folosite atât în cura internă cât și în cea externă, dar și la Bazna , Govora, Sărata Monteoru,
folosite numai în cura externă datorită marii concentrații de sare și iod.
– ape minerale sulfuroase au o concentrație de sulf de peste 1g/l și se folosesc în cura externă
la Băile Herculane, Călimănești, Săcelu, Pucioasa, Govora etc.
– ape minerale sulfate conțin sulf în forma sa oxidată, alături de sodium, calciu sau magneziu,
fiind indicate în curele interne. Se întâlnesc la Govora, Amara, Călimănești.
– ape minerale radioactive prezintă o concentrație de minimum 10 -7mg/l sare de uraniu; în
țara noastră, aceste ape au o concentrație sub normele internaționale, dar se presupune că
acționează asupra organismului și prin componenta lor radioactivă.
b) Lacurile terapeutice : Apele lacurilor terapeutice sunt în general clorurate sodic e, dar pot
fi iodurate sau sulfate, cu o mineralizare medie de 30 -50g/l.

12
În țara noastră, cele mai folosite lacuri în turismul balnear sunt cele de pe litoral
(Techirghiol, cu apă sărată și Mangalia, cu apă sulfuroasă) sau Câmpia Română (Balta Albă,
Lacu Sărat, Lacul Amara), precum și lacurile din masivele de sare din zonele de deal și podiș
(lacurile de la Sovata, Slănic Prahova, Ocna Mureș, Someșeni etc.)18
c) Nămolurile terapeutice: există nămoluri sapropelice, negre, sulfuroase, specifice lacurilor
terapeutice sau mărilor, nămoluri minerale de izvor (cum sunt la Sângeorz -Băi, Băile Felix)
sau turbe descompuse chimic ( la Poiana Stampei, Borsec, Tușnad etc.).
d) Gazele terapeutice: Se asociază regiunilor vulcanice și sunt folosite cu succes în cura
extern ă, în sudul Italiei, Islanda, Ungaria, România etc. În această categorie se includ
emanațiile de dioxid de carbon, utilizate sub forma mofetelor naturale (prin captarea sau
extragerea gazului din apa minerală și folosit terapeutic) sau artificiale (cu gaz îmbuteliat),
precum și solfatarele sau emanațiile de hidrogen sulfurat, a căror acțiune terapeutică a fost
mai puțin studiată până în prezent.
e) Salinele: Prin cantitatea mare de aerosoli pe care o conțin, prin temperatura și umiditatea
constante, sunt fo arte benefice tratamentului unor afecțiuni respiratorii.
În România, au fost construite sanatorii fie în aproprierea unor saline (Slănic
Moldova, lângă salina de la Târgu Ocna), fie în interiorul lor (la Turda, Praid, Slănic
Prahova).19
f) Plantele medicin ale: sunt tot mai folosite în cura balneară, mai ales în Asia, unde medicina
tradițională are numeroși adepți, dar și în alte regiuni ale lumii; fizioterapia are rol medical,
dar și cosmetic, ceea ce o face foarte căutată de anumite categorii de turiști.
g) Factorii climatici de cură – climatoterapia
» bioclimat excitant de câmpie și de litoral (asociat cu apele minerale și nămolurile
sapropelice)
» sedativ -indiferent specific zonelor de deal și podiș (asociat cu aceleași tipuri de resurse,
completând efectul terapeutic)
» climat tonico -stimulent, specific altitudinilor de 800 -2000m (cu recomandări în tratarea
anemiilor, a unor afecțiuni respiratorii sau neurovegetative).
h) Aeroionizarea: Predominant negativă, poate avea efecte benefice în tratamentul unor
afecțiuni diverse, sporind valoarea balneomedicală a unei stațiuni. De regulă, aeroionizarea
sporește odată cu altiudinea, dar, în anumite condiții geologice, ea poate avea valori negative
și la altitudini mici (cum este cazul stațiunii Băile Herculan e, care, la altitudinea de 160m,

18 Drăgulănescu I.V., – Op. cit., pag. 75
19Drăgulănescu I.V., – Op. cit., pag. 76

13
deține 1750 -1925 ioni/ , concentrație specifică unei altitudini de peste 1500m).

1.4. Dezvoltarea turismului balnear din România
În cadrul realizării strategiei de dezvoltare a turismului balnear, consultanții firmei
Détente Consultants SA au întocmit acțiuni complexe pe o perioadă de 4 luni. Consultanții
au făcut vizite de documentare la fața locului în circa 15 stațiuni balneare care au organizat
întâlniri cu actorii publici și privați locali și au vizitat structuril e de cazare și bazinele de
tratament din stațiuni.20
În urma acestor activități s -a elaborat un master plan pentru dezvoltarea turismului
balnear, master plan care a permis punerea în evidență a următoarelor 5 puncte principale:
» investițiile noi au fost aproape inexistente în ultimii ani cu excepția anumitor cazuri, iar
baza material a structurilor hoteliere și a celor de tratament a suferit un proces de deteriorare,
în cazul unora dintre ele foarte avansat. Intervenția statului în ceea ce concernă a lips it.
» oferta disponibilă este de calitate inegală și eterogenă
» mai există, totuși, un know -how și o reputație în tratamentul anti -îmbătrânire, chiar dacă
cercetarea medicală pare în general să se fi oprit și sectorul balnear nu mai motivează medicii
tineri.
» termenii “sanatoriu, bază de tratament, cură” au o conotație negativă pe plan internațional
și folosirea lor ar trebui evitată.
Master Planul turismului balnear are un plan de acțiune conturat pe baza unor
cercetări și analize; cadrul legal deschid e noi oportunități; astfel a apărut Hotărarea de
Guvern care stabilește statutul de “stațiune balneară” pentru un prim lot de 10 stațiuni; vor
urma și altele, după criterii deja stabilite și care vor sprijini intrarea stațiunilor românești în
competiția e uropeană. Astfel în anul 2009 turismul balnear a fost declarat ca o prioritate
pentru ministerul de resort, în 2010 a fost elaborată o Strategie Națională de turism balnear,
în 2011 a fost finalizat Planul de acțiuni și înființat un Grup “BALNEO” interdepa rtamental
cu participarea unor specialiști din principalele instituții implicate în activitatea aceasta, care
să urmărească și soluționeze aspecte ale sectorului.
De asemenea, s -a luat în vedere promovarea turismului balnear în cadrul strategiei de
dezvo ltare și promovare a noului brand de turism al României pe perioada 2011 -2015, prin
realizarea de materiale prompoționale (broșuri de promovare, ghiduri adresate medicilor
specialiști și touroperatorilor) și campanii de promovare a stațiunilor balneare.21

20Benabdallah J., Tomatis J. – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2,
Noiembrie 2009
21 http://www.cdep.ro/interpel/2013/r769A.pdf

14

Bibliografie

1) Bran F. Dinu M. – Economia turismului și mediului înconjurător, Ed. Economică
București, 1998
2) Drăgulănescu I.V. – Resurse și destinații turistice, Ed. Pro Universitaria, 2012
3) Glavan V. – Geografia turismului în România, Ed. Fundaț iei România de Mâine,
București, 1995
4) Ispas A. – Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universității Brașov, 2011
5) Ispas, A. – Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010
6) Miron, F. – Geografia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011
7) Pricăjean A, Airinei Ș. – Bogăția hidrominerală din România, Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1981
8) Sandescu I., Folcu ț O.- Performanță, tendițe și riscuri în turismul mondial, București,
2008; Manifestare științi fică finanțată parțial de către autoritatea națională de cercetare
științifică
9) Țigu G. – Resurse și destinații turistice, Ed. Uranus, București, 2003
10) Benabdallah J., Tomatis J. – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2,
Noiembrie 20 09
11) www.cdep.ro (accesat la data de 24.01.2014)

15
Cap. 2. PREZENTARE A GENERALĂ A STAȚIUNII BĂILE FELIX
Legenda spune că Băile Felix au fost descoperite de călugărul Felix, parohul
Mânăstirii din Sanmartin, în jurul anului 1000, iar tratamentul diverselor afecțiuni a început
încă de atunci.
2.1. Localizare, descriere, dezvoltare
Stațiunea Băile Felix are sezon permanent și este situată în partea de NV a României,
în județul Bihor, la o distanță de circa 9 km de Oradea și la 22 km de punctul de trecere a
frontierei Borș (punct de vamă cu Ungaria). Așezată în Câmpia Crișurilor la o altitudine de
150 de metri, stațiunea are un climat continental moderat de șes, cu ierni blânde și veri
temperate, cu influență medite raneeană, ideala pentru turismul balnear.22
Temperaturile medii anuale, în jurul valorii de 10 grade, influențate de climatul
temperat mediteranean, cu ierni blânde și veri nu prea călduroase, cât și precipitațiile,
determinate de circulația maselor de aer, îi confer stațiunii și atributul de ” climatic ”.23
Stațiunea se remarcă prin bogăția de izvoare de ape minerale termale (20 -48°C),
oligotermale, radioactive, care conțin sulf, calciu, sodium; ele fiind descoperite la începutul
mileniului. Renumită prin ef ectul binefăcător al apelor sale în calmarea durerilor articulare
și musculare și a nevralgiilor reumatice, stațiunea este recomandată în tratamentul bolilor
reumatismale inflamatorii, al bolilor degenerative, al bolilor sistemului nervos central și
perife ric (semipareze, parapareze, etc.), al bolilor ginecologice, al stărilor post –
traumatismale, al dereglărilor endocrine etc.
Băile Felix beneficiază de baze de tratament moderne, având toate dotările necesare
pentru băi în cadă sau bazin cu ape minerale, k inetoterapie în bazine cu apă minerală termală,
împachetări cu nămol cald, fizioterapie, inhalații și aerosoli etc., care permit un tratament
eficient chiar și în anotimpurile reci. Există aici numeroase săli de gimnastică, saună, bazine
de înot etc.
Stațiunea Băile Felix este atestată documentar în anul 1221 în Diploma Vaticanului,
unde sunt menționate existența apelor termale lângă Cetatea Oradei. În anul 1731 s -a făcut
prima analiză a apelor și s -au recunoscut proprietățile curative ale acestora. Stați unea s -a
dezvoltat mai intens după realizarea primului foraj modern în 1885, Izvorul Principal.24 În
prezent stațiunea Băile Felix este atestată ca stațiune de interes turistic național, de către
Autoritatea Națională pentru Turism.25 De atunci, de -a lungul anilor stațiunea s -a dezvoltat
într-un ritm alert, ea aflându -se printre primele 10 stațiuni baleoclimaterice din România.

22 www.travelworld.ro
23www.atlas.usv.ro
24 www.zamfiroiu.ro
25 turism.gov.ro

16
O dovadă a dezvoltării acestei stațiuni o dă cele 7000 de locuri de cazare, precum și bazine
de înot, ștranduri în aer liber sau acoperite. Datorită acestor ape termale și a numărului mare
de turiștii care vin an de an în stațiunea Băile Felix, s -a dezvoltat și sistemul de cazare privat.
O altă dovadă a dezvoltării stațiunii este dată de investițiile atât publice cât și private care se
fac în Băile Felix. SIF Transilvania, unul dintre marii deținători de bază turistică, a realizat
investiții care s -au concretizat în zeci de milioane, dintre care se menționează renovarea și
ridicarea gradului de confort al hotelurilor Internațional, T ermal, Nufărul din Baile Felix,
statiune unde s -a reamenajat, de altfel, și ștrandul în aer liber, s -a construit un tobogan
acvatic, au fost refăcute malurile râului ce traversează stațiunea, a fost amenajat parcul și s –
au construit vile și pensiuni, multe dintre ele cu mici baze de tratament.26
2.2. Poten țialul turistic natural și antropic
2.2.1. Poten țialul turistic natural
» Relieful și clima
Stațiunea Băile Felix are sezon permanent și este situată în nord -vestul României
(judetul Bihor), în Podi sul Cri șurilor, la o altitudine de 140 m, într -o zonă deluroasă
acoperită cu păduri de fagi și stejari, 8 km sud de Oradea si 22 km sud -est de localitatea Bor ș
(punct de vamă cu Ungaria).
Stațiunea are o climă temperat -continentală, cu influen țe mediterane provenind din
vest. Temperatura medie anuală este de 10,6°C (iulie -în jur de 21°C; ianuarie în jur de -2°C).
Verile nu sunt excesiv de călduroase, iarna este blândă. Precipita tii moderate (650 mm
anual).
» Căi de acces
FEROVIARE: București – Oradea 650 km; Satu-Mare – Oradea 133 km; Timișoara –
Oradea 178 km; Episcoia Bihorului – Oradea 6 km. De la Oradea se poate folosi trenul pe
linia Oradea – Vașcău, până la halta Băile Felix, pe o distanță de 11 km, sau se poate merge
cu tramvaiul până la capătul linie d in cartierul “Nufărul”, de aici călătoria până la Băile
Felix, continuându -se cu autobuzul.
RUTIERE: pe drumul național București – Oradea (E 15); Satu -Mare – Oradea (DN 19);
Timișoara – Arad – Oradea (DN 69 -DN 79); Borș (punct de frontieră cu Ungaria) – Oradea
(E15); Oradea – Băile Felix (DN 76).
CU AVIONUL: curse zilnice Tarom sau Blue Air , București – Oradea.

26 www.hrbexpert.ro

17
» Resurse turistice naturale
Statiunea Băile Felix se remarcă prin bogă ția de izvoare de ape minerale termale (20 –
48°C), oligotermale, radioa ctive, con ținând sulf, calciu, sodiu, descoperite la începutul
mileniului.
O altă atracție turistică naturală de care se bucură stațiunea Băile Felix este dată de
lacul termal situat în centrul sta tiunii, pe care cresc nuferi și lotu și. Lacul cu nuferi t ermali
și lotuși constituie, fără îndoial ă, cel mai vizitat obiectiv turistic din statiunea balnear
bihorean ă, fiind unic în Europa. Indiferent de anotimp, datorit ă apei termale, lacul ofer ă un
adevărat spectacol de via tă si culoare, susținând viața unor plante si specii de animale
acvatice extrem de rare si protejate. Printre amestecul de alb si roz pe baza unui fundal verde
dat de întinderea masiv ă a frunzelor de nufăr , înnoat ă pești exotici, brotăcei si broaște
țestoase.
Apa termal ă natural ă susține viața tuturor acestor viețuitoare indiferent de
temperatura din afara lacului. Aici își duc existen ța specii de pești care nu ar putea rezista în
alte bazine decât aceste lacuri, cu excep tia mediului lor natural adic ă Africa sau America de
Sud unde apa are în permanen tă o temperatur ă aproximativ ă de 20° C. Mulțimea de turi ști
care ajung aici poat admira splendoarea florilor albe și pure de nufăr, care ziua î și etalează
frumuse tea iar noaptea se închid pentru a -și face „somnul de frumuse țe” si rozul minunat al
florilor de lotus care dau o pată blândă de culoare oazei din mijlocul sta țiunii.
» Posibilită ți de drume ție prin zona Felix și regiunea limitrofă
În apropierea Băilor Felix, situată în aceea si zonă submontană (la altitudinea de 140
m) se află stațiunea Băile 1 M ai, într -un parc natural de stejari bătrâni, cu o climă temperat
continentală moderată, cu influen țe mediterane din vest.
Statiunea Băile 1 Mai ca și stațiunea Băile Felix se bucură de o rezervație naturală
Pârâul Peț a, o rezerva ție de nuferi termali care de foarte multe ori este confundată cu lacul
de nuferi termali situat în centrul sta țiunii Băile Felix. La fel ca și lacul cu nuferi termali,
această rezerva tie este unică nu doar în România, ci în întreaga Europa adăpostind trei speci i
naturale protejate prin lege.
Se vorbește aici despre o specie de lotus, cunoscut sub denumirea de Nymphaea Lotus
Thermalis (unic în Europa), „Ro șioara lui Racovi tă”, o specie de pe ște denumită după
naturalistul român care l -a descoperit, Emil Racovi tă și melcul Melanopsis care, împreună
cu nufărul termal a reu șit să supravie tuiască ultimei erei glaciare.
Alte locuri care pot fi vizitate în regiunea limitrofă a stațiunii Băile Felix sunt:
Peștera Ur șilor, Cetă tile Ponorului, Ghe tarul Focul Viu sau Cheile Galbenei.

18
2.2.2. Poten tialul turistic antropic
» Vestigii istorice si biserici
Turiștii pasiona ți de istorie și arhitectura care au ales Băile Felix pentru cure cu apă
termală, pot folosi acest prilej pentru vizita câteva puncte de atrac ție ale zo nei: capela din
Haieu, o biserică medievală din secolul al XIV -lea, cu elemente baroce și romantice; clădirea
Sanifarm – o clădire construită în sec. al XVIII -lea, cu o arhitectură în stil baroc, fosta
mânăstire apar ținând ordinului călugaresc Sf. Vincenti u; bisericile din Rontau (secolul 15)
si Haieu (1906); biserica de lemn din Băile Felix.
Biserica din lemn este declarată monument de arhitectură populară. Compusă din cele
trei încăperi clasice (tinda, naos si absida altarului), ea este acoperită cu sindrilă si
încununate de turnuri zvelte. În biserica de lemn din Băile Felix se desfă soară slujbe
religioase, turi știi străini care o vizitează, declarând că este o minune arhitectonică
nemaiîntâlnită în alte tări.
» Monumente și alte locuri de vizitat
Un alt atu al stațiunii, îl reprezint ă Spitalul Clinic de Recuperare, cu o modern ă bază
de tratament, având drept indica tii terapeutice diverse boli reumatismale, degenerative,
neurologice sau post -traumatice, cât si pe cele nutritive si metabolice.
Pentru amatorii de distrac ții acvatice, sunt recomandate Strandul Padis, Strandul
Băile Felix sau Strandul Apollo, care a fost renovat si beneficiază de patru bazine cu apă
termală, sau primul Aqua Park acoperit din vest ul tării, spre bucuria micilor sau mai marilor
doritori de relax.

» Baza de tratament
Stațiunea dispune de un număr mare de instala tii si activităti terapeutice cum ar fi:
instala tii de băi calde, aplica tii cu nămol cald, gimnastică medicală, hidroterapie,
electroterapie, saună si altele. Sta tiunea Băile Felix găzduie ste si un număr mare de
restaurante, săli de nun ti, centre de jocuri si activită ti diferite. Printre cele mai recunoscute
localuri din Băile Felix ve ti găsi Blub Art, restraurantul Larysse, restaurantul Palmierul si
altele. Aceste loca tii excelente, împreună cu sălile de jocuri, hotelurile si piscinele fac din
Băile Felix una dintre cele mai importante loca ții turistice în special în sezonul es tival.

19
2.3 Factorii terapeutici naturali din zona stațiunii Băile Felix
Stațiunea Băile Felix se remarcă prin bogăția de izvoare de ape minerale termale
(20-48°C), oligotermale, radioactive, sulfate, calcice, sodice și magnezice cât și prin
nămoluri le terapeutice.27
Cura balneară din Felix are la bază trei factori terapeutici naturali: apele minerale
termale, nămolul terapeutic și bioclimatul sedative cu putere de curățare cu unele nuanțe
excitante. Apele termale provin din diverse sonde, inclusiv di n puțurile forate în urmă cu un
secol. Temperatura celor utilizate pentru tratament este cuprinsă între 34 și 39 șC, iar
conținutul de minerale, sub 1 g / l, le include în categoria apelor minerale oligometalice.
Sunt indicate atât pentru cure cu scop pro filactic, cât și pentru tratamentul terapeutic și
recuperatoriu. Factorii terapeutici naturali din Băile Felix au un eficient efect profilactic
asupra persoanelor care își suprasolicită aparatul locomotor, precum și asupra celor care
lucrează în condiții d e frig, umezeală sau vibrații prelungite.
De asemenea, acești factori sunt recomandați persoanelor sedentare ori
supraponderale.Din punct de vedere recuperatoriu, apele termale de la Felix sunt utilizate în
scopul tratării bolnavilor cronici cu incapacitat e de muncă, precum și al unor categorii de
deficienți și invalizi. Se pune accent deosebit pe procedurile kinetofizioterapeutice în bazine
cu apă minerală termală, împachetări cu nămol cald, fizioterapie, inhalații și aerosoli, pe
gimnastică medicală și pe terapia ocupațională, care permit un tratament eficient chiar și în
anotimpurile reci.
Rezultatul procedurilor fizice practicate în Băile Felix este amplificat prin corelarea
tratamentului cu baia minerală termală. Aceasta are un efect calmant asupra durerilor și
inflamațiilor cronice și relaxează musculatura. Acționează asupra receptorilor cutanati,
determină vasodilatația în tegumente și produce remarcabile efecte terapeutice.
Zăcămintele de turbă și m âlul terapeutic ce se găs esc în lunca râurilor Peț a și Hidi șel,
fac posibilă și terapia cu nămol. În aceste zăcăminte, nămolul are un grad avansat de
humificare și este hidratat la limită. Recunoscutele sale calități terapeutice îi sunt conferite
de conținutul bogat de substanțe o rganice aflate în diferite stadii de descompunere. Nămolul
se aplică prin împachetare, iar acțiunea sa se bazează pe o serie de calități fizice și chimice.
Datorită factorilor terapeutici din stațiune, Băile Felix se află printre primele 10
stațiuni balnea re din România.S.C. Info Turism Media S.R.L. realizează acest top al
stațiunilor balneare, celelalte 9 stațiuni fiind: Băile Herculane, Băile Călimănești -Căciulata,
Băile 1 Mai, Sovata, Covasna, Borsec, Băile Govora, Vatra Dornei, Băile Tușnad.
2.3.1. Prim ele 10 stațiuni balneo -climaterice de interes național

27 www.baile -felix.bihor.ro

20
România dispune de o suită impresionantă de stațiuni balneare neutilizate însă la
potențialul maxim. Aceste stațiuni balneare sunt utilizate în general de persoanele în vârstă
care doresc să își tratez e diferitele afecțiuni ce le afectează organismul. Însă un sejur de
câteva zile în stațiunile balneare poate fi benefic și chiar recomandat și persoanelor tinere
care pot astfel să contracareze efectele nocive ale vieții în marile orașe: stresul, poluarea,
viața sedentară și multe altele.28
Primele zece stațiuni balneo -climaterice de interse național sunt:29
Băile Herculane – care este cea mai veche stațiune balneară din România și una dintre cele
mai vechi din lume, fiind atestată documentar în anul 153 e.n. Stațiunea este situată în județul
Caraș -Severin, pe Valea Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră care leagă vestul țării de
București.

Fig. 2.1. Băile Herculane
Băile Călimănești – Căciulata : Este considerată cea mai frumoasă dintre sațiunile
balneoclimaterice de pe valea Oltului, fiind renumită pentru efectele terapeutice ale apelor
sale minerale, pentru bioclimatul său și pentru multitudinea punctelor de interes turistic din
zonă.
În stațiunea Călimănești -Căciulata există o Clinică a Institu tului de
Balneofizioterapie și Recuperare Medicală din București, dar și o secție a catedrei de
specialitate din cadrul UMF București.

Fig 2.2. Băile Călimănești -Căciulata

28forum.egaming.ro
29 www.metropotan.ro

21
Băile 1 Mai: Stațiunea de la Băile 1 Mai este situată în județul Bihor, la 2 km de Băile Felix
și 4 km de Oradea, între satele Rontău și Haieu. Stațiunea s -a făcut remarcată mai ales
datorită apelor minerale și a nămolului sapropelic extras din lacul aflat în localitate, utilizate
în tratarea unor afecțiuni reumatice, afecțiuni ale sist emului nervos central și periferic și
afecțiuni ginecologice.

Fig. 2.3. Băile 1 Mai
Sovata – Sovata este situată la circa 15 km de Târgu Mureș și a fost menționată ca loc de cură
încă din 1597. Renumele stațiunii se datorează lacurilor Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu,
Mierlei și Șerpilor, care au ape clorurate și sodice.

Fig. 2.4. Stațiunea Sovata
Covasna – Stațiunea de la Covasna, situată la 31 de km de Sfântu Gheorghe și 60 de km de
Brașov, mai e numită și stațiunea celor 1000 de izvoare minerale sau stațiunea inimii. Spitalul
de recuperare a bolilor cardiovasculare din Covasna este consid erat atât în țară cât și în
străinătate ca unul dintre cele mai renumite spitale de acest gen din România și chiar din
Europa.

22
Fig. 2.5. Stațiunea de la Covasna
Băile Govora – Stațiunea este situată în nord -estul județului Vâlcea, iar numele de Govora
se spune că vine din dialectul traco -dac și înseamnă adâncitură, vale cu multe
izvoare. Stațiunea Băile Govora prezintă numeroase avantaje, de la proprietățile terapeutice
ale factorilor naturali (aerul si apa), care au transformat stațiunea într -o destinaț ie de top
pentru balneoterapie, continuând cu atracțiile turistice (arhitectura, mânăstiri) și nu în ultimul
rând cu zonele renumite pentru iubitorii de vin (Drăgășani).

Fig. 2.6. Băile Govora
Borsec – Este o veche stațiune, deschisă tot timpul anului, c u numeroase izvoare de ape
minerale carbogazoase, cu calciu și magneziu, situată în Harghita, la 20 km de Toplița.
Recunoașterea internațională a calităților terapeutice a apelor sale minerale a fost confirmată
prin acordarea unor importante distincții: me dalia Târgului Internațional de la Viena (1873),
medalia de argint și diploma de onoare la expozițiile organ izate în 1876 la Berlin și Tries te
și diploma de onoare a Expoziției de la Paris (1878).

Fig. 2.7. Stațiunea Borsec
Vatra Dornei – Supranumită Per la Bucovinei, Vatra Dornei e situată la 105 km de Suceava
și 40 de km de Câmpulung Moldovenesc. Apele de aici sunt în principal minerale
carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone.

23

Fig. 2.8. Vatra Dornei
Băile Tu șnad – Stațiunea se află la baza muntelui Ciomatu, la doar o oră de mers pe jos de
singurul lac vulcanic din Europa – Lacul Sfânta Ana. Aerul și apele minerale de aici sunt un
factor de cură important în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, afectiuni ale sistemului
nervos central, afecțiuni ale tubului digestiv precum și afecțiuni ale căilor urinare .

Fig. 2.9. Băile Tușnad
2.3.2. Poziționarea stațiunii Băile Felix în top -ul celor 10 stațiuni baleoclimaterice
Conform matricei Mac Kinsey din cadrul master planului pentru dezvoltarea
turismului balnear, stațiunea Băile Felix împreună cu stațiunea 1 Mai sunt singurele stațiuni
considerate stațiuni turistice internaționale. Acest lucru se datorează și complexității
criteriilor după care a fost făcută această a naliză, criterii ca: accesibilitate, notorietatea
stațiunii, atractivitatea turistică a teritoriului, patrimoniu, calitatea serviciilor, claritatea
situației funciare, investiții în amenajări publice necesare, existența piețelor de proximitate
și animația stațiunii.
După studierea mai multor articole din ziare, cât și publicate pe diverse site -uri,
criteriile atractivitatea turistică a teritoriului și calitatea serviciilor, sunt primele criterii după
care turiștii aleg o stațiune balneară, ei acordând o mar e importanță acestora. Datorită acestor
criterii, stațiunea Băile Felix este situată pe locul 1 în topul celor 10 stațiuni turistice
balneoclimaterice prezentate anterior. Acest lucru este confirmat și de analiza prezentată în

24
masterplanul pentru dezvoltar ea turismului balnear, cele două criterii având punctaje maxime
în comparație cu celelalte stațiuni.
Stațiunea Băile Felix prezintă un grad ridicat de atractivitate datorită amenajărilor
făcute în ultimii ani asupra ștrandurilor Apollo, Felix, Padis, a dezvoltării unităților de cazare
existente, și construirii unora noi, a construirii primului aqua park dintr -o stațiune balneară,
a sezonului permanent pe care stațiunea îl are, cât și datorită bogăției turistice naturale și
antropice de care Băile Felix s e bucură, cum ar fi: rezervația de nuferi, biserica de lemn Băile
Felix, vulcanul Betfia etc.

25
Bibliografie

1) Moisi I., David C. – Ghid complet România, Ed. Aquila Oradea, 2007
2) J. Benabdallsh, J. Tomatis – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2,
2009
3) www.romanian -spas.ro (accesat la data de 1.02.2014)
4) www.atals.usv.ro (accesat la data de 15.02.2014)
5) bailefelix.net ( accesat la data de 15.02.2014)
6) www.baile -felix.bihor.ro (accesat la data de 15.02.2014)
7) forum.egaming.ro (accesat la data de 15.02.2014)
8) www.metropotan.ro (accesat la data de 15.02.2014)
9) www.travelworld.ro (accesat la data de 15.02.2014)
10) www.infoturism.ro (accesat la data de 15.02.2014)
11) www.zamfiroiu.ro (accesat la data de 12.03.2014)
12) www.hrbexpert.ro (accesat la data de 12.03.2014)
13) www.harta -europei.ro (accesat la data de 12.03.2014)
14) aquapark.bailefelix.net (accesat la data de 12.03.2014)
15) www.business24.ro (accesat la data de 13.03.2014)
16) turism.gov.ro (accesat la data de 13.03.2014)

26
Cap. 3. POSIBILITĂ TI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI BALNEAR ÎN
STAȚIUNEA BĂILE FELIX
În prezent, Băile Felix este cea mai mare stațiune balneară din țară, cu funcționare
permanentă, și a doua ca renume după Băile Herculane, în privința numărului locurilor de
cazare din România.30
Investițiile de peste 60 de milioane de euro din 2006 până în prezent și -au spus
cuvântul, în anul 2012 aproximativ 20% din turiștii sosiți fiind de proveniență străină.31

3.1. Analiza stadiului actual de dezvoltare a turismului balnear în stațiunea Băile Felix.
Strategii și proiecte viitoare pentru dezvoltarea turismului balnear în sta tiunea Băile Felix
Prin rețeaua largă de hoteluri, unități de cazare pe toate gusturile, Băile Felix oferă
aproximativ 7000 de locuri de cazare, bazine de îno t, ștranduri acoperite sau în aer liber, săli
de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf, și este recunoscută la nivel internațional.
Majoritatea hotelurilor au piscină proprie și centre de sănătate, oferind tratament pentru piele
și boli digestiv e.
Din cadrul stațiuni cel mai mare ștrand este Ștrandul Felix de 4 000 m², acesta fiind
cel mai mare ștrand din țară. Mai plăcut însă este mai micul, dar mai încălzitul Ștrand Apollo
de alături, înconjurat de o copie din anii 1950 a pavilionului original din secolul al XIX -lea.32
Proprietățile terapeutice ale apelor termale din Băile Felix, au favorizat dezvoltarea
centrelor pentru tratamente medicale. Factorii curativi pentru care vin turiști din toată țara,
cât și din Europa, se găsesc în apele minerale b icarbonate, sulfatate, calcice, silicinoase,
oligometalice sau sodice sau în nămolul terapeutic. Pentru tratamente se folosesc instalați
pentru aplicați calde cu namol și parafină, bazine cu apă termală, instalați pentru băi la cadă,
instalați pentru elong ați în apă, săli de gimnastică medicală, instalați pentru electro și
hidroterapie și piscine acoperite sau în aer liber.
Deși statiunea Băile Felix se confrunta in trecut cu problema exploatări gazelor de
șist, autorită tile locale și nu numai, se gândesc la diverse strategii si proiecte care să ducă
la dezvoltarea acesteia, atât din punct de vedere turistic, cât și economic.
3.1.1. Fuziunea sta țiuni Băile Felix cu municipiul Oradea
Un prim proiect constă în fuziunea sta țiuni Băile Felix cât și stațiuni 1 Mai cu
municipiul Oradea. Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, și cel al comunei Sânmartin, Lucian
Popuș, au anun tat joi, în 20.02.2014, într -o conferin tă de presă, inten ția de unificare a celor

30Moisi I., David C. – Ghid complet România, Ed. Aquila Oradea, 2007, pag. 326
31 www.business24.ro
32 Moisi I., David C. – Op. cit. pag 326

27
două unită ti administrativ -teritoriale, prezentând avantajele proiectului, precum și etapele de
implementare, inclusiv organizarea unui referendum pe această temă, în luna noiembrie.
Potrivit celor doi edili, scopul demersului este dezvoltarea comună a celor două
localită ți, prin cre șterea num erică a popula ției, pentru a asigura dezvoltarea economică,
relansarea turismului prin punerea în valoare a arhitecturi ora șului și prin dezvoltarea
stațiunilor balneo -climaterice Băile Felix și 1 Mai, aflate pe teritoriul comunei Sânmartin,
respectiv prin atragerea de fonduri europene.
"Vrem să punem în valoare resursele de apă geotermală, turismul balnear din
Sânmartin, cu tot ce înseamnă arhitectura acestui ora ș, și să poten țăm acest mixt de avantaje,
astfel încât în următorii ani să cre ștem facilită țile turismului din Oradea și Sânmartin. Vrem
să avem o dezvotare mult mai importantă și pe acest domeniu, iar în final să ajungem să fim
recunocuscu ți drept capitala turismului balnear românesc, pentru turi știi din România, dar și
pentru cei din afară", a afirmat primarul din Oradea, Ilie Bolojan .33
În declara tia sa, primarul a mai afirmat că fuziunea cu Sânmartin va genera o
popula ție mai mare pentru municipiu, astfel că dacă în prezent Oradea are 193.000 de
locuitori, prin unificarea cu Sânmartin ar câ știga încă 10.363 de persoane, si că a ales această
comună datorită faptului că zona de dezvoltare a ora șului înconjurat din două păr ți de dealuri,
este spre câmpie. Tot în cadrul acestei declara ți primarul mai sus tine că Oradea a ajuns la o
oarecare limită d e dezvoltare, că rezerva de terenuri a ora sului se va consuma în câ țiva ani,
si că d irecția de dezvoltare nu este spre dealuri, unde costurile de infrastructură sunt extrem
de mari, ci spre câmpie, iar debu șeul acestei presiuni este comuna Sânmartin.
De a ltfel, municipiul Oradea si comuna Sânmartin derulează proiecte de dezvoltare
comune, cum ar fi deservirea popula tiei de către aceea și societate de transport local (OTL)
sau încălzirea termică, tot comună, prin Termoficare Oradea.
"Transportul integrat pe care îl pregătim în momentul de fa tă între Oradea si
Sânmartin va permite circula tia oamenilor din Oradea către sta tiuni, dinspre Sânmartin către
locurile de muncă din Oradea si către scoli, la costuri mult mai mici si în mult mai bune
condi tii, astfel încât prin oferirea acestor avantaje să putem spune că trecem într -o altă etapă
de dezvoltare pentru localită tile noastre", a mai explicat Bolojan.
Potrivit primarului comunei Sânmartin, Lucian Popu ș, calendarul fuziunii celor două
unităti administrativ -teritoriale va începe în martie cu aprobarea unificări de către cele două
consilii locale, pentru ca apoi locuitori să fie chema ti să î și exprime acordul printr -un
referendum ce va fi organizat odată cu alegerile preziden țiale din luna noiembrie. Pentru ca

33www.reporterntv.ro

28
referendumul să fie valabil, la urne vor trebui să se prezinte 50% plus unu din cetă tenii
cuprin și pe listele electorale ale ambelor unită ți administrativ -teritoriale.
"Sperăm într -un rezultat pozitiv al referendumului. Acesta va fi înaintat Guvernului,
iar fuziunea sperăm să fie cu aplicabilitate cel târziu din 1 ianuarie 2016. Am încredere în
acest proiect si mă gândesc la binele locuitorilor din Sînmartin, care împreună cu cei din
Oradea vor progresa", a spus primarul comunei Sînmartin, Lucian Popu ș.
Rezultatul referendumului a fost cel scontat, locuitorii din Sînmartin oferind un vot
negativ fuzionarii celor doua localitati.
Primarul comunei Sînmartin, Lucian Popu ș a subliniat că prin fuziune cele două
localită ți pot avea șanse mai mari să acceseze fo nduri europene pentru infrastructură și
dezvoltarea turismului.
"În domeniul atrageri fondurilor europene, în perioada 2014 -2020, există prioritate
pentru aglomerările urbane", a spus Popu ș, nominalizând că una dintre priorită tile
Sânmartinului va fi "con structia aquaparcului, cu care până acum nu am avut sor ti de
izbândă".
Municipiul Oradea si comuna Sânmartin sunt despăr tite în prezent de o șosea cu
statut de drum na țional (DN 79 Oradea -Deva), pe o distan tă de circa 6 kilometri. Cele două
localită ti fac parte din Zona Materopolitană Oradea, împreună cu încă alte cinci unită ti
administrativ -teritoriale învecinate municipiului re ședință de jude ț.
3.1.2. Strategii de dezvoltare
Cea mai nouă investiție din Băile Felix, este un aquapark cu bazine acoperite, dar și
în aer liber. Este un complex special creat pentru tinerii care aleg Băile Felix pentru distracție,
nu numai pentru odihnă. Această investiție presupune un efort de 3 mil ioane și jumătate de
euro, în cadrul complexului regăsindu -se 13 bazine acoperite, complexul de saună, saună
umedă, saună uscată, salină. Complexul poartă numele de Aqua President și este deschis tot
timpul anului, iar bazinele sunt umplute cu apă termală la o temperatură de 34 -36 °C.
Capacitatea acestui obiectiv este de 700 -800 persoane/zi.
Acest proiect a fost inițiat întrucat românii din zonă aleg să meargă în aquapark -urile
din Ungaria, de la Hajduszoboszlo și Debrecen, cele mai apropiate de granița cu România .34
În același an s -a mai făcut o investiție de aproximativ 20 de milioane de euro, și
anume, s -a investit în primul hotel de cinci stele din România cu profil balnear. Acest proiect
a fost început în anul 2006, când s -a hotărât închiderea hotelului Lotus, care era de 2 stele.

34 www.business24.ro

29
Câțiva ani mai târziu pe locul lui s -a ridicat un nou hotel cu același nume, însă cotat
la 5 stele, și cu o capacitate de 220 de camere, și cu o bază de tratament pentru afecțiuni
reumatismale și post -traumatice.
O influen ță indirectă asupra dezvoltării turismului balnear în sta țiunea Băile Felix, îl
reprezintă proiectul strategia de dezvoltare durabilă a jude țului Bihor 2014 -2020.
Obiectivele strategice a acestui proiect sunt: dezvoltarea infrastructuri publice din
judet, cre sterea competitivită ti economice în industrie si agricultură, valorificarea
poten tialului turistic al jude tului si dezvoltarea serviciilor publice și a capacită ții
administrative. Indirect, ini țiativele strategice: dezvoltarea aeroportului Oradea, dezvolta rea
mediului de afaceri în zona Tileagd – Aleșd, Beiu ș, diversificarea si consolidarea bazei
economice în microregiunea Valea Ierului duc la dezvoltarea turismului balnear din sta țiunea
Băile Felix.
De exemplu dezvoltarea aeroportului din Oradea, care e nu mai la 9 km de Băile Felix,
duce la cre șterea numărului de turi ști, în special turi ști străini, care la rândul lor duce la
creșterea gradului de ocupare al unită ților de cazare, de agrement, tratament etc. și
modernizarea infrastructurii ora sului Oradea și a tuturor localită ților din jude țul Bihor are o
influen ță pozitivă asupra dezvoltări turismului balnear din sta tiunea Băile Felix .
Prin construirea unor facilită ți și căi de acces pentru bicicli ști, electrificarea căii ferate,
modernizarea traseelor dint re zonele cu un grad ridicat de atractivitate, turi știi vor avea
posibilitatea să ajungă în zone mai pu țin cunoscute și vizitate din cauza căilor de acces, astfel
poate fi valorificat la maxim poten țialul natural al zonelor și stașiunilor din jude tul Bihor .
Initiativa strategică valorificarea poten țialului turistic al jude tului Bihor are în vedere
promovarea turistică, prin elaborarea unor concepte de valorificare a destina ților turistice de
importan tă natională si interna tională (Oradea, Valea Ierului, 1 Mai, Mun tii Apuseni), printre
care și stațiunea Băile Felix.
Promovarea serviciilor turistice a acestor zone, participarea la târguri de turism
interna tionale, promovarea brandurilor, poate duce la cre sterea numărului de sosiri turi sti,
la punerea în eviden ță a anumitor zone turistice neexploatate, la stimularea unită ților de
prestări servicii să creeze tot mai multe pachete turistice, cu diverse activită ți de desfă surat,
cât și la atragerea diver șilor investitori.
Cu privire la dezvoltarea serviciilo r publice și creșterea capacită ti administrative,
această ini țiativă poate influen ta dezvoltarea turismului balnear în sta țiunea Băile Felix prin:
crearea unor parteneriate între institu tiile publice si private cu scopul de a eficentiza și crește
calitatea serviciilor turistice, și prin asigurarea cre șteri ratei de participare la investi ții majore
precum parcuri industriale, servicii de transport, etc.

30
Despre dezvoltarea turismului balnear în sta tiunea Băile Felix se mai vorbe ște și în
master planul despre dezvoltarea turismului balnear creat de către compania Detente
Consultants. În cadrul acestui master plan sta tiunea Băile Felix este pozi tionată ca fiind o
statiune de interes interna tional cu mari posibilită ti de dezvoltare pe viitor.
Consultan ții firme i Detente Consultants au întocmit ac țiuni complexe, pe o perioadă
de 4 luni, ei făcând vizite de documentare la fa ta locului în circa 15 sta tiuni balneoclimaterice
printre care se află si Băile Felix. În cadrul acestor vizite s -au organizat întâlniri cu actorii
publici si priva ti locali si s-au vizitat si bazele de tratament din sta tiune.
După această documentare s -a ajuns la concluzia că în majoritatea sta țiunilor balneare
în ultimii an i nu s -au făcut investi ții în infrastructură, că baza materială a structurilor hoteliere
și de tratament prezintă un grad ridicat de deteriorare, structurile balneare abea reu șesc
să-și acopere cheltuielile de func ționare și cu intretținerea fațadelor. Căile de circula tie,
parcările și spatile verzi nu sunt la standardele unei sta tiuni turistice.
Compania Detente în acest master plan încadrează sta țiunile balneare în patru
categorii de produse: bazele cu misiune/pozi tionare socială prin excelen tă pentru p iata
natională si cea locală, centrele “medicalizate” care pot intra pe pie tele interna tionale, bazele
situate în zone unde cererea turistică poate fi mare, dar numai pentru pia ta internă regională
sau locală, si centrele situate în zone axate pe turismul interna tional, care s -ar putea
transforma în sta tiuni de wellness, grupă de produse în care este încadrată sta țiunea Băile
Felix. În matricea Mac Kinsey sta țiunea Băile Felix este pozi tionată în cadrul segmentului
turism/agrement/vacan te, făcând parte din conceptul de ora ș termal.
Pentru concretizarea master planului, Detente Consultants prezintă un plan na tional
de dezvoltare a activită ților din sectorul balnear, pentru sta țiunea Băile Felix fiind necesară:
Interven ția autorită tilor publice, pe baza unui plan na țional care poate fi finan tat
partțal cu fonduri europene pentru:
 a acorda asisten tă în dezvoltarea ora șelor termale în cadrul unor contracte încheiate pe
termen mediu (2 -3 ani)
– a face un control sanitar periodic al bazelor balneare pentru ca nor mele în domeniu să se
alinieze normelor europene, protejarea resurselor naturale și în special a izvoarelor (lupta
împotriva poluării, gestionarea optimă a resurselor, asigurarea unei utilizări echitabile de
către utilizatori),
 a asigura politica socială, în principiu a pensiilor, statul putând să asigure presta ții
complementare de tipul „ subven tionarea unei păr ți a cheltuielilor unui sejur balnear”,
ameliorarea si promovarea ofertei de cecuri de vacan tă, care pot fi folosite de posesori în
sectorul balnear ,

31
 asigurarea infrastructuri de transport deoarece este o sta tiune de interes interna tional si
astfel trebuie create drumuri u șor accesibile si/sau aeroporturi pentru clientela străină.
Interven ția autorită ților locale pentru:
 a asigura infrastructuri per formante pe teritoriul sta tiunii Băile Felix: drumuri, canalizare,
tratarea de șeurilor, restaurarea fa tadelor imobilelor de patrimoniu
 a asigura dezvoltarea locală: dezvoltarea activită tilor sportive, recreative, a activită tilor de
anima tie, a promovării.
Interven ția investitorilor priva ți pentru:
 a invesț ii în structurile de cazare cu bază de tratament integrată
 de a găsi resurse pe termen lung cu dobânzi bonificate și gara ții de împrumut printr -un
fond de garan ție.
În încheiere Detente Consultants aduce în prim plan că înainte ca autorită tile publice,
locale să pună în aplicare proiectele de dezvoltare pe care le nume ște „contracte”, va trebui,
unde este cazul, să se clarifice situa ția bazelor de tratament c are apar tin statului (Ministerul
Sănătă tii, al Muncii…). Trebuie văzut care baze trebuie păstrate în cadrul politicii sociale,
pentru că necesită investi ții rezonabile și au o rentabilitate demonstrată, care centre trebuie
cedate, care trebuie consolidat e, pentru că sunt mai medicalizate.
Un ultim aspect important pentru compania Detente Consultants pentru dezvoltarea
turismului balnear, deci pentru dezvoltarea turismului balnear în sta țiunea Băile Felix este
încheierea unui „ contract național de dezvoltare a ora șelor termale”, prin care statul ar
încheia contracte cu autorită tile care ar decide să se dezvolte în acest sens si să intre într -o
rețea, un contract pe 5 ani care ar presupune: un studiu de concept „ora ș termal” luând ca
exemplu model ul german, ungar si ceh; încheierea de contracte cu această asocia tie, care ar
coordona schemele de amenajare a sta țiunilor. Detente Consultants consideră că acest
concept ar facilita ob tinerea de fonduri europene.
Alte investi ții făcute în anii 2010 -2011 sunt următoarele: î n anul 2010 au fost
realizate lucrări de modernizare la plaja din Ștrandul Felix, în valoare de 0,742 milioane lei,
constând în realizarea de zone verzi, zone pavate pentru șezlonguri, alei de acces la bazine și
alimentație, vestiare, et c.; iar în anul 2011 tot pentru Strandul Felix s -a procurat aspirator
manual pentru curățat piscine, procurat și montat sistem start -stop tobogane, procurat și
montat sisteme de răcire terase la cofetărie și autoservire, s -au executat lucrări de reabilitar e
la bazine (procurat și montat rigole inox); în anul 2011 pentru strandul Apollo s -a procurat
și montat pardoseală din tarchet la ieșirea din bazinul exterior și coborârile de la bazinul
acoperit, s -a reabilitat hidroizolația la terasa de la Apollo 2 (cot a +7,00 m) si s-a reabilitat
hidroizolația la terasa de la Apollo 2 (cota +3,10 m).

32
Investițiile masive din zona de agrement și relaxare cum sunt parcurile de distracție
sau centrele SPA; divesificarea unităților de cazare (ceea ce permite mai multor categ orii de
turiști să aleagă stațiunea); în plus, valorificarea "obiectivelor turistice naturale" cum ar fi
nufărul termal sau floarea de lotus, simbolul stațiunii și considerat un monument al naturii,
au dus la dezvoltarea turismului balnear și au transform at stațiunea Băile Felix în stațiunea
cea mai mare din țară.
Deși în anii 2008 -2011 s -au făcut mari investi tii si s-au modernizat diverse unită ți de
cazare și agrement, cât și s-au construit altele noi, lucru care a dus la cre șterea gradului de
ocupare a u nitătilor de cazare, conform datelor postate pe site -ului primăriei din care face
parte sta tiunea Băile Felix, primăria comunei Sînmarin, din anul 2012 până în prezent, nu s –
a mai efectuat nicio investi tie care să ducă la dezvoltarea turismului balnear în această zonă.
Ultimile investi tii în proximitatea anului 2011 fiind făcute pe partea de infrastructură:
modernizarea străzilor din întreaga sta tiune Băile Felix cât si sistematizarea pe orizontală si
verticală a blocurilor din cartiere din sta tiune.

3.2 Posibile amenințari in dezvoltarea turismului balnear în stațiunea Baile Felix
Îngrijorat de viitorul stațiunilor Băile Felix și 1 Mai, primarul comunei Sânmartin,
Lucian Popuș, a pregătit un referendum local, pentru ca localnicii să voteze dacă sunt de
acord sau nu cu exploatările petroliere.
Desi de anul trecut s -au tot semnat peti tii de localnici, s -au tot făcut greve,
referendumuri, s -au adus de către primarii Oradei argumente ca: pre tul de achizi tie al
gigacaloriei rezultate din exploatarea apei geotermale de către furnizorul de utilită ti al
municipalită tii este mai redus decât gigacaloria produsă prin combustibilii clasici, proces
însotit de o poluare intensă, resim tită în special de popula tia zonelor apropiate
electrocentralei; începând cu faza de prospec tiune pentru hidrocarburi există riscul producerii
unor pertubări cauzate de undele seismice, închiderea fisura tiei sau reducerea acestuia, care
reprezintă căile de acces al apei geo termale spre sondele de exploatare; după datele
speciali stilor (S.C. TRANSGEX S.A.) există o singură forma tiune geologică susceptibilă de
a catona hidrocarburi, situată la o adâncime de circa 2000 m, care constituie ecranul etan s
din acoperi sul acviferului termal. O interven tie la nivelul acestei forma tiuni de tipul
exploarării -exploatării pentru zăcăminte de hidrocarburi, ar conduce la distrugerea
acviferului termal, astfel apa geotermală nu se va mai putea folosi pentru nevoile ora sului;
dezvoltarea zonel or metropolitane este în strânsă legătură cu dezvoltarea turismului balnear
din zona Băile Felix. Având în vedere că si zăcământul termomineral Băile Felix – 1Mai
formează un sistem care comunică între ele, există si riscul poluării ireversibile a apelor d e

33
balnea tie, cu consecin te grave asupra viitorului turistic al zonei; în comuna Sînmartin, pe
lângă cele două sta tiuni balneoclimaterice, de interes na tional si local, sunt si două rezerva tii
naturale unice în lume care sunt dependente de apele geotermale; si că în perioada de sezon
numărul turi stilor depă seste 10000 persoane/zi; acest proiect încă este în pericol de a fi pus
în derulare.
Pentru a împiedica exploatarea gazelor de sist în sta tiunea Băile Felix, au sărit în
ajutor primarul PNL Ilie Bolojan si primarul PDL Lucian Popu s, cât si unul din
reprezentan tii Partidului Mi scarea Populară Bihor, care ia invitat pe primarii localită tilor
amenin tate de această exploatare, să se alăture ac tiunii intentate în justi tie de forma tiunea
politică.
Autorită tile locale cât si din anumite partide nu sunt singurele persoane care au luat
măsuri pentru a impedica această exploatare a gazelor de sist. De un an întreg localnicii se
strâng în diferite zone din localitate pentru a protesta. Ei si-au făcut cunoscută dorin ta prin
petitii, prin diverse articole publicate pe internet, în ziare, reviste cât si creeând diverse pagini
si bloguri pe diverse re tele de socializare, cât si pe cea mai accesată re tea de socializare,
facebook.
După o scurtă cercetare a paginii de fac ebook Stop exploatării gazelor de sist, am
remarcat faptul că peste 5000 de persoane apreciază si sustine această cauză.
Pe lângă autori tăti si localnici, si proprietarii de pensiuni și hoteluri din Băile Felix
s-au coalizat împotriva exploatării gazelor de șist în stațiune. Ei vor să -i dea în judecată pe
cei care au dat aviz favorabil explorării și exploatării hidrocarburilor în Băile Felix, deoarece
ei consideră că prin această aprobare au fost încălcate acordurile de exploatare a apei
geotermale.
Refe ritor la această problemă Jean Podilă, directorul Complexului President din Băile
Felix, a făcut o declara tie care s -a publicat pe diverse site -uri mass media, declara tia lui fiind:
„Ar trebui niște plângeri penale împotriva celor care prin abuz în servici u au semnat aceste
acorduri. Pe mine nu m -a întrebat nimeni nimic. Eu plătesc 600 de milioane pe an, doar taxă
de perimetru. Perimetrele noastre nu se mai pot concesiona fără avizul nostru. Legea e clar
încălcată."
Patronii de unită tile prestatoare de servicii vor să calmeze situația pentru ca potențiali
investitori și turiști să nu fie influențați de veștile alarmiste. Asta pentru că deja unele agenții
de turism din străinătate sunt sceptice în promovarea Băilor Felix ca stațiune
balneoclimaterică de t op.

34
În prezent primarii localită tilor amenin tate de exploatarea gazelor de sist, alături de
cei veni ti în ajutor, încă luptă cu guvernul pentru a împiedica distrugerea acestor sta tiuni si
zone.
3.3. Un impediment în dezvoltarea turismului balnear în sta tiunea Băile Felix – lipsa
promovării
În anul 2008 s -a întreprins o documentare pe tema promovării, o cercetare realizată
prin aplicarea chestionarelor, întreprinsă de Lectorul Universită tii DRD. Ban Olimpia
Această cercetare a scos în eviden tă că nici măcar localnicii nu stiu de ofertele turistice care
apar pe pia tă, de unită tile de prestări servicii care se deschid, darămite turi stii.
Aici, vreau să precizez încă de la început că din anul 2008 nu s -a mai întreprins nicio
cercetare pentru a a fla la ce nivel se află sta tiunea Băile Felix la capitolul promovare, pentru
a descoperi problemele existente ca apoi pasul următor să fie rezolvarea lor.
În continuare pentru a întări existen ta acestei probleme, lipsa promovării, voi face o
cercetare doc umentară a diverselor metode de promovare existente în sta tiunea Băile Felix.
Promovarea și informarea cu privire la oferta turistică de cazare, de alimenta tie, de
tratament si agrement a sta tiunii Băile Felix poate fi realizată prin:
» Diverse site -uri găsite prin intermediul motorului de căutare google și cu ajutorul cuvintelor
cheie: turism balnear în stațiunea Băile Felix. Site-uri precum: www. bailefelix.net ,
www.t uristcenter.ro , www.booking.com , www. turismbailefelix.com , www. turistinfo.ro ,
www.baile -felix.bihor.ro , www.baile -felix.net etc.
» Web site -urile unităților de cazare, agrement și tratament din stațiunea Băile Felix
» Broșurile și pliantele puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de prestări servicii
» Ghiduri turistice, hărți ale orașului Oradea, stațiunea Băile Felix
» Site -urile agențiilor de turism
În continuare voi prezenta modul în care sursele de informare și promovare: internet
(site-uri găsite prin intermediul motorului de căutare google) și ghiduri turistice și hărți ale
orașului Oradea și stațiunea Băile Felix oferă informații turiștilor dar și localnicilor, cu
privire la unitățile de cazare, alimentație, agrement și tratament a stațiunii Băile Felix,
precum și cum acestea le promovează.
Legat de informațile din cadrul site -urilor găsite folosind motorul de căutare google,
și cu ajutorul cuvintelor cheie: turismul balnear în sta tiunea Băile Felix, am remarcat faptul
că fiecare site oferă informații diferite legate de ofertele de cazare, de existența diverselor
structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, tratament, agrement cât și faptul că
informațile de pe anumite site -uri nu sunt actualizate.

35
Pe site -ul www.turistcenter.ro , site ce aparține tour -operatorului Turist Center există
doar o ofertă de cazare, a 5 hoteluri, fără alte oferte de agrement sau tratament; pe site -ul
www.booking.com oferta de cazare se regăsește în: 10 hoteluri, 22 pensiuni, 2 case, 2
apartamente, 6 vile și 1 complex deși structura oficială a acestor unități de cazare pe site -ul
lor este în felul următor: 10 hoteluri, 1 complex, 2 apartamente, o vilă, 28 de pensiuni și o
unitate cu camere de închiriat; site-ul www.turismbailefelix.com este foarte dezorganizat din
punct de vedere al structurării , prezentarii informației si interactiunii . În cadrul acestui site
se găsesc și 2 oferte pentru agrement, dar fără alte informații despre tratament. Pe site -ul
www.turistinfo.ro găsim o ofertă de cazare compusă din: 6 hoteluri, 24 pensiuni, 5 case, 7
vile, 2 complexe turistice și 5 apartamente de închiriat, iar referitor la o ferta de agrement,
aici sunt prezentate strandurile si baza hipică si iară si nu este nimic legat de oferta de
tratamente; oferta de cazare a site -ului www.bailefelix.net este dată de 8 hoteluri, 8 pensiuni,
o vilă , o casă si o unitate cu apartamente de închiriat, oferta de agrement de doar de stranduri,
iar oferta de tratament iar lipse ste; iar oferta de cazare a site -ului www.baile -felix.net este
de: 9 hoteluri, 14 pensiuni, o casă, 6 vile si 1 complex turistic, o ferta de agrement este dată
de stranduri si de baza hipică, iar de remarcat este că acesta este singurul site care are o
ofertă si pentru tratament, pe acest site prezentându -se dotările bazei de tratament, afec tiunile
tratate, factorii naturali, proceduri etc.
În urma acestei căutări am constat că oferta turistică (de cazare, de agrement, de
tratament) a sta tiunii Băile Felix diferă foarte mult de la un site la altul. De remarcat este
faptul că informațile acestor site -uri nu sunt complete, și că în pri vința tipurilor de structuri
turistice cu funcțiuni de cazare, la unele site -uri, de exemplu: www.turistcenter.ro oferta de
cazare este compusă doar din hoteluri grupului de firme din care face parte , si nici nu este
completă, și la site -ul www.bailefelix.net oferta de cazare este compusă din hoteluri,
pensiuni, vile, case, complexe turistice și apartamente în regim hotelier. Un alt element
imposibil de omis este diferența mare între numărul de unități de cazare care se regăsește pe
fiecare site. De exemplu pu tem observa diferența majoră între site -ul www.b ailefelix.net și
www.turistinfo.ro , unde în primul site oferta de cazare pentru hoteluri este dată de existența
a 14 de unit ăți iar în site -ul din urmă este dată de existența a 49 de unități. Aceste diferențe
pot fi date de publicarea pe internet și a unităților de cazare neclasificate sau de repetarea lor
sub alt nume.
Un ultim exemplu si după părerea mea cel mai important, ar fi faptul că dintre toate
cele 6 site -uri cercetate, numai pe un singur site (www.baile -felix.net) am întâlnit o ofertă
de tratament, o ofertă detaliată de la dotări la proceduri. Consider că este cel mai important
exemplu deoarece dezvoltarea turismu lui balnear se bazează în cea mai mare parte pe

36
produsele turistice de tratament, care pot fi variate si complexe datorită apelor minerale si
termale, a factorilor naturali de cură de care se bucură sta tiunea Băile Felix.
Aceste site -uri incomplete și p line de informații neactualizate, posibil incorecte, duc
la crearea unei imagini nefavorabile privind seriozitatea tratării acestor elemente de
promovare și informare a ofertei turistice, și crează îndoială și confuzie în rândul turiștilor,
mai ales că int ernetul este cel mai la îndemână și cel mai utilizat instrument, când vine vorba
de căutarea unei oferte de cazare, agrement, tratament.
Un al doilea pas în cercetarea mea asupra promovării a fost documentarea asupra
altor metode de promovare si informare si anume centre de informare turistice. Încă de la
începutul cercetări mele asupra promovări stațiunii Băile Felix, am remarcat faptul că în
stațiunea Băile Felix nu există niciun centru de informare turistică . Singurele centre
existente sunt în jude tul Bi hor, si ele sunt Camera de Comerț și Industrie Bihor
(www.ccibh.info), Apuseni Experience (www.apuseniexperience.ro) și Cetatea Oradea
(www.cetateaoradea.ro ). Cel din urmă este cel mai apropiat punct de informare față de
stațiunea Băile Felix, fiind situat la aproximativ 10 km. Din cele trei centre de informare
turistică existente mi s -a părut important faptul că toate cele trei centre dispun de un web site
propriu și că site -ul centrului Apuseni Experience este î n limba engleză și este cel mai
complex. Surpriza pe care am avut -o a fost însă când am vrut să intru pe site -ul centrului de
informare Camera de Comerț și Industrie Bihor și nu am putut accesa site -ul din cauza unei
erori de site, dar și când am vrut să i ntru pe site -ul centrului de informare turistică a cetății
Oradea și am constatat că acest site a fost suspendat.
Remarcabil mi s -a părut faptul că acest centru de informare și promovare turistică,
Cetatea Oradea are ca misiune promovarea Cetății Oradea c a valoare istorică arhitectonică
și culturală multiseculară în context european, prioritățile ei fiind: valorizarea patrimoniului
existent în Cetate, prin introducere în circuitul turistic general, promovarea activităților de
restaurare a Cetății, și atrag erea de fonduri pentru restaurarea și valorificarea turistică a
Cetății din Oradea. Precizez faptul că mi s -a părut remarcabil deoarece prioritatea acestui
centru nu cuprinde nici măcar întreg orașul Oradea, darămite
stațiunea Băile Felix. Din toată preze ntarea aceasta, important este faptul că în scurta sa
ofertă este inclusă și oferirea de informații referitoare la posibilitățile de cazare, masă,
servicii și programe turistice în Oradea și zona Munților Apuseni.
După toată această mică cercetare asupra centrelor de informare și promovare
turistică am constatat că primarii sunt interesați să își promoveze obiectivele turistice de pe
terenul lor administrativ, dar problema lor este lipsa specialiștilor în turism și lipsa sprijinului
oferit de autorități.

37
În concluzie pot spune că după toate aceste probleme întâlnite în cercetarea mea, se
poate vorbi cu singuran tă de lipsa promovării online, iar această promovare online este foarte
importantă pentru proprietarii de unită ti de prestări servicii si pentru t uristi, iar aici pot da
un exemplu ce a fost publicat pe blog -ul unui turist. „ – în 2010 s -a dat în folosin tă Vila
Cristal din Băile Felix. Administratorul unită tii are o experien tă de câ tiva ani în promovarea
afacerii pe internet cu alte unită ti de cazare. După ce a fost dat în folosin tă unitatea de cazare,
primul lucru pe care l -a făcut a fost să se înscrie pe http://www.bailefelix.net/ pentru a -si
face cunoscută oferta. Astfel, Vila Cristal din Băile Felix , a devenit cunoscută
poten tialilor oaspe ti încă din prima zi de existen tă!”35
Statiunea Băile Felix nu stă deloc bine la capitolul promovare, si conform unei
declara tii făcute de Dr. Gheorghe Moraru, un reputat medic specialist în recuperare medicală,
medicină fizică si balneologie, cu o vechime de peste 35 de ani în domeniu.
Acesta a declarat la sfăr situl anului trecut că Ministerul Muncii, Ministerul Sănătă tii
si cel al Turismului ar trebui să colaboreze mai strâns pentru promovarea turismului balnear,
acest domeniu având un poten tial foarte bun în termeni financiari.
Acest doctor sus tine că sta tiunile balneare nu sunt încă bine, bine cunoscute pe plan
interna tional, si că la nivel na tional ar trebui să existe o campanie de promovare a acestor
statiuni si asupra efectelor tratamentelor. El este de părere că această tip de promovare ar
aduce României ni ste beneficii deosebite.
Doctorul Moraru consideră că pe plan interna tional, promovarea ar trebui să fie făcută
un pic mai agresiv, la târgurile interna tionale de turism de exemplu prezentarea este foarte
slabă. Sta tiunea Băile Felix si 1 Mai sunt printre pu tinele sta tiuni care au mari bogă tii
naturale de aceea trebuie promovate la maxim. Din acest articol publicat pe www.ziare.com
mai aflăm că birocra tia reprezintă un impediment pentru dezvoltarea Băilor Felix cu ajutorul
fondurilor europene, si că acest doctor este stupefiat de faptul că România nu dispune de
speciali sti în acest domeniu, oameni pregăti ti pentru a a bsorbi fondurile europene.
Specialistul Gheorghe Moraru mai explică că există si câteva zone în Băile Felix mai pu tin
dezvoltate, care o duc greu, care sunt închise si care se deschid o lună două vara. Însă din
fericire priva tii au investit foarte mult, ia r statiunea s -a dezvoltat foarte mult, si că există
undeva la peste 200 de pensiuni, unele dintre acestea de patru stele.
Un alt lucru care întăre ste problema promovării, este faptul că sta tiunea Băile Felix
nu dispune de tour -operatori specializa ti în do meniu , în atragerea turi stilor de ni să si că la
fel se întâmplă si în rândul agen tiilor de turism specializate în turismul balnear. Un atu aici

35www.turistul -promotor.blogspot.ro

38
îl reprezintă compania S.C. Turism Felix S.A. Care este considerată singurul jucător balneo
de pe pia tă.
Confor m site -ului www.felixspa.com resursele naturale ale stațiunii Băile Felix sunt
puse în valoare de către compania Turism Felix SA, care în ultimii ani a făcut investiții
masive în infrastructura de turism. Această co mpanie oferă următoarele servicii: turism
pentru sănătate, turism pentru odihnă, agrement si relaxare, turism de conferin te si
evenimente si turism pentru sportivi; si este proprietara surselor de apă termală în sta tiunea
Băile Felix ca urmare a concesionă rii acestora de către stat pe o perioadă de 20 de ani.
Legat de promovarea produselor turistice de relaxare si tratament de care am discutat
în cercetarea celor 6 site -uri prezentate anterior, vreau să precizez că site -ul companiei
Turism Felix S.A. www.felixspa.com promovează cel mai bine această parte a turismului
medical prezentând afec tiunile profesionale, procedurile, contraindica tiile turismului balnear
etc.
Desi acestă problemă, lipsa promovării turismului balnear, a produselor turistice de
relaxare si tratament a reprezentat dintotdeauna un dezavantaj în dezvoltarea turismului
balnear în sta tiunea Băile Felix autorită tile nu au reu sit să facă prea multe lucruri pentru a
remedia situa tia.
Chiar dacă s -au organizat anumite evenimente pentru promovare (organizarea
Congresului anual ESPA – Organiza tia Mondială a Turismului si al Asocia tiei Europene a
Statiunilor Balneare; realizarea împreună cu Asocia tia Spa -urilor din Ungaria, în baza
colaborării din cadrul Comisiei mixte de Turism, a unui seminar pe tema ofertei de Welness
& Spa; o rganizarea si lansarea anual, primăvara si toamna, a unor campanii de oferte
speciale con tinând 4 programe: O săptămâna de refacere în sta tiunile balneare Decada
balneară, Hai la băi! si Wellness balnear, cu tarife accesibile diferitelor categorii de clientelă;
organizarea de ac tiuni comune de promovare, în cadrul colaborării transfrontaliere, În
oglindă între sta tiunile: Băile Felix – Gyula), s -a participat cu stand propriu la diferite
expozi tii interne si interna tionale, unită tile de prestări servicii si-au creat site -uri proprii,
etc., acest lucru nu a fost suficient deoarece în prezent sta tiunea Băile Felix nu se poate
bucura de o b ună promovare, lucru ce a rezultat din cercetarea făcută, si din faptul că
majoritatea turi stilor stiu de existen ta apelor termale dar nu si de remediile acestora,
proceduri, afec tiunile care pot fi tratate si asa mai departe.

39
3.4. Program de creștere a eficenței promovării
Un prim pas care trebuie făcut pentru îmbunătă tirea serviciilor de promovare a
statiunii Băile Felix, este deschiderea unui centru de informare turistică în centrul sta tiuni,
iar pentru deschiderea acestui centru este nevoie de un program de marketing.
Programul de marketing este un plan desfășurat al unei activități complexe de
marketing, alcătuit dintr -un ansamblu de acțiuni practice, conducând la atingerea unui
obiectiv ori a unui set de obiective, cu indicarea responsabilităților, a resurselor umane,
materiale și financiare implicate în desfășurarea fiecareia în parte și a activității de ansamblu.
Programul de marketing este justificat de necesitatea sporirii eficienței economice a
activității de piață, fundamentarea corectă a deciziilor, executarea ș i controlul fiecărei acțiuni
de marketing.
Autorită tile din sta tiunea balneară Băile Felix datorită renumelui său și dezvoltării
sale atât pe plan național cât și interna tional, datorită dezvoltării unită tilor de cazare, datorită
cresteri ofertei de cazar e si tratament, respectiv a cereri, ar trebui să aibă în vedere
deschiderea unui centru de informare turistică, program ce se poate desfășura pe perioada
iunie 201 8 – noiembrie 201 9.
Tabel 3. 1. Program de marketing pentru deschiderea unui centru de informa re turistică
Simbol
activitate Continutul activită tii Durata
A Cercetare asupra nevoii deschiderii unui centru
de informare turistică 90 zile
B Analiza rezultatelor cercetării 14 zile
C Studierea locurilor unde poate fi amplasat centrul
de informare turistică. 60 zile
D Stabilirea locului în care va fi amplasat acest
centru 14 zile
E Hotărârea deschiderii acestui centru 21 zile
F Închirierea sau cumpărarea spațiului necesar 60 zile
G Înregistrarea centrului în România 30 zile
H Stabilirea ariei asupra zonei în care va
actiona/oferii informa tii centrul 14 zile
I Stabilirea/găsirea unor finan tări/colaborări cu
autorită tile locale si nu numai 21 zile

40
J Cercetare privind nevoile de informare a
turistilor asupra unită tilor prestatoare de servicii,
cât si asupra sta tiunii Băile Felix 90 zile
K Stabilirea si găsirea unor pachete de informa tii
oferite turi stilor si localnicilor atât gratuit cât si
contracost 21 zile
L Stabilirea poten tialelor persoane care ar apela la
serviciile acestui centru 14 zile
M Încheierea unor colaborări cu unită tile
prestatoare de servicii, pentru a oferi turi stilor
brosurile, pliantele acestor unită ti 30 zile
N Numirea administratorului 7 zile
O Achziționarea elementelor necesare pentru
amenajarea centrului 30 zile
P Amenajarea centrului 30 zile
R Angajarea personalului operativ si executiv 21 zile
S Găsirea unor posibilită ti de promovare a acestui
centru care va fi recent deschis 30 zile

Tabelul 3. 2. Bugetul programului
Nr.
Crt. Activitate Buget alocat
Ron
1 Cercetare asupra nevoii deschiderii unui centru de informare
turistică 5200
2 Analiza rezultatelor cercetării 1500
3 Studierea locurilor unde poate fi amplasat centrul de informare
turistică. 2000
4 Stabilirea locului în care va fi amplasat acest centru 500
5 Hotărârea deschiderii acestui centru 300
6 Închirierea sau cumpărarea spațiului necesar 72000
7 Înregistrarea centrului în România 5000

41
8 Stabilirea ariei asupra zonei în care va ac tiona/oferii informa tii
centrul 2000
9 Stabilirea/găsirea unor finan tări/colaborări cu autorită tile locale
si nu numai 1600
10 Cercetare privind nevoile de informare a turi stilor asupra
unitătilor prestatoare de servicii, cât si asupra sta tiunii Băile
Felix 5000
11 Stabilirea si găsirea unor pachete de informa tii oferite turi stilor
si localnicilor atât gratuit cât si contracost 900
12 Stabilirea poten tialelor persoane care ar apela la serviciile acestui
centru 500
13 Încheierea unor colaborări cu unită tile prestatoare de servicii,
pentru a oferi turi stilor bro surile, pliantele acestor unită ti 3500
14 Numirea administratorului 500
15 Achziționarea elementelor necesare pentru amenajarea centrului 5000
16 Amenajarea centrului 12000
17 Angajarea personalului operativ si executiv 9000
18 Găsirea unor posibilită ti de promovare a acestui centru care va
fi recent deschis 5000
Total buget 131500 Lei

În încheierea acestui plan de marketing vreau să precizez că acest proiect poate fi dus
la finalizare cu suficiente finan țări si colaborări, si că nu trebuie să rămână la stadiul de plan.
În opinia mea, primul pas pe care trebuie să -l facă autorită tile locale este să caute finan tări
pentru că necesitatea acestui centru de informare turistică cu siguran tă există.

42
Cap. 4. CONCLU ZII ȘI PROPUNERI

Pe parcursul lucrării mele am avut în vedere perspectivele dezvoltării turismului
balnear în sta tiunea Băile Felix, pornind bineîn teles de la definirea conceptului de turism
balnear si pozi tionarea acestei forme de turism pe piata turistică românească. Pentru
elaborarea acestei lucrări am pornit de la efectuarea unei analize teoretice a conceptelor
turism si turism balnear din care s -a arătat în primul rând că turismul balnear este practicat
încă din antichitate. Aici, turismu lui balnear îi sunt atribuite o serie largă de definiții date de
diverși autori, pentru a putea înțelege rolul și scopul lui, pentru a -l delimita de celelalte forme
de turism, cât și pentru a determina importanța acestuia și locul ocupat pe piața turistică .
Pentru a determina importan ta turismului balnear, cât si pozi tia acestuia pe pia tă s-a făcut o
analiză a acestei forme de turism prin enumerarea și detalierea caracteristicilor care o
particularizează, dar și prin determinarea nivelului și structurii tur ismului balnear care este
dat de un ansamblu complex de factori naturali de cură.
Capitolul doi este dat de documentarea realizată pentru a putea prezenta sta tiunea
Băile Felix din punct de vedere al potențialului său turistic, si pozi tionarea acesteia în topul
primelor 10 sta tiuni balneoclimaterice. Înainte de a ajunge la prezentarea potențialului
turistic al sta tiunii s -a localizat această sta tiune pe hartă si s-a prezentat cum a luat na stere
dezvoltarea ei; după care, prin consultarea diverselor site -uri, a cărților, a unui album
monografic s -a prezentat sta tiunea Băile Felix din punct de vedere al: așezării geografice,
relief, căi de acces, muzee, monumente, biserici, lacuri etc. Din această prezentare s -a ajuns
la concluzia că sta țiunea balneară Băile Felix este o sta tiune care are atât puncte tari cât și
puncte slabe, și că este o zonă care este destul de vizitată pentru bogățiile sale. Ca puncte tari
amintim: prezen ta apelor minerale termale (20 -48◦C) existența lacul termal situat în centrul
stațiunii, pe care cresc nuferi și lotu și, specii de plante care nu se mai găsesc nicăieri pe
teritoriul țării, prezen ța bisericilor și a monumentelor care reprezintă un adevărat interes
pentru localnici cât și pentru turiștii veniți din țară, și țări străine. Dint re toate punctele slabe
pe care sta tiunea Băile Felix le are cele mai importante sunt lipsa unei bune infrastructuri de
transport. Tot în acest capitol datorită master planului pentru dezvoltarea turismului balnear,
stațiunea Băile Felix a fost pozi ționată în topul celor 10 sta țiuni balneoclimaterice, prima
dintre pu ținele sta țiuni balneoclimaterice de interes interna țional.
În ultima parte a lucrării de față, capitolul trei, s -a făcut o analiză a posibilită tilor de
dezvoltare a turismului balnear în sta țiunea Băile Felix. Primul pas făcut în realizarea aceastei

43
analize, a fost determinarea strategiilor si proiectelor de dezvoltare, ini tiate si finalizate de –
a lungul aniilor, cele mai mari investi tii făcându -se din anul 2007 până în anul 2012.
Prin determ inarea acestor strategii si proiecte s -a remarcat faptul că în ultimii ani unită tile
de prestări servicii turistice s -au modernizat si s-au extins lucru care a dus la cre sterea
gradului de ocupare. În continuare s -a făcut o analiză statistică a evolu tiei ofertei turistice de
cazare, unde s -a constatat că deși Băile Felix nu este o sta tiune foarte mare, cu o populație
foarte densă, oferta de cazare cuprinde toate categoriile de unități de cazare, de la hoteluri
până la camere în case particulare, de la unită ți de cazare clasificate cu 5 stele până la unități
de cazare clasificate cu o stea. Din această analiză statistică s -a ajuns la concluzia că sta tiunea
balneară Băile Felix deși este predominată de pensiuni, hotelurile se află pe prima poziție,
deoarece dimensiunea bazei tehnico -materiale a cazării se apreciază în numărul de locuri,
paturi sau camere, si că anii 2007 -2013 au prezentat o fluctua tie în cresterea si scăderea
numărului de sosiri turi sti si de înnoptări, ultimul an având cele mai pu tine înregistrări.
Următorul pas în această ultimă parte a lucrării a fost punerea în eviden tă a unor
posibile amenin tări în dezvoltarea turismului balnear în statiunea Băile Felix si anume
exploatarea gazelor de șist. Prin această prezentare s -a scos în eviden ță că sta țiunea se
confruntă cu această problema de 4 ani însă numai de anul trecut lucrurile au început să se
agraveze, ajungându -se la proteste în aer liber, revolte și dezbateri.
Privind modalitățile de promovare și informare cu privire la sta țiunea Băile Felix,
putem afirma că această sta tiune nu stă foarte bine la capitolul promovare.
Din analiza făcută se constată că promovarea și informarea deși e ste realizată prin mai multe
modalități: diverse site -uri găsite prin intermediul anumitor motoare de căutare, web site –
urile unităților de cazare, broșuri, hărți, ghiduri turistice etc., acestea nu sunt îndeajuns și nici
nu oferă informații corecte și com plete. După consultarea mai multor surse, s -a ajuns la
concluzia că majoritatea surselor mai sus enumerate nu oferă informații complete și veridice
privind oferta unităților de cazare și de tratament, și că cea mai credibilă și complete sursă
este site -ul oficial al sta tiunii www.bailefelix.net. De un alt punct slab aici, putem aminti de
lipsa unui centru de informare turistică care tine pe loc dezvoltarea turismului balnear.
Lucrarea de față s -a încheiat prin prezentarea unui plan de marketing pentru o ma i
bună eficen tă a politicii de promovare a sta tiunii Băile Felix. Planul de marketing are în
vedere elaborarea unui proiect pentru deschiderea unui centru de informare turistică în
centrul sta tiunii Băile Felix.
Ca o concluzie a celor de mai sus putem sp une că sta tiunea Băile Felix are un
potențial turistic bogat, iar oferta de cazare a acestuia corespunde cererii turistice, însă nu
este suficient de completă, nu prezintă diversitate, nu prezintă diferențiabilitate între unitățile

44
de cazare, cel mai mult se pune accent pe aceste servicii ci nu cele de tratament, care ar trebui
să fie baza, iar promovarea și informarea ei nu se ridică la nivelul potențialului pe care îl
oferă.
Stațiunea Băile Felix datorită cadrului natural, al apelor minerale termale, al
obiectivelor istorice și culturale/religioase, datorită localizării sale, (în aproprierea sta tiunii
Băile 1 Mai, a pe sterii Ur șilor), datorită celui mai mare aqua park acvatic în aer liber din
România este în sine un punct de atracție în oricare dintre an otimpuri, (iarna este ca vara) și
de aceea se pot practica și alte tipuri de turism pe lângă turismul balnear, de exemplu turismul
de recreere, iar aici un alt exemplu pe care pot să îl dau este că sta țiunea este preferată de
echipele de fotbal sau de echi pa na tională de atletism ca loc de cantonament. Turismul de
recreere ar fi favorizat de condițile și oportunitățile de petrecere a timpului prin existența de
parcuri de distracții pentru copii și adulți, înot, patinoar, saună, masaj, gimnastică de
întrețin ere, spa tii pentru a practica sporturi sau de a te antrena, multe trasee de făcut plimbări
etc.
Întrucât am demonstrat că în sta țiunea Băile Felix se pot practica și ale tipuri de
turism, prima mea propunere constă în necesitatea creării de pachete turistice, diverse
sejururi, care să ofere posibilitatea turiștilor să practice si alt tip de turism. Părerea mea este
că atunci când au zi de sta tiunea Băile Felix, primul gând care î ti vine în minte este că aceasta,
e o sta tiune de refacere din punct de vedere medical, si că este mai mult destinată persoanelor
vârstnice. Acest prim gând trebuie să dispară și acest lucru se poate face prin scoaterea în
evidentă și a celorlalte elemente din poten tialul natural și antropic al sta țiunii. Acestea se
pot scoate în eviden tă prin crearea de pachete turistice, oferte speciale de recreere atât pentru
adulți cât și pentru copii, si cel mai important prin promovarea acestor elemente pentru a le
face cunoscute cât mai bine. Această promovare putând fi făcută prin intermediul internetului
cât și al televiziunilor .
O a două propunere pe care o fac, si de care pot spune că este strâns legată de prima
propunere este angajarea/colaborarea/aducerea în sta tiune a unui personal specializat, agen ții
de turism, tour -operatori care să vină în ajutorului unită tilor prestatoare de servicii de cazare,
agrement, tratament prin contribu tia lor de a promova aceste pache te turistice cât si prin
crearea unora proprii. După cum am precizat și în lucrarea de fa tă această sta tiune duce lipsa
unui personal specializat care să scoată în eviden tă întreaga bogă ție a sta țiunii, de aceea este
vital ca autorită țile locale și nu numa i, să ia în serios acest aspect și să găsească cât mai
repede o solu tie.
Întrucât sta tiunea Băile Felix nu stă foarte bine la capitolul infrastructură de transport
și deoarece această infrastructură reprezintă un element important în dezvoltarea turismului,

45
un aspect de care turiștii țin cont în alegerea unei destinații turistice pentru pet recerea
vacanței, o ultimă propunere ar fi modernizarea și extinderea infrastructurii de transport. Iar
aici cel mai important aspect ar fi crearea unor drumuri, poteci care să permită accesul în
locuri pe care sta țiunea Băile Felix le are dar care nu sunt cunoscute din cauza accesului.
În concluzie sta țiunea Băile Felix are nevoie de diverse modernizări, investiții,
preocupări mai mari privind promovarea, și crearea de către hotelieri, agen tii de turism, tour –
operatori de oferte turistice care să permită valorificarea sta țiunii din toate punctele de
vedere.

46

BIBLIOGRAFIE
1) Bran F. Dinu M. – Economia turismului și mediului înconjurător, Ed. Economică
București, 1998
2) Cristureanu C., – Economia și Politica Turismului Internațional, ed. Casa Editorială Pentru
Turism Și Cultură ABEONA, București, 1992,
3) Drăgulănescu I.V. – Resurse și destinații turistice, Ed. Pro Universitaria, 2012
4) Glavan V. – Geografia turismului în România, Ed. Fundației România de Mâine,
Bucureș ti, 1995
5) Ispas A. – Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universității Brașov, 2011
6) Ispas, A. – Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010
7) Miron, F. – Geografia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011
8) Pricăjean A, Airinei Ș. – Bogăția hidrominerală din România, Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1981
9) Sandescu I., Folcu ț O.- Performanță, tendițe și riscuri în turismul mondial, București,
2008; Manifestare științifică finanțată parțial de c ătre autoritatea națională de cercetare
științifică
10) Țigu G. – Resurse și destinații turistice, Ed. Uranus, București, 2003
11) Benabdallah J., Tomatis J. – Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2,
Noiembrie 2009
12) Moisi I., David C. – Ghid complet România, Ed. Aquila Oradea, 2007
13) www.cdep.ro
14) www.romanian -spas.ro
15) www.atals.usv.ro
16) bailefelix.net
17) www.baile -felix.bihor.ro
18) forum.egaming.ro
19) www.metropotan.ro
20) www.travelworld.ro
21) www.infoturism.ro
22) www.zamfiroiu.ro
23) www.hrbexpert.ro
24) www.harta -europei.ro
25) aquapark.bailefelix.net
26) www.business24.ro

47
27) turism.gov.ro
28) www.reporterntv.ro
29) www.stiridecluj.ro
30) www.turistul -promotor.blogspot.ro
31) www.felixspa.com
32) www.turistcenter.ro
33) www.booking.com
34) www.turismbailefelic.com
35) www.turistinfo.ro
36) www.baile -felix.net
37) www.cetateaoradea.ro
38) www.ccibh.info
39) www.apuseniexperiecnce.ro )
40) www.bihor.insee.ro
41) www.mdrt.ro
42) www.ziare.com