Direcția Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă [611678]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Direcția Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă

Studii universitare de master
Program de studii: TEHNOLOGII INFORMATICE ȘI DE COMUNICAȚII ÎN
EDUCAȚIE(Interdisciplinar cu dome niul:Calculatoare și tehnologia informației)

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. LOGOFĂTU MICHAELA

Absolvent: [anonimizat]
2019

2
UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Direcția Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă

Studii universitare de master
Program de studii: TEHNOLOGII INFORMATICE ȘI DE COMUNICAȚII ÎN
EDUCAȚIE(Interdisciplinar cu domeniul:Calculatoare și tehnologia informației)

OPINIILE ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR CU
PRIVIRE LA Î NVĂȚAREA ASISTATĂ DE
CALCULATOR

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. LOGOFĂTU MICHAELA
Absolvent: [anonimizat]
2019

3

DECLARAȚIE

Subsem natul(a)____________________________________________ _____
candidat(ă) la examenul de diserta ție, sesiunea iunie 2019 , la Universitatea din
București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Direcția ID – IFR,
programul de studii: TEHNOLOGII INFOR MATICE ȘI DE COMUNICAȚII
ÎN EDUCAȚIE(Interdisciplinar cu domeniul: Calculatoare și tehnologia
informației) declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii
mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse c are au
fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că
nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau
juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă unei alte
instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori
didactic.

Data, Semnătura,
______ iunie 2019 ________ ___________

4
Rezumat

Evolu ția societății față de amplificarea caracterului său bazat pe cunoaștere, prezintă unele probleme
pentru sistemele de educa ție și formare care necesită soluții radicale. Pentru a pregăti elevii și pentru a asigura
integrarea tut uror cetă țenilor în societatea de mâine, trebuie să schimbăm paradigma tradițională centrată pe
predare / profesor cu o nouă paradigmă, axată pe învă țare / elev, prin învățare pe tot parcursul vieții, în
învățământul descentralizat, a cărui interfața este asigurată nu numai de cadrul didactic, ci și de o gamă largă de
oportunită ți oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor.
Majoritatea exper ților consideră că nu ar trebui să ne întrebăm dacă instruirea este îmbunătățită prin
utilizarea computerel or, ci cum calită țile lor unice, care le diferențiază de alte medii (interactivitatea, precizia
opera țiunilor efectuate, abilitatea de a furniza multiple reprezentări ale diferitelor fenomene și mai al es faptul că
pot interac ționa în mod consecvent și dife rit cu fiecare student: [anonimizat]) pot fi mai bine utilizate.
Fără îndoială, formarea asistată de calculator a devenit un element foarte important al pedagogiei
moderne. În această lucrare inten ționez să prezint rezultatele experimentale ale implementării ins truirii asistate de
calculator din România.
Stadiul interven ției formative are ca scop transformarea lecțiilor clasice în activități interactive, creșterea
interesului pentru con ținutul învățat și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea calității rezultatelor ș colare.

Cuvinte cheie: calculator, T.I.C., învă țare, calitate

Summary

Evolution of society towards the amplification of its knowledge -based character presents some problems
for the education and training systems that require radical solutions. In orde r to prepare pupils and to ensure the
integration of all citizens in tomorrow's society, we need to change the traditional teaching / teac hing-oriented
paradigm with a new learning / learner -based paradigm, through lifelong learning, in decentralized educa tion the
interface is ensured not only by the didactic framework but also by a wide range of opportunities of fered by
information and communication technologies.
Most experts believe that we should not ask whether training is improved by using computers, b ut how their
unique qualities distinguish them from other environments (interactivity, precision of operations, t he ability to
provide multiple representations of different phenomena, and especially the fact that they can inter act consistently
and differen tly with each student separately) can be better used.
Undoubtedly, computer -assisted training has become a very important element of modern pedagogy. In this
paper I intend to present the experimental results of the implementation of computer assisted trai ning in Romania.
The stage of the formative intervention aims at transforming the classical lessons into interactive activities,
increasing the interest for the learned content and, last but not least, improving the quality of th e school results.

Keywords : computer, T.I.C., learning, quality

5
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… 1
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE REFERITOARE LA ÎNVĂ ȚAREA ASISTATĂ DE
CALCULATOR ……………………………………………………………………….. ..…….…. 3
1.1. Delimitări conceptual e…………………………………………………………….….. 3
1.2. Internetul și gândirea critic ă…………………………………………………… ……..
5
1.3. Evolu ția practicilor asistate de calculator ……………………………………… ………7
1.4. Proprietă țile obiectivelor de învățare ……………………………………………………………. …11
CAPITOLUL II. PREDAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA 15
2.1. Metode moderne de evaluare/ autoevaluare ………………………………………. 15
2.2. E -learning în Europa ………………………………………………………….……. 25
2.3. E -learning în România ………………………………………………………….…. 27
Capitolul III. STUDIU DE CAZ PRIVIND OPINIILE ELEVILOR ȘI STUDENȚILOR CU
PRIVIRE LA ÎNVĂ ȚAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR……………………………………….. .. 35
3.1. Justificarea studiului de caz …………………………………………………..…… 35
3.2. Obiective …………………………………………………………………….….…. 37
3.3. E șantion …………………………………………………………………..……….. 38
3.4. Analiza și interpretarea datelor …………………………………………..………… 39
CONCLUZII ………………………………………………………………………..………….. 51
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ. …………………………………………………………………….56
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ. …………………………………………………………………….58
ANEXĂ ………… …………………………………………… …..……………………..……… 59

6

LISTA FIGURILOR DIN TEXT

Figura 1 : Statistică -rezultate întrebarea 1…………………………………………………………………… ……..38
Figura 2: Statistică -rezultate întrebarea 2….. ………………………………………………………………………39
Figura 3: Statistică -rezultate întrebarea 3…………………………………………………………………… ……..40
Figura 4: Statistică -rezultate întrebare a 4…………………………………………………………………………..41
Figura 5: Statistică -rezultate întrebarea 5…………………………………………………………………… ……..42
Figura 6: Statistică -rezultate î ntrebarea 6…………………………………………………………………………..43
Figura 7: Statistică -rezultate întrebarea 7…………………………………………………………………… ……..44
Figura 8: Statistică -rezultate întrebarea 8……………………………………………………………………… …..45
Figura 9: Statistică -rezultate întrebarea 9…………………………………………………………………… ……..46
Figura 10: Statistică-rezultate întrebarea 10………………………………………………………………….. …..47
Figura 11: Statistică -rezultate întrebarea 11………………………………………………………………….. …..48
Figura 12: Statistică -rezultate întrebarea 12………………………………………………………………….. …..49
Figura 13 : Statistică -rezultate întrebarea 13………………………………………………………………….. …..50

7
INTRODUCERE

Evolu ția societății față de amplificarea caracterului său bazat pe cunoaștere prezintă unele
probleme sistemelor de educa ție și formare care necesită soluții radicale. Pentru a pregăti elevii
pentru a asigura integrarea tuturor cetă țenilor în societatea de mâine, trebuie să schimbăm
paradigma tradi țională centrată pe predare/ învățător cu o nouă paradigmă, axată pe învățare/
elev, prin învă țare pe tot parcursul vieții, în învățământul descentralizat, a cărui interfaț ă este
asigurată nu numai de cadrul didactic, ci și de o gamă largă de oportunități oferite de tehnologiile
informa ției și comunicațiilor.
În țările europene, orizontul „ societă ții cunoaș terii” a impus utilizarea TIC ca referin ță
pentru reforme / schimbări majore în sistemele educa ționale: încă din 2001, un raport al Co misiei
Europene a subliniat că „ încorporarea informa țiilor și comunicațiilor în sistemele educaționale
europene este un proces care, pe termen lung, va avea consecin țe majore asupra organizației de
învățare ș i a metodelo r de predare” . Problema „ Utilizarea TIC ” a fost treptat detaliată, cu o
pondere crescândă în dezvoltarea și validarea strategiilor și instrumentelor care pot contribui la
eficien ța procesului educațional pentru un număr cât mai mare de beneficiari.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Na țional de Aderare la UE, Guvernul
României a aprobat Proiectul de implementare a sistemului alternativ de educa ție asistată de
calculator prin furnizarea laboratoarelor bazate pe TIC către școlile româneș ti.
Prioritatea pe t ermen scurt a proiectului este asigurarea școlilor românești cu laboratoare
computerizate și, în legătură cu acestea, implementarea unui sistem alternativ de educație asistată
de calculator și obținerea unui modul integrat al calculatoarelor, al programelor educa ționale și al
programelor de dezvoltare a resurselor.
În acela și timp, se menționează că prin această furnizare de calculatoare școlilor din
România sistemul nu are ca scop nici să înlocuiască, nici să diminueze rolul profesorilor, al
manualelor sau al laboratoarelor școlare tradiționale.
Proiectul a fost realizat în mai multe etape, fiind monitorizat de Ministerul Educa ției și a
obținut rezultate remarcabile, recunoscute la nivel internațional .
Lansat în 2001, programul guvernamental SE I (de la Sistemul Educa țional Computerizat)
este o ini țiativă la nivel național, al cărei obiectiv este de a computeriza sistemul educațional,
oferind școlilor echipamentele necesare, prin dezvoltarea unei game largi de aplicații informatice
menite să asig ure interac țiunea dintre elevi și conținutul curricular, prin re -profesionalizarea

8
profesorilor din punct de vedere psihologic și pedagogic într -o viziune axată pe elev și prin
crearea premiselor unei re țele bazate pe TIC în sprijinul managementului modern .
SEI nu este o solu ție alternativă la predarea tradiț ională (centrată pe profesori), este mai
degrabă un a complementară, iar profesorii iau decizia asupra procesului educa țional pentru a
permite cât mai multor studen ți să atingă obiectivele curriculare.
AeL est e un sistem integrat de predare / învă țare și de gestionare a conținutului care
facilitează activită țile actorilor implicați în procesul educațional ș i în proiectarea acestuia –
profesori, studen ți, dezvoltatori de conținut, evaluatori, manageri etc. P latforma AeL, proiectată
într-un sistem multistrat, este o aplica ție client standard, un tip de browser web și un server de
aplica ții bazat pe platforma Java. Conceptul de reutilizare a conținutului se bazează pe formatele
de descriere a ambalajului în XML , prin implementarea elementelor necesare opera țiilor de
import și export în conformitate cu standardele MathML, SCORM, SVG și ChemML.
Sistemul are un centru de cuno ștințe flexibil, care joacă rolul unui dispozitiv de stocare a
conținutului și a soluțiilor de gestionare. Baza de cuno ștințe oferă utilizatorilor următoarele
posibilită ți:
– crearea de con ținut: editori HTML încorporați; formularele matematice incluse; editor de
teste și tutori; glosari / dicționari;
– import și export de text din fișiere, foldere de arhive / resurse, format bazat pe standarde
precum SCORM, MathML, SVG, ChemML;
– adaptarea și modificarea conținutului;
– organizarea con ținutului în cursuri;
– crearea de noi lec ții din componentele de conținut standard;
– predarea și monitorizarea directă a c onținutului educațional;
– testarea elevilor.

9
CAPITOLUL I.
ASPECTE TEORETICE REFERITOARE LA ÎNVĂ ȚAREA
ASISTATĂ DE CALCULATOR

1.1. Delimitări conceptuale
Într-o societate contemporană, care dore ște să fie o societate informațională, accesul la
tehnologiile informa ției și comunicațiilor devine din ce în ce mai important și oferă numeroase
avantaje utilizatorilor.
Politicile și legislația europeană au recunoscut importanța ocupării forței de muncă pentru
a asigura șanse egale pentru toți. Importanța disponibilită ții și a accesibilității produselor și
serviciilor IT & C (Tehnologia informa ției și comunicațiilor) privind ocuparea forței de muncă
este benefică, oferind o incluziune socială mai bună și oferind persoanelor cu handicap
posibilitatea de a trăi independent .
E-learning -ul este strâns legat de ceea ce înseamnă învă țare, acoperind o gamă largă de
activită ți, de la educația asistată de calculator până la educația online exclusivă. Serviciile de e –
learning au evoluat continuu de la introducerea com puterelor în procesul educa țional. În acest
context, există o tendin ță de integrare a serviciilor educaționale.
E-learning -ul și tehnologiile moderne în domeniul educa ției și cercetării urmăresc să
construiască o societate bazată pe cunoa ștere. În această lucrare voi descrie avantajele predării
asistate de calculator .
Atât t ehnologia informa ției și comunicaț iilor, cât și dezvoltarea conexiunilor multiple au
permis o nouă abordare a educa ției prin distribuirea mai eficientă a informațiilor, a cunoștințelor
și a practicilor geografice.
Astfel, a apărut un nou „concept, numit e -learning, ceea ce înseamnă utilizarea noilor
tehnologii multimedia și a internetului pentru a îmbunătăți calitatea procesului de învățare și
evaluare. Cursurile de e -learning includ at ât con ținutul (adică informațiile), cât și metodele de
instruire (adică tehnici) care ajută oamenii să înve țe conținutul ” (Clark, R., & Mayer, R. 2008) .
Dincolo de teoriile psiho -pedagogice, instruirea asistată de calculator schimbă atitudinea
elevilor, da r și a învățătorului , rolul elevului este activ, deoarece construie ște cunoștințe, iar
profesorul mediază învă țarea care își umple experiența personală. În instruirea asistată de
calculator, accesul la obiectele educa ționale trebuie abordat în termenii dez voltării aplica țiilor
pentru citirea informa țiilor din diferite fișiere (Clark, R., & Mayer, R. 2008 ).

10
E-learning -ul este interac țiunea dintre procesul de predare / învă țare și tehnologiile
informa ționale ( TIC- Tehnologia informa ției și comunicațiilor), care acoperă un spectru larg de
activită ți, de la educația asistată de calculator până la educația realizată în întregime online.
Conceptul de e -learning oferă mai multe avantaje organiza țiilor educaționale care
utilizează această tehnologie, inclusiv formar e scurtă și eficientă, flexibilitate și modularizare.
Dezavantajele învă țământului de e -learning sunt: rata mare de abandon al studen ților,
lucrul în grupuri mici, costurile ridicate pentru proiectare și întreținere. Cu toate aceste
dezavantaje sau limi tări, experien ța platformelor de învățare electronică a arătat că „participan ții
la procesul educa țional care utilizează noile tehnologii de e -learning au devenit în curând
familiariza ți cu mediul virtual și ne -au arătat că acest mod de învă țare este unul modern și
eficient tipul de educa ție” (Isăilă, N., & Smeureanu, I. 2010, p.33) .
Sistemul de e -învățare a adus mari schimbări în procesul educațional, ceea ce a dus la
reorganizarea și transformarea educației pentru a oferi oportunități de învățare și instr uire pentru
toți cei care se ocupă de evoluția carierei, indiferent de vârstă, sex, venit sau zonă geografică.
În primul rând, elevii trebuie să aibă câteva abilită ți elementare de utilizare a internetului,
cum ar fi: abilitatea de a găsi necesarul adecvat de informa ții pentru aceștia; capacitatea de a
gândi critic, deoarece nu toate informa țiile sunt bune; capacitatea de a comunica pentru a obține
informa ții noi; capacitatea de a lucra cu mai multe documente în același timp; abilitatea de a
accesa diferite programe și de a l e gestiona în mod eficient etc.
Potrivit lui Pintrich & Schraube n, elevii trebuie să aibă următoarele abilită ți pentru a
obține performanțe academice: selectarea resurselor pe Internet, adoptarea unor strategii de
căutare puternic e pent ru atingerea obiectivelor , planificarea procesului de căutare pentru
atingerea obiectivelor, evaluarea strategiilor de căutare și a informațiilor căutate etc.
Dar cum putem, ca profesori, să facilităm dezvoltarea acestor abilită ți? Soluția constă în
oferir ea unor teme (subiecte) care permit să pună în practică toate aceste abilită ți și să le dezvolte
fiecare activitate bazată pe gândire. Kay and Honey, 2005 prezintă câteva abilită ți care îi vor
ajuta pe elevi dă utilizeze tehnologia pentru a atinge performa nțe:
– să comunice eficient: elevii pot folosi nu numai hârtie și creion, ci și audio, video,
anima ție, software de proiectare (e -mail, s ite-uri Web, mesaje, blog etc.)
– să analizeze și să interpreteze datele : elevii trebuie să compare și să aleagă între date le
disponibile acum, bazate și alte formate electronice
– să în țeleagă modelarea computa țional ă: studen ții trebuie să cunoască puterea, limitările
diferitelor date sisteme de reprezentare, cum ar fi modele de calcul și simulări

11
– să gestioneze și să prioritize ze sarcini : elevii trebuie să poată gestiona multi -tasking ul,
selec ția și prioritizarea aplica țiilor tehnologice
– să se angajeze în rezolvarea problemelor: elevii trebuie să știe să aplice ceea ce învață și
ce pot face situa ții noi și diferite
– să asigurare securitatea și siguran ța: elevii trebuie să cunoască și să utilizeze strategii
pentru recunoa șterea, identificarea și anumitor factori de risc ai secolului XXI

1.2. Internetul și gândirea critică
Gândirea critică este una dintre abilită țile c are trebuie d ezvoltată în universită ți. Există o
mulțime de definiții cu privire la aceasta. Gândirea critică creează un nivel executiv al gândirii,
o voce puternică interioară a ra țiunii, de a mo nitoriza, evalua și reconstitui, într -o direc ție mai
rațională, gândirea, sentimentul și acțiunea noastră.
Gândirea critică implică abilitatea de a participa la conversa ții în curs de desfășura re
despre chestiuni importante. Ceea ce este obi șnuit în toate definițiile este faptul că gândirea
critică implică conceptualizarea, ana lizarea, sintetizarea, evaluarea diferitelor tipuri de
informa ții, stabilirea corectitudinii acestora .
Deoarece accesul la internet a cr escut atât de mult, elevii trebuie să fie mai selectivi cu
accesul la informa ții și să facă studii și cercetări bazate p e propria gândire critică. Gândirea
critică perm ite studen ților să realizeze o înțelegere mai profundă a condițiilor sociale existe nte și
a rela țiilor de putere . (Institute for Higher Education Policy, 1999 – www.ihep.com) .
Universită țile trebuie să încuraj eze gândirea critică, mai ales atunci când elevii folosesc
internetul. Dacă vrem să -i facem pe e levi să gândească critic, trebuie să îi stimulăm cu întrebări
care duc la alte întrebări și așa mai departe.
Doi factori pot asigura succesul căutării pe Intern et și angajarea cursanților în practicarea
gândirii critice:
1. C unoștințele cursanților privind căutarea pe Internet, inclusiv selectarea diferitelor
resurse de internet, tipurile de strategii de căutare;
2. Motiva ția cursanților, inclusiv orientarea obie ctivului spre învă țarea și auto -eficacitatea
subiectului și a internetului.
Este intern etul o solu ție pentru a motiva elevi ii să devină arti ști interpreți/ e xecutan ți sau
nu?
Literatura este plină de opinii și rezultate diferite. Unele cercetări demonstrea ză că nu
există dovezi privind rolul -cheie al tehnologiei int ernet în învă țământul superior și impactul

12
tehnologiei interne t asupra realizării studen ților, iar unele demonstrează că i nternet ul ar fi o
soluție pentru o educație de excelență .
Li și colab. spun că „în primul rând, instruc țiunile bazate pe web prezintă informația într –
un stil neliniar, permi țând studenților să exploreze noi informații prin intermediul activităților de
navigare și de referință ” (Kozma, Robert B., 2005 ).
În al doilea rând, preda rea pe bază de web sprijină procesele de învă țare activă subliniate
de teoria constructivistă. În al treilea rând, educa ția bazată pe web este o înțelegere îmbunătățită
prin îmbunătă țirea vizualizării și, în cele din urmă, confortul, ar putea fi folosit or icând, în orice
loc. O analiză a studiilor realizate de Forumul CEO subliniază că tehnologia poate avea cel mai
mare impact atunci când este integrată în curriculum pentru a atinge obiective ed ucaționale clare
și măsurabile.
Internetul poate fi văzut și ca o barieră pentru o educa ție de excelență .
Studii realiz ate de M. J. Metzger și colab. arată unele „puncte slabe ale internetului în
activitatea academică ” (Kozma, Robert B., 2005) :
– există puține filtre de informații centralizate în funcție de cantitatea d e informa ții
disponibile
– nu există politici explicite de examinare editorială care să analizeze con ținutul și să
verifice informa țiile factuale
– mai pu țină presiune socială și profesională pentru a asigura acuratețea
– nicio politică de reglementare cu privir e la informa țiile bazate pe web
– ușurința de sabotaj electronic și alterarea conținutului
– multe site -uri web nu au reputa ție stabilită care să ajute utilizatorii să evalueze site -ul în
raport cu verdicitatea.
– fuziunea publicită ții și a informațiilor
– site-urile Web de calitate profesională sunt u șor de creat și pot apărea credibil e, chiar și
atunci când nu sunt
În cadrul mediului academic, este important să se facă diferen ța între activitățile care
implică utilizarea tehnologiei I nternet și cele care nu impli că utilizarea internetului. Se știe că
studen ții de la universitate preferă să folosească tehnologia internetului în activitatea lor,
deoarece le facilitează învă țarea și motivează să obțină performanțe mai bune
(www.europa.eu/raport/press , 2008) .

13
Profesorii au obliga ția de a le da elevilor sarcini care implică procesarea informa ției,
gândirea critică și o argumentare rațională a motivelor pentru care au folosit anumite informații
din re țea și altele nu.
Chiar dacă există multe argumente pentru și împotriva tehnologiei de utilizare a
internetului, în medii le academice va fi din ce în ce mai prezentă, deoarece aceasta este una
dintre tendin țele puternice ale secolului XXI și este evident că elevii o vor folos i tot mai mult.
Ca o concluzie finală, chiar dacă utilizarea internetului a crescut exponen țial, ierarhia
metaforelor c are o descriu a rămas constantă. Internetul este, în primul rând, un co ș de
coresponden ță, apoi o bibliotecă, apoi un parc de distracții, apoi un centru comercial.

1.3. Evolu ția practicilor asistate de calculator
Evolu ția practicilor asistate de calculator în ultimii ani este asociată cu o creștere
extraordinară a complexită ții. Prin conectarea conceptului la toate situațiile și contextele
educa ționale în care noile tehnologii sunt folosite pentru îmbunătățirea sau completarea
procesului, componentele, etapele de învă țare, o gamă largă de activități și produse sunt
generate, rămânând sub semnul inovării în domeniul educa ției în ultimele dec enii.
Prin urmare, nevoia de clarificare epistemologică constă în principal în determinarea
exactă a tipului de interven ție, a nivelului la care este implementat, a categoriilor de părți
interesate, a tipurilor de rezultate a șteptate, a intervalului de tim p în care este probabil să apară
fiecare categorie de efecte, precum și alte cadre cantitative și calitative în proiectarea,
monitorizarea și evaluarea e -learningului.
Unele provocări dezvăluite de practică :
Analiza și interpretarea programelor asistate de calculator, realizate la nivel interna țional,
regional, na țional sau instituțional, precum și luarea în considerare a bazei teoretice a dezvoltării
eLearning -ului, pot contribui, în esen ță, la îmbunătățirea viziunii strategice pe care factorii de
decizie politică o întreprind în moderniz area procesului educa țional, pot schimba sistemele
educa ționale și construi o societate bazată pe cunoa ștere . (Scheuermann F. & Francesc Pedro ,
2009) .
Rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent în țări cu tradiție de educa ție prin
intermediul noilor tehnologii arată că instruirea asistată de calculator este la fel de eficace ca și
formele tradi ționale de educație, dacă se asigură un design adecvat.
La cererea Asocia ției Federației Americane a Profesorilor și a Asoc iației Naționale pentru
Educa ție, Institutul pentru Politică Educațională din Statele Unite a inițiat o cercetare privind

14
eficien ța programelor de eLearning, care a fost concepută ca o analiză a „ ceea ce spun cercetările
specifice și a ceea ce nu ”.
Raport ul sugerează că nu sunt răspunsuri la numeroase întrebări cheie cu privire la modul
în care se desfă șoară evaluarea prin predare, învățare și asistență la calculator. Educația care
utilizează noile tehnologii este mai bună pentru anumite discipline academi ce decât pentru
aletele ? Este mai potrivit ă pentru anumi ți studenți? Există suficiente biblioteci și surse de
informa ții pe Internet? Ce elemente sunt necesare pentru ca un student să se supună cu succes
unui program de educa ție asistată de calculator și c um poate fi evaluat? Cum diferă evaluarea
unui program de învă țământ electronic de un program educațional tradițional? Ce poate afecta
calitatea educa ției digitale?
În contextul dezvoltării teoretice și practice a domeniului de evaluare a programelor și
proiectelor, de multiplicare a modelelor de evaluare, de extindere a interesului speciali știlor din
diferite domenii pentru a face evaluări, a apărut, fire ște, o preocupare p entru calitate și o evaluare
corectă .
Extinderea acestor preocupări în evaluarea pr ogramelor, eforturile de investigare a valorii
și meritelor programelor de e -learning ar trebui să fie ghidate de un set de principii sau cerin țe
specifice, alfabetizate pe o concep ție unitară a părților epi stemologice care sunt esen țiale
domeniului eLearn ing.
Noile tehnologii sunt adesea un catalizator pentru schimbarea educa ției la diferite
niveluri, dar ele nu determină direc ția schimbării sau cel mai potrivit tip de schimbare.
Cele mai frecvente dificultă ți semnalate în rapoartele de evaluare a e -learn ingului se
corelează în general cu lipsa unei viziuni coerente asupra sistemului și a procesului de educație
și, prin urmare, cu o configurație slabă a programului implementat în ceea ce privește:
armonizarea componentei TIC cu alte ini țiative inovatoare s au cu gradul de pregătire pentru
schimbare, integrarea în programul de interven ții în alte domenii semnificative (conținutul
curricular, evaluarea, instruirea cadrelor didactice), vizând toate aspectele abordării instruirii
asistate de calculator (software educa țional, conec tivitate, instruire, echipament ). (Cuco ș, C.,
2006, p. 40)
Printre limitele programelor de eLearning implementate la nivel institu țional, literatura de
specialitate relevă:
– „dificultă ți în crearea unui mediu adecvat de învățare dintr -o perspectivă socio -cultura lă,
în construirea unui climat „cald” , empatic, în construirea unei comunită ți online;

15
– durata lungă necesară pentru adaptarea la caracteristicile tehnice și designul vizual al
mediului de învă țare online;
– durata lungă necesară pe ntru a pregăti abilită țile și competențele necesare pentru tutori /
personalul de sprijin;
– distragerea frecventă a aten ției studenților de la obiectivele de învățare la tehnologia
însăși și la facilitățile disponibile pentru comunicare;
– inconstan ța stude nților pe tot parcursul programului de formare, datorită variațiilor mari
ale sprijinului motivator, ca efect al lipsei de contact direct cu colegii și reprezentanții
institu țiilor de formare. ” (Smeureanu, I., Reveiu, A. și Dârdal, M., 2006, p. 40 -43)
Aces te limitări pot fi depă șite printr -o aten ție sporită acordată fazei de proiectare a
programului de eLearning, prin fundamentarea teoretică pedagogică și psihologică puternică a
specifica țiilor de proiectare instructivă, a designului vizual și a designului interfe ței cu
utilizatorul.
În zilele noastre se recunoa ște că tehnologia informației are un impact puternic asupra
învățării. Ideea centra lă a tehnologiilor actuale de învățare este de a oferi utilizatorilor
posibilitatea de a utiliza și reutiliza obiecte le de învă țare. Acestea trebuie să fie compatibile cu
sistemele de management al învă țării și cu orice altă tehnologie viitoare în domeniul educației.
Noile tehnologii informatice, cum ar fi programarea orientată către componente sau
arhitectura orientată spre servicii, permit manipularea și compunerea cu ușurință a obiectelor de
învățare chiar și de către specialiștii non -speciali ști, profesorii care își compun lecțiile în funcție
de viziunea lor sau studen ții care pot practica cunoșt ințele dobândite prin variante ale
problemelor studiate.
Procesul de inovare este decisiv în societatea cunoa șterii. Acest lucru se explică prin
faptul că această societate se bazează pe managementul cunoa șterii, producția de cunoștințe
tehnologice noi și difuzarea acestora pri n mijloace electronice mai eficiente, inclusiv prin e –
learning.
UE promovează adoptarea tehnologiei informa ției și comunicațiilor (TIC) în diferite
moduri : Programul de învă țare electronică și Programul de învățare pe tot parcursul vieții (2007 –
2013 ), in cadrul cărora include și învățarea electronică. Astfel, educația trebuie să se adapteze
cerin țelor societății și fiecare persoană trebuie să poată învăța în timpul vieții. Principiul
educa ției permanente oferă posibilitatea de a ajunge la o educație individ ualizată, în raport cu
ritmul, nevoile și aspirațiile fiecărei persoane.

16
Proiectul de forma re introduce tehnologii moderne în procesul de învă țare, pentru a fi
eficient. Mijloacele TIC utilizate în educa ție reprezintă un sprijin important în procesul de
învățare, dar nu elimină metodele tradiționale de învățare asistată de profesor sau auto -instruirea
.(International Communication Union. (2010) , POLITEHNICA University Bucharest, Romania,
139- 142)
Folosirea tehnologiilor în procesul educa țional a dus la for marea unei atitudini active și
responsabile, cu multiple avantaje, printre care: reducerea timpului în procesul de instruire,
posibilitatea adaptării programelor la nevoile cursan ților, promovarea interdisciplinară ,
posibilitate a de adaptare u șoară la schi mbările din diferite domenii și reducerea esențială a
costurilor educa ției continue.
Îmbunătă țirea continuă a TIC, creșterea utilizării și adaptarea continuă la cerințele
dezvoltării societă ții transformă aceste tehnologii într -un mediu optim pentru a răsp ândi
informa țiile, o condiție necesară, dar insuficientă pentru succesul procesului educațional.
Eficacitatea formării depinde de mediul ales pentru comunicarea con ținutului, iar alegerea
acestuia ar trebui să fie influen țată de conținut, nu de tehnologie, fiecare mediu având avantaje și
dezavantaje.
Învă țarea asistată de calculator :
În ceea ce prive ște înțelegerea e -learning, este necesară o prezentare generală a
componentelor sistemului și a interacțiunii dintre ele. În încercarea de a defini arhitectura unui
sistem de instruire asistată de calculator, s -au făcut studii aprofundate privind intersec ția dintre
științele educ ației și informatică.
Pornind de la aspectele pedagogice predominante și nivelul tehnologic implicat, s -a
încercat să se definească form area asistată de calculator. Nu întâmplător, astăzi găsim nume
diferite pentru acest proces de învă țare.
În învă țarea asistată de calculator, posibilitățile de a furniza informații sunt mai
numeroase, comparativ cu formarea tradi țională. Mijloacele didacti ce au fost diversificate până
acum: de la cursuri tipărite la informa ții multimedia interactive în timp real prin Internet. Metoda
de predare cerută de societatea informa țională este instruirea asistată de calculator, care
utilizează pri ncipiile instruirii programate , în contextul noilor TIC :
– Principiul pa șilor mici și progresul treptat, care se referă la fragmentarea materialelor de
învățare în unități de conținut, elementare, accesibile, simple și logic legate pentru a asigura
continuitatea și succesul în procesul de predare – învățare- evaluare;

17
– Principiul comportamentului activ sau al participării active care vizează direc ționarea
efortului elevului spre selectarea răspunsurilor, în țelegerea și aplicarea informațiilor
necesare pentru a ob ține un răspuns c orect;
– Principiul ritmului personal de studiu sau al învă țării în ritm propriu, atunci când fiecare
student gestionează timpul necesar pentru sarcinile date relativ independent;
– Principiul evaluării imediate a răspunsului sau feedback -ului, care oferă un r ăspuns pozitiv
sau negativ al comportamentului elevului, în func ție de succesul sau eșecul sa rcinii de
învățare.

1.4. Proprietă țile obiectelor de învățare
Obiectele educa ționale, ca entități informaționale care pot fi utilizate, reutilizate sau
menționate în timpul procesului educa țional susținut de tehnologia informației, pot lua forma
lecției, a chestionarul ui sau a studiul ui de caz.
Printre proprietă țile specifi ce ale obiectelor de învă țare (LO ), cu implica ții pentru
implementarea practică a învă țării a sistate de calculator, au fost men ționate următoarele :
– „Autonomia obiectelor de învă țare- conțin informa ții despre ele însele (includ și
metadate) și pot fi preluate și transportate în altă parte;
– Granularitatea – reflectă complexitatea obiectelor, în c eea ce prive ște modul în care pot fi
împăr țite în obiecte mai mici și posibilitatea de cuplare a acestora pentru a transmite cunoștințe
mai complexe;
– Compozabilitatea și descompunerea (cons ecințele granularității) – posibilitatea ca un
obiect complex să f ie descompus în obiecte elementare și recompuse, eventual prin reguli
diferite. ” (Vlada, M., & Jugureanu, R., 2007, p. 1 – 14)
Compozabilitatea se bazează pe posibilitatea ca LO să fie cuplat pentru a forma obiecte
mai mari. Alegerea celui mai potrivit obie ct de învă țare pentru a învăța un lucru și cum să
combine obiectele elementare pentru o formare mai eficientă sunt legate de creativitatea
profesorului.
Găsirea celor mai sugestive elemente, modul lor personalizat de cuplare individualizează
fiecare profes or în termeni de creativitate. Pe de altă parte, efectul învă țării permite îmbunătățiri,
bazate pe feed -back și adaptarea lecțiilor la nivelul de instruire în clasă.
Standardele de e -learning ului
E-learning -ul este expresia folosirii TIC pentru a transfera cuno ștințele încapsulate în
formate standard cunoscute sub denumirea de obiecte. Forma eficientă a învă țării electronice se

18
realizează prin utilizarea de instrumente de învă țare electronică pentru a crea conținut de învățare
și distribuirea acestuia, fără restric ții teoretice ale timpului și spațiului. „Standardele trebuie să
fie puse în aplicare de către producătorii de con ținut educațional și, de asemenea, dezvoltatorii de
sisteme de învă țare asistată de calculator ”. (Alboaie, L. și Buraga, S., 2006, p.3 7)
Stabilirea și respectarea standardelor de învățare electronică este importantă pentru a
asigura compatibilitatea și portabilitatea materialelor de la un sistem la altul, ceea ce va duce la
reducerea timpului și la creșterea costurilor.
În literatură se găsesc următoarele standarde de învă țare electronică: IEEE LOM,
SCORM, IMS, AICC, Prometheus, Dublin Core Metadata Initiative, Ariadne, ISO / IEC JTC1
SC36, Microsoft LRN, CEN / ISSS WS -LT. „Scopul standardului LOM este de a facilita
căutarea, evaluarea, u tilizarea și reutilizarea obiectelor de învățare de către utilizatori sa u de
mediile de învă țare online .” (Alboaie, L. și Buraga, S., 2006, p.37)
Limitele învă țării asistate :
Folosirea noilor tehnologii în educa ție presupune un set de abilită ți și atitudin i de
cunoa ștere și impune profesorilor să le utilizeze și să le valorifice în predare. Profesorii trebuie să
poată identifica situa ții pedagogice, precum și soluții informatice adecvate, cu efecte benefice
pentru educa ție și formare.
În ceea ce prive ște pr oprietă țile obiectelor educa ționale ( compozibilitatea și
descompunerea) , atunci când un profesor pregăte ște materialul de învățare, el reutilizează alte
lecții și prin descompunere și recompunerea lor creează o nouă lecție, în conformitate cu noul
obiectiv . Astfel, profesorul devine creator de con ținut digital și are posibilitatea de a combina
obiecte de învă țare în lecții prefabricate pentru a obține o nouă lecție adaptată scopului urmărit.
Noile tehnologii de programare :
Procesul de predare – învățare- examinare dobânde ște noi dimensiuni și caracteristici
utilizând tehnologiile e -learning . Acestea sunt o consecin ță directă a dezvoltării metodelor psiho –
pedagogice în edu cație și în noile tehnologii TIC (tehnologii Web, multimedia și tehnologii de
comunicare) .
Sprijinirea procesului de învă țare continuă într -o societate și într -o economie bazată pe
cunoa ștere necesită dezvoltarea și aplicarea standardelor în tehnologia educațională, pentru a
îmbunătă ți interoper abilitatea și experien ța de lucru pe Web.
Abordar ea orientată pe componente :
Principiile care stau la baza programării orientate pe componente, și anume: separarea
interfe ței de implementare, compatibilitatea binară între server și client, independența lingvistică,

19
transparen ța locației, implementarea co mpetitivă, securitatea, explică avantajele abordării
orientate pe componente. Acestea sunt:
– „Reutilizarea modulelor sau componentelor software;
– Actualitatea abordării de acest tip, în special prin impuner ea conceptului de „service” și
„programare orientată spre servicii” , SOA (Service Oriented Architecture) – Un serviciu
este implementat și furnizat de unul sau mai multe componente software. Accesul la
servicii este de obicei prin intermediul unei re țele, în general Internet (servicii web).
Serviciul poate f i atomic sau compozit, iar în acest caz, este compus din interconectarea
serviciilor existente ca un flux logic (flux de lucru) numit „orchestra ție”.
– Marea granularitate simplifică problema ajustării; componentele pot fi considerate obiecte
software de mar e granularitate. În timp ce granularitatea cre ște, reprezentarea aplicației
devine mai simplă. ” (Alboaie, L. și Buraga, S., 2006, p.37)
Programarea orientată pe componente oferă posibilită ți de reutilizare mai bune și
flexibilitate mai mare decât programar ea orientată pe obiecte. Treptat, programarea orientată pe
componente a devenit metodologia dominantă în dezvoltarea de software.
SOA (arhitectură orientată spre servicii) :
SOA promove ază reutilizarea serviciilor, iar sistemul orientat spre servicii evolue ază prin
adăugarea de noi servicii. SOA nu este legată de o anumită tehnologie, poate fi implementată
utilizând o gamă largă de tehnologii, limbi de programare și protocoale de comunicații (de
exemplu, HTTP, RMI, DCOM, CORBA etc.) . (Buraga, S., 2002, p. 48 )
Serviciile pot comunica cu clien ții sau cu alte servicii utilizând metode standard, cu
dependen ță redusă, bazată pe schimbarea documentelor XML. Ace astă caracteristică se nume ște
cuplaj liber și necesită ca fiecare entitate software care comunică să min imizeze informa țiile
despre perechea sa.
Serviciile Web facilitează comunicarea între diferite aplica ții. De asemenea, ele fac
posibilă reutilizarea serviciilor Web existente și crearea de noi oportunități în multe domenii,
deoarece oferă o modalitate u șoară de a distribui informa ții unui număr mare de consumatori.
Scopul serviciilor Web este de a furniza componente care se pot comunica reciproc, indiferent de
limba în care au fost scrise sau de sistemul de operare.
Conversia noilor tehnologii în strategii le de educa ție și formare a fost deja dovedită ca o
realitate ce caracterizează sistemele educa ționale, având un mare impact în creșterea eficienței
activită ților educaționale prin: dezvoltarea percep ției vizuale, structura materialului și creșterea
încred erii în sine . (Buraga, S., 2002, p. 48)

20
Utilizarea tehnologiei componentelor pentru realizarea aplica țiilor :
Obiectele educa ționale sunt stocate și accesate independent și creează noi cursuri sau
secven țe de învățare individuală prin reasamblare. Fiecare o biect de învă țare se caracterizează
printr -un set de atribute care permit localizarea, gestionarea și evaluarea acestora.
Existen ța unui consens privind schemele de metadate, pentru obiectele de învățare nu ar
trebui să fie un obstacol pentru dezvoltatori i de con ținut digital. Tehnologia componentelor
discută problema integrării și implementării aplicațiilor complexe. În ceea ce privește utilizarea
lor, comp onentele sunt caracterizate de:
– Acestea sunt bucă ți care se văd și se completează reciproc, adăugând proprietă țile care le
conectează și permit cuplarea lor;
– Se execută chiar din faza de creare a aplica ției care le încorporează, automatizând o parte
din munca profesorului pentru a compune o lec ție;
– Unele proprietă ți pot fi modificate fără scrierea codulu i, cu un efort minim și chiar de către
profesori non -IT;
– Beneficiază de abstractizare prin interfe țe pentru standardizarea comunicării și obligarea
componentelor să respecte regulile de comunicare;
– Rulează pe ma șina virtuală și asigură in dependen ța platfor mei de rulare.
Utilizarea tehnologiei componentelor permite definirea, gestionarea și interconectarea
obiectelor specifice domeniului matematic pentru a ob ține instrucțiunile. Tehnologiile sunt la
început, dar vor revolu ționa științele educaționale.
În tendința globalizării și dezvoltării internetului, inovațiile trebuie să fie prezente în toate
domeniile și o bună organizare și gestionare a informațiilor și cunoștințelor permite o mai bună
gestionare a schimbării.
TIC vor deveni instrumente de utilitate universală, fiind necesare pentru dezvoltarea
acestui nou mod de gândire și comportament care permite profesorilor să îndeplinească orice
nouă cerin ță.

21
CAPITOLUL II .
PREDAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN ROMÂNIA ȘI
EUROPA

2.1. Metode moderne de evalu are/ autoevaluare
TIC este considerat unul dintre principalele elemente care contribuie la transformarea
țării. Integrarea TIC are o mare eficacitate atât pentru profesori cât și pentru studenți.
Constatările indică faptul că pregătirea cadrelor didactice cu instrumente și facilități TIC
reprezintă unul dintre principalii factori în succesul predării și învățării bazate pe tehnologie.
De asemenea, s -a constatat că programele de formare profesională pentru cadrele
didactice au jucat un rol -cheie în îmbunăt ățirea procesului de învățare a studenților. Pentru
studiile viitoare, este necesar să se ia în considerare alte aspecte ale integrării TIC, în special din
punct de vedere al managementului în ceea ce prive ște planificarea strategică și elaborarea
politici lor.
În secolul XXI, termenul „tehnologie” este o problemă importantă în multe domenii,
inclusiv în educa ție. Tehnologia a devenit mijlocul de transfer al cuno ștințelor în majoritatea
țărilor. Integrarea tehnologică în zilele noastre a trecut prin inovați i și a transformat societățile
noastre, care au schimbat complet modul în care oamenii gândesc, lucrează și trăiesc.
Ca parte a acestui fapt, școlile și alte instituții de învățământ care trebuie să pregătească
studen ții să trăiască în societatea cunoașt erii trebuie să ia în considerare integrarea TIC în
curriculum -ul lor.
Integrarea informa țiilor, a comunicării și a tehnologiei (TIC) în educație se referă la
utilizarea comunicării bazate pe calculator, care încorporează procesul de instruire zilnică.
„Împreună cu pregătirea studen ților pentru era digitală curentă, profesorii sunt considerați
actorii -cheie în utilizarea TIC ”. (Brewer, J. & EOWG, Participants, 2005)
Acest lucru se datorează capacită ții TIC de a furniza medii de învățare dinamice și
proac tive. În timp ce scopul integrării în domeniul TIC este îmbunătă țirea și sporirea calității,
accesibilită ții și eficienței costurilor furnizării de instruire studenților, se referă și la beneficiile
obținute.
Integrarea TIC în educa ție înseamnă procesul d e predare și învățare bazat pe tehnologie,
care se leagă îndeaproape de utilizarea tehnologiilor de învă țare în facultățile de economie.

22
Datorită faptului că studen ții sunt familiarizați cu tehnologia și că vor învăța mai bine în mediul
bazat pe tehnologie , problema integrării TIC în școli este vitală.
Acest lucru se datorează faptului că utilizarea tehnologiei în educa ție contribuie mult la
aspectele pedagogice în care aplicarea TIC va duce la o învă țare eficientă cu ajutorul și suportul
din elementele și componentele TIC. Este corect să spunem că aproape toate cursurile de la
Economie pot fi învă țate mai eficient prin instrumente și echipamente bazate pe tehnologie.
În plus, TIC oferă sprijin complementar atât pentru profesori, cât și pentru studenți,
deoarece implică învă țarea eficientă cu ajutorul computerelor pentru a servi scopului ajutoarelor
de învă țare. Computerele și tehnologia nu acționează ca instrumente de înlocuire a cadrelor
didactice de calitate, ci sunt considera te, în schimb, ca un supli ment necesar pentru o mai bună
predare și învățare.
Nevoia de integrare a TIC în educa ție este esențială, deoarece, cu ajutorul tehnologiei,
predarea și învățarea nu se întâmplă doar în mediul școlar, ci se poate întâmpla chiar dacă
profesorii și studenț ii sunt fizic la distan ță. Cu toate acestea, integrarea TIC nu este un proces de
învățare într -un singur pas, ci este un proces continuu de învă țare care oferă un mediu pro -activ
de învă țare.
TIC pot fi folosit e în diferite moduri, în care îi ajută pe pro fesori și pe studenți să învețe
despre domeniile lor de studiu. O predare și învățare bazată pe tehnologie oferă diferite
modalită ți interesante care includ : videoclipuri educa ționale, stimulare, stocare de date, utilizarea
bazelor de date, maparea min ții, descoperirea ghidată, brainstorming -ul, mu zica, World Wide
Web (www).
Pe de altă parte, studen ții vor beneficia de integrarea în domeniul TIC, deoarece nu sunt
limita ți la programe și resurse, în schimb, activitățile practice într -un curs bazat pe tehno logie
sunt concepute pentru a le stimula în țelegerea în legătură cu subiectul. De asemenea, îi ajută pe
profesori să î și elaboreze planurile de lecție într -o abordare eficientă, c reativă și interesantă, care
duce la învă țarea activă a elevilor.
Utilizare a TIC în procesul didactic va îmbunătă ți procesul de învățare și va maximiza
abilită țile studenților în procesul de învățare activă. Un factor -cheie în utilizarea TIC sunt
laboratoarele de informatică. Acest lucru are ca scop asigurarea accesului facil al profesorilor la
instrumentele TIC ori de câte ori este necesar.
Lipsa echipamentelor TIC adecvate și a accesului la internet este una dintre problemele –
cheie pe care facultă țile le întâmpină acum. În majoritatea facultăților, dificultățile tehnice sunt o

23
sursă de frustrare pentru studen ți și profesori și provocă întreruperi în procesul de predare și
învățare.
Dacă există o probleme cu calculatoarele din laboratoarele de informatică, cadrele
didactice nu pot folosi computerele în mod eficient. În consec ință, profesorii vor fi descurajați să
utilizeze computerele din cauza temerilor legate de e șecul echipamentelor, deoarece nu li se
acordă asisten ță în acest sens.
Problemele tehnice devin o barieră majoră pentru profesori. Facultă țile din țări precum
Olanda, Marea Britanie și Malta au recunoscut importanța suportului tehnic pentru a ajuta
profesorii să utilizeze TIC la cursurile de economie.
În plus, pregătirea și abilitățile cadrelor didactice în utilizarea TIC joacă un rol esențial în
utilizarea TIC î n educa ție. Cadrele didactice au nevoie de competențe TIC suficiente pentru a
pune în aplicare tehnologia și pentru a avea un nivel înalt de încredere pentru a le folosi la
cursuri. În plus, profesorii au nevoie de o în țelegere a rolului pedagogic al TIC, pentru a -l folosi
în mod semnificativ în procesul de instruire.
Dincolo de formarea profesională de bază, școlile au folosit o varietate de strategii pentru
a asigura o dezvoltare profesională suplimentară pentru profesori. Semnifica ția și avantajele TIC
ar trebui să fie cunoscute de profesori pentru a derula o lec ție la Economie cu utilizarea TIC .
(Conole G. &M., 2009) .
Astfel, profesorii ar trebui să fie trimi și să participe la cursuri de formare pentru a învăța
despre integrarea TIC în procesul de pr edare și învățare. Un profesor mai instruit în domeniul
TIC ar asista și îndruma un alt profesor care are mai puțină experiență în domeniul TIC de -a
lungul lucrărilor de pregătire pentru procesul de predare și învățare. După cum s -a discutat,
există mul ți factori care să permită utilizarea TIC în predarea și învățarea în clasă. Astfel,
sprijinul tehnic și dezvoltarea profesională continuă în domeniul TIC ar trebui să se desfășoare
cât mai des .
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de învă țare la sfârșitul s ecolului XX, sistemul
educa țional s -a schimbat rapid. Acest lucru se datorează capacită ții tehnologiei de a oferi un
acces proactiv, u șor și un mediu cuprinzător de predare și î nvățare. În prezent, Ministerele
Educa ției din întreaga lume au oferit o mul țime de facilită ți și posibilită ți de instruire cadrelor
didactice pentru a spori utilizarea tehnologiilor avansate în procesul de predare și învățare.
Din punct de vedere istoric și conceptual, noțiunea de mijloace didactice a apărut de la
material didactic , devansat as tăzi de mijloacele tehnice și de fenomenele multimedia. Mijloacele
de învă țământ sunt instrumente, materiale, dispozitive și alte forme de reprezentare materială a

24
realită ții, produse, adaptare și sancționate în conformitate cu unele criterii psihologice și
pedagogice în scopul realizării cu succes a obiectivelor instructiv – educativ e ale procesului de
învățământ (Oliver, 2007) .
În concluzie, mijloacele de învă țământ reprezintă totalitatea instrumentelor, produselor,
aparatelor și sistemelor t ehnice care facilitează transmiterea unor cuno ștințe, formarea unor
deprinderi, evaluarea unor achizi ții și realizarea unor aplicații în cadrul procesului instructiv –
educativ.
De-a lungul timpului, cercetătorii au încercat să facă o clasificare a mijloace lor de
învățământ, urmărind anumite criterii:
– criterii psihopedagogice (expuse de Piere Marot )
– criterii istorice (analizate de W. Schramm )
– criterii tehnice (analizate de Lefranc și Mathias )
Ținând seama de aceste criterii, I. Cerghit clasifică mijloacele d e învă țământ în:
– Mijloace informativ -demonstrative divizate la rândul lor în: mijloace intuitiv –
obiectuale și imagistice care cuprind materiale naturale, forme de reprezentare în relief
sau în imagini, reprezentări figurative, reprezentări vizuale, auditive și mijloace
logico -raționale ce cuprind simboluri: reprezentări grafice pe tablă, formule matematice,
fizice, chimice, notele muzicale etc;
– Mijloace de exersare și formare utilizate în activitățile practice ale școlii: aparate de
exper imentare, truse de laborator, aparate spo rtive, instrumente muzicale etc;
– Mijloace audio -vizuale alcătuite din mijloace multi media: CD, disc, diafilmul ,
emisiunile tv, televizorul, aparatul radio, tabla magnetică, monitoare etc;
– Mijloace de ra ționalizare a timpului didactic: șabloan e, ștampile, hărți, xerox etc;
– Mijloace t ehnice, informatice și de calcul.
Prima caracteristică a mijloacelor de învă țământ este flexibilitatea sau
adaptabilitatea și se referă la satisface nevo ile momentului. De exemplu, retroproiectorul poate fi
utilizat de profesor și elevi, având un grad de flexibilitate apropiat de cel al tablei de scris.
Următoarea caracteristică este generalitatea , asociată flexibilită ții și se referă la
conținuturile ce p ot fi însu șite cu ajutorul mijloacelor de instruire.
O altă caracteristică este paralelismul sau posibilitatea utilizării simultane a
aceluia și mijloc în mai multe scopuri de către mai mulți utilizatori, în aceeași unitate de timp.

25
O altă caract eristică este accesibilitatea , o proprietate a mijloacelor tehnice determinată
de complexitate. Astfel, „cu cât un mijloc tehnic este mai complex, cu atât accesul utilizatorilor
depinde de programe speciale. ” (Chiș, Ionescu, 1992)
Siguran ța în funcționare este o caracteristică aflată în corela ție cu fiabilitatea și
întreținerea.
De asemenea, „mijloacele de învă țământ favorizează procesul de predare, de
orientare școlară și profesională, perfecționează procesul de evaluare, optimizează relația și
comunicarea educa țională și s usțin și evidențiază învățarea.” (Iucu, Manolescu, 2001).
Utilizarea mijlo acelor de învă țământ presupune anumite scopuri didactice:
– sensibilizarea elevilor în vederea desfă șurării activității didactice
– sprijinirea perceperii n oului con ținut de către elevi
– comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ ilustrarea noului con ținut
– înțelegerea noului conținut de către elevi
– aplicarea și exersarea noilor cunoștințe teoretice și practice
– fixarea și consolidarea noilor cunoștințe și compete nțe
– verificarea și evaluarea cunoști nțelor și abilităților elevilor
Fiecare mijloc de învă țământ reprezintă o modaliatate de organizare, de transmitere a
informa ției ce contribuie și la formarea unor aptitudini și deprinderi.
Alegerea mijloacelor de învă țământ adecvate obiectivelor preconizate, particularită ților
de vârstă ale elevilor și conținuturilor învățării presupune cunoașterea mecanismelor tipurilor de
învățare care intervine în utilizarea mijloacelor de învățământ. De exemplu, cadrul didactic
încearcă să găsească ră spuns la întrebări precum: „ Ce influen ță au grafice le asupra
proceselor memoriei?” sau „ Care este rolul schematizării materialului didactic în procesul
învățării?” .
Rolul hotărâtor în alegerea mijloacelor de învă țământ adecvate îl are cadrul
didactic, deoarece el crează situa ții/ activități didactice, organizează și îndrumă activitatea
elevului. Totu și, nu doar mijloacele de învățământ pot realiza o activitate didactică
eficientă, ci și activitatatea prop riu-zisă a elevului. Prin urmare, mijloacele de învă țământ nu
reprezintă doar materiale intuitive, deoarece ele îndeplinesc func ții didactice în momentul în care
sunt utilizate corespunzător. De asemenea, trebuie precizat și faptul că un singur mijloc de
învățământ nu este suficient, oricât de bine realizat ar fi sau oricât de bine utilizat ar fi, deoarece
este insuficient. Un alt aspect important în alegerea mijloacelor de învă țământ este faptul că ele

26
trebuie utilizate într -un ansamblu de metode și proced ee didactice pentru asigurarea eficien ței
activită ții predate .
În concluzie, cadrul didactic trebuie să țină cont de mai multe aspecte în momentul în
care dore ște să utilizeze anumite mijloace de învățămât, pentru a realiza o activitate didactică
frumoasă și captivantă pentru elevi, în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Formarea personalită ții elevului înseamnă pentru cadrul didactic a crea în permanență
situa ții favorabile pentru elaborarea acțiunilor mintale, intereselor, aptitudinil or,
sentimentelor etc.
Valen țele psihopedagogice ale mijloacelor de învățământ se studiază pentru a
evalua modificările obiectului educa ției, adică a elevului. Cadrul didactic trebuie să cunoască
particularită țile individuale ale fiecărui elev pe ntru a putea realiza acet lucru. De asemenea,
competen ța și personalitatea profesorului își pun amprenta asupra eficienței mijloacelor de
învățământ.
Măsurarea eficien ței unui mijloc de învățământ presupune o perioadă mai lungă de timp
și utilizarea unui expe riment organizat în grădini țe/ școli diferite. Chiar dacă procesul de
eficientizare a mijloacelor de învă țământ nu este simplu, evaluarea eficienței acestora este o
preocupare continuă care prin rezultatele ob ținute ajută la alegerea ulterioară a mijl oacelor de
învățământ adecvate realizării obiectivelor propuse. O altă funcție a mijloacelor de învățământ se
referă la func ția mediatoare prin care profesorul organizează lecții în vederea înzestrării elevului
cu modele de gândire, sim țire și acționare. A stfel, apare fenomenul de mediere a instrumentelor
psihice, prin intermediul instrumentelor pedagogice care facilitează comunicarea între profesor și
elev.
Valen ța pedagogică a mijloacelor de învățământ se referă la modul de transmitere a
cuno ștințelor, o perațiilor etc., deoarece elevul nu învață doar prin gândire, ci și prin ceea ce îi
stârne ște interesul, ceea ce îi place. Mijloacele de învățământ asigură conștientizarea, înțelegerea
a ceea ce se înva ță și motivarea învățării (de exemplu utilizarea mijlo acelor audio -vizuale la
lecțiile de știință stârnesc interesul elevilor pentru activitate). De remarcat este faptul că elevii c u
un nivel ridicat de inteligen ță profiă mai mult de aceste mijloace decât cei mai slabi.
Mijloacele de instruire îmbunătă țesc atât rezultatele școlare ale elevului, cât și capacitatea
acestuia de a prelucra și interpreta un mesaj emis de stimul.
Există însă și cercetător i care în urma experimentelor au demonstrat că „nu există
diferen țe între două grupuri de elevi, primul instruit prin intermediul televiziunii școlare și
al doilea instruit în mod obi șnuit ”. (Vasilache, D., 2008) .

27
Este vorba de o tendință care pretinde ca predarea și învățarea să se realizeze nu doar în
clasă, ci și în laboratoare, c abinete, ateliere, pe terenuri experimentale, etc, iar mijloacele tehnice
să fie utilizate ori de cîte ori prezența lor este benefică, atât în activitățile fronta le, cât și
în cele de grup și individuale.
Astfel spus, metodele de învă țământ și mijloacele de învă țământ se află în strânsă
legătură, deoarecere mijloacele de instruire sunt utilizate în cadrul metodelor didactice din timpul
activită ților didactice. Mijloacele didactice sunt cele care fac posibilă utilizarea eficientă a
metodelor d e învă țământ, deoarece fără materiale auxiliare , metodele nu ar mai putea fi folosite
corespunzător. De asemenea, trebuie re ținut faptul că în cadrul unei activități didactice, o metodă
poate deveni mijloc de învă țământ.
Lecția nu poate fi desfă șurată înt r-un singur mod, deoarece acest lucru ar determina elevii
să devină neinteresa ți de activitățile desfășurate în cadrul lecțiilor. De aceea, există mai multe
forme de activitate formală și nonformală, dintre care cele mai importante forme de organizare
sunt: activită țile individuale, activitățile frontale și activitățile pe grup.
Activită țile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă,
studiul în biblioteci, lectura suplimentara, întocmirea de proiecte, referate, desene, scheme , alte
lucrari scrise, comunicari stiintifice, alte proiecte practice, dar și activități desfășurate individual
în timpul lec țiilor. Activită țile individuale pun accentul pe munca independentă, dar consultată
din partea profesorului.
Activită țile frontal e cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, activită țile în cabinetele pe
specialitati, vizita, excursia, spectacolul etc. Predarea frontală se bazează pe principiul muncii
egale cu to ți elevii din aceeași clasă în care profesorul are rolul principal, cond ucând întreaga
activitate. Predominantă este activitatea profesorului bazată exclusiv pe expunere, pe transmitere
de cunoștințe unei clase întregi de elevi.
Activită țile pe grup cuprind: consulta ții, meditații, exerciții în echipă, concursuri și
dezbater i etc. De tip tradițional rămâne și predarea în grup, pe clase convenționale, cu un efectiv
de aproximativ 30 de elevi. De asemenea, poate fi folosită și organizarea pe grupe a
activității elevilor. Profesorul îndrumă și conduce activitatea g rupelor alcătuite din elevii unei
clase și care urm ăresc a numite obiective educaționale. Aceste grupe pot fi omogene, cu aceleași
nevoi educaționale sau neomogen e/ eterogene, constituite prin inițiative spontane.
În sistemele bazate pe standarde, care de vin din ce în ce mai frecvente în întreaga țară,
guvernele stabilesc standarde pentru nivelul elevilor, definind în mod clar cuno ștințele și
aptitudinile pe care elevii le -au ob ținut în diferite stadii ale educației.

28
Curriculumul acoperă obiectivele iden tificate în standarde, iar evaluările elevilor se
concentrează pe atingerea standardelor. Logica centrală a sistemelor bazate pe standarde se
bazează pe alinierea acestor elemente -cheie. În cazul în care evaluările nu corespund bine
curriculumului și stand ardelor, atunci „rezultatele nu au valoare în evaluarea gradului în care
elevii înva ță și în diagnosticarea nevoilor școlare ”. (Manolescu, M., 2005, p. 17 -19)
Prin urmare, politica trebuie să acorde o aten ție considerabilă unor strategii solide pentru
a evalua performan ța în raport cu standardele. „O parte a strategiei poate consta în dezvoltarea de
teste standardizate pe scară largă, cu un grad ridicat de valabilitate, adică gradul în care
evaluările și evaluările stabilesc măsura în care acest ea sunt de stinate măsurării, fiabilitatea
(coeren ța și stabilitatea rezultatelor în rândul populațiilor studențești) și gradul de utilizare
(modul în care factorii de decizie, conducătorii școlii și profesorii înțeleg și răspund evaluării și
rezultatele evaluării) .” (Manolescu, M., 2005, p. 17 -19)
O altă strategie posibilă este de a dezvolta capacitatea profesorilor de a evalua
standardele, de a oferi orientări detaliate privind evaluările marcajelor și de a consolida procesele
de moderare între profesori și școli.
Echilibrarea evaluărilor externe și a evaluărilor bazate pe profesori în evaluarea
învățării:
O provocare importantă pentru politică este elaborarea evaluării sumative a elevilor, care
urmăre ște să furnizeze o declarație sumară a realizărilor elevilor l a un moment dat. Cercetările
arată că, de și evaluarea sumativă este concepută în primul rând pentru a măsura rezultatele
învățării, abordarea evaluării sumative poate, la rândul său, să aibă un impact puternic asupra
procesului de învă țare în sine. Politic ile și practicile diferite de evaluare influențează motivația,
efortul, stilurile de învă țare și percepția elevilor asupra eficacității de sine, precum și practicile de
predare și relațiile profesor -student.
Evaluarea externă se referă la examinările stan dardizate care sunt proiectate și marcate în
afara școlilor individuale și, în mod normal, iau forma unui test scris. Avantajul major al
evaluării externe este fiabilitatea ridicată a acesteia. Se asigură că to ți elevii sunt evaluați pe
acelea și sarcini și că rezultatele lor sunt măsurate prin acelea și standarde. Mai mult decât atât,
„evaluarea externă este efectuată, de obicei, în condi ții supravegheate, care asigură că lucrarea
evaluată a fost efectiv efectuată de elev ”. (Manolescu, M., 2005, p. 17 -19)
Cu toate acestea, evaluarea externă este deseori criticată deoarece are o valabilitate mai
scăzută decât evaluarea bazată pe profesori. Testarea se face sub forma unui test scris în condi ții
supravegheate, astfel încât să poată fi acoperită doar o gamă limi tată de obiective din curriculum.

29
De asemenea, poate avea efecte dăunătoare asupra predării și învățării. Riscul este ca profesorii
să ajungă să se concentreze asupra aptitudinilor de a testa, mai ales atunci când mizele ridicate
pentru elevii lor sunt ata șate la rezultatele testelor.
Evaluarea pe bază de profesor se referă la o evaluare c ontinuă care este proiectată și/ sau
marcată de profesorii de curs ai elevilor. Ea se desfă șoară intern în sala de clasă și contează
pentru o notă finală sau pentru evalu area elevului. Evaluarea sumativă a cadrelor didactice poate
include diferite tipuri de evaluări, cum ar fi testele făcute de profesori, sarcini încorporate în
clasă, lucrul la proiecte și portofolii.
În mod tipic, evaluarea bazată pe profesor este prezen tată în literatură ca având o
valabilitate mai mare decât evaluarea externă. Datorită caracterului său continuu, evaluarea
bazată pe profesori permite de multe ori să se măsoare realizări importante care nu pot fi captate
într-o examinare finală, cum ar fi proiectele extinse, misiunile practice sau verificarea orală.
Cu toate acestea, evaluările bazate pe profesori sunt deseori percepute ca fiind nesigure.
Elementele de testare și standardele de clasificare pot varia foarte mult între profesori și școli,
astfel încât rezultatele evaluării interne să nu aibă încredere exterioară și nu pot fi comparate
între școli. Ar putea exista, de asemenea, un risc ridicat de prejudecată în evaluarea bazată pe
profesori, adică evaluarea este inechitabilă pentru anumite gr upuri de elevi.
Acest lucru indică faptul că „o combina ție de evaluări bazate pe profesori și testări
externe ar fi cea mai potrivită pentru a asigura maximul valabilită ții și fiabilității. Rezultatele
învățării care pot fi ușor evaluate în cadrul examină rii externe ar trebui să fie acoperite în acest
mod, în timp ce competen țele mai complexe ar trebui evaluate prin evaluarea continuă a
profesorilor ”. (Păun , E., 1999, p. 47 -48)
De asemenea, strategiile de îmbunătă țire a fiabilității evaluării bazate pe p rofesori includ
utilizarea ghidurilor de notare, criteriile de notare negociate, criteriile de referin ță externe,
instruirea profesorilor, judecă țile multiple și moderarea externă. O altă abordare este de a
dezvolta evaluări la cerere, unde „cadrele didact ice pot trage de la o bancă centrală sarcini de
evaluare și pot cere elevilor să parcurgă evaluarea atunci când consideră că sunt pregătiți .”
(Păun , E., 1999, p. 47 -48)
Evaluarea formativă bazată pe clasă – evaluarea frecventă și interactivă a progresului
elevilor pentru a identifica nevoile de învă țare și formarea învățământului – a preluat un rol din ce
în ce mai important în politica educa țională. „O provocare importantă pentru politică este găsirea
de strategii adecvate, care să integreze evaluarea form ativă bazată pe clasă în cadrul mai larg al
cadrului de evaluare și evaluare .” (Păun , E., 1999, p. 47 -48)

30
Strategiile de realizare a acestei integrări includ o interfa ță mai strânsă între evaluarea
formativă și evaluarea sumativă. De exemplu, țările pot consolida rolurile de evaluatori ale
cadrelor didactice. „Deoarece cadrele didactice pot urmări progresul elevilor în vederea atingerii
întregii game de obiective stabilite în standarde și curriculum în timp și într -o varietate de
contexte, evaluările lor ajută la cre șterea valabilității și fiabilității evaluărilor sumative .” (Păun ,
E., 1999, p. 47 -48)
Țările pot lua în considerare, de asemenea, elaborarea unor „evaluări complexe” care să
combine evaluările bazate pe performan țe cu evaluările standardizat e. Evaluările bazate pe
performan ță sunt mai bune pentru a surprinde performanțele complexe ale elevilor, cum ar fi
abilită țile de raționament și rezolvare a problemelor, în timp ce evaluările standardizate sporesc
fiabilitatea rezultatelor.
O altă prior itate ar putea fi consolidarea poten țialului evaluărilor standardizate care să fie
utilizate în sala de clasă. În general, trebuie recunoscut faptul că în clasă „distinc ția dintre cele
două forme de evaluare este deseori neclară și depinde de pra ctica fiec ărui profesor.” ( Păun , E.,
1999, p. 47 -48)
O strategie suplimentară este dezvoltarea de „bănci de testare”, care să permită
profesorilor să aleagă din evaluările dezvoltate la nivel central. Aceste teste pot oferi mai multe
detalii și pot fi difuzate înt r-o manieră mai rapidă, astfel încât profesorii să poată utiliza
rezultatele formativ. Integrarea mai strânsă a evaluării formale poate fi realizată, de asemenea,
prin asigurarea faptului că evaluarea cadrelor didactice și respectiv evaluarea școlară evalu ează
capacitatea profesorilor de a se angaja în evaluarea formativă a elevilor.
Proliferarea rapidă a tehnologiei mobile și a internetului în Europa de Est în ultimul
deceniu a avut un impact semnificativ asupra distribu ției de informații și a facilitat in troducerea
de noi sisteme și tehnologii de e -learning.
Creșterea și utilizarea rapidă a tehnologiei, precum și tranziția continuă către o societate
bazată pe cunoa ștere a forței de muncă au determinat în România nevoia și presiunea de a învăța
continuu.
În cadrul Uniunii Europene (UE), sistemul educa țional al României este dezvoltat în
contextul reglementărilor UE. Cu toate acestea, evolu țiile recente în domeniul învățării online în
Europa de Est, în special ritmul rapid de dezvoltare a acestor sisteme în Rusia, ar putea avea un
impact puternic asupra pie țelor regionale. Se oferă o comparați e cu evolu țiile din domeniul e –
learning din SUA pentru a sublinia problemele comune în dezvoltarea și adoptarea sistemelor de
e-learning.

31
Sistemele de e -learning au fos t desfă șurate în SUA timp de mai multe decenii și în
prezent, mai mult de unu din patru elevi primesc un curs online, conform unui sondaj privind
învățarea online din anul 2015 . În timp ce în Europa de Est (EE), programele on -line sunt în fază
incipientă, odată cu apari ția internetului de mare viteză și a tehnologiei mobile chiar și în zone
îndepărtate, poten țialul de creștere rapidă este enorm.
Un factor important pentru implementarea programelor on -line în EE este costul redus
asociat cu participarea la a ceste programe, precum și flexibilitatea de timp oferită studenților și
instructorilor. Se poate participa la aceste cursuri de la domiciliu fără costuri suplimentare
asociate călătoriei, într -un program flexibil, care permite men ținerea unui loc de muncă cu normă
întreagă.
Utilizarea mai inteligentă / mai largă a tehnologiei în procesul de predare este în general
văzută ca o modalitate promi țătoare de control al costurilor . Învă țământul superior este a fectat de
„boala costurilor ”, deoarece universită țile au costuri ridicate pentru infrastructură și forță de
muncă, bazându -se pe provizii costisitoare fa ță în față. Nevoia urgentă de creștere a
productivită ții universității în SUA a f ost remarcată de mul ți. De asemenea, productivitatea este
un factor în cre ștere pentru adoptarea învă țământului electronic în EE.

2.2. E-learning -ul în Europa
Fondurile CE finan țează platforme de colaborare online care reunesc profesioniștii din
domeniul educa ției și formării profesionale. Aceste platforme permit profesioniștilor d in
domeniul educa ției și formării să împărtășească idei și experiențe, să învețe noi abordări sau
tehnici de la colegii lor și să discute provocările importante cu care se confruntă colegii lor d in
Europa. Pia ța unică digitală – economia digitală și societa tea se c oncentrează pe experimentarea
de astfel de platforme online.
Platforma electronică pentru învă țarea în rândul adulților în Europa este un exemplu al
inițiativei CE pentru e -learning. Platforma este o comunitate deschisă de participare multilingvă
pentru profesori, formatori, cercetători, cadre universitare, factori de decizie politică și oricine
altcineva care are un rol profesional în procesul de învă țare a adulților în întreaga Europă. A fost
lansat în 2015 și este cea mai mare comunitate european ă de învă țare a adulților.
În timp ce CE dispune de fonduri pentru a aduce idei inedite în favoarea lor, în ultimii ani
au început să se contureze un număr mare de ini țiative în afara domeniului CE. De exemplu,
eTwinning este o platformă pentru personal (p rofesori, directori și bibliotecari), care lucrează
într-un mediu școlar pentru a comunica, a colabora, a dezvolta proiecte și a împărtăși cunoștințe

32
utilizând instrumente online. Programul eTwinning face parte din programul Erasmus +, iar
începând din sept embrie 2016, 40.000 de profesori, 50.000 de proiecte și 160.000 de școli
participă la ace astă comunitate de e -learning. I mpactul eTwinning asupra școlilor, măsurat
printr -un sondaj realizat în 2016 (printr -un vot 84% din cadrele didactice) dovede ște că
platforma facilitează și îmbunătățește în mod semnificativ relația dintre profesori și studenți. Mai
mult, 77% dintre profesorii chestiona ți sunt de acord că eTwinning a avut un impact moderat
până la mare asupra promovării valorilor cetă țeniei UE în școli . (Organization for Economic Co –
operation and Development, 2009)
Concluziile rezultate din studiile eTwinning arată că școlile inovatoare care promovează
colaborarea interna țională și autoevaluarea în rândul profesorilor beneficiază cel mai mult de un
astfel de sistem on -line. Programul eTwinning se concentrează acum pe dezvoltarea unui ciclu
complet de școli și pe recrutarea profesorilor pentru fiecare nivel școlar.
O altă ini țiativă care reunește principalii actori din sistemul educațional din UE:
profesori, exper ți, factori de decizie politică, asociații neguvernamentale etc., este Portalul
Educa ției Școlare . Sponsorizat prin programul Erasmus +, a intrat în vigoare în februarie 2015 și
este disponibil în 23 de limbi.
Transformând analiza din Europa Occident ală în Europa de Est, se observă eforturile
inițiale ale Rusiei în modernizarea sistemului educațional pentru a acoperi decalajul din ce în ce
mai mare dintre învă țământul rural și cel urban.
Rușii au o lungă istorie de educație la distanță; din 1920, Com itetul guvernamental pentru
promovarea educa ției de sine a organizat un sistem educațional de corespondență la nivel
național pentru a face față răspândirii populației pe distanțe mari (ex. începând din 1924 au fost
predate cursuri în domeniul agriculturii , ingineriei, științelor soci ale- prin emisiuni radio pentru
regiuni îndepărtate).
Sistemele de învă țare e -learning occidentală au necesitat traducerea și unele licențe
necesare pentru licen țierea software -urilor care constituie o barieră în adoptarea ace stora în
Rusia, prin urmare nevoia de a dezvolta solu ții in -house. Rusia este considerată lider în
dezvoltarea sistemelor de e -learning în EE, cu o rată de cre ștere anuală de aproximativ 16%.
Avangarda sistemelor de e -learning din EE este condusă de ru și prin utilizarea unor
sisteme software cum ar fi Moodle, Academia Khan și Coursera. Mai mult decât atât, un
parteneriat între Intel și fundația caritabilă Volnoe Delo înfiin țează în 2007 programul
„Calculatoare pentru studen ți”.

33
Parteneriatul vizează donare a a peste 1 milion de laptop -uri la nivel na țional, precum și
crearea programului „e -learning” pentru școlile K -4 din Rusia. De interes deosebit sunt cursurile
masive deschise on -line, promovate de Centrul Tehnologic Digital Digital din Moscova orientat
spre cursan ți auto -învățați, cu ritm propriu.
În plus fa ță de Rusia, o serie de țări din EE depun eforturi semnificative pentru
dezvoltarea și adoptarea sistemelor de e -learning, în special în domeniul învă țării mobile. Țările
precum Azerbaidjan, Kazahstan, Moldova și Ucraina conduc aceste eforturi Rusia, ca și celelalte
țări din Europa, se confruntă cu multe probleme în implementarea sistemelor de management al
cursului, inclusiv nevoia de localizare a con ținutului, traducându -l din limba engleză în limba
locală, la curriculumul rigid al universită ților din țară, precum și acceptarea socială a învățării
online ca o alternativă la sălile de clasă tradi ționale.

2.3. E-learning -ul în România
În calitate de membru al Uniunii Europene (UE), de și parte a blocului EE, România este
ghidată de deciziile luate la nivelul UE. În acest context, în România, în cadrul strategiei
generale a tehnologiilor UE de informare și comunicare, Ministerul Educației și Cercetării
încearcă să pună în aplicare evaluarea online, precum și lec țiile electronice pentru diferite
discipline. UE define ște e-Learning drept utilizarea noilor tehnologii multimedia și a internetului
pentru a îmbunătă ți calitatea învățării prin facilitarea accesului la resurse și servicii, precum și
la schimbu ri și colaborări de la distan ță.
Conceptul de e -learning a fost introdus în România aproximativ în urmă cu două decenii
prin paradigma Universită ții Virtuale, însă primele sisteme informatice de e -Learning bazate pe
Java au apărut în 1999 în jurul unor centre un iversitare majore.
De atunci, conceptul de e -Learning a fost folosit mai frecvent în România. În prezent,
toate universită țile din România, precum și unele organizații guvernamentale și non –
guvernamentale utilizează platforme de e -Learning cu o frecven ță lentă, dar în cre ștere. Scopul
principal al acestor platforme este de a oferi educa ție la distanță pentru o forță de muncă în
creștere în sectorul serviciilor, precum și de a reîncărca forța de muncă din România.
Creșterea sectorului IT din România în ultim ul deceniu a determinat necesitatea unei
educa ții rapide într -o varietate de domenii tehnologice. Marele avantaj al sectorului este
prezen ța unei forțe de muncă înalt calificate care a determinat dezvoltarea de software și servicii,
cu o cre ștere uimitoar e de aproximativ 40% din 2000.

34
Utilizarea cursurilor online pentru formare elimină necesitatea de a oferi un cadru
complet pentru salaria ți, reducând în mare măsură costurile pentru înființarea și menținerea unui
spațiu educațional pentru forța de muncă d in România. Mai mult, atunci când elevul are control
asupra momentului în care materialul este prezentat, acesta este mai bine pregătit să păstreze
informa ția în loc să se simtă stresat.
În România segmentul mai în vârstă al popula ției se confruntă cu divi ziunea digitală și cu
segmentul rural, diviziunea urban – rural, datorită pătrunderii lente a tehnologiei în primii ani a i
erei post -revolu ționare (1989 ). Tehnologia e -learning poate atenua aceste lacune, permi țând
persoanelor de toate vârstele și meseriile să înve țe noi competențe fără restricțiile unei săli de
clasă tradi ționale. Tinerii și cei vechi pot folosi cursuri online pentru a învăța o nouă abilitate,
pentru a-și îmbunătăți cariera sau doar pentru a restrânge decalajul digital.
În timp ce implement area e -learning continuă să rămână în urmă în România, se pot
identifica o serie de eforturi în această direc ție. Tendința de e -learning nu a fost adoptată în mod
uniform în sistemul universitar din România, însă există insule de ini țiative în alte domenii .
Următoarele sec țiuni prezintă aceste inițiative clasificate pe baza domeniului lor de aplicare.
A. E -learning K-12
Există în prezent aproximativ 80 de licee virtuale în 18 țări diferite din Europa,
aproximativ 50% fiind private. Majoritatea ini țiativelor K-12 au aproximativ 500 de studen ți și
sunt orientate către incluziunea socială a elevilor din afara grani țelor școlilor tradiționale.
Acestea reprezintă un spectru pedagogic complet de la 100% pe internet până la o interac țiune
semnificativă fa ță- în- față.
Școlile au tendin ța de a servi: bolnavii de lungă durată, studenții cu dizabilități, părinții
tineri sau femeile însărcinate, călători, agresa ți sau școlarizați, studenți cu probleme de
comportament, abandona ți, tineri închiși sau izolați geografic. A lte școli oferă oportunită ți
studen ților cu nevoi speciale de limbă, expatriați sau artiști de elită.
Una din primele ini țiative de e -learning din România vizează învă țământul liceal și este
destinată pregătirii copiilor români care inten ționează să -și con tinue studiile la o universitate
americană.
O nouă ini țiativă în România, pe baza tendinței propuse de proiectele UE, este portalul
românesc de profesori online iTeach. iTeach este un mediu virtual bazat pe paradigmele Web
2.0, facilitând colaborarea pe pr oiecte didactice, colaborări socio -profesionale, schimburi de
experien ță, precum și familiarizarea cu tehnologii noi pentru e -learning.

35
În prezent, iTeach găzduie ște șapte cursuri online: două cursuri DigitalEdu – orientate spre
instruirea profesorilor de predare în școlile K -12, precum și instrumente online pentru
interac țiunea claselor, o introducere în eTwinning și un modul pentru colaborări internaționale în
care solu ția teoretică și implementarea practică este urmărită. Alte cursuri vizează evaluarea
calității colaborării, evaluarea calității predării, precum și un curs de utilizare a sistemelor
digitale și a instrumentelor software în educație.
Un sondaj de cercetare privind noile tehnologii în procesul de predare și învățare la
școlile rurale și urban e realizat de Centrul pentru Dezvoltare și Inovare arată că frecvența
utilizării laboratoarelor electronice în mediul urban (24,8%) este sporită la numărul mare de
studen ți, comparativ cu zonele rurale (19,5%).
Sondajul se încheie cu necesitatea de a extin de dezvoltarea sistemelor de management al
e-learning în România atât la nivel rural, cât și urban.
B. E-learning -ul în învă țământul superior
Dezvoltarea lentă a învă țământului electronic în universitățile din România se datorează
în primul rând rigidită ții curriculum -ului, sus ținută de reticența instructorilor, profesorilor și
liderilor academici de a sus ține astfel de sisteme din motive similare altor țări (de exemplu,
SUA), rezumate după cum urmează .
Rezisten ța la schimbare – Schimbarea implică dezvolta rea de noi competen țe și necesită
ca liderii să devină cursan ți, generând unele situații incomode. Studiile arată că în institutele de
învățământ superior, doar 10% până la 15% din facultate este deschisă pentru a adopta
instrumente și tehnici de învățare electronică. Aprox imativ 70% – 80% constituie majoritatea
reticentă care trebuie să fie convinsă că ar beneficia de reco mpensele pentru e -learning .
Politica pe termen scurt – calitate versus costuri – o viziune simplistă a e -learning ca
mijloc de cre ștere a înscrierii și a veniturilor este defectuoasă. O implementare reușită presupune
tehnologia, fiabilitatea, securitatea datelor elevilor și ușurința utilizării atât a facultății, cât și a
studen ților.
Limitările bugetare – banii reprezintă o resursă limitată, în timp ce tehnologia este un
domeniu de obiective în mi șcare, cu multe produse și servicii noi. Există multe căi p entru
furnizarea cu succes a e -learning, cu selec ție și furnizare în funcție de factori, cum ar fi
dimensiunea organiza ției, misiunea și prio ritățile. Tehnologia este la fel de bună ca abilitatea
cuiva să o gestioneze și să o exploateze.
Deciziile fără luarea deciziilor – administratorii responsabili de multe ori nu de țin în
realitate cuno ștințele sau cunoștințele legate de proiectarea instrucți unilor, conformitatea,

36
proprietatea intelectuală și experiența pentru a implementa cursuri online. Asemenea probleme
pot fi atenuate prin selectarea unei echipe calificate de profesioni ști cu experiență relevantă și
prin pregătirea de a în țelege și identif ica cele mai bune instrumente și servicii de e -learning care
ar diferen ția instituția de pe piață.
Un exemplu de astfel de ini țiativă este Universitatea Virtual din București. Universitatea
din Bucure ști, cea de -a doua clasată a Universită ții din România, a introdu s e-learning la
Academia de Studii Economice și Școala Națională de Studii Administrative și Politice. Primul
program de master online a fost încercat de către Facultatea de Comunicare și Relații Publice în
2004. Un efort asociat este Academia de Studii Economice care a desfă șurat primul program de
masterat online, bazat pe studii de caz de la Harvard Business School. Se examinează, de
asemenea, subseturile de învă țare online (de exemplu, învățarea mixtă).
Universitatea Politehnica din Bucuresti ar e mai mul te proiecte în curs de desfă șurare,
unele dintre ele urmărind proiectarea instructivită ții, altele î n dezvoltarea de noi metodologii de
predare și cel m ai important proiecte dedicate învă țării experienț iale.
Odată cu proliferarea rapidă a tehnolog iei de re țea în România, o altă inițiativă, Centrul
pentru Resurse, Dezvoltare, Informare și Servicii, oferă un curs online dedicat specializării
rețelei CISCO.
Există o nouă tendin ță pentru universitățile importante din România de a oferi cursuri
online. Politehni ca de la Timi șoara, de exemplu, oferă o platformă online, UniCampus, oferin d
un curs de e -Commerce Mobile și urmă rind dezvoltarea primului curs româ nesc Massive Open
Online. Astfel de sisteme deschise și libere seamănă cu inițiative internaționale precum Coursera,
EdX, FutureLean.
O premieră pentru Europa de Est, sistemul de admitere online lansat recent în România
propune gestionarea online a admiterii în universită țile din România. Până acum s -au alăturat
cinci universită ți: Universitatea Româno -Americană, Universitatea Tehnică de Construc ții,
Universitatea Ovidius din Constan ța, Universitatea Politehnică din Timișoara și Universitatea
Tehnică "Gheorghe Asachi" din Ia și. Platforme similare au fost implementate cu mult timp în
urmă în țările occide ntale, de exemplu UCAS din 1996 în Marea Britanie, Studielink în Olanda
și CommonApp în SUA.

37
2.4. Alegerea tendin țelor curente și viitoare
Există multe avantaje în utilizarea unui sistem de învă țare electronică, dar eficiența unui
astfel de sistem depi nde de mul ți factori. Curentele și viitoarele tendințe sunt determinate de
câteva aspecte importante, a șa cum se subliniază în paragrafele următoare.
A. Educa ția continuă și dezvoltare a profesională
Atunci când oamenii î și continuă educația, ei cresc, devi n mai implica ți și curioși,
dezvoltă abilită ți pe care piața modernă a locurilor de muncă le necesită și sunt conștienți și
angaja ți în lumea din jurul lor. Educația continuă este esențială în majoritatea domeniilor și
disciplinelor, în special în sectorul tehnologic. Cu toate acestea, din moment ce tehnologia
pătrunde în toate domeniile și disciplinele, aceasta declanșează automat nevoia de învățare
continuă. De la performan ța locurilor de muncă până la promovare și avansare, educația continuă
este recunos cută de cea mai mare importan ță.
B. Adoptarea tehnologiei mobile
Învățarea mobilă este o revolu ție în e -learning. Este definită ca „ învățarea în mai multe
contexte, prin interac țiuni sociale și de conținut, folosind dispozi tive electronice personale ”. Din
perspectiva tehnologiei de învă țare, livrarea mobilă este a doua prioritate majoră pentru
dezvoltarea în UE.
C. Efectul Cloud
Sistemele de gestionare a învă țării bazate pe noduri sunt găzduite pe Internet și pot fi
accesate prin conectarea la site -ul unui furnizor de servicii. În loc să instaleze software -ul de
proiectare și management al cursurilor, designerii de instruire pot pur și simplu să utilizeze
browserele de Internet pentru a încărca con ținutul cursului, pentru a crea noi cursuri și pentru a
comun ica direct cu cursan ții. Acest lucru este realizat printr -un LMS securizat, oferind
designerilor capacitatea de a stoca informa ții despre cloud, care pot fi accesate de la distanță de
alți utilizatori aprobați.
Beneficiile majore ale implementării unei pla tforme e-Learning în Cloud includ :
– Costuri reduse de pornire – nu există software de cumpărare, nu trebuie să fie aloct timp
sau resurse umane pentru instalare programe;
– Securitate îmbunătă țită a datelor – datele sunt găzduite pe platforme sunt mai bine cri ptate
și mai sigure de utilizat;
– Îmbunătă țirea accesibilității – o mai bună accesibilitate pentru cursan ți și profesori . Elevii
sunt capabili să înve țe în deplasare, oriunde și oricând, designerii de instruire își pot
utiliza tabletele și orice alt dispozi tiv gata pentru a încărca con ținut și comunica;

38
– Implementare mai rapidă – e-learning -ul bazat pe cloud este mai rapid pentru a fi
configurat și necesită mai puțin timp pentru implementarea efectivă. Nu există hardware
implicat, astfel încât să poată avea ac ces imediat la LMS;
– Previzibilitatea costurilor – LMS bazat pe cloud oferă administratorilor posibilitatea de a
alege între planuri bazate pe utilizatori înregistra ți sau planuri bazate pe activitate;
– Implementarea e -guvernării în România începe să arate ev oluții pozitive, cu 30% dintre
cetățenii care utiliz ează aceste servicii în prezent;
– Ușor de întreținut – furnizorii de servicii LMS baza ți pe clou d au personalul IT disponibil
(nu trebuie să ne facem griji cu privire la problemele legate de func ționarea GM S și alte
probleme legate de func ționarea LMS );
– Mai mult spa țiu de stocare – toate datele vor fi încărcate direct în LMS, eliberând spa țiu pe
dispozitivele utilizatorilor. Al ți utilizatori, cum ar fi colaboratorii și creatorii de conținut,
vor putea să part ajeze informa țiile cu ușurință, având în vedere că sunt stocate pe un
server remote ( și securizat);
– Com plet personalizabil și scalabil – indiferent dacă este o organiza ție mai mică sau o
corpora ție mare, LMS bazat pe cloud oferă cele mai bune din ambele lum i sub formă de
personalizare și cost redus. Proprietarii pot modifica și dimensiona LMS -ul bazat pe
cloud -based learning, oferind cea mai bună experien ță de învățare pentru utilizatorii lor.
Institutul de Cercetare al Grupului Gartner din Statele Unite a a nticipat că vânzările de e –
Learning ale lumii vor cre ște cu 14,5% anual între 2006 și 2011. Campusu rile vor continua să fie
active și cu toate acestea, tehnologia va transforma modul în care educa ția este furnizată și
accesată și modul în care valoarea est e creată de furnizorii de învă țământ superior. O creștere de
4% pentru SUA este prognozată ca fiind legată de 16% pentru Europa de Est.
În timp ce în SUA mai mult de 1 din 4 elevi fac un curs online, în EE estimăm raportul
actual la aproximativ 1 în 30. Cu toate acestea, în compara ție cu Europa, probleme similare pun
în pericol implementarea sistemului e -Learning. Rezisten ța la schimbare, politicile cu vedere
limitată, limitările bugetare și factorii de decizie necalificați reprezintă probleme universale în
acest domeniu. Cu toate acestea, un alt factor important este maturitatea elevului.
Programele complet on -line sunt destinate celor care locuiesc departe de campus sau pot
avea locuri de muncă care le împiedică să participe la orele de campus, dar în ace lași timp aceste
programe necesită un cursant matur care este auto -ritmat, responsabil și motivat. Pentru a avea
succes într -un mediu de învă țare complet online, este nevoie de un sentiment puternic de învățare
auto-dirijată.

39
Desigur, există multe strateg ii pentru a promova angajamentul elevilor (de exemplu,
permite studen ților să -și monitorizeze propriul progres, să ajute elevii să stabilească obiective
realizabile în curs); cu toate acestea, de multe ori aceste strategii nu reu șesc și uneori nu sunt
implementate corect din cauza lipsei de experien ță în proiectarea instruirii.
O solu ție alternativă, utilă în special pentru trecerea de la un curs tradițional la un cur s
online, este Blended Learning . Termenul învă țare mixtă este folosit cu frecvență sporită în
scrierea academică, dar nu există un consens asupra sensului său.
Un termen alternativ, hibrid, este definit ca fiind cu caracter mixt , compus din elemente
diferite, iar Blended este definit ca o parte discretă sau armonioasă a unui întreg mai mare.
Studiul Blended a fost descris ca o abordare hibridă de instruire care combină aspectele e –
Learning și mediul tradițional al claselor și cuprinde cursuri care furnizează materiale atât fa ță în
față, cât și online și în care studenții interac ționează cu inst ructorii.
Multe colegii din SUA oferă cursuri hibride, care combină tradi ționalul față – în- față cu
instruirea online. Studiile anterioare demonstrează că această combina ție poate promova
învățarea activă și axată pe cursanți. O tendință similară se precon izează și în Europa, în special
în Europa de Est și în special în România, unde sistemele de e -Learning se află încă în fază
incipientă.
Ca exemplu al acestei strategii, Sistemul Universitar Public define ște următoarele:
– Complet online: toate sau aproape t oate sesiunile de clasă sunt livrate prin tehnologie
(96% la 100% on -line);
– Parțial online: Tehnologia este utilizată pentru a oferi mai mult decât 50% din sesiunile
de clasă (51% până la 95% online);
– Hybrid: Tehnologia este utilizată pentru a livra cel pu țin o clasă sesiune de până la 50%
din sesiunile de curs;
– În ca mpus: Nu sunt înlocuite sesiunile de clasă online.
Fie online, integral sau par țial, implementarea cu succes a sistemelor de e -learning din
România va urma tendin țele regionale și va fi puterni c influen țată de deciziile politice din
regiune. Tinerii studen ți români par să fie foarte flexibili și motivați în mod specific în sectorul
tehnologiei. Ei știu că e -learning permite învă țarea globală, depășind limitele cunoștințelor locale
și sunt dornic i să exploreze posibilită țile.
Revenind din nevoia de educa ție continuă, învățarea electronică generează avantaje atât
pentru tinerii, cât și pentru studenții maturi din România. Tehnologia mobilă și cloud sunt factori
fundamentali pentru cre șterea e -learn ing-ului și oferă avantaje majore nu numai în ceea ce

40
prive ște stocarea și gestionarea conținutului, ci și în ceea ce privește prezentarea și
disponibilitatea con ținutului.
Tendin țele e -Learning din Europa Centrală și de Est arată așteptări comune din part ea
facultă ților, administratorilor și studenților, subliniind necesitatea unei introduceri treptate și mai
bine gestionate a predării online.
Ca o primă etapă a acestei tranzi ții, trebuie realizată o analiză atentă a principalelor
puncte forte, puncte sla be, oportunită ți și amenințări ale predării online, iar subgrupul de cursuri
care trebuie predate online trebuie identificat. Cursurile pedagogice de predare online trebuie
ulterior să fie oferite facultă ților și studenților, precum și formări le care descr iu caracteristicile și
utilizarea LMS de alegere. În ultimă instan ță, implementarea cu succes a paradigmelor de e –
learning depinde de to ți actorii implicați: administratori, cadre didactice, studenți și factori de
decizie politică.

41
CAPIT OLUL III.
STUDIU DE CAZ PRIVIND OPINIILE ELEVILOR ȘI
STUDEN ȚILOR CU PRIVIRE LA ÎNVĂȚAREA ASISTATĂ DE
CALCULATOR

3.1. Justificarea studiului de caz
În ultimii câ țiva ani am trăit vremuri de schimbare, de prog res sus ținut, cu salturi uriașe –
ca și în basme , creștem într -un an, pe măsură ce al ții cresc în șapte. Tehnolog ia informa ției este
probabil cea care reflectă cel mai bine aceste schimbări.
În țările occidentale, oamenii de știință întocmesc întotdeauna studii privind profilul
utilizatorilor de compute re, interesele și problemele lor individuale, în funcție de vârstă, statutul
social și alți factori determinanți, precum și cercetări la nivel corporativ și de piață, evoluții care
să răspundă nevoilor individului și ale societății, care se dezvoltă armoni os împreună.
În România, lipsa de informa ții în acest sens împiedică furnizorii de formare din sectorul
IT să facă previziuni pe termen lung și să dezvolte programe de formare relevante atât în
sistemul de învă țământ, cât și în cel privat de instruire.
Majoritatea exper ților consideră că nu ar trebui să ne întrebăm dacă instruirea este
îmbunătă țită prin utilizarea computerelor, ci cum calitățile lor unice, care le diferențiază de alte
medii (interactivitatea, precizia opera țiunilor efectuate, abilitatea d e a furniza multiple și
dinamice reprezentări ale diferitelor fenomene și mai ales faptul că pot interacționa în mod
consecven t și diferit cu fiecare student ) pot fi mai bine utilizate.
Dacă primele realizări în instruirea asistată de calculator s -au axat mai mult pe învă țarea
prin verificarea cantită ții de informații învățate, software -ul complex care a apărut ulterior
încurajează dezvoltarea activă a cuno ștințelor, furnizarea de contexte semnificative pentru
învățare, promovarea reflecției, eliberarea ele vului de multe rutine activită țile și stimularea
activită ții intelectuale similare cu cea a adulților atunci când lucrează.
Tehnologia avansează exponen țial și, odată cu aceasta, educația se confruntă cu o mare
provocare: să pregătească următoarea genera ție pentru lumea de mâine, pentru profesii care nu
există încă, pentru tehnologii care nu au fost încă descoperite, cu resurse de predare acum
disponibile și cu cunoștințele de astăzi.

42
Fără îndoială, formarea asistată de calculator a devenit un element foar te important al
pedagogiei moderne . În această lucrare inten ționez să prezint rezultatele experimentale ale
implementării instruirii asistate de calculator din România.
Stadiul interven ției formative are ca scop transformarea lecțiilor clasice în activită ți
interactive, cre șterea interesului pentru conținutul învățat și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea
calită ții rezultatelor școlare.
Infor matizarea educa ției reprezintă o strategie pedagogică adaptată / adaptabilă la nivelul
politicii educa ționale în condi țiile modelului cultural al societă ții postindustriale, computerizate .
Concret, prin informatizarea educa ției se înțelege exploatarea la maxim a avantajelor pe care
tehnologiile moderne le oferă în abordarea didactică a cadrelor didactice.
România se află în prezent în proces de ra ționalizare și restructurare a rețelei școlare, în
scopul cre șterii eficienței sistemului. Cu toate acestea, o mare parte din infrastructura
educa țională continuă să fie depășită și neatrăgătoare și limitează eficacitatea politici lor existente
care vizează îmbunătă țirea calității educației.
În România, o ac țiune la nivel național de informatizare a sistemului educațional a
început în 2001 prin programul Comput erizarea sistemului educa țional – program lansat de
Ministerul Educa ției și Cercetării și susținut de Guvernul României.
Acest program a contribuit la cre șterea accesului studenților și profesorilor la tehnologii
moderne și la Internet prin intermediul unui set de proiecte și activități care vizează
implementarea TIC în educa ția preuniversitară.
Documentul strategic al Guvernului României în care găsim obiectivele dezvoltării TIC
este „Agenda digitală pentru România 2014 -2020 ”, care sus ține infrastructura necesară,
mijloacele de comunicare și, nu în ultimul rând, dezvoltarea c ompeten țelor digitale ale cadrelor
didactice prin formarea ini țială și formarea continuă pentru utilizarea instrumentelor moderne de
predare și evaluare.
Tehnologia și educația reprezintă o combinație excelentă dacă sunt utilizate împreună cu
o motiva ție coerentă și o viziune corectă. Cu ajutorul noilor tehnologii, profesorii, studenții și
părin ții au la dispoziție o varietate de instrumente de învățare. Iată câteva dintre modalitățile prin
care tehnologia poate contribui la îmbunătă țirea performanței educa ționale:
– Profesorii pot colabora pentru a -și împăr tăși ideile și resursele online – pot comunica
instantaneu cu ceilal ți profesori din întreaga lume, pot răspunde la deficiențele muncii lor,
pot rafina metodologic și pot oferi studenților conținut de actual itate;

43
– Elevii pot dezvolta abilită ți de cercetar e valoroase la o vârstă fragedă – tehnologia le oferă
acces imediat la o abunden ță de informații de calitate, o accelerare fără precedent a
învățării;
– Elevii și profesorii au acces l a o vastă colec ție de mater iale- pe internet, pe care profesorii
și studenții le pot utiliza, există o mulțime de site -uri bogate și credibile; Internetul oferă,
de asemenea, o varietate de cuno ștințe și nu limitează studenții la opinia unei singure
persoane;
– Învățarea online este a cum o op țiune la fel de credibilă – interac țiunea față în față este
imensă, în special în clasele mici, dar unii studen ți lucrează mai bine atunci când pot
progresa în propriul ritm; educa ția online este acum acreditată, schimbând modul în care
vedem educa ția în general.

3.2. Obiective
Prin structurarea chestionarului de bază, studiul î și propune să realizeze câteva puncte
cheie pentru o în țelegere completă a nivelului culturii privind tehnologia modernă a elevilor de
liceu și a studenților.
Pentru a în țelege factorii care influen țează nivelul cunoașterii în domeniu ș i modul în
care un elev sau un student utilizează calculatoare și care sunt preocupările legate de acestea, au
fost luate în considerare mai multe aspecte:
– dacă au un computer la domiciliu sau nu, indiferent dacă folosesc computerul și pentru
cât timp au făcut acest lucru, percep ția proprie a nivelului de cunoștințe IT și a
competen țelor informatice, precum și de unde și de la cine au învățat să lucreze cu
computerul;
– mediul familial – dacă păr inții elevului sau elevului lucrează cu computere și dacă aceștia
sunt un factor care influen țează decizia de a obține o atestare recunoscută la nivel
interna țional care certifică cunoștințe în acest domeniu. Foarte important pentru
dezvoltarea studen ților în general și pentru calculul culturii în parti cular este sistemul
educa țional – modul în care copiii percep organizarea cursurilor, ce profesori le solicită să
utilizeze computerele și pentru ce discipline ar dori să le folosească și, nu în ultimul rând,
relația dintre ele v și profesor.

44
3.3. E șantion
Pentru realizarea acestei lucrări am creat o e șantionare strati ficată pe criteriul nivelului de
studii într -o popula ție de 1 00 de subiec ți.

Figura 3.1. Nivelul studiilor

45
Instrumente de cercetare

Pentru acest studiu am construit u n chestionar format din 15 întrebări. Am folosit
întrebări închise (Da / Nu) și întrebări cu răspunsuri diferite.

3.4. Analiza și interpretarea datelor

Datele ob ținute au fost prelucrate cantitativ, pe baza frecvenței de scurtă durată, prin
analiza indiv iduală a fiecărui element.
Studiul a arătat că 80% dintre copii au un computer la domiciliu, în timp ce 20% dintre
aceștia au răspuns că nu au computer acasă.

Figura 3.2 Responden ți cu sau fără PC la domiciliu

46
Nu este surprinzător faptul că 46,4% dintre subi ecți folosesc computerul suficient de bine, iar
26,8% consideră că sunt mul țumiți de cunoștințele pe care le au în domeniu. Întrucât utilizarea
extinsă a computerelor va duce la un anumit grad de confort în această privin ță, majoritatea
studen ților sunt în crezători în propriile abilită ți. Foarte puțini dintre participanții la studiu
(13,4%) consideră că au un nivel nesatisfăcător de cuno ștințe și competențe informatice.

Figura 3.3. Știi să utilizezi calculatorul?

47
În figura 3.4, putem observa că m ai mult de jumătate dintre subiec ți folosesc com puterul
de mai mult de 5 ani (52 ,7%). Ceilal ți subiecți au folosit calculatorul pentru o perioadă mai
scurtă de timp. Numărul elevilor de liceu care utilizează calculatorul de mai mult de 5 ani
(62,50%) este mai mare decât cel al studen ților (42,9%).

Figura 3.4. De cât timp utilizezi calculatorul?

48
Mai mult de 50% dintre elevi (63,33%) admit că au învă țat să folosească computerul
acasă. Faptul că au deja un computer la domiciliu este deosebit de important, dar chiar mai
important este familia, în special în situa ția în care ceilalți membri ai familiei folosesc de
asemenea calculatorul. (Figura 3.5).

Figura 3.5. Unde ai învă țat să folose ști calculatorul?

49
Este interesant să analizăm ceea ce în țelege fiecare individ, prin ,,a ști” să folosească
computerul. În cazul în care calculatorul este utilizat la școală pentru cursuri și alte activități de
predare a activită ților, timpul liber al elevilor reflectă cel mai bine ceea ce înțeleg prin cunoașterea
folosirii calculatorului.
Devine evident că responden ții petrec mult timp pe computer, scufundați în lumea virtuală și nu
numai, astfel:
– 26,8% dintre subiec ți folosesc calculatorul pentru jocuri;
– tot atâ ți(26,8%), folosesc cal culatorul pentru a căuta diverse informa ții pe internet;
– un procent destul de mare (32,59%), utilizează calculatorul pentru a comunica în mediul virtual, pe chat;
– 6,7% dintre ace știa ascultă muzică;
– iar cei mai mari vizionează și filme, un procent de 14,29%.

Figur a 3.6. Pentru ce anume utilizezi calculatorul?

50
Putem observa că atât elevii, cât și studenții care au fost cercetați în acest studiu au acces
la calculatorul școlii, în special în orele de curs. Dar sunt, de asemenea, elevi care nu au acces la
computer (6,25%) și, de asemenea, studenți care, din diverse motive, nu au acces la calculatoare
(7,14%). (Figura 3.7).

Figura 3.7. La cursuri ai acces la calculator?

51
Având în vedere cele de mai jos, nu este deloc plăcut faptul că to ți respondenții
chestiona ți au cel puțin o oră / săptămână de studiu în laboratorul IT. Răspunsurile subiecților
luând în considerare nivelul de studii au fost:
– 50% dintre elevi au acces la calculatoare de 2 ori pe săptămână, iar studenti doar 42,86% au
acces la calculatoare de 2 ori pe săptămână;
– 43,75% dintre elevi au declarat că folosesc calculatoarele școlare o dată pe săptămână, în timp
ce 42,86% dintre studen ți au confirmat aceea și frecvență. (Figura 3.8).

Figura 3.8. De câte o ri pe săptămână?

52
În prezent, elevii folosesc computerul în clasă pentru a studia mai multe discipline, și
anume:
– o parte din elevii de liceu folosesc calculatorul pentru cursuri de informatică (81,25%), în timp
ce studen ții folosesc calculatorul pe ntru cursuri de statistică (92,96%), dar și pentru informatică
(7,14%).
– 18,75% dintre elevii de liceu au răspuns că utilizează calculatorul și la alte discipline (Figura
3.9).

Figur a 3.9. La ce discipline folose ști efectiv calculatorul?

53
Majoritatea subiec ților chestionați au răspuns că petrec între 2 -5 ore pe computer (60%),
26% dintre subiec ți au răspuns că folosesc computerul între 6 -8 ore / zi, iar 26,7% au răspuns că
nu utilizează computerul în fiecare zi.
Vedem că elevii folosesc calculatorul mai mult de două ore pe zi într -un procent mai mare
(68,75%) decât studen ții (50%). (Figura 3.10)

Figura 3.10. Cât timp petrec i zilnic în fa ța calculatorului?

54
Orele petrecute în fa ța calculatorului nu implică automat o bună cunoaștere a utilizării
relevante și eficiente a acestora. Întrebați despre cât de bine știu cum să folosească computerul,
majoritatea covâr șitoare declară că gradul este mai mult decât satisfăcător.
Surpriza este dezvăluită atunci când subiec ții (atât elevii cât și studenții) sunt întrebați care sunt
programele pe care le consideră că știu să le folosească la un nivel mediu. Găsim că, dintre toți
acești tineri fani pe Internet și chat, jocuri și filme, doar 30% consideră că știu să lucreze cu
Windows la nivel mediu, 43,3% știu să lucreze cu Office și 20% știu cum să lucreze cu Windows
utiliza ți bine Internetul. (Figura 3.11).

Figura 3.11. Ce programe consideri că le cuno ști la nivel mediu?

55
Când au fost întreba ți dacă activitatea prelungită din fața computerului p oate avea efecte
adverse asupra sănătă ții, până la 60% o confirmă, în timp ce 40% au răspuns că nu pot fi afectați
în vre -un fel de calculator. (Figura 3.12).
Din cauza lipsei de informa ții, toți subiecții intervievați au răspuns că ar dori să urmeze
cursu ri în domeniu, pentru o mai bună cunoa ștere a calculatorului.
Dependen ța de computere a determinat majoritatea subiecților investigați să spună că nu
ar putea să renun țe la folosirea unui computer, deoarece a devenit o parte din viața lor (83,33%).
Dar au existat și subiecți care au răspuns că pentru ei computerele nu ocupă primul loc și că ar
putea renun ța la utilizarea acestora (16,67%).
Fie că este corect sau nu, familia ar trebui să urmărească mai atent ce se întâmplă cu
tânărul în acele ore multe petre cute în fa ța monitorului computerului; să insiste mai mult la
studiu, acordând aten ție faptului că, la această vârstă, copiii sunt încă dependenți de părinți (atât
din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere emoțional, îndrumarea parentală și
dorin țele părinților întotdeauna cântărind considerabil în alegerile pe care le fac adolescenții).
Este responsabilitatea părin ților să îi direcționeze spre cursuri de specialitate și certificări
recunoscute pentru a le adăuga la cuno ștințele lor de calcu lator.
Este clar că jocurile și activitățile de calculator joacă, în general, un rol foarte important
în via ța tinerilor. Educația lor este astfel formată prin intermediul internetului și chat -urilor,
aproape deloc controlată de părin ți, de școală sau de a utorită țile competente – ca și în alte țări
există studii și programe speciale pentru monitorizarea și controlul accesului la internet și joc
pentru minori.

Figura 3.12. Folosit în mod excesiv, c alculatorul poate avea efecte negative asupra sănătă ții?

56
La întrebarea “V -ați dori să se utilizeze calculatorul la toate materiile?”, un num ăr foarte
mare de subiec ți au răspuns afirmativ(92.5%), în timp ce doar 7.5% au răspuns negativ. Ceea ce
înseamnă că utilizarea calculatorului la orele de curs ar ajuta la procesul de predare -învățare.

Figura 3.13. Ți-ai dori să se utilizeze calculatorul la toate materiile?

57

CONCLUZII

Educația trebuie să se adapteze și să s e reînnoiască în mod constant pentru a fi
compatibilă cu lumea dominată de tehnologie în care trăim. A avut loc o dezbatere aprinsă
asupra introducerii tehnologiei informa ției și comunica țiilor (TIC) în procesul educa țional. TIC,
în special în predarea lim bilor străine, a devenit centrul aten ției cercetătorilor în ultimele două
decenii.
Tehnologia informa ției și comunica țiilor (TIC) a schimbat multe aspecte ale modului în
care trăim. În ultimii douăzeci de ani, vârsta tehnologiei digitale a avut un impact asupra
strategiilor de predare și învățare utilizate în educa ție.
Copiii de vârstă foarte fragedă dobândesc cuno ștințe și deprinderi într -un mod mult mai
diferit de cel folosit în trecut. Acesta este motivul pentru care profesorii de limbi străine ar tre bui
să integreze TIC în mediul educa țional al institu țiilor lor.
În plus, trecerea de la abordarea tradi țională orientată spre profesori, instruirea bazată pe
cursuri la mediul modern de învă țare centrată pe cursan ți poate fi realizată numai prin
schimbare a rolurilor pe care trebuie să le asume profesorul în clasă.
Importanța noului rol al profesorului este legată de faptul că trebuie să gândească și să
elaboreze strategii eficiente de predare și resurse de predare și învățare adaptate la nivelul de
compet ență al grupului de elevi cu care lucrează. Singurul mijloc prin care aceste strategii și
resurse pot fi eficiente este combinarea abordărilor pedagogice și a expertizei didactice cu
beneficiile tehnologiei noii ere. Învă țarea limbilor străine este îmbunăt ățită prin folosirea TIC și,
de fapt, nu trebuie concepută nici o clasă de limbi străine în zilele noastre fără utilizarea unei
anumite tehnologii.
Învățământul asistat de calculator (CAL) este considerat o metodă modernă de predare,
dar nu este utilizat p e scară largă de către profesori din cauza lipsei de tehnologie și a software –
urilor educa ționale adecvate în școli; sau lipsa cuno ștințelor profesorilor privind metodologia și
utilizarea calculatorului. Pentru a selecta cel mai eficient software educa țional pentru clasa lor,
profesorii ar trebui să știe care sunt cele mai importante caracteristici ale software -urilor
educaționale.

58
Această lucrare prezintă o cercetare calitativă privind ceea ce profesorii în serviciu
consideră important la alegerea softwar e-ului educa țional; și modul în care acestea utilizează
aceste caracteristici în lec țiile electronice dezvoltate de ace știa.
Au fost analizate răspunsurile profesorilor cu privire la caracteristicile importante ale
unui software educa țional bun și lecțiile electronice făcute de ace știa. Rezultatele arată că, de și
dacă majoritatea cadrelor didactice știu cum ar trebui să fie un bun software educa țional, mul ți
dintre ei nu pot integra aceste caracteristici în lec țiile lor electronice din cauza lipsei de
cunoștințe informatice sau a timpului insuficient alocat pentru dezvoltarea acestei lec ții.
Rezultatele subliniază importan ța organizării de cursuri de formare practică pentru CAL.
Învățământul asistat de calculator (CAL) este considerat o metodă de predare mo dernă,
este atractiv pentru elevi și este, de asemenea, promovat de autorită țile din învă țământ.
Licențele CAL nu sunt utilizate pe scară largă de către profesori, deoarece lipsa
tehnologiei și a software -urilor educa ționale adecvate în școli; sau lipsa c unoștințelor
profesorilor privind metodologia și utilizarea.
CAL nu este o metodă miraculoasă, care ob ține întotdeauna rezultate foarte bune; dacă
nu este utilizat corect, poate fi mai pu țin eficient decât metodele tradi ționale. Astfel, este
important ca profesorii să stăpânească metodologia de a folosi diferite resursele informatice din
sala de clasă.
O resursă, care este mai larg utilizată, este software -ul educa țional (sau lec ție
electronică). Atunci când utiliza ți un program educa țional în sala de clas ă, primul pas important
este selectarea celei mai potrivite. Astfel, profesorii ar trebui să știe, care sunt cele mai
importante caracteristici ale unui software educa țional.
De asemenea, profesorii trebuie să știe ce software se potrive ște claselor lor și cum să
integreze acel software în procesul de predare / învă țare. Este util ca profesorii să poată dezvolta
lecții electronice simple pentru clasă, deoarece nu toate disciplinele școlare sunt bine acoperite
de programe educa ționale sau soft -urile existen te nu sunt adecvate pentru fiecare clasă.
Profesorii români poten țiali sunt, în general, echipa ți cu cuno ștințele, abilită țile și
încrederea necesare pentru utilizarea calculatoarelor în educa ție și sunt dispu și să utilizeze TIC
în predare.
Profesorii con tinuă să nu beneficieze de competen țe metodologice și de încredere în
utilizarea resurselor informatice în educa ție, chiar dacă aproximativ 62% dintre ace știa au
participat la diferite cursuri TIC.

59
Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că aceste cu rsuri eviden țiază, de obicei,
aspectele tehnice ale utilizării TIC.
Există multe criterii pe care trebuie să le satisfacă un software educa țional bun. Primul
contact cu care utilizatorul are un software este designul. Este esen țial ca lec ția electronică să
aibă un design plăcut și atractiv din punct de vedere estetic.
Acest design implică alegerea adecvată a culorilor și a navigării u șoare. În ceea ce
privește utilizarea diferitelor culori, fundalul și culoarea textului ar trebui alese cu grijă, pentru a
asigura o lizibilitate u șoară a textului.
Pentru o utilizare u șoară a programului, butoanele de navigare ar trebui să fie vizibile;
acestea trebuie să fie în acela și loc pe fiecare ecran, iar scopul fiecărui buton trebuie să fie clar.
Lecțiile electronice ar putea utiliza diferite tipuri de materiale media. Cele mai utilizate
medii sunt imaginile, care trebuie să fie simple, astfel încât imaginile grafice sunt cele mai
preferate.
De asemenea, s -ar putea utiliza videoclipuri, anima ții, simulări, deoarece ac este mijloace
ar putea prezenta mai bine un fenomen decât imaginile. Varietatea tipurilor de media dintr -un
software educa țional ar putea fi atractivă pentru elevi, însă unele platforme nu suportă diferite
tipuri de media.
De asemenea, este important ca m aterialele folosite să ajute la învă țare și să nu distragă
atenția elevilor din con ținutul acestora. De exemplu, o anima ție ar putea fi interesantă pentru un
elev, ar putea să -i atragă aten ția (ca film de anima ție), dar ar trebui proiectată corespunzător
pentru a contribui la în țelegerea unui anumit fenomen.
Conținutul trebuie să fie adaptat cuno ștințelor și nivelului cognitiv al utilizatorilor țintă,
ar trebui să fie corect și științific și să fie procesat corect prin abordare didactică. Principiile
învățării programate, ca pa și mici, feedback iminent, reac ție activă de învă țare ar trebui
implementate în lec ția electronică.
Astfel, con ținutul teoretic ar trebui împăr țit în părți mai mici, după ce fiecare dintre
aceste păr ți ar trebui să includă o modalita te de autoevaluare (adică unele întrebări / sarcini care
pot fi evaluate de programul de calculator) pentru ca elevii să primească feedback imediat cu
privire la rezultatele învă țării.
Tipul întrebărilor este de asemenea important, ele trebuie să fie de t ip diferit, abordând
diferite nivele cognitive. Într -un software educa țional, cele mai multe dintre elementele de tipul
răspuns -răspuns pot fi evaluate de program.

60
În cazul unui element cu mai multe op țiuni este important ca răspunsurile incorecte să fie
alegeri plauzibile, care au rolul de a devira acei elevi care nu sunt siguri de răspunsul corect. De
obicei, testele din programele educa ționale sunt pentru autoevaluare, deci este important ca, în
cazul unui răspuns incorect, elevii să aibă posibilitatea de a -și îmbunătă ți cunoștințele sau
competen țele, adică ei primesc explica ții sau pot reciti o parte a teoriei pentru a fi capabil să
răspundă corect.
Învățarea tradi țională rămâne cea mai utilizată metodă de instruire. Cu toate acestea,
numărul de sisteme alternative este în continuă cre ștere. În loc să alegem între diferitele tipuri de
sisteme de învă țare, este mai bine să folosim un sistem mixt combinând diferite tipuri de
învățare și oferind suport pentru învă țarea sincronă și asincronă.
Diferențele di ntre abilită țile elevilor ridică nevoia unei metode de instruire
complementară procesului de învă țământ cu prezen ță la cursuri. O astfel de metodă cu caracter
de complementaritate este utilizarea unei platforme educa ționale. În cadrul clasei, elevii
frecve ntează acelea și cursuri și seminarii, dar capacitatea lor de a în țelege și de a ob ține
informațiile predate variază de la un elev la altul.
Procesul educa țional specific învă țării cu prezen ță în campus s -a dezvoltat în jurul clasei,
a institutelor de învă țare și a instructorilor. Instrumentele principale folosite sunt tabletele, căr țile
sau alte materiale tipărite. Pentru a realiza acest tip de proces educa țional, elevii și instructorii
trebuie să fie prezen ți în același loc în acela și timp.
Tehnologiile utilizate pentru comunicare oferă, de asemenea, suport pentru procesul de
instruire. Pe baza acestui fapt, putem clasifica instruirea în func ție de implicarea directă, în timp
real sau indirect a actorilor implica ți.
În funcție de variabilele de timp și spațiu, există trei tipuri de instruc țiuni: instruc țiunea
depinde de variabila de timp și spațiu, reprezentată de instruirea în clasă specifică învă țării
tradiționale; instruirea dependentă numai de variabila de timp, cunoscută și ca instruire sincronă,
care poate fi desfă șurată atât în clasă, în timpul învă țământului tradi țional cu prezen ță în
campus, fie la distan ță, atunci când elevii se află în pozi ții geografice diferite, dar trebuie să fie
prezenți la în acela și timp în fa ța unui sistem de videoconfe rințe sau conectat la o platformă
educațională sau la o sesiune de chat; instruire independentă de variabilele de timp și spațiu, care
oferă flexibilitate actorilor implica ți în procesul educa țional, indiferent de rolul lor.

61
Acest tip de instruire se face ca o instruc țiune de învă țare la distan ță prin intermediul
internetului, utilizând diferite suporturi educa ționale cum ar fi înregistrări audio, clipuri video,
poștă electronică, forumuri de discu ții și indicații scrise sub formă de text, reprezentări gra fice
sau imagini.
O astfel de instruire definită, reprezentată ca instruc țiune asincronă, a revolu ționat
procesul educa țional deoarece poate fi realizat la cerere în orice moment, indiferent de loca ția
actorilor implica ți.
Pentru a realiza cu succes proc esul de instruire la distan ță, instruc țiunea dependentă
numai de variabila de timp ar trebui combinată cu instruc țiunea independentă atât pe variabilele
de timp cât și pe spațiu. Astfel instruc țiunile sincrone și instrucțiunile asincrone ar trebui
amesteca te, iar cele două tipuri de instruc țiuni ar trebui considerate ca mijloace complementare
de instruire la distan ță.
Atunci când se utilizează platforma educa țională în cadrul învă țării tradiționale, se
creează un amestec între facilită țile oferite de instru cțiunea tradi țională și cele oferite de instruire
prin intermediul platformei.
Combinația dintre cele două metode de instruire este cunoscută în literatură ca învă țare
mixtă (învă țare combinată sau mixtă). Învă țarea combinată urmăre ște să ofere instructor ilor și
studenților un mediu în care procesul de instruire este cât mai eficient posibil. Procesul de
instruire ideal este cel în care elevii frecventează cursuri în clasă, rezolvă exerci ții și primesc
feedback imediat de la instructor.
În cadrul activită ților de grup, elevii pot învă ța unii de la al ții folosind diferite metode de
comunicare text, audio și / sau video în timp real, oferite de platforma colaborativă de instruire
asistată. Ele pot, de asemenea, să clarifice diferitele no țiuni pe care nu le -au înțeles foarte bine
din cursul profesorului sau din studiul individual.
Această metodă, cunoscută sub numele de învă țare vicarială, permite învă țarea prin
observarea celorlal ți. Învățarea vicarială reprezintă procesul de învă țare în care studentul are un
rol pasiv și nu interac ționează cu al ți studenți sau cu profesorul. El înva ță observând pur și
simplu activită țile, discursurile sau interac țiunile celorlal ți studenți cu profesorii.
Folosirea calculatoarelor în cursuri ter țiare conduce la schimbarea pro cesului de învă țare
prin observarea învă țării vicariale suportate de calculator – CSVL.

62

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

 Alboaie, L. & Buraga, S. (2006). Web Services. Basic concepts and implementations,
POLIROM Publishing House.
 Balaure, V. (coordinator) (20 02). Marketing. Second Edition, Uranus Publishing House.
 Brewer, J. & EOWG, Participants (2005). Online Overview of the Web Accessibility
Initiative. Developing Guidelines for Accessibility. Sursa: http://www.w3.org/Talks/WAI –
Intro/Overview.html
 Brewer, J. (2005). How People with Disabilities Use the Web. Working – Group Internal
Draft. Sursa: http://www.w3.org/WAI/EO/Drafts/PWD -Use-Web/.
 Brut, M. (2006). E -learning tools. Modern teacher’s guide, Ia și, Editura Polirom.
 Buraga, S. (2002). Creating Websites. D esign and functionality, Ia și: Editura Polirom.
 Clark, R., & Mayer, R. (2008). E -learning and the science of instruction. (2nd ed.). San
Francisco: John Wiley and Sons, (Chapter 1).
 Cucoș, C. (2006). Pedagogie. Ia și: Editura Polirom.
 Isăilă, N., & Smeurea nu, I. (2010). The accessibility of information in computer assisted
learning process for persons with disabilities.
 Isilă, N. (2008). Standards in e -learning. Metalurgia, 60 (no. 1 Special Issue), 120 -122.
 Isilă, N. (2009). Web services. Metalurgia Intern ational, XIV (no.5 Special Issue), 25 -28.
 Istrate, Olimpius. (2000) Educația la distanță. Proiectarea materialelor. (Distance
education. The design of materials) Botoșani: Agata, 2000.
 Kozma, Robert B. (2005) National Policies that Connect ICT -based Educat ion Reform to
Economic and Social Development. cHuman Technology, SRI International, University of
Jyväskylä. (Online: http://www.humantechnology.jyu.fi/articles/volume1/2005/k ozma.pdf) .
 Nicolau, I. (2008). The role of strategic planning in marketing. International Conference
“Present and perspectives in developing metropolitan areas in Romania” (conference volume),
341-347.

63
 Scheuermann F. & Francesc Pedro (ed.). (2009) Assessi ng the effects of ICT in
education. Indocators, criteria and benchmarks for international comparisons. Luxembourg:
European Commission JRC/ OECD.
 Smeureanu, I., Reveiu, A., & Dârdal, M. (2006). Educational Technologies Based on
Software Components. Informa tica Economic, 3 (39),40 -43.
 Smeureanu, I., & Isaila, N. (2010). Software for access of persons with disabilities to
scientific content, Revista Român de Interaciune Om -Calculator, 3, 11 -14.
 Vasilache, D. (2008). E -Government. An introduction. Cluj Napoca: Ed. Casa Cii de tiin.
 Vlada, M., & Jugureanu, R. (2007). E -Learning Technologies – achievement and
perspectives. The 3rd International Scientific Conference “E -learning and software for
education” (ELSE 2007): Carol I UNAP Bucharest, Romania, 1 – 14.

***The use of ICT to support innovation and lifelong learning for all – A report on progress.
Commission Staff Working Document, ((2008) Commission of the European Communities,
Brussels. Online: www.europa.eu/raport/press/
*** (2009) Intel Corp. Positive ben efits of eLearning. White Paper. Intel World Ahead
Program: Education. Conole, G. & M. Oliver (ed.) (2007) Contemporary perspectives in E –
learning research. London: Routledge. European Commission, Directorate -General for Education
and Culture. (2000) Basic Indicators on the Incorporation of ICT into European Education
Systems. Facts and figures. 2000/01 Annual Report.
*** Institute for Higher Education Policy. (1999) What’s the Difference?A Review of
Contemporary Research on the Effectiveness of Distance Le arning in Higher Education. [online]
http://www.ihep.com. International Communication Union. (2010) Measuring Information
Society 2010. Geneva: ITU -D.
***Organization for Economic Co -operation and Development. (2009) Education Today:
The OECD Perspective. OECD.
*** Proceedings of the 4th European Computing Conference (ECC’10): POLITEHNICA
University Bucharest, Romania, 139 – 142.

64
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Almă șan, Beatrice, 2014, Didactici TIC, suport curs pentru MASTER TICE ;
2. Adăscăliței, A.,2007, Instruir ea asistată de calculator, Editura Polirom Iași ;
3. Călin, M.,1995, Procesul instructiv -educativ. Instruirea școlară (analiza
multireferențială ), București, E.D.P.,
4. Cerghit,I.,1980,Metode de învățământ, Ediția a II a, EDP,București;
5. Chis,V.,1998, Demersuri d e instruire sub asistența calculatorului,în Educația și dinamica
ei, Editura Tribuna Învățământului, București ;
6. Iucu,R.,2001, Instruireascolar ă, Editura Polirom Iași ;
7. Maria Montessori, 1991, Copilul, ființădivinădarneînțeleasă, pag.47,C.E.D.C;
8. Michaela Log ofătu, 2007, Utilizare PC și Internet, București ; Ministerul Educațieiși
Cercetării. Proiectul pentru Învățământul Rural ;
9. Michaela Lo gofătu, 2008, Instruire asistată de calculator, București ;
MinisterulEduca țieișiCercetării. Proiectul pentru Învăț ământul Rural ;
10. Michaela Lo gofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păușan,2003,
Tehnologia Informației și a Comunicațiilor în școala modernă, Editura Credis, București.
11. Miron Ionescu, Ioan Radu, 2004, Didactica modernă, Editura Dacia, C luj Napoca.
12. RomițăIucu, Marin Manolescu, 2004, Elemente de padagogie, Editura Credis, București.
13. Logofătu Bogdan,2013,2014,2015, Sisteme informatice pentru comunicare și
management educațional. Curs online pentru master TICE.
14. Logofătu Bogdan,2013,2014,2015, (e Learning ) curs on -line pentru master TICE,
15. Logofătu Bogdan, 2013, Tehnologii informatice în managementul educațional (support
on-line) – Master Management Educațional.
16.Logofatu Michaela, Invățământul la d istanță, alternativă educațională, master TICE, suport
online 2013 -2017;
17. Logofatu Michaela, Proiectarea, implementarea și managementul învățământului la
distanță,master TICE, suport online 2010 – 2017;

65
ANEXĂ
STUDIU DE CAZ PRIVIND OPINIILE ELEVIL OR ȘI STUDENȚILOR CU PRIVIRE
LA ÎNVĂ ȚAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR

Acest chestionar este realizat pentru a ne da seama de cum percep elevii si studen ții noile
tehnologii ce se doresc a fi utilizate cât mai des la orele de curs.

1. Nivelul de studii la car e ești înscris in prezent este:
Liceu
Facultate

2. De ții calculator la domiciliu?
Da
Nu

3. Știi să utilizezi calculatorul?
Foarte bine
Bine
Satisfăcător
Nu pot aprecia

4. De cât timp utilizezi calculatorul?
1 an
2 ani
3-5 ani
Mai mult de 5 ani

5. Un de ai învă țat să utilizezi calculatorul?
Prieteni
Acasă
La școală

6. Pentru ce folose ști calculatorul?
Internet
Chat
Filme
Muzică
jocuri

7. La cursuri ai acces la calculator?
Da
Nu

8. Dacă da, de câte ori pe săptămână?
O dată
De două ori

66
9. La ce discipline folose ști efectiv calculatorul?
Informatică
Statistică
Alte discipline

10. Cât timp petreci zilnic în fa ța calculatorului?
Mai pu țin de 2 ore
Între 2 și 5 ore
Între 6 și 8 ore
Nu folosesc zilnic

11. Ce programe consideri că le utilizezi la n ivel mediu?
Office
Windows
Linux
Internet
Rețele

12. Din punctul tău de vedere, utilizarea calculatorului în mod excesiv poate avea efecte negative
asupra sănătă ții?
Da
Nu

13. Ți-ai dori să utilizezi calculatorul la toate materiile?
Da
Nu