FACILITAREA ACCESUL UI PE PIA ȚA MUNCII A POPULA ȚIEI DE ETNIE ROMĂ DIN ROMÂNIA Coordonator: Conf. univ.dr. NIȚĂ DORINA Absolventă: MUSCĂ (GRANA)… [611677]

2UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
MASTER
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

DISERTAȚIE

Coordonator:
Conf. univ.dr. NIȚĂ DORINA

Absolventă:
MUSCĂ (GRANA) CRISTINA ELENA

Petroșani
2020

3UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
MASTER
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

FACILITAREA ACCESUL UI PE PIA ȚA
MUNCII A POPULA ȚIEI DE ETNIE
ROMĂ DIN ROMÂNIA

Coordonator:
Conf. univ.dr. NIȚĂ DORINA

Absolventă:
MUSCĂ (GRANA) CRISTINA ELENA

Petroșani
2020

4CUPRINS

1. EXCLUZIUNE ȘI MARGINALIZARE SOCIALĂ ……………………………
1.1. Conceptualizare …………………………………………………………..
1.2. Grupuri vulnerabile în fa ța excluderii și marginalizării sociale ………….
1.3. Mecanisme institu ționale și de reglementare a excluziunii și
margin alizării sociale ……………………………………………………..
5
5
7

11
2. PERCEP ȚIA DISCRIMINĂRII ROMILOR PE PIAȚA MUNCII ………… …
2.1. Romii – minoritate etnică …………………………………………… ……
2.2. Percep ția față de romi în relația cu piața muncii …………… …………………
2.3. Calificări/meserii "caracteristice" popula ției rome ………………………
17
17
23
25
3. MĂSURI, ACȚIUNI ȘI INSTRUMENTE DE INTEGRARE PE PIA ȚA
MUNCII A P ERSOANELOR DE ETNIE ROMĂ …………………………… ……
3.1. Documente programatice și acțiuni ale Uniunii Europene ………………
3.2. Inițiative la nivel na țional vizând incluziunea pe piața muncii a
popula ției rome …………………………………………. …………………..
3.3. Stu diu de caz: Proiectul BAHTALO ! Împreună combatem sărăcia și
discrimin area ………………………………………… ……………………………………..

31
31

34

40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………………… …………….
48
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… ……………. 51

5Capitolul 1.
EXCLUZIUNE ȘI MARGINALIZARE SOCIALĂ

1.1. Conceptualizare
Excluziunea socială poate fi privită drept lipsa integrării sau integrare precară pe
piața muncii sau în sistemul educațional. Excluziunea socială poate fi definită drept
circumstan țele în care oamenii sunt împiedica ți să participe deplin la viața socială,
economică și civilă.
Se poate vorbi despre excluziune socială în cazul indivizilor al căror venit sau alte
resurse (personale, familiale, sociale, culturale) sunt atât de inadecvate încât îi exclud de la
un standard de via ță sau și o calitate a vieții considerate acceptabile la nivelul societă ții în
care ace știa trăiesc. O persoană este considerată exclusă dacă ea este rezidentă a unei
societă ți, dar din cauza unor motive independente de controlul lor, nu pot participa la
activită țile normale în calitate de cetățeni ai societății.
Incluziunea socială poate fi, la rândul ei definită drept procesul prin care se asigură
că persoanele confruntate cu riscul sărăciei și al excluziunii dobând esc oportunită țile și
resursele necesare pentru a participa pe deplin la via ța economică, socială și culturală și se
bucură de un standard de via ță și bunăstare considerat normal în societate în care locuiesc.
Incluziunea socială asigură participarea spor ită a acestor persoane la luarea deciziilor ce le
afectează via ța, precum și accesul la drepturile lor fundamentale1.
Dacă se au în vedere defini țiile celor două concepte – cel de excluziune socială,
respectiv cel de incluziune socială, se observă că aces tea sunt antonime, în sensul că
prevenirea și combaterea excluziunii sociale se realizează printr -un proces de incluziune
socială, prin care se înțelege setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile
protecției sociale, ocupării forței de muncă , locuirii, educației, sănătății, informării –
comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii
sociale.
Marginalizarea socială are două definiții complementare. Prima este și cea mai
cuprinzătoare: „ poziția so cială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces

1***, H.G. nr.1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României privind incluziunea socială a
cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 -2020 , publicată în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 6 bis/4.01.2012

6limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității,
manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață”2. Cea de -a doua
definiție p revede că „excluziunea sau marginalizarea socială este situația în care se află
persoanele care se confruntă cu una sau cu un cumul de privațiuni sociale, cum ar fi: lipsa
unui loc de muncă, lipsa unei locuințe sau locuință inadecvată, lipsa accesului la u n sistem
de furnizare a apei potabile, a căldurii sau a energiei electrice, lipsa accesului la educație
sau servicii de sănătate”3.
Lupta împotriva fenomenelor de excluziune și marginalizare social ă este prezentă
la nivelul tuturor statelor , cu precădere î n cele cu un grad de dezvoltare mai scăzut și care
se confruntă cu nivele mai ridicate și mai răspândite ale sărăciei. Principalele ținte urmărite
vizează crearea unei societă ți incluzive în care să li se asigure cetățenilor resursele și
mijloacele pentru o viață demnă. Pentru atingerea acestui obiectiv principalele priorități
identificate constau în:
1. creșterea generală a standardului de viață al populației și stimularea
câștigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și pr omovarea
politicilo r incluzive
2. facilitarea accesului cetățenilor, și în special al grupurilor dezavantajate la
resurse, drepturi și servicii
3. îmbunătățirea condițiilor de viață a populației de etnie romă.
Lupta împotriva excluziunii sociale se bazează pe dezvoltarea de măsuri integrate
având în vedere caracterul multidimensional al fenomenului, ținând cont de aspectele
socioculturale, situația de locuire, nivelul de educație, starea de sănătate. În acest context,
în vederea integrării în societate, a categoriilor de per soane vulnerabile cu risc de
excluziune socială se are în vedere dezvoltarea programelor de formare profesională în
complementaritate cu acordarea de prestații și servicii sociale, precum și întărirea
parteneriatelor la nivel local.

2 ***, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale , publ icată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 193 /21.03.2002
3***, Strategia na țională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 20 15 – 2020,
file:///C:/Users/Asus/Downloads/SN%20privind%20Incluziunea%20Social%C4%83%20%C8%99i%20Redu
cerea%20S%C4%83r%C4%83ciei%20 2015 -2020.pdf

71.2. Grupuri vulne rabile în fa ța excluderii și marginalizării sociale
Legislația românească utilizează o varietate de termeni atunci când se referă la
persoane/ grupuri vulnerabile. Actele normative se referă, după caz, la persoane
defavorizate , persoane marginalizate , perso ane excluse social sau supuse riscurilor de
excluziune socială sau persoane vulnerabile .
Având în vedere că discriminarea este una din principalele cauze care generează
sau mențin situațiile de marginalizare, categoria defavorizată este „acea categorie de
persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor
datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de
respingere și marginalizare”4.
Grupurile vulnerabile includ:
 copilul î n situație de risc ridicat: sărăcie, vulnerabilitate la procesele
de dezagregare socială, delincvența juvenilă;
 tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinși în sistemul de
ocrotire a copiilor fără familie;
 persoanele cu handicap;
 persoanele aparțin ând populației de etnie romă aflate în situații de
risc ridicat;
 vârstnicii în situație de risc ridic at și persoanele fără adăpost .
Încadrarea în situațiile de marginalizare sau excludere socială se face cu privire la
persoane, grupuri sau comunități, pe baza unor aspecte variate care se pot suprapune. În
afara aspectelor obiective (lipsa locuinței, lipsa accesului la servicii de sănătate) care pot
genera astfel de situații indiferent de alți factori, pot fi identific ați și factori cum ar fi
apartenența se xuală, etnică, vârsta sau starea de sănătate, care nu reprezintă cauze de
marginalizare decât dacă se suprapun cu alte aspecte obiective.
Analiza persoanelor, grupurilor sau comunităților expuse riscului de excluziune
socială este prioritară pentru identi ficarea măsurilor de incluziune socială, introduse în acte
normative specifice.
Persoanele aflate în sărăcie sunt cele mai expuse riscului de excluziune de pe piața
muncii, lipsei veniturilor adecvate, accesului redus la educație și la sănătate. Conform
studiului efectuat de către Institutul Na țional de Statistică5, În perioada 2014 -2017, rata

4 ***, OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare , republicată, cu
modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 99/8.02.2007
5 INS, Dimensiuni ale incluziunii sociale în Ro mânia în anul 2017, www.insse.ro

8sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor
din anul pentru care se face evaluarea s -a men ṭinut la valori ridica te până în anul 2016
(între 25,1 -25,4%), în anul 2017 însă a scăzut semnificativ (23,6%) . Datele referitoare la
riscul cel mai ridicat de cădere în sărăcie ne indică următoarele aspecte: nivelul de educație
al persoanelor afectate de sărăcie este mai scăzu t, lucrătorii din mediul rural sunt cei mai
expuși excluziunii sociale și sărăcia este mai concentrată în anumite zone geografice.

Grafic ul nr.1. 1.
Evoluția ratei sărăciei și a numărului de persoane sărace , 2014-2017
Sursa: INS, Dimensiuni ale incluziu nii sociale în România în anul 2017, www.insse.ro

Analiza ratei sărăciei pe sexe în perioada 2014 -2017, nu relevă diferen ṭe
semnificative între femei ṣi bărbați. Riscul de sărăcie afectează însă cu intensitate diferită
populația în funcție de grupa de vâr stă, de capacitatea de muncă de care dispune și,
evident, de veniturile dobândite.
Pe întreaga perioadă analizată, cea mai înaltă incidență a sărăciei s -a înregistrat în
rândul copiilor și tinerilor în vârstă de până la 18 ani, circa o treime dintre aceșt ia s-au aflat
sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților. Tendin ṭa perioadei s –
a men ṭinut descrescătoare la această grupă de vârstâ, înregistrându -se o scădere de 5,0
procente fa ṭă de anul anterior, respectiv de 7,1 puncte proce ntuale fa ṭă de începutul
perioadei. Starea de sărăcie în această perioadă s -a men ṭinut la cote ridicate ṣi la tinerii cu
vârste între 18 -24 ani, însă diferen ṭa faṭă de începutul perioadei a fost -2,4 puncte
procentuale. Populația vârstnică (65 ani și peste ) este afectată într -o măsură mai redusă de
sărăcie (1 din 5 dintre ace ṣtia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populației.
În perioada 2014 -2017, rata sărăciei în rândul vârstnicilor a înregistrat o cre ṣtere de 4,3
puncte procentuale.

9Urmăr ind evoluția ratei sărăciei pe sexe și grupe de vârstă în perioada 2014 -2017,
constatăm că acestea au evoluat diferit pe fiecare categorie. Cele mai pronunțate diferențe
pe sexe le întâlnim la grupa 65 de ani și peste, unde în anul 2017, femeile au atins v alori
ale ratei sărăciei cu 11,3 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaților, caracteristică ce
se men ṭine pe întreaga perioadă. Bărbații mai afectați de sărăcie decăt femeile au fost cei
aflați în grupa de vârstă 50 -64 ani (2,1 puncte procentuale). S ărăcia este inegal distribuită
și în profil regional. În anul 2017, rata sărăciei a fost de peste 5 ori mai mare în regiunile
Nord -Est ṣi Sud -Vest Oltenia ṣi de peste 4 ori în regiunile Sud -Est ṣi Sud -Muntenia, decât
în regiunea București -Ilfov.

Figura nr.1.1.
Rata sărăciei pe regiuni de dezvoltare, 2017
Sursa: INS, Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2017, www.insse.ro

În anul 2017, cele mai mari rate ale sărăciei s -au înregistrat în regiunile Nord -Est ṣi
SudVest Oltenia (33,4%) ṣi Su d-Est (29,6%), iar cea mai mică în Bucure ṣti-Ilfov (6,1%).
Din analiza evoluției ratei sărăciei în anul 2017 fa ṭă de 2014, se observă că aproape în toate
regiunile s -au înregistrat scăderi în ultimul an. Cele mai mari scăderi s -au întâlnit în
regiunile Ves t (6,1 puncte procentuale), Sud -Est (4,4 puncte procentuale), Centru (3,1
puncte procentuale) ṣi Nord -Est (2,7 puncte procentuale). Cre ṣteri ale ratei sărăciei în

10perioada analizată s -au înregistrat în regiunea Sud -Vest Oltenia (5,1 puncte procentuale) ṣi
Bucure ṣti-Ilfov (1,3 puncte procentuale).
Tabelul nr.1.1.
Evolu ția ratei sărăciei pe regiuni de dezvoltare, 2014 -2017
Regiunea de dezvoltare 2014 2015 2016 2017
Nord – Est 36,1 35,9 36,1 33,4
Sud – Est 34,0 32,4 31,2 29,6
Sud – Muntenia 25,5 30,6 24,8 24,9
Sud – Vest Oltenia 28,3 32,1 34,2 33,4
Vest 27,5 19,8 25,1 21,4
Nord – Vest 20,4 19,2 17,1 19,0
Centru 20,4 17,8 20,8 17,3
București –Ilfov 4,8 5,9 10,2 6,1
Sursa: INS, Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în anul 2017, www.insse.ro

Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 25,3%) se plasa în anul
2018 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi:
Bulgaria (22,9%), Spania (22,3%), Lituania (21,9%), Letonia (21,8%), Estonia (21,7%) ,
Grecia (21,2%), Italia (20,6%),Croația (19,5%), Portugalia (19,0%). Rate de sărăcie mult
mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Finlanda (11,6%),
Danemarca (11,9%), Olanda (12,7%), Slovacia (12,7), Franța (13,6%), Slovenia (13,9%) ṣi
Austria (14,1%).

Sursa:http://ec.europa.eu/ eurostat/en/web/income -and-living -conditions/data/database

11Distribuția pe sexe a sărăciei în multe state membre are un caracter asemănător cu
cel din România, în sensul că rata de sărăcie a femeilor este mai mare decât a bărbaților.
De exemplu, pe ansamblul Uniunii Europene, rata sărăciei la femei a fost în anul 2016 cu
1,3 puncte procentuale superioară celei a bărbaților (17,9% față de 16,6%). Cele mai mari
diferențe între rata sărăciei femeilor față de rata sărăciei bărbaților se constată în: Estonia
(+4,8 puncte procentuale), Letonia (+4,5 puncte procentuale), Lituania ṣi Slovenia (+2,7
puncte procentuale fiecare), Germania (+2,6 puncte procentuale).

1.3. Mecanisme institu ționale și de reglementare a exclu ziunii și
marginalizării sociale
Pentru prevenirea fenomenului de excluziune și marginalizare socială, la nivel
național, este creat un sistem na țional de asistență socială, a cărui organizare și mecanism
de func ționare este reglementat prin Legea nr. 292/20116. Scopul prezentei reglementări
este de a crea condițiile necesare implementării măsurilor și acțiunilor sociale pentru
garantarea dreptului fiecărei persoane aflate într -o situație de nevoie socială, datorată unor
motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, de a beneficia de servicii sociale și
prestații sociale.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții și măsuri
prin care statul, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, colectivitatea
locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor
temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea
socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.
Asistența so cială, componentă a sistemului național de protecție socială, cuprinde
serviciile sociale și prestațiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților
individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și
promo varea principiilor de coeziune și incluziune socială.
În vederea garantării accesului egal la drepturile prevăzute de legislația în vigoare,
sistemul de asistență socială se întemeiază pe următoarele principii generale:
a) universalitatea , potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistență
socială în condițiile prevăzute de lege;
b) respectarea demnității umane , potrivit căruia fiecărei persoane îi este
garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității;

6 ***, Legea asisten ței sociale nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 905/20.12.2011

12c) solidaritatea socială , potrivit căru ia comunitatea participă la sprijinirea
persoanelor care nu își pot asigura nevoile sociale, pentru menținerea și
întărirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul , potrivit căruia autoritățile administrației publice centrale și
locale, instituțiile de drept p ublic și privat, structurile asociative, precum
și instituțiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării
serviciilor sociale;
e) subsidiaritatea , potrivit căruia, în situația în care persoana sau familia nu
își poate asigura integral nev oile sociale, intervin colectivitatea locală și
structurile ei asociative și, complementar, statul;
f) participarea beneficiarilor , potrivit căruia beneficiarii măsurilor și
acțiunilor de asistență socială contribuie activ la procesul de decizie și
de acor dare a acestora;
g) transparența , potrivit căruia se asigură creșterea gradului de
responsabilitate a administrației publice centrale și locale față de
cetățean, precum și stimularea participării active a beneficiarilor la
procesul de luare a deciziilor;
h) nediscriminare a, potrivit căruia accesul la drepturile de asistență socială
se realizează fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitat e,
origine etnică, limbă, religie , categorie socială, opinie, sex ori orientare
sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie
defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop ori ca efect
restrângerea folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăților fundament ale.
La nivel institu țional, responsabilitatea pentru realizarea incluziunii socială îi revine
Ministerului Muncii și Protecției Sociale însărcinat cu stabilirea strategiei naționale și
sectoriale de dezvoltare în domeniul social, coordonarea și monitoriza rea implementării
acestora, susținerea financiară și tehnică a programelor sociale și exercitarea controlului
asupra acordării serviciilor sociale și prestațiilor sociale. În elaborarea strategiei naționale
și sectoriale, Ministerul Muncii și Protecției So ciale se consultă cu autoritățile publice
centrale și locale care au responsabilități în finanțarea și acordarea serviciilor sociale,
precum și cu reprezentanți ai societății civile cu activități în domeniu.

13În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Mun cii și Protecției Sociale colaborează
cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte instituții
publice și cu organisme de drept privat.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate constitui structuri executive sau
consultative în scopul implementării și monitorizării politicilor sociale, precum și a
programelor de dezvoltare în domeniu.
În vederea realizării rolului său în domeniul asistenței sociale, Ministerul Muncii și
Protec ției Sociale îndeplinește următoarele funcții:
a) de autoritate de stat , prin care se asigură exercitarea controlului aplicării
unitare și respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie , prin care se stabilesc obiectivele și direcțiile prioritare de
dezvoltare a sistemului de asi stență socială, în concordanță cu politicile
sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare , prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și
instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în
domeniul asistenței sociale;
d) de repreze ntare , prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern și extern;
e) de coordonare , prin care se asigură funcționarea unitară și eficientă a
sistemului de asistență socială;
f) de armonizare , prin care se asigură transpunerea r eglementărilor Uniunii
Europene în legislația națională;
g) de administrare , prin care se asigură gestionarea resurselor umane,
materiale și financiare, conform legii;
h) de mediere socială , prin care se asigură soluționarea pe cale amiabilă a
contestațiil or.
În domeniul asistenței sociale, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
îndeplinește următoarele atribuții principale :
a) elaborează politici și programe de dezvoltare unitară în domeniu;
b) stabilește obiectivele prioritare și direcțiile de acțiune ale politicilor din
domeniul asistenței sociale;
c) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice și alte
reglementări privitoare la organizarea, funcționarea și dezvoltarea
sistemului de asistență socială;

14d) inițiază și susține pro iecte-pilot pentru implementarea programelor din
domeniul asistenței sociale;
e) monitorizează și evaluează sistemul de servicii sociale și prestații sociale;
f) finanțează sau, după caz, finanțează în parteneriat programe din domeniul
asistenței sociale;
g) elaborează, propune și monitorizează indicatorii sociali din domeniu;
h) dezvoltă instrumente și metodologii necesare asigurării calității
serviciilor sociale;
i) inițiază și asigură participarea la programe de formare profesională în
domeniu;
j) reglem entează și organizează un sistem unic și coerent de acreditare în
domeniul serviciilor sociale.
Riscul ridicat de excluziune și margina lizare socială cu care se confruntă popula ția
de etnie romă a determinat o concentrare a eforturilor autorită ților în dir ecția sprijinirii
acestei minorită ți etnice. Astfel, î n ultimii ani s -a pus accentul pe dezvoltarea
mecanismelor instituționale de coordonare a politicilor adresate populației de etnie romă
prin crearea Agenției Naționale pentru Romi și a birourilor region ale ale acesteia, a
„mecanismului de dezvoltare durabilă” și a mecanismului de monitorizare a politicilor
publice pentru romi.
Agenția Națională pentru Romi7 este structura guvernamental ă de reprezentare a
romilor î n plan național . Agenția Naț ională pentr u Romi aplic ă, coordonează ,
monitorizează și evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenție social ă,
cuprinse în Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor româ ni aparținând
minorit ății romilor pentru perioada 2012 -2020.
În exerc itarea atribuțiilor sale, Agenția Naț ională pentru Romi inițiază , particip ă și
promovează , împreună cu instituțiile și organizațiile neguvernamentale specializate,
acțiuni , proiecte și programe sectoriale, în scopul îmbună tățirii situației romilor, criteri u
politic de aderare a României la Uniunea European ă. Principalul obiect de activitate al
instituției îl constituie asigurarea complementarității diverselor politici publice pentru romi,
inițiate în plan național și internațional , coordonarea implementării și monitorizarea
acestora.
Totodată, au fost realizate programe naționale și Phare multianuale care au avut ca
scop prevenirea riscului de marginalizare socială a populației r ome, și anume: programe

7 www.anr.gov.ro

15speciale de angajare, de participare la sistemul educați onal, măsuri destinate furnizării
actelor de identitate, etc.
Cu toate acestea, o serie de măsuri mai trebuie întreprinse astfel încât să contribuie
la deplina implementare a Strategiei Guvernului României privind îmbunătățirea situației
romilor, și anume8:
– asigurarea participării copiilor de etnie r omă la forme de educație
preșcolară și la învățământul obligatoriu și vocațional;
– dezvoltarea de programe de formare a mediatorilor sociali și a
formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunitățil e locale unde
trăiește un număr semnificativ de romi;
– continuarea programului național privind soluționarea problemelor legate
de lipsa cărților de identitate și a documentelor de stare civilă;
– stimularea participării femeilor rome în campanii de i nformare și
conștientizare pentru îmbunătățirea accesului la serviciile publice;
– dezvoltarea de oportunități economice și crearea de locuri de muncă
remunerate;
– elaborarea și realizarea unor programe de dezvoltare comunitară, cu accent
pe politici d e locuire, dezvoltarea capacității antreprenoriale a romilor,
precum și revitalizarea meseriilor tradiționale, căutate pe piața muncii;
– promovarea de campanii de conștientizare în vederea combaterii
discriminării și promovării atitudinii pozitive pent ru populația rom ă;
– optimizarea dialogului și cooperării inter -instituționale, la nivel central și
local, între instituțiile care planifică, coordonează și implementează
politici publice pentru romii din România;
– sprijinirea proiectelor de cercetare și educație interculturală.
Indicatorii de monitorizare pentru măsurarea progresului realizat sunt9:
– Creșterea ratei de participare școlară a copii lor din rândul populației de
etnie r omă, în toate ciclurile de învățământ;
– Numărul de persoane de etnie rom ă încadrate pe piața muncii prin
programele de ocupare implementate de ANOFM;
– Creșterea numărului de persoane angajate, și în special a numărul ui de
femei de etnie r omă angajate;

8 ***, Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social , www.anofm.ro
9 ***, idem

16- Creșterea numărului de profesioniști de mediatori sanitari și formatori de
etnie rom ă;
– Eliberarea actelor de identitate pentru 80% din populația romă;
– Numărul de parteneriate strategice încheiate între Agenția Nați onală
pentru Romi, ministerele de resort, instituții, etc. cu responsabilități în
implementarea măsurilor privind incluziunea socială a romilor;
– Numărul de activități/acțiuni, proiecte, programe.
Bineîn țeles că implementarea ace stor priorități nu se poat e face numai prin efortul
autorităților centrale, ci prin implicarea tuturor actorilor și anume: autorități locale,
organizațiile angajatorilor, sindicate, organizații ale societății civile, organizații/asociații
ale beneficiarilor, mediu academic, etc.

17Capitolul 2.
PERCEP ȚIA DISCRIMINĂRII ROMI LOR PE PIA ȚA MUNCII

2.1. Romii – minoritate etnică
Romii sunt cea mai mare minoritate
etnică* din Europa. Ca cetățeni egali UE, se
bucură de aceleași drepturi ca toți ceilalți din
Europa, și ar trebui să li se permită să se bucure
de ele, fără discriminare sau excludere cu care
se confruntă.
Așa cum este cel mai frecvent utilizat în
documentele de politici ale UE și discuții,
termenul de "rom" se referă la o varietate de grupuri de persoan e care se descriu ca fiind
romi, țigani, travellers, Manouches, ashkali, sinti și alte titluri.

* Etnia define ște ac ei indivizi care se consideră sau sunt considera ți de alții ca împărtășind caracteristici
comune care îi diferen țiază de alte colectivități dintr -o societate în cadrul căreia dezvoltă un comportament
distinct. Termenul a fost introdus pentru a stabili o di stincție față de rasă, întrucât, deși un grup etnic poate fi
indentificabil în termeni de trăsături rasiale, el poate împărtă și și alte caracteristici comune precum religia,
ocupa ția, limba sau politica. Grupurile etnice trebuie, de asemenea, distinse de c lasele sociale, din moment ce
apartenen ța transcende stratificarea socioeconomică din interiorul societății, incluzând indivizi care
împărtă șesc (sau sunt percepuți ca împărtășind) caracteristici comune ce depășesc clasa. Evreii din SUA
alcătuiesc un astfe l de grup etnic tipic, întrucât el cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite, clase sociale,
limbi materne, convingeri politice și angajări religioase diferite (de la ortodoxie la ateism), totuși
considerându -se ei în șiși ca împărtășind o identitate ev reiască comună care îi distinge de restul societă ții
americane, fără să -i pună în mod necesar în opozi ție cu aceasta (www.antidiscriminare.ro).

18Romii sunt un grup etnic răspândit în foarte multe zone geografice, cele mai
importante grupuri trăind în Europa Centrală și de Est , în Turcia , în Peninsula Iberică și în
sudul Franței. Importante comunită ți de romi trăiesc de asemenea și în America , în special
în Brazilia , unde romii au fost deporta ți de către guvernul portughez în timpul erei
coloniale. Migra ția etniei rome a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă și
în alte zone ale emisferei vestice10.
Limba romani cuprinde mai multe dialecte, numărul total estimat de vorbitori fiind
de peste două milioane. Numărul total de persoane de etnie romă este cel pu țin de două ori
mai mare (chiar de mai mult de două ori, conform unor estimări). Mul ți romi sunt vorbitori
nativi ai limbii țării în care trăiesc sau ai unei limbi care combină limba romani cu limba
țării lor de rezidență.
După criteriul socio -ocupațional, romii se împart în mai multe neamuri / vițe / nații.
În cultura tradițională a r omilor, noțiunea de neam nu se referă la înrudirea de sânge, ci la
gruparea romilor după următoarele elemente comune: meseria tradițională, structurile de
organizare socială, obiceiurile de familie ș i sărbătorile calendaristice11.
Se apreciază că astăzi sunt aproximativ 10-12 milioane de romi în Europa (din care
6 milioane trăiesc î n UE). Un procent important din a ceștia se confruntă zilnic cu
prejudecă ți, intoleranță, discriminare și excluziune s ocială în viața lor de zi cu zi, atât în
zonele rurale, cât și în cele urbane, trăind în condi ții socio -economice foarte precare – lucru
inacceptabil în Uniunea Europeană a începutului de secol 21.
Discriminarea, excluziunea socială și segregarea cu care se confruntă romii se
intensifică permanent . Ei au acces limitat la educa ția de înaltă calitate, întâmpină dificultăți
în integrarea pe pia ța muncii și, în consecință, au un nivel scăzut de venit și starea lor de
sănătate este precară, ceea ce, la rândul ei, determină o rată ridicată de mortalitate și o
speran ță de viață mai redusă în raport cu persoanele care nu fac parte din această
minorit ate.
Excluziunea romilor provoacă nu numai o suferin ță umană importantă, ci generează
și costuri directe semnificative pentru bugetele publice și costuri indirecte rezultate din
pierderile de productivitate.
În aceste condi ții, măsurile de combatere a exc luziunii romilor trebuie să fie incluse
în cadrul mai amplu al politicilor europene în materie de egalitate, incluziune și creștere și
să optimizeze utilizarea instrumentelor legislative și financiare care se află totodată la
dispozi ția societății în ansam blu. Obiectivele UE de integrare a romilor ar trebui să vizeze,

10 http://ro.wikipedia.org
11 www.disacnetsolutions.net

19în func ție de dimensiunile populației rome, patru domenii esențiale : accesul la educație,
ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe. Obiectivul general este
realizarea unei so cietă ți inclusive și nu a unei noi forme de segregare etnică, orice progres
care poate fi atins în domeniul incluziunii romilor reprezentând, de asemenea, un progres
în direc ția incluziunii tuturor minorităților etnice din UE și invers.
Cu toate că respon sabilitatea principală pentru aceste ac țiuni revine autorităților
publice, aceasta constituie în continuare o provocare, dat fiind că integrarea socială și
economică a romilor este un proces dual, care presupune o schimbare în mentalitatea
majorită ții oame nilor, dar și în mentalitatea membrilor comunității rome.
Mai întâi de toate, statele membre trebuie să se asigure că romii nu fac obiectul
discriminării și că sunt tratați care oricare alți cetățeni ai UE, beneficiind de acces egal la
toate drepturile fun damentale astfel cum sunt consacrate în Carta Drepturilor
Fundamentale a UE. În plus, trebuie luate măsuri pentru a opri ciclul vicios al transmiterii
sărăciei de la o genera ție la alta. În multe state membre, romii reprezintă un procent
important și în cr eștere din populația de vârstă școlară și, prin urmare, din masa forței de
muncă viitoare.
Popula ția romă este tânără: 35,7% dintre romi au mai puți n de 15 ani, comparativ
cu 15,7 % din popula ția totală a UE. Vârsta medie a romilor este de 25 de ani, față de 40 în
UE. Marea majoritate a romilor de vârstă activă nu au educa ția necesară pentru a -și găsi un
loc de muncă bun. Este, prin urmare, esen țial să se investească în educația copiilor romi,
pentru a le permite mai târziu să intre cu succes pe pia ța forțe i de muncă. În statele membre
cu o popula ție romă importantă, acest lucru are deja un impact economic. Conform
estimăril or, în Bulgaria, aproximativ 23 % dintre persoanele nou -intrate pe pia ța forței de
muncă sunt romi, în România procen tul fiind de aproxim ativ 21% .
Un procent important dintre romii care trăiesc în UE sunt resortisan ți ai țărilor terțe
care au re ședința legală în UE. Ei au parte de aceleași condiții aspre de viață ca și mulți
romi care de țin cetățenia UE, trebuind totodată să facă față dific ultăților cu care se
confruntă migran ții veniți din afara UE.
Romii din România
Situa ția romilor din România constituie, f ără îndoial ă, o problem ă de mare
actualitate. Îmbun ătățirea situa ției romilor nu constituie o simpl ă provocare având în
vedere că c omunitatea romă este, al ături de cea maghiar ă, una dintre cele mai importante
minorit ăți din România. Dată fiind ponderea acestei minorit ăți etnice, problemele sale sunt
în aceea și măsură probleme ale majorit ății.

20Rezultatele recensământului populației desfă șurat în 2011 în România relevă faptul
că, din totalul populației stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s -au declarat români .
Populația de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând
6,5% din populația stabilă a țării, iar număru l celor care s -au declarat romi a fost de 619
mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20
mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9
mii), turci (28,2 mii), ruși – lipoveni (23,9 mii) și tătari (20,5 mii persoane).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populației stabile, fiind
repartizați relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în județul Botoșani și
8,8% în județul Mureș. Romii se întâlnesc într -o proporție relativ mai mare, de peste 6,0%
din populația stabilă și în județele Călărași (8,1%), Sălaj (6,9%) și Bihor (6,1%)12.
Români; 88,60%Maghiari; 6,50%Romi; 3,20%Alte etnii
(ucrainieni,
germani, ruși,
tătari); 1,70%

Figura nr.2.1.
Distribu ția populației pe etnii pe baza datelor furnizate de recensământul din 2011

Număru l persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o
declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populația
stabilă a țării.
Este specific popula ției de romi în general, iar cei din România nu fac o e xcep ție,
faptul c ă sărăcia, care ia adesea forme severe și extinse, este dublat ă de situa ții accentuate
de marginalizare și excluziune social ă. O parte important ă a popula ției de romi este prins ă
în capcana unui deficit de resurse/bunuri personale și famil iale: lipsa sever ă de venituri,
condi ții de locuire adesea mizere, lipsa de educa ție, de calificare, angajare predominant ă în
activit ăți economice din zona gri/subteran ă, lipsa actelor de identitate. Datorit ă acestei

12 http://www.hotnews.ro/stiri -esential -11401623 -recensamant -romania -are-19-042-936-locuitori.htm

21poziții marginale accentuat ă de percep ția public ă a unei rate aparent mai ridicate de
criminalitate, romii sunt frecvent obiectul sanc țiunilor sociale și, nu de puține ori, al
diferitelor forme de discriminare. La acestea se adaug ă o imagine public ă cel mai adesea
negativ ă.
Specificul excluziun ii sociale la popula ția de romi const ă în special în existen ța
unor surse de excluziune care la restul popula ției nu exist ă sau sunt întâlnite extrem de rar,
precum lipsa unei identit ăți legale sau situa ție locativ ă ilegal ă.
Populați a de romi din România prezintă câteva caracteristici generale 13:
 lipsa identit ății legale , cu efectul excluderii de la orice drepturi
cetățenești, afecteaz ă un num ăr important de romi . Aceștia sunt
exclu și complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de
cetățean: asisten ță social ă, asigur ări sociale, drept de participare
politic ă, angajare într -un loc de munc ă legal;
 deficitul sever de educa ție, manifestat la nivel func țional prin gradul
ridicat de analfabetism . Costul particip ării școlare este, pentru o larg ă
parte a popula ției de romi, excesiv de mare în raport cu șansele reale
de a finaliza, chiar la nivel primar, studiile și de a ob ține, prin aceasta,
acces pe pia ța muncii. Unele date sugereaz ă că în cadrul popula ției de
romi, datorit ă unor modele tradi ționale care sus țin căsătoria la o vârst ă
foarte mic ă, exist ă o presiune a comunit ății, exercitat ă în special
asupra fetelor, pentru a abandona școala înainte de finalizarea ciclului
școlar obligatoriu;
 există o lips ă acută de calificare profesional ă în meserii mo derne ,
care asigur ă accesul pe pia ța legal ă a muncii. Meseriile tradi ționale ale
romilor sunt din ce în ce mai pu țin solicitate în economia modern ă,
segmentul popula ției adulte cu calificare este redus. Marea majoritate
a romilor nu are nici o calificare, fapt care îi marginalizeaz ă pe pia ța
muncii. Tânăra genera ție, datorit ă efectelor negative ale ultimelor
decenii, prezint ă un deficit și mai mare de calificare comparativ cu
genera ția adult ă/vârstnic ă. Participarea romilor în activit ățile
economice legale este limitat ă. Un segment sc ăzut al popula ției de
romi este încadrat în forme legale de activit ăți economice. Sunt multe

13 Duminică Gelu , Preda Marian, Accesul romilor pe pia ța muncii , EA – Editura Cărții d e Agribusiness,
București, 2003 , p.20 , www.agentiaimpreuna.ro

22persoane care nu au avut deloc experien ța unei activit ăți economice
recunoscute legal, sau au avut o istorie de participare pe pia ța mu ncii
limitat ă, întrerupt ă de lungi perioade de șomaj. Activit ățile informale
produc ătoare de resurse, caracteristice pentru o mare parte a popula ției
de romi sunt indirect surse ale s ărăciei și excluziunii sociale: ele
produc mai degrab ă o supravie țuire pr ecară;
 mulți romi nu au venituri permanente sau au venituri permanente
foarte mici ;
 în mod special, este dramatic ă situa ția popula ției de romi din mediul
rural. Datorit ă unor ra țiuni istorice, cuplate cu ignorarea complet ă a
problemei dup ă 1989, o mare par te din popula ția de romi din mediul
rural nu de ține p ământ (sursa de supravie țuire a multor locuitori de la
sate); multe familii nu de țin nici proprietatea asupra unor terenuri
pentru locuin ță;
 un procent semnificativ dintre femeile rome între 15 și 44 de ani
invoc ă necunoa șterea metodelor contraceptive ;
 numărul de copii născuți de -a lungul vieții de către femeile rome este
în scădere ;
 accesul la îngrijirea medical ă a sc ăzut dramatic odat ă cu
introducerea sistemului de asigur ări sociale . Cre șterea costurilo r
colaterale ale îngrijirii medicale, îndeosebi a costului medicamentelor,
a limitat și mai mult accesul la serviciile medicale. În mod special,
accesul la serviciile legate de asigurarea s ănătății reproducerii are
consecin țe grave. Accesul limitat la mijl oacele moderne de planificare
familial ă are un dublu efect negativ. Pe de o parte, inciden ța nașterilor
nedorite este foarte mare la popula ția de romi, fapt care duce la o rat ă
ridicat ă a fertilit ății nedorite, sursă a adâncirii s ărăciei. Pe de alt ă
parte, inciden ța recurgerii la avorturi, inclusiv la avorturi empirice,
este de asemenea ridicat ă. Lipsa de supraveghere medical ă, lipsa de
informare și de experien ță conduc la o mortalitate matern ă și una
infantil ă în mod special ridicate în rândul romilor;
 situația locuirii pentru un segment important al popula ției de romi
este foarte grav ă: condi țiile de locuit sunt foarte proaste, destul de
frecvent locuin țele sunt improvizate și/sau ilegale, unora le lipse ște

23complet locuin ța personal ă, vagabondând sau locui nd cu chirie.
Majoritatea dintre romi locuiesc în locuin țe pe care le au în proprietate
legal ă; lor li se adaugă, dar în procent mult redus, cei care locuiesc «cu
chirie» fapt care, în România, în prezent, constituie în general un
dezavantaj (datorit ă prețului chiriei și a lipsei de siguran ță privind
păstrarea contractului pe termen mediu și lung). O situa ție și mai
gravă o întâlnim la cei care locuiesc într -o cas ă pentru care nu au acte
de proprietate, cas ă construit ă sau (în cazuri mai rare) ocupat ă ilega l.
Specificul excluziunii sociale, la popula ția de romi din România, const ă tocmai în
existen ța unor surse de excluziune care, la restul popula ției României, și cu atât mai mult
în str ăinătate, nu exist ă (sau sunt întâlnite extrem de rar), precum lipsa act elor de identitate
care determin ă un lan ț de alte forme de excluziune. Occidentalii numesc absen ța
subiec ților de pe piața muncii “factor cauzator sau predispozi țional” al excluziunii sociale,
pentru c ă el determin ă reacții de excludere în lan ț. La popula ția de romi din România exist ă
nu unul , ci mai mul ți factori cauzatori ai excluziunii sociale. Dac ă analiz ăm natura lor
constat ăm că, exceptând prezen ța pe piața muncii care poate fi determinat ă de condi țiile
din comunitatea local ă și din țară, factorii cau zatori au o determinare preponderent
individual ă și într-o oarecare m ăsură cultural ă (sau chiar comunitar ă, în sensul comunit ății
culturale), fiind vorba de autoexcluziune într -o bun ă măsură.
În România, romii sunt percepu ți de români și de cei care fac pa rte din altă etnie,
mai ales în termeni negativi: leneși, agresivi, necinstiți, fără respect față de lege, fiind
aprecia ți pentru: unitate (solidaritate), curaj, îndrăzneală.
Dacă se are în vedere modul în care se pot autocaracteriza, romii utilizează cu
precădere următoarele atribute: sufleti ști, de ajutor, harnici, buni meseriași, amărâți,
munci ți.

2.2. Percep ția față de romi în relația cu piața muncii
Dincolo de diversitatea stereotipurilor asociate diferitelor grupuri etnice, există
credințe cu conținut pozitiv și negativ cu privire la (co)existen ța mai multor culturi/etnii
într-o societate.
Romii constituie în cele mai multe cazuri ținta unor prejudecăți și comportamente
discriminatoare în viața cotidiană. Indiferent dacă respondenții aparțin grupul ui majoritar
sau celui al minorităților au mai degrabă o părere proastă sau foarte proastă față de romi.

24

Figura nr. 2.6.
Cercul vicios al excluderii popula ției rome de pe piața muncii
Sursa: Duminică Gelu, Preda Marian, Accesul romilor pe pia ța muncii , EA – Editura Cărții d e Agribusiness,
București, 2003 , p.33 , www.agentiaimpreuna.ro

25Toleranța populației este semnificativ mai mare față de etnicii germani și maghiari
comparativ cu populația romă.
Romii reprezintă etnia față de care majoritarii sunt cel ma i puțin deschiși.
Forme ale excluziunii romilor pe pia ța muncii
Romii lucreaz ă adesea ca muncitori necalifica ți, muncitori agricoli, în slujbe prost
plătite și vulnerabile, fiind printre ultimii sosi ți și printre primii concedia ți în cazul
restructur ărilor. Vechimea lor este adesea insuficient ă pentru a beneficia de asigur ări
sociale iar vulnerabilitatea este cu atât mai ridicat ă. Cazul romilor cet ățeni români este îns ă
și mai grav ca dimensiuni ale proceselor de excluziune.

2.3. Calificări/meserii "carac teristice" popula ției rome
Meseriile tradi ționale sunt acele îndeletniciri pe care romii le -au avut de -a lungul
timpului, fiindu -le specifice. În cele mai multe cazuri, meseriile sunt strâns legate de
neamurile de romi din care fac parte cei care le practi că. Caracteristica lor principal ă este
aceea c ă nu implic ă un cadru formal de preg ătire, ci se transmite din genera ție în genera ție.
Cea mai importantă ocupație tradițională a romilor este prelucrarea metalelor
(fierului, aramei, metalelor pre țioase)14.
Prelucrarea fierului cuprinde specializarea pe meserii: fierăritul, lăcătușeria
potcovăria, caretăria și feroneria. Fierarul confecționează unelte agricole, obiecte de uz
casnic, elemente de fier pentru construcții și instalații.
Lăcătușul face și repară lacă te, zăvoare, balamale, chei și diferite tipuri de
încuietori de uși și de porți. Potcovarii potcovesc cai, boi și măgari. Caretăria sau legatul
căruței constă în trasul șinelor pe roți și confecționarea legăturile de fier ale căruțelor sau
săniilor.
Tinich igeria , în cadrul căreia se confecționează burlane, jgheaburi și acoperișuri,
este meseria practicată mai ales de romii gabori.
De prelucrarea aramei se ocupă căldărarii. Aceștia confecționează și repară vase
de aramă de uz gospodăresc (cazane de fiert țui ca, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult
(cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc). Cea mai importantă
tehnică de lucru este alămirea țigănească , procedeu vechi, transmis în cadrul familiei și
ținut secret, care cuprinde marea măi estrie a ciocănirii aramei.

14 www.dromesqere.net

26Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s -au ocupat
spoitorii.
Unul dintre m eșteșugurile tradiționale ale r omilor este și prelucrarea metalelor
prețioase , aur și argint. Argintarii confecționează b ijuterii, piese de harnașament (pinteni),
piese de îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi,
solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice,
cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării în relief prin
ciocănire și arta încrustării cu pietre prețioase.
În cadrul prelucrării lemnului , ocupație a romilor rudari, s -au dezvoltat o serie de
specializări: rudăritul propriu -zis practicat de butnari , cei care fac obiecte casnice din
lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe) și de covătari / albieri , cei care fac albii și
coveți; lingurăritul practicat de lingurari , cei care confecționează linguri, lingurițe, cupe,
linguroaie, polonice; fusăritul practicat de fusari , meșteri în confecționarea fuselor;
lădăritul practicat de lădari , specializați în mobilier (mese, scaune, dulapuri), dar mai ales
în lăzi de zestre, lăcrițe (cutii mici de lemn), hambare și tronuri (lăzi mari de ținut mălaiul
sau alte cereale). O ramură distinctă este aceea a corfarilor , care împletesc corfe sau coșuri
din nuiele de alun, de răchită sau de salcie.
În ceea ce privește lăutaria , aceasta este una dintre cele mai cunoscute meserii
tradiționale r ome. Lista marilor nume de l ăutari romi începe cu Barbu Lăutaru și se
încheie, în funcție de epoca în care au trăit aceștia, cu Cristache Ciolac, Fănică Luca,
Petrea Crețu Solcanu, lăutarii din Clejani, Grigoraș Dinicu, Fărîmiță Lambru sau Ion
Onoriu. Această meserie se transmite din tată în fiu; se practică în grup, cu banda, în taraf,
mai nou, cu formația; are drept ocazii nunțile, petrecerile, târgurile; nu presupune
cunoașterea notelor muzicale, se învață „după ureche”, cel puțin forma clasică / inițială a
lăutăriei, astăzi, mulți lăutari având studii de specialitate; instrumentele folosite, în ordinea
frecventei, sunt: vioara, (inclusiv un tip de vioară improvizată, de fapt o violă cu arcușul în
semicerc sau cu sase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană) ,
basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din
lemn de salcie, de plop tremurător sau de trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de
ursari), clarinetul.
Muzica lăutărească conține multă improviz ație (de aceea în prezent unii lăutari
romi au ales jazz -ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic,
variată melodic, dezvoltă ample valențe interpretative (imită uneori trilurile păsărilor),
conturează ritmuri suple, combinate (de la suav la pătimaș, de la jalnic la exuberant, de la

27grațios la impetuos), folosește schimbările de ritm și de măsură, sincopa (tonul sacadat și
fraza prelungită), repetiția și tehnica variațiunilor, în unele spații geografice (Spania,
Portugalia), pre lucrează elemente de ritm arabe preluate din „ canto flamenco ” de
Andaluzia, în alte zone (Balcani), combină armonios ritmul impus de muzica autohtonă cu
„flori” de stil orientale, mai ales turcești, de genul „ manea ” și „ meterhanea ” (cântece
originar turceș ti, de dragoste, predominant instrumentale, cântate rar, sacadat, în ritm de
jale), care au început să decadă, în spațiul lor de origine, încă de la sfârșitul secolului al
XVIII -lea, iar lăutarii i -au preiau unele elemente de stil.
Muzica rromani , vocală s au instrumentală, este parte a manifestărilor artistice ale
comunității, ea putând avea caracter ritualic (cântecul de nuntă, bocetul etc.) sau neritualic
(cântecul de dragoste, cântecul de leagăn etc.), în vreme ce muzica lăutărească face parte
dintre ocu pațiile tradiționale ale romilor, așadar aduce venit și aparține profesioniștilor
interpreți, vocal sau instrumental, ai muzicii populare autohtone.
Faptul că artiștii romi preiau motive sau fraze muzicale din muzica rromani sau
chiar „stilul” de interpret are al muzicii rromani (rr. „ rromane gilă ” / cântece rrome) și le
transpun în muzica lăutărească este cu totul altceva și, fără să creeze confuzie între cele
două tipuri de muzică, acest fenomen este cunoscut sub numele de „manieră rromă” de
interpretare.
Între meseriile romilor pierdute sau aflate pe cale de dispariție se numără:
prelucrarea osului și a cornului , prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit,
mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă; prelucrarea pie ilor
de animale , prin care se confecționau site și ciururi; prelucrarea părului de animale , prin
care se făceau perii, bidinele și pensule; cărămidăritul , prin care se confecționau cărămizi
din lut nearse; geambășia sau negustoria de cai , meserie practicat ă de către lovarii din
Transilvania, despre care legendele spun că înțelegeau graiul cailor.
O altă ocupație a r omilor, dispărută în zilele noastre, este ursăritul / umblatul cu
ursul , ocupație practicată de către ursari, situată între spectacolul ambulant de circ și
vindecarea magică. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol al puterii,
fertilității și reînnoirii ciclurilor naturii, animal htonian și lunar, posedând virtuți
apotropaice și taumaturgice, ursarii făceau din spectacolul de dresaj al ursului, un ritual cu
multiple semnificații și funcții: apotropaică, de protecție a casei de atacul animalelor
sălbatice („dacă -ți joacă ursul în bătătură nu te mai calcă ursul toată iarna”); inițiatică, de
fertilizare și de fecundizare, după caz („călcătura ursului” este un joc ritualic prenupțial la
feciori și la fete); taumaturgică („călcătura ursului” vindecă de iele, de sperietură, de

28deochi, de farmece, de cununii legate și de alte „boli” induse prin mijloace magice sau prin
forțe supranatur ale libere).
Romii au fost cunoscuți ca crescători și vânzători de cai din vremuri străvechi. Caii
au fost întotdeauna un important factor economic în via ța romilor, esențiali pentru stilul de
viata nomadic, fiind îngrijiți și tratați ca atare. De altfel, romii erau apreciați și de gadje
pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri în satele românești, când se
îmbolnăvea o vacă oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar când se îmbolnăvea un cal ei
se duceau la un rom priceput. Deseori, romii c umpărau un cal bolnav la un preț foarte mic,
aveau grijă de el, și când acesta era din nou î ntr-o condiție bună , îl vindeau la un preț mult
mai mare.
Târgurile de cai reprezentau un eveniment major în via ța lor, atât din punct de
vedere economic , dar și social (reprezentând o ocazie unică pentru toți romii nomazi să se
strângă la un loc). Experți negustori, romii știau s ă accentueze avantajele cailor pe care îi
vindeau și să găsească defecte la c ei pe care î i cumpărau, pentru a obține un preț mai bun.
În Ro mânia , caii reprezintă încă o modalitate de face un ban. Un cal din cei mai
buni cu că ruță nouă fac aproape 1 .600 lei . O mașină cu remorcă, î n niciun caz nu se găsește
așa ieftin. Plus, calul este folosit la multe munci agricole, spre exemplu la pră șit. Nu în
ultimul rând, întreținerea animalului este mult mai ieftină decât benzina.
Ponderea cea mai mare în cadrul acestor meserii o au l ăutarii, c ăldărarii, ferarii,
cărămidarii și spoitorii. Meseriile tradi ționale apar cu prec ădere în rural. Romii din rural
care practic ă meserii tradi ționale sunt ceaunari, muzican ți și rudari, iar cei din urban sunt
spoitori, argintari și lăutari. Alte două meserii sunt prezente atât în rural, cât și în urban:
cărămidăritul și lăutăria. Doar o mic ă parte dintre romi au p ământ propriu și de aceea ei nu
sunt agricultori în sensul comun al cuvântului, pu țini având experien ța integral ă a lucr ării
pământului. Ei sunt mai degrab ă muncitori agricoli, participând la executarea anumitor
activit ăți care presupun un volum mare de munc ă.
Deși o parte din meseriile tradi ționale ale romilor sunt cuprinse în lista meseriilor
simple, acestea nu pot fi profesate în mod legal, pentru c ă cei care practic ă aceste meserii
nu au, în marea majoritate, nivelul de școlarizare cerut de lege. De exemplu , “confecționer
mături, confecționer obiecte artizanale din lemn (meserii tradiționale ale rudarilor,
lingurarilor), confecționer obiecte casnice și din aluminiu și alte metale (spoitor, căldărar)
– nivel minim de școlarizare: 4 clase. Alte meserii “specif ice” romilor – vidanjor,
ecariseur, gunoier, hamal, cioban, împletitor nuiele și papură, potcovar, salubrizor, au
aceleași condiții minime de studii.

29Exist ă și cazuri în care limita de școlarizare cerut ă de lege este de minim 7/8 clase .
De exemplu, acoperit or – învelitor țiglă, azbociment, tablă (practicată mai ales de
căldărari și de gabori); confecționer cuțite, brice, brățări, andrele, agrafe, inele
(argintari); curelar, confecționer harnașamente (ursari), modelator ceramică (cărămidar)
etc., cu mult pest e ceea ce romii pot "oferi".
Din păcate, m eseriile tradiționale nu mai au aceeași căutare, iar romii tind să
renunțe la ele în ciuda faptului că reprezintă o parte din identitatea lor. Tocmai de aceea
este necesară o reorientare și o revalorificare a mese riilor tradiționale rome prin stimularea
potențialului autentic pe care îl are această etnie.
Atitudinea fa ță de educa ția formal ă, o anumit ă izolare a unor comunit ăți de romi și
gradul mai redus de acceptare a valorilor moderne în astfel de comunit ăți trad iționale au
determinat o atitudine de respingere a multor meserii moderne , chiar și în rândul
genera țiilor tinere de romi. De și meseriile tradi ționale sunt mai pu țin prezente la genera țiile
tinere decât la cele adulte, ele continu ă să fie suprareprezentate la tinerii romi comparativ
cu restul de tineri (situa ția fiind caracteristic ă mai ales la cei care locuiesc în comunit ăți
compacte de romi). Evident, acest fapt este datorat în bun ă măsură atitudinii fa ță de
educa ția formal ă15.
Nivelul de pregătire mai re dus îi plasează pe romi, în mod evident, în poziții
mai proaste pe piața muncii . În acest context, situația femeilor rome este și mai proastă
decât a bărbaților datorită tradi ției prezente în rândul populației rome conform căreia
femeile rome se c ăsătores c legal sau nelegal pân ă la 18 ani, neavând nici o șansă să
dobândeasc ă pregătirea necesar ă unei profesii/slujbe moderne, adic ă liceu sau școala
profesional ă.
Meseriile moderne ale romilor au fost dobândite prin sistemul formal de
învățământ și instruire s au la locul de munc ă. Faptul c ă meseriile moderne (construc ții –
zidar, zugrav, ferarbetonist, lăcătuș mecanic, mecanic auto, sudor, șofer, croitor etc.) sunt
mai frecvente în mediul urban decât în cel rural se explic ă prin adaptarea popula ției romă
la spe cificul economic al acestuia și prin faptul c ă este puțin mai educat ă, prin parcurgerea
mai multor trepte în sistemul formal de înv ățământ.
Potrivit „Raportului Riscuri și inechități sociale în România” – elaborat de Comisia
Prezidențială pentru Analiza Ri scurilor Sociale și Demografice (CPARSD), „aproximativ
53% dintre bărbații romi și 23% dintre femeile rome realizează muncă plătită, însă doar

15 Duminică Gelu, Preda Marian, Accesul romilor pe pia ța muncii , EA – Editura Cărții d e Agribusiness,
București, 2003 , pp.22 -24, www.agentiaimpreuna.ro

3036% dintre bărbații romi care realizează muncă plătită sunt salariați, comparativ cu 77%
dintre bărbații care nu aparțin minorității romilor. Raportat la totalul populației adulte, doar
19% dintre bărbații romi și 11% dintre femeile rome au statut de angajați, comparativ cu
40% dintre bărbații de alte etnii și, respectiv, 31% dintre femeile de alte etnii.” Problema
cea mai mare este ponderea redusă a salariaților în mediul rural unde reprezintă doar 36%
din populația ocupată față de 92% în mediul urban. În prezent, în agricultura românească
încă lucrează 30% din populația ocupată, față de 5% în țările UE, dar ponderea în PIB a
agriculturii este de doar 8%. Ratele de ocupare sunt deosebit de mici în rândul tinerilor
(15-24 ani) și femeilor (care au vârsta de pensionare cu 5 ani mai mică decât a bărbaților
dar speranța de viață cu peste 6 ani mai mare)16.
Cumularea caract eristicilor asociate cu riscurile privind ocuparea conduce la
scăderea drastică a șanselor de a fi ocupat în munci salariale. Spre exemplu, atunci când
tinerii sunt din mediul rural, sunt femei și aparțin și minorității romilor au șanse infime de
a lucra în economia formală.

16 ***, Notă de fundamentare la H.G. nr. 1221 /2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de
Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 – 2020 , www.gov.ro

31Capitolul 3.
MĂSURI, AC ȚIUNI ȘI INSTRUMENTE DE INTEGRARE PE PIAȚA
MUNCII A PERSOANELE DE ETNIE ROMĂ

3.1. Documente programatice și acțiuni ale Uniunii Europene
„În secolul 21, s ituația romilor reprezintă o pată pe conștiința Europei,” a afirmat
comisarul UE pentru ocuparea for ței de muncă, afaceri sociale și egalitate de șanse ,
Vladimír Špidla. „Problemele sunt multiple și complexe, dar dispunem de instrumente de
îmbunătă țire a i ncluziunii – legisla ție, finanțare și politici participative care funcționează.
În momentul de fa ță avem nevoie de un angajament comun la nivel local, regional, național
și european de a utiliza mai bine aceste instrumente și de a garanta un viitor mai bun
comunită ților rome din întreaga UE. Situația se va schimba doar da că există un angajament
general ”17.
„Criza economică actuală cre ște riscul ca romii – care adesea trăiesc la marginea
societă ții – să fie total exclu și”, a avertizat Vladimír Špidla . „Avem nevoie de politici
constructive care să ofere romilor o șansă, nu de politici represive care să le agraveze
starea de sărăcie și de excludere socială. Politicile trebuie să vizeze romii în mod explicit –
dar trebuie să aibă drept obiectiv asigurarea accesu lui la educa ție, la locuri de muncă și la
locuin țe decente. Iar politicile eficiente trebuie comunicate reciproc dincolo de grani țele
naționale ”18.
În ciuda anumitor progrese înregistrate atât în statele membre, cât și la nivelul UE
în ultimii ani, au inter venit pu ține schimbări efective în situația de zi cu zi a majorității
romilor. Pentru a răspunde acestei provocări și întrucât nediscriminarea luată izolat nu este
suficientă pentru a combate excluziunea socială a romilor, Comisia Europeană a propus
aprob area unui cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor19. Acest cadru
permite completarea și consolidarea legislației și politicilor UE în materie de egalitate,
răspunzând, la nivel na țional, regional și local, dar și prin dialog cu romii și cu participarea

17 ***, Summit pentru promovarea unui angajament comun de îmbunătă țire a incluziunii pentru milioane de
romi , IP/08/1326, www.europa.eu
18 ***, Lansarea unei platforme europene destinate unei mai bune coordonări a eforturi lor de combatere a
excluderii romilor, IP/09/635, www.europa.eu
19 ***, Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor până în 2020 , COM(2011) 173
final, Bruxelles, 5.4.2011, http://eur -lex.europa.eu

32acestora, nevoilor specifice ale acestora în ceea ce prive ște accesul egal la ocuparea unui
loc de muncă, educa ție, locuințe și servicii medicale.
Acest cadru UE urmăre ște să aducă schimbări concrete în viața romilor , oferind o
nouă aborda re la soluționarea problemei excluziunii sociale și economice profunde ,
suferită de populația romă din Europa . Acesta urmărește să îmbunătățească viața populației
rome prin elaborarea unei structuri europene care să sprijine activitatea statelor membre.
Cadrul reprezintă răspunsul UE la situația actuală, însă nu se substituie responsabilității
principale a statelor membre pentru comunitățile de romi de pe teritoriul lor . Prin acest
cadru UE, Comisia Europeană încurajează statele membre, în func ție de dimens iunile
popula ție rome care trăiește pe teritoriile lor și ținând cont de punctul de pornire diferit al
fiecărei țări în parte, să adopte sau să dezvolte în continuare o abordare globală cu privire
la integrarea romilor și să sprijine următoarele obiective.
Comisia reaminte ște faptul că fonduri UE de până la 26,5 miliarde €20 sunt în
prezent programate pentru a sprijini eforturile statelor membre în domeniul incluziunii
sociale, inclusiv pentru a sprijini eforturile de ajutare a romilor, care trebuie să se ad auge
cu succes alocării eficace și suficiente a resurselor naționale.
Finanțarea UE este disponibilă printr -o serie de instrumente financiare care acoperă
diverse domenii21:
 Fondul social european
Fondul social european (FSE) este unul din Fondurile structu rale ale UE, instituit
pentru a reduce discrepanțele în materie de prosperitate și standarde de viață dintre statele
membre și regiunile UE și, astfel, pentru a promova coeziunea economică și socială.
Acesta sprijină ocuparea forței de muncă și îmbunătățir ea condițiilor de viață și ajută
oamenii să își consolideze educația și aptitudinile. Astfel, sunt depuse eforturi pentru
îmbunătățirea situației populației rome dezavantajate prin finanțarea de diverse proiecte în
sprijinul comunităților de romi, de exemp lu, accesul la servicii de sănătate și asistență,
accesul la educație și formare sau consiliere pentru a deveni liber -profesionist.
Finanțarea FSE este disponibilă prin intermediul autorităților naționale sau
regionale.
 Fondul european de dezvoltare regio nală
Un alt fond structural, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), sprijină
dezvoltarea regională, schimbările economice, consolidarea competitivității și cooperarea

20 ***, Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor până în 2020 , COM(2011) 173
final, Bruxelles, 5.4.2011, http://eur -lex.europa.eu
21 ***, Colaborând îndeaproape pentru incluziunea romilor. Ca drul UE explicat , http://bookshop.europa.eu

33teritorială în întreaga UE. În 2010 a fost adoptat un nou regulament care permit e extinderea
finanțării FEDR la proiectele de locuințe destinate comunităților extrem de sărace și
marginalizate, printre care se numără și multe comunități de romi.
Finanțarea FEDR este disponibilă prin intermediul autorităților regionale.
 Fondul europea n agricol pentru dezvoltare rurală
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) urmărește creșterea
competitivității în sectoarele agricol și forestier din UE, dezvoltarea mediului și a
peisajului în interiorul UE, creșterea calității vieții în zonele rurale și încurajarea
diversificării activităților economice. FEADR poate fi utilizat pentru a ajuta comunitățile
de romi prin finanțarea acordată dezvoltării socio -economice a zonelor rurale cu scopul de
a preveni sărăcia și de a elimina excluziun ea socială. Finanțarea FEADR este disponibilă
prin intermediul autorităților naționale.
 Programul „Drepturi fundamentale și cetățenie”
Parte a programului general „Drepturi fundamentale și justiție”, programul
„Drepturi fundamentale și cetățenie” urmărește să asigure protecția drepturilor copiilor și
să combată rasismul. Programul sprijină acțiuni care pot aduce beneficii populației rome,
cum ar fi proiecte care sporesc înțelegerea reciprocă dintre romi și persoanele de alte etnii
în vederea eliminării ster eotipurilor. Finanțarea este disponibilă prin Comisia Europeană,
prin cereri directe de propuneri.
 Alte surse
Finanțarea poate fi obținută și prin alte programe UE, precum PROGRESS,
programul UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială, Daph ne III, un
program destinat combaterii violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor și protecției
victimelor și categoriilor amenințate, programul „Învățare pe tot parcursul vieții”,
programul „Tineretul în acțiune”, programul pentru cultură și prog ramul pentru sănătate.

343.2. Inițiative la nivel na țional vizând incluziunea pe piața muncii a
popula ției rome
Cel mai important document ce vizează exclusiv popula ția romă îl reprezintă
Strategia Guvernului României de incluziune a cetă țenilor r omâni apar ținând
minorită ții romilor pentru perioada 2012 -202022.
Conform Comunicării Comisiei Europene „Un cadru UE pentru strategiile
naționale de integrare a romilor până în 2020” incluziunea minorității romilor este una
dintre cele mai stringente proble me sociale în Europa. Cu toate că responsabilitatea
principală pentru incluziunea socială și economică a minorității romilor revine autorităților
publice, incluziunea romilor este un proces dual, care presupune o schimbare în
mentalitatea majorității oamen ilor, dar și în mentalitatea membrilor comunității romilor, o
provocare pentru care se impun acțiuni ferme, desfășurate într -un dialog activ cu
minoritatea romilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
Scopul Strategiei Guvernului de incluziune a cetățenilor români aparținând
minorității romilor pentru perioada 2012 – 2020 este asigurarea incluziunii socio –
economice a cetățenilor români aparținând minorității romilor prin implementarea unor
politici integrate în domeniul educației, ocupării forței de muncă, sănătății, locuirii, culturii
și infrastructurii sociale. Totodată, Strategia Guvernului urmărește responsabilizarea
autorităților publice centrale și locale, a minorității romilor și a societății civile pentru
creșterea gradului de incluziune so cio-economică a cetățenilor români aparținând
minorității romilor.
Prin implementarea prezentului proiect de act normativ se urmărește realizarea
următoarelor obiective generale23:
 Asigurarea accesului egal, gratuit și universal al cetățenilor români de
etnie romă la educație de calitate la toate nivelurile în sistemul public de
învățământ, pentru a sprijini creșterea economică și dezvoltarea
societății bazate pe cunoaștere
 Promovarea educației incluzive în cadrul sistemului educațional,
inclusiv prin preven irea și eliminarea segregării, precum și combaterea
discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilități sau alte criterii

22 ***, H.G. nr.1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României privind incluziunea socială a
cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 -2020 , publicată în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 6 bis/4.01.2012
23***, Notă de fundamentare la H.G. nr. 1221 /2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de
Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 201 2 – 2020 ,
http://www.gov.ro

35care afectează copiii și tinerii proveniți din grupuri dezavantajate,
inclusiv romi
 Stimularea creșterii ocupării forței de m uncă a persoanelor
aparținând minorității romilor și creșterea atractivității pentru
investiții
 Stimularea măsurilor de promovare a sănătății care să contribuie la
creșterea accesului cetățenilor aparținând minorității romilor la serviciile
de sănătate pub lică și la creșterea speranței de viață
 Asigurarea de către instituțiile centrale, locale și partenerii sociali a
condițiilor de locuit decente în comunitățile defavorizate din punct de
vedere economic și social, precum și asigurarea accesului la servicii
publice și mică infrastructură
 Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale (limba, obiceiuri,
patrimoniu) a minorității romilor.
Direc ții de acțiune în domeniul ocupării
Obiectiv specific: Stimularea creșterii ocupării forței de munc ă a perso anelor
aparținând minorit ății rome și creșterea atractivit ății pentru investi ții.
În vederea îndeplinirii obiectivului în domeniul ocupării, MMFPS a identificat
următoarele priorită ți:
1. Adaptarea la nevoile pie ței muncii a cur surilor de formare profesion ală,
oferite de către centrele de formare din structura ANOFM ;
2. Acordarea servic iilor de consiliere profesională persoanelor aflate în
dificultate, inclusiv pentru membrii minorit ății romilor, în vederea
reintegrării sociale: identificarea surselor de f inanțare pentru demararea de
activit ăți pe cont propriu, sprijin pentru pregătirea unui CV și pentru
participarea la un interviu, găsirea unui loc de munc ă, facilita rea accesului
la locuin ță social ă, public ă, privat ă etc.
Acestea sunt completate de următo arele direcții de acțiune ce se regăsesc în
planurile sectoriale de măsuri:
1. Promovarea antreprenoriatului î n rândul co munităților locale cu un procent
însemnat de populație aparținând minorit ății romilor, ca solu ție pentru
activarea parteneriatelor locale și găsirea soluțiilor pentru problemele
complexe ale comunită ților locale, inclusiv a c elor locuite de romi, a

36participă rii cetățenilor pe pia ța muncii și, în particular, de integrare socială a
minorit ății romilor;
2. Identificarea unor oportunită ți de munc ă bazate pe flexicuritate pentru
grupurile vulnerabile, în special pentru femeile aparținând minorit ății
romilor (locuri de munc ă flexibile, dar av ând asigurări sociale plătite),
activit ăți generatoare de venit și mici afaceri pentru familii, programe de
ucenicie sau tutorat, concomitent cu asigurarea suportului pentru accesul la
serviciile de educație și îngrijire: creșe și grădinițe, ,,Ș coală după școală";
3. Identific area modalit ăților de recunoaștere a competen țelor profesionale ale
cetățenilor apar ținând minorit ății rome, obținute înafara cadrului formal, î n
scopul facilitării incluziunii pe piața muncii a persoanelor aparținând
minorită ții rome ;
4. Acordarea, în condi țiile legii, de facilități pentru întreprinzători ș i agen ți
economici care angajează persoane aparținând minorit ății romilor ;
5. Stimularea activit ăților agricole pentru comunit ățile de rom i în
concordan ță cu politica agricol ă comun ă și politica agricol ă național ă;
6. Susținerea unor programe de con știentizare a angajatorilor privind
fenomenul de discri minare la locul de munc ă, egalitate de șanse, h ărțuire
psihologic ă și dialog social ;
7. Încurajarea antreprenoriatului în râ ndul persoanelor provenite din grupuri
dezavantajate, cu accent pe femeile apar ținând minorită ții rome ;
8. Dezvoltarea uau i mecanism finan ciar distinct, î n cad rul programă rii
financiare 2014 -2020, care să susțină incluziunea profesional ă a
persoanelor apar ținând minorit ății rome prin activit ăți specifice
POSDRU și POSCCE, concomitent cu asigurarea cadrului institu țional
necesar implement ării unor astfel de ac țiuni în cadrul Agen ției Naț ionale
pentru Romi;
9. Eficientizarea parteneriatelor cu actori relevan ți pe pia ța muncii din plan
local: sindicate, patronate, universit ăți, centre de formare profesional ă,
unități de î nvățământ, ONG -uri, aut orități publice locale etc. ;
10. Crearea unor me canisme prin care angajatorii să fie cointeresa ți, incluz ând
posibile facilit ăți la nivel local pen tru anrreprenorii care angajează persoane
aparținând minorit ății rome, în special a celor care au familii cu mai mult i
copii și sunt lipsi ți de mijloace de subzisten ță;

3711. Organizarea de cu rsuri prin care persoanele apar ținând minorit ății rome
sunt î nvățate cum să elaboreze un plan de afaceri și să inițieze o afacere,
formare î n managementul afacerilor, formare în manageme ntul unui proiect
etc.;
12. Încurajarea ini țiativelor de afaceri bazate pe responsabilitate social ă prin
facilitarea accesului la informa ții, concomitent cu acordarea de sprijin
și consultan ță pentru atragerea surselor de finan țare/creditare ș i
implementarea a facerilor/proiectelor ;
13. Ajustarea cadrului legislativ cu impact asupra inser ției profesionale a
grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor apar ținând minorității rome ;
14. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a incluziunii a persoanelor
aparținând mino rității rome pe pia ța muncii la nivel local, județ ean și
național;
15. Diversifi carea ofertei locurilor de muncă pentru grupurile vulnerabile pe
măsura ca lificărilor lor ;
16. Stimula rea ob ținerii de autoriza ții pentr u anumite activit ăți (me șteșuguri,
artizanat etc .), sus ținerea unor asocia ții rne șteșugărești în care
meșteșugarii din cadrul minorităț ii rome s ă practice ocupa țiile
lor;
17. Identificarea unor pie țe concrete de desfacere pent ru produsele
meșteșugarilor și artizanilor ;
18. Sprijin irea, în condi țiile legisl ației în vigoare, a IMM -urilor apar ținând
persoanelor provenite din rândul minorit ății romilor, prin sistemul de
credite avantajoase ;
19. Organizare a unor campanii de stimulare a î nregistr ării persoanelor
aparținând minorit ății romilor, neocupate și de sensibilizar e a
angajatorilor ;
20. Stimularea implicării minorită ților în strategiile locale de dezvoltare:
prin axa LEADER din PNDR există în cadrul criteriilor de selec ție un
criteriu spec ific prin care se acordă 5 puncte în cazul î n
care parteneriatul public -privat al Grupului de Ac țiune Local ă are în
componen ță reprezentan ți ai minorită ților na ționale.

38 Rezultate Indicatori
1. Creșterea cu 60.000 a persoanelor ocupate
aparținând minorității rome Grad de ocupare a persoanelor
active din rândul minorită ții rome
2. Creșterea cu 25.000 a numărului femeilor ocupate
aparținând minorității rome Grad de ocupare a femeilor din
rândul minorită ții rome
Notă: Numărul persoanelor poate fi mai mare decât cel menționat ca indicator.
Țintele propuse se referă numai la persoanele care se declară conform legii, ca apar ținând
minorită ții rome

Strategia Guvernului de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității
romilor se înscrie în cadrul mai larg al documentelor programatice adoptate atât la nivel
național, cât și europe an și internațional, prin caracterul complementar al măsurilor de
incluziune prevăzute în cadrul acestora.
Strategiile naționale ar trebui să fie elaborate, puse în aplicare și monitorizate în
„strânsă cooperare și dialog permanent” cu autoritățile regiona le și locale . Motivul este
acela că incluziunea și excluziunea romilor are loc tocmai la nivel local, acolo unde se
întâlnesc diferite comunități și unde se poate consolida zilnic încrederea reciprocă.
Cu toate că este nevoie, desigur, de acțiuni concertat e la fiecare nivel, implicarea
strânsă a autorităților locale și regionale în fiecare etapă a procesului este esențială pentru
succesul general al acestuia.
Contactul strâns al autorităților locale și regionale cu respectivele comunități de
romi poate ofer i sugestii valoroase pentru elaborarea strategiilor naționale. Administrațiile
publice direct implicate în furnizarea de servicii populației rome, precum și autoritățile
regionale și locale sunt în măsură să ofere feed -back pe baza experiențelor avute.
Informațiile furnizate pot contribui la asigurarea faptului că strategiile sunt adaptate la
nevoile populației rome și se bazează pe lecțiile învățate la nivel local și regional.
Odată finalizate strategiile naționale, autoritățile regionale și locale joacă u n rol
important în ceea ce privește punerea lor în practică . Planurile de acțiune incluse în
strategiile naționale ar trebui să fie transpuse în politici locale, în special deoarece
autoritățile locale și regionale sunt acelea care, de obicei, au capacitat ea de a elabora
proiecte care primesc finanțare UE.
Integrarea romilor nu numai că va genera beneficii sociale, ci se va materializa și în
avantaje economice atât pentru romi, cât și pentru comunitățile din care fac parte. De

39exemplu, conform unui studiu r ecent realizat de Banca Mondială24, integrarea completă a
romilor pe pia ța muncii ar putea genera beneficii economice estimate la aproximativ 0,5
miliarde € anual în cazul anumitor țări. Participarea unui număr mai mare de romi pe pia ța
muncii ar îmbunătă ți productivitatea economică, ar reduce cheltuielile de asisten ță socială
ale guvernelor și ar crește valoarea fondurilor provenite din impozitarea veniturilor.
Conform aceluia și studiu realizat de Banca Mondială, beneficiile fiscale ale integrării
romilor p e pia ța muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane € anual pe țară. Toate
aceste consecin țe economice și financiare importante care ar decurge din integrarea
romilor ar putea, la rândul lor, să favorizeze o mai mare deschidere a publicului larg fa ță de
romi, contribuind, astfel, la integrarea fără probleme a acestora în comunită țile din care fac
parte.
Integrarea economică a romilor va contribui, de asemenea, la coeziunea socială, va
îmbunătă ți respectul pentru drepturile fundamentale, inclusiv pen tru drepturile persoanelor
care apar țin minorită ților, și va combate discriminarea pe considerente de rasă, culoare,
origine etnică, socială sau apartenen ță la o minoritate.
Acestei Strategii i se adaugă și o serie de reglementări, planuri și programe ce a u în
vedere o paletă mai largă a persoanelor aflate în perixol de excludere și marginalizare
socială, dintre acestea amintind: Legea nr. 116/2002, legea privind prevenirea și
combaterea marginalizării sociale , Legea asisten ței sociale nr. 292 /2011, Planul Național
de Ac țiune în Domeniul Incluziunii Sociale, Planul național de ocupare ale ANOFM,
Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social etc.
Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor făcute la nivel legislativ și instituțional în
ultimii ani, re alitatea arată că mai sunt foarte multe de făcut. Nivelul redus al ocupării în
rândul popula ției de etnie romă se datorează atât faptului că, la ora actuală economia
românească nu este capabilă să creeze suficient locuri de muncă sustenabile, dar și că în
multe cazuri ei r ămân ținta unor prejudecăți și comportamente discriminatorii . Accesul
scăzut al acestora pe pia ța muncii se datorează, în multe cazuri:
– nivelului de educa ție scăzut;
– stereotipurilor legate de etnia romilor privit ă în globalitatea ei;
– neîncrederii unora din institu țiile statului și societ ății civile în capacitatea
de a presta corect și competent o func ție public ă de către un etnic rom;

24***, Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, Czech Republic, România and Serbia
[Incluziunea romilor: o oportunitate economică pentru Bulgaria, Republica Cehă, România și Serbia] ,
septembrie 2010, www.worldbank.org.ro

40- ostilit ății crescânde din ultima vreme, stimulat ă de campaniile de pres ă
cu privire la infrac ționalitate, prin care se culpabilizeaz ă întreaga etnie;
– automarginaliz ării și izol ării acestei popula ții, ca reac ție de ap ărare;
– lipsei de participare la via ța public ă a acestei popula ții.
Acestea tind s ă anihileze aproape toate posibilit ățile de integrare socio –
profesional ă a tinerilor romi chiar și cu nivel de preg ătire liceal. Datorit ă veniturilor
scăzute și a lipsei ocupa țiilor, a nivelului sc ăzut de educa ție, interac țiunile etniei romilor cu
sistemul de protec ție social ă sunt foarte frecvente. De aceea , romii continuă să fie
principalii beneficiari ai serviciilor și presta țiilor de protec ție social ă.

3.3. Studiu de caz: BAHTALO ! Împreună combatem sărăcia și
discriminarea
Principala misiune a proiectului este aceea de a sus ține și sprijini integrare a și
incluziunea cetățenilor apar ținând minorit ății rome și nu numai din comunitatea
marginalizat ă din cartierele Tineretului și Viitorului – zona Cioara Alb ă a municipiului
Lupeni, reducerea s ărăciei și a discrimin ării acestor persoane.
Proiectul r ăspund e nevoilor specifice ale comunit ăților marginalizate care includ
cetățeni de etnie rom ă prin m ăsuri concrete de reducere a s ărăciei și creșterea gradului de
incluziune social ă. Proiectul se circumscrie Strategi ei Guvernului Rom âniei prin
Incluziune a Cetățenilor Rom âni apar ținând Minorit ății Romilor 2012 -2020 prin:
– acțiuni de educare a romilor și măsuri de limitare a riscului de abandon școlar
a copiilor romi;
– identificarea de oportunit ăți pe piata muncii p entru grupul -țintă – ucenicie și
ocupare prin identificarea unui loc de munc ă, consiliere -orientare p entru a-l
obține;
– servicii sociale și de s ănătate acordate prin intermediul unor structuri deja
existente sau înfiin țate în cadrul proiectului, romilor din comunitate;
– îmbun ătățirea condi țiilor d e trai și locuire a pers oanelor aparținând
comunit ății defavorizate.
Nevoia identificat ă la nivelul comunit ății marginalizate
Caracteristicile principale ale comunit ății marginalizate sunt s ărăcia și excluziunea
social ă a membrilor acesteia, probleme grave cu care se confrunt ă majoritatea rom ă din
Rom ânia. Într-o astfel de comunitate , finan țarea unor interven ții care s ă rezolve cel pu țin

41unele dintre probleme este binevenit ă. În urma analizei efectuate în comunitatea de unde
provin nevoile identificate au fost identificate ca fiind necesar e acordarea :
• de servicii educa ționale și de programe de prevenire a abandonului școlar în
rândul copiilor din comunit ățile defavorizate ;
• de locuri de munc ă pentru membrii comunit ății marginalizate (subven ționarea
angaja torilor și antreprenoriat local) ;
• de consiliere, orientare profesionala și mediere pe pia ța muncii ;
• de a învăța o meserie (prin programe de ucenicie) ;
• de servicii de asisten ță socială;
• de servicii socio -medicale ;
• de îmbun ătățire a condi țiilor de locuit ;
• de incluziune social ă și pe pia ța muncii ;
• de asisten ță juridic ă;
•de combatere a discrimin ării și promovarea multiculturalismului inclusiv, prin
creșterea gradului de încredere în sine (mai ales la femei și copii i romi).
Grupul -țintă
Grupul țintă din comunitatea despre care vorbim include 960 pers oane , din care 381
cetățeni rom âni de etnie rom ă. Din totalul de 380 gospod ării din municipiul Lupeni , județul
Hunedoara, condi țiile de trai sunt sub pragul de s ărăcie în toate locuin țele, iar nr . medi u de
persoane care locuiesc în aceste locuin țe este de 5 -6 pers/locuin ță, nr. de membrii ai
familiei fiind frecvent mai mare dec ât suprafa ța normal ă alocat ă unei persoane.
Parteneriat
– Municipiul Lupeni (S olicitant );
– SC EuroJobs SRL (P artener 1);
– Asocia ția CROFMPS (P artener 2);
– Asocia ția Umanitar ă Casa de Copii Lupeni (P artener 3);
– LiceulTeoretic "Mircea Eliade" Lupeni (P artener 4).
Activită ți relevante cu referire la piața muncii:
Activitatea 2. Interven ții în domeniul ocup ării for ței de munc ă – Spriji n pentru
accesul pe pia ța muncii:
Grupul țintă este format din 670 de persoane, din care 31.3% sunt de etnie rom ă –
210 persoane. Din cele 670 persoane (300 femei) aflate în căutarea unui loc de munc ă care
beneficiaz ă de m ăsuri integrate vor beneficia de f ormare profesional ă 68.6% (460
persoane ), prin participarea la cursuri de nivel 1 si nivel 2, organiza ți în 23 grupe de

42cursan ți, pentru 7 meserii. Dintre ace știa vor do bândi o calificare la încetarea calit ății de
participant 89.1% – 410 participan ți (145 femei) (reprezent ând 61.2% din persoanele care
beneficiaz ă de m ăsuri active de ocupare). Dintre acestea minim 35% vor fi romi – 144
persoane (64 femei).
Persoane aflate în risc de s ărăcie și excluziune social ă din comunit ățile
marginalizate care au un loc de munc ă, inclusiv cele care desfășoară o activitate
independent ă, la încetarea calit ății de participant: 238 persoane (romi: 83 persoane, femei:
85 persoane), astfel: pentru 220 pers (32.83% – dintre ace țtia 77 sunt romi – 35% – din care
30 femei) se asig ură subven ționarea locului de munc ă, iar 10 pers oane vor beneficia de
microgranturi (3 romi – 1 femeie), pentru alte 10 pers se asigur ă programe de ucenicie (cel
puțin 80% – 8 persoane – vor absolvi acest program, minim 3 romi, minim 2 femei din care
1 de etnie rom ă).
În programul de certificare a competen țelor dob ândite în sistem nonformal sunt
cuprinse 50 persoane și se așteaptă certificarea a minim 40 pers oane dintre acestea 45%
vor fi romi – 18 pers.
Subactivită ți:
A.2.1. Participarea la programe de UCE NICIE la locul de muncă (inclusiv prin acordarea
de sprijin financiar angajatorilor)
Implementarea activită ții:
1. Identificarea in comunitate a beneficiarilor programului de ucenicie la locul de muncă
prin activitaă ț de informare a membrilor comunității, analiza anchetelor sociale, analiza
dosarelor de informare și consiliere, mediere.
2. Înscrierea și întocmirea dosarelor participanților la program – 10 persoane.
3. Încadrarea ucenicilor la locurile de muncă
4. Monitorizarea ucenicilor la locul de muncă
5. Acordarea subven țiilor (10 ucenici x 12 luni x 1100 lei)
6. Evaluarea și certificarea absolventului
A.2.2. Măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă – INFORMARE ȘI
CONSILIERE PROFESIONALĂ
Centrul Comunitar Integrat va acorda servicii de informar e și consiliere
profesională. Informarea privind pia ța muncii și evolu ția ocupa țiilor se va realiza prin
transmiterea de informa ții despre pia ța local ă de munc ă (rata șomajului, poten țiali
angajatori, posturi cerute de angajatori, etc.). Consilierea profes ional ă în vederea orient ării
și stabilirii traseului profesional și instruire în tehnici de c ăutare a unui loc de munc ă se va

43face prin evaluarea aptitudinilor persoanelor aflate în grupul țintă; evaluarea se va realiza
utiliz ând teste de specialitate psihometrice care includ tr ăsături comportamentale,
aptitudini cognitive și interese ocupa ționale. Dezvoltarea abilit ății și încrederii în sine a
persoanelor în c ăutarea unui loc de munc ă se va realiza prin preg ătirea persoanelor pentru
participarea la intervi uri, predarea tehnicilor de realizare a unui CV și a unei scrisori de
inten ție, preg ătirea pentru un interviu de angajare – informa ții necesare pentru participarea
la interviu, atitudine și comunicare pentru transmiterea eficient ă a mesajului, întreb ări de s
întâlnite în interviuri și răspunsuri recomandabile, gre șeli frecvente în timpul interviului și
modalit ăți de evitare.
Totodat ă, prin cre șterea încrederii în for țele proprii, a capacit ății de auto -decizie, de
autoevaluare realist ă de sine, se determin ă schimb ări de mentalitate și comportament care
contribuie la integrarea activ ă pe pia ța muncii și participarea la de cursuri pentru
dobândirea abilit ăților și competen țelor menite s ă diminueze dificult ățile în adaptarea la
cerin țele pie ței muncii.

A.2.3. Măsuri de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă – MEDIEREA MUNCII
Activitatea de mediere a muncii urm ărește stabilirea compatibilit ăților sau
echivalen țelor dintre cerin țele locurilor de munc ă vacante, comunicate de angajatori și
aflate în baza de date a agen țiilor pentru ocuparea for ței de munc ă, cu preg ătirea
profesional ă, aptitudinile și opțiunile solicitantului de loc de munc ă De acest serviciu vor
beneficia minim 670 persoane. În urma activit ății de mediere, vor fi create premisele
pentru angajarea a 220 persoane (32,83% – persoane aflate în risc de s ărăcie și excluziune
social ă care au loc de munc ă – indicator de rezultat imediat 4S38) dintre ace știa 35% vor fi
romi – 77 beneficiari. Activită țile vor consta în:
1. Informare privind locurile de munc ă vacante și condi țiile de ocupare a acestora,
prin publicarea, afi șarea, organizarea de burse ale locurilor de munc ă;
2. Plasare pe pia ța muncii – Medierea are ca scop punerea în coresponden ță a
cererilor și ofertelor de locuri de munc ă; Se vor analiza ziln ic oferta de locuri de munc ă cu
baza de date privitoare la calific ările persoanelor din grupul țintă. Beneficiarii vor fi
anunta ți prin email, telefonic sau vor fi contacta ți la domiciliu pentru a fi informa ți în
situa ția identific ării unor locuri de munc ă corespunz ătoare preg ătirii profesionale și
aspira țiilor acesteia. Expertul medierea muncii va însoți beneficiarul la întâlnirea cu
angajatorul.Vor fi realizate cel puțin 250 medieri directe cu angajatorul (37%).

44La prima prezentare la mediere se întocme ște planul individual de mediere. În cazul
în care se identific ă locuri de munc ă potrivite profilului persoanei aflate în c ăutarea unui
loc de munc ă, se va realiza: CV, Scrisoare de inten ție, va fi contactat angajatorul pentru a
stabili data interviului; va fi acordat suportul necesar beneficiarului pentru a participa la
interviu (transport, consiliere).
Activitatea de mediere va fi continua, dac ă persoanei aflate în căutarea unui loc de
munc ă nu i se poate oferi un loc de munc ă și se va face programarea pent ru o nou ă
mediere, p ână când beneficiarul va fi încadrat în munc ă.
A.2.4. Măsuri de sprijin pentru g ăsirea unui loc de munc ă – FORMARE PROFESIONAL Ă
Cursurile de formare profesională vor viza următoarele meserii:
1. Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor – 3 grupe; 5 luni.
2. Brutar patiser preparator produse f ăinoase – 3 grupe; 5 luni.
3. Lucr ător în mor ărit și panifica ție – 4 grupe; 3 luni.
4. Îngrijitor copii – 3 grupe; 3 luni.
5. Îngrijitor b ătrâni la domiciliu – 3 grupe; 3 luni.
6. Confec ționer ansamblor ar ticole din textile – 3 grupe; 3 luni.
7. Lucr ător în structuri pentru costruc ții – 4 grupe; 3 luni.
Participan ților la programele de formare profesionala li se vor acorda subven ții de 5
lei/ or ă. Acordarea subven țiilor lunare este condi ționat ă de participa rea la întregul program
de formare profesional ă, inclusiv la examenul final de evaluare.
A.2.5. Măsuri de sprijin pentru g ăsirea unui loc de munc ă – SUBVEN ȚIONAREA
ANGAJATORILOR PENTRU ANGAJAREA PERSOANELOR APAR ȚINÂND
CATEGORIILOR VULNERABILE DIN CADRUL COMUNIT ĂȚII MARGINALIZATE
În cadrul acestei activit ăți sunt acordate subven ții angajatorilor care angajeaz ă
beneficiari ai grupului țintaă astfel: 900 lei/lun ă pentru o perioad ă de maxim 12 luni (900
lei x 220 persoane x 12 luni);
Plus valoarea acestei activ ități const ă în faptul c ă, în cazul în care persoanele care
au participat la interviuri, sau care au fost mediate prin orice alt mijloc, vor fi selectate
pentru a fi angajate, atunci acestea vor fi acompaniate pe tot parcursul procesului de
angajare și aco modare cu noul loc de munc ă, inclusiv cu noul colectiv de munc ă, în special
acele persoane care nu au fost obișnuite cu disciplina muncii. Beneficiul rezultat ca urmare
a acestei interven ții este major și de impact, întruc ât contribuie la cre șterea stimei de sine a
persoanelor acompania te. Astfel încât succesul s ă fie garantat, ulterior plas ării efective a

45celor 220 de persoane, se trece în etapa urm ătoare și anume: Sus ținere și monitorizare
postangajare.
A.2.6. Măsuri de sprijin pentru g ăsirea unui loc de munc ă – EVALUAREA
COMPETEN ȚELOR DOBÂNDITE ÎN SISTEM NON -FORMAL ȘI INFORMAL
Dovezile de competen ță sunt rezultatele aplic ării instrumentelor de evaluare, ca de
exemplu testul scris rezolvat de candidat, fi șa de înregistrare a testului oral, fi șa de
observar e direct ă a activit ăților realizate de candidat în condi ții reale sau simulate de
munc ă, proiectul realizat de candidat, lucr ări realizate anterior procesului de evaluare,
rapoarte de la ter ți privind demonstrarea competen ței de c ătre candidat, anterioare
procesului de evaluare;
Etapele de realizare a activit ății:
1. înscrierea în procesul de evaluare a competen țelor (cerere, documente personale)
2. autoevaluarea (candidatul asistat de evaluator va realiza o autoevaluare a propriei
experien țe de munc ă și va decide dac ă poate s ă produca dovezi din care s ă rezulte
clar c ă este competent)
3. stabilirea unit ăților de competen ță pentru care se sol icită evaluarea (fiecare
candidat decide pentru ce unit ăți de competen ță dorește să intre în procesul de
evaluare)
4. planificarea și organizarea procesului de evaluare (din momentul începerii durata
totală a procesului de evaluare nu trebuie s ă depășească 30 zile)
5. culegerea dovezilor de competen ță (dovezi directe – produse efectiv în procesu l
de evaluare, conform sta ndardului ocupational; dovezi prezentate de candidat –
lucrări, proiecte, diplome, fotografii, recomand ări; dovezi suplimentare (solicitate
de evaluator)
6. înregistrarea și raportarea rezultatelor evalu ării (includerea în dosarul
candidatului a tuturor dovezilor de competen ță produse)
7. eliberarea certificatului de competen ță.
Serviciul de inser ție socio -profesional ă din cadrul Centrului Comunitar Integrat va
oferii servicii integrate și dup ă finalizarea proiectului pentru o perioad ă de minim 7 luni.
Aces ta va fi asigurat de Partenerul 1 și Partenerul 2.
Partenerul 1 (SC EURO JOBS SRL) va oferi în continuare servicii de informare și
consiliere profesional ă, medierea muncii, iar pentru persoanele care doresc s ă se încadreze
în programele de ucenicie, va fac e demersurile necesare pentru ob ținerea drepturilor legale

46și pentru identificarea angajatorilor. Interven ția va fi asigurat ă minim 7 luni dup ă
finalizarea proiectului .

A.3. Interven ții în domeniul ocup ării for ței de munc ă – Susținerea
antreprenoriatului în cadrul comunit ății inclusiv a ocup ării pe cont propriu
Vor fi selectate 100 de pers oane din care 33% vor fi romi, din care min im 60
beneficiari vor fi inclu și în progr amul de Consiliere, consultan ță, mentorat, elaborare plan
de afaceri; de formare prof esională antreprenorial ă vor beneficia 30 pers oane care vor
participa la programe de ini țiere în antreprenoriat (2 grupe), din care minim 30% vor fi de
etnie rom ă.
Vor fi acordate subven ții de 25.000 euro pentru 10 planuri de afaceri pentru
înfiin țarea firm elor. Cele 10 firme vor primi sprijin de specialitate post -înfiin țare.

Descriere/Valorificarea rezultatelor
Aspectul institu țional: Partenerul 1 va încheia protocoale de colaborare cu AJOFM
Hunedoara pentru furnizarea de informa ții actualizate privind piața muncii, locurile de
munc ă vacante și pentru ob ținerea drepturilor legale (stimulente, subven ții, prime conform
Legii 76/2002). Deasemenea , colaborarea va include organizarea anual ă a unei Burse a
Locurilor de munc ă pentru Romi și a unei Burse a Locurilo r de Munc ă pentru comunit ățile
marginalizate. Colaborarea cu AJOFM va include și utilizarea platformelor informatice
dezvoltate de aceast ă institu ție „bursa locurilor de munc ă online (blmo)” și „acces direct în
spo (adspo)”, facilit ăți extrem de utile pent ru comunitate.
Partenerul 2 responsabil cu dezvoltarea activit ății de certificare a competen țelor
dobândite în sistem ul non-formal precum și cu formarea profesional ă și consilierea
antreprenorial ă, va solicita de asemenea încheierea unui protocol de colabo rare cu AJOFM
Hunedoara.
În primul r ând vorbim de formarea profesional ă pentru care P artenerul 2 va alc ătui
grupele de cursan ți și va solicita AJOFM organizarea cursurilor de formare profesional ă
conform legii, pentru persoanele aflate î n căutarea unui l oc de munc ă. Partenerul 2 va
monitoriza participarea cursan ților la programe. Certificarea competen țelor dob ândite în
sistem nonformal vor fi sus ținute în propriul centru.
Aspectul financiar: alocările financiare necesare furniz ării serviciilor de ocupare
necesare pentru func ționarea Serviciului de Inser ție socioprofesional ă, vor fi sus ținute de
Partenerul 1 și Partenerul 2 – costurile cu resursele umane. Dup ă finalizarea proiectului –

47care își propune eliminarea st ării de vulnerabilitate a comunit ății – intensitatea interven ției
va sc ădea.
Prin proiect vor fi angajate peste 238 persoane din comunitate, aspect care va
revigora economic comunitatea. Tot ca urmare a acestor angaj ări num ărul persoanelor în
căutarea unui loc de munc ă va sc ădea, ceea ce va duce la reducerea amploarei interven ției.
Serviciul va func ționa în continuare, spa țiul fiind pus la dispozi ție gratuit de Municipiul
Lupeni ; de asemenea cheltuielile cu utilit ățile vor fi suportate de Prim ărie.
Orientarea în carier ă va continua fără costuri s uplimentare deoarece se va realiza pe
logistica achizi ționat ă în proiect, iar bateriile de teste vor avea o perioad ă de utilizare
extins ă cu minim 1 an dup ă terminarea proiectului. Din acest punct de vedere cheltuielile
cu consumabile vor fi minime.
Parten erul 2 (Asocia ția CROFMPS) va suporta costurile cu resursele umane
necesare furniz ării de consultan ță antreprenorial ă persoanelor din comunitate și cu
resursele umane implicate în procesul de certificare competen țe. Logistica necesar ă
funcționării serviciu lui a fost ob ținută prin proiect, nefiind necesare alte achizi ții. Spa țiul
este pus la dispozi ție gratuit de prim ărie, care va suporta și costurile cu utilit ățile. Serviciile
furnizate de P artenerul 2 vor continua cel pu țin 7 luni dup ă finalizarea proiectu lui.
Pentru ob ținerea finan țărilor necesare unor noi microgranturi, P artenerul 2 și
Solicitantul vor urm ări să acceseze, pentru persoanele din comunitatea marginalizat ă
(scriere proiect, plan de afaceri, consultan ță), programe guvernamentale sau finan țate prin
fonduri structurale ( Start-up Nation sau România start -up), pentru care vor asigura
consilierea necesar ă. În acest scop , Partenerul 2 va colabora cu ONG -ul înfiin țat prin
proiect și îl va ini ția în accesarea fondurilor europene, îl va sus ține în ob ținerea
acredit ărilor necesare furniz ării diferitelor servicii.
Abordarea integrat ă: colaborarea cu AJOFM Hunedoara se va concretiza și în
realizarea unei strategii locale de interven ție conjugat ă în comunit ățile marginalizate pentru
furnizarea serviciilor de ocupare. Partenerul 2 va continua s ă asigure consultan ță și
monitorizare firmelor create în cadrul proiectului încă cel pu țin un an de la finalizarea
proiectului.
Aspect comunitar și Transferabilitate: exemplele de bune practici dob ândite în
cadrul aceste i comunit ăți marginalizate vor fi extrapolate și la celelalte comunit ăți
marginalizate de pe raza municipiului Lupeni. De asemenea succesul interven ției va fi
făcut cunoscut autorită ților publice locale din județul Hunedoara care au pe raza localit ății
comunități marginalizate.

48CONCLU ZII ȘI PROPUNERI

Teoretic, în anumite condiții socio -economice, orice persoană, indiferent de situația
ei particulară, poate deveni săracă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. În
cazul unor persoane, însă, ri scul de a intra în sărăcie este totdeauna mare și aproape
inevitabil. Este vorba de persoanele ale căror caracteristici fizice, psihice, educaționale,
ocupaționale etc. le îngreunează accesul la nivelurile de bunăstare oferite de societate și le
fac vulner abile față de fenomenul sărăciei. La acestea se adaugă desigur și săracii de
conjunctură, adică persoane afectate de unele schimbări de natură să influențeze piața
muncii sau dezvoltarea generală a societății la un moment dat.
Romii sunt cea mai mare mino ritate etnică din Europa. Ca cetățeni egali UE, se
bucură de aceleași drepturi ca toți ceilalți din Europa, și ar trebui să li se permită să se
bucure de ele, fără discriminare sau excludere.
Popula ția de romi se confrunt ă cu o serie de probleme. Una dint re acestea este
slaba integrare socio -profesional ă. Chiar dac ă aceast ă situa ție dificil ă apare și la nivelul
popula ției majoritare ea este mai eviden tă în ceea ce prive ște etnia romilor. În ultimii ani,
au fost realizate mai multe studii despre problematic a complex ă a romilor, îns ă cele mai
multe idei proliferate de c ătre autori converg spre ideea c ă sărăcia existen ța în
comunit ățile de romi deriv ă, în principal, din slaba participare economic ă a acestora.
Pot fi identificate multiple cauze ale accesului li mitat al romilor pe piața muncii,
dintre care mai importante sunt:
 lipsa identit ății legale , cu efectul excluderii de la orice drepturi
cetățenești. Aceștia sunt exclu și complet de la toate celelalte drepturi
derivate din statutul de cetățean: asisten ță socială, asigur ări sociale,
drept de participare politic ă, angajare într -un loc de munc ă legal;
 în general, romii reprezint ă o popula ție tân ără și puțin calificat ă care
exploateaz ă resurse marginale de ob ținere a veniturilor. Profesiile
moderne sunt rare în rândul lor, chiar și la genera ția tân ără;
 lipsa total ă a educa ției (cu cauze multiple) sau ie șirea prea devreme
din sistemul de educa ție face ca romii s ă aibă un acces limitat la slujbe

49bine pl ătite și acest fapt conduce la s ărăcie și la cercul vicios al
capcanei acesteia care se transmite la genera țiile urm ătoare;
 în rândul romilor, femeile au o pozi ționare și mai slab ă pe pia ța
muncii comparativ cu b ărbații, ceea ce conduce la nevoia unor
programe speciale destinate acestora.
Este evidentă deci, necesitat ea de a întreprinde măsuri și acțiuni în direcția
îmbunătă țirii accesului romilor pe piața muncii prin: servicii de mediere, informare și
consiliere profesională; organizarea cursurilor de formare profesională; alocații pentru
șomerii care se încadrează în ainte de expirarea șomajului; încadrarea prin acordarea de
credite IMM -urilor, ocuparea temporară în lucrări publice de interes comunitar și
încheierea de contracte de solidaritate în baza Legii 116/2002 privind prevenirea și
combaterea marginalizării soci ale etc. Acestor măsuri și acțiuni cu caracter general la nivel
de țară, trebuie să li se alăture soluții în fiecare comunitate, deoarece nu există un model
general valabil pentru toată populația de romi din România.
Integrarea romilor nu numai că va gener a beneficii sociale, va îmbunătă ți respectul
pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru d repturile persoanelor care apar țin
minorită ților, și va combate discriminarea pe considerente de rasă, culoare, origine etnică,
socială sau apartenen ță la o minor itate, ci se va materializa și în avantaje economice atât
pentru romi, cât și pentru comunitățile din care fac parte , mai ales acelor țări cu o populație
în curs de scădere, care nu î și pot permite să excludă o parte importantă din potențialul lor
de for ță de muncă.
Dintre solu țiile posibile a fi aplicate în vederea creșterii gradului de ocupare pe
piața muncii a populației de etnie romă, menționăm:
 dezvoltarea colabor ării dintre structurile administra ției publice și
organiza țiile neguvernamentale ale romi lor;
 crearea de locuri de muncă pentru romi ( necesitatea dep ășirii stereotipului
meseriilor tradi ționale ale romilor, dublată de necesitatea calific ării
romilor în meserii moderne, solicitate pe pia ța munci i);
 evaluarea nevoilor de pe pia ța muncii, astfel încât să fie identificate
domeniile accesibile romilor, ținând cont de pregătirea lor actuală;
 înfiin țarea Centrelor de Incluziune Profesională pentru Romi în cadrul
comunită ților locale, cu scopul formării și facilitării angajării romilor pe
piața muncii;
 acțiuni și demersuri pentru dep ășirea discrimin ării la angajare;

50 multiplicarea proiectelor derulate deja în domeniul formării profesionale
prin ONG -uri de către instituțiile statului;
 crearea de IMM -uri ale romilor pentru accesarea resurselor financiare
existente pe pia ță;
 acordarea facilit ăților fiscale pentru întreprinz ătorii care angajeaz ă romi,
membri ai familiilor cu mul ți copii și lipsi ți de mijloace de existen ță;
 diseminarea practicilor pozitive, astfel încât s ă poată fi replicate la scară
național ă.
Excluziunea romilor provoacă nu numai o suferin ță umană importantă, ci generează
și costuri directe semnificative pentru bugetele publice și costuri indirecte rezultate din
pierderile de productivitate.
În aceste condi ții, m ăsurile de combatere a excluzi unii romilor trebuie să fie incluse
în cadrul mai amplu al politicilor europene în materie de egalitate, incluziune și creștere și
să optimizeze utilizarea instrumentelor legislative și financiare care se află totodată la
dispozi ția societății în ansamblu. Obiectivul general este realizarea unei societă ți inclusive
și nu a unei noi forme de segregare etnică, orice progres care poate fi atins în domeniul
incluziunii romilor reprezentând, de asemenea, un progres în direc ția incluziunii tuturor
minorită ților e tnice din UE și invers.

51BIBLIOGRAFIE

1. Duminică Gelu, Preda Marian, Accesul romilor pe pia ța muncii , ECA – Ed. Cărții
de Agribusiness , București, 2003
2. Zamfir Ana, Mocanu Cristina, Defavorizare și discriminare în România ,
Societatea de Analize Feministe „AnA” și Institutul Național de Cercetare
Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, www.incsmps.ro
3. Institutul Național de Statistică , Dimensiuni ale incluziunii sociale în România în
anul 2017 , www.insse.ro
4. ***, H.G. nr.1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României privind
incluziunea socială a cetă țenilor români aparținând minorității romilor pentru
perioada 2012 -2020, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 6 bis/4.01. 2012
5. ***, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale ,
publicată în Moni torul Oficial, Partea I nr. 193/ 21.03.2002
6. ***, H.G. nr.1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii n r. 116/2002 pr ivind prevenirea și combaterea marginalizării
sociale , publicată î n Monitorul Oficial nr. 795/1.11.2002
7. ***, Legea asisten ței sociale nr. 292/2011 , publica tă în Monitorul Oficial nr.
905/20.12.2011
8. ***, Notă de fundamentare la H.G. nr. 1221 /2011 pentru aprobarea Strategiei
Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității
romilor pentru perioada 2012 – 2020 , www.gov.ro
9. ***, Strategia na țională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru
perioada 2015 – 2020
10. ***, OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de
discriminare , republicată, cu modificările și completă rile ulterioare, publicată în
Monitorul Oficial nr. 99/8.02.2007
11. ***, Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social , www.anofm.ro
12. ***, Integrarea socială și economică a romilor în Europa , COM(2010) 133 final,
Bruxelles, 14.4.2010, www.ec.europa.eu

5213. ***, Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor până în 2020 ,
COM(2011) 173 final, Bruxelles, 5.4.2011, http://eur -lex.europa.eu
14. ***, Colaborând înde aproape pentru incluziunea romilor. Cadrul UE explicat ,
http://bookshop.europa.eu
15. ***, Summit pentru promovarea unui angajament comun de îmbunătă țire a
incluziunii pentru milioane de romi , IP/08/1326, www.europa.eu
16. ***, Lansarea unei platforme europene destinate unei mai bune coordonări a
eforturilor de combatere a excluderii romilor, IP/09/635, www.europa.eu
17. ***, Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, Czech Repu blic,
România and Serbia [Incluziunea romilor: o oportunitate economică pentru
Bulgaria, Republica Cehă, România și Serbia, septembrie 2010,
www.worldbank.org.ro
18. ***, Documente SC EUROJOBS Petro șani
19. www.anr.gov.ro
20. www.dromesqere.net
21. http://ro.wikipedia.org
22. www.disacnetsolutions.net
23. www.hotnews .ro