Calitatea informa Ġiei financiare úi valoarea companiilor cotate [611593]

Calitatea informa Ġiei financiare úi valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 15
Audit financiar, XIV, Nr. 1(133)/ 2016 ,15-24
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

SSttuuddiiuu eemmppiirriicc
pprriivviinndd
iinnfflluueennŗŗaa
ccaalliittĉĉŗŗiiii
iinnffoorrmmaaŗŗiieeii
ffiinnaanncciiaarree
aassuupprraa vvaalloorriiii
ccoommppaanniiiilloorr
ccoottaattee
Asist. univ. dr. Mihai CARP,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Ia úi, România,
e-mail: [anonimizat]

Abstract
În condi Ġiile economiei actuale, caracterizat ă de intense
schimb ări, atât structurale, cât úi dimensionale,
estimarea eficient ă a valorii investi Ġiilor contribuie la
evitarea unor posibile derapaje ale pie Ġelor specifice, cu
semnificative implica Ġii în sfera economico-social ă.
Metodele de evaluare actuale introduc în analiz ă
preponderent date financiare, de a c ăror capacitate
informativ ă depinde relevan Ġa output-ului informa Ġional.
Diversitatea modelelor utilizate úi chiar caracterul aleator
al utiliz ării lor în procesul de evaluare contribuie la
sporirea incertitudinilor prezente în acest areal. Aceast ă
vulnerabilitate deriv ă atât din volumul informa Ġiilor
prelucrate, cât mai ales din calitatea acestora,
identificându-se, astfel, necesitatea includerii un or
elemente de atestare a calit ăĠ ii informa Ġiilor financiare.
Prezenta lucrare î úi propune ca, prin raportare la
caracteristicile companiilor cotate pe sec Ġiunea
reglementat ă a Bursei de Valori Bucure úti, s ă analizeze
impactul calit ăĠ ii informa Ġiilor financiare raportate asupra
dimensiunii valorice a entit ăĠ ilor. Utilizând datele
specifice unui e úantion format din 62 de companii, pe un
orizont temporal definit de exerci Ġiile financiare 2010-
2014, studiul estimeaz ă relevan Ġa, reprezentarea exact ă
a faptelor úi fenomenelor economice úi persisten Ġa
informa Ġiilor financiare. De asemenea, este analizat ă
influen Ġa acestor caracteristici asupra valorii de pia Ġă ,
implicând, totodat ă, în dezbatere úi factori nefinanciari,
precum: reputa Ġia auditorului, natura opiniei de audit sau
specificul normelor contabile aplicate. O serie de modele
econometrice consacrate în literatura de specialita te,
precum Ohlson (1995), Jones (1991) úi Dechow et al.
(1995), au permis reprezentarea cantitativ ă a tr ăsăturilor
informa Ġiilor financiare (value relevance, earnings
management, persistence).
Cuvinte-cheie: calitatea informa Ġiei financiare, IFRS,
Big4, opinie de audit, valoare de pia Ġă
Clasificare JEL : G30, L25, M41

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 16
Introducere
Într-o societate marcat ă constant de obsesia dezvolt ării
prin crearea de bog ăĠ ie, estimarea echivalentului
monetar al diferitelor tipuri de active a constitui t un
perpetuu spa Ġiu de dezbatere doctrinar ă. Utilizat ă atât ca
reper în perceperea eficien Ġei socio-economice, cât úi
drept baz ă de formare a pre Ġurilor de tranzac Ġionare,
valoarea reprezint ă un concept complex, caracterizat de
o semnificativ ă volatilitate, a c ărui reprezentare concret ă
este supus ă necondi Ġionat schimb ării. Volatilitatea
conceptului poate fi analizat ă atât din perspectiva
temporal ă valoarea este valabil ă practic doar în
momentul evalu ării, cât úi din cea spa Ġial ă, la acela úi
moment influen Ġa factorilor sociali, politici, de mediu
impregneaz ă informa Ġiei ob Ġinute caracteristicile proprii.
Dac ă pre Ġul reprezint ă o no Ġiune concret ă, generat ă de
confruntarea cererii cu oferta, valoarea reclam ă
raportarea la subiectiv, o diversitate de factori e ndogeni
sau exogeni mediului în care aceasta este estimat ă
punându- úi amprenta asupra dimensiunii sale.
Efortul de estimare a valorii activelor, fie ele el emente
distincte sau entit ăĠ i economice în ansamblu, este
subsumat unui demers metodologic menit s ă elimine
inconsisten Ġa asociat ă procesului men Ġionat. O pleiad ă
de metode de evaluare încearc ă s ă ofere o informa Ġie
pertinent ă privind cuantumul valoric, îns ă capacitatea
limitat ă a acestora de a surprinde impactul factorilor de
influen Ġă confer ă înc ă valorii caracteristici ce navigheaz ă
între certitudine úi percep Ġie.
Aceast ă vulnerabilitate a metodelor de evaluare deriv ă
atât din volumul informa Ġiilor prelucrate, cât úi din
calitatea acestora.
Prezenta lucrare analizeaz ă nivelul calitativ al
informa Ġiilor financiare raportate de companiile
române úti cotate pe sec Ġiunea principal ă a Bursei de
Valori Bucure úti (BVB), sub aspectul relevan Ġei,
neutralit ăĠ ii (nealter ării prin manipulare) úi a persisten Ġei,
precum úi influen Ġa acestor caracteristici asupra valorii
de pia Ġă a entit ăĠ ilor.
1. Stadiul actual al cunoa üterii
Modelele actuale de estimare a valorii implic ă în analiz ă
preponderent informa Ġii financiare, de a c ăror capacitate
informativ ă úi de asigurare în vederea evit ării
manipul ărilor depinde relevan Ġa output -ului
informa Ġional. Diversitatea metodelor de evaluare úi chiar caracterul
aleator al includerii lor în procesul de evaluare c ontribuie
la sporirea incertitudinilor prezente în acest area l,
generând, totodat ă, dileme în leg ătur ă cu relevan Ġa
datelor oferite pie Ġelor activelor evaluate, cu efecte
semnificative asupra pre Ġurilor de tranzac Ġionare.
În aceste condi Ġii, se identific ă necesitatea elabor ării de
noi metode úi modele de evaluare, care s ă surprind ă
eficient condi Ġiile mediului economic actual. Astfel, este
necesar ă includerea elementelor de atestare a calit ăĠ ii
informa Ġiilor financiare, sub aspectul relevan Ġei úi al
reprezent ării exacte a realit ăĠ ii economice, respectiv a
informa Ġiilor nefinanciare precum: structura
ac Ġionariatului, reputa Ġia auditorului, opinia de audit etc.
1.1. Perspective ale calit Ąġ ii informa ġiei
financiare în procesul de estimare a
valorii
Complexitatea conceptului de valoare úi dificultatea
cuantific ării acesteia, dat ă fiind multitudinea factorilor de
influen Ġă , a reprezentat un câmp de dezbatere pentru un
impresionant volum de lucr ări útiin Ġifice. Literatura în
domeniu încearc ă s ă identifice úi s ă analizeze leg ăturile
existente între dimensiunea valoric ă a entit ăĠ ilor
economice úi factorii determinan Ġi ai acesteia, deseori
eviden Ġiind faptul c ă metodele actuale de evaluare au o
for Ġă explicativ ă limitat ă.
Astfel, Carricano (2014) noteaz ă c ă abord ările
tradi Ġionale privind formarea pre Ġurilor (valoarea fiind un
element suport) sunt inadecvate într-un mediu econo mic
atât de volatil, iar probabilitatea de a adopta cor ect
decizia este minim ă.
De asemenea, este remarcat ă leg ătura semnificativ ă
existent ă între contabilitate úi metodele de evaluare a
întreprinderii. Dicu (2015) remarc ă contribu Ġia situa Ġiilor
financiare la eficientizarea procesului decizional, specific
utilizatorilor informa Ġiilor raportate, în acest mod
facilitându-se aprecierea calit ăĠ ii managementului
entit ăĠ ilor, respectiv capacitatea acestuia de a gestiona
resursele avute la dispozi Ġie. Penman (2010) afirm ă c ă
metodele de evaluare sunt modele pentru contabilita tea
viitorului úi eficien Ġa acestor tehnici deriv ă din modul în
care sunt implementate principiile contabile. În ac est
sens, calitatea informa Ġiilor financiar-contabile, sub
aspectul relevan Ġei, reprezent ării exacte a faptelor úi
fenomenelor economice úi a persisten Ġei acestora,
reprezint ă o condi Ġie pentru ob Ġinerea unei dimensiuni
valorice reprezentative.

Calitatea informa Ġiei financiare úi valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 17
Relevan Ġa constituie, al ături de reprezentarea exact ă,
caracteristica fundamental ă pe care trebuie s ă o de Ġin ă
informa Ġia financiar ă publicat ă de entit ăĠ ile economice,
atât în viziunea normelor interna Ġionale ( International
Financial Reporting Standards – IFRS), cât úi în a celor
na Ġionale, OMFP 1802/2014 pentru aprobarea
Reglement ărilor contabile privind situa Ġiile financiare
anuale individuale úi situa Ġiile financiare anuale
consolidate. Toma (2012) noteaz ă c ă relevan Ġa se
manifest ă prin capacitatea predictiv ă úi cea
confirmatorie pe care trebuie s ă le de Ġin ă informa Ġiile
financiare, impunând, totodat ă, prezen Ġa capacit ăĠ ii de a
genera o diferen Ġă în deciziile adoptate de c ătre
utilizatori.
Prezentate drept deziderate ale informa Ġiilor publicate,
caracteristicile calitative au solicitat o reprezentare
cantitativ ă, necesar ă în cuantificarea dimensiunilor
proprii úi a influen Ġelor pe care le exercit ă asupra unei
largi game de fenomene.
Astfel, asociat relevan Ġei, a fost conceptualizat în
literatura de specialitate termenul de capacitate
informativ ă ( value relevance ), care, prin raportare la
pia Ġa financiar ă, reflect ă, în opinia lui Barth et al. (2001),
abilitatea cifrelor contabile de a colecta informa Ġii care
afecteaz ă pre Ġul ac Ġiunilor, respectiv valoarea entit ăĠ ii
economice.
Reprezentarea exact ă a faptelor úi evenimentelor
economice impune, concomitent cu lipsa erorilor úi
caracterul complet, neutralitatea ac Ġiunilor de aplicare a
tehnicilor contabile úi de raportare a informa Ġiilor
financiare. În acest sens, este necesar un proces d e
asigurare privind absen Ġa ac Ġiunilor de alterare a
informa Ġiei, prin manipularea rezultatelor ( earnings
management ). În opinia lui Healy úi Wahlen (1999),
earnings management reprezint ă demersul prin care
managerii utilizeaz ă, în procesul de raportare financiar ă
úi în cel de organizare a tranzac Ġiilor, ra Ġionamente care
conduc la alterarea rezultatelor publicate úi care induc în
eroare p ărĠile interesate ( shareholders ) asupra
fundamentelor performan Ġei economice sau care
influen Ġeaz ă beneficiile contractuale dependente de
datele contabile comunicate.
O alt ă perspectiv ă a calit ăĠ ii informa Ġiei financiare este
reprezentat ă de persisten Ġa ( persistence ) rezultatelor
raportate. Volatilitatea redus ă a rezultatelor confer ă
acestora o utilitate sporit ă în adoptarea deciziilor
investi Ġionale, respectiv în evaluarea entit ăĠ ilor (Dechow
et al. , 2010). Autorii afirm ă c ă un grad ridicat de persisten Ġă a rezultatelor genereaz ă indicatori mai
relevan Ġi (fluxuri de rezultate sau fluxuri de trezorerie),
utiliza Ġi în cadrul modelelor de evaluare. Dac ă pia Ġa
financiar ă identific ă úi corecteaz ă a útept ările privind
fluxurile de trezorerie viitoare, atunci pre Ġul ac Ġiunilor va
fi decuplat de evolu Ġia indicatorilor care reflect ă situa Ġia
economico-financiar ă a entit ăĠ ii (Cupertino et al., 2015),
în acest mod manifestându-se vulnerabilit ăĠ i ale
modelelor de evaluare care utilizeaz ă astfel de m ărimi.
Studiile din acest areal de cercetare sunt focaliza te, pe
lâng ă estimarea calit ăĠ ii rezultatelor publicate, asupra
factorilor care determin ă varia Ġii ale nivelului acesteia.
Este implicat ă, astfel, o diversitate de caracteristici
prezente atât în mediul economic (sistem legislativ ,
mediul cultural etc.), cât mai ales tr ăsături ce reflect ă
activitatea entit ăĠ ilor economice.
1.2. Rolul informa ġiilor nefinanciare în
ob ġinerea unei dimensiuni valorice
reprezentative
Informa Ġiile publicate prin intermediul situa Ġiilor financiare
particip ă într-o m ăsur ă limitat ă la deplina informare a
utilizatorilor, în completarea analizelor efectuate diverse
informa Ġii nefinanciare fiind solicitate a- úi aduce
contribu Ġia. Astfel, informa Ġii precum: structura
ac Ġionarilor, guvernan Ġa corporativ ă, reputa Ġia
auditorului, opinia de audit, specificul normelor c ontabile
aplicate ú.a. pot reprezint ă elemente cu influen Ġă
semnificativ ă în analiza úi explicarea evolu Ġiilor datelor
financiare, cu implica Ġii asupra deciziilor investi Ġionale.
În acest sens, Jouber & Fakhfakh (2012) identific ă
prezen Ġa manipul ării rezultatelor, în special în companii
în care managerii de Ġin ac Ġiuni, iar aplicarea principiilor
guvernan Ġei corporative este considerat ă de Ahsan úi
Istiaq (2008) drept factor de sporire a calit ăĠ ii
informa Ġiilor financiare. Apostol (2015) în studiul efectua t
asupra companiilor cotate la BVB, noteaz ă c ă
efectuarea auditului financiar în condi Ġiile aplic ării
principiilor guvernan Ġei corporative î úi accentueaz ă rolul
de factor de asigurare a calit ăĠ ii informa Ġiilor raportate.
Chebaane úi Othman (2014) remarc ă o cre útere a
gradului de relevan Ġă a informa Ġiilor financiare
determinat ă de utilizarea normelor contabile
interna Ġionale (IFRS). De asemenea, capacitatea
informativ ă ( value relevance ) este influen Ġat ă pozitiv în
cazul entit ăĠ ilor care î úi desf ăú oar ă activitatea în spa Ġii
reglementate de dreptul cutumiar, în economii cu pi e Ġe
economice úi financiare func Ġionale, în care exist ă o
puternic ă protec Ġie a investitorilor.

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 18
Trecerea la IFRS a contribuit, în opinia lui Marra et al.
(2011), la cre úterea calit ăĠ ii informa Ġiilor financiare, prin
diminuarea gradului de manipulare ( earnings
management – EM ) a rezultatelor, un aport semnificativ
în acest sens fiind oferit úi de aplicarea concomitent ă a
unor principii de guvernan Ġă corporativ ă, referitoare la
independen Ġa consiliului director úi existen Ġa unui
comitet de audit.
Impactul opiniei de audit asupra deciziilor adoptat e de
investitori este analizat de c ătre Ianniello úi Galloppo
(2015), în studiul asupra pie Ġei financiare italiene.
Autorii remarc ă faptul c ă orice men Ġiune asociat ă
opiniei exprimate (opinie cu rezerve, opinie contra r ă,
imposibilitatea exprim ării) genereaz ă un impact
negativ asupra pre Ġului ac Ġiunilor, men Ġionând,
totodat ă, rolul determinant al rapoartelor de audit la
informarea utilizatorilor informa Ġiei financiare. Grosu et
al. (2015) eviden Ġiaz ă o asociere semnificativ ă între
tipul opiniei de audit formulate, apartenen Ġa la un
anumit auditor úi referen Ġialul contabil aplicabil. Lee úi
Lee (2013) cerceteaz ă influen Ġa reputa Ġiei auditorului
asupra calit ăĠ ii informa Ġiei financiare. În context asiatic,
este identificat ă o relevan Ġă superioar ă a informa Ġiilor
publicate de companiile ale c ăror rapoarte anuale au
fost analizate de un auditor membru Big4, comparati v
cu situa Ġia în care auditorul este reprezentat de o
entitate non-Big4. De asemenea, Rusmin (2010)
concluzioneaz ă c ă nivelul manipul ării rezultatelor
(earnings management ) este semnificativ inferior în
cazul companiilor care angajeaz ă serviciile companiilor
membre Big4, fa Ġă de cel înregistrat în cazul firmelor
care apeleaz ă la al Ġi auditori.
Calitatea informa Ġiilor financiare raportate de
companiile române úti a fost analizat ă în numeroase
studii, precum cele realizate de Filip úi Raffournier
(2010), Jianu et al. (2014), Nechita (2014), Robu
(2015), identificându-se un trend ascendent al
acesteia, concomitent cu influen Ġe pozitive generate
de o serie de factori disjunctivi, cum sunt: aplica rea
IFRS, maturitatea pie Ġei bursiere, gradul de
îndatorare, dimensiunea sau domeniul de activitate
al entit ăĠ ii.
2. Ipoteze de lucru
Pornind de la elementele identificate în literatura de
specialitate, studiul î úi propune testarea urm ătoarelor
ipoteze de lucru: H1: Nivelul calit ăĠ ii informa Ġiilor financiare raportate de
companiile române úti cotate este semnificativ influen Ġat
de specificul normelor contabile, reputa Ġia auditorului úi
natura opiniei de audit.
H2: Persisten Ġa rezultatelor raportate, nivelul
angajamentelor discre Ġionare (ca element de m ăsurare a
manipul ării rezultatelor) úi capacitatea informativ ă a
datelor financiare exercit ă o influen Ġă semnificativ ă
asupra valorii de pia Ġă a entit ăĠ ilor economice.
3. Metodologia cercet ĉrii
Lucrarea analizeaz ă calitatea informa Ġiei financiare
publicate de companiile române úti cotate úi impactul pe
care aceasta îl genereaz ă asupra valorii de pia Ġă a
entit ăĠ ilor, implicând în dezbatere úi factori nefinanciari
precum: reputa Ġia auditorului, natura opiniei de audit sau
specificul normelor contabile aplicate. Studiul are un
caracter empiric úi î úi propune s ă valideze ipotezele de
lucru printr-un un demers deductiv-inductiv, specif ic
perspectivei pozitiviste privind fenomenele economi ce.
3.1. Date, popula ġie ûi e ûantion
Popula Ġia analizat ă este reprezentat ă de ansamblul
companiilor române úti cotate la BVB, eliminându-se în
scopul asigur ării comparabilit ăĠ ii datelor, institu Ġiile
financiare. Orizontul temporal asupra c ăruia se
concentreaz ă studiul, reprezentat de intervalul 2010-
2014 (5 exerci Ġii financiare), a facilitat efectuarea a 310
observa Ġii, asupra celor 62 companii care constituie
eúantionul analizat. Totu úi, aplicarea, începând cu
exerci Ġiul financiar 2011-2012, a Ordinului ministrului
finan Ġelor publice (OMFP) 1286/2012 pentru aprobarea
Reglement ărilor contabile conforme cu Standardele
interna Ġionale de raportare financiar ă a determinat
eliminarea datelor specifice anului de tranzi Ġie, din cauza
numeroaselor dificult ăĠ i întâmpinate în raportarea pentru
prima dat ă conform IFRS. Astfel, au fost re Ġinute în
analiz ă doar informa Ġiile aferente exerci Ġiilor financiare
2010, 2011, 2013 úi 2014, respectiv 248 observa Ġii.
Datele au fost colectate din situa Ġiile financiare úi
rapoartele anuale publicate pe site -ul BVB úi site -urile
proprii companiilor selectate.
3.2. Modele utilizate în estimarea calit Ąġ ii
informa ġiilor financiare
Reprezentarea cantitativ ă a caracteristicilor calitative a
constituit preocuparea unui mare num ăr de cercet ători,

Calitatea informa Ġiei financiare úi valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 19
fiecare încercând s ă surprind ă factorii care conduc la o
estimare cât mai eficient ă a relevan Ġei informa Ġiilor
financiare, reprezent ării exacte a realit ăĠ ilor economice
úi a persisten Ġei rezultatelor raportate. În studiu au fost
utilizate cele mai reprezentative modele econometri ce,
ale c ăror ecua Ġii úi repere explicative sunt prezentate în
cele ce urmeaz ă.
Modelul Ohlson (1995) reprezint ă un instrument de
calcul al capacit ăĠ ii informative (value relevance) a
datelor financiare, ecua Ġia modelului fiind prezentat ă în
rela Ġia nr. 1.
Pt=D0 + D1 ANCPS t+D2EPS t + İt (1)
în care:
Pt= curs bursier la jum ătatea anului t+1;
ANCPS t = activul net contabil pe ac Ġiune la sfâr úitul
anului t;
EPS t = rezultatul net pe ac Ġiune la sfâr úitul anului t;
D 0,1;2 = coeficien Ġi de regresie;
İt = variabil ă aleatoare, eroare;
Relevan Ġa este apreciat ă prin dimensiunea raportului de
determina Ġie R 2, care arat ă m ăsura în care informa Ġiile
financiare (activul net contabil úi rezultatul net) contribuie
la explicarea varia Ġiei pre Ġului ac Ġiunilor.
Manifestarea procesului de manipulare a rezultatelo r
(earnings management ) este indicat ă de dimensiunea
angajamentelor discre Ġionare (AD), component ă a
angajamentelor totale (AT), considerat ă a fi creat ă
inten Ġionat de c ătre management, în scopul alter ării
informa Ġiilor financiare publicate. Angajamentele totale
(AT) sunt constituite de diferen Ġele generate de aplicarea
principiilor contabilit ăĠ ii de angajamente, comparativ cu
rezultatele ob Ġinute prin utilizarea contabilit ăĠ ii de cas ă. AT
pot fi calculate, conform Jones (1991), în absen Ġa celor
dou ă tipuri de informa Ġii, prin utilizarea datelor din contul
de profit sau pierdere, potrivit rela Ġiei nr 2.
AT t=( ¨AC t -¨Disp t)-( ¨DC t-¨Cts t)-Chd t (2)
în care:
AT = angajamente totale în anul t;
ǻAC t = varia Ġia activelor curente în anul t fa Ġă de
anul t-1;
ǻDisp t = varia Ġia disponibilit ăĠ ilor în anul t fa Ġă de
anul t-1;
ǻDC t = varia Ġia datoriilor curente în anul t fa Ġă de
anul t-1; ǻCts t = varia Ġia creditelor pe termen scurt în anul t
fa Ġă de anul t-1;
Chad t = cheltuieli cu deprecierea úi amortizarea în
anul t;
Modelul Dechow et al. (1995), prezentat în rela Ġia nr. 3,
identific ă m ăsura în care angajamentele non-discre-
Ġionare (AND), cele recunoscute prin aplicarea confo rm ă
cu reglement ările a tratamentelor contabile, explic ă
varia Ġia angajamentelor totale, m ărimea factorului eroare
din analiza de regresie propus ă, reflectând intensitatea
fenomenului de manipulare a rezultatelor.
AT t= ȕ0 + ȕ1(¨CA t-¨Cr t)+ ȕ2IC t + İt (3)
în care:
'CA t = varia Ġia cifrei de afaceri în anul t fa Ġă de
anul t-1;
'Cr t = varia Ġia crean Ġelor în anul t fa Ġă de anul t-1.
IC t = imobiliz ările corporale aferente anului t;
E1,2,3 = coeficien Ġi de regresie;
İt = variabil ă aleatoare, eroare (angajamente
discre Ġionare), un nivel redus al acesteia indic ă un
grad de manipulare a rezultatelor minim.
Indicatorii au fost denomina Ġi cu num ărul ac Ġiunilor
emise de entit ăĠ ile analizate.
Prin utilizarea modelului econometric ob Ġinut la nivelul
eúantionului analizat pot fi estimate AND, iar prin d edu-
cerea acestora din AT pot fi calculate valorile uni tare ale
angajamentelor discre Ġionare (AD), conform rela Ġiei nr. 4.
AD=AT – AND (4)
Persisten Ġa face referire la dependen Ġele existente între
fluxurile anuale de rezultate úi poate fi exprimat ă prin
rela Ġia nr. 5.
EPS t= ȕ0 + ȕ1EPS t + İt (5)
Persisten Ġa rezultatelor este apreciat ă prin dimensiunea
coeficientului de regresie ȕ, un nivel ridicat al acestuia
relevând o volatilitate sc ăzut ă.
Testarea ipotezei H2 presupune estimarea influen Ġelor
generate de persisten Ġa rezultatelor raportate, nivelul
angajamentelor discre Ġionare úi capacitatea informativ ă
a datelor financiare asupra valorii de pia Ġă a entit ăĠ ilor
economice , în acest scop propunându-se modelul
prezentat în rela Ġia nr. 6.
Va t= D0 + D1 EPS t + D2 AD t + D3(ANCPS- EPS) t + İt (6)

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 20
Pentru prelucrarea datelor a fost utilizat programu l
informatic dedicat SPSS 19.
4. Interpretarea rezultatelor
ob ŗinute
Utilizarea analizei de regresie multipl ă, care st ă la baza
modelelor econometrice folosite pentru testarea
ipotezelor de lucru, a condus la identificarea inte nsit ăĠ ii
leg ăturilor stabilite între elementele proprii fenomene lor
studiate. Au fost calcula Ġi estimatori specifici fiec ărei
rela Ġii, permi Ġându-se, astfel, reprezentarea în
perspectiv ă cantitativ ă a caracteristicilor calitative ale
informa Ġiilor financiare.
Testarea ipotezei H1 a presupus studiul rela Ġiilor de
dependen Ġă , la nivelul fiec ărui sub-obiectiv enun Ġat
(relevan Ġă , reprezentare exact ă, persisten Ġa rezultatelor), sporirea profunzimii cercet ării solicitând
implicarea, drept variabile de control, a normelor
contabile în func Ġie de care s-a realizat elaborarea
situa Ġiilor financiare, a reputa Ġiei auditorului (companii
Big4 úi non-Big4), naturii opiniei de audit.
Tabelul 1 prezint ă în sintez ă rezultatele privind procesul
de estimare a capacit ăĠ ii informative ( value relevance ),
realizat ă atât la nivelul întregului e úantion, cât úi
structurat, în func Ġie de factorii disjunctivi men Ġiona Ġi.
Modelul pe pre Ġuri, Ohlson (1995), a permis identificarea
unei dependen Ġe semnificative între ratele financiare
(ANCPS úi EPS) úi pre Ġul ac Ġiunilor, ca indicator al
performan Ġei bursiere a entit ăĠ ilor. Dimensiunea
raportului de determina Ġie (R 2total_e úantion = 0,978) reflect ă
reac Ġia pie Ġei de capital la informa Ġiile publicate de
companiile române úti cotate, ar ătând, astfel, un grad de
relevan Ġă sporit al acestora.

Tabel 1. Estimarea capacit Ąġ ii informative a datelor financiare raportate de co mpaniile române ûti cotate
Criteriu Eûantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Modelul Ohlson P t= D0 + D1 ANCPS t + D2EPS t + Ht R2
Total e ûantion Pt= 0,315 + 0,415ANCPS t + 0,623EPS t 0,000 0,978
Norme IFRS Pt= 0,459 +0,486ANCPS t + 0,626EPS t 0,000 0,924
RAS Pt= 0,817 + 0,633ANCPS t + 0,335EPS t 0,000 0,674
Auditor BIG4 Pt= 0,185 + 0,498ANCPS t + 0,619EPS t 0,000 0,923
Alte comp. Pt= 0,901 + 0,603ANCPS t + 0,383EPS t 0,000 0,695
Opinie Cu rezerve Pt= 0,513+ 0,439 ANCPS t + 0,624EPS t 0,000 0,839
FĄrĄ rezerve Pt= -0,067+ 0,972 ANCPS t – 0,043EPS t 0,000 0,936
Sursa: Proiec Ġie proprie

Din analiza secven Ġial ă realizat ă, se remarc ă faptul c ă
aplicarea IFRS, începând cu exerci Ġiul financiar 2011-
2012, a determinat o sporire a relevan Ġei informa Ġiilor
raportate de companii (R 2IFRS = 0,924 > R 2RAS = 0,674),
comparativ cu perioada în care elaborarea situa Ġiilor
financiare avea la baz ă normele contabile române úti
(RAS). Activitatea de asigurare a elabor ării situa Ġiilor
financiare în conformitate cu reglement ările este
implicat ă din perspectiva reputa Ġiei auditorului úi a
opiniei de audit. Astfel, investitorii prezen Ġi pe pia Ġa
bursier ă româneasc ă includ în analizele privind
oportunitatea plas ării capitalului disponibil într-o m ăsur ă
superioar ă informa Ġiile provenite din rapoarte auditate de
companii membre Big4, fa Ġă de datele auditate de alte
companii (R 2Big4 = 0,923 > R 2alte_comp = 0,695). Reputa Ġia
auditorului, determinat ă de specializarea superioar ă a personalului, puterea de negociere ridicat ă sau
capacitatea de a anticipa schimb ările legislative,
confer ă, astfel, un spor de utilitate informa Ġiilor financiare
raportate. Opinia de audit, exprimat ă pentru situa Ġiile
financiare anterioare exerci Ġiului financiar analizat,
genereaz ă niveluri diferite de reprezentare a informa Ġiilor
financiare în procesul decizional. Astfel, unei opi nii „cu
rezerve” îi este asociat un nivel inferior al relev an Ġei, în
compara Ġie cu situa Ġia exprim ării unei opinii „f ără
rezerve” (R 2fără_rezerve = 0,936 > R 2cu_rezerve = 0,839),
investitorii fiind tenta Ġi s ă adopte un comportament
prudent în cazul semnal ării de c ătre auditor a unor
elemente neconforme cu reglement ările contabile.
Reprezentarea exact ă, sub aspectul neutralit ăĠ ii, a
realit ăĠ ii economice este surprins ă prin rezultatele
referitoare la nivelul contribu Ġiei angajamentelor

Calitatea informa Ġiei financiare úi valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 21
discre Ġionare la explicarea varia Ġiei angajamentelor
totale, sintetizate în Tabelul 2 . Cuantificat prin dimen-
siunea factorului eroare, care cuprinde partea r ămas ă
neexplicat ă din varia Ġia angajamentelor totale, dup ă
măsurarea influen Ġei angajamentelor non-discre Ġionare
(□=1-R 2), procesul de alterare a rezultatelor raportate
înregistreaz ă, la nivelul întregului e úantion, o
dimensiune semnificativ ă ( □total_e úantion) =0,882). Din
cauza lipsei de omogenitate a e úantionului, din punctul
de vedere al factorilor nefinanciari implica Ġi în studiu,
dezvoltarea cercet ării pe subgrupuri de unit ăĠ i statistice
a reprezentat o stringent ă necesitate. Astfel, prin
raportare la specificul normelor contabile, se iden tific ă
un grad de manipulare a rezultatelor superior, în c azul
cluster -ului format din observa Ġiile care au drept
caracteristic ă aplicarea IFRS, fa Ġă de grupul caracterizat
de utilizarea RAS ( □IFRS = 0,899 > □RAS = 0,516).
Rela Ġia poate fi explicat ă prin dificult ăĠ ile inerente
implement ării unor noi reglement ări, dimensiunea
semnificativ ă a angajamentelor discre Ġionare putând fi
pus ă atât pe seama unor interpret ări eronate ale
normelor, cât úi pe specularea, de c ătre manageri, a unor perioade propice
pentru cosmetizarea situa Ġiilor financiare. Implicarea
serviciilor de asigurare a conformit ăĠ ii cu regula, în ceea
ce prive úte rapoartele anuale ale companiilor, relev ă o
discrepan Ġă mai semnificativ ă, la nivelul ac Ġiunilor de
manipulare a rezultatelor. În acest sens, auditarea
situa Ġiilor financiare de c ătre o companie membr ă Big4
determin ă o reducere masiv ă a manipul ării rezultatelor
(□Big4 = 0,137), comparativ cu prezen Ġa unui grad de
alterare semnificativ atunci când auditorul nu este
membru Big4 ( □alte_comp = 0,873). Acest fapt s-ar putea
datora exigen Ġelor procedurale specifice marilor cabinete
de audit. Opinia de audit, ca variabil ă de control, vine s ă
confirme rolul decisiv al auditului în cre úterea calit ăĠ ii
informa Ġiilor financiare, natura opiniei exprimate
asociindu-se cu nivelul ac Ġiunilor de manipulare a
rezultatelor. O opinie „cu rezerve” exprimat ă în exerci Ġiul
anterior determina o reducere a EM, comparativ cu
situa Ġia exprim ării unei opinii „f ără rezerve” ( □cu_rezerve =
0,672 < □fără_rezerve = 0,827), reliefându-se, astfel, rolul
coercitiv al auditului.

Tabel 2. Analiza gradului de manipulare a rezultate lor, în contextul pie ġei financiare române ûti
Criteriu Eûantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Modelul Dechow AT t= ȕ0 + ȕ1(¨CA t-¨Cr t)+ ȕ2IC t + İt □
Total e ûantion AT t= -0,140+0,093 ('CA t  'Cr t) – 0,311IC t 0,000 0,882
Norme IFRS AT t= -0,220 –0,178 ('CA t  'Cr t) – 0,186IC t 0,005 0,899
RAS AT t= -0,047+0,520 ('CA t  'Cr t) – 0,506IC t 0,000 0,516
Auditor BIG4 AT t= 0,021-0,834 ('CA t  'Cr t) – 0,431IC t 0,000 0,137
Alte comp. AT t= -0,158+0,114 ('CA t  'Cr t) – 0,307IC t 0,000 0,873
Opinie Cu rezerve AT t= 0,004+0,597 ('CA t  'Cr t) – 0,0144IC t 0,000 0,672
FĄrĄ rezerve AT t= -0,184- 0,086 ('CA t  'Cr t) – 377IC t 0,000 0,827
Sursa: Proiec Ġie proprie

Analiza persisten Ġei rezultatelor raportate,
sistematizat ă în cadrul Tabelului 3 , relev ă o
volatilitate redus ă a informa Ġiilor financiare publicate
de companiile române úti cotate, cu efecte pozitive
asupra indicatorilor utiliza Ġi în cadrul modelelor de
evaluare a entit ăĠ ilor. Estimat ă prin intermediul
coeficientului de regresie ȕ, persisten Ġa rezultatelor,
analizat ă la nivelul întregului e úantion, arat ă o
capacitate predictiv ă sporit ă a EPS
(ȕtotal_e úantion =0,954). Totu úi, analiza secven Ġial ă realizat ă identific ă varia Ġii ale nivelului de volatilitate
a rezultatelor, în special în cazul test ării modelului pe
cluster -ele formate în func Ġie de reputa Ġia auditorului
(ȕBig4 =0,969 > ȕalte_comp =0,570) úi de natura opiniei de
audit ( ȕfără_rezerve =0,959 > ȕcu_rezerve =0,764). Normele
contabile care au stat la baza elabor ării situa Ġiilor
financiare nu genereaz ă un impact semnificativ
asupra persisten Ġei rezultatelor raportate
(ȕIFRS =0,958; ȕRAS =0,952).

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 22

Tabel 3. Analiza persisten ġei rezultatelor raportate
Criteriu Eûantion Model econometric R2 SIG Model Estimator al
fenomenului
Model : EPS t = E0 + E1EPS t-1 + Ht ࢼ૚
Total e ûantion EPS t =0,086+ 0,954EPS t-1 0,910 0,000 0,954
Norme IFRS EPS t =0,196+ 0,958EPS t-1 0,918 0,000 0,958
RAS EPS t =-0,034+ 0,952EPS t-1 0,905 0,000 0,952
Auditor BIG4 EPS t =0,005 + 0,969EPS t-1 0,940 0,000 0,969
Alte comp. EPS t =0,095+ 0,570EPS t-1 0,325 0,000 0,570
Opinie Cu rezerve EPS t =-0,044+ 0,764EPS t-1 0,583 0,000 0,764
FĄrĄ rezerve EPS t =0,075 + 0,959EPS t-1 0,919 0,000 0,959
Sursa: Proiec Ġie proprie

Implica Ġiile generate de calitatea informa Ġiilor financiare
asupra procesului de estimare a valorii entit ăĠ ilor úi a
pertinen Ġei output -ului ob Ġinut au fost analizate prin
testarea ipotezei H2 . În acest sens, modelul
econometric propus estimeaz ă influen Ġa persisten Ġei
rezultatelor, manipul ării acestora úi capacitatea informativ ă a datelor financiare ( value relevance )
asupra valorii de pia Ġă a entit ăĠ ilor. Acest demers este
realizat în scopul aprecierii necesit ăĠ ii includerii în
cadrul modelelor de evaluare a reperelor informativ e
generate de factori nefinanciari, în special caract eristici
calitative ale informa Ġiilor financiare.

Tabel 4. Influen ġa calit Ąġ ii informa ġiilor financiare asupra valorii de pia ġĄ a companiilor
Criteriu Eûantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Va t= D0 + D1 EPS t + D2AD t + D3 (ANCPS- EPS) t+ İt R2
Total e ûantion Va t= -0,947 + 0,549 EPS t + 0,251AD t – 0,087 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,398
Norme IFRS Va t= 0,256+ 0,784EPS t + 0,125AD t +0,425(ANCPS- EPS) t 0,000 0,958
RAS Va t= -0,140+ 0,523EPS t + 0,097AD t +0,138 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,524
Auditor BIG4 Va t= -18,432-1,858 EPS t + 1,120AD t +1,517 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,719
Alte comp. Va t= 1,729+ 0,546 EPS t -0,038AD t +0,065 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,319
Opinie Cu rezerve Va t= 0,204+ 0,276EPS t + 0,036AD t +0,499 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,349
FĄrĄ rezerve Va t= -1,573 + 0,572 EPS t + 0,280AD t -0,137 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,404
Sursa: Proiec Ġie proprie

Pentru aceasta, variabilelor independente le-au fos t
aduse corec Ġii în func Ġie de rezultatele privind calitatea
informa Ġiilor financiare, ob Ġinute în urma test ării ipotezei
H1 . Astfel, rezultatul net pe ac Ġiune (EPS) a fost corectat
cu gradul de persisten Ġă a rezultatelor, reflectat de
dimensiunea coeficientului de regresie ȕ, nivelul
manipul ării rezultatelor a fost constituit de volumul
angajamentelor discre Ġionare, a c ăror valoare unitar ă a
fost ob Ġinut ă prin sc ăderea din angajamentele totale a
angajamentelor non-direc Ġionare unitare. Activul net
contabil a fost redimensionat în func Ġie de gradul de relevan Ġă a informa Ġiilor financiare ob Ġinut în urma
aplic ării modelului pe pre Ġuri.
Cu un nivel maxim al semnifica Ġiei modelelor
(SIG=0,000) rela Ġiile, prezentate în Tabelul nr. 4 ,
confirm ă influen Ġa caracteristicilor calitative asupra
valorii de pia Ġă pe ac Ġiune. Datorit ă valorilor
semnificative ale raportului de determina Ġie [R 2 □
(0,319; 958)], indicatorii asocia Ġi perspectivelor calitative
ale informa Ġiilor financiare contribuie la explicarea
varia Ġiei valorii de pia Ġă a entit ăĠ ilor cu propor Ġii cuprinse
între 31,9% úi 95,8%. Analiza structural ă a leg ăturii
relev ă intensit ăĠ i diferite ale acesteia, corespondente cu

Calitatea informa ʕiei financiare ʓi valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 23
R2RAS = 0,524), prezen ʕa unui auditor membru Big4
(R 2Big4 = 0,719 > R 2alte_comp = 0,319) ʓi exprimarea unei
opinii „f ără rezerve” (R 2fără_rezerve = 0,404 > R 2cu_rezerve =
0,349).
Intensitatea acestor rela ʕii deterministe indic ă
oportunitatea ʓi chiar necesitatea includerii în modelele
de evaluare a datelor privind calitatea informa ʕiilor
financiare raportate.
Concluzii
Calitatea informa ʕiilor financiare publicate de entit ăʕ ile
economice condi ʕioneaz ă eficien ʕa deciziilor investitorilor,
cu efecte semnificative asupra echilibrului pie ʕelor de
capital. Pentru o complet ă informare, utilizatorii datelor
prezentate în situa ʕiile financiare includ în analizele proprii
ʓi informa ʕii nefinanciare, care pot conduce la sporirea
gradului de certitudine în adoptarea deciziilor.
Prezenta lucrare identific ă nivelul calitativ al informa ʕiilor
financiare raportate de companiile române ʓti cotate pe
sec ʕiunea reglementat ă a Bursei de Valori Bucure ʓti,
estimând, totodat ă, ʓi influen ʕa pe care aceasta o
exercit ă asupra valorii de pia ʕă a entit ăʕ ii. Au fost
introduse în studiu variabile de control, care au c ontribuit
la aprofundarea analizelor efectuate, remarcându-se ,
astfel, contribu ʕia normelor contabile, a reputa ʕiei
auditorilor ʓi a opiniei de audit la cre ʓterea calit ăʕ ii
informa ʕiilor financiare.
Prin validarea ipotezei H1 au fost eviden ʕiate niveluri
sporite ale calit ăʕ ii informa ʕiilor financiare, sub aspectul
relevan ʕei, reprezent ării exacte ʓi a persisten ʕei
rezultatelor raportate, în special în cazul aplic ării
normelor contabile interna ʕionale (IFRS), a audit ării
situa ʕiilor financiare de c ătre o companie membr ă a Big 4, respectiv atunci când, pentru exerci ʕiul financiar
anterior, a fost exprimat ă o opinie „f ără rezerve”.
Excep ʕia este constituit ă de înregistrarea unui nivel
sporit de manipulare a rezultatelor, în cazul aplic ării
IFRS, situa ʕie explicat ă prin dificult ăʕ ile inerente
existente în cazul implement ării unor noi reglement ări
contabile, legate atât de posibile interpret ări eronate ale
normelor, cât ʓi de specularea, de c ătre manageri, a
unor perioade propice pentru cosmetizarea situa ʕiilor
financiare.
Testarea ipotezei H2 a permis identificarea unui impact
semnificativ al calit ăʕ ii informa ʕiilor financiare asupra
valorii de pia ʕă a companiilor. Intensitatea rela ʕiilor
deterministe a indicat, astfel, necesitatea include rii în
modelele de evaluare utilizate a datelor privind ca litatea
informa ʕiilor financiare raportate
Limitele cercet ării sunt reprezentate de dimensiunea
redus ă a e ʓantionului utilizat, de culegerea manual ă a
datelor prelucrate ʓi de includerea în analiz ă doar a trei
factori de control (normele contabile, reputa ʕia
auditorului ʓi opinia de audit).
Direc ʕiile viitoare de cercetare vizeaz ă eliminarea
acestor limite, precum ʓi completarea arealului studiat
cu noi perspective ale calit ăʕ ii informa ʕiilor financiare
Recunoa ûtere
Aceast ă lucrare a fost publicat ă cu sprijinul financiar al
proiectului „Sistem integrat de îmbun ătăʕ ire a calit ăʕ ii
cercet ării doctorale ʓi postdoctorale din România ʓi de
promovare a rolului ʓtiin ʕei în societate”,
POSDRU/159/1.5/S/133652, finan ʕat prin Fondul Social
European, Programul Opera ʕional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013.

Bibliografie

1. Ahsan, H., Istiaq, A. (2008), Corporate governance
and the value-relevance of accounting information
Evidence from Australia , Accounting Research
Journal, Vol. 21 No. 2, pp. 167-194
2. Apostol, C. (2015), Studiu privind rolul guvernan Ġei
corporative în asigurarea transparen Ġei informa Ġiilor
financiare , Revista „Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 8
(128), pp 10-16
3. Barth, M. E., Beaver, W. H., Landsman, W. (2001),
The relevance of value relevance research for
financial accounting standard setting: Another view ,
Journal of Accounting and Economics, 31, 77–104. 4. Carricano, M., (2014) Pricing myopia: do leading
companies capture the full value of their pricing
strategies? , Management Decision, Vol. 52 No. 1,
pp. 159-178
5. Chebaane, S., Othman, H. B. (2014), The impact of
IFRS adoption on value relevance of earnings and
book value of equity: the case of emerging markets
in African and Asian regions , Procedia-Social and
Behavioral Sciences, Vol. 145, pp. 70-80
6. Cupertino, C. M., Martinez, A. L., Da Costa, N. C .
(2015), Earnings manipulations by real activities
management and investors’ perceptions , Research

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR ,anul XIV 24
in International Business and Finance, Vol. 34, pp.
309-323
7. Dechow, P. M., Sloan, R. G., Sweeney, A. P. (1995 ),
Detecting earnings management Accounting review,
Vol. 70, No. 2, pp. 193-225
8. Dechow, P., Ge, W., Schrand, C. (2010), Under-
standing earnings quality: A review of the proxies,
their determinants and their consequences, Journal
of Accounting and Economics, Vol. 50, pp. 344-401
9. Dicu, R. (2015), Dimensiuni contabile ʓi financiare
ale capitalului , Editura Tehnopress, Ia ʓi
10. Filip, A., Raffournier, B. (2010), The value relevance
of earnings in a transition economy: The case of
Romania , The International Journal of Accounting,
Vol.45, pp. 77–103
11. Grosu, M., Robu, I. B., Istrate, C. (2015), Studiu
explorator privind impactul IFRS asupra opiniei de
audit în cazul firmelor române úti cotate , Revista
„Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 7 (127), pp. 81-93
12. Healy, P. M., Wahlen, J. M. (1999), A Review of The
Earnings Management Literature and Its Implications
for Standard Setting , Accounting Horizons , Vol. 13,
pp. 365-383
13. Ianniello, G., Galloppo, G. (2015), Stock market
reaction to auditor opinions – Italian evidence , Mana-
gerial Auditing Journal, Vol. 30, No 6/7, pp. 610 – 632
14. Jianu, I., Jianu, I., Ileanu, B. V., Nedelcu, M. V.,
Herteliu, C. (2014), The value relevance of financial
reporting in Romania , Economic Computation &
Economic Cybernetics Studies & Research, Vol. 48,
No. 4, pp. 167-182
15. Jones, J. J. (1991), Earnings Management During
Import Relief Investigations , Journal of Accounting
Research, Vol. 29 , No. 2, pp. 193–228 16. Jouber, H., Fakhfakh, H. (2012), Earnings
management and board oversight: an international
comparison , Managerial Auditing Journal, Vol. 27,
No. 1, pp. 66-86
17. Lee, H. L., Lee, H. (2013), Do Big 4 audit firms
improve the value relevance of earnings and equity? ,
Managerial Auditing Journal, Vol. 28, No. 7, pp. 62 8-
646
18. Marra, A., Mazzola, P., Prencipe, A. (2011), Board
mo nitoring and earnings management pre-and post-
IFRS , The International Journal of Accounting, Vol.
46 , No. 2, pp. 205-230
19. Nechita, E. (2014), Earnings management analysis
after IFRS adoption: evidence from Bucharest Stock
Exchange listed companies , Proceedings of the 9th
International Conference Accounting and
Management Information Systems (AMIS 2014), pp.
674-690
20. Ohlson, J. (1995), Earnings, book values and
dividends in quality valuations , Contemporary
Accounting Research, Vol. 11, pp. 661–688
21. Penman, S. (2010), Financial Forecasting, Risk and
Valuation: Accounting for the Future , Journal of
Accounting, Finance and Business Studies, Vol. 46,
No. 2, pp. 211-228
22. Robu, M. A. (2015), Studiu privind cre ʓterea
relevan ʕei informa ʕiei financiare prin adoptarea IFRS.
Cazul firmelor din România cotate la burs ă, Revista
„Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 3 (123), pp. 100-11 0
23. Rusmin, R. (2010), Auditor quality and earnings
management: Singaporean evidence , Managerial
Auditing Journal, Vol. 25, No. 7, pp. 618-638.
24. Toma, C., (2012), Rolul auditului financiar în
cre úterea calit ăĠ ii informa Ġiilor financiare , Revista
„Audit financiar”, Vol. 10, Nr. 11 (95), pp. 5–13