Multă vreme creativitate a fost considerată apanajul exluxiv al unei minorități [611712]

Universitatea din Oradea
Facultatea de Geografie, Turism și Sport
Kinetoterapie și Motricitate Specială
Dezvoltarea creativității
la elevi
Coordonator: Prof.Univ.Dr Hanga Claudia Nume: Darabont Csenge- Éva
Oradea, 2017

Multă vreme creativitate a fost considerată apanajul exluxiv al unei minorități
restrănse, ceea ce este adevărată dacă ne găndim la nivelul creativității inovatoare și la
cel al creativității emergente.
Cercetările asupra creativității au abordat treptat cele mai variate tipuri, grade și
niveluri ale activității creatoare. Există înrudiri între creativitatea mică și mare și
probabil între creativitatea de fiecare zi și aceea a unui mare om de știintă și artist.
”Dacă noi includem creativitatea de tote zile” putem di în primejdia de a face concepția
noastră fără sens , dar dacă o excludem putem cădea în capcana ”teoriei omului mare”-
care nu ne lasă nici o cale de mișcare între comun și sublim.
Crativității a început să fie abordată prin studii de ”selectia capacitățiilor, selecția
valoriilor, copii superior înzestrați.
Creativitateaeste un fenomen extrem de complex cu numeroase fețete și
dimensiuni.
În sens larg creativitatea se referă și la găsire a de solutții, idei, probleme, metode care
nu sunt noi pentru societate dar la care s-a ajuns pe o cale independentă de exemplu-
rezolvarea de către elevi a unei probleme.
Guilford subliniază că activitatea creatoare reprezintă probabil într-o anumită
măsură multe abilități învățate. -”Creativitatea sa învață chiar dacă nu se învață ca fizica
sau tâmplăria. Ar fi mai nimerit să spunem că se descătușează sau dezvoltă.”- Schwartz
B.
Lecțiile și diferitele activități și jocuri trebuie organizate în așa fel încăt să pună în
acțiune întregul potențial intelectual, afectiv și motivațional al elevilor; trebuie să se
realizeze o atmosferă nonconformistă în care trebuințăa copiilor de activitate și
independentă ca și curiozotatea lor naturală să fie satisfăcute.
În scolă experimentarea unor noi principii și metode, încățarea problematică prin
descoperire, prin cercetare, a demonstrat posibilitatea dezvoltării a creaitivității la elevi.
Elevul este pus să privească o problemă din unghiuri de vedere diferite, să elaboreze o
ipoteză explicativă pe care să o verifice, să caute independent o soluție, să acționeze ca
și cănd ar descoperi pentru sine acele cunoștințe care au fost descoperite în procesul
dezvoltării istorice a omenirii și pe care el trebuie și le însușească.
Educația menită să ducă la dezvoltarea creativității este o bună educație generală
care trebueie avută în vedere pentru întreaga populației de elevi și studenți, aceasta cu
atăt mai mult cu cât școala trebuie să-și propună ca scop educarea creaitivității la orce
persoană normală din punct de vedere minimal.
În perioada adolescentei școla a trebuie să încurajeze atașarea deosebită a unui elev față
de anumită disciplină spre un domeniu de activitate preferat.
Caracteristicile copilului creativ
Maturitate precoce, spontaneitatea actului creator, dorința de autoexprimare iesite
din comun sunt caracteristici magistral superioare surprinse de Ovidiu, fără să
bănuiească că aceste caracteristici se regăsesc la toți copiii și tinerii din categoria celor
ce sunt capabil de performențe superioare.

Promovarea valoriilor reale ori sub falsă pretenție egalitaristă se mulțumește să
ofere ”șanse egale de pornire” tuturor copiilor indiferent de înzestrarea lor. Nu putem
”produce” talente pe cale genetică este însă sarcina noastră de a le păstra și cultiva.
Trăsături ce caracterizează acești copii
-precocitatea, ritm alert de dezvoltare;
-inteligența superioară;
-însușirea citirii mult înaintea covărstnicilor;
-capacitate de concentrare; momorie foarte bună;
-particularităși de comportament;
Ce este de făcut pentru acești copii:
-atenția pentru familie, pentru a impulsiona pofta de creativitate a acestor copii;
– verificarea cu aparate insturmente ștințifice de măsure, teste de inteligența și
creativitate
-cadrele didactice să posede pe lăngă cunoștințe de specualitate un înalt nivel de
pregătire psiho -pedagogică;
Metode de selecție:
-concursuri individuale;
-concursuri de specialitate;
-concursuri organizate prin reviste;
-concursuri ștințifice-societăți ștințifice ale elevilor și studenților.
Cultivarea creativității în învățămănt: Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu
potențialități creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilităti speciale de
dezvoltare a capacități lor. Există și teste speciale în vederea diagnosticului creativității,
dar cei deosebiți, oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite
sau prin întrebările neașteptate pe care le pun.
”Omul este un mic univers.”
-Heraclit-

Bibliografie
Psihologie școlară-Lecții pentru uzul studenților-Lector univ.dr. Elena Bonchiș
Andrei Cosmovicii-Luminița Iacob: Psihologie Școlară.
Holban-Cunoașterea elevului.