PROIECTARE A ȘI EXECUȚI A UNEI STAȚI I DE EPURARE IN [611685]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE Ș I MEDICIN Ă VETERINARĂ
FACULTATEA DE IMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Ș I INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ
CURSURI CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. Univ. Dr. Claudiu -Sorin Dragomir

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE Ș I MEDICIN Ă VETERINARĂ
FACULTATEA DE IMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Ș I INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ
CURSURI CU FRECVENȚĂ

PROIECTARE A ȘI EXECUȚI A UNEI STAȚI I DE EPURARE IN
COMUNA BOTEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. Univ. Dr. Claudiu -Sorin Dragomir

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

Piese scrise
Capitolul 1 Aspecte generale …………………………………………………………………… ………….. …….3
Capitolul 2 Cerințe de performanță și condiții de îndeplinire …………………….. ………….. …….6
Capitolul 3 .Acțiunea seismică ………………………………………………………………. ……………. ……10
Capitolul 4 Proiectarea clădirilor …………………………………………………………… ……………. ……21
Capitolul 5 Studiu de caz ………………………………………………………………………. ……………. …..24

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………. …………….. ….62

Anexe
1. Calculul hidraulic pentru stația de epurare………………………………………………………………. ….67
2. Program instrucțiune de urmărire a comportării în timp a construcției în exploatare.. ..75
3. Urmărirea tasării construcțiilor…………… …………………… …….. ……………………………. ………… .76
4. Fișa de măsurare a tasărilor……. ……………………… ………………………………………………. ………. .78

Piese desenate
A.1. Plan de situaț ie SE
A.2. Plan demisol
A.3. Plan parter
A.4. Plan invelitoare
A.5. Secțiunea A -A
A.6. Secț iunea B -B
A.7. Faț ade
A.8. Faț ade laterale
A.9. Tablou de tâmplă rie
R.1. Armare radier
R.2. Armare pereț i
R.3. Secțiuni
R.4. Detalii
R.5. Cofrare planseu

4
R.6. Armare planseu
R.7. Cofrare grinzi
R.8. Armare grinzi
R.9. Plan șarpant ă

5
CAPIT OLUL 1: DEFINIȚII

Definiții referitoare la acțiuni în construcții
Acțiunile asupra construcțiilor se pot exprima prin:
a) Forțe/încărcări aplicate asupra structurii (acțiuni directe);
b) Accelerații provocate de cutremure sau alte surse (acțiuni indirecte);
c) Deformații impuse cauzate de variații de temperatură, umiditate sau tasări diferențiate sau
provocate de cutremure (acțiuni indirecte).
Efectul acțiunii/acțiunilor pe structură se poate exprima în termeni de efort secțional și/sau
efort unitar în eleme ntele structurale, precum și în termeni de deplasare și/sau rotație pentru
elementele structura le și structura în ansamblu.
Acțiune a permanentă (G ) reprezinta o a cțiune pentru care variația în timp este nulă sau
neglijabilă.
Acțiune a variabilă (Q) reprezinta o a cțiune pentru care variația în timp a parametrilor ce
caracterizează acțiunea nu este nici monotonă nici neglijabilă.
Acțiune accidentală (A) este o a cțiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, ce se
exercit ă cu probabilitate redusă asupra structurii în timpul duratei sale de viață proiectate.
Acțiunea seismică (A) este o acțiune asupra structurii datorată mișcării terenului provocată
de cutremure.
Acțiune a geotehnică reprezinta a cțiune a transmisă struct urii de către pământ și/sau apa
subterană.
Acțiunea fixă are distribuția și poziția fixe pe structură. Acțiunea liberă poate avea diverse
distribuții și poziții pe structură.
Acțiune a statică reprezinta o a cțiune care nu provoacă forțe de inerție pe structură și
elementele sale structurale.
Acțiune a dinamică este a cțiune a care provoacă forțe de inerție semnificative pe structură ș i
elementele sale structurale.
Acțiunea cvasistatică reprezinta a cțiune a dinamică reprezentată printr -o acțiune statică
echivalentă.
Valoarea caracteristică a unei acțiuni [F(k)] corespunde unei probabilități mici de depășire a
acțiunii în sensul defavorabil pentru siguranța structurii în timpul unui interval de timp de refer ință.
Valoarea caracteristică se determină ca fracții al repartiției statis tice a acțiunii. [1]

6
Valoare a cvasipermanentă a unei a cțiuni variabile (psi2Q(k)) reprezinta v aloare a exprimată
ca o fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii printr -un coeficien t psi2<=1.
Valoare a de calcul a unei acțiuni [F(d)] reprezinta o v aloare obținută prin multiplicarea
valorii caracteristice F(k) cu un coeficient parțial de siguranță, gamma(f) ce ia în considerație
incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranței structurale, ce caracterizează
acțiunea.

Definiți i referitoare la rezistențele materialelor structurale
Valoare a caracteristi că a unei rezistențe [R(k)] reprezinta valoarea caracteristică a unei
rezistențe a materialului structural corespunde unei probabilități mici de nedepășire a rezistenței.
Aceast ă valoare se determină ca un fractil inferior al repartiției statistice a rezistenței materialului.
O valoare nominală, stabilită deterministic, poate fi folosită ca valoare caracteristică în lipsa datelor
statistice.
Valoare a de calcul a unei rezistenț e [R(d)] reprezinta o v aloare obținută prin împărțirea
valorii caracteristice, R(k) la un coeficient parțial de siguranță, gamma(m) ce ia în considerare
incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranței structurale, ce caracterizează
rezistența.
Valoarea nominală [R(nom)] reprezinta v aloare a din documente specifice de material sau de
produs utilizată în lipsa datelor statistice.

Termeni referitori la geometria structurii
Valoare a caracteristică a unei pro prietăți geometrice [a(k)] reprezinta v aloarea caracteristică
a unei proprietăți geometrice [a(k)] corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în proiect.
Valoarea de calcul a unei proprietăți geometrice este egală, în general, cu valoarea
caracteristică.

Termeni referitori la analiza structurală
Analiza structurală cuprinde
a) metodele de calcul a efectelo r structurale ale acțiunilor;
b) metodele de calcul a rezistențelor structurii, elementelor structurale, secțiunii elementelor și
punctual în secțiune.

7
Definiții privind proiectarea construcțiilor
Durata de viață proiecta tă este i ntervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a
acesteia) poate să fie utilizată conform destinației/funcțiunii prevăzute.
Stările limită reprezinta s tări în afara cărora structura nu mai satisface criteriile adoptate de
proiectare.
Stări le limită ultime reprezinta s tările asociate cu prăbușirea sau cu forme similare de cedare
structurală.
Stările limită de serviciu reprezinta stările dincolo de ca re cerințele necesare pentru utilizarea
în condiții normale a construcției/structurii nu mai sunt îndeplinite.
Valoarea nominală este v aloare a fixată pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experienței
acumulate sau pe alte baze raționale.

8
CAPITOLUL 2: CERINȚE DE PERFORMANȚĂ ȘI CONDIȚ II DE
ÎNDEPLINIRE

Cerinț e fundamentale
Proiectarea la cutremur urmareșt e satisfacerea , cu un grad adecvat de siguranță , a
următoarelor cerinț e fund amentale (niveluri de performanț ă):
a) cerința de siguranță a vieții
Structura va fi proiectată pentru a răspunde acț iunii seismice cu v aloarea de proiectare,
stabilită conform capitolului 3, cu o marjă suficientă de siguranță față de nivelul de de formare la
care intervine prăbușirea locală sau generală, astfel încâ t viețile oamenilor să fie proteja te. Valoarea
de proiectare a acțiunii seismice, considerată pentru cerința de siguranța vieții și stabilită pe baza
prevederilor capitolului 3, corespunde unui interval mediu de recurenț ă de 225 an i (probabilitate de
depă șire de 20% în 50 de ani).
b) cerința de limitare a degradă rilor
Structura va fi proiectată pentru a răspunde acțiunilor seismice cu probabilitate mai mare de
apariție decât acțiunea seismică de proiectare, fără degradări sau scoateri din funcțiune, ale căror
costuri să fie exagerat de mari în comparație cu costul structurii. Acțiunea seismică considerată
pentru cerinț a de limitare a degradărilor corespunde unui interval mediu de recuren ță de 40 ani
(probabilitate de depășire de 20% în 10 de ani).

Condiții pentru controlul îndeplinirii cerințelor
Proiectarea structurilor corespunzătoare nivelului de protecție seismică oferit de aplicarea
prezentului cod , cu excepția cazurilor menționate explicit, are în vedere un răspuns seismic cu
incursiuni în do meniul postelastic de deformare, cu degradări specifice. [2]
Îndeplinirea cerințelor fundamentale stabilite se controlează prin verificările a două categorii de
stări limită:
a) Starea limit ă ultim ă, ULS , asociată cu ruperea elementelor structurale și alte forme de cedare
care pot pune în pericol siguranța vieții oamenilor .
b) Starea limit ă de serviciu, SLS , care are în vedere dezvoltarea degradărilor până la un nivel,
dincolo de care cerințele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite .
Pe lângă verificările explicite ale stărilor limit ă se vor lua și alte măsuri specifice pentru a
reduce incertitudinile referitoare la bună comportare la cutremur a construcțiilor.

9
Starea limit ă ultim ă
Sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea de rezisten ță specificat în părțile relevante
ale codului. Acest nivel de rezisten ță implic ă respectarea tuturor condițiilor date în cod pentru
obținerea căpăciții necesare de disipare de energie (ductilitate) în zonele proiectate special pentru a
disipa energia seismic ă, numite zone disipative sau zone critice.
În proiectare se pot avea în veder e și măsuri de ductilizare structurală mai reduse, cu sporirea
corespunzătoare a valorilor de proiectare ale forțelor seismice, în conformitate cu prevederile
codului.
Structura clădirii va fi verificată la stabilitatea de ansamblu sub acțiunea seismică d e
proiectare. Se vor avea în vedere atât stabilitatea la răsturnare, cât și stabilitatea la lunecare. [13]
Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative, efectele de ordinul 2.
Se vor limita deplas ările laterale sub ac țiunea sei smic ă asociat ă stării limit ă ultime astfel
încât:
a) să se asigure o marjă de siguranță suficientă a deformației laterale a structurii față de cea
corespunzătoare prăbușirii; în felul acesta condiția de limitare a deformațiilor structurale exprima o
condiție de limitare a cerințelor de ductilitate;
b) să se evite riscul pe care -l poate prezenta pentru persoane prăbușirea componentelor nestructurale; în
acest scop prinderile componentelor nestructurale de structura trebuie să asigure stabilitatea acestora
sub acț iunea seismică de proiectare.

Starea limit ă de serviciu (de limitare a degrad ărilor)
Se va verifica daca deplas ările relative de nivel sub ac țiuni seismice asociate st ării limit ă de
serviciu sunt mai mici decât cele care asigur ă protec ția elementelor nestructurale, echipamentelor,
obiectelor de valoare, etc.

Măsuri suplimentare
Se vor alege, pe cât posibil, amplasamente favorabile în mediul natural și în mediul construit,
cu riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regula general ă, amplasamente cu proprie tăți geologice
și geotehnice care pot avea influen țe negative majore asupra cerin țelor și răspunsului seismic
structural.
Proiectarea va urmări realizarea unei conformări generale favorabile pentru comportarea
seismică a construcției. [13]

10
Aceasta i mplic ă:
– alegerea unor forme favorabile în plan și pe verticală pentru construcție și pentru structura ei de
rezistență;
– dispunerea și conformarea corectă a elementelor structurale și a structurii în ansamblul ei, a
componentelor de construcție nestruct urale, precum și a echipamentelor și instalațiilor
montate/adăpostite în construcție;
– evitarea interacțiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între clădirile alăturate, între
elementele structurale și nestructurale (de exemplu, între ele mentele structurilor de tip cadru și
pereții de umplutură, între construcție și materialul depozitat etc).
Construcția va fi înzestrat ă cu rigiditate laterală suficientă pentru limitarea cerințelor
seismice de deplasare.
Proiectarea va avea ca obiectiv es ențial, impunerea unui mecanism structural favorabil de
disipare de energie (mecanism de plastificare) la acțiunea cutremurului de proiectare. Acest
deziderat presupune următoarele:
– dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate în domeniul postelast ic (a zonelor “critice” sau
“disipative”) cu prioritate în elementele care prin natura comportării poseda o capacitate de
deformare postelastica substanțială, elemente a căror rupere nu pune în pericol stabilitatea generală a
construcției;
– dirijarea zon elor disipative astfel încât capacitatea de deformare postelastica să fie cât mai mare,
iar cerințele de ductilitate să fie cât mai mici; se va urmări evitarea concentrării deformațiilor
plastice în puține zone, situație care antrenează cerințe ridicate de ductilitate;
– alcătuirea zonelor disipative astfel încât să fie înzestrate cu capacități suficiente de deformare
postelastica și o comportare histeretica cât mai stabilă;
– evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare și prin alc ătuirea
constructiv adecvat ă a elementelor.
Fundațiile și terenul de fundare vor prelua, de regulă, eforturile transmise de suprastructur ă,
fără deformații permanente substanțiale. La evaluarea reacțiunilor se vor considera valorile efective
ale rezisten țelor dezvoltate în elementele structurale (asociate mecanismului structural de disipare de
energie). Rigiditatea fundațiilor va fi suficientă pentru a transmite la teren, cât mai uniform,
eforturile primite la baza suprastructurii.

11
Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci când este
necesar, va lua în considerare interac țiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu
clădirile învecinate.
Metodele de calcul vor fi diferențiate din punct de vedere al complexității și instrumentelor
folosite, în funcție de importan ța construcției, caracteristicile structurii, regimul de înălțime, zona
seismică de calcul și de incertitudinile, mai mari sau mai mici, legate de caracteristicile acțiunii și
răspu nsului seismic.
La execuția construcțiilor se vor pune în operă materiale cu proprietățile celor prevăzute în
proiect având calitate atestată conform prevederilor legale. Se vor aplica tehnologii de execuție în
măsură să asigure realizarea în siguranță a parametrilor structurali prevăzuți prin proiect.
La proiectarea construcțiilor care pun probleme tehnice și/sau economice deosebite
(construcții de importanță majoră, construcții cu grad mare de repetabilitate, construcții cu
dimensiuni și/sau cu caracte ristici deosebite etc.) se vor elabora studii teoretice și experimentale
vizând, după necesități, aprofundarea unor aspecte cum sunt:
– influența condițiilor locale ale amplasamentului asupra cerințelor seismice și asupra răspunsului
structural;
– stabilir ea caracteristicilor de rezistență și de deformabilitate, în diferite stadii de comportare, ale
elementelor structurale și ale structurii în ansamblu prin cercetări experimentale pe modele de scară
redusă sau pe prototipuri în mărime naturală;
– dezvoltar ea și aplicarea unor metode avansate de calcul în măsură și reflecte cât mai fidel
comportarea structurii, evidențiind evoluția stărilor de solicitare pe durata cutremurului.
Totodată pentru identificarea condițiilor de teren la acțiunea cutremurelor se v or efectua
studii specifice la amplasament iar pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor se vor
instrumenta construcțiile cu aparatur ă de înregistrare a parametrilor acțiunii seismice și a
răspunsului seismic al acestora.
În exploatarea constru cțiilor se vor adopta măsuri de funcționare și de întreținere, care să
asigure păstrarea nediminuata a capacității de rezistență a structurii. Starea construcției va fi
urmărită continuu în timp pentru a detecta prompt eventualele degradări și a elimina ca uzele
acestora.

12
CAPITOLUL 3 : ACȚ IUNEA SEISMIC Ă

Reprezentarea ac țiunii seismice pentru proiectare
Pentru proiectarea construcțiilor noi la acțiunea seismică, teritoriul României este împărțit în
zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consider ă, simplificat, a fi
constant. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod este u n nivel minim pentru proiectare.
[6]
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a accelerației seismice
orizontale a terenului, a g determinată pentru un interval mediu de recuren ță (IMR) de referință,
valoare numita în continuare “accelerația terenului pentru proiectare”. Mărimea a g astfel definită
este valoarea caracteristică a accelerației seismice orizontale a terenul ui pentru determinarea valorii
caracteristice a acțiunii seismice, AEk.
Convențional, în prezentul cod, valoarea de proiectare a acțiunii seismice A Ed este egal ă cu
valoarea caracteristică a acțiunii seismice A Ek înmulțit ă cu factorul de importan ță și expu nere a
construcției.

A = I,e · A Ek
AEd = F b

Valorile accelera ției terenului pentru proiectare, a g sunt indicate în Tabelul A1. Valorile a g
corespund unui interval mediu de recuren ță IMR=225 ani (probabilitate de dep ășire de 20% în 50 de
ani). M ărirea nivelului de hazard seismic fa ță de versiunea anterioar ă a codului este justificat ă de
următoarele considerente:

a) mărirea nivelului de siguran ță al utilizatorilor cl ădirilor și a valorilor ad ăpostite;
b) reducerea pierderilor seismice așteptate pe durata de viață proiectată a clădirilor
c) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998 -1. [52]

În pre zentul cod, miș carea seismic ă într -un punct pe suprafața terenului este reprezentat ă
prin spectre de r ăspuns elastic pentru accelera ții absolute.

13
Acțiunea seismica orizontal ă pentru proiectarea cl ădirilor este descris ă prin dou ă
componente ortogonale ale mi șcării seismice considerate independente între ele; în proiectare,
spectrul de r ăspuns elastic al accelera țiilor absolute se consider ă același pentru cele 2 componente.
Spectrul de r ăspuns elastic al accelera țiilor absolute pentru componentele orizontale ale
mișcării terenului în amplasament, S e(T) (în m/s2), este definit astfel:

Se(T) = a gβ (T)

-unde valoarea a g este în m/s2, iar β (T) este spectrul normalizat de r ăspuns elastic al accelera țiilor
absolute .

România – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225
ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

14
Spectrele normalizate de r ăspuns elastic ale accelera țiilor absolute pentru componentele
orizontale ale mi șcării terenului, β (T), pentru valoarea conven țional ă a frac țiunii din amortizarea
critic ă ξ=0,05 și în func ție de perioadele de control (col ț) T B, T C si T D sunt date de urm ătoarele
relații:

0 ≤ T ≤ T B TB < T ≤ T C
TC < T ≤ T D TD < T ≤ 5s

unde:
-T perioada de vibra ție a unui sistem cu un grad de libertate dinamic ă și cu r ăspuns elastic
-β0 factorul de amplificare dinamic ă maxim ă a accelera ției orizontale a terenului de c ătre un sistem
cu un grad de libertate dinamic ă, a cărui valoare este β 0=2,5;
-TB si T C sunt limitele domeniului de perioade în care accelera ția spectral ă are valorile maxime si
este modelat ă simplificat printr -un palier de valoare constant ă.
Perioada de control (col ț) T C a spectrului de r ăspuns reprezint ă grani ța dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de accelera ții absolute și zona (palierul) de valori maxime în spectrul
de viteze relative. T C se exprim ă în secunde.
Perioada de control (col ț) T B este exprimat ă simplificat în func ție de T C astfel: T B= 0,2T C.
Perioada de control (col ț) T D a spectrului de r ăspuns reprezint ă grani ța dintre zona (palierul) de
valori maxime în spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime în spectrul de
deplas ări relative.

TC 0,70s 1,00s 1,60s
TB 0,14s 0,20s 0,32s
TD 3,00s 3,00s 2,00s

Perioadele de control (col ț) TB, TC , TD ale spectrului de r ăspuns pentru componentele
orizontale ale mi șcării seismice

Valorile T B si T C sunt acelea și pentru spectrele de r ăspuns elastic și pentru spectrele
normalizate de r ăspuns elastic.

15
Condi țiile locale de teren sunt descrise simplificat prin valorile perioadei de control (col ț) TC
a spectrului de r ăspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza
sintetic compozi ția de frecvenț e a mi șcărilor seismice.
În condițiile seismice și de teren din Româ nia, pe baza datelor instrumentale existente,
zonare a pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioadă de control (colț ), TC, a spectrului de
răspuns este prezentată in figura următoare:

Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț), TC a spectrului de răspuns

16
Spectrele normalizate de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute pentru fracț iunea
din amortizarea critică ξ=5% in condițiile seismice ș i de teren din R omânia, β (T) sunt reprezentate
in figura urmatoare pe baza valorilor TB, TC și TD:

Spectre normalizate de răspuns elastic ale accelerațiilor absolute pentru componentele
orizontale ale mișcării terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (colț) TC=0,7s
1,0s și 1,6s

17
Spectrul de r ăspuns elastic al deplas ărilor relative pentru componentele orizontale ale
mișcării terenului, S De(T) (în metri), se obține prin transformarea direct ă a spectrului de r ăspuns
elastic pentru accelera ții absolute, S e(T) cu urm ătoarea rela ție:
SDe (T)=S e (T)
2
Acțiunea seismic ă vertical ă pentru proiectarea cl ădirilor este reprezentat ă prin spectrul de
răspuns elastic al accelera țiilor absolute pentru componenta verticala a mi șcării terenului în
amplasament S ve (în m/s2) dat de urmatoarea rela ție:
Sve (T)=a vgβv(T)
-unde a vg este valoarea de vârf a accelera ției pentru componenta verticala a miscarii terenului, în
m/s2 si β v(T) este spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute pentru componenta
verticala a miscarii terenului.
Valoarea de vârf a acceleratiei pentru componenta vertical ă a mi șcării terenului a vg se
evalueaz ă ca fiind:
avg = 0,7 a g
Spectrul normalizat de r ăspuns elastic al accelera țiilor absolute pentru componenta vertical ă
a mișcării terenului, βv(T) este dat de urm ătoarele rela ții:

0 ≤ T ≤ T Bv βv(T) = 1 +
T
TBv<T ≤ T Cv βv(T) = β0v
TCv<T≤ T Dv βv(T) = β 0v

TDv <T ≤ 5s βv(T) = β 0v

-unde β ov = 2,75 este factorul de amplificare dinamic ă maximă a accelera ției verticale a mi șcării
terenului pentru valoarea conven țional ă a frac țiunii din amortizarea critic ă ξ =0,05 iar T Bv, TCv, TDv
sunt perioadele de control (col ț) ale spectrului de r ăspuns al componentei verticale.
Perioadele de control (col ț) ale spectrului normalizat de r ăspuns pentru componenta vertical ă
a mișcării seismice se evalueaz ă simplificat astfel:

TBv = 0,1 T Cv
TCv = 0,45 T C
TDv = T D

18
Prezentul cod nu recomandă proiectarea de structuri potențial înalte cvasirezonante cu
perioada predominantă a vibrației terenului din amplasament T p. [2]
Pentru construcțiile și structurile din clasa I de importan ță-expunere și pentru clădirile
încadrate în clasa II de importanță -expunere care au înălțimea totală suprateran ă cuprinsă mai mare
de 45m a căror perioad ă proprie de vibrație în modul fundamental este T 1 ≤ T C și se s ituează în
intervalul (0,9T p÷1,1T p), centrat pe perioada predominantă de vibrație a terenului în amplasament
Tp, se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismică a condițiilor de teren în
amplasament iar valoarea factorului de amplificare din amică maximă β0 se va majora pentru acest
interval de perioade pe baza rezultatelor obținute din investigațiile analitice și instrumentale.
Orientativ, valoarea factorului de amplificare dinamică maximă β 0 se recomand ă a fi
majorat ă cu 20%. Valoarea facto rului β 0 rezultată din aceste studii nu va fi inferioară valorilor
minime prescrise de codul P100 -1. [2]
Pentru municipiul București, în cazul utilizării pentru calculul structural a metodei forțelor
laterale statice echivalente, pentru construcțiile și structurile a căror perioada proprie de vibrație în
modul fundamental T 1 se situează în intervalul 1,4s ÷ 1,6s, valoarea factorul ui de amplificare
dinamică maximă β 0 se înmulțește cu 1,2.

Descrieri alternative ale ac țiunii seismice
În calculul dinamic al structurilor mișcarea seismică a terenului este descrisă prin variația în
timp a accelerației. Atunci când este necesar un model de calcul spațial, mișcarea seismică este
reprezentată prin trei accelerograme corespunzătoare celor trei direcții ortogonale ( două orizontale și
una verticală), acționând simultan. Pe cele două direcții orizontale se folosesc simultan
accelerograme diferite.
Accelerogramele artificiale sunt accelerogramele generate pe baza unui spectru de răspuns
elastic al accelerațiilor absolut e în amplasament, S e(T). Spectrul de răspuns elastic al
accelerogramelor artificiale trebuie să fie apropiat de spectrul țint ă de răspuns elastic al accelerațiilor
absolute în amplasament.
Astfel, pe baza spectrului de raspuns elastic al accelera țiilor absolute în amplasament S e(T)
trebuie generat un set de accelerograme artificiale care s ă respecte urm ătoarele condi ții:
a) Num ărul minim de accelerograme s ă fie 3(trei);
b) Media aritmetic ă a valorilor accelera țiilor de vârf ale accelerogramelor generate s ă nu fie mai
mică decât valoarea a g pentru amplasamentul respectiv;

19
c) Valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetic ă a ordonatelor spectrelor elastice de
răspuns ale accelera țiilor absolute corespunzând tuturor accelerogramelor artificiale generate
trebuie s ă nu fie mai mici cu mai mult de 10% din valoarea corespunz ătoare a spectrului elastic de
răspuns în amplasament S e(T), pentru domeniul de perioade cuprins între 0,2T 1 si 2T 1, unde T 1 este
perioada fundamental ă de vibra ție a structurii de finită la capitolul 4.
Accelerogramele înregistrate pot fi utilizate dac ă au valori de vârf ale accelerați ei
asem ănătoare valorilor a g pentru proiectarea în amplasament și dacă au un con ținut de frecven țe
compatibil cu condi țiile locale de teren și magnitudinea cutremurului. Vor fi utilizate cel pu țin 3
(trei) accelerograme distincte.
Ținând seama de mobilitatea cu magnitudinea a compozi ției spectrale a mi șcărilor seismice
înregistrate în România se recomand ă, în general, factori de scalare a accel erațiilor cu valori sub 2,0.
Valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetic ă a ordonatelor spectrelor elastice de
răspuns al accelera țiilor absolute corespunzând accelerogramelor înregistrate trebuie s ă nu difere cu
mai mult de 10% din valoarea corespunz ătoare a spectrului elastic de r ăspuns în amplasament S e(T),
pentru domeniul de perioade cuprins între 0,2T 1 si 2T 1, unde T1 este perioada fundamental ă a
vibra țiilor structurii în direc ția pe care este aplicat ă accelerograma.

Variabilitatea în s pațiu a ac țiunii seismice
Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele în cazul c ărora nu se poate aplica
ipoteza mi șcării seismice sincrone a reazemelor structurii, se recomand ă utilizarea de modele
spațiale ale ac țiunii seismice care s ă ia în considerare variabilitatea mi șcării terenului de la un punct
la altul.
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale mi șcării terenului S d(T) (ordonata
în m/s2) este spectrul de r ăspuns inelastic al accelera țiilor absolute definit cu rel ațiile:

0 < T ≤ T B
T > T B

-unde: q este factorul de comportare al structurii denumit și factorul de modificare a r ăspunsului
elastic în r ăspuns inelastic. Valorile factorului q se definesc în capitole specifice din cod, în func ție
de materialul și tipul structurii și de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de mi șcarea
seismic ă.

20
Spectrul de proiectare pentru componenta vertical ă a mi șcării seismice se ob ține în mod
asem ănător celui pentru componentele orizontale. Valoarea factorului d e comportare în acest caz se
consider ă simplificat q=1,5 pentru toate materialele și sistemele structurale, cu excep ția cazurilor în
care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale.

Combinarea ac țiunii seismice cu alte tipuri de ac țiuni
Pentru proiectarea la starea limit ă ultim ă a construc țiilor amplasate în zone seismice,
valoarea pentru proiectare a efectelor combinate ale ac țiunilor se determin ă din grup ările de efecte
ale înc ărcărilor conform codului CR 0. [1]

21
CAPITOLUL 4: PROIECTAREA CL ĂDIRILOR

Acest capitol conține reguli generale pentru alegerea amplasamentelor și alcătuirea de
ansamblu a clădirilor. De asemenea, sunt date indicații generale pentru alegerea modelelor și
metodelor de calcul structural la acțiuni seismice, și pentru verificarea îndeplinirii cerințelor
seismice pentru structuri și elemente structurale.

Condi ții de planificare a construc țiilor
Încadrarea noilor construc ții în mediul natural și în mediul construit se va face în a șa fel
încât s ă se evite sporirea riscurilor implicate de efectele poten țiale, directe sau indirecte, ale unor
viitoare cutremure puternice. În acest scop se recomand ă să se limiteze densitatea de construire,
precum și num ărul de persoane care pot ocupa pe perioade lungi de timp construc țiile de tip curent,
cum sunt cl ădirile de locuit. Aceasta înseamn ă, de regul ă, limitarea înal țimii acestor construc ții,
măsura care poate avea și efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura c ăi multiple de
acces si de comunic are pentru eventuala necesitate a evacu ării de urgen ță în scopul limit ării
efectelor unor cutremure puternice.
Se va limita durata situa țiilor provizorii care pot ap ărea în timpul execut ării construc țiilor,
interval de timp în care gradul de protec ție stru ctural ă este mai redus și riscul apari ției unor efecte
grave spore ște în eventualitatea unor ac țiuni seismice de intensitate ridicat ă.
Activitatea de realizare a construc țiilor noi se va corela cu activitatea de înlocuire sau de
consolidare în timp util a fondului construit, vulnerabil seismic.

Condi ții privind amplasarea construc țiilor
Amplasamentele construc țiilor se vor alege, de regul ă, în zone în care structura geologica și
alcătuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protec ției se ismice în condi ții
economice, f ără măsuri costisitoare.
Se va evita, ca regul ă general ă, amplasarea construc țiilor pe maluri, râpe sau alte terenuri
care prezint ă risc de alunecare sau surpare. În cazul în care amplasamentele de acest fel nu se pot
evita, se vor lua m ăsurile necesare pentru stabilizarea terenurilor.
În cazurile în care amplasarea construcțiilor pe terenuri cu proprietăți mecani ce inferioare
(nisipu ri cu grad mare de afânare, refulante s au lichefiabile, mâluri, umpluturi neconsolidate, etc.)

22
nu poate fi evitată, se vor lua măsurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel încât aceastea
să poată asigura o bună comportare seismică a construcți ilor.
Pentru construcțiile a căror eventual ă avariere poate avea urmări de o gravitate deosebită, se
vor preciza, în funcție de specificul construcțiilor și al proceselor tehnologice, criterii specifice de
excludere a anumitor categorii de amplasamente.

Alcătuirea de ansamblu a construc țiilor
Proiectarea seismică urmărește realizarea unei construcții sigure în raport cu hazardul
seismic asociat amplasamentului, care să îndeplinească, în condiții acceptabile de cost, cerințele
fundamentale enunțate.
Aspect ele conceptuale de bază se referă la:
– simplitatea structurii;
– redundanț a structurii;
– geometria structurii și a clădirii, în întregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor
structur ale, nestructurale și a maselor;
– rezisten ța și rigiditatea laterală, în orice direcție ;
– realizarea pla nșeelor ca diafragme orizontale;
– realizarea unor fundații adecvate.
Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cât posibil, simetrice, reprezintă obiectivul cel
mai important al proiectării, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea și execuția
structurilor simple sunt supuse la incertitudini mult mai mici și, ca urmare, se poate impune
construcției, cu un grad înalt de încredere, comportarea seismică dorită.
Simplit atea structurală presupune existența unui sistem structural continuu și suficient de
puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de
direcția acestora, până la terenul de fundare. Forțele seismice care iau naștere în toate elementele
clădirii sunt preluate de planșeele diafragme orizontale și transmise structurii verticale, iar de la
aceasta sunt transferate la fundații și teren. Proiectarea trebuie să asigure că nu exista discontinuități
în acest d rum de transmitere a forțelor seismice.

Redundan ța structurala
Proiectarea seismică v a urmări să înzestreze structura clădirii cu redundan ța adecvată. Prin
aceasta se asigur ă că:

23
-ruperea unui singur element, sau a unei singure legături structurale, nu e xpune structură la pierderea
stabilității ;
– se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea
rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice.

Geometria (configuraț ia) structurii
Proiectarea seismic ă va urm ări realizarea unei structuri cât mai regulate, distribuite cât mai
uniform în plan, permi țând o transmitere direct ă și pe un drum scurt a for țelor de iner ție aferente
maselor distribuite în cl ădire.
Structura trebuie să prezinte, pe cât posibil, și uniformitate pe vertica la construc ției,
urmărindu -se să se elimine apar iția unor zone sensibile, în care concentrarea unor eforturi sau
deforma ții plastice excesive ar putea produce ruperi premature.
Prin alegerea un ei forme avantajoase a construcți ei, printr -o distribu ție adecvat ă a maselor, a
rigidit ății și a capacității de rezistență laterale a structurii se va urm ări reducerea în cât mai mare
măsura a excentricit ăților care pot favoriza torsiunea de ansamblu.

Rigidi tate și rezisten ța la transla ție pe dou ă direc ții
Întrucât acțiunea orizontală a cutremurelor se manifest ă bidirecțional, elementele structurale
vor fi dispuse în plan într -un sistem ortogonal, în măsură să ofere caracteristici de rezistență și de
rigidita te suficiente în două direcții. Sistemele structurale pot fi diferite în cele două direcții.
Rigiditatea laterală va fi suficientă pentru limitarea deplasărilor orizontale, astfel încât
efectele de ordinul 2 și degradările construcției să poată fi controlate.
La clădirile etajate se recomanda utilizarea soluțiilor cu rigiditate laterală sporită, prin
prevederea unor pereți structurali pe toată înălțimea clădirilor, în toate cazurile în care necesitatea
funcțională a unor spații libere sau forma construcției nu împiedic ă introducerea lor. De asemenea,
la alegerea sistemului structural pe criterii de rigiditate, se vor avea în vedere și modul de realizare a
pereților de compartimentare și de închidere, modul de realizare a legăturii între componen tele
nestructurale și elementele structurii de rezistență, precum și măsura în care primele împiedic ă
deformațiile libere ale ultimelor .

24
CAPITOLUL 5: STUDIU DE CAZ: PROIECTARE ȘI EXECUȚIE
STAȚIE DE EPURARE IN COMUNA BOTEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ

I. DATE GENERALE
Comuna Botești este situată la 47003' latitudine N, 26044' longitudine E, în sud -vestul
Podișului Moldovei, în partea de nord -est a județului Neamț, pe cursul inferior al râului Moldova.
Comuna Botești se învecinează cu:
– la nord – vest cu comuna TUPILAȚI,
– in vest cu comuna V ĂLENI,
– la sud – est cu comuna GHER ĂIEȘTI
– la nord -est cu județul IASI – comuna HĂLĂUCEȘTI.
Vetrele de sat sunt dezvoltate de -a lungul principalelor căi de comunicație rutieră, de la S -E
la N-V de drumul DN 2, la 25 km de Roman , Piatra Neamț la 45 km, Pașcani la 35 km, Iași la 85
km, 350 km de Bucuresti.
Stația de epurare a apelor uzate, evacuare a apei epurate și gura de vărsare vor fi amplasate
în extravilanul localității Botești, pe malul stâng al râului Moldova.

II. DESCRIERE A LUCRĂRILOR
Sistemul proiectat pentru comună Botești – Neamț, trebuie să asigure colectarea apelor uzate
de la toate locuințele și instituțiile social -culturale de pe teritoriul celor 3 localității, să le epureze
astfel încât să poată fi evacuate în albia râului Moldova. Proiectul se bazează pe cerințele
Normativului NTPA 011/2005 referitor la colectarea apelor uzate, epurarea acestora și evacuarea
apei epurate în mediul acvatic natural.
Prezentul studiu cuprinde lucrările de execuție a stației de epurare și a stațiilor de pompare
ape uzate din cadrul sistemului centralizat de canalizare ape uzate menajere, proiectat pentru
localitățile componente comunei Botești, județul Neamț.
Stația de epurare a apelor uzate, pentru 1.500 LE, respectiv o capacitate maxim ă de 195
mc/zi apă epurată și stația de pompare (SPAU SE) din amonte de SE, sunt amplasate în extravilanul
localității Botești, pe malul stâng al râului Moldova.
Conform prevederilor din Legea nr. 10/1995, cu ultima modificare prin Legea nr. 177/2015,
referitoare la calitatea în construcții, precum și cerințele din HG nr. 766/1997, modificată prin HG
nr. 675/2002 și HG nr.1.231/2008, referitoare la regulamente privind calitatea în construcții, în

25
realizarea sistemului de canalizare vor fi utilizate numa i materiale agrementate conform
reglementărilor naționale în vigoare.

STAȚIA DE EPURARE – TEHNOLOGIE
Stația de epurare stabilită pentru sistemul de canalizare al apelor uzate din comuna Botești va
asigura evacuarea in emisar – râul Moldova, a unei ape c are se va incadra in limitele admise prin
Normativul NTPA 001/2002 (extras din tab. 1) :

Nr.
crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită
admisibile
1 2 3 4
Indicatori fizici:
1. Temperatura1) 0C 35
Indicatori chimici:
2. pH unități pH 6,5 – 8,5
3. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0)
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile(CBO 5)3) mg O2/dm3 20 – 25,0
5. Consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de
potasiu (CCO(Cr))3) mg O2/dm3 70 – 125,0
6. Azot amoniacal (NH 4+)7) mg/dm3 2,0 (3,0)
7. Azot total (N)7) mg/dm3 10,0 (15,0)
8. Azotați (NO 3-)7) mg/dm3 25,0 (37,0)
9. Azotiți (NO2 -)7) mg/dm3 1 (2,0)
10. Substanțe extractibile cu solvenți organici mg/dm3 20,0
11. Fosfor total (P)7) mg/dm3 1,0 (2,0)
12. Clor rezidual liber (Cl 2) mg/dm3 0,2

26
Stabilirea parametrilor constructivi (Anexa 1) pentru Stația de epurare au fost calculați
având în vedere următoarele încărcări specifice pentru un locuitor echivalent (1 LE):

– CBO5 60 g / pers / zi;
– Suspensii 55 g / pers / zi:
– CCOCr 120 g / pers / zi.

Caracteristici constructive
Capacitatea stației de epurare realizează epurarea apelor uzate menajere colectate de la 1500
LE (LE = locuitori echivalenți).
Având în vedere capacitatea stației de epurare și tipul apelor care se vor epura s -a ales
varianta optimă din punct de vedere tehnologic pentru a obține calitatea dorită a efluentului conform
normativilor în vigoare. Din punct de vedere economic s -a ținut cont atât de costul investiției finale
cât și d e costul de exploatare al stației. Aprovizionarea cu nitrați, necesari procesului tehnologic în
zona anoxică, se realizează prin recirculare de nămol activat din decantorul secundar în capătul
amonte al zonei respective.

Astfel, stațiile de epurare ce au la baza schema mai sus prezentată sunt proiectate pentru o
epurare eficientă a apelor uzate îmbinând costurile minime de operare, incluzând consumul de
energie electrică, cu timpii de operare reduși.
Construirea stației de epurare nu necesită nici un f el de cerințe speciale din punct de vedere
structural. Stația de epurare are componente subterane și supraterane, și o clădire de operare.
Poziționare a golurilor bazinelor precum și componentele supraterane sunt date de caracteristicile
tehnologice și de c ondițiile de amplasament. Bazinele din beton proiectate sunt impermeabile
(hidroizolate).

27
Date hidro -tehnologice de baz ă pentru stația de epurare
Capacitatea hidraulic ă:
Q24 150 m3.d-1,
Qzi max 195 m3.d-1,

Incărcări organice:
CBO5 300 mg.l-1
CCO Cr 500 mg.l-1
Suspensii 350 mg.l-1

Stația de epurare poate func ționa in parametr ii chiar si cand in cărcările apei uzate sunt de
numai 30% din capacitatea proiectat ă, in condi țiile în care concentra ția nămolului din sistem s ă se
incadreze in intervalul 40% -60%.

Parametrii apei tratate – cu gradul mediu de epurare de 90 – 95 % , iar gradul minim de
epurare de 85 %:
CBO5 25 mg.l-1
CCO Cr 125 mg.l-1
Suspensii 60 mg.l-1
N-NH 4+ 3 mg.l-1

Descrierea procesului de epurare al sta ției
Principiul de baz ă al func ționării sta ției de epurare este epurarea biologic ă cu biomasa in
suspensie (B v ≤ 0, 4 kg/m3.zi, B x ≤ 0.08 kg/kg.zi), cu denitrificare frontal ă și recircularea biomasei
din decantorul secundar, și stabilizarea aeroba a n ămolului.

Procesul de activare cu stabilizarea aeroba a n ămolului
O condi ție elementar ă a procesului de activare cu stabilizarea aeroba a n ămolului in zona de
aerare, este inc ărcarea specific ă redus ă a nămolului. Acest fapt duce la reducera inc ărcărilor
specifice și la cre șterea v ârstei n ămolului.
Avantajele acestei tehnologii sunt:
– capacitatea ridicat ă de adaptare a func ționării sistemului la fluctua țiile debitului influent și a
incărcărilor cu materie organic ă a acestuia,

28
– siguran ța și stabilitatea eficien ței epur ării,
– stabilizarea u șoară a nămolului.
Principalul avantaj al tehnologiei stației de epurare îl reprezintă faptul că și la creșteri mari
ale debitului influent și al încărcărilor acestuia, fără a avea reperc ursiuni asupra gradului de epura re,
este posibilă modificarea imediată a procesului de activare a nămolului, chiar și fără stabilizarea
instan tă a acestuia.
Parametrul principal pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de epurare, a
creșterii eficienței ecestuia și a creșteri i gradului de stabilizare a nămolului , este încărcarea specifică
a nămolului în zona de aerare. O încărcare optimă a nămolului variază între 0.05 kg de CBO5 / kg
nămol zi și 0.02 kg de CBO5 / kg nămol zi.
Lichidul din zona aerată a bazinului trebuie ameste cat constant și alimentat cu oxigen. Pentru
a atinge necesarul de oxigen furnizat, este necesară de asemenea asigurarea omogenizării întregului
volum al bazinului. Pentru atingerea agitării și circulației necesare în bazinul de aerare, este necesară
asigur area unei puteri minime de 15 W.m-3 .
În procesul de activare combinat cu stabilizarea aerobă a nămolului, consumul de oxigen
pentru microorganisme pentru oxidarea substanțelor pe bază de carbon și a compușilor pe bază de
azot, este aproximativ dublu față de încărcarea cu CBO5.
Când se aleg echipamentele pentru aerare, pe lângă asigurarea agitării bazinului de aerare,
trebuie asigurată și o concentrație minimă a oxigenului dizolvat în apă (peste 1 mg O 2.l-1).
În plus, trebuie ținut cont de factorul de tranziție al oxigenului, care, pe lângă înălțimea
coloanei de apă din bazinul de aerare și încărcările acesteia, este influențat în special de concentrația
de nămol din bazin. Capacitatea de oxigenare a echipamentului de aerare (OC p) în condiții de
tempera tură maximă a lichidului în timpul verii de 20°C și o concentrație a nămolului de 4 kg / m3,
este atinsă atunci când valoarea OC p = 2.5 kg O 2 / kg CBO 5. Pentru siguranță se va lua în
considerare valoarea OC v = 3.5 kg O 2 / kg CBO 5 .
Ca valoare acoperitoare a surplusului de nămol rezultat (incluzând și rezerva pentru operare)
se va lua în considerare 0.8 kg de nămol / kg de CBO 5 îndepărtat.

Caracteristicile procesului de activare
Principiul epur ării biologice prin activare const ă în crearea n ămolului activat in zona de
aerare. N ămolul activat este format dintr -un grup de microorganisme, în cea mai mare parte bacterii,
așa zisul biofloculant. Motivul grup ării bacteriilor este hipertrofia membranelor celulare prin

29
producerea de polimeri extracelulari, compu și în cea mai mare parte din polizaharide, proteine și
alte substan țe organice. Bioflocularea se produce în timpul aerarii apei uzate care con ține bacterii
aerobe. Polimerii extracelulari ac ționeaza ca și floculant organic datorit ă acestei caracteristici de
grupare a bacteriilor în flocoane de n ămol activat. Acest n ămol este un amestec de culturi
bacteriologice care con țin și alte organisme, ca spongi, mucegai, drojdie, etc., și deasemenea
substanț e coloidale în suspensie absorbite din ap ă.

Reac țiile bio-chimice ale nitrific ării și denitrific ării
În zona de nitrificare, care este aerat ă, are loc îndepărtarea biologică a poluării organice din
apa uzată. O parte a substanțelor organice din ap a uzată este redusă la dioxid de carbon și apă, iar o
parte tre ce prin procesul de sinteză al noilor celule de biomasa de nămol activat. Polizaharidele și
lipidele sunt sintetizate c a substanțe structurale. Aceast ă sinteză duce la creșterea greutății biomasei
și a numărului de microorganisme.
În procesul de nitrificar e, azotul amoniacal este întâi redus la nitriți de către bacteriile din
familia Nitrosomonas, pentru ca apoi nitriții să fie reduși la nitrați de către bacteriile din familia
Nitrobacter.
Din punct de vedere al ANC (capacitatea de neutralizare acidă), est e important faptul că se
declanșează un proces stoichiometric de la o formă ionizata a NH 4+.

Reac țiile din procesul de nitrificare:
NH 4+ + 1.5 O 2 nitrosomonas → 2 H+ + H2O + NO 2-
NO 2- + 0.5 O 2 nitrobacter → NO 3-
Sintetizat:
NH 4+ + 2 O 2 → NO 3- + 2 H+ + H2O

Bacteriile de nitrificare au o rat ă redusă de creștere, ele având o sensibilitate ridicată la pH și
la mai multe substanțe din ap a uzată. În timpul procesului de nitrificare, ionii de hidrogen se separă
și cauzează aciditatea mediului, iar dacă apa uzată nu are suficient ANC 4.5, valoarea pH -ului în
nămolul activat scade. Acest efect este compensat de faptul că nitrificarea este combinată cu
denitrificarea, în timpul căreia ionii de hidroxid se desprind și duc la creșterea pH -ului.
Intervalul optim al pH -ului bacteriilor de nitrificare este 7 – 8.8, la un pH de 6.5, rata de
creștere atingând 41.7 % din ra ta maximă de creștere, iar la un pH de 6 este doar 0.04% din ra ta de

30
creștere. Pentru oxidarea unui gram de N -NH 4+ este necesară o cantitate d e 0.1414 mol.g-1 de
ANC 4.5.
Rata de creștere specifică maximă pentru bacteria de oxidare a azotului amoniacal
Nitrosomonas este de 0.04 – 0.08 h-l , iar pentru bacteriile de oxidare a nitriților Nitrobacter, este de
0.02 – 0.06 h-l. Aceasta corespunde cu d ublarea timpului de 8.7 – 17.3 ore pentru Nitrosomonas, și
11.5 – 34.6 ore pentru Nitrobacter. Rat a scăzută de creștere a bacteriilor de nitrificare provine din
gradul scăzut al factorului de recuperare a energiei din reacțiile de oxidare, și este fundamen tală
pentru metabolismul acestora. Nivelul de saturație pentru Nitrosomonas este de 0.6 – 3.6 mg.l-1 , iar
pentru Nitrobacter este de 0.3 – 1.7 mg.l-1. Datorită gradului de saturație mai ridicat al bacteriilor
Nirosomonas, avem o rezistență mai ridicată a acestor bacterii la depășirile de parametri.
În zona de denitrificare are loc îndepărtarea biologică a azotului din apă uzată. În condiții
anoxice, populația de bacterii din nămolul activat, folosesc oxigenul fixat chimic din nitrați în
procesul de respira ție, ca receptor final de electroni. Astfel nitrații sunt reduși la azot molecular
gazos care este eliberat în atmosferă.
O condiție pentru desfășurarea ‘respira ției nitra ților’, este absența oxigenului dizolvat în apă,
prezen ța anionilor nitrați și sursa de carbon organic din apă uzată influenta.
În timpul procesului de denitrificare, capacitatea de neutralizare acidă este redusă. Valoarea
optimă a pH -ului pentru procesul de denitrificare este de 7.0 – 7.5.
În procesul de denitrificare, ANC crește, în par te datorită reducerii azotului (N -NO 3-, N-NO 2)
– la 1 gram, ANC crește cu 0.06 mol -, iar în parte în timpul oxidării substanțelor organice la o
vârstă ridicată a nămolului – 0 – 0.005 mol.g-1 de CBO 5 redus.
Pentru desfășurarea nitrificării și denitrificăr ii în condiții optime, este necesar ca ANC -ul
rezidual în efluentul final să aibe o valoare de 2 mmol / l. Această valoare garantează menținerea
valorii pH -ului peste 7.0.

Componentele sta ției de epurare
Tehnologia sta țiilor de epurare concentreaz ă toți pașii epur ării într-o singur ă unitate
compact ă.
 Pre-epurarea mecanic ă,
 Epurarea biologic ă cu denitrificare frontal ă și recirculare ,
 Nitrificarea și stabilizarea n ămolului ,
 Decantare secundar ă,

31
 Deshidratarea n ămolului ,
 Măsuraraea debitului efluentului final cu ajutorul unui debitmetru inductiv ,
 Dezinfec ția efluent ului cu raze UV.
Linia tehnologic ă a reactorului biologic este situat ă într-un bazin impermeabil din beton.

Pre-epurarea mecanic ă fină
În acest proces apa uzată colectată în cele trei sate este trecută printr -un echipament cu sită
mecanică și deznisipator, în care sunt indep ărtate impurit ățile grosiere .

Echipament integrat de sitare și deznisipare
Echipamentul integrat din treapt a de pre -epurare mecanică este un echipament de ultim ă
generație ce îmbină sita automată cu deznisipatorul și reprezintă alegerea optimă din punct de
vedere economică și al spațiului ocupat. În sită sunt reținute suspensiile solide mai mari decât
ochiurile sitei. Apa împreună cu suspensiile fine trece de sit ă prin partea inferioară a ei și ajunge în
deznisipator. Reținerile de pe sit ă sunt ridicate cu ajutorul a patru perii rotative, fixate pe un ax, și
deversate într -un container. Echipamentul este realizat din o țel-inox (austenic -crom -nichel 1.4301).
Puterea instalată a echipamentului integrat de sitare -deznisipare este de 0.18 kW pentru sit ă
și 0.28 kW pentru compresorul deznisipatorului. Debitul maxim ce poate fi preluat de echipament
este de 5 l/s. Sita este prevăzută și cu un by -pass ce este utilizat în cazul reviziilor sitei sau în cazul
avariilor acesteia.
Reținerile din treapta de pre -epurare mecanic ă pot fi :
 trasportate și depozitate de societ ăți specializate ;
 compostate ;
 incinerate .

Epurarea biol ogică cu denitrificare frontal ă și recirculare
Bazinul reactorului fabricat din beton adăpostește linia tehnologică compusă din zona de
denitrificare și zona de activare (oxidare – nitrificare), în interiorul căreia este situat decantorul
secundar.
Reactorul biologic este proiectat pentru procesarea unui debit maxim de 195 m3/zi, și poate
funcționa în parametrii într -un interval de 30 – 120 % din încărcările priectate. Deci stația de epurare
funcționează în parametrii chiar și la fluctuații mari ale debitului și ale încărcărilor apei uzate.

32
Caracteristici dimensionale ale bazinelor :
Bazinul de denitrificare 178 m3
Bazinul de aerare 347m3
Decantorul secundar – suprafață 34 m2
Depozitul de n ămol 154 m3

Zona de denitrificare
În zona de denitrificare are loc îndepărtarea biologică a azotului din apa uzată. În condiții
anoxice, populația de bacterii din nămolul activat folosesc oxigenul fixat chimic din nitrați în
procesul de respirație. Astfel nitrații sunt reduși la azot molecular gazos care este eliberat în
atmosferă.
O condiție pentru desfășurarea ‘respira ției nitra ților’, este absența oxigenului dizolvat în apă,
prezen ța anionilor nitrați și sursa de carbon organic din ap a uzată influenta.
Omogenizarea nămolului în suspensie este reali zată cu ajutorul mixerului submersibil, care
este fixat pe o bară de ghidaj și este echipat cu un mecanism de ridicare.

Volum util (m3) 178 m3
Puterea mixerului (kW) 3.2 kW

Zona de oxidare – nitrificare
Zona de aerare reprezintă zona cea mai mare a reactorului biologic. În zona de aerare are loc
oxidarea biologică a substanțelor organice și nitrificarea ionilor de amoniac. Concentrația nămolului
activat trebuie să fie în intervalul 3.0 – 4.5 kg.m-3. Vârsta nămolului este proiectată pentru a atinge
peste 20 de zile (oxidare – nitrificare și stabilizarea aerobă a nămolului). Pe radierul bazinului de
aerare sunt fixate elementele de aerare. Elementele de aerare cu bule fine sunt formate dintr -o
membrană perforată fixată pe conducta de aerare.
Asigurarea cantității de aer necesar va fi reglată de un comutator cu timer, sau poate fi
reglată automat de sond a de oxigen.

Volum (m3)-x2 347 m3
Adâncime (m) 4.5 m

33
Camera suflantelor
Aerul sub presiune necesar pentru aerarea zonei de oxidare – nitrificare este asigurat de dou ă
suflante montate în camera suflantelor și având parametrii:

Q = 240 m3.ora-1, p = 50 kPa, P 1 = 7.5 kW ( instalată) P2 = 6.00 kW(util ă)

Conducta de refulare a fiecărei suflante DN 80 este conectată la o conductă de aer DN 100
din oțel inox echipată cu ceas de presiune. Conducta de aer ajunge într -un distribuitor cu ieșiri
individuale către fiecare element de aerare. Fiecare ieșire către elementele de aerare este prevăzută
cu ro binet sferic. Funcționarea suflantelor se realizează automat fiind controlată de sond a de oxigen,
sau manual din tabloul de comandă.
Pompele air -lift de recirculare sunt angrenate de suflantele principale în timpul funcțion ării
lor. În timpul în care suflantele principale sunt oprite, aerul pentru pompa air -lift de recirculare va fi
asigurat de două suflante cu membrane, cu parametrii:

Q=10 m3/ora, p = 35 kPa, P=0.33 kW, 220 V, 50 Hz

Func ționarea acestora poate fi reglat ă să se desf ășoare continuu sau cu pauze.
Sursa de aer pentru depozitul de n ămol este o suflant ă cu parametrii:

p=40kPa, Pconsumata=4 kW 380V, 50Hz.

Controlul suflantei se realizeaz ă cu sistem timer.

Zona de decantare
În bazinul de denitrificare se afl ă situat un decantor secundar. Intrarea apei epurate și a
biomasei în suspensie în decantorul secundar se face printr -un cilindru de liniștire. Apa epurată este
evacuată din stația de epurare printr -un sistem de conducte perforate submersate. Pentru că sist emul
de conducte perforate să funcționeze corespunzător stația de epurare este echipată și cu echipament
pentru menținerea nivelului constant în reactor. În continuare ap a ajunge în canalizarea de evacuare.
Decantorul secundar este dimensionat în așa fel î ncât la un debit maxim de apă uzată influen tă,
încărcarea hidraulică permisă este de 1 m3.m-2.h-1. În partea inferioară îngustat ă a decantorului
secundar este poziționată admisia unei pompe air -lift. De aici nămolul este pompat înapoi în bazinul

34
de denitri ficare (recircularea nămolului), sau în îngroșătorul de nămol și ulterior în depozitul de
nămol. Decantorul secundar este echipat cu instalație automată de îndepărtare a spumei de la
suprafața acesteia și a cilindrului de liniștire.
Instalația de curățare a suprafețelor pornește automat la anumite intervale de timp. Spuma de
la suprafața decantorului secundar este îndepărtată cu ajutorul unei pompe air -lift și este adusă
înapoi în bazinul de nitrificare.
Echipamentele de aerare montate la suprafața decanto rului secundar sunt poziționate opus
față de pâlnia de absorbție a pompei air -lift, astfel încât să direcționeze spum a spre zona de
absorbție. Timpul de funcționare al acestei instalații, precum și perioadele de pornire, pot fi
modificate în funcție de nec esitățile de operare ale stației. Spuma de la suprafața cilindrului de
liniștire este evacuată în depozitul de nămol.
Combinația între denitrificarea statică într -o zonă anoxic ă și o denitrificarea dinamică într -o
zonă aerată asigur ă o reducere eficientă a poluării pe bază de azot din ap a uzată.

Dezinfecția efluentului
Efluentul este dezinfectat prin sistem dezinfecție cu UV echipat cu 4 lămpi.
Echipamentul este alcătuit dintr -o cameră cilindrică (reactorul principal) și tabloul pentru
alimentare eletrica.
Reactorul este echipat cu mufe de intrare/ieșire poziționate tangențial sau perpendicular pe
axa lui. Ambele mufe sunt dotate cu robineți pentru a putea preleva probe înainte și după sistemul de
dezinfecție. Robinetul de la baza reactorului este utilizat în cazul în care se dorește golirea
reactorului. În interiorul reactorului sunt montați emițători de joasă presiune, care sunt sursa radi atiei
cu UV. Emițătorii sunt protejați cu tuburi de sticlă silicica care permite razelor UV să treacă.
Tuburil e de protecție din sticla sunt prinse etanș în capacul camerei cu inele de teflon și silicon.
Capacul reactor ului este acoperit de controler e electronic e pentru fiecare emițător. Toate
componentele sistemului de dezinfecție cu UV sunt realizate din materia le igienice conform
standardelor EN în domeniu. Componentele metalice sunt realizate din inox.
Tabloul pentru alimentarea electrică este un echipament separat poziționat similar ca orice alt
tablou de comandă și este legat la reactor cu ajutorului unui con ductor. Conține întrerupătorul
general, protecția electrică, contor ore de operare și semnalizarea luminoasă a funcționării
echipamentului.

35
Indep ărtarea fosforului din apa uzat ă
 Prezen ța fosforului
Apele uzate menajere con țin o cantitate de fosfor mai mare decat este necesar ă pentru
echilibrul nutri țional al apei uzate care asigur ă creșterea biomasei și de aceea este necesa ră
indep ărtarea acestui surplus. Îndep ărtarea surplusului de fosfor se face pr intr-un tratament fizico –
chimic.

 Îndep ărtarea biologic ă a fosforului
În interiorul biocenozei nămolului activat sunt prezente bacterii ce sunt capabile să
acumuleze cantități mari de fosfor în celulele sale. Aceste organisme sunt în mod colectiv denumite
poli-P și sunt originare din familia Acinobact er.
Mecanismul de acumulare ridicată a fosforului prezintă avantaje selective a acestor
microorganisme la schimbări repetate a condițiilor anaerobe și aerobe de dezvoltare, care stau la
baza mecanismului de pornire. Deoarece în condiții anaerobe oxigenul lipsește, nu pot fi folosiți nici
nitrații pentru oxidarea substanțelor organice. Oricum bacteriile poli -P sunt capabile să acumuleze și
să stocheze aceste substanțe sub forma structurală a acidului poli -β-hidroxibutirat. Energia necesară
pentru acest pro ces este eliberată prin depolimerizarea polifosfatilor celulari rezultând eliberarea
ortofosfaților creați în formă lichidă. După transferu l nămolului activat din condiții anaerobe în
condiții oxice, substanțele organice din celulele bacteriilor poli -P sun t oxidate în prezența oxigenului
molecular. Energia eliberată este excesivă în comparație cu nevoile celulelor și astfel este stocată
înapoi în polifosfati celulari. Celulele bacteriilor poli -P acumulează în condiții oxice că fosfați
eliberați în faze anae robe ca acelea aduse de apele uzate.

Schema procesului:

New cell production Fosfor

New cell production Fosfor

New cell production
Substrat

New cell production Produsi
fermentati
CCOCr
dizolvabil Anaerob Aerob
Productie de celule noi

36
 Îndep ărtarea chimic ă a fosforului
Fosforul dizolvat poate fi coagulat în mod eficient prin adaos de săruri ferice, feroase sau
aluminice, sau chiar var. V arul nu poate fi folosit cu precădere pe linie fără o neutralizare ulterioară,
deoarece pH -ul mediului în care se dozează ar fi foarte m are. Eficiența aplicării coagulării crește
odată cu scăderea dozelor d e chimicale folosite. Polifosfa ții din apele uzate sunt descom puși odată
cu trecerea prin zon a de oxidare fiind hidrolizați și astfel ușor de coagulat.

 Coagulare chimi că
Procesul de co agulare const ă în patru etape:
– dozarea agentului coagulant combinat ă cu necesitatea unei mix ări intensive;
– coagularea fosfa ților și crearea flocoanelor mici;
– coagularea și flotarea flocoanelor în agregate mai mari;
– separarea flocoanelor utiliz ând metode de sedimentare, filtrare și eventual flotare .

Coagularea chimic ă a fosforului este realizat ă prin ad ăugarea de s ăruri de Al sau Fe și poate
fi descris ă prin reac ția (Me = metal):
Me3+ + PO 43- = Me PO 4
Simultan cu aceast ă reacție are loc crearea de hidroxizi conform reac ției:
Me3+ + 3H 2O = Me(OH) 3 + 3H+

Acești hidroxizi sunt mai exact particule coloidale care fac parte dintr -un agregat de particule
în supensie, care sunt indep ărtate din ap ă prin sedimentare.
De obicei sulfații utilizați pent ru coagularea chimică a fosforului sunt cei de fier datorită
disponibilității lor și a prețului avantajos. Sulfații de aluminiu sunt mai puțin utilizați datorită
problemelor de manipulare și operare ce pot apărea precum și efectului asupra organismului uma n.
Tehnologia este echipată cu instalație pentru coagularea fosforului. Îndepărtarea fosforului
este realizată prin adăugarea unui coagulant (soluție de sulfat feric cu concentrație 40%) în treapt a
de pre -epurare mecanică, printr -o instalație de dozare care este formată dintr -un recipient de
depozita re a coagulantului, o pompă dozatoare și conduct ă de dozare. Controlul dozării va fi realizat
de debitmetrul inductiv din stația de pompare în funcție d e debitele reale influen te. Recipientul cu
coagulant se afl ă în interiorul clădirii (în camera de operare). Pompa dozatoare se afl ă pe o consolă
fixată pe perete deasupra recipientului cu coagulant, de unde pleacă conducta de dozare până în

37
bazinul de aera re. Pompa de dozare este controlat ă de un întrerup ător cu timer, care va fi setat în
funcție de influentul în sta ție (program de zi și de noapte).

Depozitul pentru n ămol și echipamentul pentru îngro șarea n ămolului
Îngroșătorul de nămol este poziționat în bazinul de denitrificare și are rolul de a îngroșa
nămolul în mod gravitațional. Este realizat dintr -un cămin cilindric în care este instalată o pompă (P
= 0.55 kW, Q = 3.5 l s-1) care pompează în mod controlat nămolul îngroșat în depozitul de nămol.
Depoz itul de nămol are menirea de acumulare și stabilizare a nămolului în exces. Bazinul
este echipat cu un sistem de aerare cu bule medii, care asigură omogenizarea și stabilizarea
nămolului. O sursă de aerare pentru bazinul de nămol este reprezentată de o suf lantă. Controlul
sistemului de aerare este automat, fiind controlat printr -un dispozitiv cu timer, sau poate fi acționat
manual din tabloul de comandă.
În bazinul pentru îngroșarea nămolului, nămolul atinge o concentrație de 3 – 4 %.
Depozitul de nămol es te echipat cu o conductă de evacuare cu muf ă de conectare la vidanj ă,
în caz de avarie a instalației de deshidratare a nămolului.

Echipamente de măsură
Pe conducta de refulare din stația de pompare va fi montat un debitmetru inductiv care va
măsura debitul de apă influent în stația de epurare. Debitmetru magnetic -inductiv este un
echipament precis destinat măsurării debitului de lichid dintr -un mediu electric conductiv.
Debitmetrul este destinat măsurării, înregistrării, dozării, mixării etc. Echipam entul permite
înregistrare a și stocarea datelor, dozare, mixare etc.

Instalația de deshidratare a nămolului
După îngroșarea gravitațională a nămolului, acesta este procesat într -o instalație de
deshidratare a nămolului.
Principiul de deshidratare a nămolu lui const ă în agregarea flocoanelor de nămol prin
folosirea unui floculant polimeric, care crește eficiența deshidratării nămolului. În urma
deshidratării, volumul nămolului este redus de 20 – 25 de ori.
Instalația este formată dinr -o cabin ă cu saci de fil trare, un recipient de omogenizare echipat
cu o pompă dozatoare a floculantului polimeric, o pompă de nămol și o conductă de alimentare cu

38
nămol cu un segment de mixare. Un accesoriu al instalației este căruciorul special conceput pentru
manipularea ușoară a sacilor de filtrare umpluți cu nămolul deshidratat.
Floculantul este dizolvat în apă potabilă în recipientul de omogenizare, de unde este dozat
prin intermediul unei conducte în conducta de alimentare cu nămol, unde este mixat cu nămolul
influent în ins talație. De aici rezult ă un nămol floculat care este eliminat prin intermediul unor mufe
de ieșire în sacii de filtrare confecționați dintr -un material special, poros. Sacii de filtrare sunt fixați
pe mufele de ieșire ale cabinei de deshidratare cu ajutoru l unor cleme de fixare rapidă. Nămolul este
deversat în saci, iar apa filtrată se scurge printr -o conductă de evacuare înapoi în reactorul biologic
(în bazinul de denitrificare). În timpul unui ciclu (un interval de 24 de ore), sacii sunt umpluți
continuu pe o perioadă de 3 – 6 ore. La încheierea ciclului de deshidratare, sacii de filtrare umpluți
trebuie înlocuiți, sigilați și duși pe o platformă de depozitare, sau pot fi goliți într -un container și
refolosiți în ciclul următor (sacii pot fi refolosiți apr oximativ în 3 cicluri). Platforma de depozitare
trebuie să fie impermeabil ă și drenat ă către stația de epurare.
Doza de floculant recomandată este de 1 – 4 g/l și concentrația este de 1 – 4 g/kg de materie
uscată.

Funcționarea automată a stației de epura re
Funcționarea stației de epurare se realizează automat cu ajutorul sondei de oxigen, care
reglează funcționarea suflantelor în funcție de concentrația reală de oxigen din sistem. Stația de
epurare se va auto -regla astfel în funcție de încărcarea organică reală ce intr ă în sistem.
Debitul de apă influent în stația de epurare va fi măsurat cu ajutorul unui debitmetru
inductiv.
Nămolul în exces din îngroșătorul de nămol este eliminat în mod automat, cu ajutorul unei
pompe submersible controlată de o sondă de suspensii.
Controlul suflantei pentru aerarea depozitului de nămol se face automat prin intermediul unui
întrerupător cu timer, sau se poate face manual din panoul de comandă.
Efluentul stației de epurare este dezinfectat, în mod automat, cu sistem de lăm pi UV.
Monitorizare, control și vizualizare date prin intermediul unui display de 7”.
Baza sistemului de control este un controller logic programabil – PLC care evaluează starea
echipamentelor (funcționare, avarie,etc) și semnale de la senzorii tehnologici (oxigen dizolvat,
temperatura, concentraț ii, etc.). Pe baza acestor date sistemul PLC controlează echipamentele și
furnizează operatorului, prin interfața de utilizator, date despre procesul tehnologic.

39
Interfața de utilizator de bază este formată din ecr an touchscreen instalat în panoul frontal al
tabloului de control. Toți parametrii de funcționare automată (de ex. timpul de funcționare al
echipamentelor, limitele concentrației de oxigen, etc.) pot fi setați pe ecran cu permisiunea
utilizatorului.
Pentru setarea echipamentelor în funcționare manuală (sau pentru oprirea lor) sunt prevăzute
întrerupătoare pe panoul frontal al tabloului de control. În operarea manuală echipamentele nu
depind de PLC, astfel stația de epurare poate fi operată pentru perioada d e timp necesară chiar și în
modul manual, fără PLC. Transmitere prin SMS în caz de avarie.

 Sonda de oxigen
Sondele pentru măsurarea concentrației de oxigen utilizate la stațiile de epurare sunt
compuse dintr -un senzor și o unitate de control (controler). Senzorul luminiscent pentru măsurarea
concentrației de oxigen dizolvat permite analiza ușoară și precisă a cantității de oxigen dizolvat din
diferite tipuri de ape. Sistemul este conceput special pentru determinarea concent rației de oxigen din
apele uzate menajere și industriale.
Domenii de utilizare: bazine de oxidare -nitrificare, bazine de egalizare, bazine pentru
fermentare (digestie) aerob ă și anaerob ă, lacuri, b ălti etc.
Senzorul situat în capac este acoperit cu un material fluorescent. Lumina albastr ă de la un
LED luminează substanța chimică fluorescentă de pe suprafața capacului senzorului. Substanța
chimică fluorescentă devine instantaneu excitată și apoi, pe măsură ce aceasta se relaxează, emite o
lumină de culoare roșie. Lumina roșie este detectat ă de o fotodiodă iar timpul necesar substanței
chimice să revină la o stare de relaxare este măsurat. Cu cât crește concentrația de oxigen, cu atât
este mai redusă lumina roșie emisă de senzor și cu atât mai scurt este timpul necesar materialului
fluoresce nt pentru a reveni la o stare de relaxare. Concentrația de oxigen este invers proporțională cu
timpul necesar materialului fluorescent pentru a reveni la o stare de relaxare.
Controlerul afișează valorile măsurate de senzor. Ieșirea din controler este con ectată cu
suflantele și dictează funcționarea acestora în funcție de concentrația oxigenului măsurată în bazinul
de oxidare -nitrificare.

 Sonda de suspensii
Sondele de suspensii utilizate la stațiile de epurare sunt compuse dintr -un senzor și o unitate
de control (controler). Senzorul utilizează unda dual ă (cu infraroșu și lumin ă fotometric ă difuză)

40
având astfel două sisteme de măsurare a turbidității. O lumină a cărei sursă este un LED transmite o
undă infraroșu în mediul ce trebuie măsurat la un unghi de 45° față de fa ța sondei. Lumina emisă nu
va fi difuz ă dacă proba nu conține suspensii. Suspensiile din cadrul probei definesc intervalul de
măsurare al sondei. O parte din lumină este difuzată în diferite direcții iar intensitatea ei este
măsurată cu ajuto rul a două sisteme de detecț ie. Detectorul de pe fa ța sondei identific ă lumina
difuză la 90 ° față de und a transmisă.
Al doilea detector este utilizat pentru a crește acurateța măsurătorii. Este poziționat astfel
încât detectează preferențial lumina difuz ă a suspensiilor solide de dimensiuni mari. Semnalele celor
două detectoare sunt procesate și coordonate utilizând un algoritm special.
Controlerul afișează valorile măsurate de senzor. Ieșirea din controler reglează îndepărtarea
automată a nămolului în e xces din reactorul stației de epurare în funcție de concentrația de nămol
din sistem.

Producția de nămol, reziduri de la grătare și depozitarea lor
Modul de depozitare a substanțelor reținute în urma epurării:
În timpul funcționarii stației de epurare sunt produse următoarele reziduuri:
Impuritățile reținute de sita automată
Producția anuală: 23.72 t/an
Impuritățile trebuiesc stocate într -un container de unde sunt transportate și depozitate
conform legislației în vigoare.
Nămol stabilizat aerob
Producți a anuală de nămol deshidratat = 104 m3./an
Nămolul deshidratat este stabilizat biologic și poate fi depozitat conform legislației în
vigoare, sau poate fi utilizat ca și compost.
Deoarece în stația de epurare intră doar apa uzată menajeră, nu există pericolul de
contaminare cu metale grele. Transportarea materiilor rezultate în urma procesului de epurare
(impurități de la sita automată, nisip și nămol stabilizat) trebuie să se facă cu mijloace de transport
adecvate pentru a păstra curățenia drumurilor.

41
Materiale folosite
Componen tele tehnologice submersate sunt confecționate din oțel inox EN 1.4301 și o parte
a conductelor sunt din PVC sau polietilenă. Echipamentele dispuse deasupr a nivelului apei sunt
confecționate din oțel carbon galvanizat la cald. [30]

Operarea și întreținerea stației de epurare
Funcționarea stației de epurare este auto mată și întreținerea este asigu rată de către o persoană
calificată pe durata a aproximativ 14 ore pe săptămână. Reparațiile și întreținerea echipamentelor în
afara perioadei de garanție, precum și transportarea materiilor rezultate în urma epurării sunt
asigurate pe baz ă contractual ă.
Îndat oririle personalului de exploatare sunt înscrise în manualul de operare și întreținere și se
va furniza odată cu stația de epurare.

Protecția mediului
Realizarea unei stații de epurare va avea cu siguranță un efect pozitiv asupra mediului, modul
de colect are și epurare organizat ducând la îmbunătățirea calității cursurilor de apă și la conservarea
mediului înconjurător.

Protecția fonică
Creșterea nivelului de zgomot în stația de epurare este cauzată de funcționarea suflantelor
care produc aer sub presiune necesar pentru procesul de oxidare -nitrificare și pentru stabilizarea
aerobă a nămolului. Deoarece suflantele sunt plasate în interiorul unei clădiri care reduce nivelul
poluării fonice exterioare, nu va fi depășit nivelul maxim de zgomot prevăzut de lege .

Protecția aerului
Efect asupra atmosferei au procesele de aerare care produc aerosoli. Prin folosirea sistemului
de aerare cu bule fine în bazinul de oxidare -nitrificare, producția de aerosoli este redusă la minim.

Zona de protecție igienico -sanitara
Zona de protecție igienico -sanitar ă este proiectată în concordanță cu legislația în vigoare.

42
Instalațiile electrice și automatizare ale stației
Stația de epurare prevăzută pentru acest sistem de canalizare cuprinde și întreaga instalație
electrică și de automatizare. Practic stația se montează pe amplasament și se racordează la rețeaua
electrică.
Fluxul tehnologic al stației va funcționa automat, fiind comandat și programat de la tabloul
de comandă furnizat odată cu linia tehnologică.
Automatizarea este proiectată pentru a asigura:
• funcționarea pompei din stația de pompare în funcție de nivelul apei uzate intrate în stație,
• funcționarea suflantelor în funcție de conținutul oxigenului dizolvat în apă din bazinul cu
aerare prelungită.
Instalația de automatizare a liniei tehnologice, asigură înregistrarea informațiilor referitoare
la parametrii din fluxul tehnologic, caracteristicile apei din fluxul de epurare și parametrii apei
înainte de evacuarea în emisar.
• instalația de automatizare a Stați ei de epurare realizează continuu următoarele funcții de
monitorizare a unor parametrii de bază:
– debitul de apa la intrarea în stația de epurare;
– nivelul de apă din stația de pompare a apei uzate;
– concentrația de oxigen dizolvat din apa în treaptă bi ologică;
– funcționarea suflantelor prin măsurarea presiunii de aer pe refulare;
– concentrația de NO 3 în apă;
– evoluția pH – ului apei.

Toate subansamblele descrise mai sus sunt comandate de cutia de comandă , aceasta
conținând un automat programabil care prelucrează semnalele primite de la traductoare și furnizează
comenzile corespunzătoare.
Pericolul de electrocutare prin atingere indirectă este înlăturat prin legarea la pământ a
tuturor carcaselor și confecțiilor metalice care nu sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot
ajunge sub tensiune datorită unor defecte de izolație (între fazele R, S, T pe de o parte, respectiv
carcasele metalice pe de altă parte). Se prevăd măsuri pentru respectarea prevederilor din STAS
2612/87 și STAS 12217/88 ref eritoare la protecția împotriva electrocutării, inclusiv la utilaje și
echipamente mobile.

43
Prin prevederile proiectului se are în vedere ca echipamentele și utilajele ce se montează în
stația de epurare să respecte cerințele din SR EN 60204:1/2007 și SR E N 60259/1995 și 2003,
referitoare la securitatea mașinilor și respectiv gradul de protecție asigurat prin carcase.
Conductorul de nul (PEN) aferent cablului de alimentare generală se va lega la bară de nul a
tabloului general de distribuție – TEG – iar bar a se va lega la centură interioară de împământare cu
platbandă de oțel 25 x 4mm zincată, conform normativelor în vigoare.
Centura de împământare, se va lega la priza de pământ, cu platbanda de 40x4mm, exterioară.
Priza de pământ se va executa cu 8 electro zi verticali din țeavă de oțel zincată cu diametrul
de 2”, grosimea peretelui de minimum 4,5mm și lungime de 3m.
Legătura între electrozi se v a realiza cu platbandă de oțel zincată de 40x4mm. Fluxul
tehnologic al stației vă funcționa automat, fiind comanda t și programat de la tabloul de comandă
furnizat odată cu linia tehnologică.

Stația de pompare
La intrarea în stația de epurare s -a amplasat o stație de pompare care ridică apa uzată de la
nivelul canalizării la nivelul unde sunt amplasate principalele obiecte ale stației.
Pentru a evita adâncirea stației, s -a propus amplasarea stației de pompare (SPAU SE) înainte
de limita de proprietate a stației de epurare, conform planului de situație BO -SE-SP-02.
Stația de pompare va fi prefabricată din material pla stic (din polimer armat cu fibre de sticlă,
polietilena sau polipropilena) și va fi furnizată complet echipată cu: pompe submersibile,
echipament pentru ghidarea pompei pe poziția de funcționare, coș cu grătar din inox, panou de
comandă și control, instala ții electrice, hidraulice, ventilații care să permită funcționarea
automatizată în condiții de eficiență și siguranță maxime.
Stația de pompare cu electropompe submersibile montate imersat va fi echipată cu pompe cu
rotor tocător și va avea caracteristici le conform specificațiilor tehnice.
Toate conductele din interiorul stației vor fi realizate din oțel inoxidabil. Pe fiecare dintre
conducte vor fi montate vane de secționare din font ă, clapete de reținere având diametrele
corespunzătoare cu conductele. Co nductele de refulare exterioare stațiilor vor fi din polietilena de
înaltă densitate, PEID, PE 80, Pn 6 atm.
Utilajele sunt astfel alese încât să pornească/oprească în funcție de nivelul minim/maxim al
apei uzate din cămin.

44
Pe conducta de refulare a pompel or s-au prevăzut clapete de reținere, robineți de secționare,
iar pe conducta de colectare se va monta un robinet de golire a instalației.
Stația de pompare prefabricată va fi prevăzută constructiv cu dispozitive care să asigurare
ventilația naturală.

Racordarea stației de epurare și stației de pompare la energie electric
Ca și în cazul Stațiilor de pompare din rețeaua de canalizare, racordarea Stația de epurare și a
Stației de pompare aferente, va face obiectul unui studiu de soluție solicitat de benefic iar
furnizorului de energie electrică. Ansamblul Stației de epurare are o putere instalată de 34,4 kW.
Alimentarea generală a tuturor consumatorilor din stația de epurare se realizează dintr -un
tablou general de distribuție capsulat – TEG.
Pentru asigurare a alimentării cu energie electrică a circuitelor de iluminat și prize pentru
spațiul administrativ, spațiile tehnologice și sociale, s -a prevăzut un tablou special, acesta conținând
siguranțe automate pentru protecția la suprasarcină și scurtcircuit a inst alației de iluminat, prize și
circuite de rezervă, cleme, etc.
Atât la Stația de epurare cât și la Stația de pompare SPAU -SE, se prevăd instalații pentru
legarea echipamentelor la centurile de împământare în vederea înlăturării situațiilor de electrocutare .

Caracteristicile electropompei stației, sunt redate în tabelul de mai jos:

ARHITECTURA STAȚIE I DE EPURARE
Situația existent ă
Suprafaț ă teren= 502.45mp
În prezent pe teren nu exist ă nici o clădire.

45
Situația propusa
În terenul stabilit în Studiul de fezabilitate se propune construirea Stației de epurare.
Pentru aceasta a fost proiectată o cl ădire compus ă dintr -o parte subteran ă reprezentat ă de
rezervoarele din pere ți din beton armat și o parte suprateran ă (suprastructur ă) care va avea regim de
înălțime Parter, av ând destina ția de cl ădire tehnologic -administrativ ă pentru sta ția de epurare.
Clădirea va fi realizat ă din structura în cadre de beton armat cu închideri din zid ărie de
B.C.A. Acoperișul va fi de tip șarpantă din lemn cu învelitoare în pat ru ape metalică profilată de
culoare vișinie RAL 3011. Șarpanta din lemn va fi tratată cu substanțe insectofungicide și ignifuge
și împotriva umezelii excesive. [44-46]
Accesul în clădire se va face la nivelul ±0.00 printr -un gol prevăzut cu uș ă dublă cu
dimensiunile de 1.80×2.50 m.
Împrejmuirea are lungimea aproximativă de 90ml și este realizată din panouri de gard
bordurat zincat, având o înălțime de 2.10m de la cota terenului amenajat.
Zona carosabilă din incintă va fi realizată din balast com pactat în 2 straturi de 15cm pe balast
compactat 98%. Amenajarea incintei se va face numai după îndepărt area stratului vegetal de
aprox imativ 25-30cm.
Suprafaț ă teren=502.45mp
Suprafaț ă desfășurată Stație epurare = 373.895mp
Suprafaț ă construită = 185,57 mp

Stație de epurare
Suprafața construită Demisol = 185,57 mp
Suprafaț ă construită Parter (suprastructur ă) = 188.325 mp
Suprafaț ă utilă Parter (suprastructur ă) = 68,885 mp
S Trotuar de gardă, scări și rampe exterioare =67,60mp
Regim de înălțime D+P
H maxim la cornișa=5.10m față de CTA

Dimensiunile bazinului în plan sunt următoarele:
 lungimea este 15.40 m,
 lățimea este 12.05 m.

46
Dimensiunile clădirii tehnice în plan sunt următoarele:
 lungimea este 15.50 m,
 lățimea este 12.15 m.

Stația de epurare este o construcție nouă dreptunghiulară din beton armat, îngropată parțial,
cu o suprastructură în cadre din beton armat ce acoperă în totalitate bazinul tehnologic.

Nr. Funcț iune S. util
(mp) Inălțime
(m) Pardoseal ă Pere ți
Ob. 1 Statie de epurare
Bazin tehnologic
1 Compartiment
oxidare – nitrificare
1 38.50 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
2 Compartiment
oxidare – nitrificare
1 38.50 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
3 Compartiment de
denitrificare 39.20 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
4 Dezinfec ție efluent 4,80 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
5 Îngroșător nămol 3,00 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
6 Depozit n ămol 30,00 5,25 Vopsele
epoxidice Impermeabilizare
mortar hidroizolant
Parter – suprastructur ă – S util parter= 68,885 mp
3 Grup sanitar 2,365 3,60 Gresie Faian ță
4 Camer a tehnic ă 51,57 3,60 Rasina epoxidic ă Vopsea lavabil ă
5 Camera suflantelor 14,95 3,60 Rasina epoxidic ă Vopsea lavabil ă
Ob.1 S util ă total ă=68,885mp; S Trotuar de gard ă, scări și rampe exterioare =67,60mp

47
Caracteristicile constructive ale construcției proiectate
Structura de rezisten ță a clădirii porne ște, la partea inferioar ă, cu un sistem de diafragme din
beton armat care formeaz ă o cutie rigid ă cu dimensiunile în plan 15.40×12.05m și se continu ă la
partea superioar ă cu un sistem de cadre din beton armat cu dimensiunile în plan de 15.50×12.15m.
Împrejmuire a are funda ție de beton.

Arhitectur ă
 Închideri
 zidărie de BCA, cu grosimea zidăriei de 25cm pentru zidurile exterioare; [44]
 25 cm și 20cm pentru compartimentările din zidărie BCA cu montanți de 10cm (în b ăi și bucat ărie
se va folosi gips -carton rezistent la umezeală);
 tâmplărie din PVC pentru ușile interioare;
 tâmplărie PVC cu geamuri triple termoizolante și clapet ă de ventilație pentru tâmplăria exterioară,
culoare albă;
 glafuri exterioare.

 Compartimentări
Zidărie de cărămidă de 25 cm, vor fi tencuite cu mortar de var și gletuite cu glet de ipsos în
zonele unde vor fi vopsite cu culori lavabile în spațiile considerate convențional uscate.
Pentru spațiile convențional umede tencuieli de ciment peste care se vor executa placări cu
faianță.
Pereții vor fi plani, netezi, fără muchii tăioase.
Pardoselile vor fi plane, netede, antiderapante și absorbante fonic. Se vor alege tipuri de
pardoseli care să fie ușor de întreținut și de curățat.
În cazul utilizării unor materiale, elemente și/sau s isteme constructive noi și/sau din import,
acestea vor fi agrementate.

 Finisaje exterioare
– Tencuială dr iscuite – vopsitorii maro deschis pentru soclu (pereți din beton armat) și ivoar pentru
pereții de la nivelul parterului;
– Învelitoare metalică preprofilata – culoare RAL3011 (vișină);
– Rampa exterioară cu pardoseal ă antiderapantă – beton amprentat;

48
– Împrej muire panouri din gard bordurat.

 Izolații termice și hidrofuge
Izolarea termică
Șarpanta se va izola cu barier ă contra vaporilor și este termoizolat ă cu vată minerală de
10cm.
Pereții exteriori se vor izola cu 5cm de polistiren.

Izolarea hidrofugă și impermeabilizare bazin
a) Pentru etanșeizarea la apele subterane fără presiune sau cu o presiune coloan ă sub 5m pereț ii
verticali se vor hidroizola cu materiale bituminoase conform Normativu lui C112 -86 – folie PE
0,2mm sub radier și la partea inferioară a pereților îngropați;
b) Hidroizolarea șarpantei materialele sunt prevăzute în conformitate cu Normativul C112, asociat c u
Normativele C107/3 1997 pentru cazul celor termoizolate: învelitoare metalică profilat ă și folie
anticondens ;
c) Pereții compartimentelor stației de epurare trebuie să fie impermeabilizați cu tencuieli speciale
folosind mortare hidroizolante, iar pardoseal a bazinului va fi hidroizolat ă cu vopsele epoxidice.
d) Glafuri de tablă de Al la ferestre.

 Lucrări exterioare
Accesul în incint ă se realizează printr -un acces pietonal și un acces auto.
Scurgerea apelor pluviale se va face prin preluarea acestora de către jgheaburi și burlane din
tablă de culoare RAL3011 (vișină).
Clădirea va fi prevăzută de jur împrejur cu trotuare având lățimea de min. 1.00 m.
Cota +0.00 este cot a relativă și s -a considerat ca fiind cota fini tă a pardoselii parter.

 Utilități
Alimentarea cu energie electrică este realizată prin racord la rețeaua de distribuție a
localității.
Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de alimentare cu apă a localității.
Apele reziduale menajere vor fi ghidate în compartimentul de denitrificare.

49
În clădirea stației de epurare trebuie prevăzute 3 panouri radiante de încălzire. Acestea vor fi
montate deasupra echipamentului integrat de sitare -deznisipare, echipamentului pentru deshidratarea
nămolului și pentru unitatea pentru prepararea floculantu lui. Radiatoarele vor porni în baza unor
senzori de temperatură atunci când temperatura va scădea sub valoare de 5°C.
Gunoiul menajer va fi depozitat în pubele ecologice și preluat de firmele de salubrizare.

Îndeplinirea cerințelor de calitate
Cerința “A” – Rezisten ță și stabilitatea la sarcini statice, dinamice și seismice
Structura de rezistență a clădirii va corespunde normelor de rezistență și stabilitate în
vigoare.
Clădirea este concepută astfel încât să satisfacă cerinț a de rezistență și stabilitate, în
conformitate cu prevederile Legii privind calitatea în construcții nr. 10/1995, modificată cu Legea
nr. 170/2015. Astfel, acțiunile susceptibile a se exercita asupra clădirii în timpul execuției și
exploatării nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre următoarele evenimente:
 prăbușirea totală sau parțială a clădirii;
 deformarea unor elemente la valori peste limită;
 avarierea unor părți ale clădirii sau a instalațiilor mari ale elementelor portante sau a unor
eveniment e accidentale de proporții față de efectul luat în calcul la proiectare.
Cerința de rezistență și stabilitate se referă la comportarea elementelor componente ale
clădirii în timpul exploatării, în funcție de condițiile din zonă și anume:
 terenul de fundare ;
 infrastructura (fundații directe, fundații indirecte);
 suprastructur ă (elemente și subansambluri structurale verticale și orizontale);
 elemente nestructurale de închidere;
 elemente nestructurale de compartimentare;
 instalații diverse aferente clădirii;
 echipamente electromecanice aferente clădirii.
Satisfacerea cerinței de rezistență și stabilitate prin proiectare se realizează pe baza unui
complex unitar de măsuri după cum urmează:
 utilizarea favorabilă a amplasamentului;
 concepere a a construcției astfel încât să se obțină o comportare favorabilă a acesteia, precum și a
părților componente;

50
 prevederea unor detalii constructive verificate în practică;
 utilizarea unor materiale și produse de construc ție cu proprietăți și performan țe certificate.

Cerința “B” – Siguranța în exploatare
Măsurile de siguranță în exploatarea clădirii au în vedere:
 respectarea întocmai a legislației în construcții, a tuturor standardelor și normativelor specific
programului de arhitectură;
 prevederea măsurilor de siguranță în utilizare, înălțimi corespunzătoare de parapete, soluții adecvate
de iluminare naturală și artificială, încălzire și ventilație;
 dimensionarea și rezolvarea corectă a funcțiunilor componente, a circulațiilor pe orizontală și
verticală;
 stabilirea corectă a amplasării mobilierului și utilajelor funcționale;
 alegerea finisajelor adecvate.

La proiectarea lucrărilor s -au avut în vedere normativele și reglementările naționale și
internaționale în vigoare referitoare la siguranța utilizatorilor construcțiilor, î n exploatare.
Cerința de siguranță în exploatare se referă la protecția utilizatorilor construcției împotriva
riscului de accidentare în timpul utilizării în spațiul interior și cel apropiat clădirii, respectiv:
 Siguranță la circulația pedestră ;
 Siguranță la utilizarea instalațiilor ;
 Siguranță cu privire la lucrările de întreținere ;
 Siguranță cu privire la intruziuni și efracții ;

Se referă la protecția utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării
pedestre în interiorul clădirii și în spațiile publice din exterior, în vecinătatea și incinta clădirii.
Astfel, măsurile luate asigura siguranța circulației pietonale a utilizatorilor, indiferent de
vârsta sau handicap, împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării în interiorul, cât și în
exteriorul clădirii, atât pe orizontală cât și pe verticală (pe c ăi pietonale, rampe, trepte).
Sunt asigurate siguranța accesului și evacuării utilizatorilor din clădire, iluminarea
corespunzătoare naturală și artificială pe căile de circulație, dar și în celelalte spații, în funcție de
destinații.

51
Siguranța cu privire la acces:
 accesul în clădire și în fiecare încăpere este asigurat prin uși acționate manual;
 ușile de intrare permit accesul persoanelor în cărucior;
Circulați a interioar ă:
 traseele de circula ție sunt marcate distinct și vizibil pentru diverse direc ții și func țiuni, pentru
localizarea acestora f ără dificultate;
 dimensionarea c ăilor de circula ție s-a făcut astfel încât s ă se asigure fluxurile de evacuare în caz de
pericol.
Ușile:
 sunt vizibile, cu sisteme de ac ționare simple, f ără risc de blocare și nu au praguri;
 deschiderea u șilor nu limiteaz ă sau împiedic ă circula ția și nu se lovesc între ele la deschiderea
simultan ă;
 sensul de deschidere pe traseele de evacuare este spre ex terior;
 înălțimile libere de trecere au valori peste h= 2.00 m .
Pardoselile:
– au suprafa ța plan ă, neted ă, antiderapant ă, cu pante de scurgere a apelor de 1 %.
Prin proiectare, este asigurată siguranța utilizării instalațiilor sanitare, termice, electrice, în
sensul evitării riscurilor de accidentare prin electrocutare, descărcări electrice, explozie, opărire,
arsuri, intoxicații.

Siguranța cu privire la lucrări de întreținere
Siguranț ă în timpul lucrărilor de întreținere presupune protecția utilizatorilor în timpul
activităților de curățire sau reparații a unor părți din clădire (ferestre, scări, pereți, acoperișuri,
luminătoare, etc.), pe durata exploatării acesteia. Lucrările de întreținere se vor face conform
Normativului privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al siguranței în utilizare CE -1
și Normelor de protecția muncii.

Siguranța cu privire la întruziune și efracție
Siguranță la intruziune și efracție presupune protecția împotriva actelor de violență,
vandalism sau hoție comise de persoane din exterior, precum și protecția împotriva pătrunderii
insectelor și animalelor.

52
Cerința “C” – Siguranță la foc în construcții
Cerința de siguranță la foc este obținută prin modul de realizare, și se vor asigura:
– protecția utilizatorilor și sal varea acestora;
 limitarea pierderilor de vieți omenești și bunuri materiale;
 împiedicarea extinderii incendiului la vecin ătăți;
 împiedicarea extinderii incendiului la obiectivele învecinate;
 prevenirea avariilor la construc țiile și instala țiile învecinate, în cazul pr ăbușirii construc țiilor;
 protec ția echipelor de interven ție pentru stingerea incendiului, evacuarea ocupan ților și a bunurilor
material e.

Cerința “D” – Sănătatea oamenilor și protec ția mediului
Cerința privind igien a, sănătatea oamenilor și pr otecția mediului presupune conceperea și
executarea spațiilor și a elementelor componente, astfel încât să nu fie periclitate sănătatea și igiena
ocupanților, urmărindu -se și protecția mediului înconjurător.
Acțiunile negative ale factorilor exteriori: soa re, vânt, ploaie, frig sunt rezolvate în general
prin prevederea de tâmplarii etanșe, geamuri cu calități izolatoare, izolații termice de calitate,
condiții tehnice care să elimine punțile termice, etc.
Efect asupra atmosferei au procesele de aerare care p roduc aerosoli. Prin folosirea sistemului
de aerare cu bule fine în bazinul de oxidare -nitrificare, producția de aerosoli este redusă la minim.
Realizarea unei stații de epurare va avea cu siguranță un efect pozitiv asupra mediului, modul
de colectare și e purare organizat ducând la îmbunătățirea calității cursurilor de apă și la conservarea
mediului înconjurător. Clădirea nu se constitu ie ca surs ă de poluare.

Cerința “E” – Izolarea termică și hidrofug ă și economia de energie
Cerința privind izolarea termică, hidrofug ă și economia de energie presupune o conformare
generală și de detaliu a construcției astfel încât pierderile energetice să fie minime, iar consumurile
de energie în vederea obținerii unui confort minim admisibil să fie cât mai limitate.
Elementele de închidere sunt realizate din materiale ai căror coeficienți termici corespund
valorilor prescrise, iar necesarul maxim global de căldură pentru încălzire respect ă, în funcție de
regimul de înălțime al clădirii, standardele și documentațiile te hnice în vigoare și alte norme
specifice pentru materialele puse în operă.

53
Asigurarea economiei de energie se obține prin conformarea rațională a elementelor de
construcție, cât și a configurației generale, astfel încât pierderile de căldură să fie minime.

Cerința “F” – Protecția împotriva zgomotului
Indicele de izolare auditivă – nivelul de performanță admisibil (conform reglementăilor
tehnice în vigoare și a cerințelor de calitate stabilite) a fost printr -o serie de măsuri constructive
dintre care menționăm următoarele mai importante:
– izolarea la zgomotul de impact prin pardoseli, amortizoare la zgomot.
– izolarea acustică împotriva zgomotului provenit din spații adiacente se asigură prin elemente de
construcție, care asigură condițiile de confort acu stic, astfel încât se ajunge la un nivel de zgomot
inferior de 35dB(A) în zonele de zi și de 30dB(A) în zonele de noapte.
Atenuarea zgomotului de impact se realizează atât prin măsuri constructive, cât și prin
utilizarea unor finisaje absorbante la pereți, pardoseli și plafoane.
Creșterea nivelului de zgomot în stația de epurare este cauzată de funcționarea suflantelor
care produc aer sub presiune necesar pentru procesul de oxidare -nitrificare și pentru stabilizarea
aerobă a nămolului. Deoarece suflantele s unt plasate în interiorul unei clădiri care reduce nivelul
poluării fonice exterioare, nu va fi depășit nivelul maxim de zgomot prevăzut de lege.

Analiza cerințelor esențiale – Obținerea avizelor
 Inspectoratului de protecție civilă
Clădirile din punct de vedere al spațiilor și al persoanelor de operare, cât și al încadrărilor –
sub 600,00 mp, nu se încadrează în categoria construcțiilor pentru care este obligată amenajarea
unui adăpost ALA.

 Obținerea avizului de mediu
Realizarea unei stații de epurare va avea cu siguranță un efect pozitiv asupra mediului, modul
de colectare și epurare organizat ducând la îmbunătățirea calității cursurilor de apă și la conservarea
mediului înconjurător. Clădirea nu se constitue ca surs ă de poluare.
Resturile menajere se vor depozita în pubele ecologice pe categorii și vor fi ridicate periodic
de firma locală de salubritate.
Molozul din timpul execut ării lucrărilor de construcție va fi ridicat de firma locală de
salubritate.

54
NOTĂ : Orice modificare a prezentului proiect, co nsiderată necesară de către beneficiar,
anteprenor general și/sau organele de ordine și disciplină în construcții, în orice etapă a investiției, se
face cu înștiințarea și acordul scris al proiectantului.

STAȚIE DE EPURARE – CONSTRUCȚII
Descrierea genera lă a stației de epurare
Stația de epurare are componente subterane și supraterane, fiind acoperită în totalitate cu
clădire operațională. Poziționarea golurilor bazinelor precum și componentele supraterane sunt date
de caracteristicile tehnologice și de c ondițiile de amplasament.
Stația de epurare este alcătuită din bazine din beton –armat impermeabilIzat:
Compartiment de oxidare -nitrificare 1 și 2 (plan BO -SE-R-01);
 Compartiment de denitrificare
 Depozit de nămol
 Îngroșător de nămol
 Compartiment dezinfecț ie
Stația de epurare are o structură rectangular ă în plan și este realizată din beton armat turnat
monolit.
Dimensiunile bazinului (plan BO -SE-R-01) în plan sunt următoarele:
 lungimea este 15.40 m
 lățimea este 12.05 m
Având în vedere structura constructivă prezentarea soluțiilor proiectate pentru obiectul Stație
de epurare va fi împărțită în 3 sub -obiecte:
 Stație de epurare
 Drumuri și platforme incintă
 Împrejmuire

Descrierea constructivă a stației de epurare
Stația de epurare este o construcție nouă dreptunghiulară din beton armat, îngropată parțial,
cu o suprastructură în cadre din beton armat ce acoperă în totalitate bazinul.
Structura de rezistență a clădirii pornește, la partea inferioară, cu un sistem de diafragme din
beton armat care forme ază o cutie rigidă cu dimensiunile în plan 15.40×12.05m și se continuă la
partea superioară cu un sistem de cadre din beton armat cu dimensiunile 15.50×12.15m.

55
Sub-obiectul Stație de epurare – Infrastructură:
Fundația clădirii va fi de tip radier general d in beton armat și va avea grosimea de 40cm.
Radierul se va executa după realizarea condițiilor optime de fundare: strat de balast compactat 98%
Proctor care se va nivela cu un beton de egalizare clasa C8/10 (10 cm). Betonul de egalizare se va
turna î ntr-un strat de 5cm, peste care se va monta o membrană hidroizolant ă care se va urca pe
exteriorul pereților (pentru zona în care stația este îngropată), peste care se va mai turnă 5cm de
egalizare.
Armătura de rezistență a radierului din reazem este BST500 Ø14/15, iar arm ătura dispusă în
câmp va fi BST500 Ø14/15 (Ø12/15). Arm ătura în radier va fi dispusă și la partea superioară și la
partea inferioară. Pentru susținerea barelor de arm ătură se vor prevedea distanțieri.
Pereții interiori și cei exterio ri la partea inferioară a structurii (nivelul rezervoarelor) sunt
realizați din beton armat cu grosimea de 35cm. Pereții exteriori se vor arma în câmp pe ambele
direcții cu arm ătura Ø14/15 BST500. Pereții interiori vor fi armați cu Ø14/15 BST500, iar armat ura
de repartiție va fi Ø14/15 BST500. Carcasele vor fi armate cu Ø18/15 BST500. Pentru susținerea
barelor de arm ătură se vor prevedea agrafe. Se vor monta și arm ăturile din perete pentru stâlpii
suprastructuri. Între radier și perete rostul de construcție se va trata cu un profil de etanșare PVC I
20.
Grosimea plăcii de la cota -0.05 este de 15 cm și va fi armata cu arm ătura Ø8/15 BST500, și
Ø12/15 BST500, arm ătura în plac ă se va dispune sus și jos.
Din radier s -au prevăzut mustăți de ancorare pentru ba rele de arm ătura din pereți.
Rosturile de turnare vor fi etanș ate cu pro file din PVC I20.
Betonul care va fi folosit la executarea acestei structuri a fost proiectat în concordanță
cu normativul românesc NE 012/1 -2007 și codul de practică pentru proiect area betonului CP
012/1 -2010. Normativele de mai sus sunt bazate pe SR EN 206 -1:2002 și SR 13510:200 6 (cu
aplicabilitate europeană) .
In conformitate cu SR EN 206 -1, betonul folosit va avea următoarele caracteristici si
performante:
 Clasa de expunere conf orm NE 012 -2007: XC2+XF1 (Pere ți); XC2+XA1 (Radier) ;
 Clasa betonului (cf. SR EN 206 -1): C25/30 ;
 Calitatea cimentului (SR EN 197 -1:2002): CEMII/A -S32.5 R;
 Dozajul minim de ciment: 300 kg/m³ ;
 Gradul de impermeabilitate: P 12 ;

56
 Raportul ap ă/ciment : 0,5 ;
 Dimensiunea agregatelor: 0 -16 mm ;
 Consisten ța betonului : S3 ;
 Dozajul minim de ciment pentru a asigura rezisten ța necesar ă în conformitate cu clasa de expunere
va fi de 300 kg/mc. Dozajul maxim de ci ment conform CP 012/1 -2007 nu se aplica. Abaterea de la
dozajul proi ectat: -10 kg/m3(limita minima);
 Clădirea va fi prevazut ă de jur imprejur cu trotuare av ând la țimea de min. 1.00 m.

Stație de epurare – Suprastructur a:
Suprastructura par țială parter realizat ă deasupra bazinelor are structura din cadre din beton
armat, cu închideri perimetrale din zidărie de B.C.A.
Stâlpii au sec țiuni rectangulare cu dimensiunile 35x35cm, 35x65cm și 35x80cm arma ți cu
Ø14 și Ø16 BST500 cu etrieri Ø8/15 cm, iar grinzile au sec țiuni cu dimensiunile 25x50cm,
25x40cm.
Fazele de execuție pentru lucrările de beton, după efecturaea lucrărilor de terasamente la
stația de epurare:
 În prima fază se va executa radierul de la cota -5.30;
 În a doua fază se vor executa pereții bazinelor stației de epurare, cu grosimea de 35cm ;
 În a treia fază se va executa placa de la cota -0.05;
 În a patra fază se vor executa stâlpii pentru suprastructura stației de epurare ;
 În cincea fază se vor executa grinzile peste parter ;
 În ultima fază se va mont a șarpanta din lemn.

NOTĂ: Cotele menționate mai sus sunt cote relative date față de cota pardoselii finite la nivelul
parterului ±0,00.
Pentru susținerea barelor de arm ătură se vor prevedea agrafe.
Piesele de trecere prin perete se vor monta înaintea tur nării betonului.
Instalațiile hidromecanice și alte confecții metalice se vor monta după terminarea structurii
de beton.

57
Sub-obiectul Drumuri și platforme incintă
Zona carosabilă din incintă va fi realizată din balast compactat în 2 straturi de 15cm pe
pământ compactat 98%. Amenajarea incintei se va face numai după îndepărtarea stratului vegetal pe
o adâncime cuprinsă între 25 și 30cm.

Sub-obiectul Împrejmuire
Împrejmuirea are lungimea aproximativă de 90ml și este realizată din panouri de gard
bordurat zincat, având o înălțime de 2.10m de la cota terenului amenajat. Împrejmuirea va fi
prevăzută și cu o poartă de acces.

Sub-obiectul Drum acces Stație de epurare
Accesul auto și pietonal în incinta stației de epurare proiectate se va face prin dru m și
platformă realizate conform planului de drumuri și profilului transversal .
Sistemul rutier adoptat va fi alcătuit din:
– îmbrăcăminte din macadam ordinar – 10cm;
– fundație din balast – 20cm.
Pantă drumului de acces va fi de 8,5% iar a platformei de 3,1% .

Organizarea de șantier
Organizarea de șantier se va realiza pe baza unui proiect întocmit de constructor, în care se
va specifica și modul de asigurare a utilităților necesare.

Amplasamentul obiectelor organizării de șantier. Borne și repere
 Investitorul are obligația să predea prin proces verbal amplasamentul pe care urmează a se executa
construcția, inclusiv bornele de nivelment de referință și planul de trasare a lucrărilor.
 Antreprenorul este obligat să facă verificarea topografică a borne lor de nivelment și a planului de
trasare, și să comunice în scris Investitorului că a efectuat această operație, precum și eventualele
erori.
 Antreprenorul are obligația să verifice înscrierea în planul de trasare a tuturor lucrărilor existente
(canale, c onducte, etc.) care sunt afectate prin execuție, și să comunice în scris Investitorului că a
efectuat această operație.

58
Delimitarea șantierului
 Investitorul are obligația de a pune la dispoziția Antreprenorului ampasamentul necesar activității de
șantier (execuție, organizare, depozite). Limitele suprafeței se vor stabili pe baza propunerii
Antreprenorului, acceptată odată cu oferta.
 Antreprenorul are obligația de a împrejmui provizoriu, pe durata derulării contractului, teritoriul
șantierului; aceasta se constituie condiție obligatorie pentru începerea lucrărilor.
 Pentru lucrări ce se desfășoară în centre populate, tipul de împrejmuire va fi aprobat de primăria
localității, iar celelalte amplasamente de către Investitor.
 Antreprenorul este obligat să amena jeze parapeți în jurul traseelor și excavațiilor deschise, să
construiască podețe provizorii, acolo unde se ivește necesitatea, pentru a evita accidentele de muncă
și pentru a permite accesul personalului la lucru și al vehiculelor de fiecare parte a șanti erului.
 Eventulalele daune produse prin activitatea Antreprenorului în afara amplasamentului vor fi
suportate de acesta.
 De asemenea, daunele produse construcțiilor existente din interiorul amplasamentului prin
activitatea Antreprenorului vor fi suportate de acesta.

Amplasarea rețelelor de utilități publice existente în zonă
 Antreprenorul are obligatia de a obține toate informațiile, de la serviciile utilitaților publice, privind
poziția rețelelor și le va face imediat cunoscute Investitorului și Consultantului.
 Remedierea deteriorării produse din cauza derulării programului de lucrări contractate la rețelel e de
utilitate publică va fi suportată de Antreprenor.
 Orice deviere sau modificare permanentă sau temporară a rețelelor publice va fi permisă numai cu
obținerea aprobării de la fiecare deținător al utilitații respective.
 Devierile temporare și restaurarea rețelelor se face pe cheltuiala Antreprenorului.
 Devierele definitive ale rețelelor, care prin poziția lor împiedică construcția obiectivului din cadru
contractului vor fi plătite de către Investitor.
 Antreprenorul are obligația să asigure prin mijloace m ateriale provizorii sau permanente (suporți sau
alte reazeme) susținerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar
putea fi susceptibile de deteriorare, din cauza lucrărilor din cadrul contractului.
 Măsurile de asigurare temporare cât și măsurile de asigurare definitive pentru rețelele de utilitate
publică trebuie să fie aprobate în scris în prealabil execuției lor, de către deținătorul rețelei, cât și de
Consultant.

59
 Costurile acestor lucrări vor fi incluse de Antreprenor în capitolul de săpături și vor fi suportate de
către Investitor.

Asigurarea conductelor și cablurilor îngropate, existente. Devieri de conducte și cabluri
 Antreprenorul este obligat ca, prin lucrările ce le execută, să nu întrerupă funcționarea utilităț ilor
existente (cabluri, conducte, etc.).
 Orice avarii produse acestora de activitatea Antreprenorului în derularea contractului vor fi
remediate pe cheltuiala sa.

Alimentarea cu apă, canalizarea, energia electrică, energia termică, gaze, telefonie pentru
organizarea de șantier
 Antreprenorul are obligația de a asigura alimentarea cu șantierului cu apă și energie electrică și
termică, costurile și cheltuielile care decurg din aceasta privindu -l.
 Antreprenorul general are obligația de a organiza și asigura a ccesul la sursele de apă și de energie a
subantreprenorilor săi sau a antreprenorilor angajați de Investitor, plata consumului de apă și energie
electrică și termică privind pe fiecare antrepenor sau subantreprenor în parte.

Construcții provizorii de șant ier
 La întocmirea ofertei Antreprenorul va ține cont de faptul că îi revine obligația să asigure toate
construcțiile provizorii:
a) necesare desfășurării activității directe de execuție (eșafodaje, schele, etc.) ;
b) necesare cazării lucrătorilor nelocalnici, hrănirii acestora, act ivității de prim ajutor medical;
c) necesar e pazei și stingerii incediilor;
d) necesare depozitării la limita consumur ilor săptămânale a materialelor;
e) necesare desfășurării activității manageriale a Antreprenorului .

Semnalizare, iluminare și pază
 Șantierul și lucrările vor fi iluminate în întregime până la ½ ora după răsăritul soarelui sau ori de
câte ori vizibilitatea este slabă în scopul de a se evita accidentele de circulație, ale personalului de
șantier sau ale publicului care are acces în incintă.
 Lămpile vor fi amplasate pe baza unui plan aprobat de organele de protecție a muncii și vor fi
menținute tot timpul într -o stare de curățenie corespunzătoare.

60
 Obiectele vor fi semnalizate cu pancarte, care arată denumirea și caracteristicile g eometrice și
funcționale ale acestora.
 De asemenea, Antreprenorul mai este obligat să planteze pancarte avertizoare cu măsuri de
prevenire împotriva accidentelor de muncă, la fiecare obiect în parte, în funcție de caracteristicile
constructive ale acestuia .
 Șantierul va dotat cu paznici de noapte și de sfârșit de săptămână, numărul acestora fiind stabilit de
Antreprenor în funcție de mărimea și configurația teritoriului împrejmiut, încât acesta să fie asigurat
împotriva furturilor sau actelor negative.

Curățenia în șantier
 Pe toată durata șantierului, incinta acestuia, construcțiile de organizare, cât și acelea care fac parte
din contract vor fi ținute în mod permanent în stare de curățenie, prin grija și cheltuiala
Antreperenorului.
 Antreprenorul este o bligat să respecte toate reglementările în vigoare, ale organelor sanitare, ale
Poliției și ale municipalității, etc., în scopul asigurării unui climat de ordine în desfășurarea
lucrărilor.

Căi de acces și comunicație provizorii
 Datorită faptului că rețea ua de colectoare ape menajere va fi amplasată pe străzile localității, se vor
folosi ca și căi de acces, pentru executarea acestora, străzile existente.
 La amplasamentul Stației de epurare, situat în extravilanul localității, se va ajunge prin intermediul
drumului dea acces proiectat.

Trasarea lucrărilor definitive
 Înainte de a începe lucrările, constructorul, pe baza proiectului de execuție, trebuie să procedeze la
operațiuni de pichetaj și de jalonare care îi permit:
 să se materializeze pe teren toate obiectele incluse în lucrarea de execuție a Stației de epurare –
construcții, rețele de conducte și cabluri electrice, drum de acces etc;
 să se materializeze pe teren traseul și profilul în lung al rețelelor pentru utilitățile ce se asigură stație
de epura re;
 Antreprenorul este obligat să protejeze și să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte
folosite la trasarea lucrărilor, în scopul valorificării acestora.

61
 Planurile de trasare cu amplasamentul reperelor și bornelor vor fi desenate prin grija Antreprenorui
în trei exemplare pentru a fi aprobate de Investitor.
 Un exemplar aprobat va fi returnat Antreprenorului, celelalte două fiind împărțite între Investitor si
Consultant.
 Modificări ulterioare ale planurilor de trasare se vor putea face numai cu avizul Investitorului pe
baza unor noi planuri, întocmite și aprobate conform punctului anterior.
 Antreprenorul va păstra atât planurile de trasare aprobate cât și planurile ulterioare, modificate și
aprobate de Investitor, în vederea includerii l or în cartea construcției.

Protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier
 Toate materialele și semifabricatele se vor pune în operã numai dupã verificarea de cãtre
conducătorul tehnic al lucrării a coresponden ței lor cu prevederile și speci ficațiile din standardele în
vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoțesc materialele la livrare, prin examinare
vizualã și prin încercãri de laborator fãcute prin sondaj. Se vor verifica dimensiunile, marca, clasa și
calitatea în funcți e de condițiile tehnice cerute pentru fiecare material.
 În orice condiții de amplasament, în vatra satelor sau extravilan, sunt necesare protecții ale lucrărilor
executate și a materialelor de șantier în momentul în care, din motive obiective și neimputabi le
antreprenorului și instituției achizitoare, lucrările sunt stopate pe diferite perioade de timp. Cu atât
mai mult acest lucru este necesar cunoscându -se zona meteo și climatică atât de variabilă în timp și
spațiu, specifică prezentului amplasament.
 Avăn du-se în vedere că principalele tipuri de lucrări sunt cele de turnări betoane și instalații montaj
este necesar ca pe perioada intemperiilor atmosferice de orice fel (precipitații abundente, vânturi
puternice etc.) lucrările executate și materialele ce ur mează a fi puse în operă să fie protejate prin:
 acoperirea cu prelate a betoanelor proaspăt turnate;
 acoperirea branșamentelor sau căminelor pentru a se împiedica pătrunderea apei din precipitații în și
spre colectoare.
 în cazul săpăturilor deschise în situații de inversiuni termice, când se formează curenți turbionari, se
recomandă ca depunerile de terasamente să fie protejate, pentru a se evita spulberarea și disconfortul
mediului ambiant, prin folii de polietilenă bine l estată.
 Depozitarea materialelor de construcții (ciment, conducte ce urmează a fi puse în operă, etc) în
special în cazul în care din diferite motive, obiective și neimputabile nici uneia din părtile
contractante, punerea lor în opera se întarzie, trebuie făcută în spații sau depozite special amenajate

62
care să le asigure continuitatea în timp a proprietăților lor fizico -chimice conform certificatului de
calitate și garanție (umidități în cazul cimentului și variații bruște ale gradienților termici în cazul
conductelor etc.).
 În cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conduc ătorul tehnic al
lucrării, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea
lui sau va solicita verificarea l ui prin încercãri de laborator.
Concluzionând, se impune cu strictețe respectarea caietelor de sarcini prin punctele care
focalizează aceste specificații, inclusiv respectarea ca atare a principiilor tehnice de livrare,
transport, depozitare și punere în o peră recomandate de furnizori și/sau producătorii respectivelor
materiale.

Măsurători și decontări
 Beneficiarul are obligația de a angaja un diriginte de șantier care să răspundă de buna executare a
lucrării având în același timp obligația de a confirma în fața beneficiarului cantitățile de lucrări.
 Dirigintele de șantier are obligația să anunțe beneficiarul în cazul în care această cantitate și calitate
a lucrărilor nu sunt cele prevazute în proiectul tehnic.
 Dirigintele de șantier este responsabil de întocmirea cărții tehnice a construcției și de anexarea la
aceasta a proceselor verbale de recepție a lucrărilor a încercărilor de lab orator și a agrementelor
tehnice pentru materiale și produse din import.

63
Bibliografie

1. CR 0 -2005 Cod proiectare. Bazele proiect ării structurilor ;
2. P100_1_2013 COD DE PROIECTARE SEISMICĂ. PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU
CLĂDIRI ;
3. Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1 -2007 ;
4. Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat –
Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2 -2010 ;
5. Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate ca armături: cerințe și criterii de performanță,
indicativ ST 009 -2011 ;
6. Cod de proiectare seismică. Partea a III -a. Prevederi pentru evalu area seismică a clădirilor existente,
indicativ P 100 -3/2008 ;
7. Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat, indicativ CR 2 -1-1.1/2013 ;
8. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6 – 2013 ;
9. SR EN 1992 -1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1: Reguli generale și
reguli pentru clădiri;
10. SR EN 1992 -1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri;
11. SR EN 1992 -1-1:2004/NB:200 8 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională;
12. SR EN 1992 -1-1:2004/NB/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1:
Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională;
13. SR EN 1998 -5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5:
Fundații, structuri de susținere și aspecte geotehnice;
14. SR EN 1998 -5:2004/NA:2007 Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5:
Fundații, structuri de susținere și aspecte geotehnice. Anexa națională;
15. SR EN 1993 -1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -1: Reguli generale și
reguli pentru clădiri;
16. SR EN 1993 -1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională;

64
17. SR EN 1993 -1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri;
18. SR EN 1993 -1-3:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -3: Reguli generale.
Reguli suplimentare pentru elemente structurale și table formate la rece;
19. SR EN 1993 -1-3:2007/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -3: Reguli
generale . Reguli suplimentare pentru elemente structurale și table formate la rece. Anexa națională;
20. SR EN 1993 -1-3:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -3: Reguli
generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale și table form ate la rece;
21. SR EN 1993 -1-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -5: Elemente structurale
din plăci plane solicitate în planul lor;
22. SR EN 1993 -1-5:2007/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -5: Elemente
structura le din plăci plane solicitate în planul lor. Anexa națională;
23. SR EN 1993 -1-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -5: Elemente
structurale din plăci plane solicitate în planul lor;
24. SR EN 1993 -1-8:2006 Eurocod 3: Proiectarea str ucturilor de oțel. Partea 1 -8: Proiectarea
îmbinărilor;
25. SR EN 1993 -1-8:2006/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -8: Proiectarea
îmbinărilor. Anexa națională;
26. SR EN 1993 -1-8:2006/AC:2010 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -8: Proiectarea
îmbinărilor;
27. SR EN 1993 -1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -10: Alegerea claselor de
calitate a oțelului;
28. SR EN 1993 -1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -10: Alegerea
claselor de calitate a oțelului. Anexa națională;
29. SR EN 1993 -1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1 -10: Alegerea
claselor de calitate a oțelului;
30. SR EN 10025 -1:2005 Produse lamina te la cald din oțeluri pentru construcții. Partea 1: Condiții
tehnice generale de livrare;
31. SR EN 10025 -2:2004 Produse laminate la cald din oțeluri de construcții. Partea 2: Condiții tehnice
de livrare pentru oțeluri de construcții nealiate;
32. SR EN 10025 -2:2004/AC:2005 Produse laminate la cald din oțeluri de construcții. Partea 2: Condiții
tehnice de livrare pentru oțeluri de construcții nealiate;

65
33. SR EN 10210 -1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcții, din oțeluri de construcție
nealiate și cu gr anulație fină. Partea 1: Condiții tehnice de livrare;
34. SR EN 1090 -2+A1:2012 Executarea structurilor de oțel și structurilor de aluminiu. Partea 2: Cerințe
tehnice pentru structurile de oțel;
35. SR EN 15129:2010 Dispozitive antiseismice;
36. SR EN ISO 6892 -1:2010 Materiale metalice. Încercarea la tracțiune. Partea 1: Metoda de incercare
la temperatura ambiantă;
37. SR EN 1994 -1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
de oțel și beton. Partea 1 -1: Reguli generale și reguli pentru clădiri;
38. SR EN 1994 -1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
de oțel și beton. Partea 1 -1: Reguli generale și reguli pentru clădiri . Anexa națională;
39. SR EN 1994 -1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
de oțel și beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri;
40. SR EN 1995 -1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1 -1: Generalități – Reguli
comune și reguli pentru clădiri ;
41. SR EN 1995 -1-1:2004/NB:2008 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1 -1: Generalități
– Reguli comune și reguli pentru clădiri. Anexa națională;
42. SR EN 1995 -1-1:2004/AC:2006 Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1 -1: Generalități – Reguli
comune și reguli pentru clădiri;
43. SR EN 1995 -1-1:2004/A1:2008 Proiectarea str ucturilor de lemn. Partea 1 -1: Generalități – Reguli
comune și reguli pentru clădiri;
44. SR EN 1996 -1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1 -1: Reguli generale
pentru construcții de zidărie armată și nearmată;
45. SR EN 1996 -1-1:2006/NB:2 008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1 -1: Reguli
generale pentru construcții de zidărie armată și nearmată. Anexa națională;
46. SR EN 1996 -1-1:2006/AC:2010 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1 -1: Reguli
generale pentr u construcții de zidărie armată și nearmată;
47. SR EN 771 -1:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru zidărie de
argilă arsă;
48. SR EN 771 -4:2011 Specificații ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru zidărie de
beton celular autoclavizat;

66
49. SR EN 1052 -1:2001 Metode de incercare a zidăriei. Partea 1: Determinarea rezistenței la
compresiune;
50. SR EN 845 -1+A1:2008 Specificație a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Agrafe,
bride de fixare, etriere suport și console ;
51. SR EN 998 -2:2011 Specificație a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie;
52. SR EN 1998 -1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 1:
Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădi ri;
53. SR EN 1998 -1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenț a la cutremur.
Partea 1: Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri. Anexa națională;
54. SR EN 1998 -1:2004/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rez istența la cutremur.
Partea 1: Reguli generale, acțiuni seismice și reguli pentru clădiri;
55. STAS 256 -79 Lemn pentru mină ;
56. STAS 3416 -75 Lemn pentru piloți ;
57. STAS 4342 -85 Lemn rotund de foioase pentru construc ții;
58. STAS 1040 -85 Lemn rotund de r ășinoase pentru construc ții. Manele și prăjini;
59. STAS 3363 -86 Cherestea de cire ș, frasin, paltin, p ăr și ulm. Clase de calitate ;
60. STAS 6709 -86 Cherestea de arțar, carpen, jugastru, mesteacăn și salcam. Clase de calitate;
61. SR EN 844 -1:1998 Lemn rotund și cherestea. Terminologie. Partea 1: Termeni generali comuni
pentru lemn rotund și cherestea;
62. SR EN 1313 -1:2010 Lemn rotund și cherestea. Abateri admisibile și dimensiuni preferențiale. Partea
1:Cherestea de rășinoase;
63. SR EN 1611 -1:2001 Cherestea. Clasificare după aspe ct a lemnului de rășinoase. Partea 1: Molid,
brad, pin și Duglas European;
64. SR EN 1611 -1:2001/A1:2003 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de rășinoase. Partea 1:
Molid, brad, pin și Duglas European;
65. SR EN 338:2010 Lemn pentru construcții. Clase de rezistență ;
66. SR EN 336:2004 Lemn pentru construcții. Dimensiuni, abateri admisibile ;
67. SR EN 335 -2:2007 Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Definiția claselor de
utilizare. Partea 2: Aplicație la lemnul masiv;
68. SR EN 1194:2002 Structuri de lemn. Lemn lamelat incleiat. Clase de rezistență și determinarea
valorilor caracteristice;

67
69. SR EN 1380:2009 Structuri de lemn. Metode de incercare. Cuie pentru imbinări de rezistență,
șuruburi, buloane și dornuri;
70. SR EN 1381:2002 Structuri de l emn. Metode de incercare. Îmbinări de rezistență cu scoabe;
71. SR EN 26891:2002 Structuri de lemn. Îmbinări cu elemente mecanice de fixare. Principii generale
pentru determinarea caracteristicilor de rezistență și deformare;
72. SR EN 1438:2001 Simboluri pentru l emn și pentru produsele pe bază de lemn;
73. SR EN 14279+A1:2009 Lemn stratificat (LVL). Definiții, clasificare și specificații;
74. SR EN 14545:2009 Structuri de lemn. Piese de fixare. Cerințe.

68
ANEXA 1

CALCULUL HIDRAULIC PENTRU STAȚIA DE EPURARE

Calcul hidraulic

1. Debit de ape uzate influent in sta ția de epurare
Num ăr de locuitori (n pt) 1500.00
Produc ția de ap ă uzată (Vpt) 100.00 l/om,zi
Debite de ape uzate
– locuitori 150.00 m3/zi
– industrie 0.00 m3/zi
– zootehnie 0.00 m3/zi
– apă de infiltraț ie 0.00 %
0.00 m3/zi
– altele 0.00 m3/zi
Total Q 24 = n pt * V pt 150.00 m3/zi
6.3 m3/h
1.74 l/s
Coeficient de v ârf, zilnic k zi 1.30
Debit maxim zilnic Q zi max = k zi * Q 24 195.00 m3/zi
8.1 m3/h
2.26 l/s
Coeficient de v ârf, orar k o 2.34
Debit proiectat Q proiectat = k o * Q zi max 19.0 m3/h
5.28 l/s
Coeficient orar minim k o min 0.60
Debit minim Q min = k o min * Q 24 3.8 m3/h

69
1.04 l/s

2. Cantitati de poluare
CBO specific (m CBO24 ) 60.00 g/om,zi
Incărcarea cu CBO influent
– locuitori = n pt * m CBO5 90.00 kg/zi
– industrie 0.00 kg/zi
– zootehnie 0.00 kg/zi
– altele 0.00 kg/zi
Total 90.00 kg/zi
Concentra ția medie C CBO influent = m CBO24 /Q24 600.00 mg/l

CCO -Cr specific (m CCO -Cr) 120.00 g/om,zi
Incarcarea cu CCO -Cr influent
– locuitori = n pt * m CCO -Cr 180 .00 kg/zi
– industrie 0.00 kg/zi
– zootehnie 0.00 kg/zi
– altele 0.00 kg/zi
Total 180.00 kg/zi
Concentrați e medie C CCO -Cr influent = m CCO -Cr/Q24 1200.0 mg/l

SS specific (m SS) 70.00 g/om,zi
Încarcarea in SS influent – locuitori = n pt * m SS 105.00 kg/zi
– industrie 0.00 kg/zi
– zootehnie 0.00 kg/zi
– oaltele 0.00 kg/zi
Total 105.00 kg/zi
Concentrați a medie C SS influent = m SS/Q24 700.0 mg/l

70

N-Kj specific (m N) 11.00 g/om,zi
Încărcarea cu N-Kjinfluent
– locuitori = n pt * m N 16.5 kg/zi
– industrie 0.00 kg/zi
– azootehnie 0.00 kg/zi
– altele 0.00 kg/zi
Total 16.5 kg/zi
Concentra ția medie C N influent = m N/Q24 110.0 mg/l

P specific (m P) 4.00 g/om,zi
Încărcarea cu Pinfluent
– locuitori echivalenti = n pt * m P 6.00 kg/zi
– industrie 0.00 kg/zi
– zootehnie 0.00 kg/zi
– altele 0.00 kg/zi
Total 6.00 kg/zi
Concentra ția medie C P influent = m P/Q24 40.0 mg/l

3. Epurarea biologic ă: oxidare -nitrificare + denitrificare
Încărcarea cu CBO influent 90.0 kg/zi
Concentra ția C CBO influent = m CBO24 /Q24 600.0 mg/l
Încărcarea n ămolului B x 0.080 kg
CBO 5/kg
s.u.,zi
Cantitatea de n ămol V s= CBO influent /Bx 1125.0 kg s.u.
Concentra ția nămolului activat X 4.00 kg/m3
Volumul reactorului V R=V AT+V DT 421.9 m3
Volume bazinului de oxidare -nitrificare V AT=CBO influent /(B x*X) 281.3 m3

71
Volume bazinului de denitrificare V DT=1/2*V AT 140.6 m3
Timpul de reten ție pentru – Q24, Rt24 = V R/Q24 67.5 h
– Qzi max, Rt zi max = V R/Qzi max 51.9 h
– Qproiectat , Rt proiectat = V R/Qproiectat 22.2 h
Concentra ția de poluare solicitat ă in efluent – CBO efluent 25.00 mg/l
– SS efluent 35.00 mg/l
CBO din SS 0.25 mg/mg
Eficien ță totală E = 100*(C CBO influent – CCBO efluent )/C CBO influent 95.83 %
Eficien ță biologic ă Ebiologic = 100*(C CBO influent – CBO efluent + SS
efluent*SS BOD)/C CBO influent 97.29 %
Produc ția de n ămol in exces (Hunken)
EX Hunker =1.2*B x0.23*E*CBO influent /100 57.90 kg/zi
Concentra ția nămolului 0.70 %
Vârsta n ămolului A = V s/EX Hunker 19.40 zile
Temperatura minim ă Tmin 8.00 grade Co
Vârsta minim ă a nămolului, recomandat ă Amin = (6.4*1.10315-Tmin)/0.75 16.9 zile
Indexul n ămolului S in 150.00 ml/g
Recircularea proiectat ă 150,0 %

Bilanțul de N (Azot)
Încărcarea cu N din apa uzat ă N-Kj influent 16.5 kg N/zi
Concentra ția de N din n ămolul in exces NC EX 6.00 %
Încărcarea cu N a n ămolului în exces NL EX = EX Hunker * NC EX/100 3.474 kg N/zi
Încărcarea cu azot în bazinul de oxidare -nitrificare B NOX = 0.8*N -Kj
influent – NL EX 9.726 kg N/zi

Cinetica nitrific ării
Procentul de substan ța organic ă OS 60.00 %
Încărcarea nitrificarii L NIT = (B NOX*1000)/(V s*24) 0.4 g N-
NH4/kg.h

72
Încărcarea nitrificarii d.p.d.v. al cantit ății de substan țe organice L NIT2 =
((B NOX*1000)/(V s*24*OS))*100 0.6 g N-
NH4/kg
s.o.u.h

Eficiența denitrificarii
Eficien ța denitrificarii pentru R = 100 % (debit recirculat/debit influent) 50,0 %
R = 200 % 66,7 %
R = 400 % 80,0 %
R = 600 % 85,7 %

Necesarul de oxigen
Respira ția de substrat O s = 0.5*E biologic *CBO influent /100 43.78 kg O2/zi
Coeficientul respira ției endogene k re 0.11
Respira ția endogena E re = k re * V s 123.75 kg O2/zi
Nitrificare O S-nit = 3.5*B NOX 34.04 kg O2/zi
Consumul total de oxigen O Szi = O S + E re + O S-nit 201.57 kg O2/zi
Coeficientul utiliz ării oxigenului α 0.80
Concentra ția oxigenului la satura ție O 2C-S 11.30 mg/l
Concentra ția medie de oxigen O 2C-A 9.20 mg/l
Concentra ția oxigenului remanent O 2C-R 1.50 mg/l
(D10/Dt)^0.5 (cinetica abso rbției oxigenului în funcție de timp) 0.861
Capacitatea de oxigenare zilnic ă OC zi = (O Szi / α)*(O 2C-S/(O 2C-A-O2C-
R))*(D10/Dt)^0.5 318.37 kgO2/zi
Capacitatea de oxigenare orar ă OC h = (O Sh/α)*(O 2C-S/(O 2C-A-O2C-
R))*(D10/Dt)^0.5 15.83 kgO2/h
Kh (coeficient al capacit ății orare de oxigenare) 1.00
Capacitatea medie, orar ă, de oxigenare OC h-A = OC h *kh 15.83 kgO2/h
Aerare cu bule fine
Adâncimea la care se realizeaz ă aerarea d AE 4.40 m
Rata de transfer a oxigenului pe metru de ad âncime t d 10.00 g/m3*m

73
Necesarul de aer Q O2 = (OC h-A*1000)/(d AE*td) 359.7 m3/h
Efectul de mixare M e = Q O2/VAT 1.3 m3/m3. h

4. Decantorul secundar
Concentra ția de substa nță uscat ă (s.u.) în bazinul de oxidare -nitrificare 4.00 kg/m3
Indexul volumetric al n ămolului 150.00 ml/g
Încărcarea hidraulic ă propusă Hl 1.0 m3/m2/h
Suprafa ța necesar ă a decantorului secundar S st = Q proiectat / Hl 19.0 m2
Volumul de sedimentare (volumul conului) V st = (S ST*d)/3 28.5 m3
Recircularea 150,0 %
Încărcarea hidraulic ă pentru Q proiectat HlQproiectat =Q proiectat /Sst 1.0 m3/m2*h
Q24 HlQ24=Q 24/Sst 0.33 m3/m2*h
Qmin HlQmin=Q min/Sst 0.20 m3/m2*h
Încărcarea n ămolului pentru Q proiectat
SlQproiectat =Q proiectat *((S in/100)+1)*X/S st 4 kg/m2*h
Q24 SlQ24=Q 24*((S in/100)+1)/*X/S st 1.30 kg/m2*h
Qmin SlQmin=Q min*((S in/100)+1)*X/S st 0.8 kg/m2*h
Eficien ța decantorului secundar η 0.70
Timpul de reten ție Q proiectat tret
proiectat =(V st/Qproiectant )*η 1.1
Q24 tret 24=(V st/Q24)*η 3.2 h
Qmin tret min =(V st/Qmin)*η 5.3 h
Lungimea necesar ă a rigolelor de evacuare ap ă epurat ă Qproiectat
lproiectat =Q proiectat /ξ 3.8 m
Q24 l24=Q 24/ξ 1.3 m
Qmin lmin=Q min/ξ 0.8 m
Recirculare R 150.00 %
Volumul n ămolului recirculat Q rec=Q proiectat *R/100 28.5 m3/h

74

7.9 l/s

5. Volumul de n ămol
Nămol in exces EX Hunker 57.9 kg
suspensii/zi
Concentra ția nămolului in exces C EX 4.50 kg/m3
Volumul n ămolului V EX=EX Hunker /CEX 12.9 m3/zi

6. Depozit de n ămol
Concentra ția nămol dup ă ingro șare T hEX 4.00 %
Volumul n ămolului îngroșat V EXTH=(V EX/ThEx)*(C EX/10) 1.4 m3/zi
Perioada necesar ă de depozitare t store 90.00 zile
Volumul depozitului de n ămol V SlT=V EXTH*tstore 130.3 m3

7. Caracteristicile efluentului
Q24 1.74 l/s
CBO 5 efluent 25.00 mg/l
Debit masic CBO Q m-CBO=Q 24*CBO efluent 43.4 mg/s
3.75 kg/zi
1.37 t/an
CCO -Crefluent 80.00 mg/l
Debit masic CCO -Cr Q m-CCO -Cr=Q 24*CCO -Crefluent 138.89 mg/s
12.0 kg/zi
4.38 t/an
SSefluent (suspensii) 35.00 mg/l
Debit masic SS Q m-SS=Q 24*SS efluent 60.76 mg/s
5.25 kg/zi
1.92 t/an

75
N-NH4 efluent 3.00 mg/l
Debit masic N -NH4 Q m-NNH4=Q 24*N-NH4 efluent 5.21 mg/s
0.45 kg/zi
0.16 t/an
Ntotal efluent 15.00 mg/l
Debit masic Ntotal efluent Qm-Ntotal efluent =Q 24*Ntotal efluent 26.02 mg/s
2.25 kg/zi
0.82 t/an
Ptotal efluent 2.00 mg/l
Debit masic Ptotal efluent Qm-Ptotal efluent =Q 24*Ptotal efluent 3.47 mg/s
0.30 kg/zi
0.11 t/an

76
ANEXA 2

PROGRAM INSTRUCȚIUNE DE URMARIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP A
CONSTRUCȚIEI ÎN EXPLOATARE

Tipul Periodicitatea Obiectivele
principale ale
urmăririi Cine efectuează
lucrările Masuri Modul de
consemnare
A. Urmărirea
stabilității
generale a
amplasamentului In primul an de
la intrarea în
exploatare
lunar, apoi
trimestrial Depistarea
eventualelor
declanșări ale
mișcărilor de
teren
(surpări sau
alunecări) care
ar putea afecta
construc ția. Beneficiarul
In cazul când se
constata surpări sau
alunec ări se va
anunța proiectantul
pentru luarea de
măsuri În cartea
construcției la
fiecare
verificare
– în procese
verbale
încheiate cu
proiectantul
B. Urmărirea
tasărilor
construcțiilor Conform
anexei la
prezentul
program Întocmirea
diagramei
tasare – timp
până la
stingerea
definitivă a
tasărilor Beneficiarul, prin
contract cu o
instituție având
calificarea tehnică
corespunzătoare Comunicări făcute
proiectantului la
datele stabilite în
anexă. În cartea
construcției la
fiecare
verificare
C. Urmărirea
stabilității
structurii Trimestrial Apariția de
fisuri în
elementele de
rezistentă
(fundații, stâlpi,
grinzi, plăci,
etc.) Beneficiarul În cazul când
apreciază ca
defectele constatate
reclamă o
intervenție urgentă
se va anunța imediat
proiectantul
D. Urmărirea
coroziunilor
elementelor
structurii Trimestrial Depistarea din
timp a începerii
fenomenelor de
coroziune a
armăturilor
elementelor
structurii
(stâlpi, grinzi,
placi, etc.). Beneficiarul
În cazul când se
constat ă apariția
fenomenelor de
coroziune se va
anunța proiectantul
E. Urmărirea
diverselor
degradări la
hidroizolații,
finisaje, învelitori,
etc. Permanent
Stabilirea
necesitații
efectuării de
reparații
curente. Beneficiarul
În cazul când se
constata apariția
fenomenelor, se va
proceda la
remedierea lor

77
ANEXA 3

URMĂRIREA TASĂRII CONSTRUCȚIILOR

1. Măsurarea tasărilor se face prin nivelment geometric cu o precizie de cel puțin 0,5 mm.
1.1. Măsurarea tasărilor trebuie să permită stabilitatea următoarelor deplasări ale
construcției:
– tasarea absolută;
– tasarea relativă;
– înclinarea fundației.
2. Pentru măsurare se folosesc, după cum precizează proiectantul:
2.1. Mărci de tasare cu bolț detașabil conform figurii 3.a. din STAS 10493 -76, marcate în
dispoziția generală cu simbolul M. T.A.
2.2. Mărci de tasare simple, confecționate conform fig.2 din STAS, marcate în dispoziția
generală cu simbolul M.T.B.
2.3. Repere de referinț ă a căror poziție va fi precizată în planuri de situație și marcate cu
simbolul R.R.
2.3.1. Reperele de refe rință se pot realiza fie prin încastrarea unei mărci de tipul M.T.A. sau
M.T.B. în construcții existente vechi, situate în afara zonei de influentă a lucrărilor noi, fie prin
executarea de repere din beton, conform fig.3, prevăzute cu mărci M.T.A. sau M.T. B.
2.3.2. Numărul reperelor de referința se stabilește de către unitatea ce urmează a efectua
urmărirea tasărilor, în funcție de amplasarea lucrărilor și dimensiunea amplasamentului, avându -se
în vedere următoarele condiții:
a) Reperele se amplasează în afara zonelor în care se resimte efectul tasării și deplasării
obiectivului supravegheat.
b) La amplasare se tine seama că aceasta trebuie să permită:
– observarea unui număr cât mai mare de mărci de tasare;
– posibilitatea efectuării unui control al re perelor în care scop, indiferent de mărimea lucrării
supravegheate, acestea trebuie să fie minimum 3 bucăți;
– desfășurarea nestânjenită a lucrărilor de execuție.

78
c) Reperele se vor așeza în zone dese așa fel încât nivelul lor să nu fie modificat în timp prin:
influenta construcțiilor care se urmăresc sau altor construcții, variația apelor subterane, vibrații,
depozite de materiale, circulația vehiculelor etc.
2.4. Instalarea mărcilor se va face de către constructor în locul fixat în proiect, consemnând
într-un act împreună cu beneficiarul efectuarea operației.
2.5. Instalarea reperelor se va face de către constructor în locul fixat de către organizația care
face măsurătorilor de tasare, consemnând într -un act împreună cu beneficiarul efectuarea operației .
3. Programul de urmărire a tasării pentru construcții se va adopta după cum urmează:
3.1. La primirea proiectului beneficiarul va încheia contract de urmărire a tasărilor cu o
organizație având calificarea tehnică corespunzătoare, denumită, în cele ce urmează, organizație
topografică.
3.2. În cadrul contractului, organizația topografică va preciza numărul și amplasarea
reperelor de referința și va supraveghea plantarea acestora, care trebuie să se facă încă de la
începerea execuției.
3.3. Măsurătorile de tasare vor începe imediat ce este posibilă așezarea mărcilor pe
elementele de construcție.
3.4. Până la terminarea construcțiilor măsurătorile se vor programa astfel încât ele să
coincidă pe cât posibil cu terminarea unei etape de lucru.
3.5. Ultima măsurătoare din timpul execuției se va considera cea care se va efectua la
terminarea completă a construcției.
3.6. După darea în exploatare a construcțiilor, măsurătorile de tasare se vor efectua lunar,
comunicându -se proiectantului rezultatul lor.
După primul an de exploatare, măsurătorile se vor efectua trimestrial, dacă prin proiect nu se
prevăd alte intervale.
4. La începerea lucrării, beneficiarul se va îngriji de întocmirea unui dosar al mișcării
construcției care va conține:
4.1. Schița sumară a construcției cu amplasarea mărcilor și cu indicarea numărului de ordine
al mărcii;
4.2. Planul de amplasare al reperelor cu indicarea numărului de ordine al acestora;
4.3. Fisele de măsurare ale tasărilor conform modelului anexat;
4.4. Măsurătorile pr ivind tasarea construcțiilor se vor încheia la indicațiile proiectantului,
atunci când acesta va aprecia că mișcările construcției s -au stins.

79
ANEXA 4

FIȘA DE MĂSURARE A TASĂRILOR

La construcția (obiectul)
din cadrul proiectului nr.
Data când s -a făc ut măsurătoarea……………………………………….

Repere
fixe
și
mobile Cotă
inițială

Cotă
precedentă Cotă
actuală
Tasarea
față de
citirea
precedentă Număr de
pile față de
citirea
precedentă Tasarea
cumulată
Nr. de
zile față
de
citirea
inițială
mm mm mm mm mm mm

Stadiul construcției la data măsurării *:

Întocmit Verificat

* Se va înscrie stadiul construcției, de exemplu: executat până la cota;
executat complet neîncărcat; în exploatare etc.