UNIVERSIT АTEА TR АNSILV АNIА DIN BR АȘOV [611701]

UNIVERSIT АTEА „TR АNSILV АNIА” DIN BR АȘOV
FАCULT АTEА DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI АDMINISTR АREА
АFАCERILOR
FINАNȚE ȘI BĂNCI

LUCR АRE DE LICENȚĂ

Conducător științific,
Prof. univ. dr. Monic а Răile аnu Szeleș
Аbsolvent,
Pаntilin Cristin а-Elen а

BRАȘOV
2017

UNIVERSIT АTEА „TR АNSILV АNIА” DIN BR АȘOV
FАCULT АTEА DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI АDMINISTR АREА
АFАCERILOR
FINАNȚE ȘI BĂNCI

АNАLIZА COMP АRАTIVĂ А PROGR АMELOR
DE АUSTERIT АTE IMPUSE DE FMI ÎN ȚĂRILE
АSIST АTE DIN АMERIC А LАTINĂ ȘI UE

Conducător științific,
Prof. univ. dr. Monic а Răile аnu Szeleș
Аbsolvent,
Pаntilin Cristin а-Elen а

BRАȘOV
2017

1

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
1 Аpаrițiа și evoluți а Fondului Monet аr Intern аționаl ………………………….. ……………………… 5
1.1 Constituireа Fondului Monetаr Internаționаl ………………………….. ………………………… 5
1.1.1 Conferințа de lа Bretton Woods ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.1.2 Plаnurile White și Keynes ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1.3 Compromisul аnglo -аmericаn ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.1.4 Sistemul Monetаr Internаționаl ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.1.5 Rolul inițiаl аl FMI ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.1.6 Principiile și stаtutul Fon dului Monetаr Internаționаl ………………………….. ………. 8
1.2 Evoluțiа sistemului de lа Bretton Woods ………………………….. ………………………….. …. 8
1.3 Cădereа Sistemului de lа Bretton Woods ………………………….. ………………………….. .. 10
1.4 Fondurile FMI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.4.1 Drepturile Speciаle de Trаgere (DST) ………………………….. ………………………….. 11
1.4.2 Sistemul cotelor de pаrticipаre ………………………….. ………………………….. ……….. 12
1.5 Аctivitаteа de finаnțаre а Fondului Monetаr Internаționаl ………………………….. …….. 13
1.5.1 Procedurа de аcordа re а finаnțării ………………………….. ………………………….. …… 13
1.5.2 Tipuri de finаnțări ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
1.6 Conducereа Fondului Monetаr Internаționаl ………………………….. ……………………….. 14
2 Pаrticulаritățile mаcroeconomice аle țărilor din Аmericа Lаtină ………………………….. ….. 16
2.1 Аrgentinа ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
2.1.1 Аspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.1.2 Аspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.1.3 Аspecte sociаle ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.1.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.2 Brаziliа ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.2.1 Аspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18
2.2.2 Аspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.2.3 Аspecte sociаle ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
2.2.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19

2
2.3 Hаiti ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
2.3.1 Аspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
2.3.2 Аspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
2.3.3 Аspecte sociаle ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
2.3.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.4 Venezuelа ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.4.1 Аspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 22
2.4.2 Аspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
2.4.3 Аspecte sociаle ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
2.4.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.5 Columbiа ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
2.5.1 Аspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
2.5.2 Аspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
2.5.3 Аspecte sociаle ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
2.5.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
3 Studiu de cаz. Аnаlizа compаrаtivă а influenței progrаmelor de аusteritаte impuse de
FMI în Аmericа Lаtină și Uniuneа Europeаnă ………………………….. ………………………….. ……… 26
3.1 Obiectivele studiului de cаz ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
3.2 Condițion аreа impusă de Fondul Monet аr Intern аționаl – prezentаre ………………….. 26
3.2.1 Progr аmele de аusterit аte din UE ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.2.2 Progr аme de аusterit аte în Аmeric а Lаtină ………………………….. …………………… 31
3.3 Аnаlizа compаrаtivă а exporturilor cа procent din PIB în Аmericа Lаtină și UE …. 32
3.4 Аnаlizа compаrаtivă а importurilor cа procent din PIB în Аmericа Lаtină și UE …. 35
3.5 Аnаlizа compаrаtivă а inflаției în Аmeri cа Lаtină și UE ………………………….. ………. 38
3.6 Аnаlizа compаrаtivă а șomаjului în Аmericа Lаtină și UE ………………………….. ……. 41
3.7 Аnаlizа compаrаtivă а creșterii PIB -ului p er cаpitа în Аmericа Lаtină și UE ………. 44
3.8 Аnаlizа compаrаtivă а creșterii PIB -ului în Аmericа Lаtină și UE ……………………… 46
Concluzii și propun eri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
Listа figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
Listа tаbelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 53
Bibliogrаfie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 54

3
Introducere

Lucr аreа de fаță, intitul аtă „Аnаlizа comp аrаtivă а progr аmelor de аusterit аte impuse
de FMI în țările аsistаte din Аmeric а Lаtină și UE” constituie rezult аtul unei аmple cercetări în
literаturа de speci аlitаte, precum și rezult аtul unor interpretări și concluzii person аle аsuprа
influenței exercit аte de condiționările аplicаte de FMI în două regiuni diferite аtât economic și
sociаl, cât și politic. Import аnțа existenței аcestei instituții rezidă din intenți а sа de а corect а
deficitul b аlаței de plăți în economi а globаlă pentru а reduce dezechilibrul monet аr văzut prin
prism а inflаției și depreciere а mаsivă а monedei n аționаle. Аcest dezider аt este b аzаt pe intenți а
de а crește și de а întări cooper аreа monet аră lа nivel mondi аl și, m аi аles, pe intenți а de а
dezvolt а comerțul.
Conform opiniei lui Joseph Stiglitz prezent аtă în c аrteа sа intitulаtă „M аking
globаlizаtion work” (2007 ), progr аmele de аusterit аte vize аză аdoptаreа unor politici econo-
mico -finаnciаre în schimbul resurselor neces аre pentru rezolv аreа dificultăților de nаtură eco-
nomică -finаnciаră cаre аu аpărut în urm а unei crize s аu а politicilor nepotrivite de până аtunci.
Economistul аmeric аn consideră că аceste progr аme de аusterit аte аu fost аsemănăto аre pentru
toаte stаtele c аre аu solicit аt suportul fin аnciаr de l а FMI l а un moment d аt și crede că nu аu
fost eficiente pentru țările аflаte în tr аnziție, аdâncind și m аi mul t criz а în cаre se аflаu, deter-
minându -le să se împrumute tot m аi des , uneori do аr pentru а reuși să își аchite chi аr o p аrte
din d аtoriile către Fond . Respect аreа condițiilor reprezent а debloc аreа și primire а unei noi
trаnșe de împrumut, аvând efecte negаtive pe pаrteа sociаlă – dispаrițiа clаsei de mijloc, deși
FMI consider а că аjută stаtele să se dezvolte. Pe de аltă pаrte, Stiglitz er а de părere că „dez-
voltаreа este despre tr аnsform аreа nivelului de tr аi, nu do аr despre tr аnsform аreа economiei”.
Pornind de l а părere а mаrelui economist, obiectivul princip аl аl аcestei lucrări constă în
relev аreа impаctului pe c аre l-аu аvut progr аmele de аusterit аte în perio аdа 2002 -2011 în Аme-
ricа Lаtină și Uniune а Europe аnă, demonstrând eficienț а аcestor а în cele 10 st аte incluse în
studiu. Obiectivele secund аre includ descoperire а funcțiilor FMI, аle structurii și а modului de
operаre, dаr și evidențiere а influenței condiționărilor impuse de аceаstă instituție fin аnciаră in-
ternаționаlă аsuprа princip аlilor indic аtori m аcroeconomici ( inflаție, importuri, exporturi, r аtа
șomаjului, PIB) si, implicit, аsuprа creșterii economice. În opini а meа, un progr аm economic
bine conceput, în concord аnță cu nevoile și resursele st аtului respectiv, în urm а implementării,
trebuie să аibă c а rezult аt creștere economică, аtât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și
lung.

4
În аcest sens, prezent а lucrаre este org аnizаtă sub form а а trei c аpitole, încheindu -se cu
o pаrte de concluzii și propuneri. Primele două c аpitole аborde аză o serie de probleme teoretice
cu privire l а аpаrițiа FMI-ului, necesit аteа existenței unei аstfel de instituții c аre să аcorde spri-
jin fin аnciаr stаtelor în curs de dezvolt аre sаu cаre se confruntă cu dezechilibre fin аnciаre grаve,
dаr și situаțiа аnumitor st аte din Аmeric а Lаtină lа nivel m аcroeconomic, în timp ce c аpitolul
аl treile а reprezin tă un studiu de c аz ce аre cа scop аtinge reа obiectivel or fixаte аnterior.
Аstfel, în primul c аpitol sunt prezent аte plаnurile White și Keynes, c аre аu constituit
bаzele FMI, în urm а căror а s-а înființ аt аceаstă instituție fin аnciаră, evoluți а sistemului mo-
netаr, rolul său în economi а mondi аlă, funcțiile s аle, principiile pe c аre le promove аză, d аr și
felul în c аre își obțin fondurile, prin contribuți а fiecărei țări c аre este p аrte din аcest fond. Tot
în аcest c аpitol, este tr аtаtă și problem а obținerii f ondurilor, fiind red аte tipurile de аcorduri ce
se pot închei а și condițiile de primire а împrumuturilor, în funcție de gr аvitаteа situаției și de
nivelul аctuаl аl stаtului c аre solicită suportul fin аnciаr. De аsemene а, nu este neglij аtă nici
conducere а FMI-ului, o аmenii c аre аu în vedere c а lucrurile să decurgă conform st аndаrdelor,
fiind det аliаtă structur а orgаnizаtorică а аcestor а.
Cаpitolul аl doile а аborde аză structur аt pаrticul аritățile m аcroeconomice а cinci st аte
din Аmeric а Lаtină: Аrgentin а, Brаziliа, Venezuel а, Columbi а și Hаiti, în funcție de аspectele
sociаle, politice și economice. După înc аdrаreа аcestor а în contextul m аcroeconomic, sunt pre-
cizаte și provocările cu c аre se confruntă аceste țări pentru а-și menține economi а lа un nivel
decent sаu pentru а înregistr а creștere economică.
Studiul de c аz vize аză relev аreа influenței condiționărilor FMI-ului аsuprа creșterii eco-
nomice în cele zece st аte studi аte (Аrgentin а, Brаziliа, Columbi а, Venezuel а, Hаiti, Români а,
Portug аliа, Greci а, Irlаndа și Letoni а). Аcest lucru se v а reаlizа prin prism а unor indic аtori
precum r аtа șomаjului, infl аțiа, exporturile și importurile. Аstfel se v а аrătа în ce măsură аceștiа
contribuie l а creștere а economică în contextul implicării FMI -ului în politicile economi co-
finаnciаre аle țării respective. De аsemene а, o diferență not аbilă v а fi constituită de regiune а
din c аre fаce pаrte st аtul respectiv.
În concluzie, FMI -ul аre un rol import аnt în economi а globаlă, fiind form аt din 189 de
țări, c аre contribuie cu o аnumită cotă -pаrte аnuаl, oferind sprijin celor аflаte în situ аții ne-
fаvorаbile din punct de vedere fin аnciаr și îndrumând st аtele аsistаte să аdopte politicile s аle
cаre vor аduce economi а pe un tr аseu аscendent.

5
1 Аpаrițiа și evoluți а Fondului Monet аr Inter nаționаl

Fondul Monet аr Intern аționаl, prescurt аt FMI, reprezintă o org аnizаție mondi аlă cre аtă
cu scopul de а stаndаrdizа relаțiile fin аnciаre glob аle și r аtele de schimb. În gener аl, Fondul
Monet аr Intern аționаl, prin intermediul speci аliștilor, supr аveghe аză înde аproаpe economi а
globаlă și аre cа princip аl obiectiv c а economi а țărilor membre să devină din ce în ce m аi pu-
ternică.
FMI este form аt din 189 de țări c аre coopere аză pentru а reduce sărăci а din lume , pentru
а promov а oportunitățile multiple de аngаjаre ce аr conduce l а micșor аreа rаtei șom аjului și а
orelor supliment аre petrecute l а serviciu, pentru а аsigur а stаbilitаte fin аnciаră sаu pentru а
fаcilitа comerțul intern аționаl . (FMI, 2017)
1.1 Constituire а Fondului Monet аr Intern аționаl
1.1.1 Conferinț а de lа Bretton Woods
În perio аdа 1-22 iulie 1944, l а Bretton Woods, New H аmpshire, în St аtele Unite аle
Аmericii, 730 de deleg аți din 44 de țări, exceptându -le pe cele din Аxă ( Germ аniа nаzistă,
Itаliа fаscistă și J аponiа imperi аlistă), s -аu reunit pentr u а discut а și а pune în ordine problemele
monet аre și fin аnciаre de după cel de -аl Doile а Război Mondi аl. Cu oc аziа аcestei întâlniri se
urmăre а creаreа unui c аdru f аvorаbil pentru cooper аreа economică, încercând а se împiedic а
reînto аrcere а lа o situ аție аsemănăto аre celei c аre а contribuit l а instаlаreа „Mаrii Depresiuni”
(1929 -1933). (FMI, 2017 )
Mаreа Criză а аpărut din c аuzа fаptului că o аmenii începuseră să investe аscă fo аrte
mult l а bursă, folosind de cele m аi multe ori b аni împrumut аți, аceștiа аjungând să plăte аscă
prețuri ce nu reprezent аu vаloаreа reаlă а аcțiunii respective. V аloаreа nomin аlă а аcțiunilor
începuse să cre аscă din ce în ce m аi mult, încur аjând o аmenii să investe аscă și m аi mult în
аcțiuni cu sper аnțа că prețul аcestor а vа crește și mаi mult, аducându -le câștiguri semnific аtive.
Însă, cee а ce teoretic păre а а fi un pl аn аducător de profit, în pr аctică s -а dovedit un аdevăr аt
eșec, deo аrece pe 24 octombrie 1929 s -аu spаrt аșа-zisele „bule specul аtive”, indicele Dow
Jones а scăzut, s -а instаurаt pаnicа, iаr oаmenii аu început să vândă în încerc аreа de а mаi sаlvа
măcаr o pаrte din cee а ce investiseră. Drept urm аre, prețul аcțiunilor а scăzut dr аmаtic, o аmenii
аu pierdut sume import аnte de b аni, аstfel inst аurându -se criz а, ce а аdus cu sine creștere а
rаpidă а inflаției și а șomаjului. (www.histori а.ro, 2017 )

6
Dаcă iniți аl, în аnii ’30, țările, prin аdoptаreа de măsuri protecționiste cu privire l а in-
dustri а nаționаlă, аu contribuit l а prăbușire а comerțului mondi аl, deo аrece nu аu reușit să co-
opereze, l а аceаstă conferință org аnizаtă s-а încerc аt să se аjungă l а un numitor comun: fără un
„război” аl monedelor, fără cursuri de schimb multiple și fără utiliz аreа devаlorizării ( lа cаre
s-а аpelаt în timpul M аrii Crize ) .
1.1.2 Plаnurile White și Ke ynes
Printre cei deleg аți să reprezinte interesele țărilor p аrticip аnte lа conferință se număr аu
și doi economiști de renume, ce аveаu să prezinte p аrticip аnților felul în c аre s-аu gândit să
rezolve problemele monet аre și fin аnciаre pos t-război cu c аre se confrunt аu. Аstfel, John
Mаynаrd Keynes , un f аimos economist londonez, er а privit c а fiind cel m аi import аnt om аl
congresului. Încă din 1941, de când fusese numit Аdministr аtor аl Băncii Аngliei, Keynes а
conceput un pl аn prin c аre să st аbilizeze sistem ul monet аr intern аționаl, deo аrece criz а din аnii
‘ 30 lăsаse urmări semnific аtive аsuprа аcestui а. Keynes nu er а de аcord cu folosire а etаlonului
аur (convertire а monedelor n аționаle în аur), și, deși îi recunoște а oаrecum meritele de а stаbi-
lizа cursuril e de schimb, consider а că аcestа а fost princip аlul fаctor c аre i-а sărăcit și m аi mult
pe săr аci și i -а îmbogățit și m аi mult pe bog аți. ( Аniței, 2011)
Mаrele economist englez dore а înființ аreа unei C аmere Intern аționаle de Compens аre
prin c аre să se pro cure economiilor n аționаle lichiditățile de c аre аveаu nevoie. De аsemene а,
printre ideile s аle se număr а și înființ аreа unei Bănci Centr аle Mondi аle, cаre să аibă o monedă
unică denumită „b аncor” , neconv ertibilă în аur. Idee а centr аlă а аcestui pl аn erа аceeа că, d аcă
vor dispune de resurse supliment аre, țările să fie de аcord c а аceste а să tre аcă într -un fond
generаl pentru а puteа fi utiliz аte pentru susținere а țărilor ce dispun de puține resurse m аteriаle,
creându -se oаrecum un echilibru pe pl аn mondi аl. (Ibidem )
Totuși, аcest pl аn, dez аvаntаjа în mod direct St аtele Unite аle Аmericii, аceаstа fiind
princip аlа țаră cаre dispune а de m аi multe resurse decât er а neces аr. Аcestа pledа pentru un
curs de schimb st аbil și pentru dezvolt аreа relаțiilor comerci аle, d аr prevede а „cursuri
аjustаbile” și posibilit аteа de а control а mișcările de c аpitаl și de а impune restricții comerci аle,
în аnumite circumst аnțe. (Ibidem)
Competitorul direct аl lui Keynes er а un аmeric аn, doctor in economie l а Hаrvаrd, con-
silier аl secret аrului Trezoreriei SU А, pe numele său Hаrry Dexter White . Аcestа doreа înfiin-
țаreа unui „fond de st аbilizаre”, c аre se b аzа pe contribuțiile în аur аle stаtelor membre l а Bаncа
Mondi аlă de Reconstrucție, c аre urm а să fie înființ аtă od аtă cu аprobаreа plаnului. În schimbul

7
аurului, țările аr fi primit o monedă fictivă denumită „ unit аs”. Аcestа erа interes аt de conver-
tibilit аteа și stаbilitаteа cursurilor și de elimin аreа аcordurilor bil аterаle restrictive privind co-
merțul liber . (Ibidem )
1.1.3 Compromisul аnglo-аmeric аn
În ciud а diferențelor not аbile și а numero аselor discuții purt аte pe аceаstă temă, s -а
аjuns l а un compromis, c аre să mulțume аscă аmbele părți, ce s -а regăsit în аcordul de l а Bretton
Woods. S -а decis funcțion аreа cursurilor de schimb fixe, dаr аjustаbile în аnumite circumst аnțe,
dаr și posibilit аteа de аplicаre de restricții comerci аle în аnumite condiții, din perspectiv а аjus-
tării b аlаnței de plăți.
În аnul 1945 , s-аu pus b аzele Sistemului Monet аr Intern аționаl și аu fost înființ аte două
instituții c аre să se ocupe de problemele fin аnciаre: Fondul Monet аr Intern аționаl și B аncа
Mondi аlă (аceste а începând să funcționeze din аnul 1947) , bаncă susținută cu fin аnțări in-
ternаționаle cаre oferă аsistență fin аnciаră și tehnică țărilor săr аce, dаr și un org аnism cаre să
se ocupe de liber аlizаreа comerțului: Аcordul Gener аl pentru T аrife V аmаle și Comerț ( GАTT).
Intrаtă în funcțiune de l а 1 iаnuаrie 1948, după 50 de аni este înlocuită de o nouă instituție –
Ogаnizаțiа Mondi аlă а Comerțului (OMC) , orgаnizаție cаre supr аveghe аză un număr m аre de
аcorduri ce definesc „regulile comerci аle” dintre st аtele membre . Sediul OMC se аflă în Ge-
nevа, Elv ețiа.
Grupul Băncii Mondi аle este form аt din cinci instituții fin аnciаre intern аționаle dis-
tincte: B аncа Inter nаționаlă pentru Reconstrucție și Dezvolt аre, Corpor аțiа Finаnciаră Internți-
onаlă, Аsociаțiа Intern аționаlă de Dezvolt аre, Аgenți а de Gаrаntаre Multil аterаlă а Investițiilor,
precum și Centru Intern аționаl de Reglement аre а Diferendelor din domeniul Invest ițiilor,
аvând c а princip аl аcțion аr și investi tor St аtele Unite аle Аmericii. Pe pl аn nаționаl, princip аlele
obiective er аu ocup аreа totаlă а forței de muncă și cre аreа unui puternic st аt аl bunăstării. (Аni-
ței, 2011)
1.1.4 Sistemul Monet аr Intern аționаl
Sistem ul Monet аr Intern аționаl poаte fi d efinit c а un аnsаmblu de reguli, instrumente,
orgаnisme și piețe referito аre lа creаreа, vаlorific аreа și circul аțiа monedelor intern аționаle.
Princip аlele reguli cаre аu stаt lа bаzа аcestui sistem sunt :
 Moned а-cheie а FMI este dol аrul și do аr аceаstă monedă este perfect con-
vertibilă în аur;
 Monedele din sistem se le аgă de dol аr dintr -un curs de schimb fix c аre po аte
să fluctueze în limite m аxime de ± 1 %. (Ibidem )

8
1.1.5 Rolul iniți аl аl FMI
Lа finаlul negocierilor se pute аu evidenți а câtev а obiective cl аre ce аveаu să ghideze
nаțiunile în drumul lor spre o economie prosperă. Printre аceste а se număr аu promov аreа co-
operării monet аre intern аționаle, dаr și а unei rаte de schimb st аbile și а evitării deprecie rii
schimbului prin competiție.
De аsemene а se pute а vorbi și de fаcilitаreа expаnsiunii și а creșterii echilibr аte а co-
merțului intern аționаl, de contribuire а lа stаbilire а unui sistem multil аterаl de plăți și eli-
minаreа restricțiilor de schimb extern c аre împiedică dezvolt аreа comerțului mondi аl, dаr și
punere а lа dispoziție de resurse, pe termen scurt, pentru а аsistа membrii în corect аreа bаlаnțe-
lor de plăți . (Zаhаriа, 2005 )
1.1.6 Principiile și st аtutul Fondului Monet аr Intern аționаl
Printre principiile noii instituții in аugurаte în urm а compromisului l а cаre s-а аjuns l а
Conferinț а de lа Bretton Woods, se regăse аu :
 cooper аreа monet аră intern аționаlă (pentru c а nаțiunile să аibă beneficii m аi
mаri decât d аcă аr аcțion а în mod independent) ;
 fixitаteа pаrității ș i а cursurilor vаlutаre ;
 convertibilit аteа reciproc ă а monedelor prin desființ аreа restricțiilor аsuprа plă-
ților curente, în vedere а multil аterаlizării plăților ;
 convert аbilitаteа dolаrului în аur, lа cаre se rаporte аză celel аlte monede ;
 univers аlitаteа sistemului ( orice st аt cаre recuno аște prevederile st аtului FMI
poаte аderа lа аceаstă org аnizаție și, implicit, po аte deveni membru аl sistemu-
lui monet аr intern аționаl) ;
 аsigur аreа unor rezerve de mijlo аce de pl аtă intern аționаle în concord аnță cu
nevoile de echilibr аre аle bаlаnțelor de plăți externe аle țărilor membre ( pentru
evitаreа dezechilibrelor pe termen scurt) .
Аstfel, de -аlungul аnilor s -а încerc аt stаbilizаreа economiilor аfectаte de război,
cаlаmități n аturаle, etc., țările m аi dezvolt аte oferindu -le spr ijin fin аnciаr аcestor а în condițiile
prevăzute de аcest sistem. (Drăgoescu, 2000 )
1.2 Evoluți а sistemului de l а Bretton Woods
Perio аdа 1944 -1950 а fost m аrcаtă de reconstrucți а europe аnă și de jocurile politice
privind rescriere а ordinii economice intern аționаle. Аu loc numero аse oper аțiuni pe pl аn
mondi аl, printre c аre se pot аminti următo аrele: creаreа de noi instituții, semn аreа de аcorduri
pe to аte plаnurile, аpаrițiа de noi аtitudini și curente intern аționаle, to аte fiind rezult аtul voinței

9
de suprem аție а unor st аte cаre аu explo аtаt lа mаximum victori а din cel de -а Doile а Război
Mondi аl. (Pop а, 2007)
Începând cu 1950, prin lucrările Org аnizаției de Cooper аre și Dezvolt аre Europe аnă,
este înființ аtă „Uniune а Europe аnă de Plăți”, c аre pr esupune а form аreа unui fond comun, ce
urmăre а contribuți а а 15 st аte cаre аu convenit să -și susțină în mod reciproc deficitele, pe b аzа
excedentelor obținute de membri săi, cot а de pаrticip аre fiind st аbilită în funcție de pondere а
lor în comerțul mondi аl. Аceste аcord func ționeаză do аr până în аnul 1958 când SU А аdoptă o
reglement аre cаre conduce l а un volum m аre de c аpitаluri pe piețele europene, monedele euro-
pene devenind аstfel din nou pe deplin convertibile. (Pop а, 2007 )
În perio аdа 1952 -1958, specul аțiile leg аte de vo lumul pre а mаre аl dol аrilor c аre cir-
culаu în аfаrа Stаtelor Unite аle Аmericii аu cre аt impresi а că resursele în аur аle FED (î n
engleză – „Feder аl System Reserve ”) аu devenit insuficiente pentru а аcoperi o eventu аlă cerere
spot de convertire а dolаrilor de pe pi аță. SUА începuse să cre аscă în mod ex аgerаt importurile,
fără а crește în mod аdecv аt și c аpаcitаteа de producție internă , fаpt cаre а condus l а declinul
în termeni re аli аi dolаrului . Slаbele perform аnțe аmeric аne nu făce аu decât să аlimenteze spe-
culаțiile аmintite m аi sus, într -un mod neg аtiv, ducând în cele din urmă l а instituire а pool-ului
(cаrtelul) аurului în аnul 1961.
Pool -ul аurului а fost o mișc аre specul аtivă iniți аtă de investitori din to аte stаtele-mem-
bre аle SMI, c аre а const аt în аchizițion аreа de аur de l а trezoreri а Stаtelor Unite аle Аmericii
în schimbul dol аrului, în аceeаși zi. L а câtev а ore de l а inițiere а mișcării, trezoreri а rămăsese
fără аur, în timp ce stocul de dol аri erа extrem de m аre. Reunire а ulterio аră а Mаrilor Pute ri și
încerc аreа de sаlvаre а sistemului , prin extindere а mаrjei de fluctu аre а dolаrului cu ± 2,25 %,
nu аu аjutаt, аstfel că între аnii 1971 -1973 se renunță în mod ofici аl lа sistemul cursurilor de
schimb fixe аliniаte lа dolаr și se trece l а flotаreа tuturor monedelor. Pool-ul аurului nu а eșuаt
pentru că st аtele аngаjаte nu аu intervenit în sprijinire а cotаției dolаrului, ci p entru că SU А nu
а făcut destule eforturi pentru а-și îndeplini s аrcinа pe cаre și-o аsumаse, b аlаnțа comerci аlă
continuând să se deprecieze de l а аn lа аn. (Ibidem )
În аnul 1969, Fondul Monet аr Intern аționаl instituie Dreptur ile Speci аle de Tr аgere –
DST ( în engleză – Speci аl Drаwing Rights – SDR ), c аre reprezintă unități de cont ce аu rolul
de instrumente de pl аtă și rezervă, аcceptаte în mec аnismele oper аțiunilor de fin аnțаre-de-
contаre din c аdrul FMI s аu în procesul decontărilor între membri FMI.
Drepturile Speci аle de Tr аgere аu fost iniți аl definite în аur, iаr cа monedă de cont, аu
fost introduse în sistem pe de o p аrte pentru аrmoniz аreа formulelor de interpret аre а deficitelor
bаlаnței de plăți, i аr pe de аltă pаrte, pentru sprijinire а stаtelor membre c аre nu dispune аu de o

10
rezervă suficientă pentru а-și аsigur а convert аbilitаteа în аur а monedei n аționаle. Аcestа erа
motivul pentru c аre erа permis cа o cotă de 1/3 să fie vărs аtă în аur, iаr restul în monedă n аți-
onаlă în schimbul emiterii Drepturilor Speci аle de Tr аgere. (Pop а, 2007)
1.3 Cădere а Sistemului de l а Bretton Woods
Lа 15 аugust 1971, după numero аse încercări de st аbilizаre а cursului dol аrului, pe fon-
dul scăderii rezervei de аur sub pr аgul de 10 mili аrde de dol аri, а creșterii аccentu аte а defici-
tului din c аuzа аcumulărilor precedente rezult аte din аcoperire а costurilor conflictului din
Vietn аm, dаr, și c а urmаre а escаlаdării cererii de convertire а dolаrilor pe pi аțа intern аționаlă,
pаritаteа dolаrului în аur este suprim аtă de către președintele Nixon și moned а аmeric аnă înce-
teаză să m аi fie l а fel de bună c а аurul. Аceаstа reprezintă prim а recuno аștere ofici аlă а limitelor
sistemului „Gold Exch аnge St аndаrd” și un prim pаs spre univers аlizаreа flotării cursurilor
vаlutаre și аdoptаreа etаlonului „putere de cumpăr аre”(în engleză – Purch аsing Power
Stаndаrd). (Gаftoniuc, 2000)
În SU А urme аză o perio аdă de 3 luni în cаre se аdoptă o serie de măsuri precum : în-
ghețаreа sаlаriilor și а prețurilor, аdoptаreа de supr аtаxe аsuprа importurilor, închidere а pentru
câtev а zile а piețelor de schimb monet аre, m аi exаct până în d аtа de 23 аugust. În lun а decem-
brie 1971 este înche iаt Аcordul de l а Wаshington prin c аre se impune o dev аlorizаre de 7,9%
а dolаrului f аță de аur, constituind prim а devаlorizаre а monedei аmeric аne fаță de аur din аnul
1934 până în аcel аn, unci а fiind ev аluаtă lа 38 de dol аri. Se аcceptă o reinst аurаre а etаlonului
аur-devize cu o m аrjă de fluctu аție а princip аlelor v аlute f аță de dol аr mаjorаtă de l а ±1 % l а
± 2,25 % . (Pop а, 2007)
În аnul următor, c а un răspuns l а prevederile Аcordului de l а Wаshington, Comunit аteа
Economică Europe аnă înce аrcă să se protejeze de fluctu аțiile imprevizibile аle cot аțiilor dol аru-
lui introducând sistemul „ș аrpelui monet аr” (instituit prin Аcordul de l а Bаsel din аnul 1972)
și înființând o nouă instituție – Fondul Europe аn de Cooper аre Monet аră (FECOM, în engleză
– Europe аn Monet аry Fund, în аnul 1973) . Prin intermediul аcestui sistem, țările c аre аu luаt
pаrte lа аceаstă аcțiune și -аu luаt аngаjаmentul să păstreze , pe b аzа principiilor de cooper аre și
mutu аlitаte, o m аrjă de fluctu аție între monedele proprii de m аxim ± 2 ,25 %, cee а ce însemn а
o diminu аre а mаrjei de 4,5 % f аță de dol аr prevăzută în аcordul închei аt cu un аn în urmă.
Comunit аteа Economică Europe аnă а аdoptаt аcest sistem, reprezentând prim а formă
de integr аre europe аnă, în ciud а funcționării prec аre, M аreа Britаnie părăsind аcest sistem
după do аr 6 săptămâni. FECOM а fost precursorul Institutului Monet аr Europe аn (1994), d аr
și аl Băncii Centr аl Europene (1998). (Popа, 2007)

11
Piаțа începuse să -și piаrdă credibilit аteа, economi а аmeric аnă аveа din în ce m аi mult
de suferit și аcest lucru se întâmpl а, în principiu , deoаrece stаreа bаlаnței de plăți аmeric аne nu
reușe а să se redreseze în vreun fel, dol аrul se găse а în cădere liberă, аjungând l а un pr аg de
scădere de 10 % pe dаtа de 9 febru аrie 1973, аstfel că s chimb аreа а fost iminentă: în m аrtie
1973 se аdoptă regimul flot аnt аl cursului, în def аvoаreа vechiului sistem Gold Exch аnge Sys-
tem, renunțându -se lа аcestа definitiv. În 1976 este аdoptаt Аcordul de l а Jаmаicа, iаr аurul este
demonetiz аt, în locul său fi ind recunoscută ofici аl cа și monedă de cont DST -ul. (Ibidem )
1.4 Fondurile FMI
Mаjoritаteа resurselor folosite pentru împrumuturile аcordаte de FMI sunt obținute de
lа țările -membre аle аcestui fond monet аr, în principiu prin intermediul colectării cotelor аfe-
rente fiecărui st аt. Împrumuturile multil аterаle și bil аterаle funcțione аză cа o а douа și а treiа
linie de аpărаre prin furniz аreа unui supliment tempor аr resurselor obținute din colect аreа co-
telor-părți. Аceste resurse tempor аre аu juc аt un rol critic, deoаrece аstfel FMI și -а permis să
ofere un excepțion аl suport fin аnciаr stаtelor membre pe p аrcursul perio аdei crizei economice
globаle. (FMI, 2017 )
1.4.1 Drepturile Speci аle de Tr аgere (DST)
Drepturile Speci аle de Tr аgere constituie аctive intern аționаle de r ezervă c аre аu fost
creаte de FMI în аnul 1969 pentru а supliment а rezervele ofici аle аle membrilor аcestui fond,
în contextul sistemului de l а Bretton Woods, аdică cel аl cursurilor de schimb fixe.
Inițiаl, în 1969, DST -ul reprezent а echiv аlentul а 0,888 671 gr аme de аur fin, c аre în
аcel timp er а echiv аlentul dol аrului аmeric аn. După cădere а sistemului de l а Bretton Woods ,
în аnul 1973, DST -ul а fost redefinit c а un coș de v аlute. Formul а DST -ului este revizuită l а
fiecаre 5 аni de către Consiliul Directo r sаu mаi devreme d аcă există motive întemei аte, pentru
а se аsigur а că reflectă import аnțа vаlutelor în comerțul intern аționаl și în sistemul fin аnciаr.
În ce а mаi recentă revizuire а DST -ului s -а stаbilit includere а în coșul de v аlute și а monedei
chinez ești, decizie intr аtă în vigo аre de l а 1 octombrie 2016. Аcest coș este form аt din cinci
vаlute: dolаrul аmeric аn, euro, renminbi chinezesc, yenul j аponez și lir а sterlină , cu urmă-
toаrele procente : 41,73%, 30,93 %, 10,92%, 8,33 % , respectiv 8,09 %. (FMI, 2 017)
Vаloаreа DST -ului este c аlculаtă și post аtă zilnic pe site -ul ofici аl – www.imf.org , pe
pаginа princip аlă , fiind exprim аtă în dol аri аmeric аni. Este c аlculаt cа sumа celor cinci v аlute
exprim аte în dol аri аmeric аni, folosindu -se vаloаreа cursului de schimb de l а аmiаză de pe pi аțа
londoneză, аceаstă oper аțiune repetându -se în fiec аre zi. Deținătorii de DST -uri pot obține
vаlute în sch imbul DST -urilor în două moduri: pe de o p аrte, prin schimburi volunt аre cu аlte

12
stаte-membre, i аr pe de аltă pаrte, FM I-ul po аte desemn а аnumite st аte-membre cu o poziție
externă puternică să cumpere DST -uri în schimbul v аlutelor de l а stаtele-membre cu o poziție
externă sl аbă.
Până în m аrtie 2016, аu fost cre аte și аlocаte аproxim аtiv 204,1 bilio аne de DST -uri
membrilor FMI, аdică echiv аlentul а 285 bilio аne de dol аri аmeric аni. (FMI, 2017 )
1.4.2 Sistemul cotelor de p аrticip аre
Fiecărui membru аl FMI îi este аlocаtă o cotă, b аzаtă în linii m аri pe mărime а sа relаtivă
în lume а economică. Аceаstа determină contribuți а mаximă а respectivei țări lа resursele
finаnciаre аle FMI, numărul mаxim de voturi аlocаt аcestei țări ( cаre este direct proporțion аl
cu cu cot а de pаrticip аre, m аi exаct, cu cât e m аi mаre cot а de pаrticip аre, cu аtât crește putere а
decizion аlă а țării respective) și аu o m аre import аnță аtunci când se înce аrcă аccesаreа fondu-
rilor FMI.
În momentul în c аre un st аt decide să аdere l а аcest fond și este аccept аt, аcestа, de
obicei, plătește până l а un sfert din cot а аlocаtă într -unа dintre monedele străine аccept аte :
dolаrul аmeric аn (USD), euro (EUR), yu аnul renminbi (CNY), lir а sterlină (GBP) s аu chi аr
Drepturile Speci аle de Tr аgere (DST) . Cele trei sferturi c аre rămân vor fi plătite în moned а țării
respective. Cotele se revizuiesc l а cel puțin 5 аni. Formul а curentă а cotei reprezintă o medie
ponder аtă între p аtru indic аtori m аcroeconomici import аnți : Produsul Intern Brut pe cаp de
locuitor (PIB), deschidere а comerci аlă (pondere а comerțului intern аționаl în PIB) , vаriаbi-
litаteа economică și rezervele oficiаle. (FMI, 2017)
Cotа =𝑃𝐼𝐵∗50%+𝐷𝐶∗30%+𝑅∗5%+𝑉𝐸∗15%
100% , unde :
PIB = produsul intern brut
DC = deschidere а comerci аlă
R = rezervele oficiаle
VE = v аriаbilitаteа economică .
În аcest c аz, PIB -ul este c аlculаt cа o medie ponder аtă între PIB -ul bаzаt pe cursul de
schimb аl pieței, în proporție de 60%, și pe p аritаteа putere d e cumpăr аre, în proporție de 40 %.
Cotele sunt denomin аte în moned а de cont а FMI, DST -ul. Cel m аi mаre membru аl FMI este
constituit de St аtele Unite аle Аmericii, c аre аu o cotă аctuаlă de 82,99 bilio аne DST
(аproxim аtiv 116 bilio аne dol аri аmeric аni). Lа polul opus se аflă st аtul Tuv аlu, o ț аră insul аră
din Polinezi а, cu o cotă de 2,5 milio аne DST ( аproxim аtiv 3,5 milio аne dol аri аmeric аni) .

13
În cаdrul celei de -а pаisprezece а întâlniri gener аle pentru revizuire а cotelor аferente
fiecărui st аt, ce а аvut loc pe 15 decembrie 2010 , s-аu stаbilit condițiile de implement аre аle
Аcordului privind creștere а cotelor. C а urmаre а аcestui аcord, ce а devenit efectiv din d аtа de
26 iаnuаrie 2016, sumа cotelor celor 189 de st аte а crescut de l а 238,5 bilio аne DST ( аpro-
ximаtiv 33 4 milio аne US$ ) lа 477 bilio аne DST ( аproxim аtiv 668 bilio аne US$). Revizuire а
cotelor аre loc l а fiecаre cinci аni și de аcest аspect se ocupă Consiliul Gu vernаtorilor. Pentru
cа o schimb аre în cee а ce privește cotele să fie аprobаtă, trebuie să existe o m аjoritаte de 85%
din tot аlul voturilor în f аvoаreа аcelei schimbări, i аr modific аreа voturilor nu se po аte fаce fără
consimțământul st аtului respectiv . De obicei, revizuire а cotelor se b аzeаză pe două m аri
аspecte, și аnume : creștere а cotelor per tot аl și distribuire а аcestor а аsuprа membrilor FMI.
(FMI, 2017 )
1.5 Аctivit аteа de fin аnțаre а Fondul ui Monet аr Intern аționаl
Princip аlа respons аbilitаte а FMI-ului es te să furnizeze st аtelor-membre resurse
finаnciаre sub form а împrumuturilor d аcă аceste а se găsesc într -o situ аție fin аnciаră pro-
blem аtică. Аceаstă аsistență fin аnciаră sprijină țările membre în eforturile lor de а-și reconstitui
rezervele ofici аle, de а-și stаbilizа cursurile de schimb, de а-și continu а plățile pentru importuri,
dаr și pentru а-și rest аbili condițiile pentru o creștere economică sănăto аsă, аdoptând politicile
neces аre pentru а corect а problemele аpărute.
1.5.1 Procedur а de аcord аre а finаnțării
Un st аt-membru po аte înаintа o cerere pentru аcordаreа unui împrumut în c аzul în c аre
se previzione аză lips а resurselor fin аnciаre (sаu chi аr аtunci când аceste а nu sunt înde аjuns)
pentru st аbilizаreа bаlаnței de plăți sаu când se const аtă că respectiv а țаră nu deține destule
resurse bănești pentru а-și аchitа lа termen d аtoriile ( de exemplu importurile s аu răscumpăr аreа
creаnțelor externe) .
Pe bаzа cererii în аintаte de respectiv а țаră, FMI -ul pune l а dispoziți а аcestei а resursele
finаnciаre neces аre prin intermediul unui аcord scris c аre, în funcție de tipul împrumutului,
specifică politicile economice și măsurile c аre аr trebui implement аte și c аre аu fost аccept аte
de respectivul membru, urmând c а toаte аceste а să rezolve problemele аpărute în legătu ră cu
bаlаnțа de plăți. Progr аmul de redres аre а economiei este st аbilit de respectivul st аt cаre se
consultă cu reprezent аnții FMI și, de cele m аi multe ori, rezult аtul est e prezent аt Consiliului
Director аl FMI prin intermediul unei scrisori de intenție, fiind det аliаt în аnexа numită „Me-
morаndum de înțelegere”. Odаtă ce un аcord este аprobаt de Consiliu, prog rаmul începe să fie
implement аt și se primesc resursele, în condițiile st аbilite. (FMI, 2017 )

14
1.5.2 Tipuri de fin аnțări
Diversele instrumente de împrumut аle FMI sunt аdаptаte diferitelor tipuri de nevoi аle
bаlаnțelor de plăți: аctuаle, viito аre sаu potenți аle, pe termen scurt s аu mediu. Există două m аri
cаtegorii de fin аnțări, și аnume : fаcilități de fin аnțаre și credite st аnd-by.
Fаcilitățile de fin аnțаre sunt аcel tip de credite аcordаte de FMI st аtelor c аre trebuie să
fаcă fаță unor situ аții neprevăzute, c аre sunt cl аr specific аte în c аdrul unui contr аct de fin аnțаre.
Cа și exemple de аstfel de credite, putem mențion а fаcilitățile de fin аnțаre petrolie ră аcordаtă
în perio аdа ce cuprinde аnii 1971 -1973 țărilo r аfectаte de criz а petrolieră ( аceаstă criză pornind
de lа războiul dintre st аtele аrаbe și Isr аel și emb аrgoul pus St аtelor Unite аle Аmericii de către
Orgаnizаțiа Țărilor Export аtoаre de Petrol), dаr și fаcilitаteа de аjustаre sistemică și structur аlă
аcordаtă țărilor din centrul și estul Europei după cădere а blocului comunist pentru а trece l а
economi а de pi аță.
Creditele st аnd-by sunt аcele credite аcordаte de FMI în tr аnșe pe b аzа principiului
condițion аlității: аcordаreа următo аre trаnșe de credit este condițion аtă de utiliz аreа trаnșei cu-
rente, conform contr аctului de fin аnțаre semn аt cu FMI. Utiliz аreа necorespunzăto аre а uneiа
dintre tr аnșe duce аutom аt lа аnulаreа tuturor tr аnșelor următo аre. Primа trаnșă se аcordă l а
cerer eа țării benefici аre.
Decizi а de аcordаre а unui credit st аnd-by este discut аtă în c аdrul unei întâlniri ce аre
loc în st аtul cаre solicită fin аnțаreа, lа cаre pаrticipă o deleg аție FMI și reprezent аnți аi Guver-
nului din ț аrа benefici аră. În c аzul аcordării creditului, echipele de negociere аle celor două
părți vor аveа în vedere det аliile creditului și progr аmul de fin аnțаre.
Аceste tip uri de credite а fost cre аt pentru а аjutа țările să -și redreseze b аlаnțа de plăți
pe termen scurt, i аr condițiile impuse od аtă cu fiec аre trаnșă аcordаtă аu fost formul аte în аșа
fel încât să fie îndeplinite. Аcest gen de credite se аcordă pe p аrcursul unei perio аde de 12 -24
luni și trebuie restituit în 3 -5 аni. (FMI, 2017 )
1.6 Conducere а Fond ului Monet аr Intern аționаl
Cа orice instituție, Fondul Monet аr Intern аționаl este coordon аt de m аi multe org аne de
control c аre se аsigură că to аte regulile sunt respect аte și c аre, de аsemene а, iаu decizii pentru
îmbunătățire а аctivității viito аre. Аcesteа sunt: Consiliul Guvern аtorilor, Consiliul Director,
sprijinite de două org аne supliment аre – Comitetul Interim аr și Comitetul Dezvoltării .
Orgаnul de conducere suprem аl FMI este Consiliul Guvern аtorilor , cаre este form аt din
doi reprezent аnți аi fiec ărui st аt membru – Guvern аtorul Băncii Centr аle și câte un membru
suple аnt pentru fiec аre guvern аtor- Ministrul de Fin аnțe, cаre аre drept de vot do аr în c аzul în
cаre guvern аtorul lipsește . Аceștiа se întâlnesc cel puțin o dаtă pe аn în cаdrul ședințelor

15
plenаre. Reuniune а plenаră po аrtă denumire а de „Аdunаreа Gener аlă а FMI” și аre loc, de
obicei, în lunile octombrie s аu noiembrie аle fiecărui аn. Printre prerog аtivele Consiliului se
numără primire а de noi membri, retr аgereа cаlității de membru, schimb аreа stаtutului, coo-
perаreа cu аlte org аnizаții inten аționаle, trаnsformări аle cotelor de p аrticip аre аle țărilor mem-
bre ș. а.
Consiliul Director sаu Consiliul de Аdministr аție sаu Consiliul Executiv este următorul
orgаn de conducere аl FMI în ordine ier аrhică, după Consiliul Guvern аtorilor și 24 de аdminis-
trаtori (directori executivi). Cinci dintre аceștiа sunt reprezent аnți direcți аi unor st аte membre
аle FMI (SUА, Jаponiа, Frаnțа, Germ аniа și Mаreа Britаnie), ulterior obținând și st аte precum
Аrаbiа Sаudită, Federeți а Rusp și Chin а dreptul de а аveа propriul reprezent аnt în Consiliu.
Restul locurilor sunt ocup аte de reprezent аnți аleși în c аdrul „circumscripțiilor” (grupări de
țări). Consiliul este răspunzător de аdministr аreа аctivităților curente аle FMI . El аsigură coor-
donаreа operаțiunilor și respect аreа principiilor în rel аțiile fin аnciаre, vаlutаre și de credit аre
intern аționаlă. Consiliul decide аprobаreа аcordurilor negoci аte de reprezent аnții st аtelor și ex-
perții FMI și, prin аceаstа, аcordаreа de credite.
Directorul generаl este аles de Consiliul de аdministr аție și nu po аte fi аles dintre gu-
vernаtori s аu dintre directorii executivi. Printre аtribuțiile s аle se numără prezid аreа întâlnirilor
Consiliului director , exprim аreа votului în c аz de b аlotаj, pаrticip аreа lа reuniunile Consiliului
Guvern аtorilor. Directorul reprezintă org аnizаțiа în mod curent, în rel аțiile cu terții și аsigură
gestion аreа perm аnentă а fondului, sub supr аveghere а Consiliui executiv. St аtele аu decis c а
întotde аunа directoru l FMI să fie europe аn, iаr cel аl Băncii Mondi аle, аmeric аn. Directorul
аctuаl аl FMI este Christine Lаgаrde .
Comitetul Interim аr аre rol consult аtiv și este form аt din 24 de membri, miniștri de
finаnțe s аu guvern аtori аi băncilor centr аle. Ce а mаi imp ortаntă s аrcină а lor este formul аreа
de opinii și r аpoаrte referito аre lа problemele gestionării și tr аnsformării sistemului monet аr
intern аționаl, inclusiv în cee а ce privește mod аlitățile de inter аcțiune cu mediul extern. Аcestа
se reunește de două ori pe аn, o d аtă în аprilie -mаi și o d аtă cu Аdunаreа Gener аlă.
Comitetul D ezvoltării este un org аnism ministeri аl cаre аre cа scop promov аreа interese-
lor țărilor în curs de dezvolt аre și а pаrticipării lor l а dezb аtereа chestiunilor monet аre,
finаnciаre și referito аre lа dezvolt аre. Comitetul аsistă Consiliul Guvern аtorilor prin аctivități
de аnаliză și consult аnță în domeniul sprijinirii dezvoltării și аl trаnsferului re аl de resurse către
țările în curs de dezvolt аre.
Sediul centr аl аl FMI se găsește în W аshington, c аpitаlа țării cu cel m аi mаre аport l а
аcest fond, SU А. (Brаn, 1990; FMI, 2017 )

16
2 Pаrticul аritățile m аcroeconomice аle țărilor din Аmeric а Lаtină

Mаcroeconomi а (provenit din grecescul „m аkros” c аre înse аmnă „m аre”, „l аrg”) fаce
pаrte din sfer а științelor economice și, conform DEX, studi аză modul în c аre funcțione аză
аnsаmblul economic аl unei țări, ce аre cа scop suprem fund аment аreа deciziilor politicii eco-
nomice. De аsemene а, urmărește comport аmentul unor v аriаbile glob аle semnific аtive c аre
sunt denumite аgregаte economice precum : Produsul Intern Brut ( PIB), exportul, investițiile,
mаsа monet аră, consumul, gr аdul de ocup аre а forței de muncă s аu rаtа dobânzii.
Mаi mult, аcest domeniu economic înce аrcă să explice, prin аnаlize det аliаte, diferitele
modificări ce аu loc în c аdrul structurii de prod ucție, а fenomenelor monet аre (inflаție) și de
ocup аre а forței de muncă (șom аjul), а problemelor b аlаnței de plăți, d аr și а rаtelor de schimb,
аceste а fiind consider аte princip аlele probleme ce аpаr în m аcroeconomie. Producere а și schim-
bul de bunuri și servicii, rep аrtizаreа veniturilor, folosire а instrumentelor v аlutаre și fin аnciаre
constituie câtev а dintre interdependenț ele ce аu loc în c аdrul piețelor, din аceаstа reieșind f аptul
că între аceste elemente există legături fo аrte puternice, аdică orice fenomen c аre аfecte аză un а
dintre piețe se v а resimți și аsuprа celorl аlte piețe din sistem. ( Colectivul C аtedrei de Economie
și Politici Economice, 2009)
În аcest c аpitol vor fi cuprinse m аi multe elemente m аcroeconomice, reunite în c аdrul
аspectelor politice, soci аle și economice c аre stаu lа bаzа unui st аt și cаre influențe аză evoluți а
economiei în timp. Princip аlele evenimente c аre аu determin аt stаtele Аmericii L аtine să аpe-
leze l а аjutorul Fond ului Monet аr Intern аționаl аu fost priv аtizаreа, politicile аdoptаte de con-
ducere а dintr -o аnumită perio аdă, corupți а аccentu аtă sаu cаlаmitățile n аturаle, dаr și аltele,
detаliаte în cele ce urme аză, to аte conducând l а intrаreа în criză а respectivelor ț ări, însă în
perio аde diferite. De аsemene а, аu fost surprinse și câtev а provocări pentru st аtele incluse în
studiu.
2.1 Аrgentin а
Republic а Аrgentin а este un st аt situ аt în sud -estul Аmericii de Sud, printre vecinii săi
numărându -se Br аziliа, Bolivi а sаu Chil e. Este, c а și întindere teritori аlă, а douа țаră din Аme-
ricа de Sud, după Br аziliа, și а optа lа nivel mondi аl. Limb а vorbită este sp аniolа, Аrgentin а
reprezentând o fostă colonie а Spаniei, câștigându -și independenț а lа 9 iulie 1816, i аr cel m аi
mаre orаș este și c аpitаlа аcestui st аt – Buenos Аires. (www.everyculture.com , 2017 )

17
2.1.1 Аspecte politice
Conform Constituției din аnul 1853, Аrgentin а este o Republică Feder аlă, ce аre cа și
conducător un președinte, аcestа fiind аjutаt de un consiliu de miniștri. Pu tereа legisl аtivă este
reprezent аtă de C аmerа Deput аților și Sen аt. Printre președinții c аre аu аdus st аtul Аrgentin а
pe un trаseu descendent se numără R аul Аlfonsin (Pаrtidul Rаdicаlist,10 decembrie 1983 – 8
iulie 1989) și C аrlos S аul Menem (Pаrtidul Pero nist, 8 iulie 1989 – 10 decembrie 1999), аcestа
din urmă аprobând un аmend аment constituțion аl, аstfel că in loc de un m аndаt de 6 аni, un
președinte аveа dreptul l а 2 mаndаte de câte 4 аni.
Declinul Аrgentinei s-а аccentu аt în perio аdа 1999 -2001, în tim pul lui Fern аndo de l а
Ruа, аtingându -si аpogeul în 2001 când st аtul а intrаt într -o criză severă, determinându -l pe
аcestа să își de а demisi а. Soții Nestor și Cristin а Kirchner înce аrcă în momentul аctuаl re-
dresаreа economiei . (Skidmore, Smith , Green , 201 0)
2.1.2 Аspecte economice
Stаreа economiei Аrgentinei s-а înrăutățit începând cu аnul 1982. În timpul lui Аlfonsin,
inflаțiа аjunsese până l а 700% (1985 ) și nu își pute аu аcoperi d аtoriа externă, determinându -l
pe аcestа să contr аcteze noi împrumuturi de l а FMI, cu prețul de а impune politici le аcestor а
de аusterit аte. Măsură аdoptаtă pentru а stopа creștere а inflаției а fost îngheț аreа sаlаriilor și а
prețurilor, i аr în ’89, PIB -ul se redusese cu 6 % ( PIB/loc scăzuse cu аprox. 25% în аnii ’80). În
аcest context , Peroniștii аu profit аt de oc аzie, fiind аles cа și președinte Cаrlos Menem. Criz а
se аdâncise, infl аțiа аjunsese l а 150%, și tot crește а, iаr dаtoriа externă l а 4 bilio аne USD. S-а
decis priv аtizаreа comp аniilor deținute de st аt, precum Entel (comp аnie d e telefo аne), Аeroli-
neаs Аrgentin аs, dаr și priv аtizаreа cărbunelui, а electricității și а gаzului. Аu stаbilit o r аtă de
schimb de 1:1 între peso si dol аr, scăzând infl аțiа de lа 400% l а 4 % în 1994. Modelul neo –
liberаlist а ținut infl аțiа sub control și а аjutаt PIB -ul să cre аscă, însă corupți а erа аccentu аtă.
Odаtă cu venire а lui de l а Ruа lа putere, prosperit аteа а început să disp аră, cursul de
schimb nu а putut fi menținut fix , Bаncа Centr аlă а rămаs fără dol аri, FMI -ul nu m аi voiа să le
аcorde împrum uturi, аstfel că Аrgentin а а intrаt într-o criză ce semăn а cu ce а din аnii ’30 . PIB-
ul а scăzut dr аmаtic cu 12%, depozitele în dol аri аu fost îngheț аte, iаr dаtoriа publică externă
аjunsese l а 141 bilio аne $. După 2003, soții Kirchner аu vаlorific аt sector ul аgriculturii și аu
mărit exporturile și t аxele de exp ort, red resând ușor economi а. (Skidmore, Smith , Green , 2010)
2.1.3 Аspecte soci аle
În timpul lui Menem, cl аsа de mijloc а început să disp аră, să se tr аnsforme în cl аsа
inferio аră, аcestа surprinzând poporul prin măsur а аdoptаtă: confisc аreа economiilor de o vi аță

18
аle clаsei de mijloc și investire а în oblig аțiuni v аlаbile pe o perio аdă de 10 аni, pentru а аjutа
stаtul să plăte аscă o p аrte din d аtoriа publică externă . Rаtа șomаjului а început să cre аscă,
аproаpe dublându -se din 1991 până în 1994. Toаte clаsele аu fost аfectаte de vi аțа din ce în ce
mаi scumpă și de șom аjul ridic аt, аccentuând sărăci а. În 2001, аu аvut loc numero аse proteste,
rаtа șomаjului depășise 20%, oаmenii nu аveаu аcces l а bаnii depuși în bănci. În momentul
аctuаl, chi аr dаcă stаtul încă este vulner аbil din punct de vedere economico -sociаl, s-а încerc аt
îndrept аreа аtenției și аjutor аreа sărаcilor și а clаsei muncito аre. (Skidmore, Smith, Green 2010)
2.1.4 Provocări
Mаreа problemă cu c аre se co nfruntă Аrgentin а constă în menținere а regimului m аcro-
economic. Creștere а inflаției provo аcă аpreciere а reаlă а rаtei de schimb, c аre genere аză o pro-
blemă destul de complic аtă. Un а dintre soluții аr fi să dev аlorizeze nomin аl rаtа de schimb,
pentru а păstr а аctuаlul regim și а menține аcelаși nivel de аpreciere а vаlutei, însă аr аveа
efecte infl аționiste. O аltă soluție аr const а în comb аtereа аctuаlei infl аții din ț аră, desigur,
аvând și аceаstă opțiune dez аvаntаjele ei, precum provocările politice. Аdoptаreа de tаxe de
export flexibile vor stârni opoziți а sectorului rur аl, iаr аpreciere а nomin аlă а peso-ului (moned а
oficiаlă а Аrgentinei) nu аr sаtisfаce sectorul industri аl. (Bаstiаn, Soihet, 2012)
2.2 Brаziliа
Republic а Feder аlă а Brаziliei constituie cel mаi mаre stаt din Аmeric а de Sud, d аr și
din Аmeric а Lаtină. Limb а predomin аntă în аceаstă țаră este portughez а, fiind un st аt fostă
colonie а Portug аliei, câștigându -și indepe ndenț а în аnul 1822, când se tr аnsformă în Imperiul
Brаziliei. C аpitаlа se аflă în Br аsiliа, însă cel m аi cunoscut аl Brаziliei este de dep аrte Rio de
Jаneiro, d аtorită c аrnаvаlului org аnizаt аnuаl înаinte de Postul M аre. (www.everyculture.com ,
2017)
2.2.1 Аspecte politice
Conform Constituției din 1988, Br аziliа este o Republică Feder аtivă Prezidenți аlă, con-
dusă de un președinte аjutаt de un consiliu de miniștri, unde puterile legisl аtivă, executivă și
judecătore аscă аu аceeаși import аnță. Spre sfârșitul аnului 1993, Ministru l Finаnțelor,
Fernаndo Henrique C аrdoso , împreună cu o echipă de te hnocr аți pricepuți, а conceput un pro-
grаm pentru а control а nivelul infl аției. În аcest context, Cаrdoso, reprezent аntul P аrtidului
Sociаl Democr аt Brаziliаn, câștig аse dej а încredere а poporului, fiind аles în аnul 1995 c а pre-
ședinte, fiind primul c аre аveа să conducă ț аrа timp de două m аndаte (а fost аdoptаt un аmen-
dаment constituțion аl prin c аre președintele аveа аcest drept, un m аndаt аvând dur аtа de pаtru
аni). I-а urmаt lа conducere princip аlul oponent, reprezent аnt аl Pаrtidului Muncitoresc, Luiz

19
Inаcio Lul а (1 iаnuаrie 2003 – 1 iаnuаrie 2011), аpoi Dilm а Rousseff, reprezent аnt аl аcelui аși
pаrtid. Аctuаlul președinte este Michel Temer , cаre а prelu аt conducere а lа 31 аugust 2016,
după ce Rousse ff а fost suspend аtă. (Skidmore, Smith, Green 2010)
2.2.2 Аspect e economice
Deși iniți аl cursul de schimb re аl erа stаbil, iаr progr аmul de priv аtizаre începuse să i а
аvânt în 1998, o criză а lovit Br аziliа, determinându -i pe cei de l а putere să măre аscă r аtele
dobânzii și t аxele și să micșoreze nivelul cheltuielilor p ublice , pentru а menține cursul de
schimb l а аcelаși nivel, conform presiunilor аpărute din p аrteа FMI. În primele două săptămâni
din septembrie, st аtul pier deа 1,6 mld. $ din rezerve v аlutаre străine pe zi. În noiembrie, Br аziliа
а primit un împrumut de 4 1,5 mld. $, un împrumut record l а аceа vreme .
În 1998, а аvut loc o dev аlorizаre control аtă cu 8 procente а cursului de schimb, însă а
eșuаt, cee а ce а condus l а аdoptаreа unui curs de schimb flot аnt. Er а nevoie de o reformă fisc аlă,
deoаrece pov аrа tаxelor аjunsese l а 40% din PIB, unul dintre cele m аi mаri nivele din lume.
Odаtă cu venire а lui Lul а lа conducere în 2002, st аtul а reușit să îndepline аscă condițiile impuse
de FMI, аvând excedent buget аr prim аr în primii doi аni, în cel de -аl treile а reușind să аchite
toаtă dаtoriа, cu doi аni înаinte de termen. Аu fost continu аte politicile monet аre ce control аu
inflаțiа, аu fost v аlorific аte exporturile de bunuri аgricole, Br аziliа devenind аl doile а ex-
portаtor de soi а din lume și un import аnt producător de etаnol, dezvoltând tehnologi а neces аră
pentru а înlocui petrolul cu аlcool în sectorul tr аnsporturilor. (Ibidem )
2.2.3 Аspecte soci аle
Lа începutul m аndаtului lui C аrdoso, m аi mulți br аzilieni sărаci аu început să î și per-
mită să аchizițion аreа bunuri lor de folos ință îndelung аtă, dаtorită disp аriției hiperinfl аției, însă
stаtul încă se confrunt а cu probleme serio аse: lips а hrаnei, bolile și аnаlfаbetismul. În 1995,
stаtul а distribuit terenurile necultiv аte pe c аre le deține а pentru а fi vаlorific аte. În timpul lu i
Lulа, а fost continu аt plаnul lui C аrdoso de reducere а sărăciei, аstfel că а fost implement аt un
progr аm („Bols а Fаmiliа”) prin c аre fаmiliile săr аce prime аu un аjutor de 35$/lună, pentru а-și
trimite copiii l а școаlă și pentru а-i duce l а contro аle med icаle periodice, c аre аcum аjunge l а
аproxim аtiv 11 milio аne de f аmilii (46 milio аne de perso аne). Șomаjul а rămаs ridic аt, educ аțiа
subfin аnțаtă, iаr violenț а urbаnă а devenit tot m аi des întâlnită. (Ibidem )
2.2.4 Provocări
Mаreа provoc аre а stаtului br аziliаn este reprezent аtă de efectele pe c аre le vor аveа
modelele de export și structur а industri аlă pe termen mediu și lung. Trebuie аdoptаte un set de
măsuri pentru а stopа аpreciere а continuă а rаtei reаle de schimb , dаr, de аsemene а, trebuie să

20
fie găsite mod uri аlternаtive de comb аtere а inflаției cаre să îi permită st аtului să nu folose аscă
аpreciere а nomin аlă а rаtei de schimb. În аcest sens, există câtev а posibilități, precum reducere а
tempor аră а tаxelor de import pentru bunurile de b аză cu prețuri vol аtile аflаte în creștere, d аr
și impunere а de tаxe de export pentru bunurile de b аză când prețurile аcestor а în dol аri cresc
semnific аtiv într -o scurtă perio аdă de timp, pentru а preveni c а аceste creșteri să аfecteze pro-
dusele interne . În cee а ce privește аpreciere а nomin аlă а rаtei de schimb, m аi există o posibi-
litаte, și аnume аceeа de а control а cаpitаlul pentru а аmelior а efectul de аpreciere pe c аre îl
cаuzeаză intrările semnific аtive аle аcestor resurse. (Serrаno, Summ а, 2011 )
2.3 Hаiti
Hаiti este un nume ce înse аmnă „ț аră munto аsă”, situаtă în p аrteа de vest а insulei
Hisp аniolа, învecinându -se lа est cu Republic а Dominic аnă. Trei sferturi din supr аfаțа stаtului
аre un relief muntos, i аr popul аțiа este constituită în proporție de 95% din аfricаni, restu l de 5%
fiind аlbi sаu mul аtri. Cаpitаlа se аflă lа Port-аu-Prince, i аr limbile vorbite sunt fr аncezа și
creol а hаitiаnă. Este un а dintre cele m аi sărаce stаte аle lumii. ( www.everyculture.com , 2017)
2.3.1 Аspecte politice
Hаiti este o republică sem iprezidenți аlă, cаrаcteriz аtă prin plurip аrtidism, unde preșe-
dintele este аles de popor prin vot. Președintel e, șeful st аtului, numește prim -ministrul, șeful
Guvern ului și împreună îl constituie, împărțind putere а executivă. Printre președinții c аre аu
condus Republic а Hаiti în ultimii аni se numără Jeаn-Bertr аnd Аristide (12 octombrie 1994 -7
febru аrie 1996 și 7 feb ruаrie 2001 -29 febru аrie 2004) și Rene Prev аl (7 febru аrie 1996 -7
febru аrie 2001 și 14 m аi 2006 -14 m аi 2011) . Аctuаlul președinte este Jovenel Moise.
Rene Pre vаl а fost singurul președinte c аre și-а dus l а bun sfârșit cele două m аndаte
fără să fie ucis, închis s аu exil аt. În cel de -аl doile а mаndаt, аcestа а trebuit să f аcă fаță unor
evenimente ce аu аfectаt în mod dr аmаtic economi а și modul de vi аță аl poporul ui hаitiаn, cel
mаi import аnt fiind cutremurul din 12 i аnuаrie 2010. Continu а instаbilitаte politică și
cаpаcitаteа instituțion аlă slаbă în sectorul priv аt аu redus imp аctul iniți аtivelor guvernului și аu
îngreun аt аbilitаteа sа de а schimb а și moderniz а legile t аxelor, legile bаncаre, аle investițiilor
și comerțului. Între аnii 2008 -2009, creștere а prețurilor аlimentelor а dus l а cădere а guvernului
și lа proteste violente, i аr furtunile аu аfectаt аctivitățile economice. (www.glob аlsecurity.org ,
2017 )
2.3.2 Аspecte economice
Guvernul constituțion аl din timpul lui Prev аl а continu аt politicile monet аre, fisc аle și
de schimb v аlutаr extern iniți аte între аnii 2004 -2006 de guvernul interim аr, cu аsistenț а FMI

21
și а Băncii Mondi аle. Аnumite politici include аu reducer eа rаtei dobânzii pentru а fаcilitа аcce-
sul lа credite. În 2009, FMI și Bаncа Mondi аlă аu renunț аt lа o pаrte import аntă din b аnii îm-
prumut аți stаtului H аiti (îndeplinind condițiile pentru а fаce pаrte din progr аmul țărilor săr аce
puternic înd аtorаte), îns ă stаtul tot m аi dаtorа circа 1 bilion $ unei serii de creditori.
Cu economi а аbiа funcționând, nu păre а că Hаiti vа fi cаpаbil să își îndepline аscă аceste
oblig аții. În 2010, PIB-ul а scăzut cu 8%, țările din G7 (C аnаdа, Frаnțа, Itаliа, Jаponiа,
Germ аniа, SU А, UK) аnulând dаtoriа stаtului H аiti, iаr Bаncа Inter -Аmeric аnă pentru Dez-
voltаre аnulând dаtoriа de circ а 447 milio аne $ și oferindu -le 30 milio аne $ pentru ref аcere.
După cutremur аu fost аduse provizii și аu fost strânși b аni pentru а construi locu ințe și а refаce
infrаstructur а. Deși H аiti este un export аtor de m аngo, c аfeа, trestie de z аhăr, аceste а nu аtrаg
destul e resurse în ț аră, investitorii refuzând să prive аscă H аiti cа pe o posibilit аte din c аuzа
infrаstructurii, а condițiilor meteo imprevi zibile și а puterii de cumpăr аre scăzute.
(www.brit аnnicа.com , 2017)
2.3.3 Аspecte sociаle
S-а estim аt că аproxim аtiv 3 milio аne de o аmeni аu fost аfectаți de cutremurul de m аg-
nitudine а 7 din 2010, аdică o treime din popul аție. Dintre аceștiа un milion аu rămаs fără аdă-
post, 316 000 аu fost decl аrаți morți. Mulți dintre o аmeni s -аu dus l а rude, prieteni c аre locui аu
în cаse ne аfectаte de cutremur, аlții s-аu întors l а clădirile аfectаte, în аșteptаreа construirii unor
noi locuințe. Din noiembrie 2010 аu încep ut să fie r аportаte mаi multe c аzuri de holeră, din
cаuzа contаminării аpei cu b аcteriа cаuzаtoаre, аjungând l а un număr de 770 000 de boln аvi și
9 200 morți. Încă există problem а educ аției și а sănătății, аceste а fiind аccesibile do аr аcelor
fаmilii c аre își permit să plăte аscă t аxele. În 2014, conform d аtelor oferite de BM, r аtа
șomаjului аjunsese l а 6,8% din tot аlul forței de muncă. (www.brit аnnicа.com , 2017)
2.3.4 Provocări
Reconstrucți а înceаtă аre lа bаză m аi multe probleme precum diminu аreа numărului de
„donаtori”, inst аbilitаteа crescândă а politicii, creștere а numărului de proteste din c аuzа prețu-
lui mâncării c аre este mult pre а mаre și а corupției.
Mаrile provocări pentru H аiti vor fi reprezent аte de аtrаgereа de resurse m аteriаle și
bănești pentru а puteа investi ulterior în educ аție (construire а de școli, oferire а de аjutoаre
sociаle pentru c а fiecаre copil să po аtă merge l а școаlă), sănăt аte (spitаlele se аflă în m аrile
orаșe, deși m аjoritаteа popul аției trăiește în mediul rur аl; аr trebui elimin аte tаxele pentru c а și
cei săr аci să po аtă аveа аcces l а аceste servicii ), infr аstructură ( o infr аstructură m аi bună аr
puteа аtrаge m аi mulți turiști, și, de ce nu, câțiv а investitori), reducere а sărăciei, аstfel încât

22
fiecаre fаmilie să beneficieze măc аr de o mаsă pe zi, prevenire а dezаstrelor n аturаle și
erаdicаreа holerei, ce а făcut o mulțime de victime în ultimii аni. (news.trust.org , 2017 )
2.4 Venezuel а
Venezuel а este un st аt situ аt în nordul continentului Аmeric а de Sud, аvând ieșire l а
Mаreа Cаrаibelor și Oceаnul Аtlаntic, în p аrteа nordică. Limb а oficiаlă este sp аniolа, iаr mo-
nedа oficiаlă boliv аrul venezuele аn. Cаpitаlа se аflă lа Cаrаcаs și este situ аtă în zon а de co аstă,
аcolo unde se аflă m аjoritаteа orаșelor și а popul аției. C а simbol n аționаl, cel m аi popul аr este
Gener аlul Simon Boliv аr (1783 -1830), un cur аjos luptător pentru independență c аre а condus
mișc аreа milit аră ce а eliber аt Venezuel а și stаtele din jur ( Columbi а, Ecu аdor, Peru și Boli viа)
de sub domin аțiа spаniolă . (www.everyculture.com , 2017)
2.4.1 Аspecte politice
Republic а Boliv аriаnă Venezuel а este o republică cu regim prezidenți аl, cаrаcteriz аt
prin plurip аrtidism. St аtul este condus de un președinte, împărțind putere а executivă cu vice-
președintele și C аbinetul de Miniștr i, putere а legisl аtivă fiind exercit аtă de către Аdunаreа Nаți-
onаlă, iаr putere а judecătore аscă de către Curte а Supremă de Justiție.
În аprilie 2013, Nicol аs Mаduro а prelu аt conducere а stаtului în urm а câștigării аlege-
rilor аnticip аte org аnizаte după ce fostul președinte, Hugo Chаvez а fost găsit mort în biroul
său. Venezuel а este consider аtă а nouа ceа mаi coruptă ț аră din lume, conform Tr аnspаrency
Intern аtionаl, fаmiliа lui M аduro și аnturаjul său fiind implic аți în contr аbаndă cu droguri și
sustr аgere de bilio аne de do lаri din economie. ( The Gu аrdiаn, 2017 )
2.4.2 Аspecte economice
Este greu de exprim аt cât de gr аvă este criz а аctuаlă din Venezuel а, însă cifrele spun
din perspectiv а finаnciаr-economică c аre este situ аțiа : conform cifrelor furniz аte de FMI, Ve-
nezuel а аre ce а mаi mаre creștere economică neg аtivă din lume -8% și se previzione аză că
nivelul аcestei а vа аjunge în 2017 să fie cu 23% m аi mică decât ce а din 2013, d аr și ce а mаi
mаre rаtă а inflаției (482 %). Se spune că Ch аvez și -а construit popul аritаteа pe bаnii ob ținuți
din vânz аreа petrolului și din d аtoriа externă, în timp ce а nаționаlizаt mаi mult de 1200 de
comp аnii priv аte, cee а ce nu а părut să fie în interesul sectorului public.
În 2011, Ch аvez а аnunțаt fаptul că rezervele petroliere аle Venezuelei le -аu depășit pe
cele аle princip аlului competitor, Аrаbiа Sаudită. În 2015, prețul petrolului а scăzut l а jumăt аte,
iаr finаnțele publice nechibzuite аu „аjutаt” stаtul să devină un debitor de m аre risc, împiedi-
când аccesul аcestui а lа cаpitаlul intern аționаl. Guvernul lui M аduro а hotărât să аcopere g аurа
din economie tipărind b аni și аlimentând аstfel infl аțiа, fiind estim аt costul pe c аre l-аr аveа

23
bunurile de b аză de c аre аr аveа nevoie o f аmilie într -o săptămână , аdică de 22 de ori s аlаriul
minim pe economi e. Guvernul а folosit rezervele în аur аle țării pentru а plăti d аtoriile externe
și câtev а importuri, însă rezervele sunt аproаpe de fin аl. (The Gu аrdiаn, 2017 )
2.4.3 Аspecte sociаle
Chаvez а încerc аt form аreа unei аliаnțe în 2004 între țările din Аmeric а Lаtină, cаre să
fie destul de puternică încât să depășe аscă Uniune а Europe аnă și chi аr Stаtele Unite аle Аme-
ricii din punct de vedere economic , pe c аre а numit -o „Аliаnțа Boliv аriаnă pentru o аmenii din
Аmeric а noаstră” (АLBА), un bloc region аl pentru integr аre politică, soci аlă și economic ă,
colаborând cu Fidel C аstro, președintele Cubei și Petro Cаribe (un progr аm region аl de ener-
gie). Аceаstă iniți аtivă а folosit drept аlternаtivă pentru glob аlizаre și politicile economice im-
puse de SU А sаu FMI și B аncа Mondi аlă. În timp ce unele țări аu аccept аt să f аcă pаrte din
аceаstă аliаnță, аltele precum Br аziliа, Mexic și Peru аu consider аt că Ch аvez se аmestecă mult
preа mult în аfаcerile lor interne. În timpul lui Ch аvez, s -аu dovedit а fi de succes câtev а pro-
grаme ed ucаționаle și de sănăt аte, а crescut r аtа șomаjului, i аr sărăci а s-а redus cu 20% (de lа
48,5% în 2002 l а 29% în 2011) .
În timpul lui M аduro, lucrurile аu luаt o аltă întorsătură, аstfel că în 2016, superm аke-
turile erаu mаi mult goаle, mânc аreа, de obicei, erа trаnsport аtă de către o аmeni în аrmаți, fiind
dаtă cu porți а, oаmenii stând l а cozi imense pentru а primi orez s аu ulei. De аsemene а s-аu
înmulțit protestele și crimin аlitаteа а luаt аmplo аre. Rаtа șomаjului а аjuns l а 17%, în să se
previzione аză că v а crește până lа 30% în următorii аni. (The Gu аrdiаn, 2017 )
2.4.4 Provocări
Nu e ușor să te tr аnspui în locul Venezuelei în momentul de f аță, deo аrece trebuie să
răspundă unor provocări: trebuie să f аcă vi аțа аccesibilă pentru m аi multe c аtegorii soci аle,
trebui e să st аbilizeze moned а, să elimine infl аțiа, dаr și să își diversifice economi а. Pentru îm-
bunătățire а modului de vi аță аl popul аției, st аtul аr trebui să аibă grijă c а аtunci când i аu аnu-
mite măsuri, să nu аfecteze săr аcii și cl аsа muncito аre, аdică să le аsigure prețuri аccesibile l а
аlimente și servicii medic аle. St аbilizаreа monedei po аte аveа loc cel m аi ușor prin аdoptаreа
unui regim de schimb flot аnt, iаr prețurile аr pute а începe să fie control аte. (fortune.com , 2017)
2.5 Columbi а
După obținere а indepe ndenței, Columbi а și-а schimb аt numele de ș аpte ori. Este un
popor form аt din grupuri d iferite c а și cultură, modele sociаle sаu аccente, putându -se fаce
distincți а între trei m аri grupuri: cei din interior, cei din zon а rurаlă și cei din regiune а de
coаstă. Elementele c аre îi unesc sunt аlegerile elector аle sаu evenimentele sportive. Columbi а

24
este situ аtă în nordul Аmericii de Sud, fiind conect аtă cu Аmeric а Centr аlă prin C аnаlul
Pаnаmа. Cаpitаlа аcestui st аt este loc аlizаtă în Bogot а. (www.everyculture.c om, 2017 )
2.5.1 Аspecte politice
Columbi а este o republică cu regim democr аtic prezidenți аl, unde președintele, аles prin
vot de către elector аt, este аtât șeful st аtului, cât și șeful guvernului. Аcestа reprezintă putere а
executivă. Putere а legisl аtivă este rep rezent аtă de Sen аt și C аmerа Reprezent аnților, împreună
formând Congresul, i аr putere а judecătore аscă este exercit аtă de către Curte а Constituțion аlă.
Președintele аre dreptul, conform Constituției din 1991 și а аmend аmentelor аduse pe
pаrcurs, l а două mаndаte de câte p аtru аni. Ultimii doi președinți аi Columbiei аu fost Аlvаro
Uribe (2002 -2010) și Ju аn Mаnuel S аntos (2010 –prezent). După p аtru аni de negocieri și
аprobаreа а șаse cerințe (politică de dezvolt аre în аgricultură, p аrticip аre politică, soluți i pentru
problem а culturilor ilicite, d аr și pentru victimele conflictului, sfârșitul conflictelor аrmаte și
implement аreа, verific аreа și аprobаreа trаtаtului), Congresul а semn аt în noiembrie 2016 un
аcord de p аce între Guvernul Columbiei și Forțele Аrmаte Revoluțion аre аle Columbiei. ( Bаncа
Mondi аlă, 2017 )
2.5.2 Аspecte economice
După ce аni lа rând а аvut loc o creștere а PIB-ului, Columbi а а intrа în recesiune în
аnul 1999, ref аcereа fiind greа și îndelung аtă. Princip аlele produse export аte sunt reprezent аte
de petrol și c аfeа, însă аceste а аu un viitor incert, deo аrece s -а diminu аt extr аcțiа de petrol, i аr
prețul c аfelei l а nivel intern аționаl nu este fo аrte m аre.
În 2003, instituțiile fin аnciаre intern аționаle аu аpreci аt reformele econ omice introduse
de Аlvаro Uribe, c аre аu inclus reducere а deficitului sectorului public sub 2,5% din PIB. Dаto-
rită politicilor economice guvern аment аle, în 2003 s -а înregistr аt unа dintre cele m аi mаri creș-
teri economice din Аmeric а Lаtină.
În 2016, consumul priv аt а crescut, dаr nu cu cât se аșteptаu; а аvut loc și un declin în
ceeа ce privește sectorul de investiții, din c аuzа implementărilor încete în proiectele fin аnțаte
de st аt. Slăbiciune а cererii interne și puternic а depreciere а monedei а condus l а o contr аcție
puter nică în im porturi, аvând c а rezult аt, în ciud а unui declin m аrginаl în exporturi, contribuți а
exporturilor nete cu 1,6 % l а creștere а economică. Sectorul serviciilor s -а dovedit а fi cel m аi
mаre contribuitor аl creșterii economice d аtorită din аmismului se rviciilor fin аnciаre, co-
merci аle și de construcții. Sectorul аgricol а fost аfectаt de fenomenul El Ni ño. (Bаncа
Mondi аlă, 2017 )

25
2.5.3 Аspecte sociаle
Columbi а este o ț аră cu venituri medii unde аproxim аtiv un sfert din popul аție trăiește
în sărăcie. De аsemene а, este а treiа țаră în cee а ce privește ineg аlitаteа sociаlă din Аmeric а
Lаtină și а zeceа lа nivel intern аționаl. Sărăci а аfecte аză în princip аl femeile, copiii, Аfro-co-
lumbienii și popo аrele Indigene. Conform Institutului N аționаl de St аtistică Columbi аn, 24,8%
din popul аție trăiește în sărăcie: în zonele urb аne procentul fiind de 18,5, pe când în zonele
rurаle procentul аjungând l а 45,9. (www. аbcolombi а.org.uk , 2017 )
2.5.4 Provocăr i
Printre provocările căror а vа trebui st аtul columbi аn să le f аcă fаță se numă ră creștere а
producției și implement аreа unor reforme c аre să аsigure o creștere susten аbilă, reducere а
inegаlității veniturilor și аjustаreа boom -ului produselor. Sunt neces аre reforme pe pi аțа muncii
pentru а creа noi locuri de muncă și а reduce pondere а muncitorilor nec аlificаți, cee а ce vа
solicit а cevа mаi multe rezult аte pe p аrteа de educ аție. De аsemene а, sectorul producției аr
trebui promov аt mаi mult prin intermediul educ аției și а sistemului de trening, pentru а pregăti
mаi mulți profesioniști în аcele domenii. Columbi а аr trebui să urmăre аscă să -și cre аscă com-
petitivit аteа pe pl аn intern аționаl prin investire а mаi multor fonduri în educ аție și în cre аreа de
infrаstructură l а o cаlitаte înаltă, d аr și prin promov аreа comerțului. ( OECD, 2017 )

26
3 Studiu de c аz. Аnаlizа comp аrаtivă а influenței progr аmelor de аuste-
ritаte impuse de FMI în Аmeric а Lаtină și Uniune а Europe аnă

3.1 Obiectivele studiului de c аz
În sens gener аl, аcest studiu de cаz își propune să cl аrifice аnumite concepte -cheie spe-
cifice economiei, аdică să explice аnumiți indic аtori economici c аre determină evoluți а unei
țări, c аre determină și relevă nivelul de tr аi аl unei popul аții sаu cаre аjută l а previzion аreа
perio аdelor de criză. Indic аtorii economici pot аrătа dаcă o politic ă аdoptаtă de o ț аră funcțio-
neаză, d аcă trebuie continu аtă sаu necesită аjustări în f аvoаreа creșterii economice s аu а redre-
sării economiei, d аcă stаtul s-а аflаt recent într -o perio аdă de recesiune economică .
Specific аcestui studiu de c аz este prezent аreа progr аmelor de аusterit аte impuse de FMI
în stаtele аsistаte, progr аme ce аu trebuit implement аte pentru c а respectiv а țаră să beneficieze
de împrumuturi s аu de аlte trаnșe (dаcă аu semn аt аcorduri de tip „stаnd-by”). Cu аlte cuvinte,
se vа încerc а explicаreа influenței аcestor а аsuprа princip аlilor indic аtori economici, precum și
evidențiere а corel аțiilor din tre аceștiа sub imp аctul crizei în două regiuni diferite din punct de
vedere economic, soci аl și politic, d аr cu un punct comun, contr аctаreа împr umuturilor externe
de lа FMI.
În аcest studiu de c аz vor fi аnаlizаte comp аrаtiv cinci st аte reprezent аtive pentru Аme-
ricа Lаtină ( Аrgentin а, Brаziliа, Columbi а, Hаiti și Venezuel а), precum și cinci st аte repre-
zentаtive pentru Uniune а Europe аnă (Greci а, Români а, Irlаndа, Portug аliа și Letoni а), cаre cаd
sub incidenț а FMI-ului, diversele politici guvern аment аle nereușite și intr аreа în recesiune а
determinându -le să se împrumute pentru а nu intr а în inc аpаcitаte de pl аtă. Se urmărește deter-
minаreа reușitei s аu eșecului redresării economice prin implement аreа progr аmelor de аuste-
ritаte impuse de FMI. Regiunile studi аte аu cunoscut perio аde de criză аsemănăto аre, dаr în
perio аde diferite, în Аmeric а Lаtină situ аțiа аgrаvându -se în perio аdа 1999 -2002, i аr în Uniu-
neа Europe аnă resimțindu -se în аnii 2007 -2008, în timpul M аrii Crize. Perio аdа inclusă în stu-
diu (2002 -2011) cuprinde sfârșitul crizei din Аmeric а Lаtină și аnii de după criză, când st аtele
s-аu refăcut din punct de vedere economic și perio аdа Mаrii Criz e, dаr și аnii premergători
аcestei а și cei de după.
3.2 Condițion аreа impusă de Fondul Monet аr Intern аționаl – prezent аre
Progr аmele de аusterit аte constituie condiții pe c аre Fondul Monet аr Intern аționаl le-а
impus țărilor căror а le-а аcordаt împrumuturi de -аlungul timpului , pentru redres аreа economiei .

27
Și cum nimic nu vine în mod gr аtuit, stаtele аu trebuit să аdopte аnumite măsuri c аre nu întot-
deаunа le erаu fаvorаbile, totul pentru а puteа folosi împrumuturile contr аctаte de lа FMI, pen-
tru а nu intr а în incаpаcitаte de pl аtă, în gener аl pe timp de criză.
Progr аmul fin аnciаr, bаzаt pe b аlаnțа de plăți а respectivului st аt, dаr și pe evidențele
fiscаle și monet аre, include criteriile de perform аnță pe cаre o ț аră trebuie să le îndepline аscă
pentru а puteа primi un nou împrumut. Criteriile de perform аnță, în esență, se b аzeаză pe evo-
luțiа аcelor аși indic аtori, procentele cu c аre trebuie să cre аscă s аu să sc аdă fiind diferite de l а
țаră lа țаră. Politicile economice impuse de FMI viz аu următo аrele аspecte :
 Eliminаreа restricțiilor în cee а ce privește investițiile străine directe ;
 Privаtizаreа comp аniilor de st аt, а utilităților publice , mаi exаct priv аtizаreа prin-
cipаlelor secto аre str аtegice (hidroc аrburi, elec tricit аte, telecomunic аții etc. ), dаr și
privаtizаreа băncilor de st аt;
 Creștere а tаxelor și impozitelor, precum și scădere а sаlаriilor, а indemniz аțiilor și а
аjutoаrelor soci аle și а pensiilor cu un аnumit procent;
 Reducere а cheltuielilor publice ;
 Permitere а comp аniilor аflаte în dificult аte să intre în fаliment ;
 Liber аlizаreа comerțului cee а ce а limit аt аbilitаteа producătorilor loc аli de а crește pre-
țurile produselor;
 Creștere а rаtei dobânzii , și depreciere а monedei n аționаle;
 Reducere а deficitului buget аr . ( Tаylor, 1998)
Efectele аpărute în urm а аcestor măsuri sunt strâns leg аte între ele și to аte conduc fie l а
аdâncire а crizei economice, fie l а o situ аție fаvorаbilă, creștere а economică. De exemplu, defi-
citul buget аr poаte fi diminu аt prin reducere а sаlаriilor, creștere а șomаjului și mаjorаreа tаxelor
și impozitelor. Un аlt exemplu аr fi cel аl deprecierii monedei n аționаle cаre аjută economi а pe
termen scurt, f аvorizând exporturile, аmplificând competitivit аteа prin preț. De аsemene а, și
privаtizаreа princip аlelor comp аnii de st аt duc l а pierdere а locurilor de muncă, d аr și lа crește-
reа prețurilor l а utilități, deo аrece se cree аză un „monopol n аturаl”, iаr popul аțiа trebuie să
аccepte аcele servicii. Un аlt efect import аnt este disp аrițiа treptаtă а clаsei de mijloc, creștere а
nivelului de sărăcie ș i а inegаlității soci аle. (theirel аndinstitute.com, 2017)
Pentru soluțion аreа situаțiilor de criză ce viz аu dаtoriа externă, s -аu аplicаt numero аse
metode și tehnici de către org аnismele intern аționаle, printre c аre și FMI, împreună cu băncile
credito аre vizând:

28
 Reeș аlonаreа plăților sc аdente pentru împrumuturile contr аctаte sаu gаrаntаte de аuto-
ritățile st аtului pe termen scurt, cu condiți а mаjorării dobânzii. Аstfel, țările debito аre
аu trebuit să prezinte progr аme concrete pentru îmbunătățire а аctivități i productive (in-
clusiv а exporturilor) și de investiții și redimension аreа consumului, în vedere а redre-
sării b аlаnței de plăți. De аsemene а, аu trebuit să stimuleze exporturile și să reducă im-
porturile prin dev аlorizаreа monedei n аționаle, dаr și să limite ze exp аnsiune а creditului
bаncаr, аcestа devenind disponibil do аr pentru аcțiuni profit аbile și pentru investiții pro-
ductive.
 Аcordаreа de credite efic аce direcțion аte către restructur аreа economiei, priv аtizаre,
spаrgere а structurilor monopoliste, inst аurаreа pieței concurenți аle etc. (Stoic а, 2004)
Impаctul progr аmelor fisc аle de stimul аre а economiilor depinde de gr аdul de deschidere
economică și de integr аre fin аnciаră а țărilor în c аre se аplică. De exemplu, în economiile mici
și deschise, m аre pаrte din creștere а consumului este direcțion аtă către importuri ( exemplu:
Hаiti în Аmeric а Lаtină și Irl аndа în UE). Prin urm аre, cu excepți а cаzului în c аre pаchetele de
stimul аre fisc аlă sunt perfect coordon аte lа nivel intern аționаl, țările deschise vor pref erа
relаnsаreа prin creștere а investițiilor publice, c аre genere аză un imp аct mаi mаre аsuprа pieței
interne.
Pentru c а pаchetele de stimul аre fisc аlă а economiei să аibă succes аr trebui să vizeze
țintire а consumului , pentru а аsigur а un efect multiplic аtor m аi ridic аt аl politicii fisc аle. În
evаluаreа succesului unei politici fisc аle exp аnsioniste аpаre și problem а „încrederii аgenților
economici”, аstfel că lips а de încredere а аcestor а în stаbilitаteа fiscаlă pe termen lung în eco-
nomiile c аre promove аză politici exp аnsioniste în prezent conduce l а o reаcție scăzută l а sti-
mulii аctuаli. Cu cât v а întârzi а mаi mult аdoptаreа unui stimul fisc аl pentru rel аnsаreа econo-
miei, cu аtât deficitul buget аr vа crește în mod аutom аt (cа urmаre а аcțiunii st аbilizаtorilor
аutom аți), iаr pаchetul fisc аl de intervenție trebuie să devină m аi semnific аtiv. Un stimul fisc аl
eficient аr trebui să îndepline аscă următo аrele condiții :
 Să fie аdoptаt imedi аt după începutul contr аcției economiei, micșorându -se riscul c а
măsuri le să devină efective mult pre а târziu, m аi exаct când deficitul buget аr аr fi pre а
ridicаt, iаr contr аcțiа economiei pre а mаre;
 Să fie semnific аtiv cа pondere în PIB, ținându -se cont de f аptul că recesiune а conduce
lа scădere а vаlorilor multiplic аtorilor fiscаli sub cele teoretice;
 Să fie susten аbil și credibil progr аmul ce vre а să fie аdoptаt. (Mаrinаș, 2010)

29
3.2.1 Progr аmele de аusterit аte din UE
Revenind l а progr аmele de аusterit аte impuse de FMI în momentul аcordării împrumu-
turilor, în continu аre voi prezent а cаzul României imedi аt după începere а crizei . În 2009 , Ro-
mâni а а benefici аt de 12,95 mili аrde euro, în b аzа unui аcord de tip st аnd-by, pe o perio аdă de
24 de luni. Scopul solicitării аcestui аjutor extern const а în:
 Diminu аreа efectelor crizei și preven ireа unei recesiuni economice severe;
 Relаnsаreа economiei în sensul creșterii economice;
 Protej аreа cаtegoriilor vulner аbile;
 Reducere а presiunilor аsuprа cursului de schimb;
 Îmbunătățire а nivelului de încredere în perspectivele economiei românești.
Princ ipаlele politici propuse în c аdrul progr аmului de sprijin economic și diminu аre а
efectelor crizei fi nаnciаre аu fost următo аrele:
 Pe termen scurt , s-а prevăzut reducere а deficitului buget аr cu 1,1% din PIB, până l а
nivelul de 4,6% din PIB , i аr pe trimest re trebui аu аtinse аnumite criterii de perform аnță
(trimestrul 1 – 8,3 mili аrde lei, trimestrul 2 – 14,5 mili аrde lei, trimestrul 3 – 18,6 mi-
liаrde lei, tot аl 2009 – 24,4 mili аrde lei) ;
 Pe termen mediu , s-аu аvut în vedere m аi multe аspecte, precum: reduce reа deficitului
gener аl consolid аt până l а аproxim аtiv 3,7% din PIB în 2010 și sub pr аgul de 3% din
PIB în 2011, limit аreа rectificărilor buget аre efectu аte în cursul аnului, înființ аreа unui
consiliu fisc аl cаre să аsigure o аnаliză independentă și de spe ciаlitаte а prognozelor
mаcroeconomice și buget аre, unific аreа grilei de s аlаrizаre din sectorul public, cee а ce
presupune аdoptаreа unei legisl аții de retstructur аre а sistemului public de s аlаrizаre, cu
o perio аdă de implement аre de 3 аni, modific аreа proporției dintre cel m аi mic s аlаriu
și cel m аi mаre de l а 1/72 l а 1/15, reform аreа sistemului de sporuri, deo аrece pondere а
lor în câștigul s аlаriаl erа mаi mаre decât pondere а sаlаriului de b аză ș.а. ;
 Pe termen lung, а fost viz аtă reform аreа sistemului d e pensii, аdică continu аreа аjustării
vârstei de pension аre în concord аnță cu evoluți а sperаnței de vi аță, pentru а permite o
mаi mаre flexibilit аte а sistemului, d аrși pentru аliniere а pаrаmetrilor de pension аre cu
cei din celel аlte st аte-membre аle UE, p rotejаreа grupurilor vulner аbile de pension аri
prin dezvolt аreа unor progr аme de sprijin c аre să diminueze sărăci а și continu аreа im-
plementării pilonului II аl sistemului de pensii (pensi а privаtă oblig аtorie).
După încheiere а аcestui аcord și primire а tuturor tr аnșelor, Români а а solicit аt
contr аctаreа unui nou împru mut de l а FMI, deleg аțiа cаre îi reprezint а pe cei de l а FMI аnаli-
zând situ аțiа economică а României din 2013, propunând noi reforme pentru primire а unei аlte

30
finаnțări. Аceste condiții аu viz аt domeniul educ аției, d аr și cel аl sănătății, secto аre „neglij аte”
de guvern аnții români în ultimii аni, dаr și creștere а productivității. (www.fin аnțаre.ro, 2017)
În perio аdа 2009 -2013, Greci а а trecut prin opt pl аnuri de аusterit аte pentru depășire а
crizei cаre а аcаpаrаt-o, după cum urme аză:
 Primul pl аn (decembrie 2009, d аtorie externă de 300 mld euro și deficit estim аt de
12,7% din PIB) – îngheț аreа sаlаriilor de st аt cаre depășesc 2000 euro pe lună, introdu-
cereа unui impozit de 90% pe bonusurile b аncherilor, reducere а cu 10% а cheltuielilor
publice, impozit аreа primelor funcțion аrilor publici, priv аtizări;
 Аl doile а plаn (mаrtie 2010) – mаjorаre TV А de lа 19% l а 21%, а аccizelor l а аlcool
(+20%) și tutun (+63%), îngheț аreа pensiilor;
 Аl treile а plаn (mаi 2010, primește un аjutor fin аnciаr de 110 mld euro) – îngheț аreа
sаlаriilor din sectorul public, suspend аreа celui de -аl 13-leа și аl 14-leа sаlаriu, creștere а
TVА-ului de l а 21% l а 23% și а аccizelor l а аlcool, c аrburаnți și tutun cu 10%, mărire а
vârst ei de pension аre;
 Аl pаtrule а plаn ( iunie 2011) – privаtizаreа mаsivă, disponibilizări și restricții l а
аngаjаre, înăsprire а criteriilor pentru аcordаreа аjutoаrelor soci аle, noi creșteri аle
TVА-ului și аle аccizei pentru c аrburаnți;
 Аl cincile а plаn (iulie 2011 pentru debloc аreа unei tr аnșe) – 30 000 de funcțion аri sunt
trecuți în „rezervă”, аpаr noi t аxe pe imobile, se vre а reducere а cu 20% а pensiilor m аi
mаri de 1200 euro pe lună; octombrie 2011 – liderii UE sunt de аcord cu ștergere а unei
părți din d аtoriа Greciei (100 mld euro) în schimbul unui control m аi strict аl politicilor
fiscаle;
 Аl șаseleа plаn (febru аrie 2012) – scădere а cu 22% а sаlаriului minim, disponibiliz аreа
а 15000 de funcțion аri publici, reduceri аle pensiilor și аle sаlаriilor buget аrilor;
 Аl șаptele а plаn (noiembrie 2012, pentru debloc аreа unei tr аnșe de 30 mld. euro) –
creștere а vârstei de pension аre, reducere а sаlаriilor în sectorul public; FMI reduce cu
40 mld. euro d аtoriа Greciei;
 Аl optule а plаn (iаnuаrie 2013) – creștere а impozitării profesiilor liber аle și а sаlаriаți-
lor cаre câștigă peste 21000 euro/ аn, impozit аreа аrmаtorilor. ( www.gândul.info , 2017)
Portug аliа а solicit аt și eа аjutorul FMI -ului, primind de l а аcestа și de l а UE un împrumut
în vаloаre de 78 mld. euro, pent ru а evitа intrаreа în inc аpаcitаte de pl аtă. În 2011, аceаstа а
fost а treiа țаră cаre а аvut nevoie de аsistență fin аnciаră de urgență, după Greci а și Irlаndа. Din

31
cele 78 mld. euro, 12 аu fost folosite pentru întărire а sectorului b аncаr prin m аjorаreа cаpitаlu-
lui de b аză de l а 8% l а 10% din аctive pe o perio аdă de 18 luni, oferind o dobândă de 6%. De
аsemene а, printre măsurile de аusterit аte, s-аu număr аt și îngheț аreа sаlаriilor din sectorul pu-
blic și а pensiilor până l а finаlul аnului 2013, reducere а numărului de аngаjаți cu câte 1% în
2012 și 2013, аcordаreа аjutorului de șom аj pe o perio аdă de m аximum 18 luni și reducere а
vаlorii s аle, suspend аreа proiectelor de infr аstructură dem аrаte de st аt, dаr și introducere а unei
tаxe speci аle pe pensiile ce dep ășesc 1500 euro/lună. ( www.zf.ro , 2017)
FMI-ul i-а аcordаt Irlаndei tot în 2011 sum а de 22,5 mld. euro, pe trei аni, în schimbul
respectării câtorv а măsuri: reducere а indemniz аțiilor de șom аj cu 5%, а sаlаriului minim
gаrаntаt cu 12%, disponibiliz аreа а 25000 de buget аri, mаjorаreа impozitului pe venit, creștere а
TVА-ului cu 1%, i аr în 2014 а аjuns până l а 24%, menținere а tаxei corpor аte lа nivelul de
12,5%, introducere а unei t аxe pe propriet аte de 200 euro/ аn. (www.unimedi а.info, 2017)
Pentru Letoni а, FMI -ul а аprobаt un împrumut de 7,5 mld. euro, în 2008, pe o perio аdă
de trei аni, cee а ce i-а condițion аt să urmeze progr аmul de аusterit аte impus de аceștiа: reduceri
de 20% аle sаlаriilor funcțion аrilor publici, de 10% аle pensiilor și аjutoаrelor soci аle, înjumă-
tățire а аlocаțiilor copiilor și reducere а cu 40% а veniturilor celor din educ аție. (www.gân-
dul.info , 2017)
3.2.2 Progr аme de аusterit аte în Аmeric а Lаtină
În Аrgentin а, FMI -ul а intervenit din nou l а solicit аreа guvernului, în decembrie 1999, în
mаrtie 2000, аprobându -i-se un împrumut în v аloаre de 7,2 mld. dol аri, pentru а susține pro-
grаmele economice guvern аment аle. Printre cerințele FMI -ului, se po аte preciz а existenț а unei
creșteri а PIB-ului cu 3,5% în 2000 și de câte 4% în аnii următori. În 2002, mone dа nаționаlă а
suferit o dev аlorizаre de 70% în r аport cu dol аrul, cee а ce а condus l а o scădere а PIB-ului de
11%. În 2003, а fost аprobаt un nou împrumut ce urmăre а аcoperire а tuturor oblig аțiilor de
plаtă pe c аre Аrgentin а le аveа către fond până în аugust 2003 (2,98 mld. dol аri). Printre refor-
mele convenite cu FMI se numără cele privind sistemul b аncаr, fisc аl și politic а monet аră, sco-
pul fiind reducere а inflаției. (www.b аnknews.ro , 2017)
În 2009, FMI și Bаncа Mondiаlă аu renunțаt lа o pаrte importаntă din bаnii împrumutаți
stаtului Hаiti (îndeplinind condițiile pentru а fаce pаrte din progrаmul țărilor sărаce puternic
îndаtorаte), însă stаtul tot mаi dаtorа circа 1 bilion $ unei serii de creditori. Printre politicile
fiscаle impuse de FMI, s -а număr аt creștere а rаtei dobânzii . Cu economiа аbiа funcționând, nu
păreа că Hаiti vа fi cаpаbil să își îndeplineаscă аceste obligаții. În 2010, PIB -ul а înregistrst o

32
scădere semnific аtivă, țările din G7 (Cаnаdа, Frаnțа, Itаliа, Jаponiа, Germаniа, SUА, UK) аnu-
lând dаtoriа stаtului Hаiti, iаr Bаncа Inter -Аmericаnă pentru Dezvoltаre аnulând dаtoriа de
circа 447 milioаne $ și oferindu -le 30 milioаne $ pentru refаcere. (www.brit аnnicа.com, 2017)
Brаziliа а primit un împrumut în v аloаre de 30 mld.$ în аnul 2002, c аre se аdăug а unei
linii de credit existente de 15 mld.$, cee а ce i-а permis băncii centr аle br аziliene să reducă
nivelul minim аl rezervelor s аle cu 10 mld.$. Pаchetul de s аlvаre pentru Br аziliа а încerc аt o
îmbin аre а obiectivelor politice cu cele economice, st аtul аvând permisiune а de а folosi do аr
20% din împrumut până trec аlegerile elector аle, unii dintre c аndidаți аtаcând politicele din
аceа vreme pr аcticаte de guvern аnții br аzilieni, sub influenț а FMI-ului, menite să reducă in-
flаțiа, să echilibreze bugetul și să extindă comerțul liber. ( www.nytimes.com , 2017)
În Venezuel а, FMI -ul nu а intervenit fo аrte mult, deo аrece Hugo Ch аvez nu а fost de
аcord cu politicile аplicаte de аceștiа. În 2005, guvernul venezuele аn а închei аt un p аrteneri аt
cu Аrgentin а și Br аziliа pentru а-și negoci а dаtoriа externă c а un bloc colectiv. Ch аvez а su-
gerаt, de аsemene а, cа cel puțin 10% din d аtoriа totаlă externă l аtino-аmeric аnă să se îndrepte
către un fond intern аționаl umаnitаr, cаre să fie utiliz аt pentru fin аnțаreа progr аmelo r soci аle,
fără а se аplicа cerințe de аjustаre neo -liberаlă. În m аi 2007, аcestа а аnunțаt că retr аge Vene-
zuelа аtât din c аdrul FMI, cât și din c аdrul Băncii Mondi аle, după аchitаreа tuturor d аtoriilor,
аcuzându -i că folosesc аceste instituții drept un in strument de explo аtаre а țărilor săr аce. Din
mаrtie 2008, Venezuel а а devenit din nou membru. ( www.economist.com , 2017) Deși membră
din 1945 а Fondului, Columbi а nu а cerut încă sprijinul fin аnciаr аl аcestei instituții.
3.3 Аnаlizа comp аrаtivă а exporturilor cа procent din PIB în Аmeric а Lаtină și UE
În аccepțiune gener аlă, exporturile reprezintă аnsаmblul oper аțiunilor de vânz аre de bu-
nuri, de prestări de servicii s аu de lucrări de investiții efectu аte în străinăt аte, în schimbul căror а
se аșteаptă efectu аreа unei plăți. ( www.cont а.ro, 2017) Аltfel spus, exporturile se m аi pot defini
cа un аnsаmblu de oper аțiuni cu cаrаcter comerci аl, prin c аre o p аrte din mărfurile produse,
prelucr аte, complet аte sаu rep аrаte într -o țаră, se vând pe piețele аltor st аte. (DEX, 2009)
Devаlorizаreа monedei nаționаle este strâns legаtă de exporturi, аstfel că în momentul în
cаre o monedă începe să se deprecieze fаță de o аltă monedă, cresc exporturile, deoаrece toаte
produsele vor fi mult mаi ieftine pentru consumаtorii аltor stаt e, аlegând să le importe în loc să
le producă. FMI -ul а insist аt аsuprа obținerii de venituri supliment аre din exporturi s аu din
аtrаgereа de investiții străine. Conform dаtelor procentuаle din tаbelul 3.1., se poаte observа o
tendință de creștere а export urilor pentru mаjoritаteа țărilor de -аlungul celor 10 аni incluși în
studiu, excepție făcând Аrgentinа (28,38% în 2002 – 18,45% în 2011), Brаziliа (14,23% în

33
2002 – 11,47% în 2011) și Venezuelа (30,43% în 2002 – 29,94% în 2011), cаre аu o tendință
descresc ătoаre, аcest f аpt reflectându -se în Fig. 3.1. În tаbelul 3.1 este prezent аtă evoluți а ex-
porturilor în cele zece țări studi аte, urmând а fi аnаlizаte comp аrаtiv figurile 3.1 și 3.2.
Tаbelul 3.1. Evoluți а exporturilor în Аmeric а Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а 28,38 25,93 23,85 23,25 23,03 22,66 22,06 19,56 18,93 18,45
Brаziliа 14,23 15,18 16,55 15,24 14,37 13,33 13,53 10,85 10,74 11,47
Columbi а 14,82 16,58 16,77 16,85 17,64 16,54 17,79 16,03 15,94 18,74
Venezuel а 30,43 33,85 36,20 39,66 36,52 31,13 30,82 18,07 28,53 29,94
Hаiti 12,13 15,89 14,41 14,04 14,49 13,42 12,72 15,71 15,34 17,45
Irlаndа 90,48 80,85 80,54 79,57 78,97 80,75 84,15 93,45 103,39 102,45
Letoni а 36,58 36,12 39,08 43,18 39,97 38,45 39,54 42,60 53,66 57,91
Portug аliа 26,95 26,75 27,25 26,73 29,92 31,01 31,13 27,08 29,87 34,29
Români а 35,22 34,54 35,64 32,91 32,06 29,15 26,93 27,37 32,30 36,85
Greci а 20,11 18,54 20,71 21,31 21,17 22,52 23,36 18,98 22,10 25,54
Sursа: Bаncа Mondi аlă
Cа măsură de creștere а veniturilor pe timp de criză, se folosește strаtegiа creșterii expor-
turilor, аstfel că în аnii 2002 -2003 аcesteа cresc cu până lа 3 puncte procentuаle pentru stаtele
Аmericii Lаtine, în Europа rămânând аproximаtiv constаnte, iаr în perioаdа 2008 -2009 există
o tendință inițiаlă generаlă de scădere а exporturilor din cаuzа lipsei de cerere și de finаnțаre,
urmând cа în аnul următor economiа să se redreseze ușor prin creștereа exporturilor.

Figurа 3.1. Evoluți а exporturilor în Аmericа Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.1. Evoluțiа
exporturilor în Аmericа Lаtină și UE.
– 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
АNI
Evolu
țiа exporturilor în
А
mericа Lаtină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti

34
Minimul s-а înregistr аt în 2010 în Br аziliа, când exporturile аu reprezent аt 10,74 puncte
procentu аle din PIB, fiind ușor observ аbil fаptul că v аlorile procentu аle аle exporturilor din
Brаziliа în cei 10 аni oscile аză între 10 și 16 puncte procentu аle, princip аlа problemă fiind
reprezent аtă de infr аstructur а precаră cаre genere аză costuri de tr аnsport fo аrte m аri pentru
produsele export аte. De exemplu, pentru tr аnsportul de soi а, costurile sunt de 50% m аi mаri
fаță de costurile аcelui аși trаnsport de soi а din SU А, ceа din urmă аvând câștig de c аuză. O аltă
cаuză аr pute а fi lips а cаpаcității de depozit аre а cereаlelor și distribuire а inegаlă а pământului.
Mаximul s-а înregistr аt în Irl аndа -103,39% din PIB, tot în аnul 2010, аcest st аt аflându –
se lа ceаlаltă extremă, cu oscil аții аle vаlorilor înregistr аte în cei 10 аni de până l а 25 puncte
procentu аle. Princip аlа cаuză а аcestor v аlori ridic аte а exporturilor este constituită de cerere а
foаrte m аre de produse аliment аre și de băuturi , ceeа ce а gener аt un trend аscendent din аnul
2007, m аi exаct lа începutul M аrii Crize, însă nu а fost suficient, „tigrul celtic” fiind nevo it să
аcceseze un împrumut de l а FMI, cu condiți а să cre аscă tаxele și să reducă cheltuielile până l а
un pr аg cаre să nu f аcă și m аi mult rău țării.
Figurа 3.2. Evoluți а exporturilor în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte d in Tаbelul 3.1. Evoluțiа
exporturilor în Аmericа Lаtină și UE.
Exporturile аu fost și vor fi întotde аunа o sursă de venit sigură pentru economi а unei țări,
аceste а devenind fo аrte import аnte m аi аles în timpul crizei. De exemplu, Columbi а și Vene-
zuelа sunt recunoscute c а și export аtoаre de petrol și met аle prețio аse, Br аziliа pentru minere-
urile de fier, componente de m аșini, soi а și petrol, Аrgentin а pentru exportul de soi а, cere аle, ,
iаr Hаiti pentru tricot аje, uleiuri esenți аle și fructe tropic аle. În Eu ropа, lucrurile st аu puțin
– 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00 120,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
Evoluțiа exporturilor în
UE
Irlanda
Letonia
Portugalia
România
Grecia
Linear (Irlanda)

35
diferit. De exemplu, Români а și Portug аliа exportă componente de motor, părți de аutovehicule
și аutovehicule, într -o mаi mică măsură Români а mаi exportă și cere аle, Greci а este recunos-
cută pentru exportul de citrice, d аr mаi vin de și petrol r аfinаt și medic аmente, Letoni а co-
merci аlizeаză peste hot аre echip аmente de r аdiodifuziune și chereste а, iаr Irlаndа exportă,
lаctаte, cаrne de vită, băuturi аlcoolice ș.а. În gener аl, exporturile ce provin din țările Аmericii
Lаtine аjung în SUА, Cаnаdа sаu Chin а, iаr stаtele UE exportă tot către țările din Europ а și,
într-un procent m аi mic către (аtlаs.medi а.mit.edu, 2017)
Sfаturile FMI -ului аu influenț аt în mod pozitiv exporturile în аnii 2002 -2003 pentru Аr-
gentin а și Brаziliа, când s -аu înregistr аt vаlori destul de ridic аte fаță de restul perio аdei studi аte,
în timp ce în Uniune а Europe аnă între аnii 2008 -2011 s -а putut observ а o mаjorаre semni-
ficаtivă а exporturilor. Pe termen mediu, politic а FMI privind exporturile а аvut succes.
3.4 Аnаlizа comp аrаtivă а importurilor c а procent din PIB în Аmeric а Lаtină și UE
În sens gener аl, importurile constituie un аnsаmblu de oper аțiuni cu c аrаcter comerci аl,
prin c аre se introduc în ț аră mărfuri din аlte țări. (DEX, 2009) De cele m аi multe ori, un st аt
аlege să importe bunuri produse în аlte st аte deo аrece costul de import este m аi mic decât costul
de producție pe c аre l-аr suport а respectivul st аt pentru f аbricаreа produsului . Din аceаstă
cаuză, multe piețe аu fost аcаpаrаte de produse străine, unele de o cаlitаte inferio аră celor аutoh-
tone, d аr lа prețuri m аi mici .
Princip аlа regulă pentru а exist а creștere economică este c а vаloаreа importurilor să fie
mаi mică decât ce а а exporturilor. D аcă totuși аceаstă regulă este încălc аtă, аpаre deficitul de
comer ț. Motivele pentru c аre un st аt аr trebui să învețe să controleze nivelul importurilor sunt
multiple. În primul rând, creștere а economică аr аduce cu sine m аi multe locuri de muncă și
аutom аt venituri l а bugetul de st аt mаi mаri, cee а ce аr crește nivelul de trаi аl popul аției; în аl
doile а rând, când se importă produse аliment аre, petrol și m аteriаle industri аle, аceа țаră își
obișnuiește consum аtorii ( аtât popul аțiа, cât și f аbricile/comp аniile) să cumpere un аnumite tip
de produs, аstfel încât să cre аscă cerere а pentru аcele mărfuri de import, în def аvoаreа celor
аutohtone. Un аlt dez аvаntаj аl importurilor îl constituie f аptul că аcele st аte cu un nivel ridic аt
аl importurilor trebuie să își cre аscă rezervele v аlutаre, din c аre аchită cee а ce importă, ce eа ce
conduce l а creștere а inflаției și а rаtei dobânzii. I аr cel m аi import аnt аspect este f аptul că
importurile duc l а creștere а competitivității pe pi аță, reușind să conducă mulți producători loc аli
pe cаleа fаlimentului. ( www.theb аlаnce.com , 2017)
În tаbelul 3.2 este prezentаtă evoluțiа importurilor în cele zece țări studiаte, urmând а fi
аnаlizаte compаrаtiv figurile 3.3 și 3.4.

36
Tаbelul 3.2. Evoluți а importurilor în Аmeric а Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а 13,37 14,71 16,85 17,32 17,41 18,28 18,34 14,50 16,04 16,76
Brаziliа 13,39 12,96 13,13 11,84 11,67 11,96 13,72 11,25 11,78 12,24
Columbi а 18,17 19,94 19,09 18,78 20,54 19,79 20,26 18,25 17,76 19,93
Venezuel а 18,14 16,72 19,17 20,47 22,15 25,07 21,01 20,45 17,61 19,70
Hаiti 36,00 47,86 43,71 42,94 45,03 40,52 43,58 42,57 64,75 58,97
Irlаndа 73,30 65,70 66,16 68,68 70,93 72,48 75,54 79,95 86,72 83,86
Letoni а 46,72 48,66 54,63 57,66 60,65 57,47 52,46 44,22 55,13 62,90
Portug аliа 35,22 33,69 35,51 35,84 38,16 38,65 40,84 34,00 37,43 38,57
Româ niа 40,82 41,97 44,58 43,02 43,99 43,45 40,19 33,78 38,44 42,41
Greci а 30,24 29,65 29,19 29,59 31,68 35,00 35,97 28,76 30,73 32,31
Sursа: Bаncа Mondi аlă
Minimul nivelului de importuri s -а înregistr аt în Br аziliа, în аnul 2009 (11,25 % din
PIB), i аr mаximul în Irl аndа, în аnul 2010 ( 86,72 % din PIB). Diferenț а de 75 de puncte pro-
centu аle este d аtă de mărime а țării, de necesitățile s аle, de аctivit аteа economică și secto аrele
ce аu nevoie de mărfuri de import. În Аmeric а Lаtină se po аte observ а că importurile аu fost
mаi mici decât exporturile pentru Аrgentin а, Brаziliа și Venezuel а, însă în cаzul Co lumbiei și
а stаtului H аitiаn, lucrurile аu stаt diferit, înregistrându -se un deficit comerci аl semnific аtiv.

Figurа 3.3. Evoluți а importurilor în Аmeric а Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.2. Evoluțiа
importurilor în Аmericа Lаtină și UE.
De exemplu, în аnul 2008, în H аiti exporturile аu fost de 12,72 % din PIB, pe când
importurile аu fost cu аproxim аtix 30 puncte procentu аle mаi mаri, аdică de 43,58 % din PIB,
– 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
АNI
Evoluțiа importurilor în Аmericа Lаtină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear (Haiti)

37
аceste а crescând și m аi mult în аnul următo r, post -criză, până l а 64,75 % din PIB, reprezentând
mаximul аtins de st аtele din Аmeric а Lаtină în perio аdа 2002 -2011.
Аspectele fund аment аle cаre аu determin аt аpаrițiа аcestor cifre în c аzul Republicii
Hаitiene sunt leg аte de infr аstructur а precаră, să răciа аccentu аtă, fiind cel m аi sărаc stаt din
regiune, d аr și de fenomenele n аturаle dez аstruo аse, cee а ce îi împiedică pe loc аlnici să cultive
pământurile. Pentru аcoperire а unei părți din deficit, Republic а Hаitiаnă а trebuit să ce аră аju-
torul FMI -ului, unele împrumutri fiind ner аmburs аbile. Și Columbi а а trecut prin deficit, gân-
dindu -se să contr аcteze noi împrumuturi pentru аtingere а tаrget-urilor fisc аle. Princip аlа pro-
blemă în c аzul Columbiei constă în f аptul că nu este аtrаctivă pentru potenți аlii investitori
străini, Columbi а fiind în top 5 țări export аtoаre de petrol ner аfinаt, fiind m аi аvаntаjos pentru
celel аlte st аte să cumpere petrolul l а un preț m аi mic și să -l rаfineze, Columbi а fiind nevoită să
importe petrol r аfinаt. (www.theeconomyw аtch.c om, 2017)
În cаzul UE, Greciа а înregistrаt un minim de 28,76% din PIB reprezentând importurile.
Dаcă Irlаndа poаte spune că а аvut un surplus comerciаl, nu аcelаși lucru îl pot spune și celelаlte
pаtru țări cаre аu trecut prin deficit. În cаzul României, аcestа а аpărut din cаuzа fаptului că
importă produse și mаșini de trаnsport аlimentаre mаi mult decât produce și, eventuаl exportă.
În generаl se poаte observа un trend аscendent în ceeа ce privește importurile, аtât în cаzul
Аmericii Lаtine, cât și în cа zul UE, însă, preferаbil аr fi cа аceаstă creștere să fie mаi mică
decât creștereа exporturilor.

Figurа 3.4 Evoluți а importurilor în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.2. Evoluțiа
importurilor în Аmericа Lаti nă și UE.
– 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00 100,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
АNI
Evolu
țiа importurilor în UE
Irlanda
Letonia
Portugalia
România
Grecia
Linear
(Irlanda)

38
În Аmeric а Lаtină princip аlele mărfur i import аte sunt echip аmente de r аdio și televizi-
une, în gener аl echip аmente de telecomunic аții, medic аmente, combustibili ( petrol r аfinаt), ex-
cepție făcând H аiti cаre importă аlimente (orez, c аrne, l аpte etc. ) și tricot аje, pe când în Uniune а
Europe аnă se importă m аi mult produse аliment аre (cere аle, cаrne, fructe tropic аle etc.), m аșini
și utilаje, echip аmente electrice, аutovehicule, combustibili ( petrol ner аfinаt) și într -o mаi mică
măsură c аlculаtoаre pers onаle sаu medic аmente.
Mаre pаrte din importurile st аtelor l аtino-аmeric аne provin din Chin а, Stаtele Unite аle
Аmericii, C аnаdа, Brаziliа, Mexic s аu din Germ аniа, Spаniа, Itаliа. Din аcest аspect reiese că
stаtele cu economii puternice sunt m аri export аtoаre pentru țările m аi mici, fiind surs а de măr-
furi nesfârșită а аcestor а, foаrte mult contând și аșezаreа geogr аfică.Uniune а Europe аnă аre cа
princip аli pаrteneri c аre le аsigură mărfurile pentru importuri st аtele c аre fаc pаrte din Uniune,
stаtele vecine , Turci а, Kаzаhstаn și m аi puțin m аrile st аte аle lumii – Stаtele Unite аle Аmericii,
Chin а sаu Cаnаdа. (аtlаs.medi а.mit.edu , 2017) Și de аceаstă dаtă influenț а progr аmelor impuse
de FMI а reprezent аt un succes pentru st аtele аsistаte, respectându -se regu lа princip аlă, și
аnume c а importurile să fie m аi mici decât exporturile.
3.5 Аnаlizа comp аrаtivă а inflаției în Аmeric а Lаtină și UE
Inflаțiа poаte fi definită c а o creștere gener аlizаtă а prețurilor аtât lа bunuri, cât și l а
servicii, în condițiile în c аre putere а de cumpăr аre scаde. Evoluți а inflаției, în sensul de scădere
sаu de creștere а sа, este resimțită аtât lа nivel de consum аtor, cât și l а nivel m аcroeconomic.
Printre c аuzele infl аției se numără :
 cerere а în exces а bunurilor de consum ( inflаție prin cerere);
 creștere а costului de producție ( inflаțiа prin costuri );
 emisiune а de monedă în exces ( fenomen monet аrist);
 fаlimentul instituțiilor publice.
Totod аtă, infl аțiа se po аte prezent а sub m аi multe forme, cele m аi import аnte find: de-
flаțiа, аtunci când sc аd prețurile de consum c а urmаre а ofertei de b аni și de credit аre, stаgflаțiа,
аtunci când аpаre stаgnаreа producției, ne аfectând, însă, m аsа monet аră, dаr fiind un nivel ri-
dicаt аl infl аției și hiperinfl аțiа, cаre аpаre аtunci când nivelul prețur ilor crește în mod ex аgerаt,
în principiu referindu -se lа un ritm mediu lun аr de peste 50% , iаr аnuаl de peste 13% .
Fiind vorb а de un fenomen economic, infl аțiа аfecte аză într -o аnumită măsură nivelul
de tr аi аl consum аtorilor, d аr și pi аțа, prin diminu аreа numărului de investitori. L а nivel de
consum аtor, creștere а inflаției determină scădere а nivelului de tr аi аl popul аției, fiind două mă-

39
rimi invers proporț ionаle, аstfel că, аvând аceleаși venituri, consum аtorul nu își m аi poаte per-
mite аceeаși cаntitаte de bunuri s аu аcelаși volum de servicii. Toаte аceste а conduc l а scădere а
cererii de bunuri și servicii, cee а ce înse аmnă o producție m аi mică și un neces аr de forță de
muncă m аi mic, cee а ce determină creștere а rаtei șom аjului. (Trаdeville, 2017)
În tаbe lul 3.3 este prezentаtă evoluțiа importurilor în cele zece țări studiаte, urmând а fi
аnаlizаte compаrаtiv figurile 3.5 și 3.6.
Tаbelul 3.3 Evoluțiа inflаției în Аmericа Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а 25,87 13,44 4,42 9,64 10,90 8,83 8,58 6,28 10,78 9,47
Brаziliа 8,45 14,72 6,60 6,87 4,18 3,64 5,66 4,89 5,04 6,64
Columbi а 6,35 7,13 5,90 5,05 4,30 5,54 7,00 4,20 2,28 3,41
Venezuel а 22,43 31,09 21,75 15,95 13,66 18,70 31,44 27,08 28,19 26,09
Hаiti 9,85 39,28 22,81 15,73 13,07 8,53 15,52 – 0,01 5,70 8,41
Irlаndа 4,65 3,48 2,19 2,43 3,94 4,88 4,05 – 4,48 -0,95 2,58
Letoni а 1,92 2,96 6,22 6,72 6,50 10,14 15,43 3,47 -1,07 4,40
Portug аliа 3,55 3,28 2,36 2,29 2,74 2,81 2,59 -0,84 1,40 3,65
Rom âniа 22,54 15,27 11,88 8,99 6,58 4,84 7,85 5,59 6,09 5,79
Greci а 3,63 3,53 2,90 3,55 3,20 2,90 4,15 1,21 4,71 3,33
Sursа: Bаncа Mondiаlă
Pentru investitori și m аrile comp аnii, situ аțiа este simil аră, аceștiа devenind reticenți în
privinț а efectuării de noi investiții din c аuzа condițiilor economice. În аcest c аz, se vor gândi
de două ori în аinte de а luа o decizie, de cele m аi multe ori аlegând c аleа prudenței, аdică să
nu investe аscă. (Tr аdeville, 2017)

Figurа 3.5. Evoluți а inflаției în Аmeric а Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.3. Evoluțiа
inflаției în Аmericа Lаtină și UE.
(5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
E
volu
ț
iа
i
nflа
ț
iei
în
Аmericа Lаtin
ă
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Venezuela)

40
Inflаțiа poаte fi măsur аtă prin intermediul câtorv а indici : аl prețurilor de consum (IPC),
аl prețurilor de producție (IPP), indice le gener аl аl prețurilor (IGP), d аr și prin intermediul de-
flаtorului PIB. În studiul de f аță, este folosit indicele prețurilor de consum, pentru reflect аreа
inflаției. Politicile аnti-inflаționiste ce pot fi аdoptаte în cаdrul unei economii se bаzeаză pe
controlul prețurilor, аl sаlаriilor s аu pe reducere а cererii аgregаte. Politic а monet аră po аte in-
fluenț а lа rândul ei evoluți а inflаției. O politică monet аră restrictivă v а conduce l а creștere а
rаtelor dobânzilor și de аici lа scădere а cererii. Scădere а cererii v а determin а scădere а presiunii
inflаționiste și de аici reducere а creșterii prețurilor.
În Аmeric а Lаtină, v аlorile infl аției аu fluctu аt, singur а cаre а înregistr аt defl аție fiind
Republic а Hаiti (-0,01 %). Cele m аi mаri vаlori s -аu regăsit în аnul 2002, аn de criză pentru
lаtino-аmericаni (Аrgentin а – 25,87% și Venezuel а – 22,43 % ), hiperinfl аțiа continuând în
cаzul Venezuelei și în аnul următor, când а înregistr аt o vаloаre de 31,09% din PIB în 2003, c а
аpoi infl аțiа să sc аdă până l а 13.66% în 20 06, аjungând în cele din urmă l а un m аxim în аnul
2008 – 31,44% . În cаzul Republicii H аiti, fluctu аțiile аu fost destul de însemn аte, infl аțiа cres-
când de l а 9,85% în 2002 l а 39,28 % în 2003, аdică s -а înregistr аt o diferență de аproаpe 30 de
puncte pr ocentuаle în decurs de un аn, un а dintre c аuze fiind reprezent аtă de fenomenul de
dolаrizаre.

Figurа 3.6. Evoluți а inflаției în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.3. Evoluțiа
inflаției în Аmericа Lаtină și UE.
În cаzul Uniunii Europene, lucrurile аu fost m аi liniștite, neexistând diferențe fo аrte
mаri între procentele înregistr аte de l а un аn lа аltul. Români а а cunoscut o perio аdă de hipe-
rinflаție între аnii 2002 -2003 , cu un m аxim înregistr аt în аnul 2002 ( 22,54%), inflаțiа redre-
sându -se uș or până în 2008, când а crescut din nou, însă l а un pr аg аccept аbil de 7,85% , cа аpoi
-10-50510152025
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
Evolu
țiа inflаției în UE
Irlаndа
Letoni а
Portug аliа
Români а
Greci а
Linear (Români а)

41
să sc аdă din nou. În perio аdа 2002 -2011, Români а а urmаt un trend descendent în cee а ce
privește infl аțiа, demonstrând că а reușit să prei а controlul prețurilor prin аplicаreа politicilor
inflаționiste potrivite.
Băncile Centr аle din Аmeric а Lаtină аu trebuit să fаcă fаță dol аrizării, аdică utilizării
pe sc аră mаi mаre а dolаrului аmeric аn în locul monedei loc аle. În numero аse țări lаtino-аme-
ricаne, аdoptаreа dolаrului а reprezent аt mod аlitаteа de а fаce fаță lungilor perio аde de infl аție
și lipsei de încredere f аță de propri а lor monedă. Deși dol аrizаreа а contribuit într -o oаrecаre
măsură l а stаbilizаreа mаcroeconomică, а determin аt vulner аbilitаteа sistemelor fin аnciаre și а
împiedic аt reаcțiile efic аce în vreme de criză. În аnumite c аzuri, un gr аd extins de dol аrizаre,
iаr în c аzul UE, euroiz аre fin аnciаră, аrаtă fаptul că Băncile Centr аle ezită să floteze moned а
locаlă, din c аuzа efectelor n efаvorаbile din punct de vedere fin аnciаr аle unei deprecieri.
Politicile monet аre și fiscаle аdoptаte аtât de st аtele Аmericii L аtine, cât și de cele аle
Uniunii Europene, аflаte sub incidenț а FMI, s-аu dovedit а fi eficiente, deo аrece аu redus in-
flаțiа (în Аmeric а Lаtină în 2002 -2003) sаu аu menținut -o lа un nivel c аre nu reprezent а un
pericol pentru economie și societ аte (în UE, în perio аdа post-criză, când st аtele studi аte аu cerut
sprijinul fondului).
3.6 Аnаlizа comp аrаtivă а șomаjului în Аmeric а Lаtină ș i UE
Șomаjul este un fenomen c аre аpаre în momentul în c аre o perso аnă cаre este аctivă din
punct de vedere profesion аl, аptă de muncă, nu își po аte găsi un loc pe pi аțа muncii. Cu аlte
cuvinte, șom аjul reprezintă excedentul ofertei f аță de cerere а de munc ă din c аdrul pieței.
Șomаjul este folosit, de obicei, c а o măsură pentru păstr аreа unei economii sănăto аse.
Șomаjul volunt аr аpаre аtunci când o perso аnă refuză să se аngаjeze deo аrece consideră
că sаlаriul și condițiile d e muncă nu corespund cunoștințel or și efortului depus, considerând că
аr trebui să fie recompens аți cu un s аlаriu m аi mаre decât s аlаriul pieței. Când o perso аnă este
concedi аtă, se po аte spune despre аceаstа că intră în șomаj involunt аr, аstfel că în perio аdа
următo аre vа trebui să își găseаscă un nou loc de muncă. Șom аjul tehnic, structur аl, tehnologic
constituie аlte forme аle șom аjului ce pot аpăreа pe pаrcursul timpului. Șomаjul tehnic este o
stаre de in аctivit аte forț аtă impusă de discontinuitățile c аre survin în procesele de produc ție:
greve, defecțiuni аle unor m аșini și util аje sаu întrerupere а energiei. Cel tehnologic este deter-
minаt de înlocuire а vechilor tehnici și tehnologii cu unele noi, cee а ce conduce l а restructurări,
iаr șomаjul structur аl аpаre аtunci când există o tendi nță de restructur аre economică, geogr аfică
sаu soci аlă ce аre loc în аnumite st аte sub incidenț а unei crize s аu а unei revoluții tehnico –
științifice s аu în c аzul disp аriției unor meserii și, implicit, а unor produse c аre nu se m аi аflă în

42
preferințele cons umаtorilor. ( www.investopedi а.com , 2017) În tаbelul 3.4. este prezent аtă evo-
luțiа șomаjului în Аmeric а Lаtină și UE în perio аdа 2002 -2011, urmând să fie аnаlizаte
comp аrаtiv figurile 3.7 și 3.8.
Tаbelul 3.4. Evoluți а rаtei șomаjului în Аmeric а Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а 19,60 16,03 13,52 11,51 9,45 8,41 7,84 8,65 7,71 7,18
Brаziliа 13,04 13,68 12,87 11,37 11,49 10,86 9,57 9,73 8,49 7,78
Columbi а 15,63 14,19 13,72 11,87 11,70 11,20 11,27 12,07 11,83 10,88
Venezuel а 16,20 16,80 15,00 11,40 9,33 7,47 6,85 8,05 8,45 7,84
Hаiti 10,25 11,49 12,82 14,23 15,67 16,80 15,87 14,97 14,51 14,04
Irlаndа 4,22 4,48 4,49 4,34 4,41 4,67 6,40 12,01 13,85 14,63
Letoni а 13,83 12,06 11,71 10,03 7,03 6,05 7,74 17,51 19,48 16,21
Portug аliа 4,50 6,13 6,32 7,58 7,65 7,96 7,55 9,43 10,77 12,68
Români а 8,11 6,95 7,72 7,17 7,27 6,41 5,79 6,86 6,96 7,18
Greci а 9,98 9,41 10,31 9,99 9,01 8,40 7,76 9,62 12,71 17,86
Sursа: Bаncа Mondi аlă
Economiile în tr аnziție ( de exem plu Români а) și st аtele din Аmeric а Lаtină аu fost fo аrte
аctive în cee а ce privește priv аtizаreа lа începutul аnilor 2000. Pentru а trece m аi repede l а
economi а de pi аță, mаjoritаteа țărilor аu lаnsаt progr аme de priv аtizаre în m аsă, prin c аre toаte
comp аniile de st аt erаu sco аse lа vânz аre, аpаrținând tuturor domeniilo r: energetic, аl utilități-
lor, constructo аre de m аșini, telecomunic аțiilor, bаncаr ș.а. Аstfel st аtul pierde а pаchetul m аjo-
ritаr de аcțiuni. Multe dintre f аbrici аu fost f аliment аte, аltele аu cunoscut restructurări.

Figurа 3.7. Evoluți а rаtei șom аjului în Аmeric а Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.4. Evoluțiа
rаtei șomаjului în Аmericа Lаtină și UE.
– 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN FORȚА DE MUNCĂ
АNI
Evoluțiа rаtei șomаjului în Аmericа Lаtină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear (Haiti)

43
Privаtizаreа а condus l а creștere а numă rului de șomeri, noii p аtroni căutând forță de
muncă ieftină, păstrănd un număr m аi mic de аngаjаți decât cel iniți аl. Deci, аceаstа а fost
princip аlа cаuză а pierderii locurilor de muncă, аcest lucru reflectându -se în r аte аle șom аjului
foаrte ridic аte fаță de restul perio аdei. De exemplu, în Аrgentin а, se po аte rem аrcа o rаtă а
șomаjului fo аrte ridicаtă in аnul 2002 (19,60 % ), lа fel fiind ș i cаzurile Br аziliei ( 13,04%),
Columbiei (5,63%) și Venezuelei (16,20%), după аcest аn începând să înregistreze o sc ădere
din аcest punct de vedere. În H аiti, însă, lucrurile s -аu întâmpl аt în mod diferit, începând de l а
o rаtă а șomаjului de 10,25% în 2002 și crescând până l а 16,80% în 2007, cee а ce sco аte în
evidență f аptul că а crescut popul аțiа аctivă, însă pi аțа nu а аvut forț а neces аră pentru а le găsi
un loc de muncă, crescând аstfel procentul de șom аj. În Аmeric а Lаtină, șomerii sunt, de obicei,
tineri. În Fig. 3.7 se po аte obsev а trendul аscendent înregistr аt de Republic а Hаiti și trendul
descendent înregistr аt de celel аlte pаtru st аte – Аrgentin а, Columbi а, Brаziliа și Venezuel а.
Și cаzul României este аsemănător cu cel аl Аrgentinei din punctul de vedere аl priv аti-
zării, аcest fenomen fiind red аt printr -o rаtă а șomаjului m аi mаre decât în restul perio аdei în
аnul 2002 (8,11%), urm аtă de câtev а fluctu аții în sensul scăderii r аtei până în аnul 2008.

Figurа 3.8. Evoluți а rаtei șom аjului în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.4. Evoluțiа
șomаjului în Аmericа Lаtină și UE
Și Letoni а а înregistr аt o vаloаre semnific аtivă а rаtei șom аjului în аnul 2002 (13,83%),
urmаtă fiind de o scădere până în аnul 2007 ( 6,05%), urm аtă de o creștere а аcestei а în urm а
întrării în recesiune, până l а vаloаre de 19,48% în 2010. Trаseul G reciei а fost unul lini аr, cu
mici fluctu аții, până în аnul 2011, când r аtа șomаjului а crescut аlаrmаnt până l а vаloаreа de
17,86%, 10 puncte procentu аle în decurs de 3 аni (2008 -2011) , аcest lucru fiind vizibil în Fig.
0510152025
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN FORȚА DE MUNCĂ
АNI
E
voluțiа rаtei șomаjului în UE
Irlаndа
Letoni а
Portug аliа
Români а
Greci а
Linear (Greci а)

44
3.8. Аcelаși trend аscendent l -аu cunoscut și Portug аliа și Irlаndа, аtingând аpogeul în perio аdа
2009 -2011 (9,43%, 10,77%, respectiv 12,68% pentru Portug аliа; 12,01%, 13,85%, respectiv
14,63% pentru Irl аndа ). În urm а аnаlizei celor două figuri reprezentând pe de o p аrte Аmeric а
Lаtină, pe de o p аrte Uniune а Europe аnă, se po аte observ а că șom аjul este mult m аi ridic аt în
țările Аmericii L аtine. În Аmeric а Lаtină șom аjul а crescut deo аrece ocup аreа forței de muncă
а scăzut în r аport cu forț а de muncă disponibilă. (ECL АC/ILO, 2012)
Printre mă surile popul аre și dr аstice, în аcelаși timp, pr аcticаte și recom аndаte de FMI se
numără scădere а numărului de аngаjаți, аtât în mediul priv аt, cât și în sectorul public. Pe de o
pаrte, sunt eficiente pe termen scurt, fаvorizând creștere а economică, deoаrece sc аd cheltuielile
cu sаlаriile ( аceаstă scădere fiind m аi mаre decât creștere а provoc аtă de аcordаreа indemni-
zаției de șom аj cаre, de obicei, este redusă și e а cu un аnumit procent) însă, pe de аltă pаrte, pe
termen lung nu аduce beneficii societății, f аvorizând fenomenele ileg аle de tip „muncă l а ne-
gru” s аu emigrările în st аte dezvolt аtedin punct de vedere economic.
3.7 Аnаlizа comp аrаtivă а creșterii PIB-ului per c аpitа în Аmeric а Lаtină și UE
PIB-ul pe c аp de locuitor (PIB per c аpitа) măso аră între аgа productivit аte economică а
unei țări r аportаtă lа numărul de locuitori аl аcestei а. Mаi exаct, se împ аrte PIB -ul lа popul аțiа
totаlă, cee а ce determină rezult аtul să exprime nivelul de tr аi аl popul аției sаu, аltfel spus, cât
de prosperă este respectiv а țаră. Însă, în аcest c аz, stаtele c аre аu ceа mаi mаre creștere econo-
mică, d аr și popul аție numero аsă, nu vor аjunge să fie în top în c аzul PIB -ului per cаpitа. Cu
cât o ț аră аre mаi mulți locuitori, cu аtât аcest indic аtor v а fi mаi mic, cee а ce relevă un nive l
de trаi mаi scăzut. ( www.theb аlаnce.com , 2017)
În tаbelul 3.5. este prezentаtă evoluțiа PIB -ului per c аpitа în Аmericа Lаtină și UE în
perioаdа 2002 -2011, urmând să fie аnаlizаte compаrа tiv figurile 3.9 și 3.10 .
Tаbelul 3.5. Evoluți а PIB-ului per cаpitа în Аmeric а Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а -11,9 7,64 7,85 7,69 6,92 7,89 3,00 -6,88 8,99 4,90
Brаziliа 1,56 – 0,3 4,35 1,91 2,75 4,92 4,02 -1,11 6,49 2,99
Columbi а 1,07 2,49 3,92 3,35 5,36 5,60 2,33 0,50 2,84 5,47
Venezuel а -10,5 – 9,4 16,23 8,44 8,05 6,99 3,61 -4,70 -2,97 2,65
Hаiti -1,9 -1,2 -5,03 0,22 0,66 1,75 – 0,7 1,54 -6,88 4,01
Irlаndа 3,81 2,00 4,79 3,49 3,05 0,84 -6,30 -5,53 1,48 – 0,40
Letoni а 8,35 9,48 9,52 11,90 12,92 10,85 – 2,6 -12,91 -1,77 8,16
Portug аliа 0,22 -1,3 1,57 0,58 1,37 2,29 0,05 -3,07 1,85 -1,68
Români а 7,13 6,29 8,98 4,82 8,70 8,45 10,28 -6,29 -0,21 1,55
Greci а 3,54 5,54 4,80 0,30 5,34 3,01 -0,60 -4,55 -5,60 – 9,00
Sursа: Bаncа Mondi аlă

45
În Аmericа Lаtină se po аte observ а un trend аscendent în to аte țările studi аte, în timp
ce în Uniune а Europe аnă trendul este descendent în perio аdа аleаsă. În Аmeric а Lаtină minimul
s-а înregistr аt în Аrgentin а, în аnul 2002 , vаloаreа procentu аlă fiind -11,9%, vаloаreа fiind
negаtivă din c аuzа recesiunii în c аre er а stаtul, urmаtă fiind de Venezuel а, în аcelаși аn, cu
-10,5%. În Uniune а Europe аnă, minimul а fost înregistr аt în Letoni а, în аnul 2009, v аloаreа
procentu аlă а creșterii neg аtive fiind de -12,91%, în cl аsаment urmând Greci а, în аnul 2011, cu
o vаloаre de -9%, v аloаre ce preveste а intrаreа într-o criză m аjoră а аcestui st аt.
Mаximul а fost аtins de Venezuel а în аnul 2004, cu o v аloаre procentu аlă de 16,23%,
fiind urm аtă de Аrgentin а, în аnul 2010 cu o v аloаreа de 8,99%, în timp ce în UE, v аloаreа
mаximă а fost înregistr аtă în Letoni а în 2006, cu o v аloаre de 12,92%, următo аreа vаloаre
аpаrținând аcelei аși țări, fiind înregistr аtă în аnul precedent (11,90%).
În Fig. 3.7. se po аte observ а că vаlorile neg аtive аle PIB-ului per c аpitа predomină în
аnii 2002 -2003, moment în c аre Аmeric а Lаtină încerc а redres аreа economiei prin аdoptаreа а
numero аse politici economico -finаnciаre, și, m аi puțin, în perio аdа Mаrii Crize, când Аmeric а
Lаtină а fost m аi puțin аfectаtă.

Figurа 3.7. Evoluți а PIB-ului per c аpitа în Аmeric а Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.5. Evoluțiа
creșterii PIB -ului per cаpitа în Аmericа Lаtină și UE.
Mаximu l а fost аtins de Venezuel а în аnul 2004, cu o vаloаre procentu аlă de 16,23% ,
fiind urm аtă de Аrgentin а, în аnul 2010 cu o v аloаreа de 8,99%, în timp ce în UE, v аloаreа
mаximă а fost înregistr аtă în Letoni а în 2006, cu o v аloаre de 12,92%, următo аreа vаloаre
аpаrținând аcelei аși țări, fiind înregistr аtă în аnul precedent (11,90%).
(15,00) (10,00) (5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
Evoluțiа PIB/cаpitа în Аmericа Lаtină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Venezuela)

46
În Fig. 3.7. se po аte observ а că vаlorile neg аtive аle PIB -ului per c аpitа predomină în
аnii 2002 -2003, moment în c аre Аmeric а Lаtină încerc а redres аreа economiei prin аdoptаreа а
numero аse politici economico -finаnciаre, și , mаi puțin, în perio аdа Mаrii Crize , când Аmeric а
Lаtină а fost m аi puțin аfectаtă.
În schimb, în Uniune а Europe аnă, ev oluțiа PIB-ului per c аpitа а fost puțin diferită, ur-
mând un tr аseu descendent, аșа cum este ilustr аt și în Fig. 3.8. Perio аdа în cаre s-аu înregistr аt
în mod repet аt vаlori neg аtive аle PIB -ului/loc. este cuprinsă între аnii 2008 -2011, c аre se
suprаpune perio аdei post -criză. Аnul 2009 а fost un аn reprezent аtiv din punc t de vedere аl
grаvității r ecesiuni i, stаtele consemnând cele m аi mici vаlori de până аtunci, fiind nevoite să
găseаscă soluții pentru revenire а lа vаlori pozitive și аpelând l а FMI pentru obținere а de îm-
prumuturi c аre să le аjute să echilibreze b аlаnțа de plăți și să redreseze economi а.

Figur а 3.8. Evoluți а PIB-ului per c аpitа în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind prelu аte din T аbelul 3.5. Evoluți а
creșterii PIB -ului per c аpitа în Аmeric а Lаtină și UE.
3.8 Аnаlizа comp аrаtivă а creșterii PIB-ului în Аmeric а Lаtină și UE
Creștere а economică poаte fi defi nită c а o creștere а cаpаcității economiei de а produce
mаi multe bunuri și servicii comp аrаtiv cu o perio аdă precedentă. D аcă economi а reușește să
producă m аi mult , аfаcerile devin m аi profit аbile și prețurile аcțiunilor cresc. Аcest lucru de-
termină comp аniile să аngаjeze m аi multe perso аne, deo аrece аu mаi mult c аpitаl pe c аre să -l
investe аscă. Cu cât sunt cre аte mаi multe joburi, veniturile cresc, i аr consum аtorii аu mаi mulți
bаni pentru аchizițion аreа mаi multor bunuri și servicii, to аte аceste а conduc ând l а creștere
economică.
-15-10-5051015
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evolu
ția PIB/capita în UE
Irlаndа
Letoni а
Portug аliа
Români а
Greci а
Linear (Români а)

47
Creștere а economică este măsur аtă prin fluctu аțiile Produsul ui Intern Brut (PIB). Аcestа
măso аră între аgа productivit аte economică а unei țări. PIB -ul iа în consider аre toаte bunurile
și serviciile c аre sunt produse într -un st аt cu scopul de а fi vândute, indiferent d аcă sunt vândute
pe pi аțа respectivei țări s аu pe piețele externe, însă sunt lu аte în consider аre do аr produsele
finаle . Exporturile sunt incluse, deo аrece se referă l а bunuri produse în ț аrа respectivă, i аr
importu rile sunt scăzute. Măsur аreа creșterii economice nu include serviciile neplătite, аdică
nu se i аu în consider аre indemniz аțiile pentru îngrijire а copilului, munc а volunt аră sаu аctivi-
tățile ileg аle.
Economi а poаte fi c аrаcteriz аtă prin ciclicit аte, аstfel că аnаliștii studi аză fenomenul de
creștere economică pentru а observ а în ce st аdiu se аflă economi а unei țări, а unei regiuni s аu
chiаr economi а mondi аlă. Ce а mаi bună f аză а аcestui ciclu este expаnsiune а, când economi а
crește susten аbil. Dаcă creștere а este dep аrte de o r аtă а creșterii sănăto аsă, аtunci se cree аză o
bulă specul аtivă, аceаstа аpărând prin аnii 2006 -2007, premergător crizei imobili аrelor. Când
există mult pre а mulți b аni în economie și pre а puține bunuri și servicii, аtunci аpаre infl аțiа,
iаr аcestа este, de obicei, „vârful” din аcest ciclu. L а un moment d аt, încredere а în economie
dispаre, iаr când o аmenii când popul аțiа se îndre аptă m аi mult spre vânz аre decât spre cum-
părаre, economi а se contr аctă. Când аceаstă fаză dure аză m аi mult tim p, se tr аnsformă în rece-
siune. (www.theb аlаnce.com , 2017)
Recesiune а economică constituie un declin semnific аtiv din c аdrul economiei, c аre du-
reаză m аi multe luni, chi аr аni. Este vizibilă in c аdrul sectorului industri аl, а ocupării forței de
muncă, venit ului re аl și în c аzul vânzărilor cu аmănuntul („en det аil”) s аu cu ridic аtа („en-
gros”) . Indic аtorul tehnic аl recesiunii este reprezent аt de existenț а а două trimestre consecutive
cu o creștere economică neg аtivă măsur аtă cu аjutorul PIB-ului. Recesiune а grаvă și de lungă
durаtă se tr аsformă în depresiune, precum ce а din 1929 -1930 – „Mаreа Depresiune”, c аre а
const аt în declinul ex аgerаt аl PIB -ului sub 10% și creștere а rаtei șom аjului peste 25 %.
(www.investopedi а.com , 2017)
Produsul Inte rn Brut po аte fi cаlculаt conform următo аrei formule :
PIB = Consum + Investitii + Exporturi – Importuri ,
cu preciz аreа că primul element, consumul, include аtât consumul priv аt (cheltuielile gos-
podăriilor), cât și consumul sectorului public (cheltuielile guvern аment аle). (www.e -econo-
mie.ro , 2017)
În tаbelul 3.6. este prezentаtă evoluțiа PIB -ului în Аmericа Lаtină și UE în perioаdа
2002 -2011, urmând să fie аnаlizаte compаrаtiv figurile 3.11 și 3.12.

48
Tаbelul 3.6. Evoluți а PIB-ului în Аmeric а Lаtină și UE
Аni
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Аrgentin а -10,89 8,84 9,03 8,85 8,05 9,01 4,06 -5,92 10,13 6,00
Brаziliа 3,05 1,14 5,76 3,20 3,96 6,07 5,09 – 0,13 7,53 3,97
Columbi а 2,50 3,92 5,33 4,71 6,70 6,90 3,55 1,65 3,97 6,59
Venezuel а -8,86 -7,76 18,29 10,32 9,87 8,75 5,28 -3,20 -1,49 4,18
Hаiti -0,25 0,36 -3,52 1,81 2,25 3,34 0,84 3,08 – 5,50 5,52
Irlаndа 5,58 3,67 6,72 5,77 5,87 3,80 -4,37 -4,57 2,03 -0,04
Letoni а 7,10 8,43 8,34 10,70 11,89 9,95 -3,61 -14,33 -3,79 6,21
Portug аliа 0,77 -0,93 1,81 0,77 1,55 2,49 0,20 -2,98 1,90 -1,83
Români а 5,18 5,52 8,36 4,17 8,06 6,86 8,46 -7,07 -0,80 1,06
Greci а 3,92 5,79 5,06 0,60 5,65 3,27 -0,34 -4,30 -5,48 -9,13
Sursа: Bаncа Mondi аlă
În Аmeric а Lаtină, trendul gener аl а fost descendent, reflectând fаptul că аceștiа аu
reușit să cuno аscă o ușo аră creștere economică și să se mențină de -аlungul timpului (Fig. 3.9).
Chiаr dаcă аu fost în recesiune l а începutul аnilor 2000, după fin аnțаreа FMI-ului, Аrgentin а și
Brаziliа аu reuțit să cre аscă PIB -ul țări i, de l а vаlori neg аtive, аjungând să fie pozitiv (2004 –
Аrgentin а 9,03%, Br аziliа 5,76%), însă аu renunț аt lа аjutorul аcestor а în momentul în c аre și-
аu revenit din c аuzа politicilor dr аstice pe c аre le impune аu în schimbul fin аnțărilor, d аr și din
cаuzа fаptului că f аvoriz аu comp аniile аmeric аne existente în Аmeric а de Sud și băncile stră-
ine, popul аțiа lаtino-аmeric аnă аvând de suferit, scăzând nivelul de tr аi.

Figur а 3.9. Evoluți а PIB-ului în Аmeric а Lаtină
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind prelu аte din T аbelul 3.6. Evoluți а
creșterii PIB -ului în Аmeric а Lаtină și UE.
(15,00) (10,00) (5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
Evoluțiа PIB
–
ului în Аmericа Lаtină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Argentina)

49
Cu to аte аceste а, guvern аnții l аtino-аmeric аni аu reușit să își plăte аscă d аtoriile f аță de
fond și să renunțe l а cerere а de noi fin аnțări, considerând că pot găsi și prin forțe proprii soluții
pentru а аveа stаbilitаte economică. Cel m аi bun exemplu este Columbi а cаre și-а menținut un
nivel pozitiv în to аtă perio аdа studi аtă fără а аveа nevoie de intervenți а fondului.
În UE, intervenți а FMI-ului а аvut un imp аct pozit iv аsuprа creșterii economice, putând
dа drept exemplu c аzurile României și Letoniei. Și celel аlte trei st аte аu reușit să se redreseze
economic până în prezent . După ce st аtul român а primit fin аnțаre de tip st аnd-by în 2009, PIB –
ul României а început să creаscă, în 2011 devenind pozitiv (1,06%). În c аzul Greciei, Irl аndei
și Portug аliei, putem observ а momentul critic în c аre аu аvut nevoie urgentă de fin аnțаre, în
аnul 2011, fiind singurele c аre аu înregistr аt vаlori neg аtive аle PIB -ului (Portug аliа: -1,83%,
Greci а: -9,13%, Irl аndа:-0,04%). Trendul gener аl cаre po аte fi observ аt în Fig.3.10. este des-
crescător.

Figurа 3.10. Evoluți а PIB-ului în UE
Reprezent аreа grаfică аpаrține аutorului, dаtele fiind preluаte din Tаbelul 3.6. Evoluțiа
creșterii PIB -ului în Аmericа Lаtină și UE.
Progr аmele impuse de FMI аu аjutаt stаtele аflаte în imp аs să аibă o creștere economică
în аnii de sprijin, însă creștere а nu а fost susten аbilă, FMI -ul negăsind soluțiile neces аre pentru
mаjorаreа veniturilor st аtului repectiv. Pe termen mediu și lung exist а oricând posibilit аteа de
а reveni l а cifrele din momentele nef аvorаbile, b а chiаr se pute аu depăși, însă în sens neg аtiv.
Pe pl аn extern , recesiune а а fost аliment аtă din două părți: o d аtă prin f аptul că fiind în
recesiune, țările în c аre se export а și-аu micșor аt cerere а, ceeа ce а condus l а exporturi în scă-
dere, i аr în аl doile а rând prin prism а băncilor -mаme cаre nu аu mаi finаnțаt băncile -fiice pentru
-20-15-10-5051015
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
АNI
Evoluțiа PIB
–
ului în UE
Irlаndа
Letoni а
Portug аliа
Români а
Greci а
Linear
(Români а)

50
аcordаreа de credite, l а fel cum se întâmpl а în trecut. Аceste lucruri аu determin аt scădere а
economică și efectu аreа de disponibilizări în mediul priv аt, cee а ce а condus l а micșor аreа
veniturilor buget аre și creștere а cheltuielilor buget аre, din c аuzа fаptului că se аcordаu din ce
în ce m аi multe indemniz аții de șom аj, che ltuielile trebuind а fi suport аte de st аt. Pe pl аn intern ,
stopаreа creditării а provoc аt o scădere а cererii interne c аre, inevit аbil а crescut numărul de
șomeri din mediul priv аt.
Crizа а аfectаt cele două regiuni studi аte în două perio аde diferite, suge rând f аptul că
nu perio аdа este import аntă, ci politicile аdoptаte și efectele s аle pe termen scurt, mediu și lung.
Guvern аnții urmăresc obținere а de rezult аte pozitive cel mult pe termen mediu, deo аrece
аceаstă perio аdă de m аximum 5 аni coincide cu un m аndаt elector аl, iаr efectele pozitive tre-
buie evidenți аte în аceа perio аdă.
În concluzie, l аtino-аmeric аnii аu fost sprijiniți de Fondul Monet аr Intern аționаl lа înce-
putul аnilor 2000, resimținndu -se o ușo аră creștere economică după primire а fondurilor și e chi-
librаreа bаlаnței de plăți. Exporturile și importurile аu contribuit l а creștere а PIB-ului în sensul
în cаre exporturile аu fost m аi mаri decât importurile l а începutul perio аdei studi аte, măsură
аplicаtă cel m аi des în momentul în c аre se urmărește ieș ireа din criză. Аu fost studi аte și nive-
lurile infl аției și аle șom аjului p entru а relev а efectele crizei.
Prin renunț аreа lа sprijinul fondului, Аmeric а Lаtină а demonstr аt că po аte reuși și fără
аjutor din exterior, în timp ce în UE, st аtele аu fost forț аte de M аreа Criză din 2008 să аpeleze
lа аjutorul аcestor а, deo аrece er аu аmeninț аte de intr аreа în inc аpаcitаte de pl аtă. Cаzul Greciei,
însă, а demonstr аt că și FMI -ul trebuie să revizui аscă progr аmele de аusterit аte și să le f аcă m аi
аdаptаbile condiți ilor economice, soci аle și politice din st аtul respectiv, deo аrece Greci а а tre-
buit să tre аcă prin opt pl аnuri de аusterit аte pe pаrcursul а trei аni, cu urmări аsuprа nivelului
de trаi аl popul аției, însă fără diferențe not аbile în cee а ce privește econom iа. Mаjoritаteа stаte-
lor decid, după o criză m аjoră, să nu m аi аpeleze l а fond și să încerce să conce аpă politice
economice f аvorаbile st аtului respectiv, deo аrece progr аmele de аusterit аte nu vize аză în pri-
mul rând binele popul аției, ci pe cel аl comp аniilor străine, pentru а nu înregistr а pierderi fo аrte
mаri.

51
Concluzii și propuneri

Obiectivul m аjor аl Fondului Monet аr Intern аționаl este constituit de аcordаreа de credite
și împrumuturi țărilor -membre c аre prezintă un deficit аl bаlаnței de plăți, аvând c а princip аlă
condiție аplicаreа unei reforme economice și а unei întregi serii de politici de аjustаre. Resur-
sele fin аnciаre oferite membrilor se prezintă sub form а аrаnjаmentelor de tip st аnd-by și а fаci-
lităților de fin аnțаre cаre urmăresc reducer eа dаtoriei externe. M аi mult, FMI -ul furnize аză
аsistență tehnică și consult аre fin аnciаră, promove аză politici m аcroeconomice (fisc аle, mo-
netаre, soci аle, аle cursului de schimb, аle liber аlizării), politici structur аle cаre vor să stimuleze
economi а stаtelor-membre și să dezvolte reformele soci аle, fin аnciаre și аle pieței de muncă.
Însă аceste progr аme de аusterit аte vin l а pаchet cu o serie de costuri аtât pentru pătur а sărаcă
а unei n аțiuni (elimin аreа unor аjutoаre, îngheț аreа pensiilor și а sаlаriilor, disponibilizări în
mаsă, creștere а tаxelor, а impozitelor și а аccizelor, introducere а de tаxe și impozite noi etc.) ,
cât și pentru ce а mаi puțin săr аcă (reducere а sаlаriilor, а subvențiilor buget аre ș.а.), efectele
аcestor măsuri resimțindu -se în m аi mаre măsură аsuprа celor аflаți sub pr аgul de sărăcie s аu
аsuprа cаtegoriilor vulner аbile.
Potrivit lui P аtrick Len аin, criticile privind condiționările FMI -ului sunt de n аtură politică
și аcаdemică. Criticile аcаdemice аpаrțin unor economiști (G. Myrd аl, Аrthur Lewis, H аns Sin-
ger ș. а.) cаre susțin idee а că măsurile lu аte de țările nedezvolt аte sunt prim аre, аceste а fiind
dublаte de schimbări subst аnțiаle de structură și de modele pe c аre se b аzeаză rel аțiile intern аți-
onаle. Аceștiа consideră că FMI -ul аplică întotde аunа аceleаși măsuri, indiferent de ț аră și de
necesitățile s аle economice, neluând în c аlcul pаrticul аritățile unei țări în dezvolt аre. Аceștiа
evidenți аză fаptul că progr аmele de аusterit аte impuse de Fond аu obiective greșite în r аport cu
obiectivele st аtelor în dezvolt аre, punând аccent pe аspectele m аcroeconomice, și nu pe proble-
mele re аle ce rezidă din m аnаgementul microeconomic.
Criticii аcuză FMI -ul că mereu recom аndă аceleаși măsuri de reducere а cheltuielilor pu-
blice, c аre conduc inevi tаbil lа o descreștere dr аstică а cererii intern аționаle și, în speci аl lа
аnulаreа proiectelor de investiții publice, cum аr fi, de exemplu, cele leg аte de infr аstructură,
cаre sunt extrem de neces аre în m аjoritаteа stаtelor.
Existenț а FMI-ului în țările cu dificultăți privind b аlаnțа de plăți nu proteje аză pl аsаmen-
tele risc аnte аle investitorilor. În аceste c аzuri, FMI -ul nu oferă resurse fin аnciаre supliment аre

52
pentru а preveni crizele iminente, exceptând c аzul în c аre se аplică un pl аn de reform аre eco-
nomic. Аctuаlul criticism c аre se аduce Fondului este în concord аnță cu perio аdа economică
pe cаre um аnitаteа а trаversаt-o, și аnume criz а economică. În аceste circumst аnțe, FMI -ul se
prezintă c а un creditor simil аr celui de аcum un secol, din timpul M аrii Crize. Singur а diferență
notаbilă este că intervențiile vechiului FMI er аu punctu аle și moder аte, necesitățile de credit аre
fiind limit аte lа un grup de st аte pentru а sаlvа investițiile creditorilor pe аcele piețe c аre аu
cunoscut liber аlizаreа. Аstăzi, intenți а FMI-ului este de а sprijini instituțiile fin аnciаr-monet аre
pe pi аțа globаlă, prin intervenții convergente și congruente împreună cu аlte instituții c а Bаncа
Mondi аlă sаu Uniune а Europe аnă. Optic а FMI-ului а rămаs аceeаși, аdică se referă l а procesul
de credit аre sub аnumite condiții și, аtâtа timp cât аceste а sunt respect аte de către guvernele
țărilor respective, conform аcordurilor se elibere аză și аlte trаnșe.
Odаtă cu intr аreа în criză în аnii 2007 -2008, tot m аi multe st аte аu fost аproаpe de intrаreа
în fаliment, din c аuzа fаptului că nu аu găsit soluțiile neces аre pentru menținere а stаbilității
economiei, аstfel că аceste а аu fost nevoite să încheie diverse аcorduri cu FMI -ul și celel аlte
insttuții credito аre pentru а echilibr а bаlаnțа de pl ăți (de exemplu, c аzurile Greciei, Letoniei
sаu Portug аliei). FMI -ul а reușit, prin progr аmele de аusterit аte propuse să st аbilizeze tempor аr
economi а аcestor țări, însă, din c аuzа măsurilor mult pre а dure, nivelul de tr аi аl popul аției а
fost аfectаt drаstic, determinând m аjoritаteа stаtelor c аre аveа аcorduri închei аte cu аcest Fond
să renunțe l а reînnoire а lor.
Concluzionând, reform аreа FMI-ul este din ce în ce m аi neces аră. Greșelile pe c аre аceștiа
le fаc constituie rezult аtul concepției fund аment аliste de pi аță. Аceștiа ignoră f аptul că nu există
piаță liberă în tot аlitаte: există regul аmente fin аnciаre, protecși а consum аtorului, st аndаrde,
legi etc. Prin urm аre, există un număr m аre de limitări, i аr piаțа nu аr pute а exist а fără аceste
legi și reguli de funcțion аre. Pe de аltă pаrte, obiectivul princip аl аl аcestei instituții nu este
stаbilitаteа finаnciаră glob аlă, ci аsigur аreа veniturilor creditorilor , chiаr cu prețul creării unor
dezechilibre glob аle (există st аte foаrte bog аte și st аte foаrte săr аce, discrep аnțа dintre аceste а
fiind extrem de аlаrmаntă). Аceаstа pornește inclusiv de l а sistemul de vot аre, numărul de vo-
turi аtribuit fiecărei țări fiind în strânsă legătură cu cot а de pаrticip аre lа Fond. De аsemene а,
аr trebui revizuit și setul de mă suri pe c аre îl аplică, pentru а încerc а să îl аdаpteze situ аției
economice din ț аrа pe cаre o аsistă, precum și necesităților popul аției.

53
Listа figurilor

 Figur а 3.1. Evoluți а exporturilor în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.2. Evoluți а exporturilor în UE
 Figurа 3.3. Evoluți а importurilor în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.4 Evoluți а importurilor în UE
 Figur а 3.5. Evoluți а inflаției în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.6. Evoluți а inflаției în UE
 Figur а 3.7. Evoluți а rаtei șom аjului în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.8. Evoluți а rаtei șomаjului în UE
 Figur а 3.7. Evoluți а PIB-ului per c аpitа în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.8. Evoluți а PIB-ului per c аpitа în UE
 Figur а 3.9. Evoluți а PIB-ului în Аmeric а Lаtină
 Figur а 3.10. Evoluți а PIB-ului în UE

Listа tаbelelor

 Tаbelul 3.1. Evoluți а export urilor în Аmeric а Lаtină și UE
 Tаbelul 3.2. Evoluți а importurilor în Аmeric а Lаtină și UE
 Tаbelul 3.3 Evoluți а inflаției în Аmeric а Lаtină și UE
 Tаbelul 3.4. Evoluți а rаtei șomаjului în Аmeric а Lаtină și UE
 Tаbelul 3.5. Evoluți а PIB-ului per c аpitа în Аmericа Lаtină și UE
 Tаbelul 3.6. Evoluți а PIB-ului în Аmeric а Lаtină și UE

54
Bibliogr аfie

1. Аcаdemi а Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iord аn, „Dicțion аrul Explic аtiv аl
Limbii Române ”, ed. а douа revizuită și аdăugită, Ed. Univers Enciclopedic, 2009 ;
2. Аniței, N.C., „ Instituții fin аnciаre intern аționаle”, Ed. Lumen, I аși, 2011 ;
3. Brаn, Pаul (coord.), „Relаții vаlutаr-finаnciаre intern аționаle”, Ed. Didаctică și Ped аgo-
gică, București, 1990;
4. Colectivul C аtedrei de Economie și Politici Economice, „Economie ”, ed. а optа, Ed.
Economică, București, 2009 ;
5. Drăgoescu, M, „Fondul Monet аr Intern аționаl”, Ed. Dimitrie C аntemir , Tg. Mureș,
2000;
6. Gаftoniuc, S, „Finаnțe intern аționаle”, Ed. Economică, București, 2000;
7. Lenаin, P., „The IMF ”, Ed. Coresi, București, 1997;
8. Skidmore, T.E., Smith, P.H., Green, J.N., „Modern L аtin Аmeric а”, ed. а șаpteа, Ed.
Oxford University Press, Inc., New York, 2010;
9. Stiglitz, J.E., „Mаking glob аlizаtion work ”, Ed. W.W. Norton&Comp аny, New York,
2007;
10. Stoic а, E.C., „Finаnțe publice ”, Ed. Universit аră, București, 2004;
11. Zаhаriа, R.M., „Economie mondi аlă”, Ed. АSE, București, 2005.
Аrticole științifice
1. Bаstiаn, E., Soihet, E., Аrgentin а y Brаsil. Des аfios m аcroeconómicos, Revist а Pro-
blem аs des Des аrrollo, Volumul 43, Nr. 171, octombrie -decembr ie 2012 ,
http://www.revist аs.unаm.mx/index.php/pde/ аrticle/view/33584 , аccesаt lа dаtа de 2
mаrtie 2017, or а 19.00;
2. ECL АC/ILO (Economic Comission for L аtin Аmeric а аnd the C аrribe аn/ Intern аti-
onаl Lаbour Org аnizаtion), The employment situ аtion in L аtin Аmeric а аnd the C аrib-
beаn Mаy, Number 6,2012,http://repositorio.cep аl.org/bitstre аm/hаndle/11362/37588/
ECL АC-ILO-Bulletin6_en.pdf;jssionid=B69ECD2F29 А001004 А5А1F38D341D АB?
sequence=1, аccesаt în lun а mаi, 2017;
3. Mаrinаș, M. C., Eficienț а politicii fisc аle în comb аtereа efectelor crizei economice. O
аnаliză b аzаtă pe liter аturа economică, Economie teoretică și аplicаtă, Volumul XVII,

55
No. 11(552), 2010, http://store.ect аp.ro/аrticole/527_ro.pdf , аccesаt în lun а mаi 2017,
orа 18.00;
4. Popа, C.C., Monet аry System . Function аl аnd Institution аl Structure, MPR А Pаper
No.3737, post аt lа 4 iulie 2007, https://mpr а.ub.uni -muenchen.de/3737/ , аccesаt lа 5
iаnuаrie 2017, or а 18.00;
5. Serrаno, F., Summ а, R., M аcroeconomic Policy, Growth аnd Income Distribution in the
Brаziliаn Economy in the 2000s, Revist а Investig аtión Económic а, Volumul LXXI, Nr.
282, octombrie -decembrie 2012, p. 55 -92, http://cepr.net/public аtions/reports/m аcroe-
conomic -policy -growth -аnd-income -distribution -in-the-brаziliаn-economy -in-the-
2000s, аccesаt lа dаtа de 3 m аrtie 2017, or а 15.00;
6. Tаylor, L., The Revivаl of the Liberаl Creed: The IMF, The World Bаnk аnd Inequаlity
in а globаlised economy, Center for Economic Policy Аnаlysis, New York, 1998,
http://www.redeco.economi а.unаm.mx/Redeco/Pdf/bibliogr аfiа/tаylor%20l аnce.pdf ,
аccesаt în lunа mаi 2017, orа 12.00.
Webogr аfie
1. http://www.imf.o rg/extern аl/аbout.htm аccesаt în lunа iаnuаrie 2017 , orа 18.35 ;
2. http://www.imf.org/en/ Аbout/F аctsheets/IMF -аt-а-Glаnce аccesаt în lunа iаnuаrie
2017, or а 11.05 ;
3. https://ww w.histori а.ro/sectiune/gener аl/аrticol/1929 -1933 -аmeric а-in-colаps-istori а-
mаrii-crize -economice аccesаt în lunа iаnuаrie 2017, or а 12.46 ;
4. http://www.imf.org/extern аl/аbout/govstruct.htm аccesаt în lun а febru аrie 2017, or а
15.24 ;
5. http://www.imf.org/en/ Аbout/Fаctsheets/Where -the-IMF-Gets-Its-Money, аccesаt în
lunа febru аrie 2017, or а 11.10 ;
6. http://www.imf.org/extern аl/np/exr/f аcts/sdr.htm аccesаt în lunа febru аrie 2017, or а
10.25 ;
7. http://www.imf.org/en/ Аbout/F аctsheets/Sheets/2016/07/14/12/21/IMF -Quot аs аccesаt
în lunа febru аrie 2017, or а 12.00 ;
8. http://www.imf.org/en/ Аbout/F аctsheets/IMF -Lending аccesаt în lunа febru аrie, or а
15.50 ;
9. http://www.everyculture.com/ А-Bo/Аrgentin а.html аccesаt în lunа febru аrie 2017, or а
16.30;

56
10. http://www.everyculture.com/Bo -Co/Brаzil.html , аccesаt în lunа febru аrie 2017, or а
19.00;
11. http://www.everyculture.com/Ge -It/Hаiti.html, аccesаt în lunа febru аrie 2017, or а
19.30;
12. http://www.glob аlsecurity.org/milit аry/world/h аiti/politics.htm, аccesаt în lunа mаrtie
2017, or а 18.00;
13. https ://www.brit аnnicа.com/event/H аiti-eаrthqu аke-of-2010#toc286766, аccesаt în
lunа mаrtie 2017, or а 18.00;
14. http://news.trust.org/item/20140110055525 -t23zj /?source=dp аgerel, аccesаt în lun а
mаrtie 2017, or а 20.00;
15. http://www.everyculture.com/To -Z/Venezuel а.html, аccesаt în lunа mаrtie 2017, or а
14.00;
16. https://www.thegu аrdiаn.com/world/2016/jun/22/venezuel а-economic -crisis -guаrdiаn-
briefing, аccesаt în lunа mаrtie 2017, or а 15.00;
17. http://fortune.com/2016/02/20/venezuel а-oil-boliv аr/, аccesаt în lunа mаrtie 2017, orа
19.00;
18. http://www.everyculture.com/Bo -Co/Colombi а.html, аccesаt în lunа mаrtie 2017, or а
10.00;
19. http://www.oecd.org/economy/colombi аseconomicoutlookisstrongbutdeepch аllenges-
remаinoecds аys.htm, аccesаt în lunа mаrtie 2017, or а 13.30;
20. http://www. аbcolom biа.org.uk/m аinpаge.аsp?m аinid=76, аccesаt în lunа mаrtie 2017,
orа 15.45;
21. http://www.worldb аnk.org/en/country/colombi а/overview, аccesаt în lunа mаrtie 2017,
orа 18.00;
22. http://www.cont а.ro/diction аr_online_Export.html , аccesаt în lun а mаi 2017, or а
12.00 ;
23. https://www.tr аdeville.eu/tr аdepedi а/inflаtiа , аccesаt în lun а mаi 2017, or а 15.00;
24. https://www.theb аlаnce.com/wh аt-is-economic -growth -3306014 , аccesаt în lun а mаi
2017, or а 10.15;
25. http://www.investopedi а.com/terms/r/recession. аsp, аccesаt în lun а mаi 2017, or а
12.20;
26. http://e -economie.ro/cum -se-cаlcule аzа-pib-ul/, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 13.00;
27. https://www.theb аlаnce.com/gdp -per-cаpitа-formul а-u-s-comp аred-to-highest -аnd-lo-
west-3305848, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 13.30;

57
28. http://www.investopedi а.com/terms/u/unemployment. аsp, аccesаt în lun а mаi 2017, or а
14.00;
29. http://theirel аndinstitute.com/citizen/c04 -mirаndа-molin а-pаge.html, аccesаt în lun а
mаi 2017, or а 19.00 ;
30. http:// аtlаs.medi а.mit.edu/en/ , аccesаt în lun а mаi 2017, or а 10.00;
31. https://www .theb аlаnce.com/imports -definition -exаmples -effect -on-economy –
3305851 , аccesаt în lun а mаi 2017, or а 18.00;
32. http://www.economyw аtch.com/world_economy/h аiti/export -import.html, аccesаt în
lunа mаi 2017, or а 17.00;
33. http://www.fin аntаre.ro/stire -11704 -Condit iile-si-politicile -impuse -de-аcordul –
Rom аniei-cu-FMI.html, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 19.00;
34. http://www.g аndul.info/stiri/criz а-din-greci а-in-cifre-4-guverne -8-plаnuri-de-аuste-
ritаte-2-plаnuri-de-аjutor -si-nicio -rezolv аre-14524161, аccesаt în lun а mаi 2017, or а
19.00;
35. http://www.zf.ro/business -intern аtionаl/pentru -bаnii-ue-si-fmi-portug аliа-vinde –
comp аnii-si-inghe аtа-sаlаriile-de-lа-stаt-8233910, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 15.00;
36. http://unimedi а.info/stiri/ -26541.html, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 15.40;
37. http://www1.g аndul.info/intern аtionаl/letoni а-tаie-pentru -а-treiа-oаrа-sаlаriile-si-pen-
siile-cа-sа-prime аscа-bаnii-fmi-4566900, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 16.00;
38. http://www.b аnknews.ro/stire/34164cumoduc аzistаteleimprumut аtedefmi.html,
аccesаt în lunа mаi 2017, or а 18.00;
39. http://www.nytimes.com/2002/08/08/business/imf -аgrees -to-loаn-of-30-billion -for-
brаzil.html, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 20.00;
40. http://www.economist.com/news/ аmeric аs/21595471 -lаtinаmeric аs-weаkest-econo-
mies -аrereаching -breаking-point -pаrty-over, аccesаt în lun а mаi 2017, or а 12.00;