Anul 2009 se caracterizeaz a prin manifestarea unei profunde crize structurale in [611624]

INTRODUCERE
3INTRODUCERE
Anul 2009 se caracterizeaz a prin manifestarea unei profunde crize structurale in
economia rom aneasc a. Aceasta a fost generat a de un ansamblu de cauze de ordin
economic, social -politic, ecologic, institu tional, intern si extern, aflate intr-o interdependen ta
dinamic a. Prin efectele sale, criza structural a a provocat grave deregl ari ale circuitului
economic na tional, concretizate in contradic tiisi dezechilibre profunde, in manifestarea
intens a a unor fenomene economico -sociale negative, cupri nzand toate componentele
acestuia -produc tia, schimbul, distribu tiasi consumul.
Criza structural a ce a cuprins ansamblul sistemului economic na tional a fost expresia
unor profunde deregl ari ale mecanismului economic na tional, acumulate in perioada
regimu lui politic anterior, ca urmare a dezvolt arii preponderent intensive a economiei;
managementului neperformant utilizat, a modului cum a fost conceput asiinfaptuita reforma
economic ain domeniul edific arii unei economii de piata concuren tiale; efectelor ne gative
generate de muta tiile survenite in raporturile de proprietate si a comportamentului individual
si colectiv manifestat in aceast a perioad a de tranzi tie, dar si a situa tiei geopolitice a lumii
contemporane, a profundelor schimb arisi reasezari ale ec onomiei mondiale, pe fondul
tendin telor de globalizare a economiei mondiale si de integrare economic a atarilor lumii
contemporane, purt atoare a unor efecte contradictorii.
Din ansamblul dezechilibrelor economice se deta seaza, prin consecin tele lor negati ve,
cele care privesc structura economiei na tionale si componentele ei principale, in primul
rand, dezarticularea raportului general dintre industrie siagricultur a, ramuri fundamentale
ale sistemului economic na tional. In acest context, in cadrul deregl arilor economice profunde
ce au afectat evolu tia economiei rom anesti, prin efectele sale de antrenare, se plaseaz asi
cele referitoare la agricultur a,in ansamblul s au, inclusiv in interiorul sectoarelor si al
componentelor sale.
Agricultura, ramur apriori taraa angrenajului economic general, condi tioneaz a
echilibrul structural, dinamic, numai intr-o stare de normalitate. Or, analiza raportului dintre
factorii de produc tie utiliza tisi consuma tisi randamentul acestora relev a scaderea
eficien tei economice, sociale si ecologice, situ andRom ania pe ultimele locuri pe sca ra
tarilor europene. Slaba inzestrare tehnic asitehnologic a a agriculturii, diminuarea capacit atii
productive a solului in unele zone aletarii, mecanismele economico -financiare neadecvate

INTRODUCERE
4pietei au dus la ob tinerea de produc tii medii la hectar cu mult sub nivelul performan telor
realizate intarileU.E. Aceast a situa tie este caracteristic asi sectorului zootehnic, unde
efectivele de animale, la unele specii, au inregistrat, in anumite perioade, scaderi importante,
iarproduc tiile medii realizate sunt cu mult in urma altor tari europene.
Dupadatele analizate in ultimele luni ale anului 2009 , evolu tia parametrilor sintetici,
prin care se caracterizeaz astarea economiei, atest ainceputul unui rev iriment economic,
crearea condi tiilorpentru dep asirea recesiunii. Prin dinamica lor, relev a oprirea c aderii
libere a activit atii economice, inceputul relans arii economiei de pia ta concuren tialesi,in
perspectiva imediat a, asigurarea func tionalit atii ei n ormale. Din acest punct de vedere,
factorii politici si guvernamentali par a fi inteles care sunt priorit atileeconomice pe termen
scurt, mediu si lung. Pe primul loc al priorit atilor se inscrie macrostabilitatea economic a, iar
in cadrul acesteia si a ag riculturii, de a c areirezolvare depinde relansarea real a a economiei.
Inprocesul reformei economice agrare, aten tie deosebit a s-a acordat schimb arii radicale
a structurii de proprietate, proprietatea privat individual adevenind dominant a.
Prin aplicare a Legii fondului funciar (Legea nr. 18/1990) a fost edificat un puternic
sector privat, reprezentat de gospod arii individuale, asocia tii familiale f ara personalitate
juridic asi societ ati agricole cu personalitate juridic a care, in anul 2002, de tineau 96, 3% din
suprafa ta agricol a atarii.
Pe un asemenea suport juridic, prin dotarea agriculturii cu tehnici s itehnologii
moderne, de inalta performan ta, prin utilizarea larg asi cu eficien ta aprincipalelor c ai ale
dezvolt arii intensive, prinimpulsionarea ce rcetariistiintifice, agricultura poate deveni
realmente propulsoarea relans arii economiei na tionale, atragand sectoarele economice din
aval si amonte in fluxurile economice interdependente, ceea ce va stimula procesul
cresterii economice si optimizarea structurii de ramur a, revigorarea agriculturii si a
spatiului rural, in cadrul c aruia tr aieste aproape jum atate din popula tia Rom aniei.
Dar, in condi tiile actuale, posibilit atile de revigorare a agriculturii sunt limitate,
deoarece structura de proprieta te este neviabil a, ineficient a, ea fiind caracterizat a prin
dominarea micilor exploata tii familiale de subzisten ta, deautoconsum.
In anul 2002 existau 4759,7 mii exploata tii agricole, din care 4736,6 mii
exploata tii/gospod ari individuale (f ara persona litate juridic a), care de tineau o pondere de
99,5% din totalul unit atilor agricole si23.100 de societ ati agricole comerciale cu
personalitate juridic a, adica 0,5% din total supafetei , care produc pentru pia ta.
In medie, suprafa ta agricol a utilizat a ce revine pe o exploata tie agricol a din prima
categorie reprezint a doar 1,6 ha /exploatatie , comparativ cu 269,4 ha pentru exploata tiile

INTRODUCERE
5dincea de -a doua categorie pe tara,in medie acest indicator fiind doar de 2,9
ha/societate .
Fermele agricole individuale produc cea mai mare parte a produc tiei de cereale, dar
rezultatele sunt destinate aproape exclusiv autoconsumului. De pild a, aceste unit ati
agricole au produs circa 80% din produc tia total a de porumb, folosit a aproape integral
pentru furajarea animalelor din gospod ariile proprii si pentru consumul individual.
Aceste date ilustreaz a pe deplin gradul ridicat de f aramitare a produc tiei agricole
si caracterul noncomercial al acesteia. Or,in condi tiilein care rela tiile cu piata sunt
extrem de slabe, in unel e cazuri nule, agricultura in ansamblul s au este ineficient a,
neviabil a,logic, o asemenea situa tie impune intensificarea preocup arilor factorilor
competen ti pe linia optimiz arii dimensiunilor exploata tiilor, pentru accentuarea caracterului lor
comercial, viabilitatea si eficien ta structurilor de proprietate din agricultur ainscriindu -se ca o
condi tie esen tialain procesul integr ariiagriculturii noastre in politica agrar a comunitar a.
Uniunea European a reprezint a un model de dezvoltare pentru Rom ania,intoate domeniile
de activitate, inclusiv in agricultur asi industrie alimentar a.
Accesul la Pia ta Unic a presupune acordarea unei aten tii deosebite intregului sistem
agroalimentar, pornind de la faptul c a U.E. inregistreaz a performan te deosebite at atin sect orul
de prelucrare a produselor agricole, c atsiin sfera distribu tiei, respectiv a consumului.
U.E. reprezint a o pia ta unica, care cuprinde o zon a comercial a vasta alumii
contemporane, aflat ain plin proces de globalizare, cu toate p artile sale pozitiv e, dar si
negative, U.E. concentr and peste 50% din comer tul mondial.
Drept urmare, integrarea tarii noastre in structurile multiple si complexe ale U.E.
inseamn a, printre altele, participarea tarii noastre la beneficiile economice si sociale care
caract erizeaz a aceast a comunitate economic a,in contextul aplic ariiinRomania a unor
politici economice, sociale si ecologice durabile, a unor structuri simecanisme economico –
financiare eficiente, care s a permit a accentuarea procesului cresterii economice dura bile,
consolidarea firmelor viabile, respectarea normelor concuren tiale de pia ta, sporirea for tei
competitive in rela tiile economice dintre tarile U.E
Pentru Rom ania, integrarea in U.E. a fost o necesitate economic a, social asi
politic a, care a primit co nsensul principalelor for te politice si acceptul marii majorit ati a
popula tiei. Aderarea la politicile si mecanismele U.E. necesit ainsa:continuarea
armoniz arii legisla tieisi institu tiilor din domeniul agricol cu acquisul comunitar; elaborarea
si introd ucerea unui sistem de standarde de calitate comparabil tarilor membre;
sustinerea cre arii filierelor pe produse si a formelor moderne de organizare a pie telor

INTRODUCERE
6agricole , a sporirii for tei concuren tiale a economiei rom anesti.
Deschis inca din luna noiembri e 2002, capitolul 7 (Agricultura) a fost extrem de
important pentru aderarea tarii noastre la U.E. dar, in acela si timp, si dificil, vulnerabil de
negociat, datorit a starii agriculturii tarii noastre .
In acest context este necesar s a subliniem c a momentu l 2007 , de integrare al
Rom anieiin U.E., trebuie privit ca o etap a necesar a important a, dar nu definitiv a, final a.
Procesul integr ariiin structurile U.E. va continua inca o perioad a relativ indelungat a de
timp, in care structurile economico -sociale ale Rom aniei s a se consolideze sub aspect
institu tional si aleficien tei, sa devin a un suport temeinic in lupta de concuren ta acerb a ce
sedesfasoaraintretarile U.E.
Se cere Rom aniei continuarea alinierii la standardele europene, imbun atatirea
capacit atii administrative privind aplicarea propriu -zisa a legilor si masurilor convenite cu U.E.,
adica a acquis -ului comunitar .
Realizarea principalelor aspecte privind agricultura se va concretiza, intr-o
perioad a relativ indelungat a, legat a de dezvoltarea du rabila aspatiului rural, care
presupune, pe l anga altele, consolidarea re telei de distribu tie aproduselor agricole, a
pieteiin general, a celor agricole in special, inclusiv a burselor agricole.
Conceptul de pia ta desemneaz a,in general, un sistem de r etele de activit ati
specifice, ce urmeaz a produc tieisi precede consumul.
Piata este locul de intalnire intre cererea solvabil a a cump aratorilor si oferta
produc atorilor unui bun oarecare sau a unei grupe de bunuri, care tind s a se echilibreze la
un anum it nivel de pre t.
Actele de v anzare -cump arare, care fac obiectul schimbului de bunuri economice,
impreun a cu fenomenele legate de manifestarea obiectului ofertei si cererii se afl a
in conexiune cu spa tiulsi timpul in care acestea se deruleaz a.
Pe pia ta se verific a,in ultim a instan ta, concordan ta sau neconcordan ta dintre
volumul, structura sicalitatea produc tiei (ofertei) cu nivelul, structura si calitatea consumului
(cererii solvabile), ambele privite in manifestarea lor concret ain timp si spatiu.
Problema valorific arii produc tiilor ob tinute in agricultur a este arhicunoscut a.Dupa
recoltare oferta cre ste, pre turile scad, iar produc atorii agricoli se afl a, demulte ori, in
situatia de a nu -si mai recupera nici cheltuielile de produc tie efectuate.
Una din modalit atile de reducere a riscului evolu tiei nefavorabile a pre tului,precum si
a altor tipuri de riscuri (de exemplu, acela al stoc arii produc tiei), se refera la utilizarea
institu tiei bursei de m arfuri, in cadrul c areia exist a mai multe

INTRODUCERE
7mecan isme de tranzac tionare, care se deosebesc prin raportul intre riscul asumat siprofitul
asteptat, raport acceptat de c atre participan ti.
Apari tiasi dezvoltarea burselor este rezultatul firesc si, totodat a, a confirm arii
progreselor inregistrate de societate in domeniul schimburilor si al organiz arii pie tei
agricole. Ca efect al procesului evolutiv indelungat al economiei, fiecare moment ce
marcheaz aafirmarea si cre sterea rolului institu tiei bursiere este legat de realizarea
unor pre mise materiale, institu tionale si legislative.
Plecand de la realit atile economiei na tionale, in general, de la realit atile
agriculturii rom anesti,in special, inlucrare vom efectua oserie de analize, sinteze si
compara tii privind fenomenele si procesel e specifice bursei agricole, in vederea
elucid ariisi fundament arii unor opinii si solu tii care vizeaz a continutul, organizarea si
mecanismele de func tionare a bursei agricole intara noastr a, deperfec tionare a acestei
institu tiiin concordan ta cu cerin tele impuse de U.E. indomeniul unei concuren te loiale
ce se desf asoaraintretarilesi produsele agricole ale acestei comunit ati interstatale.