Coordo nator Știin țific: [611725]

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU

Sibiu, 2020

Lucrare de diserta ție

Aeroportul Interna țional Sibiu RA

Coordo nator Știin țific:
Prof.univ. dr.inginer Lucian Ionel CIOCA

Student: [anonimizat] “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

1

CUPRINS

Capitolul 1:
Conceptul de aeroport
1.1 RA Aeroportul Int ernațional Sibiu
1.2 Conectivitatea regiunei
1.3 Stimulente de atragere a clien ților direcț i
1.4 Planul de activit ăți al Aeroportului Internațional Sibiu
1.5 Master Plan Com ercial la Aeroportul Internațional Sibiu – Politica
Comercială

Capitolul 2:
Strategia de dezvoltare a regiunii deservită de Aeroportul Internaț ional Sibiu
2.1 Evoluția traf icului pe Aeroportul Internațional Sibiu

Capitolul 3 :
Importanța scena riilor de trafic aerian de pasageri și marf ă și a num ărului de
mișcări de aeronave la Aeroportul Interna țional Sibiu
3.1. Prognozele de trafic de pasageri la Aeropor tul Internațional Sibiu
3.2. Poten țialul de dezvoltarea al traficului aerian și cargo la Aeroportul
Interna țional Sibiu
3.3. Concluzii

Anexa 1: R ăspunsur i și prelucrare chest ionare
Tabela de tabele
Tabela de grafice

7
11
12
15
25

36

41

50
53

55

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

2

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE AEROPORT

Sectorul aviației europene este una dintre cele mai performante părți ale
economiei europene si este o industrie de frunte la nivel mondial. 900 de milioane de
pasageri aerieni călătores c in fiecare an in si din interiorul Uniunii Europene,
reprezentând o treime din piața mondială .
Aeroporturile sunt, de asemenea, din ce in ce mai mult privite ca motoare ale creșterii
economice in sine.1 In 2015, Consiliul Aeroporturilor Internaționale a estimat impactul
economi c total al activităților aeroport uare și aviatice la 338 miliarde de euro în întreaga
UE.
Conectivitatea aeroporturilor în Europa variază între aeroporturi. Unele aeroporturi
centrale -hub oferă sute de destinații, în timp ce aerop ortur ile regionale mici of eră doar
câteva căi. Geografia nu este sin gurul factor care determină amplasarea aeroporturilor
internaționale de succes si a companiilor aeriene. Disponibilitatea infrastructurii
adecvate, a forței de muncă si a regimurilor fisca le, p recum si a legăturilo r istorice,
culturale si comerciale joacă un rol important.
Într-o societate globalizat ă conectivitatea reprezint ă un rol extrem de important.Astf el,
una dintre modalit ățile de conectivitate care va fi analizat ă în aceast ă lucrar e este cea pe
cale aeriana .Poziția concuren țială a ora șelor, regiuni lor, țărilor este generat ă de cele mai
multe ori și de conectivitatea acetora, respectiv re țeaua de transport existent ă în arealul
respectiv.Re țeaua de transport aerian genereaz ă beneficii econ omice mari și totodat a de
consum.O înaltă performan ță a transpo rtului aerian minimizeaz ă costurile de c ălătorie
pentru consumatorii acestuia – pasageri, întreprinderi, expeditori, etc.
Un aeroport poate fi definit ca un sistem care servește unei varie tăți de nevoi
legate de cir culația mărfurilor și a pas agerilor, reprezentând o componentă esențială a
sistemului de transport aerian . Serebrisky (2012) afirmă că, în calitate de componente
principale ale sectorului transportului aerian, aeroportur ile joacă un rol -cheie în
catalizar ea dezvoltării sociale și economice la nivel regional, național și
mondial. Betancor (1999) și Graham (2003) subliniază că un aeroport este compus din

1 Sursă:European Commission -Mobility and Transport
https://ec.europa. eu/transport/modes/a ir/airports_ro

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

3
infrastr uctur i care să sprijine prelucrarea aeronavelor, pasageril or și încărcăturii,
deținând astfel una sau mai multe piste, zonele de parcare a aeronavelor, drumurile,
terminalul de pasageri și terminalul de marfă , precum și un turn de control, printre
altele , precu m și departamentele aferente acestora care să asigure desfășurarea
activităților . Fiecare di ntre aceste componente servește unor scopuri diferite care , atunci
când sunt combinate, permit un schimb între mijloacele de transport terestru și cele
aeriene și în dezvoltarea continuă a aeroportului .
În ultimii ani, sectorul aeroportua r a trecut de la o industrie caracterizată de proprietate a
sectorului public și de cerințe naționale, într -o nouă eră a g estionării aeroporturilor, care
începe să fie dominată de sectorul privat și de actorii intern ațion ali. Aeroporturile sunt
acum întrep rinderi complexe ca re necesită o gamă largă de afaceri pentru a satisface
nevoile utilizatorilor lor, la fel ca în cazul o ricărei alte industrii. În plus, reglementarea
piețelor de transport aerian a făcut sectorul a eroportuar mult mai competitiv și a oferit
aeroporturilor s timulente mai mari pentru a dezvolta strategii de marketing inovatoare,
proactive și agresive, astfel î ncât acestea să poată profita de avantajele acestor evoluții.
Prin reglementare au apărut noi tipuri d e modele de afaceri ale companiilor aeriene, cum
ar fi transportatorii low cost, care, în multe cazuri, necesită o abordare complet diferită
de către opera torii de marketing aeroportuar și au încurajat o nouă abatere de la pr actica
anterioară.2 Publi cul călător devine, de asemenea, din ce în ce mai experime ntat și, în
general, solicită mai mult operatorului aeroportului să livreze un produs de calitate care
este str âns legat de un control m ai strict , care im plică o securitate dezvoltată.
Astfel,concep tul de aeroport a evoluat în ultimele decenii. Aceasta nu mai este
văzută doar ca o infrastructură fizică care oferă un transfer modal (de pasageri și de
marfă) î ntre sol și aer (Ashford, 1985). Astăzi este un centru de transpo rt intermodal
orientat spre de zvoltare, o platformă pentru diverse activități comerciale și un partener
pentru dezvoltare economică de imp act pentru regiunea în care acesta se află (ACI,
2006) .
Dezvoltarea activităților comerciale non -aviaționale, sprijinite de componenta de
afaceri, a devenit rapid o sursă importantă de venit. În prezent, aer oporturile sunt acum
spații comerciale inovatoare și diversificate în ceea ce privește mărcile, activită țile și
serviciile comerciale oferite, permițându -le să răspundă noilor tendințe a le cererii ș i să
monitor izeze piața mondială din ce în ce mai com petitivă. Pentru a abord a aceste noi

2 Nigel Halper n,Anne Graham,Airport m arket ing,Routledge,London and N ew Yor,2013 ,p.89

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

4
tendințe, mai multe aeroporturi apelează la modele de gestionare privată , care apar din
cauza constrângerilor bugetare inerente sectorului public, acest lucru f ăcându -se din
necesitatea de a extinde infrastructurile pentru a ține pasu l cu cererea în creștere și
pentru a introduce procese mai inovatoare și mai potrivite pentru noile tendințe ale
pieței (Freathy, 1998).3
Aviația facilitează contactele globale, mobilitate a si comerțul. Stimulează
productivitatea, comerțul,R&D si aduce plus valoare invest ițiilor directe.
Industria aviației este o industrie care sprijin ă aproximati v 12 milioane de locuri de
muncă si 4,1 % di n PIB -ul Europei . Prin urmare, nu este o surpriză f aptul că
conectivitatea in transportul aerian si aspectele de conexi une reprezint ă un subiect
important in discuțiile privind politicile europene.
Relația dintre conectivitate si creșterea economică este o relație interdependent ă care
pot clasifica pozi ția unui ora ș si importan ța acestuia in arealul pe care acest a îl
deser veste.
La rândul ei, si creșterea economică stimulează potentialul de cre ștere a l cererii de
transport aerian. Cu alte cuvinte, există u n cerc vicios intre creșterea conectivității si
creștere a economică.
Europa se află intr-o poziție puternică in ceea c e privește conec tivitate a. De la
inceputul liberalizării europene a transportului aerian in urmă cu aproximativ 25 de ani,
consumatorii a u beneficiat de re țele de rute in interiorul contine ntului precum si
către/din alte regiuni ale lumii .Conectiv itatea ae riană include destinații deservite direct
sau indirect prin diferitele hub -uri existente in marile metropole europene, cu frecven țe
cât mici sau mai mari de zbor.4
Aceste aeroporturi cheie a u contribuit la o conectivitate mai u șoară si mult mai
complex ă,de cele mai multe o ri redu când substanțial costurile consumatorilor pentru a
ajunge de la punct ul A la B .
Acestea au adus beneficii semnifi cative pentru bunăstarea consumatorilor,
precum si câștiguri pentru economia in ansamblu. In cazul in care ac este câști guri vor
continu a provoc ările cu care trebuie s ă se confrunte avia ția vor fi extrem de mari.
Capacitatea suficientă atât in aer, cât si pe infrastructura aeroporturilor si un spațiu
aerian organizat într-un mod foarte eficient sunt esențiale în această pr ivință.

3 Parikshat Singh Manhas,Tur ism durabil și Responsabil ,p.180-197
4 Low Cost Airlines, Airports and Tourism – The case of Faro Airport
https://www.researchgate.net/publication

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

5
În ciuda acestor val ori economice, actualul sistem european de transport aerian
nu funcționează la nivel optim. Cu alte cuvinte, utilizarea spațiului aerian european nu
este eficie ntă. Căile de zbor nu sunt cât se poate de directe, ceea c e duce la pierderi de
timp atât pentru pasageri c ât și pentru companiile aeriene.
Si pentru că fiecare țară are incă propriul spațiu aerian cu reg ulile aferente
acestora, deține un tip de management diferit de la un aero port la altul, echipamente
aeroportua re insuficiente , oameni pu țini sau necalific ați, procese care îngreuneaz ă
întregul sistem; toate acestea duc la întârzieri, costuri mai mari pentru compa niile
aeriene și clienții acestora , blocaje de capacitate, toate aceste impedimente înrăutățind
situa ția pe viitor.
Infrast ructurile aeroportuare joacă un rol important în inima regiunilor în care se
află, precum și în an umite sectoare de activitate, cum ar fi turismul. În ultimii ani,
poziționarea l or a fost modificată din cauza noilor cerinț e ale pieței ș i a noilor ten dințe
care au apărut în sectoarele asociate, și anume sectorul transportului aerian. Noua
poziționare a in frastructurilor aeroportuare necesită noi strategii și o mai bună
gestionare a resurselor și a informațiilor, permiț ând dezvo ltarea unor acțiuni mai
inovatoare, ca re să fie mai adecvate acestor noi ten dințe. Gestionarea cunoștințelor într -o
manieră int egrat ă este în prezent o provocare pentru or ice aeroport, permițându -i să
cunoască î n detaliu cererea, oferta și, mai presus de toate, concure nța cu care se
confruntă .5
Evoluția și maturitatea sectorului transportului aerian au sporit nevoia de
gestiune co merci ală și practici financiare care acordă pr ioritate marketing -ului din
aeroportur i.
Noțiunea de aeroport privat , în conformitate cu Pita (2 008), ne arată potențialul
de dezvoltare mult mai rapid și mai sigur întruc ât:
a. Eliminarea birocra ției, ceea ce îi confe ră o mai mare libertate comercială și
operațională, maximizând dezvoltarea de n oi afaceri, parteneriate și
investiții private;
b. Crearea d e companii aeroportuare cu un model de management mai
profesio nist, care se concentrează pe componente comerci ale și financiare;

5 Economics and M anagement of Tourism :Tend encies and Recent Developments ,Editora Universidade
Luciada ,p.173 -189

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

6
c. Importanța veniturilor aeroportuare, și a nume a celor provenite d in activități
non-aeronautice care permit dezvoltarea întrepri nderii într-un ritm mult mai
accel erat;
Un aeroport, în calitate de factor de facilitare regională, ar tr ebui să motiveze
discuțiile și legăturile dintre parteneri, solicitând schimbul de inform ații care există și
care sunt importante, astfel încât comport amentul și tendințele cererii, precum și oferta
actuală și vi itoare care a fost prognozat ă pentru regiune , să poa tă fi cunoscute în detaliu.
Această atitudine va permite sistematizarea datelor, care este importantă pentru
identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale regiunii și a diferitelor servicii
furniz ate de diferiți parteneri, precum și a opor tunități lor și a menințărilor din partea
concurenților.
Aeroporturile turistice au o cerer e ridicată asociată cu piețele internaționale
pentru pasagerii care călătoresc către aceste destinații în principal în scopuri de
agrement .De exemplu , cazul aeroportul ui Faro, unde din numărul total de pasageri
aproximativ 76 % călătoreau în scop de agreme nt (Fonseca, 2007). În acest sens, este
necesar ca aceste aer oporturi să adopte o atitudine proactivă, încercând să capteze un
nou trafic prin strategii adecvate pent ru a dez volta noi segmente de p iață și a atrage noi
piețe către destinație, ceea ce duce la creșterea fluxurilor de cerere pe tot parcursul
anului. Aceste strategii ar trebui elaborate pe baza unor date actualizate, a unor
informații suplimentare despre zo na de in fluență și, atunci câ nd este posibil, în
coordonare cu alte părți interesate din zonă. Dezvoltarea și schimbul de date și
cunoștințe între p ărțile interesate este una dintre marile provocări din aceste zile,
deoarece aeroporturile reprezintă în un ele zone centrul pentru dezvo ltarea regiunii în
care se află, datorită poziționării lor r eferitoare la companiile aeriene și alte părți
interesate de destinație cum ar fi companiile străine . Poziția lor privilegiată față de
companiile aeriene și părțile in teresate din regiune permite aeroporturilor să
interacțion eze simultan cu clienții lor (c ompaniile aeriene) și cu alți p articipanți din
regiune (părți i nteresate), cu avantaje asociate , ar fi cunoașterea în avans a cererii de noi
rute și dorința de a oferi , precum și nevoile și investițiile viitoare ale părților interesate
din regiune. Un aero port poate juca un rol -cheie în consolidarea strategiilor nu nu mai
pentru compania aeriană, ci și pentru regiune și în principal pentru infrastructura
sa.Această atitu dine ara tă rolul activ pe care un aeroport îl are pe pia ță. În acest sens,
pare importan t ca sinergiile dintre aceste tre i elemente (aeroporturi, compa nii aeriene și

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

7
părțile interesate din regiune) să fie realizate prin intermediul unor strategii concerta te
de de zvoltare a destinației, cu beneficii pentru toat e părțile implicate .
Pentru a ana liza toate a ceste aspe cte mai sus relatate ne vom opri asupra u nei
anali ze mai detaliate a Aeroportului International Sibiu – un aero port de o importanta
mare sau mic ă – în funcție de poten țialul acestuia de a veni în întâmpinarea nevoilor
cetățeniilor din regiunea de servit ă (și nu numai) de acesta.

1.1 RA Aeroportul Interna țional Sibiu
Misiunea Aeroportului Internațional Sibiu pun e accent pe dezvoltarea durabil ă
concentrată pe diversificarea c ontinuă a rețelei de rute in scopul facilitării conexiunilor
aeriene si intâmpinării nevoilor de m obilitate ale comunității de servite.
Aeroportul Internaț ional Sibiu î si propune să e xploateze infrastructura aeroportua ră in
condiții de sigur anță si performanță, pentru susținerea progresului economic si social al
comuni tății.Infrastructura sistemului ae roportuar pune la dispoziție facilități care
insumează st andarde ri dicate si securita te, excele nță in servicii oferite clienților, practici
de sustenabilitate si conservare a mediului, principii economice bazate pe eficien ță.
Aeroportul Interna țional Sibiu deserve ște rute internaționa le su sținute de
companii aeriene diverse printre care c ele mai num eroase fiind cele de ti p low –
cost.Aceste compani i sunt interesate în principal de ob ținerea unor beneficii majore din
partea au torităților în subordinea căruia aeroportul își des fășoara acti vitatea.Ca r ezultat
al acestor condi ții îndeplinite ace ste co mpani i generează un volum de trafic important
datorit ă tarifelor scăzute.Acest lucru face posibil ă atragerea unui număr mare de
pasageri nu doar din aria de captare a aeroportului , ci și potenția li pasageri ai
aeroportu rilor concuren te.Aceste compani i aeriene , datorită realizării unui trafic turistic
mare, a u un impact major în dezvoltarea eco nomică a zonei, a dezvoltării activităților
din zonă sau atragerea operatorilor străini.
Companiile mențio nate mai sus operează cu aeronave de capacitate a locur ilor
mare optând ca opera țiunile aeriene sa se desfă șoare pe aer oporturi secundare. În țară
companiile de tip low cost operează cur se pe aeroporturi de capacitate mai mare sau mai
mică cum ar fi : Otope ni, Iași, Timi șoara, Cluj-Napoca , Bacău, Craiova, Sibiu ,
Constan ța, Suceava și Oradea.
Aviația destinat ă segmentul ui business este desfă șurată după anumite tip uri de
afaceri, Consiliul Interna țional de Avia ție – IBAC , clasifi când operatorii în 3 tipu ri:

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

8
– Comercial: aeronavă operată pentru segmentul business de către un operator
care deține certificat ce ates tă acest l ucru, în s pecial acestea fiind curse charter operate
la cerere;
– Owner – operat ed: curse operate de către proprietarul aeronavei în scopuri de
afaceri ;
Avia ția general este împărțită în următoarel e tipuri de zboruri : zboruri realizate în
scopul agriculturii sau si viculturii, zboruri de verificare și supraveghere, operațiuni
aeriene p entru oc rotirea mediului, zboruri tehnice, zboruri destinate sportului, ope rațiuni
de salvare în situații de alertă privind situațiile de urgen ță, servicii medicale, zboruri
destinate lecțiilor de aviație.
Aeroportul Internațional Sibiu este principalul pu nct de trafic aerian situat în
centru l geografic al României. Aeroportul rea lizează parteneriate pe termen lung cu
companiile aeriene pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a regiunii în care î și
desfășoară activitatea și pentru a a sigura accesul către destinații din întreaga lume
tuturor pasagerilor. La momentu l actual, rețea ua de rute oferită de Aeroportul
Intern ațional Sibiu conectează orașul Sibiu de 1 3 destinații internaționale din 8 țări:
Basel -Elveția, Bruxxelles Charleroi -Belgia, Londra -Marea Britanie, Madrid -Spania ,
Dortmund, Frank furt Hahn, Memmingen, M unche n, Nurnberg , Stuttgart -Germania, Tel
Aviv -Israel, Viena -Austria, precum și de capitala României -București.
Potențialul Aeropo rtului Inte rnațional Sibiu de e deveni un nod de transport din
Transilvania în ceea ce privește trafic ul aerian de pasageri și cargo este unu l
considerabil având în vedere oportunitățile rezultate datorită poziției geografice
coroborate cu infrastructura g eografică a ctuală. Potențialul Aeroportului Internațional
Sibiu estimat de atragere pasageri raport at la suprapunerea teritori ală a SBZ c u cea a
aeroporturilor concurente respe ctiv: CLJ, TSR, OTP, CRA, TGM este de 2.6 milioane
persoane.
Potențialul de captare al Aeroportului Internațional Sibiu a fost estimat considerân d
următoarele:
(1) distanțele egale de timp din punct de vedere al deplasăr ii.
(2) numărul populației rezultat din suprapunerea teritorială a SBZ cu cea a
aeroporturilor concurente respectiv m ai sus menț ionate.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

9
Veniturile Aeroportului Internațional Sibiu revin d in activitățile aeronautice
(care includ tarifele aeronau tice comerc iale, excluse cele cargo ) si cele non -aeronautice
(spațiile comerciale, parcare).
Cunoașterea judicioasă a clienț ilor Aeropo rtului Sib iu oferă regiei posibilități mult mai
eficiente de a utiliza canalele de distribu ție, oportunitățile de piață , factorii de producție,
precum și a activelor.Orientarea spre client este legată direct de bunurile și serviciile
unei organi zații, cât si de inte racțiunea dintre ofertant și client.Având in vedere
activitatea desfășurată de A eroportul Internațional Sibi u, po t fi identificate următoarele
categorii de grupuri țintă:
a.Grupuri -țintă principale – care sunt atrase prin dotările pe care le of eră aeroportul, dar
si de gradul de dezvoltare a zonei unde î si desfășoară activitatea aero portul, pentru că
orice comp anie î si dezvoltă rutele de zbor in funcție de numărul de călători pe care îi
poate atrage; acestea fiind companiile aeriene partenere ca re operează deja zboruri pe
Aeroportul Internațional Sibiu sau c ele care sunt potențiali operatori ai rutelor de interes
cu plecare de pe aeroportul sibian.
b.Grupuri -țintă secundare – care sunt rep rezentate de consumatorii de servicii aeriene
din aria de deservire a Aeroportului Interna țional Sibiu , sau din zonele de destinații spre
care se operează zboruri, precum și aeroportu rile partenere din orașele de des tinații spre
care se operează zboruri de la aeroport.
De asemenea, trebuie avute în vedere și alte grupuri -țintă care pot inf luența în
mod direct sau indirect pie țele-țintă, precum: instituțiile publice, cu accent pe instit uțiile
subordonate autorităț ii tutelare – Consiliului Județ ean Sibiu, org anismele de turism,
mediul de afaceri, comunitatea locală si regională, mass -media.
Pentru fiecar e categorie de grup -țintă, Aeroportul Internaționa l Sibiu trebuie să dezvolte
procese specifice de gestionare a rel ației cu fi ecare în parte.
O colaborare extrem de str ânsă o de țin aeroporturile cu companiile aeriene ,
exist ând astfel o leg ătură continu ă între ace ști parteneri nat urali. De cele mai multe ori
aceștia din p ăcate se blocheaz ă în relaționare, pierz ând op ortunit ățile d e stimulare a
venit urilor, și reducere a costurilor.Rela ționarea continu ă a acestora ar con tribui la
nimic altceva dec ât îmbun ătățirea eficien ței si sporir ea experien ței de zbor al clien ților
direc ți si indirec ți ,re spectiv a pasagerilor.Pentr u ca acest as pect să fie fezabil ,
aeroporturile cât si companiile aeriene ar trebui s ă îsi exploateze la cel mai ridicat nivel
siner giile de fi ecare dat ă când este cazu l, rela ția devenind mult mai otpim ă in acest

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

10
fel.Pentru o dez voltare continu ă și avantaj oasă din punc t de vedere economi c, fiecare
aeroport – în cazul nostru , Aeroportul Interna țional Sibiu – ar trebui s ă își amplifice
orientarea c ătre client, și anume cli enții direc ți ,reprezenta ți prin companiile aeriene.
O analiz ă continu ă si foarte vast ă a nevoilor cl ientului direct, a a șteptărilor acestuia;
transpunerea lor în realizarea produselor și serviciilor , sunt c âteva din com ponentele d e
bază care duc negre șit la o dezvoltare pe termen lung și economic foarte avantajoas ă.
Dezvoltarea aero portului Interna țional Sibiu este str âns legată și de investi țiile acestuia ,
care se fac sub ansamblul de nor me juridice aplicabile în cazul regiilo r autonome, și
anume:
– integral din surse proprii;
– integral din fonduri publice, de către unitatea admi nistrativ teritoria lă;
– din surse propri i si din fonduri publice.

Aeroportul Interna țional Sibiu îsi exercit ă activitatea sub coor donarea
directori lor de departamente numi ți de către Consiliul de Administra ție- aflat la r ândul
sau in subordinea i nstitu ției tutelare , și anume Consiliu l Județean Sibiu.
Printre atribu țiile Consiliul de Administra ție le pute m exemplifica pe urm ătoarele :
a)organiz ează selecția directorilor, numeș te, revocă directorii și stabilește renumerația
acestora in conformitat e cu OUG 109/2011;
b) contractele de mandat sunt încheiate pentru directorii aeroportului ;
c) încheie contracte cu autoritatea tutelară având ca obiect principal reali zarea
managementul ui de conducere a r egiei, care constituie anexă la actul admi nistrat iv de
numire;
d) stabile ște potrivit legii, organi grama și statul de funcții ale Regiei, pe care le supune
si aprobări i Consili ului Județean;
e) dezbate si avizează planul anual de activit ate si raportul anual de activita te;
f) aprobă la propunerea Conducerii Execu tive, indicatorii te hnico-economici cuprin si in
Studiile de Fezabilitate si Documentațiile de avizare a lucrări lor de intervenții pentru
obiectivel e de investiții realizate din fo ndurile proprii ale Regiei; a vizează, la
propunerea Conduceri i Executive, și înaintează spre apro bare Consiliului Jud ețean Sibiu
indicatorii tehnico -economici cuprin și in Studiile de Fezab ilitate si Documentațiile de
avizare a lucrărilor de intervenții pen tru obiectivele de investiții realizate cu finanțare de
la Co nsiliul Județean ;

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

11
g) stabilește planu rile de manageme nt conț inând s trategiile și măsurile necesare pentru
punerea în practică a programelor și proiectelor, mijloacele și termene de aplicare;
h) analizează modul de îndeplinire a planului de î nvestiții, apl anului de dotă ri generale
și reparații curente/capitale;
i) aprobă efectuarea deplasărilor personalului în strainătate, în interes de serviciu, și
rapoartele întocmite du pă efectuarea acesto ra;
j) aprobă Regulamentul de ordine interioară, conform cu normel e specifice aplicate în
spațiile aeroportu are;
k) aprobă, la propu nerea conducerii executive a Regiei, toate categoriile de tarife, cu
excepția tarifelor aeroport uare care se supun aprobării Cons iliului Județean Sibiu.
În ceea ce prive ște activitatea admin istratorilor , aceast a este supus ă unei
evaluari anuale sub monit orizarea institu ției Consiliului Jude țean Sibiu.

1.2 Conectivit atea regiu ii deservită de aeroportul s ibian
a).Conectivitate rutie ră-stare de fapt pentru zona Aeroportului Interna țional Sibiu
– amplasat pe Corido rul IV Paneuropean al reț elei europene de tr ansport TEN -T, cu
acces dir ect la Autostrada A1,Mun icipiul Sibiu b eneficiază de o accesibilitate rutieră
ridicată, ruta Nădlac -Sibiu-București.
– prin intermediul drumului național DN1, benef iciază de o conexiune direct ă cu
principalii po li economici ai regiunii, respectiv municipiile Sebeș, Alba -Iulia ( înspre
vest) si Muni cipiul Brașov înspre est.
– totodată, beneficiază și de o ser ie de conexiuni rutiere către orașele din România si
Europa, prin inte rmediul autogărilor intern e si internaționale .
b).Conectivitate r utieră -nevoi identificate
– creșterea accesibilităț ii orașului în raport cu capitala prin demararea lucrărilor și
finaliz area au tostrăzii Sibiu -Pitești.
– creșterea accesibilității p e plan regi onal.
– redeschiderea segme ntului Săliște -Cunț a de pe autostrada A1.
– finalizarea autostrăzi i A10:Sebeș -Turda

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

12
c).Con exiunile aerien e-stare de fapt
– conexiunile aeriene sunt deserv ite prin intermediul Aeroportului Internațional Sibiu,
situat în zona de vest a orașului, în imediat a apro piere a DN1, respect iv a autostrăzii A1
Nădlac -București.
– la data elaborării prezentei do cumentații, aer oportul din Sibiu operează curse consta nte
între cinci destinații situate în Germania, Marea Britanie și Austria , de pe Aeropor tul
din Sibiu operân du-se deasemenea și curse interne.
d).Conexiu nile aeriene -nevoi identif icate
– operarea unor cur se interne.
– diversificarea destinațiilor accesibile.
Altă categorie de zone, de această dată de relevanță municipal ă și regională sunt
cele legate de accesibili tate, producție, sănătate publică și invățămâ nt universitar.
Congruența locației aeroportului i nternațional cu zona industri ală vest reprezintă în
continuare principalul motor economic și se preconizează acceler area dezvoltării, în
tandem cu zona industria lă est, care poate acomod a mai multe investiț ii.

1.3.Stimulente de at ragere și stimulare a cli enților direc ți – companii le aeriene la
Aeroportul Inte rnațional Sibiu
Potrivit autorilor Nigel Halpern și Anne Grah am6, unul dintre princi palii factori
de infl uență în alegerea unui aerop ort de către compa niile aeriene, cu precă dere în cazul
celor de ti p low -cost est e reprezentat de discount -urile oferite la tarifele aeroportuare.
Astfel, Aeroportul Internațional Sibiu în procesul de gestio nare a relațiilor cu c lienții săi
vine în întâmpi narea așteptărilor acestora prin acordare a nediscriminatorie a uno r
facilități, respectiv reduceri asociate tarifelor a eropo rtuare.
Nivelul taxelor aeroportuare reprezint ă un stimulent important în atragerea
companiilor aeriene, atunci când ele sunt compe titive, sau dimpotri va, pot îndepărta
companiile aeriene în cazul în care aeropo rturile concurente practic ă taxe aeroportuare
mai atractive. De aceea este important ca Aeroportul Interna țional Sibiu s ă practi ce
tarife competitive pentru atragerea și păstrarea operatorilor aer ieni low -cost. În prezent
taxele pentru pasage ri sunt compet itive, fiind la nivelul celor practicate de a eroporturile
concurente din T ârgu Mure ș și Craiova, însă tarifele de aterizare sunt destul de ridicate,

6 Nigel Halpern,Anne Graham,Airport m arketing,Routledge,London and N ew Yor,2013 ,p.54

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

13
fiind d epășite doar de cele de pe aeroportul Ot openi, în timp ce tax ele de securitate sunt
printre cele mai mici din randul aeroporurilor analizate.
Prezint mai jos taxele de aeroport practicate de aeroporturile c oncurente.

Tabelul 1: Taxe practicate de aeroporturile concurent e:

Taxe
Pasageri Taxe Pasageri
(EUR/pax) Taxe aterizare
(EUR/tona) Securitat
e Iluminare Tarif
dezvoltar
e
Curse
Internationa
le Curse
Intern
e Curse
Internationale
si interne (EUR/pa
x) (EUR/t ona
) (EUR/pa
x)
Sibiu 2,5 2,5 6,3 1 1,5
Cluj-
Napoca 6 6 6 5 2,55 5
Targu
Mures 2,2 2,2 3,04 1 2,1
Timiso ara 8 8 5,5 3 2,1
Otope ni 14 2 7 5 2
Craiova 2,5 2,5 3 3 1,5
Sursa AIP Rom ânia

Aeroportul International S ibiu practic ă discounturi asociate tarifelor de aeroport
pentru clien ții dire cți , scopul final fiid cel de cre ștere a volumului de trafic de
pasageri.Aceste discounturi sunt aplicate la num ărul de aterizari și decol ări de pe
aeroport a fiec ărei aeronave de ținute de o companie aerian ă, adunate în cursul unei luni.

Număr de ateri zări pe
lună Discount%
4-16 5
17-24 10
25-32 15

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

14
33-40 20
41-48 25
49-56 30
57-64 40
65-72 45
73-80 50

Aeroportul ofer ă aceste reduceri clientului în baza unui contract încheiat între
cele doua p ărți.
Întrucât acest aspect legat de costurile de aterizare sau decolare este foarte important
pentru o companie aeriana, și doar acest lucru face po sibilă existen ța acesteia pe
aeroportul sibian, se recurge astfel la încheierea unui parteneri at pe termen lung între
cele doua p ărți prin aplica rea unui instrument foarte des utilizat de c ătre regiile
autonome și anume realizarea unui ajutor de stat la înființarea parteneriatului.
Companiile eligibile sunt cele de tip low -cost, pentru înființarea s au stabilirea unei baze
pe aeroport care oferă la rândul ei noi oportunit ăți de c ălătorie ven ind în întâmpinarea
clien ților indirec ți ai aeroportului și anume pasagerii , cu noi rute și frecven țe. Cu c ât
destinațiile sunt mai numeroase și mai profitabile, c u atât creșterea volumului de trafic
este mai semnificat ivă. Acordarea reducerilor la tarifele aeroportuare reprez intă în cele
din urma o p ârghie în consolidarea pozi ției regiei autonome pe pia ța regional ă și nu
numai.
În vederea dezvoltării aeroportului , a ext inderii operațiunilor și diver sificării
rețelei de rute, în cursul anului 2013 Aeroportul Internațional Sibiu, pr in intermediul
autorității tutelare Con siliului Județean Sibiu, a inițiat demersurile necesare în vederea
obținerii ajutorului la înființare pentru companiile aeriene existente pe aeroportul sibian.
Având la bază not ificarea prealabilă a autorităților române, Comi sia Europeană a
considerat schema ca fezabil ă, avându -se în vedere îndeplinirea condițiilor de
eligibilitate în ceea ce privește Aerop ortul Internațional Sibiu.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

15
1.4 Planu l de activități la Aeroportul Interna țional Sibiu
Elaborarea Planului de Activități al RA Aeroportul Internațional Sibiu pentru 201 8
a avut în vedere urmatoarele pr incipii:
• Asigurarerea une i dezvo ltări durabi le a entită ții;
• Nece sitatea a sigurăr ii continuității inițiativelor și acțiunilor;
• Nece sitatea îmbunătățirii cont inue a performan ței tutor proceselor derulate în
cadrul regiei;
• Nece sitatea at ingerii obiectivelor stabilite de Autoritatea Tu telară prin Scriso area
de Așt eptări;
Planul de Activități al RA Aeroportul Internațional Sibiu reprez intă transpunerea
prevederilor prevăzute în Regulamentul de Organizare si Funcționare al RA Aeroportul
Interna țional Sibiu, regulament care se aprobă pr in hotărâ ri ale autor ității tute lare
privind obligația Con siliului de Adm inistraț ie de a prezenta Con siliului Județean un
plan de activități anuale.

Direcții strateg ice
Prin HCJ 291/2017, Autoritatea Tutelară (Con siliul Județean Sibiu) a aprobat
Planul de A dministrație al RA Aeroportul Internațional Sibiu (componenta de
administrare) pentru perioada 2017 -2021, fi ind stabilite direcțiile pr incipale de acțiune
pentru îndeplinirea obiectivelor indicate în scrisoarea de așteptări.
Conform Strategiei în domeniul aviației pentru E uropa, pe agen da de lucru se afla
studiul unor aspecte priv ind tarifele de aeroport, precum și prestarea serviciilor de
handl ing. Aceste demersuri pot conduce la modificări ale prezentului cadru d e
reglementare european, cu aplicabilitate pentru RA Aeroportu l Internațion al Sibiu.
Începând cu anul 2018 s -a implementa t astfel o nouă politică de suport pr in aplicarea
principiului investitorului privat prudent.
În Decembrie 2017 a fost emisă decizia privind aprobarea Ghidului Solicitantului p entru
Dezvo ltarea Infrastructurii Aeroportuare, aferent Obiectivului Specific 2 ,3 (O.S) –
Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor, din cadrul Axei Prioritare
2 (A.P.) Dezvoltarea unui sistem d e transport multimodal, de calitate, durabi l și
eficie nt. În acest context, în cursul anului 2018 se vor demara activități le aferente
accesării fondurilor necesare f inanțării efortului investi țional prevăzut în Master Planul
General de Transport pentru Aer oportul Internațional Sibiu.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

16
Operatorii
Pentru o continuă dezvol tare a pieții de t ransport naționale si regionale, anali zând
secțiunea Riscuri din rapoartele anuale către acțion ari ale operatorilor cu cea mai mare
evoluție pe piața d in România (Wizz Air , Rynair), rezultă că aceștia acordă o impor tanță
deoseb ită următoa relor aspect e:
• Rezultatul negocierilor Brexit în privința menț inerii actualelor aranj amente de
către OpenSky (Acest aspect ar putea afecta numărul de pasageri care călătoresc
direct sau indirect pe direcția Sibiu-Londra)
• Comapia aeriană Rynair con sideră că invest igațiile comi siei europ ene cu privire
la ajutoarele de stat ar pute a conduce spre o reorientare a companiei cu
precădere spre aeroporturile private (de și admite că numărul acestora este totu și
redus în Europa).Totodată, acest operator indică aj ustar ea stategiei sale globale
spre utilizarea aeroporturilor pr incipale. Operatorul aerian WizzAi r menționează
că litigiile sale referitoare la ajutoarele de stat nu vor produce modificări
semnificative.
• WizzAir anunță creșterea n umărului de aeronave de tip A3 21 în flota s a și indică
menț inerea si pe viitor a acestui trend.
• Rynair con sideră că nivelu l tarifelor ae roportuare reprez intă în continuare un
aspect important în cadrul negocierilor cu aeroporturile, iar dat ă fiind marja mi că
profit / pasageri specifică acestei compan ii, creștere a acestora p oate influența
rezultatul f inanciar al unei rute.

Contextul intern
Anul 2017 a reprezentat momentul ajungerii la termen a contractelor de mandat
pentru Con siliul de Adm inistrație și conducerea executivă. În urma parc urgerii et apelor
legale, a f ost realizată selecția noi echipe de conducer e, fiind asigurată cont inuitatea
actului managerial. În conformitate cu prevederile legii 111/2016 se vor completa
documentele programatice corespunz ătoare perioadei 2017 -2021 cu aspe ctele afer ente
Planul ui de M anagement elaborat de c onducerea executivă. Totodată, se vor stabili, pr in
negocierile cu Autoritatea Tutelară, indicatorii de performanță anuali.
În anul 2018 este previzionată negocierea noulu i Contract Colectiv de Muncă la ni vel de
unitate, cu po sibile influențe asupra costuri lor de personal.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

17
Pentru anul 2018 o peratorul WizzAir a anunțat intenția de a deschide încă 5 rute noi și
extinderea activităților pr in suplimentarea numărului de aeronav e cu baza pe Aeroportul
Internațion al Sibiu.Această dezvoltare c reează premizele une i creșteri semnificative a
traficului de pasageri și aeronave cu implicații asupra veniturilor și cheltuielilor regiei.
În anul 2017 a fost realizată conver sia certificatu lui de autorizare a Aeroportului
Internațion al Sibiu ca urmare a aplicării Regulamentulu i (UE) Nr.138/2014 al C omisiei
prin care se stabilesc cer ințele tehnice și procedurile adm inistrative referitoare la
aerodromuri în termeiul Regulmentului (CE) nr. 216/ 2008 al P arlamentului European și
al Consiliului. În acest context, a fost elaborat și aprobat un plan de măsuri corective
pentru perioada următoare (2018 -2023) pentru a sigurarea conformității cu prevederile
documentelor de reglementare.

Activități
În procesul de planificare a activităților regiei p entru anul 2018, s -au luat în considerare
prevederile Scrisorii de Așteptări a Consiliului Județean și măsurile propuse în
componenta de adm inistrare a Planului de Adm inistrare aferent perioadei 2017 -2021.
Pentru stabilirea unor măsuri concrete, s -au grupa t obiectivele pe următ oarele trei
direcții principale de acțiune:
• Obiective ec onomice – cu imp licații asupra performanței f inanciare a regiei
• Obiective operaționale – aferente volumului și modul de desfășurare a
activităților de bază
• Obiective cor porative – aferente relației cu comunitatea și Autorit atea Tutelară,
precum și cele cor espunzătoare controlului intern
Pentru componentele economice și operaționale au fost efectuate analize de tip
SWOT, iar opțiunile de atingere a obiectivelor corporative ale regiei au fost evaluate
luându -se în considerare obligațiile legale aplicabile .
Întrucât evoluți a traficului aerian este în continuă creș tere pe Aeroportul Internațional
Sibiu, rolul acestuia în comunitate se va accentua, iar impactul său socio -econom ic va
deveni unul important. În acest sens, relațiile c u comunitatea se vor ax a pe următoarele
direcții:

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

18
Obiectivele relației cu comunitatea
• Promovarea rolului benefic al aeroportului pentru dezvoltarea arealului deservit
prin facilitarea mobilității po pulației, stimularea turismului și a industriilor
orizonta le;
• Conștientizarea comuni tății cu privire la op erațiunile desfășurate pe aeroport,
necesitatea protecției traficului aerian, rolul controlului obstacolării, al culturilor
în zonele adiacente aeropo rtului. Totodată, se va avea în vede re nece sitatea
menț inerii unei comunicări pozitiv e priv ind impactul negativ al aeroportului
(zgomot, creșterea congestiei căilor de acces);
• Comunicarea promptă și corectă a informațiilor relevante l egate de activitățile
aeropor tuare și aisgurarea transpare nței acțiunilor regiei. (întârzieri, anulări de
curse, evenimente imp ortante, etc;)
Măsuri
• Se va iniția un program de informare a comunității (arealul deservit) care va
conține tipurile de informa ții relevante, mediu de comun icare, momentul
comunicării, f ormatul acestuia, etc.)
• Se vor organiza șed ințe de lucru periodice cu autoritățile publice locale
(primării) pentru conștientizarea rolului aeroportului și a interacțiunii acestuia cu
comunitatea ( obstacolare, culturi, e tc.)
• Se va actualiza pag ina de web a aeroportului cu o secț iune dedicată comunităț ii
pentru facilitarea schimbului de informații de interes general

Analiza SWOT genarală

Puncte tari
• Evoluția pozitivă a traficului de
pasageri, respec tiv a veniturilor
din activitatea pr incipală
• Premize pe ntru menț inerea
trendului crescător
• Existența unei c orelări între
nivelul tarifelor pentru Amen ințări
• Modificări ale strategiei
operatorilor aerieni
• Creșteri ale costurilor de
personal ca urmare a
modificărilor legislative si/sau
CCM
• Creșteri ale costuril or de

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

19
activitățile non -aero și nivelul
traficului
• Grad de complexitate redus al
operațiunilor financiare
derulate
• Data fiind recentă a
modernizării suprafețe lor,
cheltuiel ile de mentenață sunt
la un nivel redus
• Grad redus d e îndatorare a
regiei
• Autorizarea regiei ca agent
cargo abilitat personal ca urm are a
suplimentării numărului
• Creșteri ale cheltuielilor de
exploatare in corelare cu
traficul
• Mobilitate crescută a
personalului – costuri de
instruire ri dicate
• Dezvoltarea act ivităților non –
aero pr in reducere a spațiilor
destinate pro cesării pasagerilor
Puncte slabe
• Nivel semnificativ al
transferurilor de la Con siliul
Județean
• Nece sitatea efectuării unor
cheltuieli pentru investiții in
dezvoltarea capacită ților de
procesare
• Necesitatea efectuării unor
investiț ii pen tru a sigurarea
conformării cu R139/2014
• Grad r edus de externalizare al
activităților non -critice
• Sistemul de inregistrare și
analiza f inanciară are
performanțe reduse
• Procesul de monitorizare al
performanței operațion ale este
insuficient dezvoltat Oportunități
• Aprobarea MGPT si a Ghidului
Solicitantulu i pentru
dezvoltarea infrastructu rii
aeroportuare POIM
• Eligibilitatea AIS pentru
accesarea f inanțării pr in POIM
• Intenația unor societăți private
de a dezvolta activități conexe
(mentenață,cargo)
• Atingerea unor valori ale
traficului c are pot a sigura
fezabil itatea unor activități
conexe
• Negocierea indicatorilor de
performanță cu Autoritatea
Tutelară conform prevederilor
Legii 111/ 2016
• Reducerea cheltuielilor per

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

20
• Posibilități reduse de f inanțare
a investițiilor pr in fonduri
proprii
• Master Plan -ul aferent
dezvoltării aeroportului
necesită o corelare cu actualele
condiții de trafic pasager,proporțional cu traficul
• Existența unor suprafețe si
clădiri transf erate de la MapN
in scopul utilizării acestora
pentru ac tivitățile de aviație
• Posibilitatea introducerii un or
servicii orientate pe diverse
tipuri de pasageri (Bus iness,
VIP)
• Posibilitatea creșterii veniturilor
prin creșterea capacităților
parcării
• Diver sificarea activităților
regiei in domeniul transportului
de mărfuri

Măsuri si acțiuni
• Stabilirea valorilo r indicatorilor de performanță anuali în vederea negocierii
acestora cu Autoritatea Tutelară
• Stabilirea centrelor de cost și a linilor de servicii de monitorizarea acestora
• Organizarea evidențierii cheltui elilor și veniturilor d in actiivtățile SIEG si non
SIEG și utilizarea unei metodologii transparente de calcul
• Reevaluarea indicatorilor de performanță (KPI) la nivelul fiecărui compartiment
și corelar ea acestora cu indicato rii globali.Stabilirea unor valor i țintă și
implementarea unui sistem de stimulare a atingerii obiectivelor
• Analizarea oportunităților de externalizare a unor activități non -critice
• Realizarea unui plan de măsuri și a unui calendar p entru accesarea f inanțării prin
POIM a necesarului investițional
• Analiza oportuni tății achiziției sau dezvo ltării unui sistem informatic specializat
pentru înregistrarea și prelucrarea datelor f inanciare și operaționale

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

21
• Stabilirea unor pr incipii de bază pr ivind politica de perso nal și corelarea
prevederilor CCM cu aceste pr incipii.Elab orarea și inițierea implem entării unui
program de cariere pentru reducerea mobilității personalului,motivarea acestuia
și creșterea performanțelor
• Actualizarea Policitii Comer ciale și a Master Planu -lui Comercial cu indicarea
servi ciilor aero/non aero prio ritare și a perspectivelor de dezvoltare pentru
următoarea perioadă programatică
• Analizarea po sibilităților de diver sificare a serviciilor de deservire a pasagerilor
prin orientarea spre diverse cat egorii de pasageri (VIP/CIP -Comme rcial
Important Person/Re gular)
• Analizarea po sibilității creșterii veniturilor d in activitățile non -aero pr in
extinderea acestora și a politicii tarifare
• Identificarea si exploatarea po sibilităților d e realizare a parteneri atelor cu
societățile interesate de dezvoltarea unor facil ități in arealul aeroportu lui
• Inițierea demersurilor pentru actualizarea Master -Plan-ului de dezvoltare al
aeroportului pentru perioada 2020 -2035
• Actualizarea Planului de Afac eri și corelarea acestu ia cu planurile investiționale
și indicatorii de performan ță stabiliți
• Măsuri pentru menț inerea creșterii veniturilor d in activitatea de bază pr in
stimularea traficului (acțiunile sunt prevăzute la obiectivele operaționale)

Obiecti ve operaționale
• Creșt erea traficului de călători (creștere capacitate și creștere trafic)
• Creșterea număru lui de dest inații oferite de c ătre companiile existente pe
aeroport de tip low cost
• Eficien ța mai semnificativ ă în serviciile oferite pasagerilor

În cee ce privește desfășu rarea activită ții operaționale la aeroport, aceasta este str âns
legată de infrastructura de care aeroportul dispune. Platforma veche a aerop ortului de
21.000 m² în prezent s -a ext ins ajung ând la 58.500 m², ofer ind 16 pozi ții de parcare de
aeronave astfel:
– locurile 01,16 – pentru aeronave cu litera de cod C;
– locurile 02, 03 – aeronave tip B737 -900;

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

22
– locul de parcare 04 – aerona ve tip A318;
– locuril e de parcare 05, 06, 11, 12,13, 1 4, 15 – pentru aeronave tip B;
– locul de parcare 07 – pentru aeronave tip SAAB 20 00;
– locurile de parcare 8, 9, 10 – pentru aeronave tip B737 -800;
– locul de parcare nr. 16 se g ăsește pe platforma 2 și este folosit ca pozi ție
izolată de parcare.

Capacitatea p ortanta este de 56 R/D/W/T pe toata suprafa ța de mi șcare a aeroportului.

Analiza SWOT opera țională

Puncte tari
• Infrastructura relativ nouă și
adecvată traficului deservit
(aeronave)
• Arealul deser vit are un
potențial tur istic ridicat
• Este prognozată men ținerea
creșterii PIB la nivel ul
regiunii
• Conexiunile rutiere cu arealul
deservit sunt la nivel de
autostradă
• Grad de conectivitate ridicat,
datorat operatorilor
tradiționali (curse de legătură)
• Poziția geografică centrală
• Certificarea conform
R139/2014 fără restricții
semnificative pr ivind operarea
aeronavelor
• Existența studiilor de piață Amen ințări
• Modificarea po sibilităților de
stimulare a creșterii traficului
prin ajutor de stat
• Posibile modificări ale strategiei
operatorilor aerieni
• Operar ea simultană a mai mult or
aeronave conduc e la n ecesitatea
suplimentării personalu lui și
echipamentelor pe anumi te
intervale orare
• Formarea unei poziții dom inante
a unor operatori pe AIS –
reducerea puterii de negociere a
regiei
• Reoperaționalizarea
Aeroport ului Târgu Mureș
corobo rată cu practicarea unor
tarife inferioare AIS

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

23
pentru arealul deservit
• Autorizarea operării la CAT II
(condiții de vizibilitate <550
m și mai mari de 230m)
• Majo ritatea echipamentelor d e
deservire sunt în perioada de
exploatare normală
Puncte sla be
• Creșterea nivelului de
cong estionare a fluxurilor de
pasageri
• Facilitățile pentru a sigurarea
interconectivitatea modurilor
de transport sunt
subdezvoltate
• Capacitatea limit ată a
infrastructurii ( postanța
suprafețelor li mitează
greutatea maximă a
aeronav elor)
• Nivel redus al indicator ului
OTP (On Time Performance) Oportunități
• Extinderea flotei de aeronave a
principalilor operatori pe piaț ă
din România
• Dezvoltarea bazei de ope rare
WizzAir
• Posibilita tea reconfigurării
terminalului de pasageri în
sensul ext inderii zonelor
destinate proce sării
• Posibilitatea ext inderii
facilităților (zonele adiacente
terminalului)
• Posibile limitări de capacitate la
aeroporturile concurente
• Posibila aderare la spațiul
Schengen ar facilita conex iunea
cu Bucureștiul
• Sibiul-Capital a gastronomică a
Europei 2018 – aflux
suplimentar de pasager i

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

24

Măsuri si acțiuni
• Implementarea proiectului de reconfigurare a spațiilor d in terminal în vederea
creșterii capacităților de pr ocesare
• Implementarea proiectulu i de reconfigurare a fluxurilor de acces și defluire și a
parcării aeroportului
• Realizarea unei analize Task & Resource pentru procesele de deservire a
aeronavelor în vederea stabilirii necesarului de pers onal și echipamente și pentru
monitorizarea timpilo r
• Elaborarea unui plan de măsuri pe ntru implementarea noilor scheme de
stimulare a traficului bazate pe testul operatorului privat în economia de piață
(principiul investitorului prudent)
• Realizarea unei a nalize a noilor condiții de trafic și actualizarea studiilor de
caz/piață realizate pâ nă în prezent.Selecția ru telor prioritare pen tru concentrarea
eforturilor de dezvoltare a acestora
• Realizarea unei mape de prezentare cu oportunitățile oferite de Aeropor tul
Internațional Sibiu, (t ransport pasageri – rute prioritare, transport marfă / cent ru
logistic – facilități oferite, mentenanță aeronave )
• Stabilirea unei agende de întâlniri / participări la confer ințe si workshop -uri
pentru promovarea oportunităților oferite de Aeroportul Internațional Sibiu,
inclusiv metodologia de abordare a intâlnir ilor, prospecția pieții, studiul
partenerilor, etc. Diversificarea numărului de operatori aerieni care utilizează
Aeroportul Internațional Sibiu
• Elaborarea unei analize cost-beneficiu pentru implementar ea sistemelor avansate
de procesare a pasagerilor de tip CU TE (Common Use of Term inal Equipment)
si CUSS (Common Use of Self -Service) pentru creșterea capacităților de
deservire
• Analizarea po sibilităților de realizare a unei autogări în perimetrul aeroport ului
pentru facilitarea conexiunilor intermodale

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

25

Planul de activități pen tru 2018 al RA Aeroportu l Internațional Sibiu reprez intă
transpunerea în măsuri concrete a prevederilor componentei de adm inistrare a Planului
de Adm inistrare și se cons tituie în baza pentru comp onenta de management a acestuia.

1.5 Master Plan Comer cial l a Aeroportul Interna țional Sibi u – Politica
Comercială
Master Planul Comercial al R.A. Aeroportul Internațional Sibiu are drept scop
crearea unui cadru general care să cupr indă inform ații cu privire la politica comercială a
Aeroportului Internațion al Sibiu.
Politica comercială a Aeroportului Internațional Sibiu are drept componente
politica de închiriere a spațiilor disponibile cu dest inație comerci ală și politica de
închiriere a spați ilor disponibile cu dest inație de afișaj reclamă și publicitate d in incinta
terminalului de pasageri al R.A. Aeroportul Internațional Sibi
Politica comercia lă a R.A. Aeropo rtul Internațional Sibiu concură la at ingerea
următoarelor obiective stra tegice gener ale ale regiei:
– Creșterea competitivi tății economice a reg iei pr in creșt erea v eniturilor d in
activitățile non -aeronautice, in vederea susț inerii capacități i de f inanțare a
activității regiei;
– Dezvoltarea segmentului de activități non -aeronautic e;
– Diver sificarea serviciil or dest inate pasageril or.
Obiectivul strategic al politic ii comerciale a R.A. Aeroportul Internațional Sibiu
constă in exploatarea si valori ficarea spațiilo r comerciale și de pu blicitate disponibile, în
condiții de eficiență econ omică.

a.Politica priv ind inchirierea spațiilor comerciale / Prețul de inchiriere

Politica comercială a R.A. Aero portul Internațional Sibiu priv ind prețul de
închiriere al spațiilor comerciale d in terminalul de pasageri a fost aprobată pr in
Hotărârea Con siliului de A dministrație nr . 2 din 20.02.2015.
Aceasta prevede faptul că prețul de inchiriere al spațiilor comerci ale este
compus d in două componente: o componentă fixă si o componentă variabilă –

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

26
propor țională cu numărul de pasa geri îmbarcați in ultimele 12 luni ( intregi din punct de
vedere calendarist ic), premergătoare datei de început a procedurii de licitație.
Toate procedurile de licitație organizate în vederea închirierii spa țiilor
comerciale (exclu siv spațiile cu dest inația ticketing si spațiile de stinate coord onării
activită ții de handl ing), au u n preț de pornire la licitație.
Prețul de inchiriere stabilit în urma licitației (prețul la care se adjudecă spațiul)
are două componente, astfel:
– 50% – componenta fixă;
– 50% – componenta variabilă, proporți onal cu număr ul de pasageri î mbarcați în
ultimele 12 luni ( întregi d in punct de vedere calendaristic) premergătoare datei
de început a procedurii de licitație, număr ce se comunică participanților la
proce dura de licitaț ie prin caietul de sarc ini și considerat „număr d e referință”.
Pentru primul an de co ntract, începând cu data predării spa țiului închiriat (data de la
care se va achita chiria), componenta variabilă va fi egală cu componenta fixă a chiriei,
urmând ca, începând cu cel de al doilea an de cont ract, această componentă varia bilă să
se modifice anual, proporțional cu creșterea numă rului de pasageri îmbarcați in ultimele
12 luni ( intregi d in punct de vedere calendaristic), raportată la numărul total de pasageri
îmbarcați în ultimele 12 luni ( întregi din punct d e vedere calendar istic) premergătoare
datei de inceput a procedurii de lic itație.
Chiria stabilită as tfel la începutul fiecărui an de contract, va rămâne neschimbată
timp de 12 luni.
În cazul în care, la st abilirea componentei variabile în oricare an de c ontract,
începând cu anul al doilea, s e înregistrează scăderi ale numărului de pasageri îmbarcați
față de numărul de refer ință, componenta variabilă va avea aceea și valoare cu cea d in
primul an de contract.
De asemenea, în vederea creșterii ve niturilor din activitățile non -aeronautice ,
prin Hotărârea nr. 6/12.06.2015 s -a aprobat o nouă modalitate de stabil ire a chiriei
pentru spațiile cu dest inația „birou rent a car”. Astfel, pentru operatorii re nt a car care
închiriază spații pentru desfășurar ea activități i specifice în Aeroportul Internaționa l
Sibiu și care intenționează să oper eze în aceste spații mai mu lte branduri, la prețul
adjudecat în urma licitației se adaugă un procent de 50% d in acest p reț pentru fi ecare
brand operat, începând cu cel de-al doilea brand.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

27
La stabilir ea politicii comerci ale priv ind prețul de închiriere al s pațiilor
comerciale d in terminalul de pasageri au fost luate în considerare următoarele obiective:
– Creșterea interesulu i agenților economici pentru închirierea spațiil or comerciale
din terminalul de pasageri pr in încheierea contractelor de închiriere a spa țiilor
comerciale pentru o perioadă de 3 (trei) ani, cu po sibilitatea de prelungire pentru
încă 2 (doi) ani, această pe rioadă permi țându-le amortizarea investiției inițiale
din spațiul respe ctiv.
– Creșterea veniturilor d in activitățile non -aeronautice, dat fiind faptul că creșterea
numărului de curse aeriene și, implicit, a numărului de pasageri și însoțitori care
tranzitea ză și accese ază serviciile oferite în spațiile c omerciale gen erează
creșterea po tențialului comercia l al spațiilor cu această dest inație.
– Creșterea satisfacției pa sagerilor și însoțitorilor acestora pr in oferirea unei game
cât mai variate de servicii.
Dura ta de închiriere
Conform politicii comerciale a R.A. Aeropor tul Internațional Sibiu priv ind
închirierea spațiilor comerciale, durata de închiriere a spațiilor com erciale este de 3
(trei) ani, începând cu data semnării contractului de către părți, cu po sibilitatea de
prelungire pentru încă 2 (doi) ani, prin încheier ea unui act adiționa l scris, înainte de
ajungerea acestuia la termen.
Procedu ră de închiriere
Procedur a de închiriere aplicabilă pentru spațiile comerciale este licitația
deschisă cu strigare. Sco pul organ izării procedurii de licitație este închirierea s pațiilor
comerciale d isponibile d in incinta term inalului, în scopul exploatării lor conform
destinațiilo r stabilite pr in caietele de sarc ini si prin contractele de închiriere.
Legislația aplicabilă
Procedura de închiriere a spațiilor comercial e disponibile din cadrul term inalului
de pasageri al R.A. Aeroportul Internațional Sibiu se organizează și se desfășoară în
conformitate cu prevederile acte lor normative.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

28
b.Politica de închiriere spații cu destina ție afiș aj reclamă și publicitate
Aeroportul Internaționa l Sibiu oferă spre închiriere spații indoor și outdoor către
terțe părți, în scopul desfășurăr ii de către ace stea de activități de expunerii de reclamă .
Spațiile de afișaj reclamă și publicit ate disponibile pentru închiriere la R.A.
Aeroportu l Internațion al sunt prezentat e în cadrul unui ca talog publicat pe web site-ul
www. sibiuairpor t.ro, în cadrul acestuia fi ind prezentate detalii priv ind denumirea
suportului de afișaj, locația suportului, di mensiune, tarif , număr bucăți disponibile,
perioada de închirier e .
Spațiile de afișaj reclamă și publicitate disponibile pentru închiriere la R .A.
Aeroportul Internațional sunt:
A. Spații de afișaj reclamă și publicitate indoor.
B. Spații de afișaj reclamă și publicitate out door.
Prețul de închiriere/Modalita te de închiri ere
Politica come rcială a R.A. Aerop ortul Internațional Sibiu priv ind prețul de
închiriere al spațiilor de afișaj reclamă și publicitate d in cadrul aeroportului a fost
aprobată pr in Hotărârea Co nsiliului de Administrație nr. 37 d in 13.06.2014 și prin
Hotăr ârea Consiliului de Adm inistrație nr . 39 din 18.07.2014.
Prețurile de închiriere p entru spațiile cu dest inație afișaj reclamă și publicitate nu
includ TVA și reprez intă preț de pornire la licita ție.
Durata de închiriere
Perioada de închirier e pentru spaț iile de publicitat e indoor este de minim 1 (o)
lună și maxim 1 (un) an, iar pentru s pațiile de publicitate outdoor — minim 3 (trei) luni
sau 6 (șase) luni și maxim 1 (un) an.
Procedura de închirie re a spații lor din incinta Aeroportului Interna țional Sibiu se
face pr in licitație simplificat ă.
Legislația aplicabilă
Procedura de închiriere a spațiilor comerciale disponibile d in cadrul term inalului
de pasageri al R.A. Aeroportul Internațional Sibiu se organize ază și desfășoară în
conformitate cu preveder ile următoa relor acte nor mative pr ivind bunurile și organizarea
regiilor autonome.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

29
Dispoziț ii priv ind publicitatea în cadrul R.A. Aeroportul Internațional Sibiu
Publicitatea pe spațiile de afișaj recl amă și publicitate ce urmează a fi utilizate
de către chiri aș și care fac obiect ul închirierii s e realizează cu respectarea prevederilor
legale în vigoare priv ind publicitatea.
Nu sunt acceptate reclame / campanii publicitare sau activități de promovare
care nu resp ectă dispozițiile legale, bunele mor avuri sau cel e care constituie pub licitate
politic ă. Totodată conț inutul reclamelor va fi unul care n u se va abate de la anumite
norme . De asemenea, nu sunt acceptate reclame / campanii publicitare sau activită ți de
prom ovare care intră in concurență direc tă cu activit ățile si serviciile p restate de către
Aeroportul Internațional Sibiu.
Conț inutul materia lelor publicitare și al mesajelor publicitare transmise, vor fi
conform prevederil or legii aferente.
Recepția spațiilo r închiriate
Predarea -primirea spați ului închiria t se realiz ează pe ba ză de proce s ver bal d e
predare – primire, semnat de reprez entanții a utorizați ai ambelor p ărți. Întocmirea
procesului verbal de predare – primire spațiu închiriat se realizează atât la predar ea spre
folos ință a spațiului închiriat, câ t și după expirarea t ermenului p revăz ut în contractul de
închiriere.
Având în considerare specificul activității aeroportuare, chiriașul spațiilor
închiriate se obligă, în mod irevocabil, să respect e procedu rile d e acces și securitate în
incinta aeroportul ui în mod corespunzăt or, în timp util și în totalitate. Reglementările
privind accesul și securitatea țn incinta aeroportului se vor constitui ca Anexă la
contractele de închiriere incheiate de cătr e R.A. Ae roport ul Internațional Sibiu.
În continuare a ș dori sa a nalizez cateva aspecte le gate de tr aficul aeroportului
sibian, avantajul pozi ției georafice, precum și de a expu ne câteva prognoze ale traficului
de pasageri.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

30
CAPITOLUL 2

STRATEGIA DE DEZV OLT ARE A RE GIUNII DESERVITĂ DE
AEROPORTULUI INTERNA ȚIONAL SIBI U
Județul Sibiu este situat în zona de sud -vest a Regiunii Centru , învecinându-se
cu cinci județe. Are o suprafa ță de 5.432 km (2,2 3% din suprafa ța țării).
Relieful este divers, fi ind format dintr-o portiune a Carpa ților Meridionali (Mun ții
Făgăraș, Cindrelului și Lotrulu i), zone depre sionare (depre siunile Sibiului, S ăliștei și
Apoldului ) zone de pod iș – Podișul Seca șelor și Hârtibaciului și porțiuni d in Podișul
Târnavelor.
Județul cupr inde 2 municipii (Sibiu și Media ș), 9 orașe (Avrig, Agnita, Cisnadie,
Dum braveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, S ăliște, Tălmaciu și Copșa Mică) și 53
de comune.

Harta jud ețului Sibiu

Sursa: Zarnesti.net
http://zarnesti.net/ informatii -utile/ha rti/harta -judet elor-romaniei/ sibiu/

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

31

Economia jude țului Sibiu se bazează prepo nderent pe sectorul industrial, în
special cea prelucratoare și pe cel a l comer țului și servi ciilor .
Secto rul prima r – Din suprafa ța de 543.248 ha a jude țului Sibiu, aproximat iv
30% este o cupa tă de mun ți, 50% de dealuri și podiș și restul es te aria depre sionară de
contact între aceste forme de relief. Structura agriculturii corespunde specificului zonei,
secto rul veget al și cel zooteh nic fi ind bine reprezentate. În zona montan ă și sub-
monta nă, agricultura jude țului este reprezent ată de zooteh nie, în speci al cre șterea
ovinelor. În zona col inara și de podi ș se cultiv ă cereale, cartofi, legume, dar es te
dezvoltat și sector ul zootehnic, ia r în Podișul Târnavelor se cultiv ă vița de v ie. Suprafa ța
cultivat ă este de cca. 68.000 ha.
Sectorul secunda r – Industria prelucr ătoare este foarte b ine dezvoltata , urmat ă
de industria extracti va.

Tabelul 2: Unitățile industri ale – pe dome nii de activ itate – care func ționau în județul
Sibiu în anul 2018:

Cifra de Afaceri
(mil. Ron) Nr.
firme Nr.salariat i
Industrie
prelucratoare 422.673 1.033 54.065
Industrie extractiv ă 14.089 21 2.113
Total 436.672 1.054 56.178
Sursa: INS

În județ exist ă mai m ulte companii importante cu ac ționaria t străin, printre care
putem am inti de Cont inental Autom otive, Marqua rdt Schaltsy steme, Krombert &
Schubert Romania, Faurecia Seat ing, Takata, ThyssenKrupp Billste in.Marquardt
Scahltsys tems , Krombert & Schumbert Romania, Faurecia Seatin g, Ta kata,
Billstein,ThyssenK rupp,.

6

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

32
Puterea de atragere a tursiștilor în regiunea Sibiului este majoră, av ând în vedere
agenda culturală bogată care pe an ce trece devine tot mai atractivă.Orașul, n umit
Capi tala Cultu rală a Europe în anul 2007, este alegerea t uriștilor iubitori de lumea
artelor,a s 7pectacolului, muzicii, teatrului, fi lmului, dansului dar mai ales al
tradițiilor. Printre acestea putem aminti de c âteva atrac ții menite s ă atragă atenția
turiștilor:
“Festiv alulu i National al Tradi țiilor Populare” se desf ășoară la Sibiu în muzeul în
aer li ber d in Dumbr ava Sibiulu i, inspirat de modelul Festivalului Folcloric Smithsonian
din Wash ington menit să eviden țieze tezaurul patrim onial cul tural, material și spiritual
gestionat de comunit ățile rurale d in Romania, p ăstratoare ale tradi țiilor popula re.
Sibiul este gazda Festivalului de Jazz , eveniment care reune ște numele mari ale
jazzului.
Festi valul International de Umor are loc în luna a prilie la Sibiu, si are trei secțiuni:
expozi ția interna țional ă de caricatur ă, expozi ția internațional ă de fotografie u moristic ă
și gala interna țional ă a clipului umoristic.
Pe lângă acestea au loc în județ multe alte zeci de festi valuri și spect acole pe diferite
teme, de la cele artisti ce până la cele artistice sau av ând ca tem ă meșteșugurile
tradiționale, gastronomia și bucătăria local ă.7

Infrastruct ura rutiera
Datorită poziționării în inima Transilvaniei, Regiun ea Centru se află într-o
poziție privile giată în datorată ac cesibilitatea și conexiunea rutieră avută cu restul țării ,
fiind trave rsată de cinci drumuri europene.Inelul rutie r format din patr u din cele 5
drumuri europene, străbate sudul,vestul, nordul prec um și estul regiu nii centru , iar cel
de al cincilea se întinde pe direc ția SE – NV.
Pentru Regiunea Centru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvani a, este
de o importanță majoră, asig urând leg ătura între Bra șov și Oradea . Dease menea un alt
aspect i mportant pentru r egiune și posibil de re alizat este autostra da Brașov –
Comarnic.8

7 Proiect de specialitate – Potențialul Turistic al Jude țului Sibiu
https://www.researchgate.net/publication
8 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 -2020
http:/ /www.adrcentru.ro/

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

33
Județul Sibiu este traversat de trei drumur i europene, E 81 care leag ă în Rom ânia
Satu Ma re de Giurgiu vi a Sibiu și Pitești și E68 (Coridorul IV Pan European – A1) care
leagă Nâdlac de Br așov și Autos trada Tran silvania (A3) Bucure ști – Brașov – Făgăraș –
Sighișoara – Cluj – Borș. Alte drumuri import ante sunt DN1, care leag ă Bucure ști de
Oradea , DN 7 care leag ă București de Deva pr in Râmnicu V âlcea și DN 14 Sibiu –
Sighișoara.
%Mai exist ă și drum urile na ționale secunda re DN7C Tr ansfăgărășan, DN14A Med iaș –
Târnăveni – Iernut și DN 14B Media ș – Alba Iul ia.
Structura rutier ă a jude țului la sf ârșitul anului 201 8 era urmatoarea:

Tabel ul 1.15: Infrastructura rutier ă a jud ețului Sibiu:

KM
Drumuri publice – total
din care: 1.678
Modernizat e 1.058
Cu imb racam inti usoare
rutiere 237
Din total drumuri
publice:

Drumuri nationale 329
din care: M odernizate 329
Cu im bracam inti usoare
rutiere 0
Drumuri judetene si
comunale 1.349
din care: Moderni zate 729
Cu imbracam inti usoare
rutiere 237
Densitatea dru murilor
publice pe 100 kmp
teritoriu 31
Sursa: INS

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

34
Conform variantei f inale revizuite a Mast er Planului Gene ral de Transport al Rom âniei
pe termen scurt, mediu și lung, sunt prevaz ute a fi realiz ate în perioada 2021 -2030
urma toarele tronsoa ne de autostrad ă: – autostrada Pitești – Sibiu și autostrada Sibiu –
Brașov, parte d in Intercoridorul Moldov a – Tran silvania dar care face legatura și cu
autostrada Bra șov – Bucure ști.

Infrastr uctura feroviar ă
Structura feroviar ă ce traver sează regiunea N ord-Est se întinde pe 1.333 km,
reprezent ând o zecime d in totalu existent pe teritoriul țării, încadrandu -se pe locul 4 d in
cele 8 re unite existente , și locul al treilea d in ponderea feroviara ele ctrificata.9
Transport ul feroviar se desfășoară pe cinci sectoare de l inii care străbat teritoriul
județului: Bra șov – Sibiu – Arad , Sibiu – Copșa Mic ă, Podu Olt – Râmnicu V âlcea –
Piatra Olt, Oradea – Cluj Napoca – Media ș – Brașov și Sibiu – Agnita/Vurpa r.
Lungimea t otala a re țelei de căi ferate pe teritoriul jude țului este de 149 Km, din
care l inii electrificate 44 Km ( 22%), mult sub media regiunii de 47% .
În Mast er Plan -ul Gener al de transport este prev ăzută modernizarea mai multor
tronsoane de cale f erata care includ Sibiul: București Sibiu via Pitești și Sibiu – Agnita .
În detrimentul situației feroviare de la nivelu l țării cet ățenii opteaz ă totuși pentru
trans portul pe cale a erian ă, întrucât acesta ofer ă servicii mult mai dezvoltate, mai rapide
, însă până și acest secto r de conectiv itate nu a coper ă în totalita te regiunile / orașele din
interiorul țării.O dezvoltare a rutelor aeriene interne ar duce cu siguranță la o dim inuare
semnif icativ ă a transp ortului feroviar de c ălători, un aspect nu tocmai pozi tiv la nivel
național, însă de o imp ortan ță majoră pentru imp actul economic în cazul aeroporturilor.
Obiectivul general al Consiliului Jud ețean Sibiu și al Consiliului Loca l al
Mun icipiului Sibiu este acela de sprij inire și promovare a unei dezvolt ări eco nomice și
sociale echi librate a tut uror regiunilor, pr in îmbun ătățirea infrastructur ii și mediului de
afaceri. De ase menea, Strategia de dezvoltare a judetului Sibiu 2012-2020 , elabor ată de
Consiliul Jude țean Sibiu, are obiective de dezvoltare durabil ă a județului, care s ă
conduc ă la creșterea nivelului de trai al po pulației.

9 Strategia de dezvoltare a infrastructurii ferociare – http://www.cfr.ro/index.php

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

35

Strategia con ține 20 de obiective și proiec te prioritare, grup ate în 7 dome nii de
interes. Principalele direcții de dezvoltare care implic ă infrastructura de transport sau
pot conduc e la cre șterea turi smul ui și implicit a traficului aeropo rtuar sunt:
Direc ția 1: Dezvoltarea economica
Obiectiv ul 1.4 Facilitarea dez voltării unui centru expoz ițional lângă Aeroportul
Interna țional Sibiu, pentru intensificarea schimburilor economice, dezvoltarea mediul ui
de afa ceri.
Directia 2: Infrastructura ge neral ă
Obiectivul 2.1 Reabilitarea și modernizarea d runurilor comunale și județene, a p odurilor
și podețelor și a porțiunilor de intrare în județ;
Obiectivul 2.2 Dezvoltarea activit ăților Ae roportului Interna țional Sibiu pentru traficul
de călători, inclusiv pentru transpor tul mărfuri de tip cargo.
Direc ția 5: Turism
Obiectiv ul 5.1 Promov area traseelo r turist ice tema tice pe cele 5 zone ale jud. Sibiu:
Mărginimea Sibiului, Țara Oltului, Podi șul H ârtibaciului, Valea Seca șelor și Valea
Târnavelor
Obiectul 5.2 Dezvoltarea sta țiunii balneo -climaterice Bazna – introducerea în circu itul
turistic și clasificarea în stațiune de interes na țional . Strategia de Dezvoltare Urban ă
Durabil ă a Municipiul ui Sibiu 2015 – 2023 prevede de asem enea la Direc ția de ac țiune :
1.1.3 Crețterea acce sibilității externe a ora șului următoarele proiecte:
1.1.3.1 Mode rnizarea infrastructu rii aero portuare – Realizarea/Ext inderea term inalului
de pasageri cu o suprafa ță de min 460 mp;
1.1.3. 2 Modernizare infrastructura aeroportuar ă – Reabilita re PDA compatibili zarea cu
celelalte suprafe țe de mi șcare;
1.1.3.3 Modernizare infrastructura aeropor tuară – Asigurarea infrastructurii,
echipamentelor și utilajelor de a sistență a navi gației, securitate și siguran ța conform
standardelor MPGT;
1.1.3.4 Mode rnizare infrastruc tura aeroportuar ă – Asigurarea conectivit ății aer oportului
conform cerințelor MPGT.
Aceste a presupun investi ții de 38,4mil . Euro.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

36
2.1.Evolu ția traficului pe aer oportul sibian și prognoze ale acestui a
Traficul pe Aeroportul Interna țional Sibiu a cunoscut o creștere foarte mare în
perioada 2016 -2018 mai ales în urma extinderii operarii companiei Wizzair, care a
crescut de la 2 dest inații în 2016 la 12 dest inații în 2018. În anul 2019 cre șterea s -a
temperat în urma încetării oper ării companie i TAROM c ătre Mun chen și Stuttgart
începând cu sezonul de vară.
Num ărul de mi șcări de aeronave a cunoscut acela și trend în perioada analizat ă datorit ă
acelora și cauze.
Pentru o dimensionare co rectă a infrastructurii unui aeroport, este necesar s ă se
analiz eze sezonalitatea traficului de pasageri. În funcție de repar tiția lunară și gradul de
încărcare maxim ă (luna/zi), se va putea dimen siona capacitatea term inalului de pasageri
în termeni de flu x de pasageri pe or ă.
La Aero portul Interna țional Sibiu,în urma datelor înregistr ate s-a observat faptul c ă
lunile cele ma i încărcate sunt cel e de v ârf de sezon de var ă (iunie -octombrie), cu trafic
cu 50% mai mare în iulie și august fa ță de ianuarie, febru arie sau noiembrie . O parte
important ă din trafic este constitui tă de rom ânii ple cați la munc ă în străinătate și care își
petrec conc ediul de vară și sărbătorile în Rom ânia, precum și de rudele și prietenii
acestora care merg s ă îi viziteze, existând și turiști str ăini care v in să viziteze zona
Sibiu.
Și în cazul sezon alității numarulu i de mișcări de aerona ve (important pentru
dimen sionarea supr afețelor de rulare de pe platforma aeroportului ), concluzia este
similar ă sezonalit ății num ărului d e pasageri.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

37
Graficul 1: Sezonalit atea num ărului de mi șcări aeronave în perioada 2015 – 2019:

Unul din obiecti vele de mare am ploar e car e ar a duce venituri con siderabile unui
aeroport regional ca Aeroportul Sibiu ar fi construirea unu i terminal carg o în incinta
aeroportului care ar satisface nevoile multor companii cu c apital str ăin existent e pe
platfo rma de vest a orașului.
Evolutia activității cargo în perioada 2015 – 2019 a fost urmatoarea:

Tabelul 3 Evolu ția activit ății cargo în perioada 2015 – 2019:

2015 2016 2017 2018 2019
Încărcată 0,24 37,51 33,71 25,87 5,81
Descarcat ă 5,14 15,48 4,95 8,97 1,63
Total cargo (tone) 5,38 53,00 38,66 34,84 7,45

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

38
Graficul 2.: Evolu ția activit ății cargo în perioada 2015 – 2019:

În scopul determ inării poten țialului de dezvoltare și creștere din punct de vedere
economic al aero portu lui este n ecesar de a re aliza anumite progno ze ale traficului de
pasageri înregistrat pe aeroport.
O prognoza realist ă ce eviden țează concret fluxul actual de pasageri pe aeroport și care
totodat ă este con siderat ă cea de baz ă după care se pot realiza mai d eparte pre viziunile
de c reștere sau sc ădere a traficu lui de pasa geri.Utiliz ând acest tip de estimare, pe
aeroportul sibian rezult ă urmatoarele ritmuri de cr eștere a trafic ului aerian.
Prognozele mai sus men ționat e semnific ă un instrument valoros de m ăsurare a valor ilor
în segme ntul avia ției pentru companii le aeriene, aeroporturi; pentru companiilor
produc ătoare de aeronave și utilaje, autorit ățiilor de trafic sau pentru o rice ter ț asociat
acestora.10
Prin analiza i storic ă a traficului care este raportat ă săptămânal s au chiar ziln ic de către
operator ii aerien i prin programul de operare aferent fiec ăruia și centralizarea datelor de
trafic a angaja țiilor aeroportu lui sibian s-a realizat o baz ă de date care mai departe ajuta
la crearea acestor scenarii numit e în cazul de față prognoze .Desemenea pentru es timarea
unui trafic realist am utilizat și date referitoare la aria de captare d in regiune a
pasagerilor, evolu ția economiei (p rin venituri,PIB), costul c ălătoriilor și prețul biletelor,

10 „Manual on Air Traff ic Forecasting” editat de ICAO \ 2006 – Third Ed ition
ACI Airport Traffic For ecast ing Ma nual – editia 2011)

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

39
concuren ța din zonă, și aspecte lega te de capacit atea infrastructur ii aeroport ului,sau
aspecte legate de crizele economice aparute.

Tabelul 4: Ritmuri cre ștere trafic aerian Aeropo rt Interna țional Sibiu 2020 -2044 –
prognoza realist ă:
2020 2021 2022 2023 2024 –
2028 2029 –
2038 2039-
2044

Prognoza trafic a erian % 3,5% 10,8% 10,6% 10,6% 9,6% 6,4% 3,2%

Prognoza PIB % 3,6% 3,3% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2%

Multip licator trafic aerian 1.00 3.30 3.30 3.30 3.00 2.00 1.00

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

40

CAPITOLUL 3

IMPORTAN ȚA SCENARIILOR DE TR AFIC AERIAN DE
PASAGERI ȘI MARFĂ ȘI A NUMĂRULUI DE AERONAVE LA
AEROPORTUL INTERNA ȚIONAL SIBIU
Ritmurile de cre ștere ale traficului de pa sageri pe Aeroportul Inte rnațional Sibiu
aduc în discuți e, potențialul aeroportului de a cunoaș te o de zvoltare semnificativă a
traficului pe u rmătorii anu.Acest lucru rezultă și prin utilizarea metodologiei de
prognoz ă realizată anual, acest scenariu reprez entând poten țialul de dezv oltare a
aeroportul ui în condi ții ideale și cu condi ția existen ței capacit ăților aeropo rtuare
necesare proces ării traficului respectiv. În funcție însă de op țiunile st rategice de operare
ale companiilor ae riene, în practică, ritmurile de cre ștere pot fi di ferite. În cazul
prognoz elor optimist ă și pesimistă s-au utilizat multiplic atori PIB di feriți pentru a
reflecta corespunzator cererea de tr afic aerian .
Realiz area pro gnozei num ărului de mi șcări aeronave și a num ărului de pasageri
s-a mai bazat și pe rezult atele ob ținute în urma realiz ării unei cercet ări de pia ță sub
forma chestio nării unui n umar se mnificativ de pa sageri sau pote nțiali pasage ri (peste
1500) de p e Aeropo rtul Interna țional Sibiu (a se vedea A nexa 1). Mai mult dec ât atât, la
realizarea scenariilor de trafic pe termen l ung se ia u în considerare și prognozele
realizate de alți part eneri de importanță majoră în in dustria producătoare de aeronav e ca
Boeing respectiv Airbus, coroborate cu indicatorii PIB -ului din Rom ânia. Conform
Băncii Mondiale și FMI, prognozele realizate pe ntru țările din Europa de E st ne arată
faptul că principalul factor care influențează cre șterea segm entului de transport a erian
este indicatorul PIB .Creșterea acestuia a fost preconizat ă la 3,2 % în medi e începând cu
anul 2022.
Este nece sar s ă fie întrepr inse măsuri care s ă asigure atât dezvoltarea re țelei de rute a
operatorilor actuali c ât și atragere a de noi operatori aerieni prin participar ea la
confer ințele de spe cialitat e (Route s etc.) și prin contactarea direct ă și efectuarea de
prezentări către pr incipalele companii aeriene po tențiali clien ți ai a eroportului .

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

41
Porn ind de la prognoz ele realizate anterior de către Aeroportul Internațional
Sibiu , am realizat poten țialul de trafic pe urm ătorii ani, prezentat at ât prin interme diul
unei pro gnozări optimiste dar luând în calcul și un po sibil trend descende nt de c ălătorie
evidențiat prin prognoza pe simistă. S-a estimat totodat ă în urma cifrelor înregistra te de
pasageri t ransporta ți pe/d e la aerop ort și numărul de mi șcări de aero nave, astfel:

3.1 P rognozele de trafic de pasageri la Aeroportul Internațional S ibiu

Progno za pesimistă

Tabelul 5: Prognoza pesimistă a numarului de pasageri pentru perioada 202 0 – 2028:
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Externe
regulate 693.985 752.918 813.654 873.101 928.979 988.4 34 1.051.694 1.119.0 02 1.190.618
Interne
regulate 11.856 12.480 13.104 13.728 14.469 15.251 16.074 16.942 17.857
Chartere 27.500 29.100 30.220 30.776 32.746 34.841 37.071 39.444 41.968
Altele
comerc. 7.429 8.165 8.948 9.807 10.435 11.103 11.814 12.570 13.374
Altele 2.846 3.128 3.429 3.758 3.998 4.254 4.526 4.816 5.124
Total
Pasageri 743.616 805.791 869.355 931.170 990.628 1.053.883 1.121 .179 1.192.774 1.268.942
Ritm crestere 1,6% 8,4% 7,9% 7,1% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

42
Graficul 3 : Prognoz a pesimistă a numarului de pa sageri pentru perioa da 2020 – 2028:

Tabelul 6: Prognoza pesimistă a numar ului de pasageri pentru perioada 2029 – 2044:

2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035
Externe
regulate 1.266.818 1.347.894 1.434 .159 1.525.946 1.623.606 1.727. 517 1.838.078
Interne
regulate 18.821 19.838 20.90 9 22.03 8 23.228 24.482 25.804
Chartere 44.654 47.512 50.553 53.788 57.231 60.893 64.791
Altele comerc. 14.230 15.141 16.110 17.141 18.238 19.405 20.647
Altele 5.452 5.801 6.172 6.567 6.988 7.435 7.911
Total Pasageri 1.349 .976 1.436.18 6 1.527. 903 1.625. 480 1.729.290 1.839.733 1.957.231
Ritm crestere 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4%

2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044
Externe
regulate 1.955 .715 2.080.881 2.214.057 2.284.9 07 2.358.0 24 2.433.481 2.511.352 2.591.715 2.674 .650
Interne
regul ate 27.198 28.667 30.215 30.879 31.559 32.253 32.962 33.688 34.429
Chartere 68.937 73.349 78.043 80.541 83.118 85.778 88.523 91.356 94.279
Altele 21.968 23.374 24.870 25.666 26.48 8 27.335 28.210 29.113 30.044

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

43
comerc.
Altele 8.417 8.956 9.529 9.834 10.14 9 10.473 10.809 11.154 11.511
Total
Pasageri 2.082.235 2.215.227 2.356.714 2.431.827 2.509 .337 2.589.320 2.671.856 2.757.025 2.844.913
Ritm
crestere 6,4% 6,4% 6,4% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2%

Graficul 4: Prognoza pesimistă a numărului de pa sageri pentru perioada 2029 – 2044:

La realizarea p rognozei pesimiste pe termen scurt și medi u (2020 – 2023) s-a luat
în considerare cont inuarea oper ării de cu rse interne de către TAROM cu a celași număr
de frecven țe și continuarea oper ării ace lorași destinații de către Wizzair cu o cre ștere

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

44
redus ă a num ărului de frecven țe și a num ărului mediu de p asageri pe curs ă și adăugarea
unei dest inații noi începând cu anul 2023, foarte p roabil c ătre Ber lin.
S-a lua t în considerare și continuarea o perării curselo r de Munc hen de către Lufthansa și
a celor c ătre Viena de către Austrian cu acela și număr de frecv ențe și o cre ștere u șoară a
numărului de pasageri pe curs ă, ele oferind și conexi uni prin hub-urile proprii.
În realizarea progno zei pe termen lung s -au utilizat ritmu rile de crestere pentru
PIB de 3,2% si multiplic atorul PIB de x2.00 pentru perioada 2024 -2038 și x1.00 pentru
perioada 203 9-2044 , con siderându-se că în acest scenariu va exista o cerere de trafic
mai scazu tă.
De asemen ea, s-a luat în calcul și operarea de curse charter c ătre dest inații
estivale în sezon ul de var ă (Air Bucharest și Anima W ings catre Antalya, Air Bucharest
către Hurgada și Jasm in Air c ătre M onastir ).
În realizarea prognoz ei pentru avi ația general ă și celelalte tipuri de zboru ri s-a analizat
evoluția acestora si s-a previzionat cre șterea acestora utiliz ându-se ritmuri de cre ștere
derivate pe seama multiplicatorului PIB și a cre șterii prognoza te a PIB , acele ași ca în
cazul prognozei de p asageri pe ntru curse regulate și charter .
Menționez faptul că în cadrul prognozei pe simiste s -a avut în vedere și apari ția unui nou
aeroport concurent începând cu anul 202 2 (Aeroportul Interna țional Brasov Ghimbav)
care cu siguran ță va fi o opțiune de călătorie p entru mul ți cetățeni în locul ae roportului
sibian, și care va influen ța traficul de pasageri înregistrat pe Aeroportul Interna țional
Sibiu.

Prognoza realist ă
La realizarea prognozei realiste pe termen scur t și mediu (20 20 – 2023) s-a luat
în considerare c ontinuarea oper ării de cu rse interne de c ătre TAROM cu același număr
de frecven țe pănă în 2022 și o creștere la 4 curse pe s ăptămână din 2022 și continuarea
operării acelora și destinații de c ătre Wizzair cu o cre ștere gr adual ă a num ărului de
frecven țe și a numărului mediu de pasag eri pe cu rsa și adăugarea unei destinații noi
începând cu anul 2023, foarte proabil c ătre Berl in, Roma sau Milano .
S-a luat în considerare și continuarea oper ării curselor de Munch en de c ătre Lu fthans a și
a cel or către Viena de c ătre Austrian cu o u șoară creștere a numărului de frecve nțe și o
creștere u șoară a num ărului de pasage ri pe curs ă, ele ofer ind si conexiuni p rin hub-urile
proprii.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

45
În realizarea prognozei pe termen lung s -au utilizat rit murile de cre ștere pentru PIB de
3,2% și multiplicatorul PIB de x3.00 pe ntru p erioada 2024 -2028 , de x2.00 pentru
perioada 2029 -2038 și x1.00 pentru perioada 2039 -2044.
De aseme nea, s -a luat în considerare și aici,din nou operarea de curse charter c ătre
destinații estiv ale în sezonul d e vară care sunt solicitate în mod constant (Air Bucharest
și Anima W ings către An talya, Air Bucha rest c ătre Hu rgada și Jasm in Air c ătre
Monastir).
În realiza rea prognozei pentru avia ția general ă și celelalte tipuri de zboruri s -a analizat
evolu ția istoria a ace stora si s-a previzi onat crest erea acestora utilizan du-se ritmuri de
creste re derivate pe se ama multiplic atorului PIB si a cresterii prognozate a PIB similare
celor d in prognoza curselor reg ulate și charter.
Menționez că și în cadrul prognozei realiste s -a avut în vedere și apariția unui nou
aeroport concurent începând cu anul 2024 (Aeroportul Internațional Bras ov G himbav).

Tabelul 7: Prognoza realist ă a numarului de pasageri în perioada 2020 -2028:
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Externe
regul ate 707.292 784.670 862.805 958.152 1.050.135 1.150.948 1.261.438 1.382.537 1.515.260
Interne
regulate 12.480 14.040 16.640 17.888 19.426 21.097 22.911 24.882 27.022
Chartere 27.500 29.100 36.340 37.076 40.635 44.536 48.812 53.498 58.633
Altele
comerc. 7.429 8.165 8.948 9.807 10.749 11.781 12.912 14.151 15.510
Altele 2.846 3.128 3.429 3.758 4.118 4.514 4.947 5.422 5.943
Total
Pasageri 757.547 839.102 928.162 1.026.681 1.125.064 1.232.876 1.351.021 1.480.489 1.622.368
Ritm
crestere 3,5% 10,8% 10,6% 10,6% 9,6% 9,6% 9,6% 9,6% 9,6%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

46
Graficul 5: Pro gnoza realista a numar ului de pasageri in perioada 2020-2028:

Tabelul 8 Prognoza realist ă a numa rului de pasageri în perioada 2029 -2044:
2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036
Externe
regulate 1.612.237 1.715 .420 1.825.207 1.942 .020 2.066.30 9 2.198.553 2.339.260 2.488.973
Interne
regul ate 28.481 30.019 31.640 33.348 35.149 37.047 39.048 41.156
Chartere 62.386 66.379 70.627 75.147 79.957 85.074 90.518 96.312
Altele
comerc. 16.503 17.559 18.683 19.878 21.150 22.504 23.944 25.477
Altele 6.323 6.728 7.158 7.616 8.104 8.622 9.174 9.761
Total
Pasageri 1.725.929 1.836.104 1.953.314 2.078.010 2.210.66 9 2.351.800 2.501.945 2.661.679
Ritm crestere 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4% 6,4%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

47

Grafi cul 6: Prognoza realist ă a numarului de pasageri în perio ada 2029 -2044:
2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044
Externe
regulate 2.648.267 2.817 .757 2.907.925 3.000.978 3.097 .010 3.196.11 4 3.298.390 3.403.938
Interne
regulate 43.379 45.721 46.727 47.755 48.806 49.879 50.977 52.098
Chartere 102.476 109.034 112.523 116.124 119.840 123.6 75 127.632 131.716
Altele comerc. 27.107 28.842 29.765 30.717 31.70 0 32.715 33.762 34.842
Altele 10.386 11.051 11.404 11.769 12.146 12.535 12.936 13.350
Total Pasageri 2.831.615 3.012.404 3.108.344 3.207.344 3.309.501 3.414.917 3.523.696 3.635.944
Ritm crestere 6,4% 6,4% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

48

Prognoza optimist ă
La realizarea prognozei optimiste pe termen scurt și mediu (2020 – 2025) s -a luat
în considerare cont inuarea ope rării de curse interne de c ătre TAROM cu acela și număr
de frecven țe până în 2022 și o cre ștere la 4 curse pe săptămână din 2022 și continuarea
operării acelo rași destinații de c ătre Wizzair cu o cre ștere gradual ă a num ărului de
frecven țe și a num ărului med iu de pa sageri p e curs ă,ace asta fiind mai accel erată decât în
cazul celo rlalte dou ă scenarii și adăugarea unei destinații noi începând cu 2022 și a încă
două destinații noi începând cu anul 202 3, foarte proabil c ătre Roma, Milano și Berlin.
S-a luat în considerare și continuarea operării curselor de M unchen de c ătre Lufthansa și
a celor c ătre Viena de c ătre Au strian cu o cresștere a num ărului de frecven țe începând
cu 2021 -2022 și o cre ștere a numărului de pasageri pe curs ă.
În realizarea prognozei pe terme n lung s -au util izat ri tmurile de cre ștere pentru PIB de
3,2% și multipl icatorul PIB de x 4.00 pentru perioa da 2024 -2026, de x3.00 pentru
perioada 2027 -2033, de x2.00 pentru perioada 2034 -2038 și x1.00 pentru perioada
2039 -2044.
De asemenea, s -a luat în considerare și operarea de curse charter c ătre destinații esti vale
în sezon ul de var ă (Air Bucharest și Anima Wings către Anta lya, Air Bucharest c ătre
Hurgada și Jasm in Air c ătre Monastir) dar de data aceasta cu unele c reșteri de frecven șe
începând cu 2022 -2023 .
În realizarea prognozei pe ntru aviația generală și celelalt e tipuri de zbo ruri s -a
analizat evolu ția și istoria a acestora și s-a previzionat creșterea acestora utiliz ându-se
ritmuri de cre ștere derivate pe seama multiplicatorului PIB și a creșterii prognozate a
PIB.

Tabel ul 8 Prognoza optimis tă a numarului de pasageri în perioada 2020-2028:
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
Externe
regulate 726.178 826.010 958.027 1.108.744 1.250.663 1.410.748 1.591.324 1.744.091 1.911.524
Interne
regulate 12.480 14.040 16.640 17.888 19.999 22.359 24.997 27.147 29.481
Chartere 27.500 29.100 36.340 44.084 49.727 56.092 63.272 69.346 76.003

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

49

Graficul 7: Prognoza optimist ă a num ărului de pasage ri în perioada 2020 -2028:

Tabe lul 9: Prognoza optimistă a num ărului d e pasageri în perioa da 2029 -2044: Altele
comerc. 7.429 8.165 8.948 9.807 11.063 12.479 14.076 15.427 16.909
Altele 2.846 3.128 3.429 3.758 4.239 4.781 5.393 5.911 6.478
Total
Pasage ri 776.433 880.442 1.023.384 1.184. 281 1.335.6 90 1.506.459 1.699.062 1.861.922 2.040.395
Ritm crestere 6,1% 13,4% 16,2% 15,7% 12,8% 12,8% 12,8% 9,6% 9,6%
2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036
Externe regulate 2.095.030 2.296.153 2.516.584 2.758.176 3.022.960 3.216.430 3.422.281 3.641.307
Interne regulate 32.017 34.77 0 37.760 41.008 44.534 46.93 9 49.474 52.146
Charter e 83.299 91.296 100.060 109.666 120.194 127.886 136.071 144.779
Altele comerc. 18.53 2 20.311 22.261 24.398 26.740 28.451 30.272 32.209
Altele 7.100 7.782 8.529 9.348 10.245 10.901 11.599 12.341
Total P asageri 2.235.978 2.450.312 2.685.194 2.942.595 3.224.674 3.430.608 3.649.697 3.882. 783
Ritm crestere 9,6% 9,6% 9,6% 9,6% 9,6% 6,4% 6,4% 6,4%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

50

Graficul 8: Prognoza optimist ă a num ărului de pasageri în perioada 202 9-2044:

3.2 Potențial ul de dezvoltare al traficului aerian și cargo la Aerop ortului
Inten ațional Sibiu
În prezent transportul de marf ă este transportat în special cu camioane pe rutier
sau pe calea ferat ă, mai ales c ătre dest inații euro pene. Bunurile care se preteaza
trans portului cu avionul su nt de obicei cele cu valoare mare sau care trebuie s ă ajung ă
urgent la dest inație. 2037 2038 2039 2040 2041 2042 2043 2044
Externe regulate 3.874.351 4.122.310 4.254.223 4.390.359 4.530.850 4.675.837 4.825.464 4.979.87 9
Interne regulate 54.961 57.929 59.204 60.506 61.837 63.198 64.588 66.009
Char tere 154.045 163.904 169.149 174.562 180.148 185.913 191.862 198.002
Altele comerc. 34.271 36.464 37.631 38.835 40.078 41.360 42.684 44.050
Altel e 13.131 13.971 14.418 14.88 0 15.356 15.847 16.354 16.878
Total Pasage ri 4.130.760 4.394.579 4.534.626 4.679 .142 4.828.269 4.982.156 5.140.952 5.304.817
Ritm crestere 6,4% 6,4% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2% 3,2%

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

51
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clien ților pe pia ța interna țional ă și nu n umai
companiile recurg la metode cât mai eficie nte de livrare a produs ului dar de multe ori
este luat ă în calcul varianta c ât mai rapid ă întrucât trăim în era vitezei – deadl ine-uri,
termene de realizare a proiectelor foarte scurte, cereri d in ce în ce mai mari în zona
produselor de consum .Un rol deci siv în zona industriei cu siguran ță o are și
infrastructura de transport aerian dispo nibilă sau nu în zona. În cazul companiilor străine
mai ales, alegerea loca țiilor este puternic influen țată de existen ța transp ortului de
persoane și de marf ă în zonă, iar ce a pe cale aeriana reprez intă un atuu.11
În Rom ânia terminal e cargo destinate transpo rtului pe cale aerian ă se afl ă în
Aeroportul Otopeni , Aeropo rtul Timi șoara „Trian Vuia” și cel d in Cluj – Aeroportul
„Avram Inacu”.Ca atare Rom ânia de ține o infrastructur ă slab dezvoltat ă a transport ului
de m ărfuri pe cale aerian ă, iar acolo unde acesta se realizeaz ă , volumul este
nesemnificativ , aeronavele utiliz ând o capacitate cargo scazut ă. Dacă proiectele vizate
de dezvolta re a acestui segment de transport s-ar realiza , ele ar genera o cre ștere
semnificativ ă pe segmentul tran sportului de m ărfuri între companii și implicit o cre ștere
economic ă rapid ă și certă, prin atragerea companiilor în zona. Conform EUROSTAT
volumul înregistrat la nivel de țară de trans port de m ărfuri sau poșta pe cale aerian ă este
unul de 41 .692 tone – date afe rente anului 2017.
Evoluția economic ă global ă însă este cea care influen țează într-un mod negativ totu și
dezvoltarea acetui segmnet de transport, întrucât procentul cererii a înregistrat sc ăderi
semnificative,datorit ă crizelor economic e și situației incerte a politicii.
Pe pl an local transportul cargo de pe Aeroportul Sibiu ar înregistra cereri mari av ând în
vedere nevoile companiilor prezente p e platforma de vest , aici putem da exe mplu
compa nia Continental Automotive S ystems care în prezent își canali zează transportul de
marfă pe cale aerian ă pe celelal te aeroporturi d in Rom ânia.Având în vedere capacitatea
de produc ție a companiilor existente în arealul deservit pe aeroportul sibian și
necesitatea de export/import al pr oduselor aces tora ,precum și poziționarea lui în
imediata apropiere a V ămii , dezvolta rea unui term inal cargo la Aeroportul Interna țional
Sibiu ar aduce cre șteri semnificative în veniturile acestuia, în zona deser vită, și ar atra ge
totodată atenția unor noi învestitori străini în zonă

11Transportul aer ian de m arfă zona cu potențial de dezvoltare semnificativă în Rom ânia –
www. realestatemagazin.ro

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

52

Grafic 9: Prognoza optimis tă Cargo 2020 – 2044:

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

53
3.3 Concluzii
În urma analizelor efectuate și a datelor colectate cu referire la poten țialul de
dezvol tare al regiunii Aeropo rtului Internațional Sibiu, a segme ntului socio -economic
existent pe t eritoriul țării, și mai ales av ând în vedere traficul aerian național înregistrat ,
putem concl uziona faptul c ă aeroportul sibian poate înregistra o cre ștere semnifi cativ ă
din punct de ve dere econo mic, care ar duc e la o dezvoltare teme inică a întregii regiuni
deservit ă de acesta.
Pentru anul în curs, excep tând situația actual ă produ să de pand emia S ARS-CoV –
2 (COVID -19) se estima at ingerea pragului de pasager i de a proxi mativ 730.000 în
varia nta pesimistă și trecerea pragului de 750.000 de pasageri în varianta op timist ă.
Anali zând cifrele progno zate anterior , acestea demo nstreaz ă potențialul de d ezvoltare
sustenabil ă a aeroportului .
Întrucât dezvoltarea infrastructu rii aeroportuare este p rincipal ul obi ectiv pentru
perioada urm ătoare, activi tatea Regiei Autono me Aeroport ul Interna țional Sibiu nu
trebuie s ă se îndepărteze sub nicio form ă de zon a clien ților direc ți, a celor indirec ți, și
cea a terților existen ți.Pentru autosus ținerea economie i și crearea d e venituri consta nte și
de ce nu – cât mai nu meroase, aero portul trebuie s ă-și canalizeze atenția în permanen ță
prin serviciile și departamente le care formeaz ă regia înspre atragerea companiilor
aeriene și deschiderea de noi rute permanente s au sezoniere.
Pentru îndeplinirea obiectivelor la baz a cărora s tau aspe ctele legate de cre șterea
traficului de pasageri și atingerea un ui nou v ârf al mi șcărilor de aeronave, este necesar
ca aeroportul s â își desfășoare act ivitatea împărțită pe mai multe s egment e.
Printre cele mai import ante le regasim pe urm atoar ele:
– Asigurarea proces ării traficului de călători pr in siguran ța maxim ă, serviciul de
securitate aeroportuar ă să fie realizat pr in tehnici foarte b ine def inite;
– Punctul mai s us men ționat este pute rnic influen țat de dezvoltarea și întreținerea
infrastr ucturii aeroportu lui, un aspect sen sibil întrucât acesta implic ă investi ții;
– Dezvoltarea rutelor com paniilor low -cost care opereaza în prezent de pe
aeroport, precum și creșterea aeronavelor bazei de o perare a acesto ra;
– Creșterea interesului pentru aeropor tul sibian al companiilor care opereaz ă curse
de tip char ter, porn ind de la poten țialul turistic exist ent în zonă, precum și
analizând cererea ridicat ă a rom ânilor c ătre dest inații de vara și nu numai către
Grecia, Tu nisia, Egipt, Turcia și Spania.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

54
– Realiza rea unei scheme d e tarife , respectiv discount uri pentru clien ții direc ți ai
aeroportului , și anume c ompaniile aeriene , astfel ruta nou înființată să fie una
profitabi lă pentru ei dar și care s ă aduc ă valoare a eropor tului prin creșterea de
venituri ;
– În scopul acapar ării de noi operatori care s ă aducă rute noi și de interes pentru
comu nitatea deservit ă de aeroport, sunt necesare activit ăți ce presupun
promovarea servicii lor și activi tăților desfășurate de aeroport și care sunt de
interes pent ru pasageri , și depunerea de efo rturi în derularea activit ăților de
mark eting care includ identi ficarea și atragerea de noi l inii aeriene.

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

55
Anexa 1

Răspunsuri și prelucrare chestionar e
Analiza traficului actual cât și cel preconizat regăsit în lucra re care redă aspecte
legate de numărul trafic ului înregistra t de pasageri pe aeroport și/sau evidențează
așteptările comunit ății legate de zboruri le care ar putea fi operate de pe Ae roportul
Interna țional Sibiu a fost realizat ă și prin analiza rezultatelor ob ținute în urma unui
chestiona r pus la dispozi ția pasagerilor care au tranzitat aeroportul, și nu numai . În urma
acetui chestionar s -a ajuns la un nu mar de aproximativ 150 0 pasageri și poten țiali clien ți
ai aeroport ului care au ră spuns la întrebările aferente acestu ia. Chestionarul cup rinde
întrebări referitoare la op erarea actua lă de zboruri (c âte zboruri ar fi nec esare p e zi sau
săptămână pentru anumi te des tinații), ce curse interna ționale sau interne ar fi de interes
în viitor pentru comunitate și parteneri , sau pentru pasagerii care deja au tra nzitat
aeroportul sibian.Un alt r ol al chestio nării pasagerilor l -a avut și realiza rea profilului
pasag erului c are tranziteaz ă aeroportul sibian, și anume aspecte legat e de: vârstă, sex ,
ocupație, loca ție, domici liu fa ță de aeroport.

Rezultatul prelucr ării acestor chest ionare est e reli efat, grafic, mai jos:

1. Ați călatorit cel pu țin o data cu avionul c u plecare de la Sibiu?
(1571 raspunsuri)

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

56
1. Dacă da, spre ce dest inație/dest inații ați călătorit de la Sibiu?
(1.332 raspunsuri multiple )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

57
3. Aceasta a fost de stinația dvs. f inală sau a reprezentat o destinație de leg ătură?
(1.331 raspunsur i)

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

58
4. Dac ă aeroportul spre care ați călătorit de l a Sibiu reprez intă un punct de leg ătură, care
a fost de stinația dvs. f inală?
(543 rasp unsuri)

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

59
5. De cate ori c ălătoritți, în medie pe an, c u avionul cu plecare de la Sibiu?
(1.331 raspunsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

60
6. Când ați călătorit cu avion ul de la Sibiu, car e a fost scopul acestei c ălătorii?
(1.331 rasp unsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

61
7. Câte frecven țe pe săptămână considerați necesar a fi operate c ătre dest inațiile spre
care zbura ți de la Sibiu?
(1.331 raspunsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

62
8. Către ce a lte destinații (în afară de cele deja existente) a ți dori s ă existe zboruri de la
Sibiu?
(1.572 raspunsuri multiple )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

63
9. Câte frecven țe pe săptămână considerați necesar a fi operat e către aceste dest inații?
(1.571 raspunsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

64
10. Con siderați necesar a fi introduse și zboruri c ătre alte des tinații interne (în
Rom ânia)?
(1.331 raspuns uri)

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

65
11. Către care dest inații interne con siderați că este necesar s ă fie introduse
zboruri?
(1.148 raspunsur i multiple)

12. Câte frecven țe pe săptămână considerați necesare a fi operate către acest e
destinații?
(1.571 raspunsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

66
13. Dacă nu există zboruri c ătre d estinația und e doriți să călătoriți, către care
aeroport v ă îndreptați?
(1.579 raspunsur i)

14. Pentru c ălătorii mai lung i de 200 km, în cazul în care nu folosiți transportul
aerian, c u ce alte mijloace de transport c ălătoriți?
(1.571 raspu nsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

67
15. Sexul
(1.570 raspunsuri)

16 .În ce grup ă de vârstă vă încadra ți?
(1.571 rasp unsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

68
17.Mi-ați putea spune , vă rog, care este ocupa ția dvs.?
(1.571 raspun suri)

18. Care este ultima școală pe care a ți absolvit -o ?
(1.571 raspunsuri )

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

69
19. În care d intre următoarele categorii se încadrează suma ve niturilor dvs.
nete?
(1.571 raspunsuri )

20. La ce distan ță de aeroportul d in Sibiu locui ți?
1.571 raspu nsuri

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

70

BIBLIOGRAFIE

LUCRĂRI GENERALE

1. Nigel Halpern, Anne Graham, Airport m arket ing, Routledge ,London and N ew Yor k,
2013
2. Tom Baum , Ram Mudambi , Metode economice și de gestionare a cercetării în
turism și ospitali tate, Wilei, 1999
3. Parikshat Singh Manhas ,Turism durabil și Responsabil , PHI Learning Private
Limited, New Delhi , 2012

LUCRĂRI SPEC IALE

1. Manual on A ir Traffic Forecasting – www.icao.int
2. Low Cost Airlines , Airp orts and Tourism – The case of FARO Airport –
www.researchgate.net/publication
3. Transportul aer ian de m arfă zona cu potențial de dezvoltare semnificativă în Rom ânia
– www. realestatemagazin.ro
4. Mater Planul pentru tursimul național al Rom âniei 2007 –2026 –
http://w ww.turism.gov.ro/

RESU RSE ONLINE
1. https://ec.eu ropa.eu/transport/modes/air/airports_ro
2.https://www.researchgate.net/publication/327750798_Economia_turismului_suport_d
e_curs
3.http://www.adrcen tru.ro/wp -content/uploads/2018/07/4. -Strategia -Regiunii -Centru –
2014 -2020_rttoxo.pdf

UNIVERSIT ATEA “LUCIAN BLAG A” DIN SIBI U

71
4.http://ww w.cfr.ro/index.php/ct -menu -item-3/ct-menu -item-55/strategia -de-dezvoltare –
a-infrastructurii -feroviare
5. https://insse.ro/cms/ro/content/produsul -intern -brut