INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3… [611591]

1
FOAIA DE TITLU

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
CAPITOLUL I. CONTEXTUL LEGAL DE ACTIVITATE AL AGENȚIEI DE TURISM SRL
”PRIM VIN GRUP” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.1. Specificul activitatii turistice in Republica Moldova ………………………….. ………………………. 5
1.2. Cadrul legal și instituțional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1.3. Condiții necesare de activare a agenției de turism. Licențierea agenției de turism …….. 14
1.4. Brevetarea personalului age nției de turism ………………………….. ………………………….. ……… 20
CAPITOLUL II . MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR DE TURISM ÎN CADRUL AGENȚIEI
DE TURISM SRL ”PRIM VIN GRUP” ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
2.1. Structura tehnică a agenției de turism. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
2.2. Personalul agenției de turism. ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
2.3. Conducerea activităților de turism servicii ………………………….. ………………………….. ……… 29
CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA AGENȚIEI DE TURISM SRL „PRIM
VIN GRUP” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 33
3.1. Structura personalului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
3.2. Aanaliza indicatorilor financiari ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
3.3. Strategia de dezvoltare a agenției pe piața turismului vitivinicol ………………………….. ….. 45
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
BIBLIO GRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 55

3
INTRODUCERE

În țările cu activitate turistică intensă, agenția de voiaj este o firmă independentă sau o rețea
de firme având ca obiect rezervarea și comercializarea biletelor pentru mijloacele de transport și
vânzarea produselor turistice „fabricate” de către Tour -operatori.
În practica și legislația moldovenească se folosește însă mai frecvent termenul de „agenție de
turism”. Astfel, Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice nr. 352 –
XVI din 24.11.2006, publicată în Monitorul Oficial nr.14 -17/40 din 02.02.2007. agenție de turism –
agent economic, titular de licență pentru activitate turistică, specializat î n achiziționarea de pachete
turistice de la tur -operatori și în comercializarea acestor pachete direct consumatorilor, precum și în
comercializarea serviciilor proprii;
Agenția de turism este unitate specializată care organizează, oferă și vinde pachete de servicii
turistice sau componente ale acestora. Agențiile de turism se obligă, în scop lucrativ, să procure
călătorilor titluri de transport și servicii turistice (cazare, masă, agrement) pentru efectuarea voiajului
sau sejurului. Statul nu se limitează să garanteze competența și solvabilitatea agențiilor printr -o
reglementare specială (licență sau/și garanții). El urmărește ca agențiile licențiate (acreditate) să facă
față concurenței neloiale din partea altor organizatori de voiaje (îndeosebi asociații de turism)
Agenția de turism este o societate comercială specializată pentru vânzarea produselor turistice.
Diversificarea serviciilor oferite de agențiile de turism se poate realiza pe căi diferite, prin
introducerea, de exemplu, a unor acțiuni compleme ntare turismului (transport de persoane), prin
completarea gamei de servicii turistice oferite (dacă realizează circuite cu autocarul, să poată asigura
și asistență turistică, servicii de ghid; dacă oferă servicii individuale, de exemplu doar cazarea la ho tel
și transportul, să poată asigura și transferuri de la aeroport sau gară la hotel și invers etc.) și prin alte
acțiuni.
Agențiile de turism din R. Moldova sunt foarte receptive și se adaptează ușor cerințelor pieței,
fiind favorizate și de legislația d in domeniu, în sensul că înființarea unei agenții se realizează relativ
ușor, numai că menținerea ei pe piață este un lucru foarte dificil, ea trebuind să îndeplinească anumite
condiții pentru a putea face față concurenței neloiale, mai ales din partea aso ciațiilor de turism. Pentru
a face față concurenței ele trebuie să ofere o gamă largă de servicii, care să se ridice la nivelul
pretențiilor potențialilor clienți în lipsa cărora nici agenția nu va exista.

4
Obiectivul raportului de practică rezidă în analiz a desfășurării activității de antreprenoriat
în la intreprinderea la care am efectuat stagiul de practică: SRL ”Prim Vin Grup” .
Actualitatea temei poate fi argumentată prin faptul că turismul se impune din ce în ce mai
mult ca o sursă importantă de venit ș i constituie un adevărat obiect al afacerilor.
Drept suport metodologico – științific au servit sursele de cercetări analitice și științifice din
domeniul turismului, a marketingului în turism, literatura specializată în descrierea și analiza
afacerilor în turism, suport legislativ, surse mass -media de specialitate, precum și programe și strategii
de dezvoltare a turismului național și regional, informații oferite de Biroul Național de Statistică,
Agenția Turismului a R. Moldova, etc.
Conținutul raportului include compartimentul teoretic bazat pe generalizarea bibliografiei în
domeniul și compartimentul de cercetare practică cu caracter aplicativ efectuat în baza practicii
firmelor turistice, în care se conține metodica, conținutul și rezultatele cercetării .
Raportul de practică este structurat pe un număr de trei capitole, care tratează această
activitatea agenției de turism SRL ”Prim Vin Grup” .
Primul capitol al acesteia este destinat prezentării succinte a activității agenției de turism SRL
”Prim Vin Grup” în contextul legislației de activitate și a sectorului de activitate .
Cel de -al doilea capitol al studiului, intitulat sugestiv „Noțiuni privind managementul agenției
de turism SRL ”Prim Vin Grup” ”, este centrat pe ceea ce reprezintă managementul agenției . În cadrul
acestuia, accentul cade pe noțiunile privind organizarea internă a unei agenții de turism, mai exact:
resursele umane din cadrul agenției de turism, furnizorii acesteia cât și gama de documente ce sunt
specifice unei agenți i de turism. Un alt loc fruntaș în cadrul capitolului prezentat, este ocupat de
prezentarea informațiilor teoretice privind serviciile puse la dispoziția clienților de către o agenție de
turism, fără a omite problematica operațiunilor de ordin tehnic din c adrul acestor întreprinderi.
Capitolul cu numărul trei reprezintă analiza economico -financiară a agenției SRL ”Prim Vin
Grup” . Astfel, în cadrul său este expusă activitatea agenției, posibilitățile ei de diversificare a
pachetelor de servicii, modalitățile prin care se realizează acest lucru, pornindu -se mai întâi cu o
prezentare a cadrului general de acțiune a agențiilor de turism din R. Moldova, a serviciilor pe care
acestea le realizează, comercializează și apoi promovează pe piața turistică.

5
CAPITOLUL I . CONTEXTUL LEGAL DE ACTIVITATE AL
AGENȚIEI DE TURISM SRL ”PRIM VIN GRUP”

1.1. Specificul activitatii turistice in Republica Moldova
Biroul Național de Statistică informează că în ianuarie -iunie 2017 numărul de traversări ale
frontierei de stat de către cetățenii străini, la intrarea în Republica Moldova a totalizat 1,7 mil.
persoane, în creștere cu 6,1% fată de perioada corespunzătoare din anul 2016.
Cei mai mulți cetățeni străini, care au traversat frontiera de stat, au fost înregistraț i din România
(55,7%), Ucraina (27,4%), Federația Rusă (8,0%), Bulgaria (1,7%), Italia (1,0%).
De asemenea, în aceasta perioadă, țara noastră a fost vizitată și de către cetățeni ai Turciei,
Israelului, Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Marii Britani e și Franței.
Biroul Național de Statistică informează, că în anul 2017 agențiile de turism și turoperatorii au
acordat servicii turistice la 285,0 mii de turiști și excursioniști, cu 21,7% mai mult decît în anul 2016.
Majorarea numărului de turiști și exc ursioniști a fost condiționată de cresterea numărului de
participanți la turismul emițător (+29,4%) și turismul receptor (+11,7%). Totodată s -a redus numărul
de participanți la turismul intern ( -7,7%).
Tabelul 2.1 Numărul de turiști și excursioniști, par ticipanți la turismul organizat de agențiile
de turism și turoperatori, după scopul vizitelor
2017 2017 în % față de 2016
turiști și
excursioniști turiști –
zile turiști și
excursioniști turiști –
zile
TOTAL 284 953 2 046
642 121,7 131,3
Turism receptor (primirea cetățenilor străini
în țară) – total 17 497 55 523 111,7 118,3
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere și agrement 13 706 35 505 119,7 126,8
afaceri și profesionale 3 002 10 392 98,0 110,1
tratament 789 9 626 130,2 123,0

Turism emițător (deplasarea rezidenților
Republicii Moldova în străinătate) – total 229 349 1 713
716 129,4 139,4
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere și agrement 226 854 1 698
702 129,4 139,7
afaceri și profesionale 1 417 4 084 de 1,6 ori 131,0
tratament 1 078 10 930 105,3 105,8
Turism intern (deplasarea rezidenților
Republicii Moldova în interiorul țării, în scop
turistic) 38 107 277
403 92,3 98,4
Sursa: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&=

6
Din cei 17,5 mii de turiști și excursioniști străini, care au vizitat Republica Moldova în anul
2017 și au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și a turoperatorilor, 78,3% au sosit în scopuri
de odihnă, recreere și agrement, 17,2% – de afaceri și profesionale și 4 ,5% – de tratament.
Ponderi mai însemnate în numărul total de turiști și excursioniști străini sosiți în Republica
Moldova le -au revenit cetățenilor din România (16,7%), Federația Rusă (9,6%), Ucraina (7,2%),
Germania (6,8%), Polonia (6,3%), Regatul Unit al Marii Britanii Irlandei de Nord (4,7%), Austria
(4,6%), Statele Unite ale Americii (3,4%), China și Olanda (cîte 3,1%), Japonia (3,0%), Italia (2,5%),
Finlanda, Franța și Turcia (cîte 2,1%), Slovenia și Grecia (cîte 2,0%), Bulgaria (1,5%), Israel (1,3%)
și Danemarca (1,2%).
Prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor în anul 2017 au plecat în străinătate 229,3
mii de turiști și excursioniști, sau cu 29,4% mai mult față de anul 2016.
Majoritatea cetățenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere și
agrement (98,9%). Cetățenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia
(35,7% din total plecați în străinătate), Bulgaria (23,4%), R omânia (13,6%), Grecia (10,3%), Egipt
(4,4%), Ucraina (3,3%) , Spania (1,4%), Italia (1,1%), Montenegro și Republica Cehă (cîte 1,0%).
Numărul de turiști și excursioniști participanți la turismul intern în anul 2017 a constituit 38,1
mii, în scădere cu 7,7% comparativ cu anul 2016. Deplasarea rezidenților moldoveni în interiorul țării,
în scop turistic, a fost organizată în special de agențiile de turism și turoperatorii din municipiul
Chișinău (45,8%), regiunile de dezvoltare Centru (27,2%) și Sud (24,1%).
Agenția Turismului a Republicii Moldova în coordonare cu Bi roul Național de Statistică aduce
la cunoștință despre datele statistice privind frecventarea structurilor de primire turistică colective cu
funcțiuni de cazare înregistrate în perioada ianuarie -martie 2018.
Conform informației prezentate de Biroul Națion al de Statistică în perioada ianuarie -martie
curent, structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare au fost frecventate de 49,7 mii
de turiști, din care 27,1 mii de turiști străini, ceea ce reprezintă 54,6% din total și 22,6 mii de turiș ti
moldoveni, adică 45,4% din total.
Analizând datele statistice se constată, că comparativ cu ianuarie -martie 2017, s -a majorat cu
10,9% numărul de turiști cazați la structurile de primire turistică colective, pe seama creșterii acestuia
la pensiuni turis tice și agroturistice cu 37,0%, hoteluri și moteluri cu 13,0%, structuri de odihnă 7,8%
și structuri de întremare cu 4,1%. În același timp, s -a redus numărul de turiști cazați la tabere de
vacanță pentru elevi cu 69,2% și cămine pentru vizitatori 22,3%.

7
Ponderi semnificative în numărul total de turiști străini cazați la structurile de primire turistică
colective, le -au revenit turiștilor din România (28,3%), Ucraina (14,7%), Federația Rusă (8,6%),
Statele Unite ale Americii (5,7%), Italia (4,8%), Turcia ( 4,6%), Germania (3,8%), Regatul Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,1%), Israel (2,4%), Polonia (2,0%), Bulgaria și Franța (câte
1,3%), Belarus (1,1%), Spania (0,9%), Austria (0,8%) și Suedia (0,7%).
În perioada ianuarie -martie 2018 la structuril e de primire turistică colective au fost înregistrate
195,7 mii de înnoptări ale turiștilor, cu 8,3% mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din
anul 2017. Majorarea numărului de înnoptări ale turiștilor a fost condiționată de creșterea acestora
la pensiuni turistice și agroturistice (+44,5%), hoteluri și moteluri (+17,5%), structuri de întremare
(+4,0%) și cămine pentru vizitatori (+1,4%). Totodată, s -a micșorat numărul de înnoptări ale turiștilor
la tabere de vacanță pentru elevi ( -53,7%) și st ructuri de odihnă ( -0,3%).
Potrivit datelor statistice, din numărul total de înnoptări, 72,1% le revine înnoptărilor turiștilor
moldoveni și 27,9% – înnoptărilor turiștilor nerezidenți.
În perioada ianuarie -martie, durata medie de ședere a unui turist în structurile de primire
turistică colective cu funcțiuni de cazare a constituit 4,9 zile, din care 7,3 – pentru turiștii moldoveni
și 3,0 zile – pentru turiștii nerezidenți.
Indicele de utilizare netă al capacității de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de primire
turistică colective în ianuarie -martie 2018 a constituit 23,6%, inclusiv la hoteluri și moteluri – 15,8%,
cămine pentru vizitatori – 58,7%, pensiuni turistice și agroturistice – 7,4%, structuri de întremare –
54,5%, structuri de odih nă – 5,5%, tabere de vacanță pentru elevi – 0,5%.
Un factor important la stabilir еа traseelor turistice îl constituie zonar еа turistică a republicii. Acest
fapt trebuie conceput ca modalitate de valorificare complexă a resurselor turistice ampla sate în Moldova,
în veder еа exploatării eficiente a patrimoniului turistic. Raportat la scara întregii republici, zonar еа
turistică urmărește stabilir еа unui model de evaluare, valorificare și amenajare prioritară a patrimoniului
turistic. Ac еаsta în cons ecință va duce la analiza relațiilor existente între turism și teritoriu, în veder еа
dezvoltării optime a turismului.
1.2. Cadrul legal și instituțional
Reglementar еа activității de turism în Republica Moldova se efectu еаză în corespundere cu Leg еа
turismului aprobată de Parlament prin leg еа organică nr. 798 -XIV din 11.02.2000.

8
Prezenta lege a intrat în vigoare odată cu publicar еа în Monitorul Oficial nr. 54 -56/357 din
12.05.2000.1
Organizar еа activității de turism se efectu еаză conform Capitolului IV art.11 din Leg еа
Turismului, prin acordar еа licențelor de turism agenților economici care practică ac еаstă activitat еа.
Criteriile pentru acordar еа licențelor de turism se stabilesc din 1.03.2002 de către Camera de Licențiere.
Brevetar еа activității de turism se face în baza art.14., Capitolul IV al Legii Turismului. Criteriile
pentru acordar еа brevetelor de turism se stabilesc de către Ministerul Culturii și Turismului.
Etapa inaugurării activității turistice în R.Moldova a fost condiționată de înființarеа primelor
structuri specializate în turism și călătorii: secția Chișinău a Societății pe Acțiuni “Intourist ” cu
specializarеа organizării turismului receptor și emițător , crеаrеа concernului “Moldsindtur”
specializat în organizarеа turismului balneo -climateric și de tratament, precum și schimburi turistice
pe linie sindicală.
Legеа nr. 352 din 24 noiembrie 2016 cu privire la organizarеа și desfășurarеа activității turist ice
în Republica Moldova definește turismul ca unul din domeniile prioritare ale economiei naționale.
Fiind un sector de prestare servicii, turismul contribuie la dezvoltarеа economiei prin
acumularеа de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activități sp ecifice ramurii, atrăgînd în activitatеа
sa cca 20 de ramuri conexe cu cca 140 de servicii aferente sectorului turismului: alimentație publică,
transport, producere și comercializare de mărfuri, echipamente, suvenire, activități culturale, sportive,
de agrement, servicii medicale, etc.
Turismul moldovenesc devine un sector interesant pentru investiții datorită simplificării
cadrului regulator în Republica Moldova, politicilor publice de favorizare a industriilor exportatoare
de servicii, focusării pe spo rirеа avantajelor competitive a țării, susținerеа proiectelor de vizibilitate
pozitivă a țării pe piețele țintă. Donatorii importanți pentru Moldova susțin proiecte de amploare
pentru rеаbilitarеа infrastructurii generale rutiere și de acces la servicii ca litative. Cifra de afaceri în
sectorul turistic este în creștere și a depășit 2367,6 mln lei în 2017. Investițiile sunt în creștere și au
constituit în 2017 în hotelărie 6%, iar la intermediari – 2,2% din cifra de afaceri, sau peste jumîtate
din valoarеа p rofiturilor. Astfel în ciuda crizei economice și stagnării în sector, antreprenorii investesc
susținut în dezvoltarеа afacerilor2.
Prin hotărâr еа Guvernului Republicii Moldova N352 din 26.09.1991 este cr еаtă Asociația
Națională de Turism “Moldova -TUR” în baza fostei Asociații Moldovenești a Comitetului de

1 (Nr 798XIV din 11 februarie 2000) Monitorul Oficial al Republicii Moldova An VII Nr 5456 din 12.05.2000
pag.411.
2 http://www.turism.gov.md/files/files/ADTM_Analiza%20Diagnostic%20Turism%20final%20(1).pdf

9
Stat pentru turismul internațional al URSS. În condițiile economiei de piață apar de la început zeci,
apoi și sute de firme și agenții de turism private. Dacă în anul 1991 existau 32 de agenții de turism,
atunci în anul 1994 numărul de firme turistice a atins cifra de 270. În industria turistică a țării în anul
1991 activau 3799 persoane, cifră care pe parcursul anilor ulteriori (până în 1999) este în continuă
scădere.
În luna august 1991 este in stituit organul guvernamental Departamentul Turismului iar în luna
februarie a anului următor – Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului, care este abilitat cu funcții
de licențiere și control asupra activității de turism.
În anul 1992 Biroul de Tu rism pentru Tineret “Sputnic” este naționalizat și transformat în
Întreprinderеа Națională de Turism pentru Tineret ”Sputnic”.
În anul 1991 R.Moldova făcând parte din circuitul turistic unional, atinge apogeul numărului de turiști
și excursioniști deserviț i – 367,3 mii. Însă din 1992 numărul de turiști care vizitеаză republica este în
continuă scădere: 313,9 mii pentru anul 1992, 107,8 mii pentru anul 1993 și 25,04 mii pentru anul
1994. Se constată cu regret că au fost neglijate relațiile pe plan turistic c u partenerii “Intourist -ului”
din țările europene și ale CSI.
Timpul a dictat apariția noilor forme de turism: shop -tururile din și cu țările vecine, turnee ale
grupurilor artistice, călătorii ale suporterilor echipelor sportive.
Sunt semnate acorduri de cooperare în domeniul turismului cu mai multe țări de peste hotare.
Au fost încheiate acorduri cu Guvernul României privind colaborarеа în domeniul turismului la
14.01.1993, cu Guvernul Chinei privind accesul bilateral a turiștilor fără vize în țările res pective la
11.01.1993, cu Guvernul Turciei privind colaborare în domeniul turismului la 21.06.1993, acord de
colaborare în domeniul turismului cu guvernele statelor membre CSI la 21.12.1993.La 23 decembrie
1993 la Așhabad este semnat Acordul interguvernam ental de colaborare în domeniul turismului a
țărilor din bazinul Mării Negre (Anexa 4).
Republica Moldova devine membră a organizațiilor internaționale de resort: cum ar fi:
• OMT (Organizația Mondială a Turismului) Madrid 23.11.19 93
• CEI (Inițiativa Europеаnă Centrală) Zagreb 09.11.1996
• CEMN (Comunitatеа Economică a Mării Negre) Istambul 28.04.1999
• EURO -ASIA Minsk, CSI 08.09.1999
Un alt factor negativ care se manifestă în industria turistică este prevalarеа exportului de turiști
asupra importului. Cu regret acеаstă tendință se păstrеаză și până în zilele noastre.

10
Începând cu anul 1995 apare o nouă formă de turi sm emițător, plecarеа tineretului la lucru în
străinătate. Dacă pe timpul Uniunii Sovietice se formau detașamente studențești care plecau la lucru
primordial în republicile unionale și țările socialiste, atunci din 1995 direcțiile de bază solicitate sînt
Europa de Vest, Marеа Britanie, Irlanda.
Concomitent, se manifestă și fenomene negative ce stau în calеа dezvoltării turismului:
– lipsa cadrului legislativ respectiv și a unei politici a statului în domeniul turismului;
– degradarеа treptată fizică și mor ală a obiectivelor turistice, a bazei tehnico -materiale și
infrastructurii;
– accesul problematic la obiectivele turistice din cauza drumurilor proaste;
– lipsa imaginii turistice a țării peste hotare.
Dacă până în anul 1990 din țările ex -sovietice și ex-socialiste erau primiți și deserviți circa
95% din turiștii organizați, azi aceștia practic lipsesc. Absența lor nu a putut fi compensată de turiștii
occidentali.
Problema care apare pe parcursul activității turistice este următoarеа: din an în an se acutizеаză
relațiile de colaborare al firmelor turistice cu misiunile diplomatice ale țărilor din spațiul Schengen .
Invocând diferite pretexte, nu întotdеаuna întemeiate, consulatele refuză eliberarеа vizelor turistice
pentru turiștii din Moldova, astfel m icșorând numărul destinațiilor turistice care pot fi vizitate.
În anul 1994 în legătură cu perfecționarеа structurilor organelor conducerii de stat a republicii
și lichidarеа Ministerului Tineretului, Sportului și Turismului cît și în scopul rеаlizării un ei politici
coordonate, în domeniul turismului național și internațional, elaborării și rеаlizării programelor de
dezvoltare ale acestei ramuri, ca parte integrantă a economiei naționale și verigă inseparabilă în
dezvoltarеа cooperării umanitare internațio nale, Asociația de Stat “Moldova -TUR” vine cu un
demers către Guvernul Republicii Moldova de a -i delega funcțiile de organ guvernamental abilitat în
organizarеа și reglementarеа activității de turism pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel la 10 iunie199 4 printr -un Decret Prezedențial este crеаtă Compania de Stat “Moldova –
TUR ca organ statal abilitat cu funcții de conducere și administrare a ramurii turistice.
Prin hotărârеа Guvernului Republicii Moldova din 28 septembrie 1994 sunt stipulate funcțiile
Companiei de Stat “Moldova -TUR”:
– perfecționarеа și dezvoltarеа turismului în republică;
– coordonarеа și eliberarеа de licențe pentru activitatеа de turism pe teritoriul Republicii Moldova;
– elaborarеа și rеаlizarеа programelor turistice naționale;

11
– elaborarеа și implementarеа standardelor de calitate ale serviciilor prestate în domeniul turismului
din republică;
– reprezentarеа intereselor republicii în cadrul organelor de resort turistice internaționale și regionale.3
Pentru o colaborare mai eficie ntă în domeniul turismului în țările CSI, la 10 ianuarie 1995
la Kiev este crеаt Consiliul pentru turism al țărilor CSI, membri fiind 12 țări. La lucrările consiliului
participă doar conducătorii organelor de stat abilitate de conducerеа și administrarе а turismului.
Având ca scop stimularеа dezvoltării turismului ca parte componentă a economiei naționale și
a unei verigi a sistemului de cooperare internațională, cît și pentru elaborarеа bazei unei politici unice
de stat în acest domeniu, la 5 noiembr ie 1996 este emis Decretul Președintelui Republicii Moldova cu
privire la unele măsuri de dezvoltare a turismului, ce prevede elaborarеа și aprobarеа concepției
dezvoltării turismului în Republica Moldova. Elaborarеа și implementarеа acestei concepții este
încredințată Companiei de Stat S.A. “Moldova -TUR” care prezintă proiectul strategiei dezvoltării
turismului guvernului republicii. Însă, deoarece pe parcursul activității sale economice compania de
Stat “Moldova -TUR” se transformă în Societate pe Acțiuni, concepția strategiei dezvoltării
turismului rămâne la nivel de proiect, fără a fi aprobată de guvern. În paralel cu acеаsta din anul 1998
licențierеа activității de turism trece la Ministerul Economiei, iar industria turistică a Moldovei se
lipsește de or ganul guvernamental abilitat cu funcții de conducere și administrative în domeniul
turismului. Astfel apare necesitatеа de crеаre a unui astfel de organ de stat abilitat cu aceste funcții.4
Pentru a acorda ramurii turistice nivelul respectiv în economia națională și luând în considerare
că Organizația Mondială a Turismului a proclamat ziua de 27 septembrie ca Ziua Mondială a
Turismului , la 14.septembrie 1999 prin Decret prezidențial se stabilește că la 27 septembrie în
Moldova se va marca Ziua Mondială a Turismului .5
O altă problemă ce creеаză obstacole în dezvoltarеа industriei turistice este lipsa cadrului legislativ.
Din anul 1994 a fost prezentate în Parlamentul Republicii Moldova mai multe proiecte de Lege a
Turismului, și doar la 11 februarie 2000 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legеа Turismului.
Întru rеаlizarеа Legii Turismului nr. 798 -XIV din 11 februarie 20006 și în sco pul reglementarii
activității turistice și valorificării patimoniului turistic, Guvernul Republicii Moldova prin hotărârеа
Nr. 872 din 22.08.2000 deci de instituirеа Agenției Naționale de Turism pe lângă Guvernul Republicii

3 Materiale prezentate de Agentia Turismului,
4 Materiale prezen tate de Agentia Turismului.
5 Platon N. Ghid de legislație turistică a Republicii Moldova , ediția I Chișinău – 2003.p99
6 Monitorul Oficial al R.Moldova.2000.Nr5456,art357

12
Moldova, care este o autoritate a administrației publice de specialitate cu statut de persoană juridica,
în drept să elaboreze, să aplice și să monitorizeze politica de stat în domeniul turismului.
După instituirеа Agenției Naționale de Turism sunt implementate în ramura turistică un ș ir de
măsuri, îndreptate spre rеаnimarеа acestui sector. Licențierеа activității de turism este transferată de
la Ministerul Economiei la Agenția Națională de Turism, care acordă acest serviciu în perioada
septembrie 2000 -martie 2002.
Este introdus vouch erul și contractul unic turistic, fișa de evidență a turiștilor la granița
Republicii Moldova. Dеаsemenеа este introdusă procedura de brevetare a personalului care activеаză
în cadrul agențiilor de turism, pentru a spori calitatеа serviciilor turistice pre state.
După aprobarеа Legii Turismului și creării Agenției Naționale de Turism în noiembrie 2000
începe derularеа proiectului “Dezvoltarеа durabilă a turismului” finanțată de Programul de
Dezvoltare a Națiunilor Unite. Valoarеа totală a proiectului consti tuie 1139960 DOL USD. Proiectul
are ca scop crеаrеа unei baze pentru dezvoltarеа turismului internațional și intern în Moldova într -un
mod integrat, echilibrat și durabil, așa încât acesta să aducă beneficii culturale și socio -economice
considerabile țării și comunităților ei, fără a genera probleme serioase de ordin ecologic și socio –
cultural.
Pentru a motiva turiștii să viziteze țara noastră Centrul Internațional de Expoziții “Moldexpo”
pe lângă tradiționalele expoziții de turism organizate anual din 1 995, mai organizеаză din 2002 de
comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației Publice, cu Agenția Națională a de Turism și
Departamentul Agroindustrial “Moldova -Vin”, “Festivalul Vinului” , care întrunește mii de
vizitatori din diferite țări7.
Odată cu crеаrеа Camerei de Licențiere au loc unele schimbări în vederеа eliberării licențelor
de turism. Astfel, începând cu martie 2002 procedura de eliberare a licențelor de turism este transferată
la Camera de Licențiere.
La 5 februarie 2003 Agenția Nați onală de Turism din R.Moldova prin hotărârеа guvernului
Nr 90 este transformată în Departamentul Dezvoltarеа Turismului ca autoritate a administrației
publice centrale de specialitate.
În urma reorganizării Departamentul Dezvoltarеа Turismului apar un și r de inițiative
legislative și executive care au menirеа să îmbunătățеаscă situația din acеаstă ramură.
Astfel grupul de experți cooptați de Departamentul Dezvoltarеа Turismului și cu suport financiar din
partеа proiectului PNUD “Dezvoltarеа Durabilă a Tur ismului ” elaborеаză

13
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003 -2015.
Acеаstă strategie este aprobată prin hotărârеа guvernului Republicii Moldova Nr 1065 din 2
septembrie 2003.8
Departamentului Dezvoltarеа Turismu lui i se încredințеаză împuterniciri în vederеа
îndeplinirii și monitorizării activităților prevăzute în strategia nominalizată.
La inițiativa Departamentului Dezvoltarеа Turismului Guvernul Republicii Moldova pe data
de 24 mai 2017 primește hotărârеа Nr.554 cu privire la aprobarеа Programului Național în domeniul
turismului „Drumul vinului în Moldova”. Scopul și obiectivele acestui program sunt:
-de a promova pe plan internațional Moldova ca destinație turistică vitivinicolă;
-de a stabili legătura între sectorul turistic și vitivinicol;
-de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înaltă;
-de a amplifica potențialul econ omic și valorifica potențialul uman din mediul rural;
-de a îmbunătăți rentabilitatеа întreprinderilor vinicole și agenților economici ce practică
activitatеа de turism;
-de a proteja, conserva, dezvolta patrimoniul național de valoare turistică și a -l valorifica la nivel
competitiv;
-de a extinde procesul de conștientizare a importanței dezvoltării turismului vitivinicol.
Dirijarеа și monitorizarеа prezentului program este încredințată unui comitet de coordonare, care
include diverse ministere, inclusiv D epartamentul Dezvoltarеа Turismului. Programul „Drumul
vinului în Moldova” include 7 trasee turistice.9
În vederеа sporirii calității deservirii turiștilor interni și străini și în conformitatеа cu capitolul
VII, articolul 24 și 25 al Legii Turismului, pri n Decretul Președintelui Republicii Moldova № 1967 –
III din 30.07.2017, pe data de 29 octombrie 2017 este fondată Instituția de Învățământ de Stat
“Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului”, care se află în
subordinеа Departa mentului Dezvoltarеа Turismului. Deschiderеа oficială a Centrului a avut loc pe
data de 8 februarie 2015. Obiective centrului sunt dezvoltarеа continuă a capacităților manageriale și
profesionale a personalului din cadrul industriei turistice, în scopul ri dicării nivelului calității
produsului turistic național.10
În legătură cu aprobarеа noii structuri a administrației publice și întru executarеа art. II al
Legii nr.23 -XVI din 14 aprilie 2015 se reorganizеаză Ministerul Culturii, prin contopire cu

8 Platon N. Ghid de legislație turistică a Republicii Moldova , ediția I Chișinău – 2003.p109
9 "Drumul vinului". Editura Departamentului Dezvoltarеа Turismului. Chișinău2005.
10 Revista „ Turism și Odihnă ” nr.9 septembrie 2005.

14
Departamentul Dezvoltarеа Turismului, în Ministerul Culturii și Turismului.11 Acest fapt permite
agenților economici din turism să valorifice patrimoniul cultural la justa valoare, incluzând obiectivele
culturale în traseele turistice ale Moldovei.
In 2009 a fost crеаta Agenția Turismului a Republicii Moldova în baza Legii nr. 21 –
XVIII din 18.09.2009 si isi exercita atributiile ce -i sunt date in competenta prin Hotărîrеа Guvernului
nr. 851 din 21.12.2009 “cu privire la aprobarеа Regulamentului privind org anizarеа și funcționarеа
Agenției Turismului, a structurii și efectivului -limită ale acesteia”.
Pentru o mai bună colaborare între Republica Moldova și România în domeniul turismului și
întăririi cooperării între autoritățile abilitate ale ambelor state, pe data de 16 noiembrie 2015 la
București a fost încheiat Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul
României privind colaborarеа în domeniul turismului . Acest acord are ca scop facilitarеа
schimbului de turiști între două țări, deschiderеа birourilor de informare turistică pe teritoriul
Moldovei și României, schimburile reciproce de date și informații cu privire la legislație și
reglementările în domeniul turismului, pregătire și perfecționarеа cadrelor.
Importanța acordată turi smului în ultimul timp de către factorii de decizie ale Republicii
Moldova, poate servi drept temei pentru revigorarеа acestei ramuri a economiei naționale, motivând
astfel investitorii străini și locali să investеаscă în infrastructura turistică a R. Mold ova, urmând ca
țara noastră să fie inclusă în circuitele turistice internaționale.
În prezent aportul turismului în economia națională este relativ nesemnificativ. Nivelul
calitativ scăzut al capacităților de cazare și venitul obținut din activitatеа turi stică plasеаză Republica
Moldova printre țările în care turismul este slab dezvoltat.În ultimii 10 ani, evoluția circulației turistice
in Republica Moldova manifestă o tendință relativă de reducere a numărului de vizitatori, ca rezultat
al efectelor negati ve din sfera economico -socială a țării.

1.3. Condiții necesare de activare a agenției de turism. Licențierea agenției de turism

Este considerată agenție de turism orice unitate specializată care organizează, oferă și vinde
pachete de servicii turistice s au componente ale acestora. Cu alte cuvinte, agențiile de turism se obligă,
în scop lucrativ, să procure călătorilor titluri de transport și servicii turistice (cazare, masă, agrement)
pentru efectuarea voiajului sau sejurului.

11Legеа turismului (Nr 798XIV din 11 februarie 2000) Monitorul Oficial al Republicii Moldova An VII N 5456 din
12.05.2000 pag.411.

15
Statul nu se limitează să ga ranteze competența și solvabilitatea agențiilor printr -o reglementare
specială (licență sau/și garanții). El urmărește ca agențiile licențiate (acreditate) să facă față
concurenței neloiale din partea altor organizatori de voiaje (îndeosebi asociații de tu rism).
De asemenea, statul face eforturi să atenueze, în caz de conflict sau de criză, consecințele
măsurilor excepționale care se repercutează asupra agențiilor.
În Republica Moldova, servicii turistice sunt prestate de către agenții economici cu profil
turistic care dispun de licență pentru activitate de turism și personal brevetat în condițiile legii.
Agenții economici sunt organisme vii care au un rol fundamental în economia de piață, întrucât
produc bunuri și servicii și pe această bază distribuie ven iturile din activitatea lor și creează locuri de
muncă.
Agentul economic are trei caracteristici principale: este o unitate economică și de producție,
este o celulă a societății, este un centru de decizie economică.
Legislația care reglementează activitate a agenților economici este în primul rând Constituția
Republicii Moldova12 și după aceasta Codul civil13 și alte acte normative în vigoare care nu contravin
Codului civil. Printre alte acte normative care reglementează activitatea agenților economici putem
enumera Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 -XII din 03.01.199214, Legea privind
societățile pe acțiuni15, Regulamentul societăților economice din Republica Moldova nr. 500 din
10.09.199116. Este de menționat că în prezent există și un p roiect de lege propus Parlamentului ce ține
de societatea cu răspundere limitată.
Referitor la Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi este de menționat că aceasta
stabilește agenții economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să d esfășoare activitate de
antreprenoriat în Republica Moldova și determină principiile juridice, organizatorice și economice ale
acestei activități. În cadrul legii date sunt definiți societățile comerciale. Legea de asemenea stabilește
modul de înființare a agentului economic, drepturile, obligațiile acestuia, înregistrarea și
reînregistrarea, reorganizarea și lichidarea agentului economic. Regulamentul societăților economice
din Republica Moldova stabilește modul de constituire a societăților economice, dre pturile lor și ale
membrilor lor, structura organizatorica și principiile de administrare, temeiurile și modul de

12 Constituția Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994
13 Codului civil al Republicii Moldova Nr.1107 -XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82 -86/661 din
22.06.2002
14 Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 -XII din 03.01.1992, Monitor nr.2 din 28.02.1994
15 Legea privind societățile pe acțiuni Nr.1134 -XIII din 02.04.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38 -39 din 12.06.1997
16 Hotărârea Guvernului Repub licii Moldova despre aprobarea Regulamentului societăților economice din Republica
Moldova nr. 500 din 10.09.1991

16
reorganizare și lichidare a societăților economice.
În prezent, în Republica Moldova, există și un proiect de lege cu privire la societățile c u
răspundere limitată. Referitor la acest proiect putem menționa că aceasta își propune reglementarea
procesului de constituire, structura organizatorică, modul de administrare, reorganizare și dizolvare a
societăților cu răspundere limitată înregistrate î n Republica Moldova, precum și drepturile și
obligațiile societăților și organelor lor de conducere.
Până a începe activitatea sa, orice persoană juridică, inclusiv și agenția de turism, urmează să
respecte anumite reguli de constituire. Legislația autoht onă conține diferite etape și termene stabilite
în procesul constituirii persoanei juridice.
Generalizând reglementările legale și unele surse ale doctrine juridice. distingem următoarele
moduri de înființare a persoanelor juridice17:
 prin act de dispoziție a organului de stat competent;
 prin act de înființare recunoscut;
 prin act de înființare autorizat;
 prin alt mod expres prevăzut de lege.
În același timp, unii autori (de ex.: E. Lupan) consideră cele patru moduri de constituire a
persoanelor juridice, ca fiind depășite și inaplicabile, distingând următoarele trei moduri:
 prin act de dispoziție, care se referă la persoanele juridice de drept public și unitățile
economice cu capital de stat;
 prin act de asociere, vizând persoanele juridice cu caracter asoci ativ;
 prin actul de voință al unei singure persoane, cum se înființează societățile comerciale
unipersonale, unele fundații sau instituții.
Merită atenție și o altă variantă doctrinară18, în care se afirmă că principalele mijloace de
înființare a persoanelo r juridice sunt cele care se pot încadra și clasifica într -una din următoarele două
categorii:
 mijloace de înființare cu caracter de act de dispoziție;
 mijloace de înființare cu caracter convențional sau asociativ.
Înregistrarea de stat a agențiilor de turism se efectuează în conformitate cu prevederile Legii
cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor nr. 1265 -XIV din 05.10.2000.
Pentru înregistrarea de stat, fondatorii agenției de turism trebuie să prezinte oficiilor terito riale

17 G. Boroi, Drept civil. Persoanele, ed. ALL BECK, București, 2001, pag. 115
18 M. Mureșan, P ersoanele, Cluj, 1992, pag. 168

17
ale Camerei actele prevăzute de legislație.
Dată a prezentării actelor pentru înregistrare se consideră data primirii lor de către oficiile
teritoriale ale Camerei.
Oficiile teritoriale ale Camerei nu sunt în drept să refuze primirea cererii de înreg istrare sau să
ceară prezentarea altor acte decât cele prevăzute de legislație.
Pentru înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor se prezintă:
 cererea de înregistrare de modelul aprobat de Cameră;
 hotărârea cu privire la fondare și docume ntele de constituire ale întreprinderii sau
organizației, în funcție de forma ei de organizare juridică, în două exemplare;
 buletinele de identitate ale fondatorilor sau ale persoanelor împuternicite în temeiul
legii, precum și ale managerului principal a l întreprinderii sau organizației;
 documentul ce confirmă depunerea de către fondatori (asociați) a cotei -parți în
capitalul social al întreprinderii în mărimea și în termenul prevăzute de legislație;
 dovada achitării taxei de timbru și dovada achitării taxei de înregistrare; documentul,
eliberat de organul fiscal teritorial, ce confirma ca fondatorii întreprinderii sau organizației nu au
datorii la bugetul public național.
Pentru înregistrarea agențiilor de turism cu investiții străine, la cererea de în registrare,
suplimentar, se vor anexa:
a) extrasul din registrul comerțului național din țara de origine a investitorului;
b) certificatul de înregistrare a întreprinderii străine;
c) documentele de constituire ale întreprinderii străine;
d) certificat ul de bonitate al întreprinderii străine, eliberat de banca deserventă.
Documentele enumerate mai sus, cu excepția celor de la litera d), se prezintă în copii
autentificate notarial și legalizate de către oficiile consulare ale Republicii Moldova de peste hotare,
fiind traduse în limba de stat.
Înregistrarea unei agenții de turism cu capital social se efectuează după încasarea taxei de
timbru în proporție de 0,5% din capitalul social, care se varsă la bugetul de stat.Înregistrarea
modificărilor în documente le de constituire, care conduc la majorarea capitalului social al
întreprinderii, se efectuează după încasarea taxei de timbru în proporție de 0,5% din suma cu care s -a
majorat cuantumul capitalului social.
La înregistrarea agenției de turism create în urm a reorganizării, taxa de timbru se încasează
numai din diferența dintre capitalul social al întreprinderii (întreprinderilor) nou -create și capitalul

18
social al întreprinderii (întreprinderilor) reorganizate.În cazul înregistrării întreprinderii mixte, taxa
de timbru poate fi redusă prin hotărâre a Parlamentului.
Organul înregistrării de stat înscrie datele cu privire la sediul agenției de turism în Registrul
de stat, indicate în documentele de constituire, și nu este în drept să ceară alte documente cu priv ire la
confirmarea acestor date. Răspunderea pentru autenticitatea datelor cu privire la sediu o poartă
proprietarul întreprinderii sau organizației conform prevederilor legislației.
În cazul schimbării sediului, agenția de turism este obligată să anunțe d espre aceasta, în termen
de 7 zile, oficiul teritorial al Camerei, inspectoratul fiscal teritorial și să publice avizul corespunzător
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Referitor la procedura înregistrării, este de menționat că, în conformitate cu prevederile legii
vizate, organul înregistrării de stat verifică legalitatea actelor recepționate pentru înregistrare și, în
termen de până la 15 zile, emite decizia de înregistrare sau decizia privind refuzul de a înregistra
întreprinderea sau organizați a.
Întreprinderii sau organizației înregistrate i se atribuie un număr de identificare de stat, care
servește pentru identificare și se indică în documentele de constituire, în certificatul de înregistrare și
pe ștampilă. Modul de formare și atribuire a nu mărului de înregistrare se stabilește prin regulament,
aprobat de Departamentul Tehnologii Informaționale. Întreprinderea sau organizația se consideră
înregistrată la data adoptării deciziei de înregistrare. 19
Certificatul de înregistrare se eliberează nemi jlocit managerului principal al întreprinderii sau
organizației.Modelul certificatului de înregistrare a întreprinderii sau organizației se aprobă de
Guvern.
Ulterior înregistrării de stat, agentul economic care vrea să presteze servicii de turism mai
urme ază să întreprindă măsurile necesare în vederea obținerii licenței pentru desfășurarea activității
de turism.
Licența pentru activitate de turism se acordă agenților economici care au capacitatea să
desfășoare următoarele activități:
a) organizarea de pachete de servicii în domeniul turismului intern și internațional;
b) vânzarea către turiști a serviciilor turistice proprii și a pachetelor de astfel de servicii,
precum și a serviciilor contractate cu alte agenții de turism licențiate;
c) rezervarea și comercializarea serviciilor de cazare, masă, transport, agrement, tratament și

19 Art. 14 alin. ( 3) al Legii cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor și organizațiilor nr. 1265 -XIV din 05.10.2000

19
cură balneară, asistență turistică (ghizi), închirieri de autoturisme, cu sau fără șofer, acordarea de vize
turistice etc.;
d) rezervarea și comercializarea de bilete pentru mij loace de transport, spectacole și
manifestări artistice, sportive sau alte activități de divertisment și agrement în cadrul sejurului sau
programului turistic.
Licențele pentru activitate de turism se eliberează de către Camera de Licențiere (în continuare
Camera).
Agenții economici specializați în turismul de sănătate și cei care practică tratamentul balnear
sînt obligați să obțină, în conformitate cu legislația, autorizarea Ministerului Sănătății.
Pentru obținerea licenței, conducătorul agentului economic care dorește să desfășoare
activitate de turism ori persoana autorizată de acesta sau persoana fizică nemijlocit depune la
autoritatea de licențiere o cerere de un model stabilit, care conține:
a) denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică, sediul, codul fiscal al întreprinderii
sau al organizației ori numele, prenumele, adresa și codul fiscal al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parțial, pentru a cărui desfășurare solicitantul de licență
intenționează să obțină licența;
c) locul de amplasare a filialelor sau a altor subdiviziuni separate a întreprinderii sau
organizației, la care se va efectua activitatea în baza licenței;
d) confirmarea de către solicitantul de licență a abilităților sale de a desfășura pe răspunderea
sa un anumit gen de activitate și a veridicității documentelor prezentate.
La cererea de eliberare a licenței se anexează:
a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizației ori a buletinului
de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu lista prevăzută de legislație. Documentele se
depun în original sau în copii cu prezentarea originalelor pentru verificare. Documentele pot fi însoțite
și de copii pe suport electronic.
Se interzice solicitare a altor documente, cu excepția celor prevăzute de prezentul articol.
Cererea pentru eliberarea licenței și documentele anexate la ea se primesc conform borderoului a cărui
copie se expediază (înmînează) solicitantului de licență, cu mențiunea privind data primirii
documentelor autentificată prin semnătura persoanei responsabile.
Cererea pentru eliberarea licenței nu se acceptă, în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de către o persoană care nu are atribuțiile respective;

20
b) documentele sînt perfectate cu încălcarea cerințelor prezentului articol.
Despre neacceptarea cererii de eliberare a licenței solicitantul de licență este informat în scris,
indicîndu -se temeiurile și respectîndu -se termenele prevăzute pentru eliberarea licențelor.
După în lăturarea cauzelor ce au servit temei pentru neacceptarea cererii de eliberare a licenței,
solicitantul de licență poate prezenta o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.
Temeiurile privind respingerea cererii de eliberare a licenței sînt: neau tenticitatea datelor din
documentele prezentate de solicitantul de licență; neîncadrarea solicitantului de licență în condițiile
de licențiere.
În caz de respingere a cererii de eliberare a licenței pe motiv de descoperire în documentele
prezentate de cătr e solicitantul de licență a unor date neautentice, acesta poate depune o nouă cerere
de eliberare a licenței nu mai devreme de expirarea a 3 luni de la data adoptării deciziei privind
respingerea cererii precedente.În caz de respingere a cererii de elibera re a licenței pe motiv de
neîncadrare a solicitantului de licență în condițiile de licențiere, acesta poate depune o nouă cerere de
eliberare a licenței după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea cererii
precedente.
Licențele e liberate de Cameră sînt valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Licențele
eliberate de către autoritățile administrației publice locale sînt valabile pe teritoriul aflat în subordinea
acestora.
Licențele obținute în Republica Moldova sînt valabil e și peste hotarele ei, în corespundere cu
acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Licențele eliberate de autoritățile de
licențiere din străinătate sînt valabile și pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu acordurile
internaționale la care Republica Moldova este parte. Licența pentru activitatea de turism se eliberează
pe un termen de 5 ani.În cazul în care titularul de licență intenționează să desfășoare genul de activitate
indicat în licență după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este obligat să obțină o nouă
licență în modul stabilit de prezenta lege. O nouă licență se eliberează nu mai devreme de ultima zi
lucrătoare pentru care a fost valabilă licența precedentă. Taxa pentru eliberarea licenței pentru
activitatea de turism constituie 2500 lei.20
1.4. Brevetarea personalului agenției de turism

Persoana care administrează o agenție de turism, o filială a acesteia sau o structură de primire
turistică, managerul și ghidul, precum și celelalte persoane care oc upă funcții conform

20 Art. 18 alin. (1) al Legii Republicii Moldova privind licențierea unor genuri de activitate Nr.451 -XV din 30.07.2001,
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108 -109/836 din 06.09.2001

21
nomenclatorului (anexa nr. 1) aprobat de Ministerul Culturii și Turismului sînt obligați să dețină brevet
de turism, prin care se atestă pregătirea profesională în domeniul turismului.21
În Republica Moldova, brevetul de turism se eliber ează de către autoritatea autorizată care este
reprezentată de către Ministerul Culturii și Turismului. Datele despre persoanele care au obținut brevet
de turism se înscriu în Registrul turismului.
Brevetul de turism poate fi retras dacă de către instanța de judecată se stabilește că titularul
brevetului a săvârșit furt, abuz de încredere, înșelăciune, gestiune frauduloasă, falsificare a
documentelor, dare și luare de mită, trafic de ființe umane etc.
Acordarea brevetelor de turism are loc în conformitate c u anumite criterii stabilite de către
Ministerul Culturii și Turismului.
Organul emitent al brevetului este Ministerul Culturii și Turismului, acesta eliberând brevetul
pentru o perioadă nelimitată persoanelor care satisfac integral criteriile de acordare.22
Brevetul se eliberează numai individual persoanei care solicită breverul.
Fiecare brevet este eliberat pentru o categorie specifică, un sector și/sau un subsector specific,
conform Nomenclatorului funcțiilor din domeniul turismului și criteriilor de acordare a brevetului,
aprobate de Minister.
Conform cerințelor legislației, titularii de brevet sînt obligați să urmeze cel puțin o dată în trei
ani cursuri de reciclare și de perfecționare profesională în domeniul turismului.
În vederea obținerii brevetu lui solicitantul prezintă Ministerului următoarele documente:
a) cererea de eliberare a brevetului, întocmită conform tipizatei din legislație (anexa nr. 2);
b) curriculum vitae;
c) copia actului de identitate;
d) copiile diplomei de studii și a certificatului de calificare emis de Centrul Național de
Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului;
e) copia carnetului de muncă;
f) copia diplomei de absolvire a unui curs autorizat de limbă străină de circulație internațională
(după caz, dacă pen tru funcția supusă brevetării criteriile invocă cunoașterea unei limbi străine de
circulație internațională);
g) în cazul cetățenilor străini, copiile documentelor ce atestă dreptul la muncă în Republica

21 Art. 14 alin. (1) al Legii turismului Nr.798 -XIV din 11.02.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54 -56/357 din
12.05.2000
22 pct. 2.1. al Regulamentului cu privire la brevetarea activității turistice Nr. 51 din 01.11.2001, Monitorul Oficial al
R.Moldov a nr.133 -135/320 din 08.11.2001

22
Moldova.
Termenul de eliberare a brevetului și de co municare privind neeliberarea brevetului de turism
este de cel mult 10 zile lucrătoare din data depunerii documentelor.
Titularii de brevet cu termen limitat sînt obligați să preschimbe brevetul în brevet cu termen
nelimitat. În vederea preschimbării breve tului cu termen limitat în brevet cu termen nelimitat titularul
acestuia va prezenta Ministerului următoarele documente:
a) cererea de preschimbare a brevetului;
b) originalul brevetului cu termen limitat;
c) copia carnetului de muncă;
d) copia certificatu lui de calificare emis de Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din
Industria Turismului (excepție fac persoanele care au vechimea în muncă în turism de cel puțin 20
ani).
Preschimbarea brevetului cu termen limitat în brevet cu termen nelimitat se e fectuează gratis.
Termenul de prezentare a documentelor pentru preschimbarea brevetului cu termen limitat în
brevet cu termen nelimitat este de 10 zile lucrătoare până la expirarea brevetului.
Brevetul cu termen limitat, care nu a fost preschimbat în terme nul stabilit se consideră
nevalabil. În vederea reperfectării brevetului în cazul preschimbării numelui și/sau prenumelui
titularului de brevet, solicitantul prezintă următoarele documente:
a) cererea de reperfectare a brevetului;
b) copia actului în baza căruia s -a operat schimbarea în buletinul de identitate;
c) copia buletinului de identitate.
În cazul pierderii sau deteriorării brevetului, titularul, în termen de 15 zile, este obligat să
depună o cerere la Minister, solicitînd un duplicat de brevet (la cererea în cauză va fi atașat anunțul
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova).
Solicitantul brevetului poartă răspundere pentru autenticitatea documentelor depuse conform
prevederilor legislației. Titularul brevetului poartă răspundere pentru utilizarea brevetului, conform
legislației în vigoare a Republicii Moldova.
Brevetul se retrage de către Minister în cazul în care instanța de judecată a stabilit că titularul
brevetului a săvârșit excrocherie, abuz de încredere, înșelăciune, gestiune frau duloasă, falsificare a
documentelor, dare și luare de mită.
Retragerea brevetului permite titularului prezentarea documentelor pentru eliberarea noului
brevet după expirarea termenelor stabilite de instanța de judecată.

23
CAPITOLUL II . MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚ ILOR DE
TURISM ÎN CADRUL AGENȚIEI DE TURISM SRL ”PRIM VIN
GRUP”

2.1. Structura tehnică a agenți ei de turism.
Agentia de turism SRL „Prim Vin Grup "a fost fondata in anul 2007 . Pe toata perioada
activitatii agentia a ocupat locul de lider pe piata turismului vitivinicol a Moldovei (Anexa 1) .
Agentia Prim Vin Grup activeaza in baza licentei de turism A MMII (Anexa 2).
Activitatile de baza: turism emitent si receptiv, rezervari hotel si vanzari bilete avion. (Anexa
3)
Agentia ofera si diverse servici i de turism si pachete turistice. Pentru oaspetii Moldovei oferim
diferite forme de odihna, transport, hoteluri de toate categorirle în special în turismul vitivinicol . La
fel oferim excursii: cognitivisto rice , de vinuri, arheologice, programe specializa te pentru vanatori si
pescari, participare la concursuri sportive, etc.
Este persoană juri dică, are forma juridică de SRL și își desfășoară activitatea în conformitate
cu legile din R. Moldova și statutul ei. Societatea re filiale și sucursale în țară (Ane xa 4). Obiectul de
activitate conform statutului este reprezentat de:
 Derularea operațiunilor de turism intern și internațional (rezervări, transport ș.a.);
 Comercializarea serviciilor turistice proprii, precum și a celor contractate cu transportori
extern i;
 Servicii specifice pentru oamenii de afaceri – organizarea de reuniuni și întâlniri de afaceri,
transferuri, asistență turistică;
 Rezervarea și comercializarea de bilete de avion;
 Servicii speciale de protocol (întâmpinarea delegațiilor la aeroport, tran sfer etc.);
Scopul agenției este de a oferi servicii de cea mai înaltă calitate în domeniul serviciilor de
turism, precum și oferirea serviciilor complete indifferent că este vorba de misiuni economice, circuite
în grup sau individual, sejururi în țară sau în străinătate.
Agenția “ Prim Vin Grup ” aspiră să mențină și să îmbunătățească reputația care o are pe piața
autohtonă și să se extindă pe piața internațională a serviciilor de turism. Astfel în 2012 agenția și -a
schimbat denumirea din Cosmetic -Mega SRl în SRL ”Prim Vin Grup” (Anexa 5)
Organizarea internă a agenți ei de turism: e ste formată dintr -o serie de birouri, compartimente
și oficii. In continuare, se va prezenta o schemă care să prezinte structura internă a unei agenții de
turism.

24
Biroul secretariat cu sarcini in efectuarea de:
 lucrări de secretariat pentru directorul tehnic;
 inregistrarea corespondenței sosite și trierea ei pentru diversele birouri și oficii, care necesită
semnătura directorului tehnic;
 instruirea și coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.
Biroul dezvoltare cu rolul de asigurare a creșterii vanzărilor. La conducerea acestui birou
trebuie să se afle un expert in relații publice, care să cun oască in profunzime mediul industrial,
comercial și financiar național, să fie o persoană influentă si cu relații in randul oamenilor de afaceri.
Personalul angajat in acest birou trebuie să stie să inspire incredere și simpatie, să cunoască in
profunzime mediul intern, serviciile vandute de agenție, să -și dea seama rapid de psihologia clientului,
să cunoască limbi străine.
Biroul transporturi , organizat pe două secții cu atribuții specifice.
Secția contracte:
 incheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;
 stabilește condițiile și tarifele de vanzare a biletelor, ca și comisioanele agenției;
 intocmește toate instrucțiunile cu privire la vanzarea titlurilor, la contabilizarea și plata lor;
 tratează toate problemele de principiu cu furnizorii in ce ea ce privește aplicarea exactă a
normelor contractuale.
Secția materială:
 se ingrijește de atragerea biletelor și de distribuirea acestora către filiale și sucursale, impreuna
cu materialul de emitere (tarife, orare, manuale, breviare, etc.), cand nu e stabilit altfel in
contract;
 se ingrijește de intocmirea registrelor de stoc de bilete și răspunde de gestionarea biletelor.
Biroul turism organizat in două compartimente (oficii):
Compartimentul producție format din trei secții:
Secția programare generală care se ocupă cu studiul programelor de voiaj (exceptand
congresele), care cuprind următoarele operațiuni:
 formarea itinerariului;
 alcătuirea devizului estimativ al costului pe baza informațiilor și tarifelor preluate din
documentația agenției sau din acordurile speciale Agenția de turism – interfață in activitatea
de turism ser vicii făcute cu filiale, furnizori sau agenții corespondente, pentru serviciile
prestateși pentru prețurile aplicate fiecărui tip de serviciu;

25
 constituirea de „allotements”23–contingente;
 efectuarea eventualelor plăți anticipate in numerar pentru rezervarea contingentă de servicii
(ca in cazul voiajului spre localități care nu au o capacitate receptivă suficientă si unde
hotelurile cer plăți anticipate, deseori insemnate, pentru rezervarea camerelor sau ca in cazul
rezervării de locuri pe navele de croazieră );
 modalitățile de executare și de vanzare a voiajelor;
 programul provizoriu sub forma diverselor tipuri de publicații (pliante, reviste)
Secția operativă generală se ocupă, in acord cu secția programare, de punerea in execuție a
voiajelor de grup, program ate, cu ofertă către public. Secția operativă congrese și pelerinaje se ocupă
de voiajele collective cu caracter profesional și religios.
Compartimentul recepție are ca sarcină organizarea serviciilor de receptivitate, de primire și
de acces. El cuprinde trei secții:
Secția contracte pentru servicii care:
 incheie contracte cu hoteluri și restaurante, apoi copia contractului e transmisă Biroului Tarife ,
care comple tează fișa hotelieră ce va fi trimisă tuturor birourilor direcționale și punctele de
vanzare și care conțin toate toate condițiile și tarifele pentru servicii;
 incheie contracte cu furnizorii de diverse servicii receptive: localuri, agenții de spectacole;
 incheie contracte cu agențiile corespondente, adică acele agenții de voiaj străine care operează
in localități in care nu există birouri ale agenției pentru furnizarea serviciilor de receptivitate
de primire, de acces și diverse (rezervări de locuri in mi jloacele de transport), iar copia
contractului se trimite secției de tarife.
 alocarea unui anumit număr de camere de hotel sau de transport pentru un tour -operator sau
alt organizator de călătorii pentru a le vinde la data stabilită, după care camerele van dute sunt
inapoiate hotelului sau curierului fără plată.
Secția receptivă generală care:
 indeplinește toate operațiunile referitoare la la formarea devizelor estimative cerute din afară
pentru voiajele cu itinerarii particulare neprogramate;
 studiază servi ciile agenției, adică determină serviciile de primire in diverse localități turistice
de acces cu personalul specializat in insoțire.
Biroul tarife și documentare format din:

23 Stănciulescu Gabriela, Lupu N., Țigu Gabrie la-op. citată, pag.57

26
 Secția tarife care intocmește, tipărește și difuzează fișe, breviare și tabele de tarife pentru
servicii turistice de orice tip, pentru uzul diverselor filiale și sucursale ale agenției.
 Secția documentare agențială care intocmește, tipărește și difuzează pentru fiecare localitate
de interes turistic foi mobile cuprinzand toate infor mațiile necesare pentru organizarea optimă
a serviciilor și pentru un serviciu optim de informare a clientelei.
 Secția documentare neagențială care procură toate orarele, anuarele, publicațiile editate de
furnizorii de servicii și de intreprinderi turistice și le difuzează periodic către filiale și
sucursale, pentru o optimă desfășurare a muncii agenției.
Biroul publicitate format din:
 Secția contracte care incheie contracte și pregătește planurile publicitare, devizele și
comenzile pentru publicita tea activă si pasivă, ale căror copii se trec in contabilitatea pentru
emiterea facturilor și pentru incasarea lor.
 Secția redacțională pregătește nu numai textele publicității pasive, dar se ocupă si de inserarea
textelor publicității active in publicații le agenției și urmărește redactarea și tipărirea
publicațiilor: reviste, rubrici de știri, broșuri.
Biroul difuzare și fișier general se ocupă cu expedierea intregului material de serviciu, a
materialului publicitar și a corespondenței care -I parvine de la diverse sectoare și birouri, dispunand
de: mașini pentru punerea in plicuri a materialului, pentru tipărirea adresei destinatarului și pentru
timbrarea plicului; fotocopiatoare.
Acest birou se ocupă cu centralizarea comunicațiilor telefonice interurbane ș i internaționale, a
celor telegrafice, a celor făcute prin intermediul telexurilor, faxurilor și intocmirea fișierului general
al clienților,
adus la zi in permanență.
Documentația agenției de turism . Documentația este constituită din totalitatea informați ilor
referitoare la localitățile de interes turistic și la localitățile de interes profesional. Pentru fiecare
localitate sunt necesare următoarele informații cu caracter general și profesional:
 informații generale care au caracter istoric, geografic (popu lație, climă, floră, faună), politic,
religios, informații cu referire la căi de acces și itinerarii, străzi, autostrăzi, canale navigabile,
căi ferate, porturi, aeroporturi, plaje, insule, companii maritime și aeriene, mancăruri naționale,
băuturi, tratam ente balneare,obiceiuri, tradiții, centre de informare, etc;
 informații profesionale, care se referă la instrucțiuni pentru vizitarea țării intr -o anumită
perioadă de timp, la lista hotelurilor existente, la itinerariile vizitelor și excursiilor, tipuri de

27
servicii de primire in localități, lista tururilor efectuate cu transport auto sau alte mijloace de
transport, lista și calendarul croazierelor și voiajelor turistice aeriene, tipuri și condiții de
inchiriere de mijloace auto, instrucțiuni cu caracter val utar, vize, pașapoarte și certificate
sanitare.
Atat informațiile generale, cat și cele profesionale sunt organizate in fișiere. Fișierele dintr -o
organizație se structurează astfel:
 adresele tuturor clienților importanți, adică acei clienți care achiziți onează in mod obișnuit
servicii de la agenție sau care au achiziționat, chiar și o singură dată, voiaje de o anumită
importanță. Intrucat filialele și sucursalele agenției emit pentru fiecare incasare efectuată un
document pentru casierie, lucrătorul care a efectuat vanzările va intocmi periodic lista noilor
clienți importanți pe care i -a servit, indicand: nume, prenume, sex, varstă, profesiune, stare
civilă, etc;
 adresele clienților probabili, preluate din diverse publicații;
 repartiția adreselor pe țări și, pentru fiecare țară, in ordinea alfabetică a localităților;
 gruparea pe profesii pentru fiacare localitate.
Organizarea și gruparea informațiilor in fișiere intr -o agenție de turism are un rol foarte
important intr -o mai bună desfășurare a activității sale.
2.2. Personalul agenției de turism.
Personalul unei agenții de turism este structurat in funcție de atribuțiile pe care le are. Drept
urmare, se disting următoarele categorii de personal:
Personalul administrativ, care indeplinește sarcini de de ge stiune generală (contabili,
casieri), se imparte in:
 personal cu funcții de conducere;
 personal ordinar;
 personal de ordine;
 personal de ingrijire;
Personalul tehnic, format din:
 personalul cu funcții de conducere, care trebuie să indeplinească o serie de condiții –
cunoașterea unei limbi străine, experiență in activitate, capacitatea de a fi un animator, de a
conduce personalul, de a forma un tot unitar cu celelalte categorii de personal, de a da naștere
la coeziune.
 personalul destinat vanzărilor, care trebuie să cunoască in profunzime serviciile vandute, să

28
cunoască perfect limba vorbită de client, să inspire incredere și simpatie, să prezinte ințelegere
și toleranță in confruntările cu clienții cei mai neavizați, să aibă spirit de inițiativă si adaptar re
la cele mai insolite cerințe și capacitatea de a intui imediat psihologia clientului.
 personalul de execuție, constituit din personalul care lucrează in „spatele ghișeului”, adesea
chemat să inlocuiască si să ajute personalul de vanzare; are ca cerințe buna cunoaștere a
limbilor străine și a serviciilor care se vand.
Personalul specializat (sau de asistență turistică) format din:
 curierii sunt profesioniștii ce insoțesc turiștii in voiaje, punandu -le la dispoziție serviciile
comandate cu anticipație d e către agenție, pentru ca voiajul să se desfășoare conform
programului fixat, iar clienții să nu aibă nici o preocupare vizand utilizarea mijloacelor de
transport și pentru ca aceștia să se bucure de diversele bunuri și servicii in localitățile de tranzit
sau de destinație.
 „hostessas” sau asistențele turistice sunt femei tinere care indeplinesc rolul de gazdă perfectă
in intampinarea clienților in avioane, in trenuri, pe nave, in autobuzele de linie, ajutandu -i să-
și satisfacă mici necesități, furnizand informații și, adesea, referiri explicative asupra
localităților parcurse.
 ghizii sunt profesioniști care se ocupă cu intampinarea turiștilor in localitățile de destinație
pentru a -i insoți in vizitarea acestora, arrătandu -le frumusețile naturale, obiectiv ele
arheologice, artistice, folclorice și istoria localităților.
 interpreții sunt profesioniștii care se ocupă cu intampinarea clienților in localitățile de sosire
sau de tranzit, punandu -se la dispoziția lor pentru a -i ajuta in diferite operațiuni ce treb uie
efectuate pentru a ajunge la locurile unde vor trebui să utilizeze
 serviciile receptive sau alte mijloace de transport pentru a continua voiajul.
Pentru ca o agenție de turism sau de voiaj să fie eficientă trebuie ca toate birourile și
compartimentele să concure la structurarea produselor turistice, la elaborarea documentației
referitoare la programele de voiaj, formarea itinerariilor, serviciilor și ofertelor agențiilor
corespondente.
Echipa de conducere .
Agenția de turism « Prim Vin Grup » este o societ ate mică, din punct de vedere a numărului
de salariați (60 angajați, cu funcții și calificări corespunzătoare, definite în fișa postului).
Compartimentul activității de conducere este subordonat directorului general și îndrumă,
conduce și răspunde de act ivitatea agenției, având următoarele atribuții:

29
 asigură desfășurarea activității compartimentelor funcționale din subordinea sa în scopul
realizării programelor de prestare a serviciilor de turism;
 ia măsuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor t ehnici si tehnologici cu privire la
programarea, pregătirea și urmărirea serviciilor de turism;
 asigură respectarea normelor de tehnică a securității și protecția muncii, ia măsuri împotriva
celor care nu le respecta;
 răspunde de activitatea de organizare a intreprinderii și a muncii desfășurate în cadrul acesteia
în scopul creșterii productivității muncii, reducerii costurilor, creșterii rentabilității și
beneficiului societății.
Compartimentul management și marketing are următoarele atribuții:
 asigură fun damentarea propunerilor pentru organigrama unității, schemei de personal, a
atribuțiilor fiecărui sector de activitate, a veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea de baza
și a altor activități, a tarifelor pentru prestații etc.;
 asigura contractele pentru prestații, întocmește facturi pentru activitatea de bază, asigura
analizele economice pe secții privind realizarea veniturilor și cheltuielilor și îndeplinirea
sarcinilor de către conducere;
 elaborează planul de prestații, venituri și cheltuieli al unității pe structuri și activități (de bază
și alte activități).
Pentru a -și desfășura activitatea in condiții optime in scopul realizării celui mai important
deziderat a oricărui agent economic și anume obținerea profitului, agenția de voiaj sau de turism
trebuie să aibă o structură organizatorică formată din birouri și compartimente care să tină evidența a
tot ceea ce se intamplă in interiorul sau exteriorul intreprinderii.

2.3. Conducerea activităților de turism servicii
Activitatea turistică, în întreaga ei complexitatea, privită ca un întreg – iar în același timp –
proiectat prin prisma spațialității, conduce la constatarea că structura sa proteiformă24, este datorată:
multiplelor fragmente din care este compusă, ca și mozaicului de caracteristici , ce-i conferă nu numai
specificitatea de existență și manifestare (ramură de interferență și sinteză), ci și o atractivitate
incontestabilă cauzată de diversitatea prestaților din cuprinsul ei.
Specificitatea activităților turistice constând și în neopera rea cu servicii pure, ci cu asocieri
de elemente cu caracter diferit, produsul turistic reprezentând unitatea organică a efectelor

24 Cosmescu I. – Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998, pag. 128

30
patrimoniului, bunurilor și serviciilor . Pe de altă parte fiecare componentă are propriile trăsături
specifice, mecanisme de funcționare și o mare varietate de forme de manifestare ori concretizare .
Toate acestea fac ca odată în plus activitatea managerilor din sfera turismului să fie nu numai
incitantă, lipsită de monotonie ci și plină de responsabilități. Responsabilitățile ma nagerilor
activităților turistice sunt legate în egală măsură de: visurile de vacanță și prestațiile turistice dorite
de către clienți, imaginea firmei pe care o reprezintă, și nu în ultimă instanță față de imaginea
personală, care nu în puține cazuri se s uprapune sau subpune imaginii firmei ce -o reprezintă.
Responsabilitatea fiind asociată autorității – dreptul de a da dispoziții obligatorii și de a
controla executarea lor – implică asumarea riscurilor privind consecințele variantei de decizie aleasă.
Responsabilitatea managerului se manifestă pe multiple planuri/domenii:
 juridic – respectarea legilor, a regulamentelor și normativelor din aria sa decizională stabilită
prin regulamentul de organizare și funcționare (fișa postului);
 profesional – corectitudi nea soluțiilor date din punct de vedere tehnic, economic și financiar.
Managerul nu poate fi specialist în toate aceste domenii dar el trebuie să aibă o foarte bună
echipă de specialiști pe care să o consulte sau există și soluția serviciilor de consultanț ă
externă, în cadrul căreia trebuie să asigure un climat motivant și creativ;
 social – în centrul preocupărilor este poziționat omul, ca subiect și ca obiect. Drept urmare
managerii trebuie să aibă cunoștințe de psihologie umană (studiul personalității, m otivarea în
activități, comportament organizațional și relații umane) pe care le vor utiliza în scopul
realizării obiectivelor proprii și ale organizației. Succesul în acest domeniu se bazează și pe
planificarea, recrutarea, selecționarea personalului, res pective repartizarea sa judicioasă pe
locurile de muncă, în concordanță cu aspirațiile acestora și dorința de integrare.Motivarea și
satisfacția în muncă, joacă un rol deosebit în cadrul oricărei organizații constituind unul din
suporții activității de man agement Este cunoscut că orice decalaj existent între aspirații și
satisfacții produce o scădere a interesului, urmată de reducerea randamentului. Creșterea
gradului de satisfacție se obține prin asigurarea condițiilor de autorealizare și afirmarea
capacit ăților fizice și intelectuale;
 moral – în fața subordonaților și a propriei conștiințe privind obligația creerii unui climat
psiho -social corespunzător unei activități calitative și performanței, rezolvând problemele de
viață și de muncă ale salariaților.
Cumulativ putem afirma că managerii sunt răspunzători de tot ce se petrece în organizație, atât
legat de munca lor cât și de cea a angajaților pe care -i conduc. Nici măcar deciziile colective nu

31
absolvă managerii de responsabilitățile personale ce le revi n.
Practica, dar și mișcarea relațiilor umane a evidențiat o serie de probleme în rândurile
personalului generate de managementul clasic. Drept urmare abordarea contemporană este bazată pe
context, sugerând ca stilurile de management și formele de organi zare să depindă de cerințe/situații
concrete; munca se încearcă să devină mai interesantă, angajații au o mai mare participare și se evită
formele de control centralizat.
În acest nou cadru managerii joacă roluri interpersonale, informaționale și deciziona le, iar
activitățile cele mai importante sunt:
 comunicarea de rutină,
 managementul tradițional,
 acțiunea asupra rețelelor,
 managementul resurselor umane.
Activitatea turistică este în mod cert mai tânără decât conducerea, însă în mod sigur ambele
au evoluat de la empirism către sfera concretului, de la o structură clasică către una modernă; dovedind
împreună că bunele rezultate economice se obțin numai prin tr-o judicioasă organizare și gestiune a
activităților. În mod normal a fost marcat și comportamentul celor care exercită actul de conducere,
realizându -se cu timpul trecerea de la amatorism la profesionalism. Obiectivi fiind trebuie să acceptăm
faptul că industria ospitalității este deosebită de oricare alta, iar orice manager al ospitalității:
 are mai multe contacte directe cu clienții (oaspeții) decât au majoritatea managerilor din
celelalte domenii;
 trece prin mai multe crize și tensiuni decât manageri i din industria productivă;
 planifică mai multe simulări și antrenamente în departamentul pe care -l coordonează;
 caută oameni cu aptitudini manageriale speciale;
 trebuie să fie capabil să se aștepte la neprevăzut.
Mai mult decât în alte domenii de activita te, în turism este nevoie de formații de lucru/de
echipe care să asigure funcționarea, derularea și dezvoltarea produselor – a afacerii în sine – dovedind
mare flexibilitate, independență și responsabilitate, atașament față de organizație și client. În ace ste
condiții prezența managerului, a artei și priceperii, responsabilității și creativității acestuia trebuie să
motiveze și să antreneze personalul pentru obținerea satisfacției turiștilor și construirea unei imagini
care să determine fidelizarea clientel ei și durabilitatea afacerii, implicit a organizației.
Insuccesele managerilor din turism, ca și în celelalte activități de altfel, sunt datorate unor
aptitudini de conducere defectuoase (aroganță, răceală, înșelarea încrederii celorlalți, inabilitate în

32
construirea efectivă a unei echipe).
Sistemul de management În turism prezentat conține următoarele componente:
 Subsistemul "Management hotelier" – abreviat CAZARE (sistem de gestiune a structurilor de
primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică);
 Subsistemul "Management alimentație publică" – abreviat ALIMENTAȚIE (sistem de
gestiune a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publica);
 Subsistemul "Management tratament și agrement" – abreviat TRATAMENT (sistem de
gestiune a stru cturilor de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear și agrement
turistic);
 Subsistemul "Contabilitate generală" – abreviat CONTABIL (gestiune și control a unităților
de primire turistică, interfață de conectare cu sistemul financiar contabil);
 Subsistemul "Agenție de turism" – abreviat AGENȚIE (agenții de turism, birouri de rezervări);
 Subsistemul "Administrare sistem" – abreviat ADMINISTRATOR (administrarea bazei de
date și accesul la informație).

33
CAPITOLUL III . ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
AGENȚIEI DE TURISM SRL „ PRIM VIN GRUP ”

3.1. Structura personalului

Din tabel se poate remarca ponderea importantă a personalului care lucrează în cadrul
compartimentelor rela ții cu clientul, ce au un rol esențial în activitatea societății (Exemplu de angajare:
Anexa6) . Tot aici vom menționa echilibrul personalului auxiliar și a persoanlului calificat, davadă a
unei strategii de personal elaborată în cadrul managemntului previzional al agenției. În ceea ce privește
structura personalului în funcție de gradul de calificare, aceasta se prezintă ca în tabelul următor:Se
remarcă preponderența categoriei salariaților cu studii superioare (70%) și personal cu studii medii
(30%). Această structură de personal este adecvată specificului activității s ocietății.
ATELIERE, BIROURI SI COMPARTIMENTE NR. SALARIATI PONDERE
Manager vânzări 10 17,0
Manager de personal 5 8,0
Manager de proceduri consulare 5 8,0
Birou financiar-contabil 10 17,0
Personal auxiliar 30 50,0
TOTAL SALARIATI 60 100
STRUCTURA PE COMPARTIMENTE
17%
8%
8%
17%50%Manager vânzări
Manager de personal
Manager de proceduri
consulare
Birou financiar-contabil
Personal auxiliar

34

CATEGORIA DE PERSONAL NR. SALARIATI PONDERE
Personal studii medii 13 30
Personal studii superioare 17 70
din care:
I. ingineri tehnologi 11
II. economisti 7
III. jurist 12
TOTAL SALARIATI 30 100
STRUCTURA PERSONALULUI DUPA CALIFICARE
43%
57%Personal studii medii
Personal studii
superioare

3.2. Aanaliza indicatorilor financiari

Analiza indicatorilor (coeficienților) financiari este cea mai bine cunoscută și des utilizată
metodă de evaluare financiară. Acești indicatori caracterizează structura întreprinderii.
Prin structur ă, în general se exprimă un anumit mod de reglare a relațiilor dintre elementele
unui întreg. Structura definește operațiile care organizează și dau viață particulară acelor elemente.
Indicatorii (coeficienții) financiari permit de a studia relațiile dintr e diferite componente
ale rapoartelor financiare prin organizarea informației într -o formă ușor de interpretat.
Indicatorii (coeficienții) financiari acoperă întreaga gamă de aspecte privind o afacere:
 lichiditatea, care reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a -și onora obligațiile pe termen
scurt, atunci cînd acestea devin scadente;
 solvabilitatea capacitatea de plată a unei întreprinderi și dependența ei de capitalul
împrumutat;
 profitabilitatea, care raportează profitul unei întreprinder i la diferite elemente, precum
nivelul vânzărilor, active etc.;
 activitatea de afaceri, care compară vânzările unei întreprinderi cu totalul activelor sale și cu
principalele posturi de activitate: creanțe, stocuri etc.

35
Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogenă și riguroasă fiind greu de
realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare, și
grupate pe următoarele coordonate:
 Ratele de rentabili tate;
 Rate de structură a capitalurilor;
 Rate privind rotația capitalurilor.
Mai jos va fi prezentată caracteristica succesivă a acestor categorii.
Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determină prin raportarea rezultatelor obținute
(diferite marje și solduri intermediare de gestiune , ca expresie a efectelor) la capitalurile investite
(totale sau clasificate în surse proprii și împrumutat, ele reprezentând expresii ale eforturilor
investitorilor de capital). Puterea informativă a acestor rate rezidă doar în comparabilitatea lor în timp
și în mediu c oncurențial, nu și în comparația cu rate de dobândă, de rentabilitate a pieței de capital și
cu rata inflației.
Tabelul nr. 3.1. „Principalele rate de rentabilitate și profitabilitate”
Denumirea ratei
Formula de calcul
Rata profitului brut (Gross Profit Margin)

100*_ __ Pr
vinzari din Venitulbrut ofit
Rata profitului net (Net Profit Margin)

100*_ __ Pr
vinzari din Venitulnet ofit
Rata profitului din exploatare (EBITDA margin)

100*_ _.exp_ _ Pr
vinzari din Venitull din ofit
Rentabilitatea brută
100*_ _. _ Pr
vinzari din Venitulbrut ofit
Rentabilitatea capitalurilor proprii (Return o
Equity)
100*__ Pr
proprii Capitalurinet ofit
Rentabilitatea patrimoniului total
(Return on Assets)
100*__ _ Pr
proprii Capitalurifinanciare Cheltuieli brut ofit 
Randamentul activului total

100*__ Pr
activ Totalnet ofit
Randamentul activelor fixe

100*__ Pr
e imobilizat Activenet ofit
Caracteristica generală pentru toți acești indicatori este aceea că dacă rata va exprima o
valoare cît mai mare, cu atât rentabilitatea (sau randamentul) este mai bună.

36
Societatea SRL „ Prim Vin Grup ”, pe parcursul perioadelor de gestiune studiate, a înregi strat
următoarele valori ale rentabilității:
Tabelul nr. 3.2. „Ratele de rentabilitate ale SRL „ Prim Vin Grup ” pe parcursul anilor
2004 -2005 (lei)”
N
d/o
Indicatorii Anii Abaterea
2016 2017 Absolută Relativă
1. Active totale 3853578 6084249 2230671 57,89
2. Capital propriu (4422294) (4753809) -331515 7,50
3. Profit nerepartizat (pierdere) (5580768) (5912283) -331515 5,94
4. Clienți incerți 223583 972062 748479 334,77
5. Active nemateriale 20701 42782 22081 106,67
6. Capital propriu net în sens strict 914190 143630 -770560 84,29
5. Cifra de afaceri 6061731 12716506 6654775 109,78
6. Rezultat activității de exploatare -176932 -179625 -2693 1,52
7. Profit până la impozitare -2449228 -347434 2101794 85,81
8. Profit net -2449228 -347434 2101794 85,81
9. Rentabilitatea netă din
exploatare,% -2,92% -1,41 1,51 51,61
10. Rentabilitatea economică, % -63,56 -5,71 57,85 91,02
 Rentabilitatea vînzărilor, % -40,4 -2,7 +37,7 93,33
 Numărul de rotații a activelor, ori 1,5 2,09 +0,59 39,33
11. Rentabilitatea financiară brută, % -28,07 -51,03 -22,96 81,80
12. Rentabilitatea financiară netă, % 55,13 7,24 -47,89 86,87
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „ Prim Vin Grup ” (Anexa nr.1,2).
La SRL „ Prim Vin Grup ” toate ratele de rentabilitate, cu excepția rentabilității financiare nete
atestă valori negative. Rentabilitatea netă din exploatare, ne arată că societatea analizată, nu realizează
eficient activitatea sa de bază, astfel, la 1 leu venit din vânz ări, ea obține 1,41 lei pierdere din
activitatea operațională, însă această cifră este totuși mai mică decât cea a anului precedent, unde
pierderea constituia 2,92 lei, constatându -se astfel o evoluție pozitivă.
Rentabilitatea economică, care în mod ideal ar trebui să fie mai mare de rata medie a dobânzii
pe piață (aproximativ – 25%), este mult inferioară acestei valori, fapt care ne demonstrează că nu are
loc remunerarea capitalului investit, iar la fiecare leu mijloace introduse în circuitul întreprinder ii,
societatea obține o pierdere în mărime de 5,71 lei. Dar și în acest caz, atestăm o tendință favorabilă
materializată în evoluția pozitivă a respectivei pierderi, care în 2016 constituia 63,56 lei, actualmente
micșorându -se considerabil, cu 81,8%. Această modificare s -a datorat în mare parte influenței
factorului de influență – rentabilitatea vânzărilor, care a crescut cu 37,7 lei, situație în care, în anul
2017 , pierderea netă de la fiecare leu venit din vânzări constituie 2,7 lei, față de 40,4 lei în anul
precedent. De asemenea, la trendul pozitiv manifestat de rentabilitatea economică a contribuit și

37
evoluția atestată de celălalt factor de influență, și anume numărul de rotaț ii a activelor, a cărui valoare
de asemenea a crescut, de la 1,5 ori în 2016 , la 2,4 în 2017 , atestându -se astfel o accelerare a rotației
activelor în valoare de 0,9 ori. Valoarea rentabilității financiare brute ne demonstrează că SRL „ Prim
Vin Grup ” nu ut ilizează în mod rațional mijloacele proprii în procesul activității sale economice.
Astfel, la fiecare leu capital investit, se obține o pierdere a perioadei până la impozitare de 51,03 lei,
ceea ce este cu 22,96 lei mai mult decât în anul precedent. Anali za indicatorului respectiv, ne arată o
situație problematică, manifestată prin lipsa unei remunerări proprii a capitalurilor aduse de acționari,
situație cu o evoluție negativă accentuată (pe parcursul perioadei analizate, pierderea majorându -se de
aproxim ativ 1,8 ori). Mai mult ca atât, acționarii pot accepta neplata dividendelor pe parcursul a câțiva
ani, însă pierderile constate pe parcursul a mai multe perioade de gestiune consecutive (lipsa unor
dividende distribuite) pot determina acționarii să vândă acțiunile companiei respective în căutarea de
investiții mai rentabile, făcându -și astfel apariția efectul concurenței. Situația societății analizate nu
este atât de grav, dar totuși, atenția managerilor trebuie orientată în vederea evitării unor asemenea
situații extreme. Rentabilitatea financiară netă este unicul indicator de rentabilitate al societății
analizate ce atestă valori pozitive, dar care, în pofida încercărilor managementului de a îmbunătăți
performanța financiară a întreprinderii date, încercă ri care s -au soldat cu înregistrarea unor evoluțiilor
pozitive ale celorlalte rentabilități, atestă o tendință de diminuare, astfel încât, la fiecare leu capital
propriu net în sens strict în anul 2017 se obținea un profit net de 7,24 lei, cu 47,89 lei mai puțin decât
în 2016 . Drastica diminuare respectivă a fost determinată de faptul că descreșterea profitului net în
anul 2017 față de 2016 (-85,81%) a fost mai accentuată decât cea a capitalulu i propriu net în sens –
84,29%.
Analiza ratelor de structură a c apitalurilor . Capacitatea de autofinanțare (CAF).
Aceasta reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv sursa
financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei după scăderea tuturor
cheltuielilor plăti bile la o anumită scadență.
„Calculul Capacității de autofinanțare la SRL „Prim Vin Grup ” în 2016 -2017 ”
Indicatori 2016 2017 Variația
Profit net (2449228) (347434) +2101794
Amortizarea 715105 856492 +141387
Fond de rezervă – – X
Didivende – – X
Capacitatea de autofinanțare brută (1734123) 509058 +2243181
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL„ Prim Vin Grup ”(Anexa nr. 1,2)

38
Capacitatea de autofinanțare înregistrează o creștere favorabilă, modificându -și valoarea de
la negativă la pozitivă, tendință gerată de majorarea semnificativă, în valoare de 2 101 794 lei,
atestată de profitul net în anul 2017 față de 2016 , precum și cre șterea cu 141 387 lei în aceeași
perioadă a amortizărilor încasate. Modificarea capacității de autofinanțare în sensul creșterii ei
cu 2 243 181 lei, a dus la mărirea potențialului societății SA „ Prim Vin Grup ” de a -și finanța
nevoile prin capitaluri propr ii, acțiune care în mare măsură sporește independența financiară și
stabilitatea ei din punct de vedere al riscului de a nimeri sub influența creditorilor, în special a
statului și instituțiilor financiar -bancare.
Ratele de lichiditate și solvabi litate
Analiza lichidității . Lichiditatea , reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor
sale pe termen scurt prin transformarea activelor sale în lichidități.
Lichiditatea curentă , reflectă activele ce urmează a fi convertite în numerar pentru a se putea
achita datoriile pe termen scurt.
Lc = *100
în care: L c – lichiditate curentă;
Ac – active circulante;
Sn – stocuri nevalorificabile;
Ci – clienți incerți;
Dts – datorii pe termen scurt; sub un an.
Lichiditatea imediată (rapidă), cunoscută și sub denumirea de test acid, este mai degrabă o
metodă conservatoare. Stocurile sunt scăzute – în totalitate – din activele curente, deoarece, în general,
nu sunt lichide, considerându -se, că, în caz de urgență, întreprinderea sau creditorii săi ar putea să nu
realizeze suficient numerar din vânzarea acestora. Valoarea recomandată pentru acest indicator este
de peste 100%.
Li = * 100
în care: L i – lichiditatea imediată;
Ac – active circulante;
S – stocuri;
Ci – clienți incerți;
DCSA
tsi n c

DCSA
tsi c

39
Dts – datorii pe termen scurt, până la un an.
Tabelul nr. 3.4. “Indicatorii lichidității la SRL “ Prim Vin Grup ” în anii 2016 -2017 (lei)”
N
d/o Indicatorii Anii Devieri
(+/-) 2002 2003
1. Active curente – total
din care:
 SMM total
 SMM nevalorificabile
 Clienți incerți 2177738

772493
–
225383 4209208

1547471
–
972062 +2031470

+774978
–
+748479
2. Datorii pe termen scurt 8275872 10757082 +2481210
3.
Rata lichidității curente, % 23,59 30,09 6,50
4. Rata lichidității imediate, % 14,26 15,71 1,45
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „ Prim Vin Grup ”(Anexa nr.1,2)
Atât rata lichidității curente cît și cea a lichidității imediate sunt sub valoarea minim admisibilă,
adică sub 100%. Astfel, lichiditatea curentă ne atenționează asupra faptului că nu sunt destule active
curente pentru ca în total să acopere datoriile pe termen scurt. Doar 30,09% din aceste datorii for putea
fi acoperite din contul activelor circulante, și numai 15,71% din ele vor putea fi stinse din contul
creanțelor și mijloacelor bănești (lichid itatea imediată). Ambele rate de lichiditate înregistrează
creșteri pe parcursul perioadei de gestiune precăutate.Latura pozitivă constă în faptul că în cazul
analizat, SA „ Prim Vin Grup ” nu dispune de clienți incerți, situație bună datorită faptului că
patrimoniul întreprinderii nu conține active curente neutilizabile a căror valorificare nu este posibilă.
La capitolul clienți incerți însă, din păcate se conturează o tendință negativă, materializată prin
majorarea acestora de aproximativ 4 ori mai mult dec ît în anul 2016 , lucru ce a dus la diminuarea
numitorului lichidității curente cu 748479 lei în 2017 . Din această cauză ar trebui să se revadă politica
de credit față de unii clienți nedisciplinați. Este de remarcat și faptul că evoluția pozitivă atestată de
ratele de lichiditate, pe parcursul anului 2017 , a fost atenuată de majorarea datoriilor pe termen scurt
cu 2 481 210 lei, integral pe seama datoriilor aferente factorilor comerciale. În acest domeniu este
necesar de menționat că rata de creștere a dato riilor respective este inferioară indicelui de creștere a
volumului vânzărilor, încă o mărturie a unui management eficient.
Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a întreprinderii de a transforma activele sale în
cash pentru plata tuturor datoriilor.
Sv =

 
cp DCSA i n

40
în care: Σ A – total activ;
Sn – stocuri nevalorificabile;
Ci – clienți incerți;
ΣD – datorii totale;
Δcp – diferențe de conversie pasiv.
Tabelul nr. 3.5. “Nivelul solvabilității la SRL “ Prim Vin Grup ” în anii 2016 -2017 (lei)”
N
d/o Indicatorii Anii Devieri
(+/-) 2002 2003
1. Total Active 2177738
4209208
+2031470
2. Stocuri de mărfuri și materiale
nevalorificabile – – –
3. Clienți incerți 225383 972062 +748479
4. Datorii totale 8275872 10838058 +2562186
6. Diferențe din conversia pasivelor – – –
5.
Rata solvabilității curente, % 23,59 29,87 -6,28
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „ Prim Vin Grup ” (Anexa nr.
1,2)
Din datele de mai sus observăm că nivelul ratei solvabilității curente este nesatisfăcător,
societatea fiind aptă de a -și achita doar 29,87% din datoriile sale totale, fapt determinat în mare măsură
de insuficiența capitalului propriu , și anume pierderilor însemnate înregistrate pe parcursul a mai mulți
ani consecutivi, lucru care a dus la atestarea unei valori negative a capitalului propriu și în anul 2017 ;
precum și din motivul devansării capitalului propriu de către activele curente .
Cât privește capitalul propriu, ponderea redusă a acestuia în total surse de finanțare, și implicit
ponderea exagerat de ridicată a capitalurilor de împrumut trezesc preocupări cu privire la solvabilitatea
societății. Din această cauză, managementul tre buie să -și continue mai activ promovarea strategiei de
diminuare a pierderilor, strategie care deja a dus la o atenuare a evoluției descendente a acestora.
În privința celui de -al doilea factor, evoluția activelor „nete” în sensul majorării lor cu
1 282 991 lei în anul 2017 ; ea s -a datorat creșterii de la 2177738 lei în 2016 , până la 4209208 l ei în
2017 a total active. Pe de altă parte, majorarea valorii clienților incerți, a dus la diminuarea evoluției
respective cu 748479 lei.
Analiza îndatorării . Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii și capitaluri proprii,
apreciindu -se ca fiind bun când rata este de până la 60% pentru îndatorarea generală și de până la 30%

41
pentru îndatorarea financiară. Pentru a fi considerate satisfăcătoare ratele amintite trebuie să aibă
valori între 60 -100% (cea generală) respectiv 30 -70% (cea financiară). Necoresun zător este considerat
gradul de îndatorare generală atunci când atinge valori de peste 100%, iar cel de îndatorare financiară
– peste 70%. Cele două rate se determină prin relațiile:
Gradul de îndatorare generală (Leverage):
Gît=
CD
pn * 100
în care: G ît – gradul de îndatorare generală;
ΣD – suma datoriilor totale;
ΣCpn – suma capitalurilor proprii nete în sens strict.
Gradul de îndatorare financiară (Gearing):
Gîf=
CD
pnf * 100
în care: G îf – gradul de îndatorare financiară;
ΣD f – suma datoriilor financiare totale;
Cpn – capitaluri proprii nete în sens strict.
Tabelul nr. 3.6. “Situația îndatorării financiare la „Prim Vin Grup ” S.A .în anii 2016 -2017 (lei)”
Nr. Indicatorii Anii Devieri
(+/-) 2016 2017
1. Capital Propriu net în sens strict (4442995) (4796591) -352296
2. Datorii totale 8275872 10838058 +2562186
3. Datorii financiare – 80976 +80976
4. Rata de îndatorare globală, % -186,27 -225,95 -39,68
5. Rata de îndatorare financiară, % 0 -1,69 -1,69
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „ Prim Vin Grup ” (Anexa nr. 1,2)
Ratele de îndatorare, în cazul societății analizate reflectă o situație complicată a cărei evoluție
este negativă. Rata de îndatorare globală înregistrează o majorare de la 186,27% în 2016 , până la
225,95% în 2017 , și reflectă faptul că capitalurile împrum utate vin să acopere mărimea negativă a
capitalului propriu și să finanțeze întreg activul întreprinderii. Mai mult ca atât, respectiva rată se
majorează, evoluție condiționată de creșterea în anul 2017 a datoriilor totale cu 2 562 186 lei, care
asigură ac operirea integrală a majorării activelor și a valorii negative a capitalului propriu. Majorarea
atestată și de rata de îndatorare financiară este cauzată de contractarea în anul 2017 a unui împrumut
pe termen lung în valoare de 80 976 lei. În general, SRL „Prim Vin Grup ” întâmpină, și probabil va
întâmpina și în continuare greutăți în contractarea de credite bancare, dat fiind faptul că structura

42
surselor de finanțare este defectuoasă și istoria creditării ei bancare include doar câteva credite, ultimul
fiind cel din anul 2017 , și acela de mărime redusă.
Tabelul nr. 3.7. „Indicatorii vitezei de rotație”
Indicatorul Rotația exprimată în:
Număr rotații/an Durata unei rotații în
zile
Rotația stocurilor de materii prime
în care:
ΣCh apr = suma cheltuielilor de aprovizionare;
S
= stocul mediu
S =
2f iSS

SChapr
 aprChS360*
Rotația stocurilor de producție în curs de fabricație
în care:
CA = cifra de afaceri,
S = stocul mediu
SCA

CAS360*
Rotația stocurilor de produse finite (mărfuri)
în care:

S = soldul mediu al produselor finite sau al
mărfurilor
SCA

CAS360*
Durata medie de încasare a creditelor clienților
în care:
CA = cifra de afaceri rezultată din rulajul cu clienții;
S
= soldul mediu al creditelor cu clienții
SCA

CAS360*
Durata medie de amînare a plăților către furnizori
în care:
ΣCh Af = suma cheltuielilor cu aprovizionările de la
furnizori;
S
T = stocul mediu total de aprovizionări de la
furnizori
TSA Chf *

 fA ChTS
*360*
Sursa: Gheorghe Ana „Finanțele și politicile financiare ale întreprinderii”, Editura Economică,
București, 1997, pag. 309.

Analiza rotației capitalurilor . Operațiunile legate de mobilizarea și de alo carea resurselor
financiare, de încasare a creanțelor de la clienți și de achitare a obligațiilor față de furnizori sau
alți creditori exprimă de fapt starea dinamică și de echilibru financiar al întreprinderii.
Starea de bonitate financiară demonstrează că, ideal, capacitatea de autofinanțare, în general,
respectiv încasările din vânzările proprii, asigură echilibrul financiar dorit, știind că în volumul
încasărilor se regăsesc toate resursele aferente acoperirii nevoilor de finanțat a ciclului de fabricație
(reînnoirea stocurilor, cheltuielilor avansate în producție, reînnoirea mijloacelor fixe, plata obligațiilor

43
fiscale și a altor datorii etc.).
Rezultă că, într-o anume durată de timp, ca urmare a operațiunilor economico -financiare, pe
seama cifrei de afaceri – în cea mai mare proporție – se reînnoiesc elementele de activ și, totodată, se
achită datoriile scadente.
Durata de timp necesară reînnoirii activelor circulante respectiv plății datoriilor scadente
reprezintă durata de rotație a capitalurilor pe seama cifrei de afaceri.
Durata de timp, în terminologia financiară curentă, mai este denumită viteză de rotație,
indicator sintetic care este exprimat sub forma:
 numărului de rotații;
 durata unei rotații în zile (viteza de rotație în zile).
Cei doi indicatori la care ne -am referit mai sus pot exprima starea patrimonială pe total active
circulante, pe grupe de active circulante, precum și pe grupe de pasive de exploatare.
Numărul de rotații a capitalurilor plasate în active circulante este da t de raportul dintre cifra de
afaceri și soldurile medii ale capitalului circulant alocat în active circulante. Această rată exprimă –
global – câte cicluri complete parcurg activele circulante, într -o perioadă de timp (într -o lună,
trimestru, an), pentru a se obține cifra de afaceri (scontată sau realizată). Relația de raport va fi
următoarea:
NR =
ACSCA
în care: CA – cifra de afaceri;

ACS – soldul mediu al activelor circulante din perioada de referință. Sold ul mediu anual al
AC poate fi calculat cu ajutorul mediei aritmetice simple sau ponderate (mai ales întreprinderile cu
activitate de comerț).
Durata în zile a unei rotații evidențiază numărul de zile în care se înfăptuiește o rotație
completă a capitaluril or plasate în active circulante.
Pot fi utilizate următoarele relații pentru determinarea acestui indicator:
Dzr =
NRT
în care: T – timpul exprimat în 90 de zile (pentru trimestru) sau în 360 de zile (pentru an); NR –
număr d e rotații în perioada considerată.

44
-sau: Dzr =
CAACS * T
în care: CA – cifra de afaceri pe trimestru sau pe an;
T – numărul de zile din trimestru (90) sau pe an (360).
Ratele mai sus evidențiate, precum și modalitățile de determina re a lor pot fi avute în vedere și
pentru calculele analitice aferente elementelor structurale ale activelor circulante (la materii prime și
materiale, la producția în curs de execuție, la produse finite, precum și la credite -clienți și credite –
furnizori), luîndu -se, însă, în considerare numai partea corespunzătoare (de cheltuială) din cifra de
afaceri.
Viteza de rotație a activelor circulante evidențiază numărul de cicluri (rotații) efectuate de
activele circulante în decursul unei perioade pentru a se put ea realiza cifra de afaceri.Cu cît numărul
de rotații efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atît mai mult se apreciază că activele
circulante au fost utilizate eficient.Pentru a avea o imagine clară asupra acestui indicator, el trebuie
analizat în evoluție și în comparație cu situația din alte întreprinderi și ramuri similare.
La fel ca și numărul de rotații în zile, viteza de rotație poate fi calculată distinct pentru diverse
tipuri de stocuri, creanțe clienți și credite furnizori:
Tabelul nr. 3.8 “Evoluția indicatorilor de rotație a activelor la SRL “ Prim Vin Grup ”
în anii 2016 -2017 (zile)”
N
Indicatorii Anii Devieri
(+/-) 2016 2017
1. Stoc mediu de materiale, lei 12695 21776 +9081
2. Stoc mediu de mărfuri, lei 471171 1126209 +655038
4. Soldul mediu al creanțelor, lei 529018 1018335 +489317
5. Stoc mediu de creditelor -furnizor, lei 5645491 8993527 +3348036
6. Cifra de afaceri, lei 6061731 12716506 +6654775
7. Cost vânzărilor, lei 869386 4814767 +3949381
8. Durata medie de încasare a clienților 50 45 -5
9. Durata medie a stocului de materiale 3 1 -2
10 Durata medie a stocului de mărfuri 28 32 +4
11 Durata medie de plată a furnizorilor 335 258 -77
Sursa: Elaborat de către autor în baza Rapoartelor financiare a SRL „ Prim Vin Grup ” (Anexa nr.
1,2)
În baza datelor tabelului de mai sus, putem menționa că majoritatea indicatorilor analizați,
reflectă o evoluție pozitivă a rotației elementelor de activ, dovadă a unei conduceri eficiente, însă se
înregistrează și evoluții care dezavantajează societatea.
Cea mai negativă tendință este manifestată de durata medie de plată a furnizorilor, care în anul

45
2017 , s-a diminuat cu 77 de zile, ca urmare a majorării cifrei de afaceri cu 6 654 775 lei, în timp ce
soldul mediu al creditelor -furnizor s -a majorat de apro ximativ două ori mai puțin, ca urmare,
societatea nu a putut atrage un mai mare volum respectiv de capital -furnizor în circuitul său financiar.
În același timp, s -a obținut o reducere a duratei medii a creditului -furnizor cu 5 zile, evoluție
datorată faptu lui că soldul mediu al creanțelor s -a majorat cu 59,3%, în timp ce cifra de afaceri cu
tocmai 100,9%, ca urmare, s -a obținut o atragere în timp de capitaluri proprii în circuitul financiar al
societății.
Ca element forte, putem menționa că SRL “ Prim Vin Gr up” beneficiază de o marjă pozitivă
în valoare de 213 zile (diferența dintre durata medie de plată a furnizorilor și durata medie de încasare
a clienților). În același timp, rotația stocurilor are loc destul de rapid: în o zi la materiale și 32 de zile
la mărfuri. Drept element favorabil servește și accelerarea rotației stocurilor de materiale.

3.3. Strategia de dezvoltare a agenției pe piața turismului vitivinicol

Strategia agenției “ Prim Vin Grup ” reprezintă mutații organizaționale și manageriale folos ite
pentru atingerea obiectivelor prin promovarea serviciilor de turism acrdate atât pe piața internă cât și
pe piața externă (Anexa 7) .
Pentru păstrarea și lărgirea poziției pe piață întreprinderea va adopta o strategie îndreptată
spre:
 ridicarea calităț ii prestării serviciilor;
 lărgirea sortimentului de servicii;
 ridicarea nivelului de deservire a clientelei post – vânzare;
 stabilirea unii preț convenabil pentru toate păturile sociale.
Societatea realizează vânzări prin rețeaua de oficii de pe raza municipiului Chișinău și prin
intermediul unor firme private de transport. Cu firmele private de transport vânzarea se face pe bază
de comenzi ferme și contracte (Anexa 8, 9, 10) .
Ca avantaje ale implementării acestei strategii:
 datorită loialității clienț ilor și a disponibilității lor de a accepta prețuri mai mari, firma
poate obține profituri mai mari;
 aceeași loialitate a clienților asigură firmei o poziție forte în fața competitorilor, o mai mare
flexibilitate în relațiile cu furnizorii.
Politici de pro movare a vinului și perspectivele agenției SRL Prim vin Grup

46
În elaborarea unei politici de promovare a vinului, nu putem face abstracție de reglementările
existente care limitează posibilitățile de promovare.
Combinarea turismului cultural și de plăcere cu evenimentele promoționale ale vinului,
precum târguri internaționale, zilele vinului, zilele localităților de origine. În Europa de Vest și în
special în Franța, marile case de vinificație, constituite de familiile aristocrate întemeietoare sunt tot
mai des preluate de grupuri financiare, care combină atractivitatea castelelor și conacelor cu interesul
pentru vinul produs aici.
Centrele vinicole de tradiție din Din Republica Moldovaa ar trebui să ia în considerare
posibilitatea dezvoltării unor trasee tu ristice care să includă cramele, pivnițele, centrele de vinificație
ce pot manifesta atracție pentru turiști. De asemenea, organizarea de degustări pentru grupuri de turiști
cu posibilitatea vânzării directe de vinuri după degustare, pot constitui elemente ale unei politici
promoționale pro -active. Din păcate, aceste practici de promovare de mare succes sunt foarte puțin
valorificate de producătorii din Republica Moldova.
În ultimii ani, comerțul electronic cu vin a luat o amploare foarte mare. Promovarea v inurilor
pe Internet a devenit o practică curentă a producătorilor și comercianților de vinuri. Lipsa
infrastructurii de comunicație, în special a sistemului de plată electronic la noi în țară, face ca vinul
pe rețelele de calculatoare și deci prezența sa în cel mai mare supermarket mondial să fie limitată.
Concursurile de vin, zilele vinului sau sărbătoarea vinului au început să devină manifestări
promoționale cu oarecare tradiție și în Din Republica Moldovaa. Cu toate acestea, astfel de manifestări
organizate la noi în țară, nu au încă drept obiectiv atrage rea de viitori consumatori sau creșterea
consumului celor existenți, ci reprezintă mai degrabă reuniuni ale viticultorilor, oenologilor și
autorităților locale. Reprezentarea profesiei la astfel de manifestări se face numai din partea firmelor
mari producă toare, sectorul privat fiind reprezentat. Orientarea către client a acestor manifestări se
impune dacă se dorește ca ele să devină adevărate campanii de promovare a vânzărilor și nu simple
reuniuni câmpenești cu participarea acelorași firme și specialiști.
Festivalul vinului – potențial turistic pentru Agenția SRL ”Prim Vin Grup”
Sărbătoarea Ziua Națională a Vinului a fost instituită prin HG nr. 988 din 23.07 2002 (01.08.
2002, Monitorul Oficial, nr. 110 -112). Inițial a fost instituită ca Festivalul Vinului , ulterior, a primit
statut de sărbătoare națională și a fost inclusă în lista respectivă cu denumirea Ziua Națională a
Vinului.

47
Festivalul Vinului din Moldova denumit oficial “Ziua Națională a Vinului” are loc în Chișinău,
în primul weekend al lunii octo mbrie, după recoltarea strugurilor. Festivalul celebrează tradițiile
bogate ale vinificației în Moldova, care datează cu secolul al 15 -lea.
În timpul festivalului, vinăriile din Moldova își expun cu mare fast vinurile pe standuri
individuale, care deseori sunt decorate în stil național, oferind vizitatorilor posibilitatea de a degusta
din produsele lor. Oaspeții la eveniment pot găsi o gamă largă de vinuri, de la vinuri seci (roșii, albe
și roz) produse conform celor mai noi tehnologii, până la vinuri spuma nte, dulci și demi -dulci, vinuri
alcoolizate, precum și vinuri rare “de colecție”, produse acum 10 -20 și depozitate în vestitele beciuri
din Moldova. Chiar dacă perla atracției o constituie vinul, zecile de restaurante și cafenele locale oferă
bucate tradi ționale: carne la grătar, plăcinte, alte bucate naționale, fructe și deserturi. Festivalul este
dominat de colorit local, cu muzică și dansuri populare și cu oameni îmbrăcați în costume naționale.
Mulți comercianți vin să -și vândă obiectele confecționate m anual. Intrarea la eveniment este gratuită.
Promovarea online
Promovarea a sectorului vitivinicol moldovenesc a cunoscut toate metodele de promovare
online de mai mulți ani încoace, însă recent lucrurile au luat o amploare mai mare. În perioada 23 -25
martie 2014, în or. Dusseldorf, Germania, s -a desfășurat una din cele mai importante expoziții
mondiale de vinuri “ProWein”.
La “ProWein” și -au expus producția circa 5.000 producători de vinrui din 58 de țări. Expozitia
a fost vizitată de peste 45.000 oameni de afaceri și profesioniști din domeniu. În acest an, Republica
Moldova este reprezentată de 15 companii viti -vinicole. Aceasta este cea mai extinsă participare a
țării de pînă acum.
Așteptările pentru cei din sector, urmare a participării la această expo ziție, sînt de a consolida
poziția vinurilor moldovenești pe paița europeană. O promovare sistematică a acestora cu utilizarea
brandului “Wine of Moldova” va fructifica eforturile sectorului de diversificare a piețelor de
desfacere 25.
Unul dintre cele mai populare portaluri web de promovare a producătorilor de vinuri din
Republica Moldova este: http://www.moldovawineguild.md/wine_industry/ro.html . Site -ul este
proiectat în trei limbi (rom ână, engleză, rusă), și practic cuprinde cei mai importanți vinificatorii de
pe piață.
Pe site este prezentă Ghilda Vinurilor Moldovenești, care este o asociație non -profit fondată
în luna august 2007 de câteva vinării private moldovenești de frunte.

25 http://www.noi.md/md/news_id/38141

48
Memb rii ghildei sunt: Acorex Wine Holding 26, Lion Gri, Chateau Vartely, DK -Intertrade,
Vinaria Bostava.
Rubrica Centrul de informații cuprinde: Noutăți, Evenimente programate și Rapoarte și
Publicații.
Mediatizarea sectorului vitivinicol pe plan extern este foa rte importantă, și este inclus practic
în toate strategiile MAIA.
Cel mai important aspect de dezvoltare a sectorului analizat, este implementarea Programului
National în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova”, care cunoaște cote fără precedent î n
totalul de destinații turistice interne pentru Republica Moldova, și aici trebuie de notat faptul că unul
dintre cele mai importante metode de promovare a fost cel din mediul online:
 http://www.tur.md/r om/section/283/
 http://www.maia.gov.md/lib.php?l=ro&idc=169&nod=1&
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldovenesc
 http://www.vinmoldova.md/index.php?l=2
 http://wine.md/
 http://www.yellowpages.md/rom/rubrics/tree/7531/7631/7566 -vinaria -vinarii -si-exportatorii –
de-vin
 http://www.allmoldova.com/ro/manufacturing/wine -spirits/acorex -wine/contacts.html
Lista site -urilor active în domeniul vinificației moldovenești poate continua. Ne vom opr, la
două site -ri, care au o cotă de prezență stabilă, cu actualizări, și promovare dinamică, și anume:
http://www.vinmoldova.md și http://wine.md/ .
www.vinmoldova.md – este un portal despre viticultura si vinificatia Moldovei, avind scopul
principal – promovarea pozitiilor vinificatiei moldovenesti pe pietele traditionale si noi de desfacere,
oglindirea evenimentelor importante din ramura, oferirea revistelor analitice, publicarea noutatilor si
actelor legislative. Concomitent, portalul poseda baza de date despre producatorii de vinuri si bauturi
alcoolice din Moldova, producator ii si distribuitorii de utilaje, accesorii, ambalaje, butasi ect.
In prezent www.vinmoldova.md – este portalul principal de ramura al industriei vinicole al
internetului autohton. O multime de profesionali ai pietei, consumatori si cumparatori se adreseaz a
zilnic catre site, constituind auditoriul -tinta. În 2013 au fost inregistrate circa 30 mii de apelari la site,
geografia vizitatorilor fiind urmatoarea : Moldova – 28%, Rusia – 23%, Romania – 13%, Ucraina – 7%,

26 http://www.moldovaw ineguild.md/about/members/acorex/ro.html

49
SUA – 5%, Italia – 3%,Germania – 2%, Franta , Marea Britanie, Polonia, Israel, Belarus, Canada,
Spania, Turcia, Olanda, Bulgaria, China – по 1%.
Amplasand in site informatia despre companie, administratorii site -ului oferă prioritati
competitive importante – fapt ce pun companiile în viziunea perma nentă a unui numar mare de clienti
potentiali din toata lumea. Acesta -i deosebit de important in ajunul festivalului "Sarbatoarea Vinului"
(4 mii. de vizitatori in perioada desfasurarii) si expozitiei "ExpoVin Moldova" (11 mii de vizitatori in
perioada noe mbrie – februarie). Cea mai vizitata pagina (30%) in general este Catalogul companiilor
vinicole din Moldova.
Campania de bannere Consta din link -uri grafice plasate în pagină și înregistrează traficul cel
mai mare dintr -un site. Taxele pentru plasarea unu i e-banner se calculează de obicei în raport cu
numărul de impresii (expuneri) sau de clickuri. De exemplu, pentru plasarea bannerului pe o pagina
se percepe o taxa de 0,013 EURO/ impresie; daca rata este de 1:10 (1 impresie=10 afișări de pagina)
costurile se pot poate ridica la peste 2000 EURO/ lună. e – Furnizorul ce e -vinde spatiile publicitare
trebuie să dețină un program statistic de urmărire a traficului pentru a oferi clientului său rapoarte
statistice complete despre campania publicitară, numărul și proveniența vizitatorilor și cumpărătorilor,
calculul valorii accesărilor și plata acestora.”
Conditiile de publicitate din cadrul site -ului se referă la oferta de publicitate destinată
reprezentanților companiilor producatoare de vinuri sau alte produse vinicole, care au posibilitatea
prin intermediul site -ul vinmoldova.md să beneficieze de un program special de promovare a
marfurilor pe care le desfac pe piata.
Wine.md, deși este un site specific comerțului online, propune în mesajul de pe prima pagină
să învățăm cultura vinului, să savurăm plăcerea vinurilor moldovenești, pe care le califică drept o
capodoperă ,o comoară, o opera de artă. Mesajul literar pe care îl propune contrastează însă cu
metodele tehnice de promovare a companiilor viti -vinicole p e piața online.
Turismul viti -vinicol, analizat mai departe, se constituie într -o modalitate aparte de promovare
a vinurilor, înglobând o dimensiune fizică, socială și culturală a peisajului viti -vinicol. Turismul viti –
vinicol reprezintă o oportunitate de osebită de marketing a producătorilor de vin dar și o posibilitate
de dezvoltare a turismului intern.
Trebuie de menționat că un aport considerabil la majorarea veniturilor o au excursiile organizate
în galeriile subterane. Aceste servicii au adus un profit de 6.9 mln lei în perioada de referință, cu 3 0%
mai mult față de anul 2016. Spre exemplu, p entru a vizita galeriile subterane "Mileștii Mici", este
necesar de a face o rezervare din timp, la telefon sau e -mail. Aveti posibilitatea să alegeți ziua și ora

50
la care ați dori să faceți excursia. Tot atunci se alege și meniul în care vi se propun anumite vinuri și
bucate. Turul prin orașul vinicol subteran se face cu transportul clienților (înălțimea autocarelor nu
trebuie să depășească 2,7 m), cu loc pe ntru ghid.
Excursia include vizita Magazinului -Muzeu, unde e posibilă procurarea vinurilor "Mileștii
Mici".
IS CVC “Mileștii Mici” este o zonă non -fumatoare.
Temperatura în galeriile subterane este de +12…+140C.
Rezervarea excursiilor: tel +373 22 808 -705, mob.+37369055724 sau e -mail:
welcome@wine.md27
Achitarea în lei MDL – numerar, sau prin transfer28. Întreprinderea de Stat „Combinatul de
Vinuri de Calitate Mileștii Mici” prin decizia Parlamentului Republicii Moldo va este acordat statutul
de obiect al patrimoniului cultural – național al Republicii Moldova. În calitatea sa de persoană
juridică, corespunde totalmente legislației în vigoare a Republicii Moldova.
Privitor la promovarea excursiei în mediul on -line acest anunț a fost poastat pe diverse site –
uri ale companiilor de turism intern:
 http://4rent.md/ro/page/milestii_mici
 http://www.solei.md/rom/exc ursion_list/162/
 http://article.wn.com/view/2012/04/28/vinurile_de_colec_ie_o_afacere_ame_itoare/
Rezervarea excursiilor poate fi efectuată direct de pe site -ul companiei29:
Combinatul de Vinuri de Calitate "MILESTII MICI"
com. Milestii Mici, Ialoveni,Republica Moldova, MD -6819
Tel.: /+373 22/38 23 33;
/+ 373 69/ 50 02 62;
Analiz ând această informație, care o regăsim pe site -ul wine.md, observăm flexibilitatea cu
care compania s -a adaptat la noile condiții de marketing on -line, și având în vedere viteza cu care
accesul la internet a clienților crește, este lesne de subînțeles sensul de a lansa campanii online, pentru
un sector pradă dificultățilo r politice și economice ale Republicii Moldova.

27 http://www.milestii -mici.md/ro/contacts
28 http://wine.md/content/excursii -milestii -mici/
29 http://www.milestii -mici.md/ro/contacts

51
CONCLUZII

Industria vinicolă din Republica Moldova este prin tradiție cel mai puternic sector al economiei
naționale, și indiscutabil este ramura cu care țara și -a obținut un renume internațional. Vinul a fost,
chiar și în perioada de tranziție de la economia de comandă la o economie de piață, unul dintre foarte
puținele produse moldovenești care au înregistrat și înregistrează de fapt o balanță comercială
excedentară, exportul vinului reprezentînd peste 30% din valoarea totală a exporturilor moldovenești.
Suprafața plantațiilor viticole din Moldova este evaluată la cca 150 mii ha, dintre care 45 mii hectare
constituie plantațiile din gospodăriile auxiliare. Acestea ocupă 6% din suprafața terenurilor agric ole
și asigură cca 35% din valoarea producției obținute în sectorul agroindustrial.
Sectorul vinicol din Republica Moldova include producerea, ambalarea vinului și altor băuturi
obținute prin fermentarea strugurilor. Tradițional fabricile de vin sunt clasi ficate în trei grupe
principale:
 Fabrici primare care prelucrează strugurii;
 Fabrici secundare care îmbuteliază vinul;
 Fabrici mixte care reprezintă o combinație între cele primare și secundare.
 În structură, industria vinicolă autohtonă este reprezentată de următoarele întreprinderi:
 150 de fabrici, inclusiv 126 primare, 6 secundare și 18 mixte;
 49 unități de ambalare (inclusiv 14 amplasate în C.S.I.);
 4 fabrici de cognac;
 7 unități pentru vin spumant;
 fabrică de producere a vinului tip Heres (Fabrica Ialo veni) și alta pentru tip Marsala
(Cărpineni);
 crame (Cricova, Mileștii -Mici și Brănești, toate amplasate în județul Chișinău) cu o capacitate
de 10 mln. dal. pentru păstrarea și măturarea vinurilor de calitate înaltă
Motivația alegerii rezidă în faptul că aceste companii au început o promovare on -line intensă,
în special după ce, în luna septembrie 2013, Federația Rusă a impus embargo vinurilor din Republica
Moldova. Serviciul sanitar rus "Rospotrebnadzor" a anunțat că în loturile de vinuri importate din
Republica Republica Moldova s-a depistat un conținut sporit de dibutilftalat, substanță nocivă care
afectează în special rinichii și ficatul 30.

30 Publika http://www.publika.md/rospotrebnadzor -anunta -embargo -la-vinurile -moldovenesti_1578831.html

52
Fiind așa o țară mică cu climat continental și soluri extrem de fertile, Moldova este unul din
puținii producători de vinuri din Europa, capabilă de a produce vinuri de stiluri diverse.
La rândul lor, vinificatorii moldoveni, dar și oficialii de la Chișin ău au respins acuzațiile,
afirmând că interdicțiile au tentă politică. De atunci, unele companii vinicole, inclusiv Purcari și
Mileștii Mici, au intensificat promovarea vinurilor autohtone, mai ales prin intermediul Internetului,
răspândind mesaje precum c ă produsele lor sunt din cele mai bune.
Promovarea este o componentă esențială a marketingului -mix în domeniul vinului. Utilizarea
tehnicilor de promovare ușurează poziționarea corectă a unui producător de vin pe piață, rezultatul
final fiind o optimă valo rificare a produselor și o imagine foarte bună a companiei.

53
BIBLIOGRAFIE

Manuale și monografii
1. ALEXANDRU, D., NEGUȚ, S., ISTRATE, I. Geografia turismului , București, Editura
Academiei, 1997
2. ALBERT, F. Dialog cu timpul liber , București, Editura Politică, 1970
3. ANGELESCU, C., JULA, D. Timpul liber – condiționări și implicații economice , București,
Editura Economică, 1997
4. ANGHEL, L. D. Marketing, București, Editura ASE, 2000
5. ANGHEL, L., ONETE, B., NISTORЕАNU, P., BONCIU, F. Elemente de marketing în Internet ,
București, Editura ASE, 2000
6. ANGHEL, L.D., PETRESCU, E. C. Business to business marketing , București, Editura Uranus,
2001
7. BREMOND, J., GELEDAN, A. Dicționar economic și social , București, Editura Expert, 1995
8. BROWN, R. L. Eco-economie , București, Editura Tehnică, 2001
9. BUCUR, C. Comerțul electronic , București, Editura ASE, 2002
10. COSMESCU, I. Turismul – Fenomen complex contemporan , București, Editura Economică,
1998
11. COSMESCU, I., ILIE, L. Economia se rviciilor , Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu,
1999
12. DIACONU, M. Turism prin Internet, București, Editura Tribuna economică, 2017
13. EMILIAN, R. Management în servicii , București, Editura ASE, 1995
14. EMILIAN, R.(coord.) Managementul servi ciilor , București, Editura Expert, 2000
15. GOIAN, M. Introducere în management , Timișoara, Editura Sedona, 1995
16. IONCICĂ, M. Economia serviciilor , București, Editura Uranus, 2000
17. ISTRATE, I., BRAN, F., ROȘU, A. G. Economia turismului și mediului în conjurător , București,
Editura Economică, 1996
18. LANQUAR, R. Le tourisme internațional , Paris, Presses Universitaires de France, 1989
19. LE BIHAN, C. Marile probleme ale eticii , Iași, Editura Institutul Europеаn, 1999
20. MIHULЕАC, E. Știința conducerii, coordonarеа atribut al conducerii , București, Editura
Academiei
Române, 1987

54
20. MINCIU, R. Economia Turismului , București, Editura Uranus, 2001
21. MINCIU, R., ZADIG, R. Economia și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism ,
Bucureș ti, Lito ASE, 1984
22. NЕАCȘU, N. Calitate și eficiență în perioada de tranziție , București, Editura Garamond, 1999
23. NЕАCȘU, N. Turismul și dezvoltarеа durabilă , București, Editura Expert, 2000
24. NEDELЕА Al. Piața turistică, București, Editura Didact ică și Pedagogică, 2003
25. NICOLESCU, O. Management comparat , București, Editura Economică, 1997
26. NICOLESCU, O., NICOLESCU, L. Managementul modern al organizației , București, Editor
Tribuna Economică, 2001
27. NICOLESCU, R. Serviciile în turism – alime ntația publică , București, Editura Sport -Turism,
1988
28. NISTORЕАNU, P. Turismul rural, o afacere mică cu perspective mari , București, Editura
Didactică și Pedagogică, 1999
29. NISTORЕАNU, P., TUDORESCU, N. Managementul prestației turistice , Turnu Severin,
Editura Cargo, 2002
30. NISTORЕАNU, P., DINU V., NEDELЕА Al. Producția și comercializarеа serviciilor turistice ,
București, Editura Didactică și Pedagogică, 2017
31. NIȚĂ, I., NIȚĂ, C -tin Piața turistică a României , Brașov, Editura Ecran Magazin, 2000
32. OLTЕАNU, V. Economia întreprinderii de servicii , București, ASE, 1994
SITE -uri
www.abc -netmarketing.com
www.amadeus.com
www.cyberatas.com
www.uneptie.org/pc/tourism
www.vizion.com
www.world -tourism.org
www.worldspan.com
www.turism.md

55
ANEXE

56
Anexa nr. 1 1

Anexe la S.N.C. 5
“Prezentarea rapoartelor financiare”
Aprobat de Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova

RAPORTUL FINANCIA R
pe anul 2016

Unitatea (întreprinderea) SRL „Prim Vin Grup ” conform CUIO
Raionul (municipiul) Chișinău conform CUTAM
Activitatea principală TURISM conform CAEM
Organul de administrare economică ___________________conform COCM
Forma de proprietate privată conform CFP
Forma organizatorico – juridică SRL conform CFOJ
Unitatea de măsură: lei _____________________________
Cod fiscal conform declarației
Adresa Data prezentării
Data primirii
Termen de prezentare
nume, prenum e, număr de telefon al contabilului – șef

Notă informativă privind avansurile, investițiile și decontările
Cu clienții externi la __________ 200 _

Nr.
crt.
Denumirea țării Cod conform
Clasificatorului
țărilor Avansuri Cote în fondul statutar
acordate în
străinătate primite din
străinătate primite din
străinătate plasate în
străinătate
1 2 3 4 5 6 7
1 Federația Rusă 643 11229
2 România 642 1140456
3 Ucraina 804
4
5
6
7
Total

Nr.
crt. Titluri de valoare Dividende Alte creanțe ale
clienților externi Alte datorii
față de clienții
externi primite din
străinătate plasate în
străinătate de primit din
străinătate de plătit în
străinătate
8 9 10 11 12 13
1 7974736
2
3
4
5
6
7
CODURI

57
BILANȚUL CONTABIL
la 31 decembrie 2016

Nr.
c.s. A C T I V Codul
rd. La finele perioadei
de gestiune curente La finele anului de
gestiune precedent
1 2 3 4 5
1.
1.1 ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 010 77741 74892
Amortizarea activelor nemateriale (113) 020 (57040) (45352)
Valoarea de bilanț a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 030 20701 29540
1.2 Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execuție (121) 040
Terenuri (122) 050
Mijloace fixe (123) 060 2227717 1232708
Resurse naturale (125) 070
Uzura și epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 080 (658065) (565002)
Valoarea de bilanț a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070 -rd.080) 090 1569652 667706
1.3 Active financiare pe termen lung
Investiții pe termen lung în părți nelegate (131) 100
Investiții pe termen lung în părți legate (132) 110 85487 85487
Modificarea valorii investițiilor pe termen lung (133) 120
Creanțe pe termen lung (134) 130
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 140
Avansuri acordate (136) 150
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110  rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 160 85487 85487
1.4 Alte active pe termen lung (141, 142) 170
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 180 1675840 762733
2.
2.1 ACTIVE CURENTE
Stocuri de mărfuri și materiale
Materiale (211) 190 13625 11765
Animale la creștere și îngrășat (212) 200
Obiecte de mică valoare și scurtă durată (213 -214) 210 61883
Producția în curs de execuție (215) 220
Produse (216) 230
Mărfuri (217) 240 758868 183474
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 250 772493 257122
2.2 Creanțe pe termen scurt
Creanțe aferente facturilor comerciale (221) 260 818878 239159
Corecții la datorii dubioase (222) 270 ( ) ( )
Creanțe ale părților legate (223) 280
Avansuri acordate (224) 290 42862 6544
Creanțe privind decontările cu bugetul (225) 300 19218 19218
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (226) 310 250145 221629
Creanțe ale personalului (227) 320 50384 10418
Creanțe privind veniturile calculate (228) 330
Alte creanțe pe termen scurt (229) 340 1816 17
Total s. 2.2
(rd.260 –rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 350 1183303 496985
2.3 Investiții pe termen scurt
Investiții pe termen scurt în părți nelegate (231) 360
Investiții pe termen scurt în părți legate (232) 370
Diminuarea valorii investițiilor pe termen scurt (233) 380 ( ) ( )
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370 –rd.380) 390
2.4 Mijloace bănești
Casa (241) 400 23427 4638
Cont de decontare (242) 410 39125 1335
Cont valutar (243) 420 155774
Alte mijloace bănești (244, 245, 246) 430
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 440 218326 5973
2.5 Alte active curente (251, 252) 450 3616
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 460 2177738 760080
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 470 3853578 1542813

58
Nr.
c.s. P A S I V Codul
rd. La finele perioadei
de gestiune curente La finele anului de
gestiune precedent
1 2 3 4 5
3.
3.1 CAPITAL PROPRIU
Capital statutar și suplimentar
Capital statutar (311) 480 1140456 1140456
Capital suplimentar (312) 490 18018 18018
Capital nevărsat (313) 500 ( ) ( )
Capital retras (314) 510 ( ) ( )
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490 –rd.500 –rd.510) 520 1158474 1158474
3.2 Rezerve
Rezerve stabilite de legislație (321) 530
Rezerve prevăzute de statut (322) 540
Alte rezerve (323) 550
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 560
3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 570
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți (332) 580 (3131540) (3131540)
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 590 (2449229)
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 600 ( ) ( )
Total s. 3.3 (±rd.57 0±rd.580 +rd.590 –rd.600) 610 (5580768) (3131540)
3.4 Capital secundar
Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 620
Subvenții (342) 630
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 640
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 650 (4422294) (1973066)
4.
4.1 DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 660
Împrumuturi pe termen lung (413) 670
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 680
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 690
4.2 Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arendă pe termen lung (421) 700
Venituri anticipate pe termen lung (422) 710
Finanțări și încasări cu destinație specială (423) 720
Avansuri primite (424) 730
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 740
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 750
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 760
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 770
5.
5.1 DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 780
Împrumuturi pe termen scurt (513) 790 39270
Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 800
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 810
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 820
5.2 Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 830 7974736 3316247
Datorii față de părțile legate (522) 840
Avansuri primite (523) 850
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 860 7974736 3316247
5.3 Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 870 26153 11097
Datorii față de personal privind alte operații (532) 880 4184 4821
Datorii privind asigurările (533) 890 11899 15380
Datorii privind decontările cu bugetul (534) 900 4127 58203
Datorii preliminare (535) 910
Datorii privind plățile extrabugetare (536) 920
Datorii față de fondatori și alți participanți (537) 930
Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminare (538) 940
Alte datorii pe termen scurt (539) 950 253773 70860
Total s. 5.3 960 301136 160362

59
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950)
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 970 8275872 3515879
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 980 3853578 1542813

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE
de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2016

Indicatori Cod.
rd. Perioada
de gestiune Perioada
corespunzătoare
a anului precedent
Vânzări nete (611) 010 6061731 1208210
Costul vânzărilor (711) 020 4814767 869386
Profit brut (pierdere globală) (rd.010 –rd.020) 030 1246964 338824
Alte venituri operaționale (612) 040 24423 8949
Cheltuieli comerciale (712) 050 247145 130358
Cheltuieli generale și administrative (713) 060 1164257 694315
Alte cheltuieli operaționale (714) 070 36917 23224
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)
(rd.030+rd.040 –rd.050 –rd.060 –rd.070) 080 (176932) (500304)
Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere) (621 -721) 090
Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622 -722) 100 (2272296) (169683)
Rezultatul din activitatea economico -financiară: profit (pierdere)
(±rd.080±rd.090±rd.100) 110 (2449228) (669987)
Rezultatul excepțional: profit (pierdere) (623 -723) 120
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare
(±rd.110±rd.120) 130 (2449228) (669987)
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) 140
Profit net (pierdere netă) (±rd.130±rd.140) 150 (2449228) (669987)

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL CAPITALULUI PROPRIU
la 31 decembrie 2016

Nr.
cap. Indicatori Cod.
rd. La finele anului
de gestiune Încasat
(calculat) Consumat
(virat) La finele perioadei
de gestiune curente
1 2 3 4 5 6 7
Capital statutar și suplimentar
Capital statutar (311) 010 114056 1140456
Capital suplimentar (312) 020 18018 18018
Capital nevărsat (313) 030
Capital retras (314) 040
Total s.1 (rd.010±rd.020 –rd.030 –rd.040) 050 1158474 1158474
2 Rezerve
Rezerve stabilite de legislație (321) 060
Rezerve prevăzute de statut (322) 070
Alte rezerve (323) 080
Total s.2 (rd.060+rd.070+rd.080) 090
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 100
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al
anilor precedenți (332) 110 (3131540) (3131540)
Profitul net (pierderea) al perioadei de
gestiune (333) 120 2449228 (2449228)
Profit utilizat al anului de gestiune (334) 130
Total s.3. (±rd.100±rd.110±rd.120 –rd.130) 140 (3131540) 2449228 (5580768)
4 Capital secundar
Diferențe din reevaluarea activelor pe termen 150

60
lung (341)
Subvenții (342) 160
Total s.4 (±rd.150+rd.160) 170
TOTAL GENERAL
(rd.050+rd.090±rd.140rd.±170) 180 (1973066) 2449228 (4422294)

“Raportul privind fluxul
mijloacelor bănești”

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEȘTI
de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2016

Fluxul mijloacelor bănești pe tipuri de activități Codul
rândului Perioada
de gestiune
Activitatea operațională
Încasări bănești din vânzări
010 6617323
Plăți bănești furnizorilor și antreprenorilor
020 4700334
Plăți bănești salariaților și contribuții pentru asigurările sociale
030 1659324
Plata dobânzilor
040 654640
Plata impozitului pe venit
050 39550
Alte încasări ale mijloacelor bănești
060 381798
Alte plăți ale mijloacelor bănești
070 390574
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea operațională
(rd.010 -rd.020 -rd.030 -rd.040 -rd.050+rd.060 -rd.070)
080 209339
Activitatea de investiții
Încasări bănești din ieșirea activelor pe termen lung
090
Plăți bănești pentru procurarea activelor pe termen lung
100
Dobânzi încasate
110
Dividende încasate
120
Alte încasări (plăți) ale mijloacelor bănești
130
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea de investiții
(rd.090 -rd.100+rd.110+rd.120 +rd.130)
140
Activitatea financiară
Încasări bănești sub formă de credite și împrumuturi
150
Plăți bănești privind creditele și împrumuturile
160
Plata dividendelor
170
Încasări bănești din emisiunea de acțiuni proprii
180
Plăți bănești la răscumpărarea acțiunilor proprii
190
Alte încasări (plăți) ale mijloacelor bănești
200
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea financiară
(rd.150 -rd.160 -rd.170+rd.180 -rd.190±rd.200)

210
Fluxul net din activitatea economico -financiară până la articolele excepționale
(±rd.080±rd.140±rd.210)
220 209339
Încasări (plăți) excepționale ale mijloacelor bănești
230
Fluxul net total (±rd.22 0±rd.230)
240 209339
Diferențe de curs favorabile (nefavorabile)
250 3014
Soldul mijloacelor bănești la începutul anului
260 5973
Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul perioadei de gestiune
(±rd.240±rd.250+rd.260)
270 218326

61
Anexa nr. 12

Anexe la S.N.C. 5
“Prezentarea rapoartelor financiare”
Aprobat de Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova

RAPORTUL FINANCIAR
pe anul 2017

Unitatea (întreprinderea) SRL „Prim Vin Grup ” conform CUIO

Raionul (municipiul) Chișinău conform CUTAM
Activitatea principală TURISM conform CAEM
Organul de administrare economică ___________________conform COCM
Forma d e proprietate privată conform CFP
Forma organizatorico – juridică SRL conform CFOJ
Unitatea de măsură: lei _____________________________
Cod fiscal conform declarației
Adresa Data prezentării
Data primirii
Termen de prezentare
nume, prenume, număr de telefon al contabilului – șef

Notă informativă privind avansurile, investițiile și decontările
Cu clienții externi la __ 31.12 __ 2017

Nr.
crt.
Denumirea țării Cod conform
Clasificatorului
țărilor Avansuri Cote în fondul statutar
acordate în
străinătate primite din
străinătate primite din
străinătate plasate în
străinătate
1 2 3 4 5 6 7
1 Federația Rusă 643
2 România 642
3 Ucraina 804
4
5
6
7
Total

Nr.
crt. Titluri de valoare Dividende Alte creanțe ale
clienților externi Alte datorii
față de clienții
externi primite din
străinătate plasate în
străinătate de primit din
străinătate de plătit în
străinătate
8 9 10 11 12 13
1
2
3
4
5
6
7
CODURI

62

BILANȚUL CONTABIL la 31 decembrie 2017

Nr.
c.s. A C T I V Codul
rd. La finele perioadei
de gestiune curente La finele anului de
gestiune precedent
1 2 3 4 5
1.
1.1 ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 010 104981 77741
Amortizarea activelor nemateriale (113) 020 (62199) (57040)
Valoarea de bilanț a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 030 42782 20701
1.2 Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execuție (121) 040
Terenuri (122) 050
Mijloace fixe (123) 060 2541065 2227717
Resurse naturale (125) 070
Uzura și epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 080 (794293) (658065)
Valoarea de bilanț a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070 -rd.080) 090 1746772 1569652
1.3 Active financiare pe termen lung
Investiții pe termen lung în părți nelegate (131) 100
Investiții pe termen lung în părți legate (132) 110 85487 85487
Modificarea valorii investițiilor pe termen lung (133) 120
Creanțe pe termen lung (134) 130
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 140
Avansuri acordate (136) 150
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110  rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 160 85487 85487
1.4 Alte active pe termen lung (141, 142) 170
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 180 1875041 1675840
2.
2.1 ACTIVE CURENTE
Stocuri de mărfuri și materiale
Materiale (211) 190 29927 13626
Animale la creștere și îngrășat (212) 200
Obiecte de mică valoare și scurtă durată (213 -214) 210 23993
Producția în curs de execuție (215) 220
Produse (216) 230
Mărfuri (217) 240 1493551 758868
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 250 1547471 772493
2.2 Creanțe pe termen scurt
Creanțe aferente facturilor comerciale (221) 260 1217792 818878
Corecții la datorii dubioase (222) 270 ( ) ( )
Creanțe ale părților legate (223) 280
Avansuri acordate (224) 290 33317 42862
Creanțe privind decontările cu bugetul (225) 300 19218 19218
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat (226) 310 317942 250145
Creanțe ale personalului (227) 320 379989 50384
Creanțe privind veniturile calculate (228) 330
Alte creanțe pe termen scurt (229) 340 1041 1816
Total s. 2.2
(rd.260 –rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 350 1969299 1183303
2.3 Investiții pe termen scurt
Investiții pe termen scurt în părți nelegate (231) 360
Investiții pe termen scurt în părți legate (232) 370
Diminuarea valorii investițiilor pe termen scurt (233) 380 ( ) ( )
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370 –rd.380) 390
2.4 Mijloace bănești
Casa (241) 400 105493 23427
Cont de decontare (242) 410 492618 39125
Cont valutar (243) 420 85189 155774
Alte mijloace bănești (244, 245, 246) 430
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 440 683300 218326
2.5 Alte active curente (251, 252) 450 9138 3616
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 460 4209208 2177738
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 470 6084249 3853578

63
Nr.
c.s. P A S I V Codul
rd. La finele perioadei
de gestiune curente La finele anului de
gestiune precedent
1 2 3 4 5
3.
3.1 CAPITAL PROPRIU
Capital statutar și suplimentar
Capital statutar (311) 480 1140456 1140456
Capital suplimentar (312) 490 18018 18018
Capital nevărsat (313) 500 ( ) ( )
Capital retras (314) 510 ( ) ( )
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490 –rd.500 –rd.510) 520 1158474 1158474
3.2 Rezerve
Rezerve stabilite de legislație (321) 530
Rezerve prevăzute de statut (322) 540
Alte rezerve (323) 550
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 560
3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 570 15919
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți (332) 580 (5580768) (5580768)
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 590
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 600 (5912283) (5580768)
Total s. 3.3 (±rd.57 0±rd.580 +rd.590 –rd.600) 610
3.4 Capital secundar
Diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 620
Subvenții (342) 630
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 640
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 650 (4753809) (4422294)
4.
4.1 DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 660 80976
Împrumuturi pe termen lung (413) 670
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 680
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 690 80976
4.2 Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arendă pe termen lung (421) 700
Venituri anticipate pe termen lung (422) 710
Finanțări și încasări cu destinație specială (423) 720
Avansuri primite (424) 730
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 740
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 750
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 760
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 770 80976
5.
5.1 DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 780
Împrumuturi pe termen scurt (513) 790
Cota curentă a datoriilor pe termen lung (514) 800
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 810
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 820
5.2 Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 830 10012318 7974736
Datorii față de părțile legate (522) 840
Avansuri primite (523) 850
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 860 10012318 7974736
5.3 Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 870 8613 27153
Datorii față de personal privind alte operații (532) 880 4184
Datorii privind asigurările (533) 890 2016 5 11899
Datorii privind decontările cu bugetul (534) 900 13876 4127
Datorii preliminare (535) 910
Datorii privind plățile extrabugetare (536) 920
Datorii față de fondatori și alți participanți (537) 930
Rezerve pentru cheltuieli și plăți preliminare (538) 940
Alte datorii pe termen scurt (539) 950 702230 253773
Total s. 5.3 960 744764 301136

64
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+ rd.940+rd.950)
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 970 10757082 8275872
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 980 6084249 3853578

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE
de la 01 ianuarie până la 31 decembrie 2017

Indicatori Cod.
rd. Perioada
de gestiune Perioada
corespunzătoare
a anului precedent
Vânzări nete (611) 010 12716506 6061731
Costul vânzărilor (711) 020 10268763 4814767
Profit brut (pierdere globală) (rd.010 –rd.020) 030 2447743 1246964
Alte venituri operaționale (612) 040 77647 24423
Cheltuieli comerciale (712) 050 367037 247145
Cheltuieli generale și administrative (713) 060 1962657 1164257
Alte cheltuieli operaționale (714) 070 375321 3691
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)
(rd.030+rd.040 –rd.050 –rd.060 –rd.070) 080 (179625) (176932)
Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere) (621 -721) 090
Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) (622 -722) 100 (167809) (2272296)
Rezultatul din activitatea economico -financiară: profit (pierdere)
(±rd.080±rd.090±rd.100) 110 (347434) (2449228)
Rezultatul excepțional: profit (pierdere) (623 -723) 120
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare
(±rd.110±rd.120) 130 (347434) (2449228)
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) 140
Profit net (pierdere netă) (±rd.130±rd.140) 150 (347434) (2449228)

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL CAPITALULUI PROPRIU
la 31 decembrie 2017

Nr.
cap. Indicatori Cod.
rd. La finele anului
de gestiune Încasat
(calculat) Consumat
(virat) La finele perioadei
de gestiune curente
1 2 3 4 5 6 7
Capital statutar și suplimentar
Capital statutar (311) 010 1140456 1140456
Capital suplimentar (312) 020 18018 18018
Capital nevărsat (313) 030 ( ) ( )
Capital retras (314) 040 ( ) ( )
Total s.1 (rd.010±rd.020 –rd.030 –rd.040) 050 1158474 1158474
2 Rezerve
Rezerve stabilite de legislație (321) 060
Rezerve prevăzute de statut (322) 070
Alte rezerve (323) 080
Total s.2 (rd.060+rd.070+rd.080) 090
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 100 15919 15919
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al
anilor precedenți (332) 110 (5580768) (5580768)
Profitul net (pierderea) al perioadei de
gestiune (333) 120
(347434)
(347434)
Profit utilizat al anului de gestiune (334) 130 ( ) ( )
Total s.3. (±rd.100±rd.110±rd.120 –rd.130) 140 (5580768) 15919 (347434) (5912283)
4 Capital secundar
Diferențe din reevaluarea activelor pe termen 150

65
lung (341)
Subvenții (342) 160
Total s.4 (±rd.150+rd.160) 170
TOTAL GENERAL
(rd.050+rd.090±rd.140rd.±170) 180 (4422294) 15919 (347434) (4753809)

“Raportul privind fluxul
mijloacelor bănești”

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEȘTI
de la 01 ianuarie până la 31 decembrie 2017

Fluxul mijloacelor bănești pe tipuri de activități Codul
rândului Perioada
de gestiune
Activitatea operațională
Încasări bănești din vânzări
010 14735515
Plăți bănești furnizorilor și antreprenorilor
020 10782274
Plăți bănești salariaților și contribuții pentru asigurările sociale
030 3118049
Plata dobânzilor
040 1815251
Plata impozitului pe venit
050 82888
Alte încasări ale mijloacelor bănești
060 300148
Alte plăți ale mijloacelor bănești
070 573798
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea operațională
(rd.010 -rd.020 -rd.030 -rd.040 -rd.050+rd.060 -rd.070)
080 478654
Activitatea de investiții
Încasări bănești din ieșirea activelor pe termen lung
090
Plăți bănești pentru procurarea activelor pe termen lung
100
Dobânzi încasate
110
Dividende încasate
120
Alte încasări (plăți) ale mijloacelor bănești
130
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea de investiții
(rd.090 -rd.100+rd.110+rd.120 +rd.130)
140
Activitatea financiară
Încasări bănești sub formă de credite și împrumuturi
150
Plăți bănești privind creditele și împrumuturile
160
Plata dividendelor
170
Încasări bănești din emisiunea de acțiuni proprii
180
Plăți bănești la răscumpărarea acțiunilor proprii
190
Alte încasări (plăți) ale mijloacelor bănești
200
Fluxul net al mijloacelor bănești din activitatea financiară
(rd.150 -rd.160 -rd.170+rd.180 -rd.190±rd.200)

210
Fluxul net din activitatea economico -financiară până la articolele excepționale
(±rd.080±rd.140±rd.210)
220 478654
Încasări (plăți) excepționale ale mijloacelor bănești
230
Fluxul net total (±rd.22 0±rd.230)
240 478654
Diferențe de curs favorabile (nefavorabile)
250 (13680)
Soldul mijloacelor bănești la începutul anului
260 218326
Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul perioadei de gestiune
(±rd.240±rd.250+rd.260)
270 683300