Valențe formative ale jocului didactic în cadrul lecțiilor de [611556]

1
UNIVERSITATEA ,, ȘTEFAN CEL MARE ” SUCEAV A
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Valențe formative ale jocului didactic în cadrul lecțiilor de
limba și literatura română la clasele primare
Lucrare metodico -științifică pentru obținerea gradului did actic I

Coordonator științific:
lector . univ. dr. Diaconescu Florica

Candidat: [anonimizat]. Ionel ( Macovei ) Cristina

SUCEAVA, 2018

2
PLANUL LUCRĂRII

Introducere

Partea I. Fundamente teoretice

Capitolul I . Jocul didactic – conținuturi formati ve și informative

I.1. Conceptul de joc didactic
I. 2. Natura și funcțiile formative ale jocului
I.3. Clasificarea jocurilor didactice
I.4. Utilizarea jocului didactic în procesul de învățământ
I.5. Condiții de bază necesare organizării și desfășurării jocurilor didactice

Capitolul II. Jocul didactic în cadrul lecțiilor de limba și literatura română la clasele
primare

II.1. Cultivarea motivației pentru învǎțarea limbii și literatur ii română la clasele primar e

II.2. Rolul și locul jocului didactic în cadrul lecțiilor de limba și literatura română la clasele
primare
II.3. Tipuri de jocuri didactice utilizate în cadrul lecțiilor de limba și literatura română la clasele
primare

Partea a II – a. Demersuri investigative:

Capitolul III . Cercetarea aplicat ivă privind valențele formative ale jocului didactic în
cadrul lecțiilor de limba și literatura română la clasa a III -a

III.1. Obiectivele, ipoteza și variabilele cercetării
III..2. Metode de cercetare utilizate
III.3. Eșantionul experimental
III.4. D esfășurarea experimentului
III.5. Concluziile experimentului de cercetare

Concluzii

Bibliografie

Anexe

3

Motto:
„…jocul este pe deplin joc în măsura în care
seriosul își are locul lui în cuprinsul acestuia :
prin urmare, a juca îns eamnă întot deauna
˝jocari serio. ˝
JULIAN VAMANU

4
INTRODUCERE

Trăind într -un prezent puternic marcat de cuceririle științei și tehnicii, cadrele didactice
trebuie să -i pregătească pe elevi pentru un viitor complex și dinamic. Astfel, elevii trebuie să fie
capabili de permanente acumulări și acomodări, să -și dezvolte capacitățile creative, pentru a
putea face față provocărilor pe care procesul de modernizare permanentă a învățământului i le
pune în cale. Pentru aceasta este necesar ca în cadrul desfășurării p rocesului de învățământ
cadrul didactic să utilizeze cele mai eficiente căi și cele mai variate mijloace care să asigure și să
stimuleze în același timp o creștere a ritmului de însușire a cunoștințelor în raport cu actualele
cuceriri și cele de perspectiv ă ale societății românești. Prin urmare, pentru formarea acestor
capacități ale elevilor este nevoie de un nou mod de învățare și anume învățarea creativă.
Aceasta este o calitate a învățării clasice, prin care elevul este invitat să participe activ, front al,
independent sau în grup la activitățile de învățare propuse de cadrul didactic.
În planul de învățământ al claselor primare limba română ocupă o pondere deosebită
(aproximativ 35 % din numărul total al orelor din planul cadru) ceea ce înseamnă că limba
română la clasele primare asigură învățarea unora dintre instrumentele de bază ale activității
intelectuale: cititul, scrisul, exprimarea corectă -ce au mplcații în întreaga evoluție viitoare a
școlarilor. Succesul în învățarea limbii și literaturii române este dependent de modul de
organizare și armonizare a calităților și proceselor cognitive cu cele afective și motivaționale. Un
cadru propice asigurării motivației pentru învățrea limbii și literaturii române este asigurat de
învățarea activă, participati vă, ce stimulează în egală măsură inițiativa și creativitatea elevilor din
ciclul primar. Acest cadru este oferit de jocul didactic, care are bogate resurse de dezvoltare a
creativității elevilor, oferidu -le libertate de gândire și acțiune, încredere în fo rțele proprii.
Jocul didactic, ca metodă de predare -învățare a cunoștințelor de limba și literatura
română, dozat cu pricepere în ansamblul strategiilor educaționale, asigură un caracter atrăgător,
dinamism și varietate, bună dispoziție, furnizând motivați a elevilor pentru însușirea
cunoștințelor. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales aceas tă temă și anume:
,,Valențe formative ale jocului didactic în lecțiile de limba română la clasele primare”.
Ideea de a realiza această lucrare s-a născut din sentimentul de răspundere față de menirea pe
care o are învățătorul din zilele noastre, când societatea evoluează de la o zi la alta, iar procesul
de învățământ este caracterizat de profunde schimbări, având în vederea că începând cu anul
2012 s -au schimbat programele școlare la învățământul primar, odată cu apriția clas ei
pregătitoare, iat jocul didactic este caracteristic acestei perioade a copilăriei.

5
Copilul se joacă pentru că că la această vârstă jocul reprezintă activitatea principală a
copilului, iar la vârsta școlară mică jocul didactic reprezintă o formă accesibilă și plăcută de
învățare, adică participativă , stimulând în același timp inițiativa și creativitatea elevilor. Atunci
când învățarea îmbracă formă de joc, plăcerea care înso țește atmosfera învățării creează noi
interese de participare, de activitate independentă pe baza intereselor nemijlocite.
Pe parcursul activității mele didactice am putut constata că jocul didactic integrat în
activitățile de limba și literatura română contribuie la îmbogățirea sferei vieții psihice a elevilor,
le dezvoltă curiozitatea, li se conturează interesele. Am avut posibilitatea să observ reacțiile
elevilor atunci când am aplicat metoda jocului didactic în cadrul diferitelor lecții și mi -am dat
seama că prin joc elevii au posibilitatea să se cunoască mai bine , să stabilească legături între ei,
învață să comunice eficient și să se exprime coerent. Jocurile didactice constituie mijloace cu
care învățătorul îi poate ajuta pe elevi să -și însușească cu noștințele temeinic, pe căi mai facile și
mai plăcute.
În prezenta lucrare îmi propun să demonstrez că utilizarea jocului didactic ca metodă de
predare -învățare și procedeu didactic accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și
deprinderil or, a capacităților și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. În general
prin joc se pun bazele formării caracte rului, a personalității m icilor școlari . Elementele de joc
încorporate în procesul instruirii au calitatea de a motiva și de a st imula puternic elevii, mai ales
în ciclul achizițiilor fundamentale (clasa pregâtitoare – clasa a II -a).
La elaborarea lucrării am utilizat o bibliografie selectivă bogată, din literatura c lasică și
contemporană de specialitate, psihopedagogică, metodică, dar sursa cea mai importantă a
constituit -o activitatea la catedră cu elevii.

6
Partea I. Fundamentare teoretică

CAP. I.
JOCUL D IDACTIC – CONȚINUTURI FORMATIVE ȘI INFORMATIVE

I.1. Conceptul de joc didactic

Cerințele , mereu în schimbare, al e societății contemporane impun învățământului sarcini
importante în vederea facilitării achizițiilor, de către tânăra generație, a cunoștințelor,
competențelor și abilităților necesare unei dezvoltări multilaterale și a pregătirii acesteia pentru
viață. Pentru aceasta se impune ca școala să utilizeze în desfășurarea procesului de învățământ
cele mai eficiente căi, cele mai variate metode și mijloace, care să asigure și să stimuleze în
același timp creșterea ritmului de însușire a cunoștințelor, în raport cu cuceririle științei și cu
cerințele actuale și de perspectivă ale societății. Unul dintre aceste mijloace, folosit din ce în ce
mai des în cadrul procesului de instruire și de educare a micilor școlari și care și -a dovedit, pe
parcursul timpului, eficie nța, este jocul didactic.
Jocul didactic reprezintă o modalitate eficientă de trecere pe neobservate de la activitatea
distractivă la munca intelectuală, responsabilă. Jocurile didactice satisfac nevoia de motricitate și
gândire concretă a școlarilor mici, îmbinând spontanul cu imaginarul, cu efortul solicitat și
programat de procesul învățării . Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul
instructiv -educativ, au un conținut bine diferențiat pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare
noțiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin diferite soluții de rezolvare, diferite
de cele cunoscute, potrivit capacităților lor intelectuale .
Jocul didactic reprezintă ,,o modalitate de organizare a activității în scopul obținerii unui
rand ament maxim, activitate ce se desfășoară prin intermediul cadrului didactic.” /(1) Deducem
asfel c ă jocul didactic este intervenția adultului pentru realizarea educației intelectuale prin joc.
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul i nstructiv -educativ, au un
conținut bine diferențiat pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare noțiunile dobândite de elevi
la momentul respectiv, iar prin diferite soluții de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit
capacităților intelectuale al e elevilor dezvoltă capacitatea creativă a ac estora.
,, Jocul didactic are un conținut și o structură bine organizate, subordinate
particularităților de vârstă și sarcinii didactice, se desfășoară după anumite reguli și la

1 Gheorghe Iftimie (1976) – ,, Jocuri logice pentru preșc olari și școlarii mici”, E.D.P., București

7
momentul ales de adul t, sub dire cta lui supraveghere, rol importanr capătă latura instructivă,
elementele de distracție nefiind decât mediatori ai stimulării capacităților creatoare. ”/(2)
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesului instructiv -educativ și au ca
punct d e plecare achizițiile elevilor până la momentul respectiv .
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a
competențelor, deprinderilor și cunoștințelor accumulate, la realizarea transferurilor între
acestea, la dobândirea, prin mijoace proprii, de noi competențe și cunoștințe. Jocurile didactice
angajează întreaga personalitate a copilului, constituind adevărate mijloace de evidențiere a
capacităților creatoarte, dar și metode de stimulare și evidențiere a potenț ialului creator al
elevilo, întrucât prin joc sunt antenați factori intelectuali și nonintelectuali.
Astfel, în jocurile didactice sunt antrenați factori intelectuali, determinanți în structurile
creatoare ale personalității (conform Guilford) precum: flu iditatea și originalitatea.
Fluiditatea este implicată atât în gândirea reproductivă, cât și în cea creatoare.
Considerând fluiditatea ca ,,factor de creativitate ce se manifestă în bogăția, ușurința și
rapiditatea asociațiilor ”(J. P. Guilford), se disti ng următoarele tipuri de asociații: verbală,
ideațional ă, asociațională și de expresie:
– fluiditatea verbală se manifestă și se poate educa prin jocu ri didactice în care elevii au ca
sarcină elaborarea diverselor variante ale unei structuri verbale simple (curente) care să
conțină anumite elemente date (vocale, consoane, sufixe și prefixe);
– fluiditatea ideatică (ideațională) se referă la bogăția ideilor incluse în soluționarea unor
sarcini didactice precum: completarea unor structuri (enunțuri eliptice, po vestiri), găsirea
unor elemente (noțiuni, specie, gen etc), elaborarea unei povestiri căreia să i se acorde cât
mai multe titluri (exemplu : Cine știe, scrie! , Găsește cât mai multe titluri !, Găsește
perechea!);
– fluiditatea asociativă se manifestă în jocur i în care se cere găsirea cât mai multor cuvinte
similare sau opuse din punct de vedere semabtic, cu un cuvânt dat (exemplu : Găsește
cuvântul opus!, Eu spun una, tu spui multe!, Și animalelor le place să fie alintate etc);
– fluiditatea de expresie se eviden țiază prin ușurința cu care se formează propoziții cu sens
având date anumite condiții (exemplu :Vânătorul păcălit, Cuvântul interzis ).
Principalul factor de creativitate este flexibilitatea, care constă în restructurarea sficientă a
cursului gândirii în raport cu noile situații. O serie de jocuri didactice se bazează pe imagini, iar

2 Gabriela Stoltz (1980), Jocul didactic, mijloc de stimulare a capacităților creatoare ale elevilor” în culegerea
Modernizarea în învățământul primar, E.D.P., București , p. 120

8
sarcina didactică incită la o flexibilitate și în plan perceptual, figural, element ce amplifică rolul
stimulator al creativității (exemplu :Câte personaje are povestirea?).
Un alt factor al creativității îl constituie originalitatea, la vârsta școlară mică putându -se
vorbi despre elemente de originalitate; chiar dacă sunt minore, exprimând tendința de creativitate
a copilului, acestea trebuie încurajate.
Jocul didactic este ,,o metodă active -participativă ce valorifică, sub forma ludicului
(concretizată într -o anumită structură, guvernată de anumite reguli, corespunzătoare anumitor
finalități), capacitatea elevilor de a se implica în propria instruire/ formare, în procesul de
descoperire de noi cunoștințe, dar și de (re)actualizare, evaluare a celor assimilate
anterior .”/(3)
Jocurile didactice sunt acele jocuri organizate și create după o formă logică de
cunoaștere și învățare, care au o sarcină didactică și un scop intelec tual bine precizate. Astfel,
orice joc poate deveni joc didactic dacă prin el se urmăr ește o activitate de învățare.
Scopul didactic se formulează în legătură cu cerințele programei școlare pentru clasa
respectivă, convertite în finalități funcționale de joc. Formularea trebuie să fie clară și să
oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului respectiv. O formulare
corespunzătoare a scopului determină o bună orientare, organizare și desfășurare a activității
respective.
Sarcina didactică este legată de conținutul jocului, de structura acestuia și se referă la
ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în cursul jocului, pentru a realiza scopul propus.
Sarcina didactică reprezintă esența activității respective, antrenând intens operațiil e gândirii și
imaginației. Aceasta constituie elementul de bază prin care se transpune la nivelul elevilor,
scopul urmărit de joc.
De multe ori, ,, cei ce se joacă, în special copiii, se angajează cu toată seriozitatea și
întreaga ființă în a interpreta c ât mai fidel și exact rolurile asumate, în a respecta riguros
regulile jocului. “/(4)
Regulile jocului pot îndeplini funcții diferite . Unele dintre acestea lămuresc copiilor
conținutul jocului și îl pun în acțiune altele vizează realizarea sarcinilor dida ctice. Elementul de
instruire al jocului didactic este concretizat în sarcina didactică ce se cere să fie rezolvată de
elevi pentru atingerea scopului propus. Regulile și sarcinile didactice sunt într -o strânsă corelație;

3 Angelica Hobjilă, (2006 ) ,Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, Iași: Editura
Junimea, p. 120
4 Ana Turcicov -Bogdan (1981) – ,,Jocul și afecțiunea socială – stări dominato are în dezvoltarea copilului“, Editura
Didactică și Pedagogică , București, p. 67

9
cu cât regulile sunt mai bine însu șite, cu atât jocul devine mai interesant și sarcinile didactice
sunt mai ușor de realizat.
Structura unitară, închegată a jocului didactic depinde de modul în care este concretizată
sarcina didactică, de felul în care regulile asigură echilibrul dintre s arcina didactică și elementele
de joc. Aceasta impune respectarea de către învățător a unor cerințe: în primul rând, jocul
didactic trebuie să trezească interesul pentru sarcinile și regulile sale, să nu lipsească elementele
specifice acestuia (elementul v olitiv – de așteptare și surpriză, de întrecere, de ghicire) și crearea
dispoziției emoționale; în al doilea rând sarcinile didactice în corelație cu regulile jocului să fie
accesibile. De multe ori, ,, în seriozitatea realizării jocului didactic stă far mecul, puterea lui de
atracție și caracterul captivant. “/(5)
Jocul didactic prezintă câteva particularități:
– marchează, prin excelență, trecerea de la perioada preșcolarității către cea a școlarității,
facilitând adaptarea elevilor de vârstă școlară mica l a exigențele noului tip de activitate
(predominant fiind, în această etapă, învățarea, spre deosebire de vârsta preșcolarității,
când activitatea de bază este jocul);
– are calitatea de a îmbina coordonata instructive -educativă a demersului cu cea distractiv ă,
având caracter atractiv și motivant pentru elevii din ciclul primar;
– această metodă poate fi valorificată în fiecare etapă a procesului instructive -educativ: în
descoperirea de noi cunoștințe, în (re)actualizarea celor assimilate anterior, în fixarea,
consolidarea, (re)sistematizarea acestora, în evaluarea anumitor cunoștințe, deprinderi,
competențe dobândite.
Jocul didactic poate fi utilizat ,,pentru inițierea lucrului pe echipe, înglobat în cadrul
unor metode și procedee, ca mijloc de evaluare .”/(6
Sintetizând și generalizând cele afirmate anterior, putem spune că jocurile didactice
presupune:
– raportarea la anumite finalități și conținuturi;
– o anumită structură;
– anumite reguli, dispuse sistematic, în sucdesiune logică;
– valorificarea, în princip iu, a unui set de materiale didactice, într -un anumit context
educațional (caracterizat prin anumite coordonate spațio -temporale, relaționale, precum:

5 Dumitriu,G., Dumitriu, C.(1997), Psihologia procesului de învățământ , București: Editura Didactică și
Pedagogică , p. 67
6 Cristina Chiprian, Livia Ciupercă, (2002) , Altern ative didactice -limba și literatura română,, Iași: Editura Spiru
Haret , p. 35

10
desfășurarea activității în sala de clasă sau într -un spațiu special amenajat, într -un anumit
moment, în condițiile anumitor relații stabilite între cadrul didactic și elevi, între elevi etc).

I. 2. Natura și funcțiile formative ale jocului

De-a lungul timpului, locul nu a întrunit opiniile tuturor pedagogilor și psihologilor în
favoarea prezenței acestuia în activitatea de învățare a elevilor. În acest sens, au fost aduse
argimente precum: se reduce la plăcerea provocată de acțiune și nu are în vedere scopuri mai
îndepărtate, prin practicarea jocului, elevii învață numai să se joace, jocul proclamă fantezi a și nu
ia în calcul realitatea. Aceste constatări ale unor pedagogi nu au fost luate în considerare întrucât
funcțiile instructiv -educative ce s -au evidențiat au pledat în favoarea utilizării jocului în cadrul
activității didactice.
La copii aproape totu l este joc. ,,A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne
întreba de ce este copil. Copilăria servește pentru joc și imitare”. / (7)
Legătura dintre muncă și joc este evidențiată prin faptul că jocul poate fi considerat ca
fiind ,, o punte aruncată în tre copilărie și vârsta matură”. / (8)
Practica a demonstrat că o activitate lipsită de sancțiuni este mult mai importantă și mai
eficientă, întucât în timpul jocului ,, elevul se poate regăsi cu plăcere în ceea ce privește dorințele
și plăcerile lui , nevoi a de mișcare și de elaborare. Regăsindu -se în joc, el va participa activ la
acesta ”. /(9) Jocul, prin încărcătura sa afectivă, asigură o antrenare mai deplină a întregii
activități psihice.
În legătură cu valențele multiple ale jocului, putem spune că ,, dacă reuși m să îmbrăcăm
procesele instructive, în special pe cele cu caracter de exerciții, în formă de joc, plăcerea
funcțională ce acționează în timpul jocului va crea o nouă formă de interes și de participare
care nu poate ajunge la nivelul calitativ al unor interese obiective nemijlocite, dar care însă, în
orice caz, mult superioară atenției realizate prin constrângere; înainte de toate, din cauză că
elevul, solicitat de joc, va avea o comportare activă. Ocupația respectivă devine pentru el o
acțiune lu dică, aducătoare de plăcere, determinată de tendința apre repetare ce acționează în
joc. ”. /(10)
Jocurile contribuie la înlăturarea stării de plictiseală, ele au un rol stimulator în procesul
instructive, mai ales în prima fază a învățării, când interesul pentru activitatea didactică nu prea

7 Claparede Eduard, ( (1981), Psihologia copi lului si pedagogia experimentală, București: Editura Didactică și
Pedagogică, p. 165
8 Jean Chateau (1970) , Copilul și jocul , Bucu rești: EDP, p . 43
9 Corneliu Crăciun (2003 ) , Metodica predării limbii române în învățământul primar , Deva: Editura Emia, p. 202
10 Erich E. Geissler (1977) , Mijloace de educație , București: EDP, p. 217 -218

11
funcționează încă. Jocul atrage copiii la orice vârstă deoarece copilul este fascinat de idea de
acțiune, de competiție cu sine însuși sa u cu ceilalți parteneri de joc. Deși jocurile presupun
disciplină, impusă de regul ile jocului, practica didactică a demonstrat că participanții la joc
consideră această disciplină naturală, ea oferind un echilibru între cerințele impuse de reguli și
subordonarea acceptată a jucătorilor.
În acest sens, Jean Piajet consider că jocul este o necesitate organică pentru funcționarea
în bune condiții a copilului, afirmând următoarele: ,,este deci necesar, pentru echilibrul său
afectiv și intelectual, ca el să poată dispună de un sector de activitate a cărui motivație să nu fie
adaptată la rea l, ci dimpotrivă, asimilarea realului la eul său, fără constrângeri sau sancțiuni.
Acesta este jocul, care transformă realul printr -o asimilare mai mult sau mai puțin pură la
trebuințele eului (…) “/(11)
Jocurile copilului sunt diferite de jocurile didactic e. Cee ace le diferențiază este conțtiința
de activitatea impusă/ sugerată, ce se remarcă în cadrul jocurilor didactice.
Jocul este o ,, asimilare a realului la activitatea proprie, (…) transformând realul în
funcție de multiplele trebuințe ale eului ”/(12), reprezintă întreaga activitate a copiilor,
caracterstica acestuia fiind faptul că ,,e lipsit de conștiința de a fi joc ”/(13).
Un alt element caracteriostic jocului este lipsa oricărei finalități practice a jocurilor
copiilor, ceea ce nu se poate spune despre jocurile didactice.
Pentru copil, jocul este o formă de activitate cu multiple implcații psihologice și
pedagogice care contribuie la informarea și formarea lui ca om. Jocul pune în mișcare toată ființa
copilului, îi activează gândirea, îi reliefea ză voința, îi înaripează fantezia și -i ascute inteligența.
De aceea, pe bună dreptate se poate spune că ,, în joc încep să se pună bazele personalității și
caracterului copilului” . / (14 )
Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de mișcare și de acțiun e a copilului, el
deschide în fața copilului nu doar universul activității, ci și universul extrem de variat al realității
interumane, oferind prilejul de a pătrund e în intimitatea acestora și dez voltând dorința copilului
de a se comporta ca adulții. Prin joc copilul învață să cunoască lumea reală, își dezvoltă și
restructurează întreaga viață psihică, dobândește încredere în forțele proprii.

11 Jean Piaget (1972) – ,, Psihologie și pedagogie ”, București, E ditura Didactică și Pedagogică , p. 50
12 Jean Piaget (1972) – ,, Psihologie și pedagogie”, București, E ditura Didactică și Pedagogică, p . 139
13 Henri Walon (1975 ) – ,, Evoluția psihologică a copilului ”, București, E ditura Didactică și Pedagog ică, p. 4 9
14 Ursula Șchiopu (1970) , Probleme psihologi ce ale jocului și distracțiilor , București: Editura Didactică și
Pedagogică, p . 23

12
,,Etichetele de mijloc instructiv, mijloc educativ etc. aplicate jocului ar demonstra
abandonarea naturii sale și in trarea sub t irania cauzalității pedagogice. ” / (15 )
Chiar cu intenții pedagogice asumate și declarate, jocul rămâne joc în condițiile în care:
,,substanța jocului nu este câtuși de puțin tulburată în cazul în care , din motive pedagogice, se
urmărește infl uențarea celui care se joacă. Pentru cel care participă la joc, situația de joc se
transformă în joc din momentul în care o acceptă, indiferent de la cine a pornit inițiativa
organizării jocului. ”/(16)
Activitatea didactică oferă și permite multiple forme de integrare a jucului în cadrul
lecțiilor, cadrul didactic putând participa ca și partener de joc, cu drepturi și obligații egale,
alături de elevi, aceștia fiind încântați să -și vadă învățătorul împreună cu ei și în acest fel se vor
implica mai serios ș i dinamic în activitatea de joc .
“Indiferent în care parte a programului se foloseste jocul, dacă este conceput, dacă
există unitate între conținut și scop, sarcinile ce le au de rezolvat copiii sunt accesibile, acesta
devine un mijloc de a -l dirija pe co pil în învățare.”/(17)
Putem afirma că studierea jocului ne plasează în inima copilăriei în cee ace posedă ea mai
characteristic. Psihologii au evidențiat faptul că jocul are ca note definitorii spontaneitatea,
atractivitatea, libertatea, constituind stimul entul principal al dezvoltării psihice a copiilor. În
acest sens, marele pedagog, Comenius, denumindu -și școala ,,schola ludes ” urmărea prin aceasta
nu atât transformarea muncii școlare în joc, ci mai ales adaptarea școlii la cerințele societății.
Jean Ch ateau spunea că la copil ,,învățătura reprezintă ceva mai puțin decât munca și
ceva mai mult decât jocul” /(18), iar Eduard Claparėde recomandă ,,să-l trecem pe copil pe
nesimțite de la joc la muncă .”/(19)
Concluzionând, putem afirma că jocul reprezintă o mo dalitate de asigurare a continuității
între învățământul preșcolar și perioada micii școlarități, de ușurare a procesului adaptării
copiilor la specificul muncii școlare, care este învățarea.

I.3. Clasificarea jocurilor didactice

Querat distinge următo arele categorii de jocuri didactice:
– jocuri cu caracter ereditar (vânătoare, luptă);

15 Corneliu Crăciun (2003 ) , Metodica predării limbii române în învățământul primar , Deva: Editura Emia,, p. 204
16 Erich E. Geissler (1977) , Mijloace de educație , București: Editura Didactică și Pedagogică., București , p. 231
17 Bădica Tatiana, Marinescu Eugenia, Duțu Olga (1976), Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii , București : Editura
Dida ctică și Pedagogică , p. 6
18 Chateau Jean (1970) ,Copilul și jocul , București : Editura Dida ctică și Pedagogică , p. 1 35
19 Cerghit Ioan, (1976), Metode de învățământ , București: Editura Didactică și Pedagogică p. 167

13
– jocuri de imitație ( de -a învățătoarea, de -a familia etc);
– jocuri de imaginație.
După . Gross, jocurile pot fi împărțite în:
– jocuri de experimentare;
– jocuri cu funcții gen erale;
– jocuri motorii;
– jocuri senzoriale;
– jocuri a fective;
– jocuri de voință.
Eduard Clapared propune o altă clasificare:
– jocuri ale funcțiilor generale (senzoriale, motorii,psihice);
– jocuri ale funcțiilor speciale (familiare, de imitație, de vânătoare).
W. Stern împarte jocurile în jocuri individuale și jocuri social.
C. Buhler face distincția între:
– jocurile funcționale (senzorialmotrice)
– jocuri de ficțiune și iluzie;
– jocuri de receptivitate
– jocuri de construcție;
– jocuri colective.
O altă clasifi care a jocurilor didactice este : după conținut și după materialul didactic:
După conținut, se deosebesc următoarele categorii de jocuri:
,,- jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii și consolidarea cunoștințelor în domeniul
literar;
– jocuri didact ice pentru consolidarea deprinderilor de numărat;
– jocuri didactice pentru consolidarea cunoștințelor despre mediul înconjurător;
– jocuri didactice pentru dezvoltarea atenției , memoriei și perspicacității;
– jocuri didactice pentru dezvoltarea reprezenntărilor spațiale, a gândirii spațiale, a gândirii
independente și creatoare. ”/(20)
Potrivit acestui criteriu stă principiul dezvoltării proceselor psihice, îmbogățirea
vocabularului, însușirea sistemului fonetic al limbii române, dezvoltarea percepțiilor și
repre zentărilor, etc.

20 (coord.)Taiban M., , (1976), Culegere de jocuri didactice , București: E ditura Didactică și Pedagogică .

14
Jocurile didactice satisfac nevoia de gândire concretă a școlarilor mici, organizarea orelor și
activităților cu caracter de joc îi face pe elevi mai voioși, iar aceștia participă cu plăcere și
bucurie la activitățile solicitate.
După ma terialul didactic utilizat, se deosebesc următoarele categorii de jocuri didactice:
,,- jocuri didactice cu material didactic;
– jocuri didactice orale (ghicitori, cu cântec, cu versuri, cu întrebări) . ”/(21)
,, Pe măsură ce s -a dovedit că o situație de joc poate fi convertită într -o situație de învățatre,
jocurile didactice au cunoscut o continuă diversificare și perfecționare. Pentru a avea o
finalitate pedagogică s -au conceput și realizat jocuri didactice cu conținut instructiv bine
determinat. ”/(22)
O al tă clasificare, realizată ținând cont de conținutul și etapele însușirii de către elevi a
cunoștințelor de comunicare în limba română, este realizată de Opaiț Simona:
,,- în perioada preabecedară: jocuri pentru depistarea tulburărilor de limbaj, jocuri pen tru
depistarea tulburărilor de auz, jocuri pentru dezvoltarea vocabularului;
– în perioada abecedară: jocuri pentru fixarea legăturii dintre sunet, literă, silabă, cuvânt;
jocuri pentru citirea și scrierea coloanelor de cuvinte; jocuri pentru citirea și scri erea
propozițiilor;
– în perioada posabecedară: jocuri pentru consolidarea și verificarea citirii și scrierii
corecte;
– la clasele I -IV: jocuri pentru dezvoltarea exprimării orale și scrise, jocuri pentru însușirea
corectă a semnelor de punctuație; jocuri p entru ortoepia și ortografia diferitelor cuvinte,
locuri pentru însușirea părților de vorbire/ părților de propoziție .”/(23)
Literatura de specialitate ilustrează clasificări diferite ale jocului didactic, dar an evidențiat
anterior o parte a acestora, cel mai des întâlnite și utilizate în practica școlară.

I.4. Utilizarea jocului didactic în procesul de învățământ

De-a lungul timpului, j ocul nu a întrunit opiniile tuturor pedagogilor și psihologilor în
favoarea prezenței acestuia în activitatea de învă țare a elevilor. În acest sens, au fost aduse
argimente precum: se reduce la plăcerea provocată de acțiune și nu are în vedere scopuri mai
îndepărtate, prin practicarea jocului, elevii învață numai să se joace, jocul proclamă fantezia și nu

21 Ioan Cerghit , (1976), Metode de învățământ, București: Editura Didactică și Pedagogică .
22 Maria Ramona Neagu, (2011 ), Jocul didactic – cale de access pre sufletul copilului, , Bacău : Editura Rovimed
Publishers, p. 32 .
23 Sonia Răduc Ooaiț, (1991 ), Culegere de exerciții și jocuri didactice pentru limba română, clasele I -IV , București :
Editura Scaiul, p. 4 -5.

15
ia în calcul re alitatea. Aceste constatări ale unor pedagogi nu au fost luate în considerare întrucât
funcțiile instructiv -educative ce s -au evidențiat au pledat în favoarea utilizării jocului în cadrul
activității didactice. Legătura dintre muncă și joc este evidențiată prin faptul că jocul poate fi
considerat ca fiind ,, o punte aruncată între copilărie și vârsta matură”. / (24)
La nivelul învățământului primar, unde se pun bazele deprindrilor de muncă intelectuală,
jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învățar ea activă, participativă, stimulând în
același timp inițiativa și creativitatea elevilor, ele reprezentând o formă de învățare accesibilă,
plăcută și atractivă, corespunzătoare particularităților psihice ale acestei vârste.
În clasele primare activitatea de învățare este o activitate dificilă, necesitând un efort
gragat din partea elevilor, faă pentru care este necesară susținerea permanentă a acesteia cu
elemente de sprijin, printre care jocurile didactice care au un rol deosebit în acest sens.
Elementel e de joc încorporate în lecții au calitatea de a motiva și stimula puternic elevii, mai ales
în clasa pregătitoare și clasa I, când aceștia nu și -au format încă interese pentru învățare. Jocul
trebuie împletit cu învățarea. Jocurile didactice, prin gradul lor înalt de implicare a elevilor în
învățare, constituie una dintre formele de învățare cu cele mai bogate efecte educative.
Prin libertatea de acțiune și gândire, prin încrederea în puterile proprii, prin inițiativă,
jocurile didactice devin pe cât de v aloroase, pe atât de plăcute. În acelați timp, jocurile didactice
dezvoltă curajul, perseverența, dârzenia, corectitudinea, disciplina, spiritul de cooperare, de viață
în colectiv, de comportare civilizată.
Utilizându -se în diferitele tipuri de lecții, ur mărind obiectivele operaționale ale acesteia,
elevii sunt solicitați la același efort mintal pe care -l face într -o activitate didactică obișnuită:
observă, compară, denumește, explică, clasifică, transpune, creează, cu deosebirea că în joc
copilul efectuea ză aceste operații într -o formă plăcută, atractivă, mobilizăndu -și toate resursele
pentru îndeplinirea sarcinilor jocului. Învățătorul asigură o îmbinare justă a activității de joc cu
cea de învățare, subordonând jocul scopurilor didactice ale lecției.
Pentru a deveni joc, o activitate trebuie să includă elemente de joc: surpriza, așteptarea,
ghicirea, întrecerea.
În jocul didactic va predomina sarcima de învățare și nu distracția.
Pentru reușita jocului didactic, învățătorul trebuie să parcurgă câteva a cțiuni metodice, pe
care le ilustrăm în funcție de etapele desfășurării jocului:

24 Jean Chateau (1970) ,Copilul și jocul , București: EDP, p . 43

16
 Înainte de începerea jocului didactic:
– alegerea jocului în conformitate cu obiectivele operaționale ale lecției (din multitudinea
jocurilor existente în literatura de spec ialitate, învățătorul va selecta acele jocuri care au o
afinitate cu obiectivele operaționale ale lecției respective și care contribuie, alături de
celelalte metode, la atingerea lor);
– pregătirea materialului pentru joc (în cadrul jocurilor se utilizează m ateriale diverse, precum:
hârtie, carton, mingi, aparatură audio/video etc ).
 La începerea jocului didactic:
Reușita unui joc didactic este determinată, în primul rând, de interesul pe care îl întâmpină
cei cărora li se adresează (elevilor), dar întrucât in teresul copiilor pentru joc este unanim
recunoscut, cadului didactic nu -i rămâne altceva de făcut decât să comute această atitudine
pozitivă față de joc la situația propusă de un anumit joc, care nu este altceva decât o situație de
învățare, transpusă într -un model de joc pentru a putea fi valorificată mai ușor din punct de
vedere instructiv -educativ.
Această dorință a copilului de a se juca devine un avantaj din punct de vedere pedagogic,
numai în măsura în care învățătorul știe să o canalizeze în direcți a pe care și -o dorește , deoarece,
prin joc, copiii trec de la un efort impus la unul acceptat, observându -se din partea acestora un
angajament, de care rar sunt dispuși să dea dovadă în alte activități. Acest lucru se poate realiza
printr -o discuție mobili zatoare care să trezească interesul și curiozitatea elevilor.
Tot în această etapă, cu ajutorul materialelor propuse, se poate efectua, în același timp,
delimitarea spațiului de joc, unde se va desfășura o activitate serioasă, corespunzătoare cerințelor
pedagogice impuse.
Pentru învățarea unui joc nu trebuie să se elaboreze o tehnologie complicată, deoarece,
datorită interesului manifestat, copiii înțeleg destul de repede ceea ce au de făcut. Explicațiile
scurte și clare ale învățătorului trebuie să fie î mbinate, în mod corespunzător, cu demonstrațiile
în care exerciț iile individuale și pe echipe co ntribuie la învățarea rapidă a jocului, fiind necesar a
se insista pe cunoașterea și respectarea regulilor de joc. Explicația și demonstrația nu trebuie să
dureze mult, timpul de joc urmând a fi utilizat, cu precădere, pentru acțiune, în vederea realizării
sarcinilor propuse.
 În timpul desfășurării jocului didactic:
Trebuie să acordăm cea mai mare atenție și importanță acestui moment deoarece aici și acum
se condensează jocul didactic propriu -zis, care, în linii mari, trebuie să dureze cât mai mult.
Putem spune chiar că învățătorul joacă rolul unui ghid, care, pe parcursul unui joc didactic,

17
conduce, îndrumă, dirijează învățarea, corectează greșelile de conți nut, ajută la găsirea soluției
problemei jocului, apreciază munca elevilor stimulându -le creativitatea, imaginația, gândirea.
Nu trebuie să întrerupem, pe cât posibil, prea des sau chiar deloc jocul, pentru a putea asigura
astfel o densitate optimă acestu ia.
Este necesar ca, în timpul jocului, să se pună accent deosebit pe acțiunile copiilor asupra
obiectivelor și evenimentelor care odată trăite se interiorizează și devin fapte de experiență
autentică, pe care le putem valorifica în direcția dezvoltării g ândirii operaționale a elevilor.
În timpul jocurilor elevii pot fi îcurajați cu unele însemnuri (hai!, repede!, nu te lăsa!) sau
uneori pri explozii de bucurie sau chiar regrete, ceea ce oferă dovezi că jocul se desfășoară la
cote înalte, în care unele tr ăiri exteriorizate mai intens nu trebuie confundate cu indisciplina sau
gălăgia generată de un joc prost organizat.
 La încheierea jocului didactic:
După încetarea jocului se impun unele concluzii asupra modului în carte acesta s -a desfășurat.
Un obiectiv important ce trebuie analizat împreună cu elevii la sfârșitul jocului este acela legat
de realizarea sarcinilor de joc, apreciindu -se modul în care s -a acționat, atât individual, cât și pe
echipe sau frontal, oferindu -se aspecte pozitive și negative.
“Ind iferent în care parte a programului se foloseste jocul, dacă este conceput, dacă
există unitate între conținut și scop, sarcinile ce le au de rezolvat copiii sunt accesibile, acesta
devine un mijloc de a -l dirija pe copil în învățare.”/(25)
Sintetizând, put em afirma că pe parcursul jocului didactic elevii dobândesc o anumită
experiență, ce trebuie valorificată, iar conoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate este
necesar a fi consolidate și fixate ori de câte ori este ocazia.

I.5. Condiții de b ază necesare organizării și desfășurării jocurilor didactice
Pentru a ști care este momentul optim pentru a să introduce jocurile în lecțiile de limba
română/ cum să le introducem/ ce jocuri sunt mai eficiente într -un moment sau altul al lecției
este bin e să cunoaștem care sunt particularitățile gândirii școlarului mic astfel încât noțiunile de
limba și literatura română să fie accesibile pentru ei la acel moment.
Pentru ca eficiența lecțiilor să fie maximă trebuie să ne stabilim bine scopul acestuia,
mom entul folosirii, forma de desfășurare precum și modul de organizare al elevilor.
Încorporat în activitatea didactică, element ul de joc imprimă acesteia un c aracter
mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție funcțională, de ves elie și de

25 Bădica Tatiana, Marinescu Eugenia, Duțu Olga (1976), Exerciții pentru dezvoltarea v orbirii, Editura Didactică și
Pedagogică., București , p . 6

18
bucurie, de destindere și de divertisment. Astfel, se previne apariția monotoniei, a plictiselii și a
oboselii. Restabilind un echilibru în viața micilor școlari, jocul fortifică energiile intelectuale și
fizice ale acestora, generând o motivați e secundară, dar stimulatoare, constituind o prezență
indispensabilă în ritmu l accentuat al muncii școlare.
,, De bogăția de idei a jocului, de puterea de atracție pe care o exercită aceste idei
depinde forța emoției, a efortului intelectual și de voință, spiritul de organizare a fiecăruia
dintre participanții la joc , accentul căzând astfel nu pe rezultatul final ci pe modul de obținere a
lui, pe posibilitățile de stimulare a capacităților intelectuale și afectiv -motivaționale impl icate în
desfășurarea a cestora ”/(26)
Consider deosebit de importantă alegerea acelor jocuri care să fie în conformitate cu
procesul instructiv -educativ, jocul având rolul de a îmbogăți unele cunoștințe transmise prin
intermediul lecțiilor. În acest fel, jocul didactic devine un pas înainte în acumularea noilor
cunoștințe și în trecerea, pe nesimțite, de la cunoștințe simple la cunoștințe de bază, spre
cunoștințele cele mai complexe și atotcuprinzătoare. Prin activitatea de joc, cunoștințele elevilor
vor fi din ce în ce mai ușor d e acumulat, indiferent de gradul lor de dificultate .
O altă condiție este ca obiectivele operaționale să fie strîns legate de sarcina didactică
propusă cât și de modalitățile prin care reușim să facilităm drumul spre necunoscut al elevului,
jocul didactic nefiind o a nexă a metodelor și procedeelor didactice pe care le utilizăm la lecție, ci
folosit pe nesimțite acolo unde este nevoie, devine parte integrantă în structura detaliată
armonios a lecției.
O condiție de bază pentru reușita jocului didactic este caracterul accesibil, recreativ,
atractiv al conținutului jocului didactic. O altă condiție necesară organizării și desfășurării
jocurilor didactice este alegerea oportună a materialului didactic, ce trebuie să fie variat, adecvat
conținutului și scopului jocului didactic ce se desfășoară. Astfel, se pot utiliza: planșe, folii, ppt –
uri, fișe individuale sau de grup, cartonașe etc.
Deasemeni, reușita jocului didactic este condiționată de proiectarea didactică, de
desfășurarea și organizarea metodică a acest uia. Prin urmare, în vederea asigurării acestei
condiții, trebuie să distribuim elevii corespunzător în funcție de acțiunea jocului, materialul
didactic să fie distribuit în momentul impus de sarcina și regulile jocului. Aceste măsuri au o
influență favora bilă asupra ritmului de desfășurare a jocului și realizării cu succes a acestuia.
Cea msi importantă condiție ce trebuie respectată în desfăsurarea jocului didactic o
constituie respectarea etapelor de realizare a unui joc didactic și anume: introducerea în joc,

26 Gabriela Stoltz (1980) ,, Jocul didactic -mijloc de stimulare a capacităților creatoare ale elevilor” în
culegerea Modernizarea în învățământul primar, E.D.P., București, pg. 120 -121

19
anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia, prezentarea materialului didactic utilizat,
explicartea și demonstrarea regulilor jocului, fixarea regulilor, executarea jocului de către elevi
(jocul de probă –dacă se impune neapărat), complicare a jocului, introducerea unor noi variante,
încheierea jocului cu evaluarea conduitei de grup/individuală.
Respectând aceste condiții, in organizarea și desfășurarea jocului didactic, acestea asigură
activizarea micului școlar, stimularea resurselor sale i ntelectuale și de dezvoltare a creativității ,
oferind lecției caracterul accesibil și în același timp interesant, facilitând ,,manifestarea istețimii,
inventivității, inițiativei, răbdării, îndrăznelii, curajului elevilor. ”/(27)

27 Camelia Romănescu (2012 ), Jocul didactic în învățământul primar ., Bacău: Editura Cadrelor Didacice, p. 32

20
Capitolul II.
JOCUL DIDACTIC ÎN CADRUL LECȚIILOR DE LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNĂ LA CLASELE PRIMARE
II.1. Cultivarea motivației pentru învǎțarea limbii și literaturii română la clasele
primare

Perioada școlară mică prezintă caracteristici importante și progre se esențiale în
dezvoltarea psihică a copilului. Vârsta școlară se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior,
constituit pe experiență cognitivă a copilului și a achizițiilor anterioare pe care le valorifică și le
restruc turează, raportându -se la dominante psihofizice ale elevilor și la noile solicitări impuse de
mediul școlar.
Motivele sunt cauzele conduitei elevilor, cauze interne ale comportamentului lor. Sunt
structuri psihice care acționează în direcția unui scop mai mult sau mai puțin preciza t.
Având în vedere cerințele programelor de limba și literatura română la clasele primare, se
poate spune că în această etapă a școlarității , prin însușirea noțiunilor fundamentale ale acestei
discipline, sunt puse bazele pentru achiziția întregului sistem de cunoștințe de limba și literatura
română . T rebuie însă să acordăm o mare atenție modalit ății în care prezentăm aceste cu noștințe
pentru a putea fi accesibile copilului de vârstă școlară mică încă de la primele lecții, de aceea
este necesar sp le trezi m motivația de a învăța, să reușim să șe dezvoltăm motivația de realizare.
În ceea ce privește motivația de realizare, trebuie de avut în vedere că este o tendință ce
pare a avea premise native, de exemplu tendința de „influențare creeatoare a mediului”(Ch arlotte
Bűhler). Ea se manifestă în încercarea copilului de a -și realiza aptitudinile, de a performa într -o
acțiune apreciată la nivel social, dar mai ales din dorința de a obține succese în activitățile pe
care le realizează. Cu cât copilul conștientizeaz ă că acțiunile sale vor fi apreciate pe baza unui
standard, cu atât motivația sa de realizare se va manifesta mai intens printr -o dorință și un efort
major. Acest tip de motivație atrage cu sine un fapt mai puțin așteptat: cu cât dificultatea sarcinii
este mai mare, cu atât dorința de a performa este mai mare, adică o performanță este mai
atractivă când este foarte dificilă. Uneori dorința obținerii succesului este influențată de diferiți
factori fizici, psihici, care creează teamă. În consecință , teama d e eșec (care se manifestă vizibil
la copiii de vârstă școlară mică) contracarează motivația de realizare.
Problema vârstei la care se poate începe cultivarea motivației în învățare pentru o
disciploină sau alta română i -a preocupat mult pe specialiștii d in domeniul pedagogiei și
psihologiei . A demonstrat că primele noțiuni abstracte (de exemplu cea de silabă) se pot forma
la vârsta preșcolară care este caracterizată de necesitatea aplicării în domeniul predării limbii și

21
literaturii române (ca dealtfel, în domeniul predării tuturor disciplinelor) de unul dintre cele mai
importante principii pedagogice și anume, cel al continuității influențelor formative.
Obiectivele formativ -educative ale limbii române , ca disciplină școlară în ciclul primar ,
se realiz ează concomitent cu obiectivele legate de funcția instrumentală și informațională. La rândul
lor, acestea din urmă pot fi îndeplinite în condiții optime numai pe fondul unui învățământ formativ,
care solicită capacitățile intelectuale ale elevilor. La toat e acestea mai trebuie adăugat faptul că, în
condițiile ritmului fără precedent de acumulare a informațiilor, elevul nu mai poate fi un simplu
depozitar al cunoștințelor, el trebuie să devină un factor activ în stare să se folosească de
instrumentele muncii intelectuale în vederea propriei sale formări, pentru un viitor apropiat și pentru
desfășurarea unei activități creatoare, cu caracter social, într -o perspectivă mai îndepărtată. În acest
sens este necesară punerea în mișcare a unor valori formative super ioare de tipul creativității
gândirii, dezvoltându -le motivația pentru învățare, interesul și dragostea pentru cunoaștere,
cultivându -le spiritul de observație și investigație. Asemenea însușiri reprezintă premise ale adaptării
dinamice a tineretului la solicitările mereu noi ale societății moderne.
Complexitatea funcțiilor limbii române în ciclul primar a determinat conturarea unor
laturi distincte ale acestei discipline școlare, care țin atât de funcțiile arătate, cât și de etapele
realizării lor, potri vit particularităților de vârstă ale elevilor. Astfel, în clasa I, activităților de
comunicare în limba română li se acordă în planul de învățământ un mare număr semnificativ de ore.
Deși, în planul de învățământ, al claselor pregătitoare, I și a II -a nu s unt constituite într -o
componentă aparte a limbii române, cunoștințele elementare de limbă, îndeosebi de fonetică, de
ortografie și punctuație, chiar de gramatică (fără teoretizări și definiții), sunt însușite de elevii
acestor clase, ele reprezentând noți uni strict necesare pentru învățarea pronunției corecte, pentru
analiza și sinteza fonetică a propozițiilor, până la nivelul sunetelor, pentru scrierea corectă a unor
ortograme. Toate aceste cunoștințe de limbă pe care elevii acestor clase și le însușesc, în special la
lecțiile de citit – scris, la cele de citire și la cele de comunicare, pregătesc elevii pentru studiul
sistematic al limbii și literaturii române în clasele următoare.
În proiectarea și desfășurarea activităților de predare -învățare ale limbii și literaturii
române, în ciclul primar, se respect principiul alternării tipurilor de activități, asigurându -se
astfel un rchilibru între activitățile de concentrare pe sarcini instructive cu cele de relaxare.
Restabilind acest echilibru, jocul didactic inserat în cadrul lecțiilor fructifică energiile
intelectuale și fizice ale elevilor ,,generând o motivație stimulativă, constituin o prezență
indispensabilă în munca școlară.” /28

28 Romănescu Camelia, (2012), Jocul didactic în învățământul primar, Bacău: Editura Cadrelor Didactice, p. 20

22
Folosindu -se de jocul didactic, elevii sunt implicați efectiv și afectiv mai mult în căutarea
de soluții pentru a rezolva sarcinile de învățare cerute, în argumentarea deciziilor luate în
rezolvarea unor situații practice. Elevii învață mai mult, fiind stimulați de satisfacțiile pe care le
asigură jocul didactic, ce oferă cadru de manifestare care declanșează și întreține motivația
intrinsecă. Elementele de joc au menirea de a -I stimula și antrena mai mult pe școlarii mici în
învățarea active.
În învățarea prin jocul didactic elevii sunt impulsionați de componente ce țin de
parame trul cognitive -intelectual (procese cognitive și operații le pe care le implică) și parametrul
activator -motivațional (trebuințe, interese, nivel de aspirație, stări affective, atitudini -factori
non-cognitivi). Aceste componente acționează într -o strânsă interdependență. Asigurarea
interdependenței optime între cele două componente ale personalității elevilor, în funcție de
nivelul dezvoltării ontogenetice a acestora și de situația concretă în care au fost antrenați
reprezintă o cerință fundamental a pri ncipiului însușirii active și conștiente de către elevi a
noțoiunilor de limba și literature română și a comp etențelor de a opera cu acestea, jocul didactic
demonstrându -și rolul pe care -l are în cadrul lecțiilor pentru asigurarea îndeplinirii acestor
comp etențe.

II.2. Rolul și locul jocului didactic în cadrul lecțiilor de limba și literatura
română la clasele primare

Rezultatele așteptate ale învățării la orice disciplină de învățământ și prin urmare și la
limba și literature română, sunt specificate de competențele specific e prevăzute în program ce
urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un an de studiu la altul.
Pentru atingerea acestor competențe se pot organiza diferite tipuri de activități de învățare, astfel
încât să pornească de la experiența concretă a elevului și să se integreze unor strategii didactice
adecvate contextelor variate de învățare (exerciții, exerciții -joc, jocuri didactice, rebusuri,
procese literare etc). Jocul didactic oferă multiple situații de învă țare care au o eficiență
deosebită în achizițiile elevului.
Noile programe școlare de la învățământul primar au înlocuit conținuturile teoretice cu o
varietate de context problematice care au menirea de a dezvolta capacități și competențe la elevi
prin el aborarea și folosirea de strategii în rezolvarea diferitelor situații școlare. Accentul cade pe
activitatea de exporare -investigare, prin stimularea atitudinii de cooperare, iar învățătorul devine
un organizator de activități variate de învățare, pentru to ți copiii, indifferent de nivelul și ritmul

23
propriu de dezvoltare al fiecăruia, stimulân du-i să lucreze, evaluându -I după prograsul
individual.
Pentru ca fiecare elev să fie implicat direct în actul învățării, la nivelul posibilităților sale,
este utilizt frecvent jocul didactic, drept strategie didactică interactivă centrată pe elev.
“Timpul este un copil care se joacă, cu deschidere ludică maximă, generatoarea unei
considerabile literaturi filosofice în care, sub masca jucătorului divin, s -au perindat p e rând
Natura, Ideea, Voința, Noul Primordial, sau la limită, Nimeni, în care caz lumea a putut fi
înțeleasă și ca un joc fără de cel care se joacă.” /(29)
Practica a demonstrate că lecțiile bogate în material intuitive și presărate cu jocuri
didactice de vin interesante și -i ajută pe elevi în aprofundarea cunoștințelor, menținându -le mai
mult timp concentrate atenția.
Pentru a ști care este momentul optim pentru a să introduce jocurile în lecțiile de limba
română/ cum să le introducem/ ce jocuri sunt mai e ficiente într -un moment sau altul al lecției
este bines ă cunoaștem care sunt particularitățile gândirii școlarului mic astfel încât noțiunile de
limba și literatura română să fie accesibile pentru ei la acel moment.
Perioada școlară mică prezintă caracte ristici importante și progrese esențiale în
dezvoltarea psihică a copilului. Vârsta școlară se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior,
constituit pe experiență cognitivă a copilului și a achizițiilor anterioare pe care le valorifică și le
restruct urează, raportându -se la noile dominante psihofizice și noile solicitări ce sunt impuse de
mediul școlar. În perioada micii școlarități (clasele primare) se pun bazele achiziției primelor
cunoștințe de limba și literatura română, prin însușirea noțiunilor fundamentale ale acestei
discipline, însă trebuie să acordăm o atenție sporită modalității în care prezentăm aceste
cunoștințe pentru a putea fi accesibile copilului de vârstă școlară mică încă de la primele lecții,
iar jocul didactic are un rol important , întrucât îi motivează pe elevi în participarea active și
acumularea noilor cunoștințe, fiind important să le provocăm copiilor setea de cunoaștere.
Preluând afirmația lui Freinet , Pantelimon Golu afirmă că ,, problema principală a
educației rămâne nu atâ t conținutul învățământului (…), cât modul de a provoca setea de
cunoaștere a copilului, se ajunge la întrebarea: cât din ceea ce cunoaștem și aplicăm ca educatori,
contribuie la provocarea setei de cunoaștere a copilului? Ba din contră, se pare că în șc oală, de
foarte multe ori blocăm dorința de cunoaștere a elevului prin credința conform căreia studiul care
este cu atât mai salutar,cu atât este mai chinuitor, mai plin de efort și necorespunzător nevoilor
imediate. Activitatea este cu atât mai apreciată, cu cât educatorul este mai activ, cu cât propune,

29 Huizinga Joha n(1977) –“Homo ludens, Încercare de determinare a elementului ludic al culturii, Traducere din
limba olandeză de H.R.Radian ” EdituraUnivers, București , p. 5

24
predică, vorbește și se mișcă mai mult, în timp ce elevul trebuie să facă eforturi disperate ca să -l
urmărească, să -l asculte, să repete după el.”/(30)
Apelul la joc ca metodă de învățământ vine tocmai pent ru a contracara aceste mari
deficiențe ale unui învățământ sufocant prin cantitatea de informații de la toate nivelele, prin
seriozitatea sa exagerată. “Indiferent în care parte a programului se foloseste jocul, dacă este
conceput, dacă există unitate într e conținut și scop, sarcinile ce le au de rezolvat copiii sunt
accesibile, acesta devine un mijloc de a -l dirija pe copil în învățare.”/(31)
În condițiile ritmului fără precedent de acumulare a informațiilor, elevul nu mai poate fi
un simplu depozitar al cu noștințelor, el trebuie să devină un factor activ în stare să se folosească
de instrumentele muncii intelectuale în vederea propriei sale formări, pentru un viitor apropiat și
pentru desfășurarea unei activități creatoare, cu caracter social, într -o perspe ctivă mai
îndepărtată. În acest sens este necesară punerea în mișcare a unor valori formative superioare de
tipul creativității gândirii, al interesului și dragostei pentru cunoaștere, al spiritului de observație
și investigație. Asemenea însușiri reprezin tă premise ale adaptării dinamice a tineretului la
solicitările mereu noi ale societății moderne. Complexitatea funcțiilor limbii române în ciclul
primar a determinat conturarea unor laturi distincte ale acestei discipline școlare, care țin atât de
funcții le arătate, cât și de etapele realizării lor, potrivit particularităților de vârstă ale elevilor.
Astfel, în clasa I, activităților de comunicare în limba română li se acordă în planul de
învățământ un mare număr semnificativ de ore. Deși, în planul de înv ățământ, al claselor
pregătitoare, I și a II -a nu sunt constituite într -o componentă aparte a limbii române, cunoștințele
elementare de limbă, îndeosebi de fonetică, de ortografie și punctuație, chiar de gramatică (fără
teoretizări și definiții), sunt însu șite de elevii acestor clase, ele reprezentând noțiuni strict
necesare pentru învățarea pronunției corecte, pentru analiza și sinteza fonetică a propozițiilor,
până la nivelul sunetelor, pentru scrierea corectă a unor ortograme. Toate aceste cunoștințe de
limbă pe care elevii acestor clase și le însușesc, în special la lecțiile de citit – scris, la cele de citire
și la cele de comunicare, pregătesc elevii pentru studiul sist ematic al limbii și literaturii române
în clasele următoare și un rol important îl ar e jocul, pentru a facilita acumularea acestor
cunoștințe.
Jocul didactic constituie o punte de legătură între joc (ca activitate dominantă în care era
integrat copilul până la intrarea în școală) și activitatea specifică școlii, învățarea.

30 Golu P.(1975) -,, Învățare și dezvoltare “, Editura Științifică și Enciclopedică, București
31 Bădica Tatiana, Marinescu Eugenia, Duțu Olga (1976), Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii , Editura Didactică și
Pedagogică., București , p. 6

25
Privind locul și rolul jocului didactic în școală și în viața școlarului, J.Chateau aseamănă,
în mod plastic și sugestiv, munca școlarului cu opunte ce se află între joc și muncă: ,, (…)
școala nu este nici joc, nici muncă reală (…).Să nu încercăm s -o identificăm cu j ocul sau cu
munca. Școlarul trebuie să fie mai mult decât un copil și mai puțin decât un adult. Munca
școlarului trebuie să fie mai mult decât un joc și mai puțin decât muncă. Este o punte între joc și
muncă.”/(32)
Pentru ca lecțiile de limba și literature română să aibă o densitate maximă, astfel încât, în
orice moment, fiecare elev să fie implicat în actul învățării, este necesară o bună gestionare a
timpului didactic și o plasare judicioasă a jocului didactic (fie sub formă de muncă independent,
fie sub f ormă de muncă de grup). Numai dacă se cunosc particularitățile de vârstă și individuale
ale elevilor, se pot adapta și utiliza jocuri potrivite, în vederea atigerii competențelor vizate la
lecții.
Jocul didactic ,,ca metodă de bază pe acțiune stimulată ”/(33) este utilizat ân jocuri pentru
a se realiza o învățare eficientă. În conceperea actului didactic, prezența acțiunii ludice reprezintă
o cerință psiho -pedagogică deoarece :
,,- se asigură o activizare, la maximum, a structurilor cognitive și operatorii;
– orice achiziție, dacă este dobândită de elevi prin participare efectivă și afectivă însoțită de
cuvînt are o trăinicie mai mare;
– situațiile de învățare oferite de sarcina didactică favorizează oăerațiile mentale;
– constituie o modalitate de captare a atenției;
– din acțiunea copilului asupra obiectelor decurge dobândirea reprezentărilor conceptuale pentru
a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației ;
– accelerează latura formative în cultivarea potențialului individual;
– pretinde micilor ș colari o finalitate precisă, organizarea și stăpânirea conștientă, voluntară a
conduitei;
– constituie o modalitate de adaptate a elevilor din învățământul primar la specificul muncii
școlare.
Valoarea formative a jocului didactic este data de schimbarea produsă la nivelul relației
elev-învățător, elevul devenind centrul activității, cooperant la propria formare. Prin utilizarea
jocului didactic se realizează diferențierea și individualizarea în peregătirea elevilor, întrucât
fiecare elev progresează potr ivit ritmului propriu de lucru, capacităților cale individuale și

32 Jean Chateau (1970) – ,, Copilul și jocul”, E.D.P., București,p . 215
33 Cerghit, I., Radu, I. T., Popesu, E., Vl ăsceanu, L., (1992 ) – ,, Didactica ”, E.D.P., București,p. 87

26
trebuie să ținem cont că numai comportamentele de învățare care se încheie cu o stare de
satisfacție tind să se repete.
Prin urmare, jocul didactic și -a demonstrate pe deplin rolul formativ e în achiziția de
competențe în cadrul lecțiilor de limba și literature română (și nu numai) , imprimând lecțiilor un
character atractiv și activator -motivațional.

II.3. Tipuri de jocuri didactice utilizate în cadrul lecțiilor de limba și literatura
român ă la clasele primare

Jocurile didactice, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le pot avea, prin
faptul că pot fi folosite de o clasă întragă sau pe grupe de elevi și chiar individual, constituie
instrumente maleabile utilizate în cadrul le cțiilor de limba și literatura română.
Tipologia jocurilor didactice utilizate în cadrul lecțiilor de limba și literatura română
poate fi realizată prin raportare la diferite criterii:
a). După forma comunicării ce este valorificată în derularea jocului di dactic :
* jocuri didactice verbale orale ce valorifică cu precădere comunicarea verbală orală. De
exemplu : Jocul silabelor, De -a trenul , etc.
* jocuri didactice verbale scrise ce fac apel la forma scrisă a comunicării verbale. De exemplu:
Completează scris oarea…
Descrierea jocului: Alexandru a găsit într -o ladă, în podul bunicii, o scrisoare îngălbenită
de vreme, în care unele cuvinte nu se mai puteau citi, Curios să descifreze rândurile acelei
scrisori, Alexandru cere ajutor copiilor în reconstituirea p ărților care lipsesc. Fiecare elev
primește o scrisoare lacunară, în care trebuie să completeze formula de adresare, formula de
încheiere, semnătura, anumite secvențe din cuprinsul scrisorii (elemente adaptate
particularităților destinatarului, ce trebuie intuit pe baza fișei). După încheierea activității
individuale realizate în scris, elevii vor compara ceea ce au scris cu forma inițială a scrisorii
(între timp, s -a găsit și o ciornă a scrisorii respective).
Ciorchinele
Pornind de la un cuvânt alcătuit din mai multe silabe, de tipul ma -te-ma-ti-că, fiecare
silabă fiind scrisă în câte o boabă de strugure, elevii trebuie să dea exemple de cât mai multe
cuvinte formate din silabele respective, creând astfel un circhine mai mare (ex: te -ma-ti-că; ma –
ma; te -ma). Același joc poate fi realizat ppornind de la un cuvânt cu mai multe sunete, elevii
trebuind să descopere alte cuvinte formate din unele di acele sunete(ex: surpriza, priza, urî, uzi,

27
piua, azur, ziua, praz, rus, sur, rar, sar, sap, par, zar, urs, aur, ras, pas, pus, pis, azi, ari, ai, as, au,
ar, za, zi, sa, etc)
*jocuri didactice extraverbale , sunt acele modalități de valorificare a comunicării extraverbale
(gestică, mimică): Mim, Recunoaște personajul!, Recunoaște opera literară! Recunoașteți
acțiunea ! Etc
*jocuri didactice mixte (combinate) :
1). Jocuri didactice verbale orale și scrise:
Exemplu: Scrie cuvintele care nu se potrivesc!
Dintr -o serie de cuvinte spuse de cadrul didactic și, ulterior, de reprezentanții primei
echipe de elevi, componenții celei de -a doua grupe trebuie să noteze, pe fișe, elementele care nu
se potrivesc; ex: cuvinte intruse în câmpul lexical al florilor: ghiocel, toporaș, om, trandafir,
bicicletă, lăcrămioară, crizantemă etc.
2. Jocuri didactice verbale și extraverbale ce valorifică, corelativ, aspectele verbale și
extraverbale ale comunicării interumane: gesturi, expresii ale feței, etc.
Exemplu: Comunicarea fără fir : Reprezentantul primei echipe arată reprezentantului celei de -a
doua echipe o fișă pe care este scris un mes aj care sugerează, prin mimică/ gesturi, conținutul
mesajului, astfel încât colegii săi de echipă să poată scrie, la rândul lor, pe fișe, mesajul pe care
l-au intuit.
3. Jocuri didactice verbale și pa raverbale ce reprezintă reflectarea asocierii comuni cării
verbale cu elemente paraverbale: ton, timbru al vocii etc
Exemplu: Proba micului actor
Un copil povestește o întâmplare, iar membrii juriului, elevi, ridică, pe rând, palete pe
care sunt reprezentate chipuri de persoane (un copil de trei ani, un băt rân, o elevă de liceu etc)
având anumite stări de spirit: veselie, tristețe, enervare, mulțumire, nemulțumire, etc. Micul actor
trebuie să -și schimbe maniera de a povesti, valorificînd elemente paraverbale, exersate anterior,
în funcție de paleta ridicată de fiecare dintre membrii juriului.

b). După subdomeniul căruia i se asociază, din perspectiva conținuturilor disciplinei Limba și
literatura română:
* jocuri didactice lingvistice asociate preponderent subdomeniului limbă română :
1. jocuri fonetice/ fo nologice: Exemple : Unde se găsește sunetul? Să cunoaștem
sunetele! Cum a rostit? Jocul silabelor, Țurțuri de silabe/ sunete etc
2. jocuri lexicalce/ semantice: Exemple : Caută -i perechea! Cuvinte enigmatice,
Cuvântul cu mai multe înțelesuri, Cuvinte jucăuș e, Citește și potrivește! Alintă cuvintele! Etc

28
3. jocuri morfologice: Eu spun una, tu spui multe!, Eu spun multe, tu spui una!, Fă
din una, două!, Fă din două, una!, Ființă sau lucru?, Roata vremii, Vine/ a venit/ va vevi…,
Când au făcut/ faci/ vei face așa?, Azi, mâine, ieri, etc
4. jocuri sintactice:
Exemplu: Evantaiul Fermecat
Cadrul didactic începe confecționarea evantaiului, prin plierea unei porțiuni dintr -o coală
de hârtie și prin notarea pe prima fațetă a evantaiului a unei expresii de tipul prințul înălțimilor .
Primul elev citește în gând ce este scris, pliază încă o dată coala de hârtie și notează pe
următoarea porțiune un cuvânt echivalent cu expresia anterioară: soarele . În continuare, fiecare
elev trebuie să citească numai ce a scris anteri or colegul său, să plieze foaia și să noteze cuvântul
sau expresia corespunzătoare elementului notat. În final, evantaiul va conține o succesiune de
cuvinte și expresii, posibil înlănțuite, reflectând valorile expresive ale limbii române și
inventivitatea copiilor .
*jocuri didactice literare ce sunt asociate preponderent subdomeniului literatură română și
literatură pentru copii. Exemple: Recunoașteți personajul/opera literară, Personajul intrus,
Întâmplarea rătăcită etc
*jocuri didactice de comunicare ce sunt asociate preponderent subdomeniului comunicare scrisă
și/sau orală. Exemple: Joc de rol, Micii jurnaliști, Știrea zilei, Viitorul lui Goe, Răspunde la
întrebare!, Știu răspunsul!, Care era întrebarea ? Etc

c) după forma de organizare a activității
* jocuri didactice individuale ce sunt valorificate mai rar la ciclul primar, în general prin
folosirea unor fișe de lucru: Completează scrisoarea…, Cuvinte risipite , etc
*jocuri didactice colective/ frontale Exemple: Jocul silabelor, Eu spun una, tu spui m ulte,
Cuvântul cu mai multe înțelesuri, Termină cuvântul…
*jocuri didactice pe grupe Exemple: Comunicarea…fără fir, Scrie cuvintele care nu se
potrivesc! Etc
d). după etapa lecției în care este valorificată această metodă:
*jocuri didactice de descoper ire de noi cunoștințe Exemple: Caută -i perechea!, astăzi, ieri,
mâine, …
*jocuri didactice de captarea atenției Exemple: Cuvinte risipite, Sunetele rătăcite, etc
*jocuri didactice de (re)actualizare, fixare, (re)sistematizare a cunoștințelor asimilate an terior
Exemple: Elevul profesor, Harta, etc
*jocuri didactice evaluative Exemple: Recunoaște personajul!, Evantaiul… etc

29
e).După rolul îndeplinit de bcătre cadrul didactic
*jocuri didactice dirijate Cadrul didactic are rol preponderent în conducerea deme rsului
proiectat. E xemple: Jocul silabelor, Cuvântul cu mai multe înțelesuri, Comunicarea…fără fir,
Termină cuvântul!, Completează scrisoarea… etc
*jocuri didactice semidirijate Rolul de conducător al jocului este împărțit între cadrul didactic și
elev, cadrul didactic putând îndeplini, la un moment dat, doar funcția de observator. Exemple:
Interviul/ dezbaterea în direct, Elevul -profesor, Spune ceva despre…, Ce știi despre mine?, etc
În exemplele anterioare s -a avut în vedere doar prezentarea ideii de bază a jocurilor
didactice asociate diferitelor componente ale tipologiei realizate.
Exemplific modalitatea de realizare a unuia dintre jocurile prezentate anterior.
 Jocul didactic: Proba micului actor
Scopul jocului didactic (finalitatea asociată con ținutului) : formarea comportamentului de
emițător de mesaje orale și adaptarea la context, valorificând elementele comunicării verbale și
paraverbale (eventual, și extraverbale)
Materiale didactice: 6 palete pe care sunt reprezentate chipuri de persoane (un copil de trei ani,
un bătrân, o elevă de liceu, o doamnă învățătoare etc) și anumite stări de spirit: veselie, tristețe,
enervare, mulțumire, nemulțumire, entuziasm etc.
Reguli de joc: Un elev este m, 5 -6 elevi alcătuiesc juriul, iar restul elevilor au rol de observatori.
Fiecare membru al juriului trebuie să ridice (într -o ordine stabilită la început ) o singură paletă,
diferită de cele pe care le -au arătat anterior colegii din juriu. Intervalul de timp la care se ridică
paleta ce va schimba stilul p ovestirii este stabilit de către cadrul didactic (1 -2 minute) și indicat
printr -un semnal sonor.
Desfășurarea jocului:
Un copil povestește o întâmplare, iar membrii juriului (elevi) ridică, pe rând, câte o
paletă. Mi icul actor trebuie să -și schimbe manier a de a povesti, valorificînd elemente
paraverbale, exersate anterior, în funcție de paleta ridicată de fiecare dintre membrii juriului.
Elevii din juriu vor aprecia, la finalul poveștii, interpretarea micului actor. Ceilalți elevi vor face,
la sfârșitul jo cului, observații referitoare atât la modul în care micul actor a reușit să se adapteze
modificărilor impuse prin ridicarea diferitelor palete, cât și la viteza de reacție a membrilor
juriului la semnalul sonor transmis de către cadrul didactic și la corec titudinea îndeplinirii
sarcinilor stabilite (să nu ridice o paletă folosită anterior de un coleg)
O altă clasificare a tipurilor de jocuri didactice ce se pot utiliza cu succes în cadrul orelor
de limba și literatura română la clasele învățământului primar este următoarea:

30
*Exerciții care urmăresc aspecte de ordin fonetic
● Înlocuiește litera subliniată cu fiecare dintre literele din paranteză
(o,u): d ar, ura, lat, ban
(u,i): f ar, jar, par, plată
(â,î): ramă, lună, zbor
(e,i): baci, mai, formă
● Adaugă li tera care lipsește
ști…nța, fi…nța, alco…l, …epure, ca…et, statu…e, …eșire, câ…ne, jer…fă
● Adaugă o literă și obține alt cuvânt!
struguri – strunguri lamă – …………………………
cord – acord salt – …………………………..
sat – stat car – …………………………..
artă – hartă ramă – ………………………..
● Frământări de limbă
1). Străinul străbate strada, strecurându -se sub streșini, strănutând strașnic și strident.
2). N -am zis și nici n -oi zice ce zici c -am zis, când oi zice chiar oi zice ca să zici c -am zis ce -oi
zice.
3). Tot am zis și -am zis c -oi zice,
Dar, de zis, eu n -am mai zis.
Nici n -am zis, nici n -oi mai zice,
C-am să zic, c -am zis, c -oi zice.
4). Toți întreabă și se -ntreabă: de ce Nac, când întreabă, nu se -ntreabă, fără treabă, de ce -n
treabă ; sau vrea să se afle -n treabă?
5). S -a-ntâmplat o întâmplare întâmplătoare pe strada Întâmplării , când tâmplaru -a dat cu
tâmpla -n tâmpla tâmplăresei; tâmplăreasase -ntâmpla să fi -n tâmplărie.
6). În tâmplăria unui tâmplar s -a întâmplat o întâmplare. Alt tâ mplar, care din întâmplare auzise
de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s -a dus să vadă ce i s -a întâmplat tâmplarului în tâmplărie
și, din întâmplare, s -a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.
7). Alexandrina examinează exigent exercițiile fixate Xeniei la examen.
8). Executați cu exactitate exercițiile explicate.
9). Un caricaturist știa a caricaturiza caricatura altui caricaturist, dar nu putea caricaturiza
caricatura lui însuși.
10). Umbșă împreună pe câmpul împodobit cu flori îmbietoare.

31
*Exerciții și jocuri care urmăresc noțiuni de lexic
● Cu litera inițială dată formează cuvinte din 1, 2, 3, 4 silabe:
r- m- n- p-
rac
rață
rochiță
radiator
● Găseș te cuvintele formate din cinci litere, cunoscând doar ultima literă!
––––– a (material calcaros pentru scris)
––––– a (teren de sport folosit pentru alergări
––––– r (îl găsiți pe scenă)
––––- s (oprire pentru odihnă)
––––- n (fără părinți)
● Găsește cuvinte noi, citind cuvintele date în sens invers , literă cu literă !
a). cuc, dud, potop, cazac, Anina, Ana, apa, așa, coc, rar, tot, unu, cojoc, cipic
b). Rac, tuș, cal, noi, dor, lin, rom, caz, zor, soc, pic, dac, cap, toc, rod, cos, rama, parc, ropot
c). Apuc cupa.
Ai rămas acasă, Maria?
Era mama mare.
● Găsește cuvinte noi, înlăturând, pe rând, câte o literă:
plac – lac – ac
alună – ……………………..
spin – ………………………..
sare – ………………………..
atrase – ……………………..
● Găsește cuvinte noi, alăturâ nd, pe rând, câte o literă:
oală– coală – școală
are – …………………….. un – ……………………………………
ar – ……………………. ac – ………… …………………………
ai – …………………….. urs – ………………………………….
● Lanțul cuvintelor
Formează cuvinte care să denumească animale și care să înceapă cu ultima literă a cuvân tului
precedent. Exemplu: tigru – urangutan – nutrie – elefant – taur …………………….

32
● Cuvântul interzis
Răspunde la următoarele întrebări, fără a folosi cuvântul interzis.
Exemple:
cuvântul interzis = a treia cuvântul interzis = primăvara
În ce clasă ești? Când înfloresc ghioceii?
Sunt în clasa care urmează după a doua. Când vin păsările călătoare.
● Găsește cuvinte din familia cuvântului dat!
Exemple:
tânăr, a întineri, întinerire, tineret, tinerețe, tinerime
bogat ………………………………………………………………
luminos …………… …………………………………………….
prietenos …………………………………………………………
înfrunzit ………………………………………………………….
roditor …………………………………. …………………………
pădure …………………………………………………………….
● Spune mai pe scurt!
Exemple:
a luat -o la fugă = a fugit se ține ca râia de om (nedespărțit)
a luat -o la picior = a fug it îi e drag ca sarea -n ochi (nesuferit)
a luat -o la sănătoasa = a fugit îmi aduc aminte (amintesc)
și-a luat picioarele la spinare = ………………… …… a dat năvală (năvălit)
a dat bir cu fugiții = ……………………………………. a stat de veghe (a v egheat)
● Continuă propoziția! (Mai spune ceva!)
Un elev spune un cuvânt cu care să înceapă o pr opoziție. El indică alt elev care spune un
cuvânt nou pentru continuarea propoziției. Jocul continuă, creîndu -se propoziții dezvoltate.
Exemple:
a). Iepurele
Iepurele aleargă.
Iepurele aleargă iute.
Iepurele aleargă iute spre pădure.
Iepurele aleargă iute spre pădurea deasă.
b). Caietul.
Caietul dictando
Caietul de dictando

33
Pe caietul de dictando
Lucrare pe caietul de dictando
A dat lucrare pe caietul de dictando.
Șerban a dat lucrare pe caietul de dictando.
Elevul Șerban a dat lucrare pe caietul de dictando.
Cu un creion froșu s -a notat lucrarea scrisă ăe care elevul Șerban a dat -o pe caietul de dictando.
În catalog s -a trecut nota la lucrarea scrisă pe care elevul Șerban a dat -o pe caietul dictando, iar
învățătorul a corec tat-o cu creionul roșu.
● Poștașul (joc de creație)
Un elev, poștaș, împarte câte un jeton pe care apare un desen (frunză, măr, picătură de
ploaie, etc). Fiecare elev își va imagina și va scrie un scurt text pornind de la imaginea ilustrată
de jetonul primit.

*Jocuri cu povești
● Schimbă personajele poveștii (păsări cu animale domestice) din povestirea următoare
Într-o dimineață de vară, furnica a ieșit din mușuroi și a pornit să vadă lumea. A întâlnit
cârdul de gâște albe, linse sau zburlite ca de vânt. Le -a dat binețe rațelor care mișcau mereu din
ciotul cozii, îndreptându -se spre teuca plină de apă. Sub un tufiș, la umbră, a zărit cloștele
înfoiate gata să sară în capul oricui s -ar apropia. S -a împiedicat de piciorul curcanului, care, de
necaz, s-a înroșit, săltându -și mărgelele la gât. Ostenită, s -a retras la umbra unei tufe de ochiul
boului. De acolo, ferită de dogoarea razelor, admira ceasornicul curții, cocoșul roșcat, ce pășește
plin de importanță de parcă fără el timpul ar sta în loc.
● Traista cu povești
Se prezintă elevilor imagini din diferite basme. Ei trebuie să recunoască basmul, autorul
și să precizeze ce moment este ilustrat.
● Cine sunt eroii?
Elevilor li se prezintă replicile unor personaje și trebuie să arate jetonul care in dică
personajul respectiv.
Exemple:
– Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, nu mă lăsa!
– Cucuriguu…! boieri mari, dați punguța cu doi bani!
– Da ꞌ cum să nu? Că nu mi -oi feșteli eu mânușițele mămucuții și ale tătucuții.

34
● Amestecarea poveștilor
Se propune elev ilor o îmbinare de două povești, oferindu -le un punct de plecare.
Exemplu:
Într-o zi, Scufița Roșie se întâlnește cu Făt -Frumos…………………
● Poveștile pe dos
Se propune elevilor inventarea unor povești în care, de exemplu, Scufița Roșie să fie r ea, iar
lupul să fie personaj pozitiv. Povestea se dezvoltă în sens de parodie.

*Jocuri care urmăresc noțiuni gramaticale
● Ce face?
Vântul …………………… (bate, suflă, vâjâie)
Pisica ………………………………………………..
Focul ………………………………………………..
Bunica …………………. ………………………….
Câinele ………………………………………………
Albina ………………………………………. ………
● Care es te propoziția?
Elevii trebuie să alcătuiască propoziții în care fiecare cuvânt să răspundă la întrebarea
indicată.
cine? ce face? unde?
cine? care? ce? ce face?
cine? care? ce face? cum?
unde? ce fel? cine? ce face?
cine? ce face? în ce scop?
● Cum poate fi?
zăpada ………………………
pomul ………………………….
floarea ………………………..
bunica ………………………..
școlarul . ……………………..
ochii ………………………….
noaptea ………………………
vremea ……………………….

35
● Cine poate fi?
fumuriu ………………………
arămiu ……………………….
moale ………………….. ……
palid ………………………….
întinse ……………………….
verde …………………………
rapid …………………………
● Descoperă verbul!
baie – a îmbăia
vorbă – a vorbi
discuție ………………….
pachet ……… ……………
boboc …………………….
dans ……………………….
răspuns ……………………..
urcuș ………………………….
● Ieri, azi, mâine
a). Completează propozițiile cu forma potrivită:
Azi eu ascult concertul.
Ieri eu …………….. concertul.
Mâine eu ……………….. concertul.
Azi noi vizităm expoziția.
Ieri noi …………………expoziția.
Mâine noi ……………..expoziția.
b). Completează tabelul cu forma potrivită:
AZI IERI MÂINE
eu citesc am citit voi citi
ei, ele cu crescut
el, ea muncește
tu dai
noi vom sta
voi ați mers

36

● Unde, de unde?
Împrumutăm cărți de la ……………………
Cumpărăm cărți de la ……………………..
Schimbăm valu tă la ………………………
Depunem bani la …………………………
● Transformă după model!
a). masă – masa – mese – mesele
copac – copacul – copaci – copacii
nor – …………………………………………..
furnică … ……………………………………..
pădure ……………………………………….
tei …………………………………………….
pasăre ………………………………………
livadă ……………….. …………………….

b). fiu – fii – fiii
copil – ……………….
vizitiu ………………….
barcagiu ……………….
Acestea sunt doar câteva exemple de exerciții -joc ce se utilizează în cadrul lecțiilor de
limba și litera tura română și care-i ajută pe elevi să se exprime mai clar, într -o formă mai plăcută
și atrăgătoare, reprezintă o cale prin care elevii exersează noțiunile de limbă, stimulează gândirea
elevilor, imaginația, atenția.

37

Partea a II – a. Dem ersuri investigative:
CAP. III.
STUDIU DE CERCETARE – ROLUL FORMATIV AL UTILIZĂRII
JOCULUI DIDACTIC ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE A LIMBII ȘI
LITERATURII ROMÂNE LA ELEVII CLASEI A III -a

III.1. Obiectivele, ipo teza și variabilele cercetării

Succesul în î nvățarea limbii și literaturii române este dependent de modul de organizare
și armonizare a calităților și proceselor cognitive cu cele afective și motivaționale. Un cadru
propice asigurării motivației pentru învățrea limbii și literaturii române este asig urat de învățarea
activă, participativă, ce stimulează în egală măsură inițiativa și creativitatea elevilor din ciclul
primar. Acest cadru este oferit de jocul didactic, care are bogate resurse de dezvoltare a
creativității elevilor, oferidu -le libertate d e gândire și acțiune, încredere în forțele proprii.
Am abordat în cadrul studiului de cercet are tema Rolul formativ al utilizării jocului
didactic în activitatea de învățare a limbii și literaturii române deoarece una dintre cele mai
importante forme de ma nifestare a copilului este jocul, sursa cea mai bogat ă de energie pentru
dezvoltarea, formarea și educarea copilului de vârst ă școlar ă mică .
Parcurgând partea de documentare și informare asupra temei de cercetare, se poate
preciza faptul că jocul didactic contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea, aprofundarea
și sistematizarea cunoștințelor î nsușite, precum și prin posibilitatea de a fi reluat într -un cadru,
într-un context sau într -o formă nouă.
În cadrul cercetării am realizat un experimen t prin intermediul c ăruia am introdus jocul
didactic ca variabil ă dependent ă a cercet ării.
Ipoteza de lucru a prezentului studiu de cercet are a fost generat ă de necesitatea g ăsirii
unor r ăspunsuri la o serie de întreb ări frecvente care îl fr ământ ă adesea p e învățători:
Cum putem face accesibile cuno ștințele la vârsta școlarit ății mici pentru toți elevii clasei ?
Care sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cuno ștințe pentru elevii de vârstă
școlară mică ?
Cum se pot armoniza cele dou ă cerințe aparent contradictorii: nevoia copilului de a
se juca și obiectivele instructiv -educative pe care și le propune învățătorul în cadrul lecției de
limba și literature română ?

38
Aceste fr ământ ări au generat ipotezele de lucru ale cercet ării (ipoteza gene rală și
ipotezele specifice), pe care le voi descrie în continuare.
Ipoteza generală: Implementarea unui program de activități în care se utilizează jocul didactic
deter mină lărgirea, precizarea, fixarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor însuși te în
cadrul orelor de limba și literature română.
Ipoteze specifice :
Pornind de la considerentul c ă jocul didactic este o form ă de înv ățământ cu un con ținut
variat și func ționalitate multipl ă alături de celelalte mijloace de realizare a activit ăților
desfășurate în cadrul orelor de limba și literature română , am considerat c ă aplicându -l în
procesul instructiv -educativ voi contribui lărgirea, precizarea, fixarea, aprofundarea și
sistematizarea cunoștințelor î nsușite în cadrul orelor de limba și literature română , precum și a
capacit ăților intelectuale ale școlarilor mici.
Dacă jocul didactic este considerat activitatea de baz ă în stimularea gândirii școlarilor
mici, fiind bine ales, organizat, îndrumat, desf ășurat în mod sistematic în func ție de natura sau
conținutul obiectivele lecției de limba și literatura română , integrat și utilizat preponder ent în
toate tipurile de lecții ca form ă de activitate și ca metod ă de predare -învățare-evaluare, atunci
însușirea cunoștințelor î nsușite în cadrul orelor de limba și literatura română se formeaz ă și se
dezvolt ă într-un ritm rapid, cu o motiva ție sporit ă, îmbun ătățind semnificat iv performan țele
elevil or din învățământul primar.
Deoarece cercetarea pe care o voi prezenta în continuare este de tip constatativ -cantitat iv, am
stabilit urm ătorul scop al cercet ării: identificarea și precizarea locului și rolului jocului didactic
în însu șirea cuno ștințelor de limba și literatura română, ca metod ă de predare -învățare-evaluare;
În vedrea stimulării interesului pentru învățar e al elevilor, din ipotezele de la care am
pornit acest studio de cercetare și din scopul cercet ării deriv ă următoarele obiective ale
cercet ării:
O1. Evidențierea importan ței activităților de joc didactic în stimularea interesului pentru învățare
a elevilo r din clasele primare la disciplina limba și literatura română ;
O2. Relevanța utilizarii jocurilor didactice adecvate în vederea stimulării interesului pentru
învățare la disciplina limba și literatura română la elevii de vârstă școlară mică;
O3. Identif icarea modalit ăților de valorizare a jocului didactic în cadrul activit ăților de învățare
la limba și literatura română la elevii din învățământul primar, ca solu ție de optimizare a
activit ății didactice;
O4. înregistrarea progreselor elevilor la finele de mersului ameliorativ -formativ .

39
a).Variabila independentă
– natura jocurilor didactice folosite în predarea -învățarea cunoștințelor de limba și literatura
română la clasa a III -a
b). Variabilă dependentă
– nivelul de dezvoltare al cunoștințelor de limba și literatura română la clasa a III -a
– nivelul randamentului școlar al elevilor la limba și literatura română.

III.2. Metode de cercetare utilizate
În conformitate cu obiectivele investigației au fost utilizate mai multe metode psiho –
pedagogice:
 Metode de cunoa ștere a individualității elev ilor:
– observația – utilizată pe parcursul experimentului, pentru a monito riza măsura în care jocurile
didactice utilizate în cadrul lecțiilor de limba și literatura română contribuie la consolidarea și
dezvo ltarea conoștințelor de limba și literatura română ;
– analiza produselor activității elevilor;
 Metode de cunoaș tere a individualității elevi lor în care se solicită colaborarea persoanei:
– convorbirea – utilizată pe tot parcursul experime ntului;
– testele aplicate folosite în prelucrarea informației;
 Metode folosite în prelucrarea informației :
– metoda statistică;
 Metode și tehnici de organizare a informației :
– tabele, grafice.
III.3. Eșantionul experimental
Exper imentul de cercetare s-a desfășu rat la Școlile: Școala Gimnazială Grămești, comuna
Grăm ești, județul Suceava și Școala Primară Stânca, comuna Zvorâștea, județul Suceava , la
clasele a III-a, pe parcursul semestrului I, al anului școlar 2017 -2018, la discip lina Limba și
literatura română . Realizat pe durata semestrului I , experimentul cuprinde:
– evaluări (predictivă, formativă, sumativă)
– un program intensiv aplicare a jocului didactic în activitățile de învățare cu elevii
clasei a III -a ce constituie eșantion ul experimental (elevii clasei a III -a ai Școlii Gimnaziale
Grămești).

40
a). eșantionul de subiecți:
Lotul de subiecți este format din 16 elevi înscriși în clasa a II I-a la Școala Gimnazială
Grămești, comuna Grăm ești, județul Suceava au constituit eșanti onul (lotul) experimental și 5
elevi î nscriși în III-a , la Școala Primară Stânca, comuna Zvorâștea, județul Suceava (din cei 12
elevi ai clasei simultane I și a III -a, restul elevilor fiind de clasa I și nu au făcut parte din lotul de
control). La încep utul semestrului s -a rea lizat o comparație între rezultatele obținute la disciplina
Limba și literatura română , stabilindu -se că între cele două loturi de subiecți nu sunt diferențe
remarcabile în ceea ce privește nivelul cunoștințelor, după cum se va vede a în subcapitolul
3.4.a) .
Majoritatea elevilor s -au născut și au crescut în c ondiții specifice mediului rural . Unii
elevi provin din familii biparentale, alții din familii destrămate sau în care unul din părinți este
plecat în str ăinătate, nu foarte numero ase. Condițiile de muncă și de viață pentru elevii din prima
categorie sunt acceptabile, normale, iar pentru cei din a doua categorie sunt limitate. Sprijinul
acordat în învățare în familie este redus, în cea mai mare parte din cazuri, așa încât nu există
mari influențe din exterior în ceea ce privește evoluția școlară.
Cercetarea se aplică pe elevii clasei a II I-a a de la Școala Gimnazială Grămești, comuna
Grăm ești, județul Suceava , lotul experimental (predare a cunoștințelor de limba și literatura
română realizându -se îmbinând metode tradițion ale cu jocul didactic), folosind pentru analiză și
compararea datelor obținute de clasa de control (predare obișnuită, tradițională , întrucât
pregătirea jocurilor didactice necesită timp, iar la clasele simultane timpu l de lucru este limitat ).
Elevii celor două clase au vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani, situația efectivului claselor
fiind redată în tabelul următor:

Nr.
Crt. Indicatori Lot experimental Lot de control
1. Nr. total de elevi 16 5
2. Nr. fete 7 2
3. Nr. băieți 9 3
Tabel 1. Situația efectivului de elevi

41
b). Eșantionul de conținut
Întrucât experimentul vizează disciplina Limba și literatura română, predarea -învățarea –
evaluarea cunoștințelor de limba și literatura română la clasa a II I-a, pe pa rcursul primului
semestru al anului școlar 2017 -2018, unitățile de conținut parcurse au fost :
,,- Comunicarea orală. Componentele unei comunicări dialogate – inițierea unui schimb
verbal;
– Așezarea textului în pagina caietului;
– Scrierea corectă a cuvint elor (i -a/ ia, i -au/ iau, l -a/ la, ne -a/ nea, ne -am/ neam);
– Povrstirea orală (după imagini, șir de întrebări, planul simplu de idei);
– Sunetul, litera, vocale, consoane, cuvântul, despărțirea cuvintelor în silabe;
– Propoziția, semnele de punctuație;
– Substant ivul, felul, numărul, genul subsrantivelor;
– Cuvinte cu înțeles asemănător/ opus;
– Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, cuvinte cu sens neobișnuit;
– Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
– Texte funcționale;
– Povestirea în scris (după plan de idei, după un șir de întrebări) ;
– Textul c reativ (compunerea) ”/(34).

III.4. Desfășurarea experimentului
a). Etapa pre -experimentală
În această etapă am urmărit testarea nivelului inițial al cunoaștințelor de limba și
literatura română al elevilor din cele două loturi (experimental și de control) și nivelul
performanței individuale inițiale , cunoscând situația la învățătură, nivelul socio -cultural al
familiei din care provine fiecare elev.
La clasa la care se des fășoară experimentul psihopedagogic (lotul experimental) , la
începutul anului școlar 2017 -2018, 82% (13 din cei 16) dintre elevi au capacitatea de a formula
întrebări pentru răspunsurile date, de a despărți corect cuvinte în silabe; de a preciza sinonimele
cuvintelor selectate din textul suport; de a alcătui enunțuri cu ortogramele date; de a transcrie
cuvinte selectate din text ul suport, după criterii date ; de a redacta un text după criterii date,
regulile de scriere corectă și așezarea ȋn pagină a unui te xt.; 18% (3 ) dintre elevi au dificultăți în
învățare, citesc mai greu un text la prima vedere , efectuează exe rciții de despărțire în silabe a

34 Conform manual clasa a III -a, Editura Intuitex

42
cuvintelor , scriu cu greș eli, dar formulează enunțuri cu ortogramele date , conform situațiilor ,
desprind informaț ii conținute în textul suport .
La clasa martor, din cei 5 de elevi, 1 elev nu are suficient asimilate cunoștinț ele
disciplinei , iar la restul elevilor din lotul de control, nivelului cunoștințelor acumulate se află, în
proporții diferite.
Se aplică același test de evaluare predictivă , atât lotului de control cât și la lotul
experimental, pentru evaluarea cunoștințelor elevilor referitoare la măsura în care stăpâne sc
cunoștințele de limba și literatura română la începutul studierii acestora în clasa a II I-a.
Rezultatele obținute la etapa de pre -test pentru grupul de control au fost centalizate în
tabelul următor:

Tabel 2. Rezultate pre -test la grupul de control

Aceste rezultate au fost redate grafic, prin figura următoare:
010203040
ProcentInsuficientSuficientBineFoarte BineInsuficient
Suficient
Bine
Foarte Bine

Figura 1 . Rezult ate pre -test la grupul de control
Grupul experimental:

Tabel 3. Rezul tate pre -test la grupul experimental Calificative Frecvența Procente
Insuficient 1 20%
Suficient 1 20 %
Bine 2 40%
Foarte Bine 1 20%
Calificative Frecvența Procente
Insuficient 3 18,75 %
Suficient 3 18,75 %
Bine 7 43,75 %
Foarte Bine 3 18,75 %

43
Aceste rezultate au fost redate grafic, prin figura următoare:
00.20.40.60.81
ProcentInsuficientBineInsuficient
Suficient
Bine
Foarte Bine

Figura 2 . Rezult ate pre -test la grup experimental

Comparând rezultatele obținute, a m constatat că ambele clase au în compon ența lor elevi
care sunt dezvoltați normal din punct de vedere intelectual și, luând în considerare gradul de
realizare a obiectivelor propuse în evaluarea predictivă, am constatat că d iferențele sunt
nesemnificative .
Rezultatele comparative la pre -test o bținute de cele două loturi (control și experimental)
sunt redate în tabelul următor:
Tabel 4 . Rezultate comparative pre -test ( grupul de control și grupul experiment al)

Calificative Frecvența Procente
lot de control
(5 subiecți) Lot
experimental
(16 subiecți) lot de control
(5 subiecți) Lot experimental
(16 subiecți)
Insuficie nt 1 3 20% 18,75 %
Suficient 1 3 20% 18,75 %
Bine 2 7 40% 43,75 %
Foarte Bine 1 3 20% 18,75 %

44
Aceste rezultate comparative au fost redate grafic, prin figura următoare:
020406080100120
lot de control lot
experimentalFoarte Bine
Bine
Suficient
Insuficient

Figura 3 . Rezult ate comparative pre -test (grup de control/grup experimental)

Acest t est predictiv (pre -test) aplicat în etapa pre-experimentală (inițială) a avut rolul de
constata nivelul inițial al cunoștințelor pe care elevii le posedă la începutul clasei a III -a
(volumul, precum și calitatea cunoștințelor) , în vederea aplicării, în etapa următoare a studiului
de cercetare, d emersului formativ .
În Anexa 1 este redat conținutul testului de evaluare predictivă, aplicarea aestui test
ajutându -mă să cunosc și să pot observa cum influențează jocul didactic obținerea
performanțelor școlare și să surprindă destul de obiectiv evoluț ia și stadiul atins de fiecare elev în
parte la disciplina limba și literatura română. În aprecierea rezulta telor elevilor am utilizat
sistemul descriptorilor de performantă, după cum se poate constata în testul ilustrat din Anexa 1 .

b). Etapa experimenta lă:
Pe tot parcursul aplicării experimentului , desfășurat pe parcursul semestrului I al anului
școlar 2017 -2018, am urmărit modul în care elevii prezintă judecățile, atitudinea pe care o au în
timpul activităților de învățare, dacă finalizează sarcinile de lucru, dacă elaborează soluții
originale pentru re zolvarea sarcinilor de învățare.
După aplicarea evaluării predictive, din etapa inițială, elevii ambelor loturi au parcurs
conținuturile prevăzute în programa școlară la limba și literatura română, pent ru clasa a III -a,
pentru semestrul I. Pentru însușirea cunoștințelor noi, precum și în vederea dezvoltării capacității
de exprimare orală și scrisă în vederea apicării noțiunilor asimilate, au fost plsnificate lecțiile:

45

– Comunicarea orală. Componentel e unei comunicări dialogate – inițierea unui schimb verbal;
– Așezarea textului în pagina caietului;
– Scrierea corectă a cuvintelor (i -a/ ia, i -au/ iau, l -a/ la, ne -a/ nea, ne -am/ neam);
– Povrstirea orală (după imagini, șir de întrebări, planul simplu de idei);
– Sunetul, litera, vocale, consoane, cuvântul, despărțirea cuvintelor în silabe;
– Propoziția, semnele de punctuație;
– Substanti vul, felul, numărul, genul subst antivelor;
– Cuvinte cu înțeles asemănător/ opus;
– Cuvinte cu aceeași formă și sens di ferit, cuvinte cu sens neobișnuit;
– Adjectivul:
– Acordul adjectivului cu substantivul;
– Texte funcționale;
– Povestirea în scris (după plan de idei, după un șir de întrebări);
– Textul creativ (compunerea) .
Pe parc ursul studierii acestor conținuturi cu clasa experimentală am apelat la unele
metode didactice interactive și la jocuri didactice, fiind o clasă liniară. La colectivul clasei din
grupul de control (clasa simultană) s -a lucrat în mod obișnuit, preponderent frontal și individual,
datorită timpul ui limitat (împărțit între cele două clase, fiind învățământ simultan) .
În etapa experimentală, la clasa experimentală am utilizat jocul didactic, în orice moment
al lecției în scopul înțelegerii și acumulării noilor cunoștinte, la fixarea unor tehnici de lucru,
pentru deconectarea și refacerea forțelor intelectuale sau pentru formarea priceperilor și
deprinderilor de muncă independentă.
În cadrul etapei experimentale am încercat să arăt că jocul didactic contribuie la creșterea
eficienței lecțiilor de lim ba română , practicarea acestuia în cadrul lecțiil or contribuind la
creșterea volumul ui și calității cunoștintelor acumulate de elevi ; la formarea și dezvoltarea
deprinderii de a judeca exercițiile, de soluționare rapidă și corectă a acestora, contribuind l a
dezvoltarea perspicacității și creativității elevilor .
Am încercat să-i fac pe elevi să îndeplinească sarcinile de învățare din proprie inițiativă,
să-i determin să-și asume răspunderi și inițiative , să-i motivez să ducă la bun sfârșit sarcina de
învăța re.
În selectarea și aplicarea jocurilor didactice , din etapa experimentală, în cadrul lecțiilor
de limba și literatura română la elevii clasei a III-a ce au constituit lotul experimental, am
urmărut ca jocurile aplicate să îndeplinească următoarele con diții:

46
– jocurile didactice trebuie să corespundă nivelului de dezvoltare psihică al elevilor de
clasa a III -a;
– jocurile didactice trebuie să trezească interesul micilor elevi ( prin conținut / problematica
vizată sau prin elemente ludice );
– jocurile didactic e trebuie să acopere conținutul programei școlare de limba și literatura
română pentru clasa a III -a;
– jocurile didactice trebuie să fie cât mai variate pentru a a preveni oboseala, plictiseala
elevilor și pentru a le menține mereu treaz interesul astflel î ncât să contribuie la lărgirea
câmpul ui formativ -educativ al școlarilor .
“Indiferent în care parte a programului se foloseste jocul, dacă este conceput, dacă
există unitate între conținut și scop, sarcinile ce le au de rezolvat copiii sunt accesibile, ace sta
devine un mijloc de a -l dirija pe copil în învățare.”/(35)
Câteva exemple de jocuri didactice pe care le -am aplicat în cadrul lecțiilor pe perioada
etapei experimentale sunt prezentate în ANEXA 3 .Redau doar câteva denumiri ale unor jocuri
aplicate în a ceastă etapă, ele fiid descrise în anexa 3 sau în suncapitolul II.6
Așadar , în perioada experimentală , am aplicat jocurile: „Călătorie prin text” , „Povestirea
în lanț”, „Jocul personajelor”, „Eu zic una, tu zici multe”, „A cui este …?”, „Completează ce
lipsește”, „Găsește cuvinte potrivite”, „Săgețile pluralului” , „Labirintul ortografic”, ,,Micul
actor”, ”Cu cratimă sau fără cratimă”?, ,,Cratima buclucașă”, “Eu încep, voi terminați”,
exercițiu -joc: “Puneți în locul parantezelor semnele de punctuație car e lipsesc!”, ,, Cele mai
potrivite expresii ”,, etc
c). Etapa post-experimentală
În această etapă se conturează răspunsurile la ipoteza formulată inițial, pe fondul
cunoștințelor pedago gice ce au constituit informația optimă pentru construirea demersului
cercetării.
Rezultatele cercetării vin să certifice faptul că, dacă se utilizează jocul didactic , elevul va
aborda creativ cunoștințele din cadrul disciplinei Limba și literatura română , mai uș or, cu
plăcere, iar cunoștințele elevilor vor fi actualizate, c onsolidate și dezvoltate prin noi acumulări ,
rezultatele școlare se vor îmbunătăți.
La sfârșitul semestrului I , elevii din ambele grupe, cea experimentală și cea de control, au
susținut un test de evaluare sumativă, prezentat în Anexa 2 , care a avut un gra d de dificultate

35 Bădica Tatiana, Marinescu Eugenia, Duțu Olga (1976), Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii, Editura Didactică și
Pedagogică., București , p. 6

47
asemănător celui din etapa de pre -test, cu aceleași tipuri de itemi .
OBIECTIVELE OPERAȚIONALE ale testului sumativ, dine tapa de post -test (prezentat
în Anexa 2) au fost următoarele :
O1: să precizeze răspunsul corect, pe baza textului suport dat ; ( Itemi 1)
O2: să aleagă varianta corectă de răspuns, pe baza textului suport dat ; ( Item 2 )
O3 : să realizeze corespondențele, conform cerințelor date ; ( Itemi 3, 4)
O4 : să utilizeze scrierea corectă a ortogramei date ; ( Itemi 5, 6 )
O5 : să unească cuvintele cu sens asemănător/ opus ; (Item 7 a, b)
O6 : să compare S teaua -de-Sticlă cu Pământul , conform informațiilor din text ; (Itemi 8)
O7 : să redea un alt final textului, conform cetințelor precizate ; (Item 9)
Această probă de evaluare sumativă m -a ajutat să compar rezultatele obținute de cele
două loturi (de control și experimental) , în cele două etape (inițială și finală), în scopul
confirmării sau infirmării ipotezei enunțate la începutul experimentului.
Aceste obiective au fost realizate în măsură mai mare la clasa experimentală, unde, pe
parcursul întregii etape experimentale propriu -zise s -au folosit jocuri didactice (ca cele
exemplificate), precum și exerciții variate (asemănătoar e celor descrise anterior) după cum
reiese din tabelele centralizatoare.
Rezu ltatele obținute la etapa de post -test pentru grupul de control la fiecare dintre
obiectivele testului, au fost centalizate în tabelele următo are:

Tabel 5. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O1

Tabel 6. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O2
O1: să precizeze răspunsul cor ect, pe baza textului suport dat ;
( Itemi 1)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 1 20 %
Bine 1 20%
Foarte Bine 3 60%
O2: să aleagă varianta corectă de răspuns, pe baza textului
suport dat ; ( Item 2 )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 1 20 %
Bine 2 40%
Foarte Bine 2 40%

48

Tabel 7. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O3

Tabel 8. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O4

Tabel 9. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O5

Tabel 10. Rezultate post -test la grupul de control , pentru O6

Tabel 11. Rezultate post -test la grupul de con trol, pentru O7 O3 : să realizeze corespondențele, conform cerințelor date ;
( Itemi 3, 4 )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0%
Suficient 1 20 %
Bine 2 40 %
Foarte Bine 2 40 %
O4 : să utilizeze scrierea corectă a ortogramei date ;
( Itemi 5, 6 )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 1 2 0%
Bine 2 40 %
Foatre Bine 2 40 %
O5 : să unească cuvintele cu sens asemănător/ opus ;
(Item 7 a, b )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 1 2 0%
Bine 2 40 %
Foarte Bine 2 40%
O6 : să compare S teaua -de-Sticlă cu Pământul , conform
informațiilor din text ; (Itemi 8)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0%
Suficient 1 20 %
Bine 3 60%
Foarte Bine 1 20 %
O7 : să redea un alt final textului, conform cetințelor
precizate ; (Item 9)
Calificative o bținute Frecvența Procente
Insuficient 1 20 %
Suficient 1 20 %
Bine 2 40 %
Foarte Bine 1 20 %

49

Același test sumativ a fost aplicat și subiecților din lotul experimental, iar r ezultatele
obținute la etapa de post -test pentru grupul experimental la fiecare dintre obiectivele testului, au
fost centalizate în tabelele ur mătoare

Tabel 12. Rezultate post -test la grupul experimental , pentru O1

Tabel 13. Rezultate post -test la grupul experimental , pentru O2

Tabel 14. Rezu ltate post -test la grupul experimental , pentru O3

Tabel 15. Rezultate post -test la gr upul experimental , pentru O4

O1: să precizeze răspunsul corect, pe baza textului suport dat ;
( Itemi 1)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 3 18,75 %
Bine 3 18,75 %
Foarte Bine 10 62,50%
O2: să aleagă varianta corectă de răspuns, pe baza textului
suport dat ; ( Item 2 )
Calificative o bținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 2 12,50 %
Bine 5 31,25 %
Foarte Bine 9 56,25 %
O3 : să realizeze corespondențele, conform cerințelor date ;
( Itemi 3, 4 )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0%
Suficient 2 12,50 %
Bine 2 2 5 %
Foarte Bine 10 62,50 %
O4 : să utilizeze scrierea corectă a ortogramei date ;
( Itemi 5, 6 )
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 2 12,50 %
Bine 5 31,25 %
Foatre Bine 9 56,25 %

50

Tabel 16. Rezultate post -test la grupul experimental , pentru O5

Tabel 17. Rezultate post -test la grupul experimental , pentru O6

Tabel 18. Rezultate post -test la grupul experimenta l, pentru O7

Centralizând punctajele obținute pe fiecare item/ obiectiv s -a calculat media grupurilor de
control/ experimental , exprimată numeric și în procernte.
Rezultatele centralizate la evaluarea sumativă din etapa post -test pentru grupul de control
sunt redate în tabelul următor:

Tabel 19: Rezultate test final (post -test) la grupul de control

O5 : să unească cuvintele cu sens asemănător/ opus ;
(Item 7 a, b)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 1 6, 25 %
Bine 3 18,75 %
Foarte Bine 12 75%
O6 : să compare S teaua -de-Sticlă cu Pământul , conform
informațiilor din text ; (Itemi 8)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insufi cient 0 0%
Suficient 2 12,50 %
Bine 4 25 %
Foarte Bine 10 62,50 %
O7 : să redea un alt final textului, conform cetințelor
precizate ; (Item 9)
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 1 6,25 %
Suficient 2 12,50 %
Bine 4 25 %
Foarte Bine 9 56,25 %
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Sufici ent 1 20 %
Bine 2 40 %
Foarte Bine 2 40 %

51
Rezultatele centralizate la evaluarea sumativă din etapa post -test pe ntru grupul experimental sunt
redate în tabelul următor:

Tabel 20 . Rezultate test final (post -test) la grupul experimental

Comparând rezultatele obținute de cele două grupuri (lotul de control și lotul
experimental) di n tabelele centralizatoare nr. 19 și 20 , se observă că performanțele elevilor din
clasa experimentală, unde s -au utilizat frecvent jocuri didactice , sunt superioare celor ale
elevilor din clasa de control, care inițial aveau un nivel de pregătire asemănă tor.
Dacă la evaluarea predicti vă (etapa inițială) calificativul Foarte Bine era în procent de
18,75 % la clasa experimentală, la evaluarea sumativă (etapa finală ) acestea au progr esat până la
un procent de 62,50 %, în timp ce la clasa de control este to t un progre s, dar mult mai mic: de la
20 % la 40 %, ceea ce arată că există o îmbunătățire a rezultatelor școlare ce vizează capacitatea
de receptare a mesajului scris, cea de exprimare scrisă și de acu mulare a cunoștințelor vizate
(conținuturile de limba și literatura română prevăzute de programa școlară a clasei a III -a, pentru
semestrul I ). Aceste rezultate se pot observa și în diagramele de mai jos:

Rezultate test final-lot de control
INSUFICIENT
SUFICIENT
BINE
FOARTE BINE

Figura 4: Rezultatele la post -test obținute de grupul de control
Calificative obținute Frecvența Procente
Insuficient 0 0 %
Suficient 2 12,50 %
Bine 4 25 %
Foarte Bine 10 62,50 %

52

0510152025
ProcentInsuficientSuficientBineFoarte BineInsuficient
Suficient
Bine
Foarte Bine
Figura 5 : Rezultatele la post -test obținute de grupul experimental

3.5. Concluziile experimentului de cercetare

Rezultatele bune și foarte bune obținute de elevii ce s -au constutuit ca lot experimental la
testul final se datoreză, în mare parte, condițiilor favorabile asigurate pentru activizarea
cunoști nțelor de limba și literatura română pe care elevii le -au asimilat în clasele anterioare ș i
achiziționarea noilor cunoștințe, pe parcursul semestrului I, e levii fiind implicați în mai multe
situații de învățare noi, în care au avut posibilitatea să îmbine metodele de lucru cunoscute cu
jocul didactic (variabila independentă). S -a asigurat permanent, pe întreaga perioadă de
desfășurare a experimentului de cercetare, un climat optim pentru învățare, oferindu -le copiilor
feed-back pozitiv, în cadrul activităților de învățare. Elevii au învățat și exersat modalități
concrete, tehnici de lucru diferite prin care pot să -și însușească noile cunoștințe. S-a ținut cont de
variabilele depend ente: particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, cunoștințele și
experiențele lor anterioare.
Concluzionând, consider că elevii au progresat în acumularea de noi cunoștințe de limba
și literatura română prin integrarea lor în situațiile de în vățare experimentale, confirmând ipoteza
cercetării : dacă pe lângă met odele tradiționale se introduce jocul didactic în predarea -învățare a
cunoștințelor de limba și literature română la clasa a III -a, atunci va crește performanța școlară
a elevilor , va fi stimulată actualizarea, consolidarea și dezvoltarea competențelor elevilor de a
opera cu noțiunile învățate .

53
CONCLUZ II

Diversitatea jocurilor didactice desfășurate în cad rul lecțiilor de limba și literature
română la ciclul primar , contribuie la stimular ea interesului pentru învățare și în același timp
stimulează a bilitățile micilor școlarilor de a opera cu diversele cunoștințe accumulate, reușita
jocurilor didactice depinzând în mare parte și de folosirea unui bogat material didactic, în
cantitate sufici entă pentru fiecare elev, formându -le astfel deprinderi de muncă intelectuală,
satisfacerea curiozitatii de cunoaștere.
Prin natura lor, activitățile de joc didactic dezvoltă elevilor spiritul de observație și de
investigație, cultivând imaginația, gândir ea creatoare, orientează activitatea psihică, disciplinează
conduita și contribuie, în sfârșit, la formarea rapidă și mai eficientă a mecanismelor psihice , care
favorizează dezvoltarea capacităților pentru învățare a elevilor la toate disciplinele de
învăț ământ, inclusive la limba română. Pentru aceasta, condiția de bază este aceea ca elementul
de joc să rămână o dominantă a în tregii activități de învățare , chiar dacă sarcinile procesului
instructiv devin din ce în ce mai complexe.
Prin întreaga activitate desfășurată în cad rul lecțiilor de limba și literatura română se
încearcă îndrumarea elevilor din învățământul primar în procesul de învățare a disciplinei ,
căutând căi optime de dezvoltare a cunoștințelor pentru ca să poată face f ață cerințelor impuse de
școală și de programa școlară.
S-au evidențiat valențele jocului didactic în formarea deprinderilor de muncă
independentă a elevilor, în stimularea rapidității și corectitudinii în efectuarea sarcinilor de lucru,
în activitatea de motivare a răspunsului ș i de compunere în funcție de cerințele exercițiului.
Prin joc, elevii valorifică cunoștințele și deprinderile însușite, își manifestă spontan calitățile
comportamentale, stimulând atitudinea pozitivă față de muncă, relații colegiale în colectiv.
Prin carac terul său explorativ, inedit, de angajare, jocul didactic contribuie la dobândirea unei
experiențe pregătitoare a acțiunilor și activităților de mai târziu.
În ceea ce privește atitudinea elevilor față de sarcinile jocului didactic, am observat că elevii
nu sunt suprasolicitați de ele, ci le doresc, le așteaptă, le solicită. După joc elevii par mai recreați
și mai odihniți. Chiar și cei mai timizi sau mai slabi la învățătură au dobândit încredere în forțele
proprii, doresc să încerce să obțină prin acest fe l de activități rezultate mai bune.
Putem aprecia că jocul didactic contribuie la realizarea a cel puțin două laturi educative:
creează motivația și atmosfera afectivă necesară activității și pregătește elevii pentru însușirea
noilor cunoștințe și detașare a de modelele oferite. Așadar jocul se poate folosi ca mijloc de

54
sensibilizare pentru activitatea de învățare, ca mijloc de a dobândi experiență, ca mijloc de
stimulare și creare a autonomiei în învățare.
Pentru ca momentul în care este folosit jocul să de vină eficient, este necesară realizarea
corelării cât mai strânse între conținutul lecțiilor predate și sarcina didactică a jocului,
cunoscându -se de fapt căîn cadrul lecțiilor accentul se pune îndeosebi pe predarea cunoștințelor,
iar jocul didactic fiind sau devenind activitate de completare.
Datele înregistrate din experimentul realizat, precum și cele obținute în urma evaluării pe
baza probelor verificate, confirmă în totalitate ipoteza lucrării, evidențiind valențele formativ
educative ale jocului didac tic. Aceeasta se materializează prin: creșterea randamentului școlar al
elevilor, recuperarea unor rămâneri în urmă a acestora, prin creșterea motivației școlare.
Totodată jocurile didactice folosite în cadrul orelor de limba română au condus la activizare a și
îmbogățirea vocabularului, precum și la dezvoltarea capacității de înțelegere și rezolvare a
exercițiilor diverse. Ele au influențat pozitiv volumul și calitatea cunoștințelor elevilor, formarea
și consolidarea deprinderilor de soluționare corectă și rapidă, perspicacitatea și potențialul lor
creativ.

55
BIBLIOGRAFIE

1. Bădica Tatiana, Marinescu Eugenia, Duțu Olga (1976), Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii ,
București: Editura Didactică și Pedagogică.
2. Cerghit, I., Radu, I. T., Popesu, E ., Vlăsceanu, L., (1992), Didactica, București: Editura
Didactică și Pedagogică.
3. Ioan Cerghit, (1976), Metode de învățământ, București: Editura Didactică și Pedagogică .
4. Chateau Jean(1970) , Copilul și jocul , București: Editura Didactică și Pedagogică.
5. Chipr ian Cristina, Livia Ciupercă, (2002) , Alternative didactice – limba și literatura
română,, Iași: Editura Spiru Haret.
6. Claparede Eduard,(1981), Psihologia copilului si pedagogia experimentală , București:
Editura Didactică și Pedagogică.
7. Crăciun Corneliu ( 2003) , Metodica predării limbii române în învățământul primar , Deva:
Editura Emia.
8. Dumitriu,G., Dumitriu, C., (1997), Psihologia procesului de învățământ , București: Editura
Didactică și Pedagogică.
9. Geissler Erich E. (1977) , Mijloace de educație , Bucure ști: Editura Didactică și Pedagogică.
10. Golu P., (1975) -,, Învățare și dezvoltare “, București: Editura Științifică și Enciclopedică.
11. Hobjilă Angelica, (2006) ,Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul
primar, Iași: Editura Junimea .
12. Huizinga Johan, (1977), Homo ludens, Încercare de determinare a elementului ludic al
culturii, Traducere din limba olandeză de H.R.Radian” București: EdituraUnivers.
13. Iftimie Gheorghe (1976) – ,, Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici”, Bucur ești:
Editura Didactică și Pedagogică.
14. Mihăilescu Cleopatra, Tudor Pițilă, Nicolae Ploscariu, Eana -Mihaela Preda, (2015), Limba
și literatura română Manual pentru clasa a III -a, București: Editura Intuitex.
15. Neagu Maria Ramona, (2011), Jocul didactic – cale de access pre sufletul copilului, Bacău:
Editura Rovimed Publishers.
16. Piaget Jean (1972) – ,, Psihologie și pedagogie”, București: Editura Didactică și
Pedagogică.
17. Răduc Ooaiț Sonia, (1991), Culegere de exerciții și jocuri didactice pentru limba română,
clasele I -IV , București: Editura Scaiul .
18. Camelia Romănescu (2012), Jocul didactic în învățământul primar , Bacău: Editura
Cadrelor Didacice.

56
19. Gabriela Stoltz (1980), Jocul didactic, mijloc de stimulare a capacităților creatoare ale
elevilor, în culegerea Modernizarea în învățământul primar, București: Editura Didactică
și Pedagogică.
20. Strugariu Elena (2009 ), Educarea capacităților creatoare la școlarul mic prin orele de
limba română, cu referire la jocul didactic, Suceava: Editura George Tofan.
21. Șchiopu Ursula (1970) , Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor, Bucu rești: Editura
Didactică și Pedagogică.
22. Taiban M.,, (1976), Culegere de jocuri didactice , București: Editura Didactică și
Pedagogică .
23. Turcicov -Bogdan Ana (1981) – ,,Jocul și afecțiunea socială – stări dominatoare în
dezvoltarea copilului“, București: Editura Didactică și Pedagogică.
24. Henri Walon (1975) – ,, Evoluția psihologică a copilului”, București, Editura Didactică și
Pedagogică.

57
ANEXE

ANEXA 1 – Testul inițial din etapa inițială a cercetării
ANEXA 2 – Testul final din etapa finală a cercetării
ANEXA 3 – Tipuri de jocuri didactice utilizate în etapa experimentală

58
ANEXA 1 – Testul inițial din etapa inițială a cercetării
EVALUARE INIȚIALĂ – LIMBA ȘI LITERATURA ROMȂNĂ
CLASA a III -a

PARTEA I

Citește textul de mai jos pentru a rǎspunde cerintelor :
Veverița a dat peste un pom cu roada rotundǎ, tare, dar cu miezul dulce. Dǎduse, frate,
peste alun. A umplut scorbura de cu toamnǎ ca sǎ aibǎ peste iarnǎ.
Într-o zi, bǎgǎ de seamǎ cǎ un sfert din alun e erau mâncate. De unde ? cǎ ea nici nu se
atinsese de ele.
S-a pus la pândǎ ca sǎ prindǎ hoțul. Cine era ? Ciocǎnitoarea. Veverița o prinse de
coadǎ. Atunci, ciocǎnitoarea lǎsǎ coada ca șopârla.
( Emil Gârleanu, Cioc!Cioc!Cioc! )
1. Rǎspunde la urmǎtoarele întrebǎri, pe baza textului dat :

a) În ce anotimp s -a petrecut întâmplarea ?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

b) Cum se numeșt e pomul cu roada rotundǎ, tare și cu miezul dulce ?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

c) Care era hoțul prins de veverițǎ ?
_______________________________ ________________________________________
_______________________________________________________________________

2. Desparte în silabe cuvintele : roadǎ, , scorburǎ, hoț.
_______________________________________________________________________
_____________ __________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

59
3. Scrie câte un cuvânt asemǎnǎtor ca înțeles pentru fi ecare dintre cele subliniate în textul
dat .
_______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________ __________
________________________________________________________________________

4. Alcǎtuiește câte o propoziție în care sǎ se afle și cuvântul sa și ortograma s-a.
_______________________________________________________________________
_____________ ___________________________________________________________
__________________________________________________________ ______________

5. Transcrie din fragmentul dat :
a) un cuvânt care cuprinde un grup de sunete învǎțate
___________________________________ ____________________________________
______________________________________________________________________
b) un cuvânt care cuprinde o ortogramǎ
_______________________________________________________________________
_______________________________________ _______________________________

PARTEA a II -a
6. Alcǎtuiește un text de 4 rânduri în care sǎ prezinți întâlnirea ta cu doamna învǎțǎtoare
și cu colegii la începutul clasei a III -a.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
___________________________________________ ____________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________ _____________________________________ ___________________

60

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Disciplina Limba și literatura românǎ – CLASA a III -a

Descriptori de performanțǎ :

ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

1

Rǎspuns cor ect și
complet :
rǎspunde corect la
toate cele trei
întrebǎri, fǎrǎ greșeli
de ortografie sau de
punctuație. Rǎspuns parțial
corect :
-rǎspunde corect la
douǎ întrebǎri, fǎrǎ
greșeli de ortografie
sau de punctuație/
-rǎspunde corect la
toate cele trei
întrebǎri, cu 1 -2
greșeli de ortografie
sau de punctuație. Rǎspuns parțial
corect :
-rǎspunde corect la o
singurǎ întrebare, fǎrǎ
greșeli de ortografie
sau de punctuație/
-rǎspunde corect la
douǎ întrebǎri, cu 2 -3
greșeli de ortografie
sau de punctuație. – Rǎspuns incorect :
-rǎspunde la întrebǎri,
fǎrǎ a respecta textul
-nu rǎspunde la
întrebǎri.
2 -Rǎspuns corect și
complet :
-desparte corect în
silabe toate cele trei
cuvinte date. -Rǎspuns parțial
corect :
-desparte corect în
silabe douǎ cuvinte. Rǎspuns parțial
corect :
-desparte corect în
silabe un singur
cuvânt. – Rǎspuns incorect :
-nu desparte nici un
cuvânt
-le greșește pe toate.
3 -Rǎspuns corect și
complet :
-scrie câte un cuvânt
asemǎnǎtor ca înțeles
pentru toate cele trei
cuvinte subliniat e. -Rǎspuns parțial
corect :
-scrie câte un cuvânt
asemǎnǎtor ca înțeles
pentru douǎ dintre
cuvintele subliniate. – Rǎspuns parțial
corect :
-scrie câte un cuvânt
asemǎnǎtor ca înțeles
pentru un singur
cuvânt subliniat. – Rǎspuns incorect :
-nu scrie nici un cuvânt
asemǎnǎtor ca înțeles
pentru cele subliniate
-le greșește pe toate.
4 -Rǎspuns corect și
complet :
alcǎtuiește o
propoziție corectǎ ,
utilizând ortograma
datǎ, fǎrǎ alte greșeli
de ortografie sau de
punctuație. Rǎspuns parțial
corect :
alcǎtuie ște o
propoziție corectǎ ,
utilizând ortograma
datǎ, cu 1 -2 greșeli de
ortografie sau de
punctuație. -Rǎspuns parțial
corect :
alcǎtuiește o
propoziție corectǎ,
fǎrǎ a utiliza
ortograma datǎ. – Rǎspuns incorect :
nu scrie niciun cuvânt
le greșește pe
amân douǎ.
5 -Rǎspuns corect și
complet :
scrie cele douǎ
cuvinte cerute. Rǎspuns parțial
corect :
scrie un singur cuvânt
cerut. Rǎspuns parțial
corect :
scrie o structurǎ
echivalentǎ unui
singur cuvânt cerut. – Rǎspuns incorect :nu
scrie niciun cuvânt
le greșește pe
amândouǎ.
6 -Rǎspuns corect și
complet :
-alcǎtuiește textul,
folosind toate cele
patru rânduri, corect
și fǎrǎ greșeli de
ortografie sau de Rǎspuns parțial
corect :
-alcǎtuiește textul,
folosind toate cele
patru rânduri, cu 1 -2
greșeli de ortografie
sau de punctuatie. – Rǎspuns parțial
corect :
-alcǎtuiește textul,
folosind trei rânduri,
cu 2-3 greșeli de
ortografie sau de
punctuați e – Rǎspuns incorect :
-alcǎtuiește textul, cu
3-4 greșeli de
ortografie sau de
punctuatie
-nu alcǎtuiește nicio
propozițe.

61
punctuatie. -alcǎtuiește textul,
folosind trei rânduri,
corect și fǎrǎ greșeli
de ortografie sau de
punctuatie. -alcǎtuiește textul,
folosind douǎ
rânduri, cu 1 -2
greșeli de ortografie
sau de punctuatie.

EVALUARE FINALĂ :

ITEMI CALIFICATIVU L FINAL
Rezolvǎ integral și corect 6 itemi FOARTE BINE
Rezolvǎ integral și corect 5 itemi;
incorect 1 item / parțial 1 item . BINE
Rezolvǎ integral și corect 3 itemi;
incorect 2 itemi/ parțial 1 item . SUFICIENT
Rezolvǎ integral și corect 1 -2 itemi;
incorect 3 -4 itemi INSUFICIENT

Test de evaluare inițială. Limba română, clasa a III -a
Matrice de specificații

Nr.
Ctr. Conținuturi/obiective Cunoaștere Înțelegere Aplicare Analiză
1. Utilizarea informațiilor
dintr -un text x
2. Silaba x
3. Sensul cuvintelor în
context x
4. Ortograme x
5. Utilizarea limbajului x
6. Text imaginativ x

62

ANEXA 2 – Testul final din etapa finală (post -experimentală) a cercetării
EVALUARE SEMESTRIALĂ – LIMBA ȘI LITERATURA ROMȂNĂ
CLASA a III -a – Semestrul I

Citește textul:
Alba ca zăpadă plecase în lume, lăsându -și povestea în urmă. Ea se hotărâse să mai
călătorească , să mai cunoască și alte ființe, și alte povești. Și mai ales, alte planete. Se săturase
de Pământ.
În drumul său s-a întâlnit cu o mulțime de person aje din povești care vroiau s -o
însoțească: Fram, ursul polar, Fetița cu chibriturile, Balaurul Trei -Capete, Motanul Încălțat,
Pasărea Albastră.
Toți auziseră de minunata Stea -de-Sticlă. Acolo se hotărâră să meargă. Se agățară toți de
Pasărea Albastră. Zborul dură doar o clipă. Steaua nu semăna cu stelele din pomul de iarnă, n –
avea colțuri ascuțite. Era ca o c -mpie întinsă, acoperită cu zăpadă. Dar zăpada nu aluneca, nu era
bună pentru săniuș.
– Nu ninge, zise descumpănită , Alba.
– Derdelușuri nu -s, adăugară piticii amărâți.
– Steaua -i pustie, îngăimă pasărea. Nici păduri nu sunt.
– Nici sloiuri n -am zărit, suspină Fram.
– Când mă gândesc ce bunătăți erau la mine în cămară, pe Pământ! Spuse cu disperare
Trei-Capete.
– Ce derdelușuri la noi în luminiș, spuseră în cor piticii.
– Ce ghețușuri pe la pol, șopti Fram. Ce circuri prin orașe!
– Ce oameni! Spuse Pasărea Albastră.
– Și domnul Andersen… Cum să mai scrie despre mine dacă m -am pierdut? Plânse Fetița cu
chibrituri.
– Ce ne facem, pasăre ? Șopti Alba.
(Poveste de iarnă, repovestire după Silvia Kerim)
1. Precizează:
– titlul și autorul textului;
– locul și timpul acțiunii;
– personajele;
– numărul fragmentelor și alineatel or;
– ideea principală a acestui text.

63
2. Alege răspunsul corect:
-Unde a plecat Alba?
a) în poveste b) în lume c) pe planeta P ământ
-De ce a hotărâ t Alba să călătorească?
a) pentru a se întâlni cu alte pe rsonaje din basme
b) pentru că nu mai voia să facă parte din poveste
c) pentru a mai cunoaște și alte ființe, povești sau planete.
-Cine i -a dus pe Alba și prietenii săi pe Steaua –de –Sticlă?
a) nava spațială b) imaginația autoarei c) Pasărea Albastră
-Cât a durat zborul?
a) un an b) o secundă c) o clipă
-Cu ce se aseamănă Steaua -de-Sticlă?
a) cu o câmpie întinsă, acoperită cu zăpadă b) cu stelele din pomul de iarnă
c) cu un derdeluș care nu alunecă
-Ce aveau piticii pe Pământ, în luminiș?
a) sloiuri b) ghețușuri c) derdelușuri
-De ce pe Steaua -de-Sticlă nu se putea da cineva cu sania?
a) era o planetă fără sloiuri și ghețușuri
b) era doar o câmpie întinsă, fără derdelușuri
c) zăpada nu aluneca
-De ce era descumpănită Alba?
a) nu mai știa cum să ajungă a casă
b) nu ningea pe Steaua –de –Sticlă
c) Steaua -de-Sticlă nu avea colțuri ascuțite
-Cine nu mai putea scrie despre Fetița cu chibrituri?
a) domnul Andersen b) doamna Kerim c) stiloul
3. Pune în coresponde nță personajul cu replica sa :
Nu ninge! Fetița cu chibrituri
Steaua -i pustie! Pitic ii
Când mă gîndesc ce bunătăți erau la
mine în cămară, pe Pămînt! Pasărea Albastră

Ce derdelușuri la noi în luminiș! Trei -Capete
Ce cir curi prin orașe! Alba
Cum să mai scrie despre mine dacă m -am pierdut? Fram
4. Pune în corespondență sub stantivul cu adjectivul care se potrivește, potrivit
informațiilor din text:
colțuri descumpănită piticii frumoasă
Alba disperat Steaua -de-Sticlă amărâți
câmpie minunată Trei -Capete întinsă
iarnă ascuțite

64
5. Transcrie enunțul care cuprinde ortograma s -a.
………………………………………………………………………………………… …………………………………..

6. Alcătuiește câte o propoziție cu ortograma s -a și cuvântul sa.
………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……..
…………………………………………………………………………………………… …………….. ………………..

7. Unește cuvintele:
a). Cu sens opus
disperare amăgit
întinsă pustiu
pierdut speranță
a însoți îngustă
ascuțite populat
dezamăgit găsit
b). Cu sens asemănător
se săturase deznădejde
a hotăr î necăjit
descumpănit decepționat
amărât a ofta
pustie se plictisise
dezamăgi t a decide
disperare dezorientat
a suspina nelocuită
8. Compară Steaua -de-Sticlă cu Pământul, conform informațiilor din text.

Steaua -de Sticlă -diferențe

Asemănănări Pământul – diferențe

65
9. Scrie un text de 5 -7 rânduri, în care să redai un final imaginat de tine pentru această
poveste.

–––––––––––––––––––––––––––––––––– ––
–––––––––––––- –––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––– ––
––––––––––––––––––––––––––– –––––––––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––– ––
–––––––––––––––––––––––––––––––––– ––
–––– ––––––––––––––––––––––––––––––––

66
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a III -a
EVALUARE SEMESTRIALA
(testul final din etapa post -experimentală)

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1: să precizeze răspunsul corect, pe baza textului suport dat; ( Itemi 1)
O2: să aleagă varianta corectă de răspuns, pe baza textului suport dat; ( Item 2)
O3 : să realizeze corespondențele, conform cerințelor date; ( Itemi 3, 4)
O4 : să utilizeze scri erea corectă a ortogramei date ; ( Itemi 5, 6)
O5 : să unească cuvintele cu sens asemănător/ opus ; (Item 7 a, b)
O6 : să compare Steaua -de-Sticlă cu Pământul, conform informațiilor din text; (Itemi 8)
O7 : să redea un alt final textului, conform cetinț elor precizate ; (Item 9)

Itemii de evaluare:/ Descriptori de performanță :

Itemi Foarte bine Bine Suficient Insuficient
I1 4-5 situații 3 situații 2 situații 0-1 situație
I2 8-9 întrebări 6-7 întrebări 4-5 întrebări mai puțin de 4
întrebări
I3 6 cor espondențe 4-5 corespondențe 2-3 corespondențe mai puțin de 2
corespondențe
I4 7 corespondențe 5-6 corespondențe 3-4 corespondențe mai puțin de 3
corespondențe
I5 Transcrie corect
enunțul Transcrie enunțul cu 1 -2
greșeli Transcrie enunțul
cu 3 greșeli Transcrie
enunțul cu mai
mult de 3 greșeli
I6 Alcătuiește 2
enunțuri corecte Alcătuiește 2 enunțuri
folosind corect cuvintele
date, dar are alte 1 -2
greșeli de scriere Alcătuiește un
enunț corect Enunțurile
alcătuite nu
respectă cerința
I7 7-8
corespondenț e 5-6 corespondențe 3-4 corespondențe mai puțin de 3
corespondențe
I8 3 asemănări și 3
deosebiri/planetă 2 asemănări și 2
deosebiri/planetă 1 asemănare și o
deosebire/planetă mai puțin de 1
asemănare și o
deosebire/planetă
I9 O înlănțuire
logică a
enunțu rilor,
exprimare
corectă, semne
de punctuație
adecvate O înlănțuire logică a
enunțurilor, ezitări în
exprimare, omisiuni ale
unor semne de
punctuație O înlănțuire
parțială a
enunțurilor,
exprimare
defectuoasă,
omisiuni ale unor
semne de
punctuație Înlănțu ire de
enunțuri ilogice,
cu exprimare
defectuoasă și
multe greșeli de
scriere.

67

ANEXA 3 -Tipuri de jocuri didactice utilizate în etapa experimentală/(36)

 ROATA ANOTIMPURILOR
Scopul jocului : fixarea cunoștințelor privind reprezentările elevilor despre timp ; activizarea
vocabularului; dezvoltarea capacității de analiză și sinteză a datelor.
Sarcina didactică : recunoașterea anotimpurilor după caracteristicile fiecăruia .

 BUCHETUL DE CUVINTE
Scopul jocului : formarea deprinderii de a găsi cuvinte noi; dezvolta rea gândirii logice
Sarcina didactică : scrierea de cuvinte care să înceapă cu fiecar e din literele unui cuvânt dat.

 GHICEȘTE ȘI ALEGE !
Scopul jocului este dezvoltarea gândirii, a spiritului de observație, obișnuirea elevilor cu
dezlegarea ghicitorilor și păstrarea disciplinei.
Sarcina didactică: elevii vor trebui să asocieze conținutul ghicitorii cu o imagine din plicul de pe
bancă.
Material: figuri decupate
Desfășurarea jocului: Toți elevii au în față un plic cu figuri decupate, între care să se găseas că și
cele potrivite ghicitorii care se va spune. Învățătoarea spune o ghicitoare, iar elevii o vor dezlega
și în cea mai perfectă liniște vor căuta între figurile decupate pe care le au pe bancă, pe cea
potrivită și o vor așeza pe plic pentru a fi văzută de învățător când trece pentru verificare.
Se comunică rezultatul pronunțând numele elevilor care au reușit să dezlege ghicitoarea
și au scos din plic în liniște figura decupată corespunzătoare. Jocul continuă sub această formă.
În încheiere se fac ap recieri asupra desfășurării jocului, evidențiind copiii care au
dezlegat mai multe ghicitori și au respectat disciplina.

 MICUL ACTOR
Scopul jocului : dezvoltarea atenției dar, în același timp urmărește ca elevii să
recunoască semnele de punctuație ce trebuie puse la sfârșitul propozițiilor, în funcție de
modalitatea de intonare.

36 Strugariu Elena (2009 )- Educarea capacităților creatoare la școlarul mic prin orele de limba română, cu referire
la jocul didactic, Editura George Tofan, Suceava, pg.78 -110

68
Exemplu , se alege o frază banală, lu ngă de 10 -12 cuvinte, precum : „Am mâncat o omletă
dar încă îmi mai este foame.“ Jocul constă în repetarea acestei fraze de c ătre copil, cu diferite
intonații: vesel, nemulțumit, obosit, nostalgic… Bineînțeles, va fi mai bine dacă se va face mai
întâi o demonstrație . Acest joc va ajută pe elevi să conștientizeze importanța semnelor de punctuație
atunci când scriem.
Desigur că , activitățile de joc care pot fi introduse în lecțiile de limba și literatura romînă
sunt diverse și variate. Am încercat să prezint câteva dintre acestea, pentru a evidenția valoarea
formativă și informativ ă a jocurilor din aceste lecții .

 CRATIMA BUCLU CAȘĂ
Scopul jocului : înusușirea corectă a ortogramelor combinate
Regula jocului: “Eu încep, voi terminați”. Conform modelului oferit, elevii trebuie să continuie
șirul .
Exemplu :eu m -am dus // eu n-am fost / eu i-am scris / eu știu c -am fost / tu te-ai dus / tu n-ai fost /
tu i-ai scris / tu știi c -ai fost / el, ea…… el, ea…….. el, ea…….. el, ea……….noi……. noi
……… noi……….. noi…………voi…….. voi……….. voi……….. voi………… ei, ele……. ei,
ele……… ei, ele…….. ei, ele……….

 FORMULAȚI CEL PUȚIN 5 PROPOZIȚII FOLOSIND ORTOGRAMELE ÎNV ĂȚATE
Scopul: formarea propozițiilor după imagini; folosirea corectă în scris a ortogramelor.
Regula: Fiecare copil primește o fișă de lucru conținând o imagine. În scris rezolvă sarcina de
lucru.

 PUNEȚI ÎN LOCUL PARANTEZELOR SERM NELE DE PUNCTUAȚIE CARE
LIPSESC!
Scopul jocului : folosirea corectă în scris a semnelor de punctuație învățate.
Exemplu:
“Cum îl vad, copiii îl înconjoară din toate părțile și strigă bucuroși ( )
– Uite-l pe Furnicuță ( ) Te -am așteptat, Furnicuță ( )
Și nici un joc nu începe fără el ( ) Iar când vreunul mai supărăcios și mai certăreț strică
jocul ( ) care mai de care îl cheamă în ajutor ( )
( ) Furnicuță, uită -te la el ( )
Nu s-a întâmplat o dată să mă întâlnesc cu el și să nu mă salute ( )
( ) Bună dimineața ( ) Ce mai faceți ( )

69
CEL MAI ISTEȚ
Scopul jocului: verificarea și consolidarea cunoștințelor despre genul și numărul substantivelor,
activizarea vocabularului, consolidarea deprinderilor de coordonare a mișcărilor.
Sarcina didactică: găsirea unor substantive de un anumit gen și număr, indicat de conducătorul
jocului.
Material didactic : o minge mică sau un obiect ce poate fi prins cu ușurință de elevi.
Desfășurarea jocului:
Jocul se desfășoară pe grupe de 8 -10 elevi care vor fi chemați în fața clasei. Grupa va
forma un cer c în jurul învățătorului. Acesta va explica elevilor că va arunca mingea către un
anumit elev care, după ce o va prinde are la dispoziție numai 4 secunde pentru a da exemplu de
un substantiv comun care să aibă un anumit gen și număr, în funcție de sarcina învățătorului.
Jocul începe și învățătorul anunță că pentru ca răspunsurile să fie bune trebuie să prindă
mingea, să dea un exemplu correct, să se încadreze în timp și să arunce mingea înapoi. Orice
neatenție atrage după sine eliminarea din joc.Dacă răsp unsul elevului respectă regulile stabilite el
rămâne în joc, iar în final se va forma o echipă din toți cei care au fost selecționați. Jocul
continuă până rămân 2 -3 elevi ce vor fi declarați câștișători și vor fi felicitați.
După primul joc, sarcina de co nducător de joc o va primi unul din elevii care a câștigat
în jocul precedent.
Acest joc poate fi utilizat și alte ore de comunicare, de exemplu: la predarea și
consolidarea părților de vorbire. Important este ca regulile și cerința jocului să fie clare ș i précis
formulate.

 RĂSPUNDE LA ÎNTREBARE
Scopul jocului: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenției, a imaginației creatoare și a
capacității de a integra rapid cuvintele în propoziții.
Sarcina didactică: formularea de răspunsuri la întrebări cu in cluderea obligatorie a unor cuvinte.
Material didactic: bilețele pentru fiecare elev pe care scrie câte o întrebare; alte bilețele pentru
fiecare elev pe care scrie câte o parte de vorvire.
Desfășurarea jocului: Bilețelele din fiecare grup se vor împături și se vor amesteca, așezându -se
pe catedră, în grămezi diferite. Jocul se poate desfășura pe două grupe, fiecare copil având pentru
răspuns 90 de secunde. Fiecărei grupe I se va rezerva o jumătate de tablă unde se vor nota
punctele câștigate.

70
Vine la cat edră câte un elev din fiecare grupă și extrage câte un bilet din fiecare grămăjoară.
Se solicită răspunsul alternative, când de la un membru al unei grupe,când de la un membru al
celeilalte grupe.
Primul concurent desface cele două bilețele extrase și cit ește cu voce tare cuvântul și
întrebarea. Răspunsul trebuie astfel formulat încât să includă și cuvântul de pe billet, chiar dacă
aparent acesta nu are nicio legătură cu întrebarea. Pentru răspunsurile bune se acordă câte un
punct, iar pentru cele greșite sau neîncadrate în timp -0 puncte.
De exemplu, un elev a extras din biletele cu întrebarea, respective câvântul: Unde ai fost
astă vară?/ cosmonauți. Pentru a respecta regula, elevul va putea formula răspunsul astfel: Am
fost la mare și am văzut un film cu cosmonauți. Se procedează la fel cu toți elevii.Câștigă echipa
care totalizează cele mai multe puncte.
Prin acest joc, elevii se obișnuiesc să formuleze propoziții după anumite cerințe.
Dacă la început nu toți elevii au reușit să răspundă corect (12 elev i au raspuns foarte bine, 10
elevi cu mici greșeli, iar 6 elevi nu au reușit să integreze corespunzător cuvântul în propoziție),
după ce s -a repetat jocul în cadrul diverselor ore de limba și literatura română, folosindu -se
cuvintele noi din lecții, elevii și-au însușit regulile de joc elevii au reușit să se integreze în
normele corecte de lucru și cu timpul elevii au obținut rezultate din ce în ce mai bune.

 FIINȚĂ SAU LUCRU?
Scopul jocului: activizarea vocabularului și consolidarea deprinderilor de a dif erenția ființele de
lucruri.
Sarcina didactică: diferențierea unor imagini reprezentând ființe și lucruri și încadrarea lor în
categoria respectivă.
Materialul didactic: ilustrații reprezenrnd diferite viețuitoare și obiecte.
Desfășurarea jocului: Se împa rte tabla în patru coloane. Cele din mijloc sunt rezervate pentru
scrierea diferențiată a substantivelor, iar cele exterioare pentru notarea rezultatelor. Jocul se
desfășoară pe echipe. Primul represent al primei echipe vine la tablă, denumește imaginea
prezentată de conducătorul jocului (învățător), apoi scrie în coloana ființe/ lucruri în care el crede
că se încadrează. Aprecierea se face de către membrii echipei adverse. Răspunsurile bune se
notează cu + (plus) și cele greșite cu –(minus). În continuare se procedează la fel cu
reprezentantul echipei adverse. ant iferenți
Variantă: Se scriu la tablă, fără o ordine precisă, nume de ființe sau lucruri. Pe foi de hârtie,
împărțite în două coloane (ființe/ lucruri) elevii vor scrie fiecare din substantivele e xistente în
tabelul de la tablă în coloana în care se încadrează. Se vor citi câteva buletine confruntându -se

71
dacă încadrarea s -a făcut corect . Sunt câștigători cei care totalizează mai multe puncte. Pentru
complicarea sarcinii de joc, se poate cere elevi lor ca la fiecare substantiv să găsească două
însușiri opuse. De exemplu, pentru substantivul rochiță, însușirile veche -nouă etc.
Acest joc se poate utilize la orele de comunicare referitoare la substantiv/adjective, pentru
fixarea cunoștințelor referitoa re la aceste noțiuni. Copiii au selectat cu ușurință cuvintele și le -au
clasificat corespunzător cu cerințele jocului în cele două coloane. Rezultatul jocului: 20 elevi au
răspuns corect, 6 elevi au avut mici greșeli și 2 elevi au dat răspunsuri greșite în întregime.

 CE ȘTII DESPRE MINE?
Scopul jocului: formarea deprinderii de a utiliza corect pronumele personale, forme accentuate
și neaccentuate -prin folosirea ortogramelor.
Sarcina didactică: enunțarea unei caracteristici/ însușiri ale unui copil folosind pronumele
personal.
Desfășurarea jocului: Conducătorul jocului le explică elevilor felul în care se desfășoară jocul,
atrăgând atenția că nu este voie să se folosească nume proprii. Conducătorul (care poate fi un
copil) se plimbă printre rândurile de bănc i, atinge umărul unuia dintre elevi și îi cere să spună ce
știe despre el. Copilul atins are sarcina să formuleze o propoziție folosind pronumele personale
la persoana I și a II -a singular. În explicarea jocului se va da și un exemplu: Eu știu că tu ești
disciplinat (desenezi frumos, cânți bine, scrii ordonat etc) . În cazul în care elevul formulează
corect propoziția, se va adresa clasei întrebarea: Ce știi despre el/ ea? și apoi se indică un elev:
Spune tu! Acesta trebuie să răspundă printr -o propoziție care să cuprindă pronumele personale la
persoana I/ a III -a singular. De exemplu: Eu știu că el/ ea desenează frumos. În cazul în care
copilul formulează corect propoziția, el rămâne conducătorul jocului și jocul continuă. În cazul
în care unul dinte elev i nu îndeplinește corect sarcina învățătoarea intervine și numește alt elev.
Variantă : Tot pentru consolidarea cunoștințelor în legătură cu pronumele personal, a formelor
neaccentuate și pentru ortografierea corectă a grupurilor de verbe -pronume se poate utiliza
varianta acestui joc:

 CINE ȘTIE, RĂSPUNDE!
Pe catedră sunt așezate bilețele cu mai multe întrebări. În formularea răspunsurilor elevii
sunt obligați să folosească formele neaccentuate de dativ și verbele auxiliare.
Jocul se poate desfășura indiv idual sau pe echipe.
Un elev vine la catedră și va extrage un bilețel, citește întrebarea și dă răspunsul, în scris, la
tablă, încercând să găsească toate variantele în timpul disponibil. (5 minute).Dacă elevul nu a

72
epuizat în acest timp toate exemplele p osibile, elevii din echipa adversă pot intervene și
completa răspunsul. Pentru fiecare propoziție corectă se acordă câte un punct.
Exemplu:
Cui am amintit eu poezia: Mie mi -am amintit poezia.
Ție ți -am amintit poezia.
Lui/Ei i -am ……………………
Vouă v -am …………… ………..
Lor le -am …………………………….
Cui ai adus tu ceva? Mie mi -am adus un caiet.
Ție ți -am ………………………
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -am……………………
Vouă v -am ……………………..
Lor le -am …………………………….
Cui a cumpărat el ceva? Mie mi -am cumpărat bomboane.
Ție ți -am ……………………….
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -am……………………..
Vouă v -am ……………………..
Lor le -am …………………………….
Cui am căutat noi lucrurile? Mie mi -am căutat lucrurile.
Ție ți -am ……………………….
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -am……………………..
Vouă v -am ……………………..
Lor le -am …………………………….
Cui ați împrumutat voi cartea? Mie mi -ați împrumutat cartea.
Ție ți -am ……………………….
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -ați……………………..
Vouă v -am ……………………..
Lor le -am …………………………….
Cui au luat ei o minge? Mie mi -au cumpărat luat o minge.
Ție ți -am ……………………….
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -au……………………..
Vouă v -au ……………………..
Lor le -am …………………………….
Cui aș cumpăra eu o carte? Mie mi -am cumpărat o carte. .
Ție ți -am ……………………….
Lui/Ei i -am ……………………
Nouă ne -am……………………..
Vouă v -am ……………………..
Lor le -am …………………………….
Dacă ar put ea, cui ar cumpăra ei bomboane? Mie mi -ar cumpăra bomboane.

73
Ție ți -ar ……………………….
Lui/Ei i -ar ……………………
Nouă ne -ar……………………..
Vouă v -ar ……………………..
Lor le -ar …………………………….

Prin acest joc, pe lângă faptul că elevii și -au fixat cunoștințele în legătură cu unel e forme
ale pronumelui personal, ei și -au format și consolidate d eprinderile de scriere corectă.

 CUM SE SCRIE?
Se dau câteva ortograme (l -a, i-a, s-a, s-au). Elevii din stânga rândului scriu câte o
propoziție cu fiecare ortogramă, iar ce i din dreapta construiesc câte o propoziție, când cuvintele
respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate desfășura pe foi volante, care se corectează
după oră. Câștigă rândul cu cele mai p uține greșeli.

 CELE MAI POTRIVITE EXPRESII
Învățătorul anunță o temă ( Toamna, Iarna, La mare, La munte, În grădină etc.)
pentru fiecare rândn de bănci. Apoi fiecare elev trece la tablă și scrie o expresie în legătură cu
tema respectivă. Nu se admit repetări. Cel care nu poate scrie ceva trage o linie. Expresiile care
nu se potrivesc se penalizează. Câștigă rândul cu cele mai frumoase și mai multe expresii și cu
cele mai puține penalizări. Expresiile apreciate ca cele mai bune vor fi folosite în compuneri.

 ORDONAȚI ȘI TRANSFORMAȚI
Pe tablă sunt scrise cuvintele: plante, copii, medicinale, strâng. Elevii au sarcina să
ordoneze cuvintele pentru a obține câte o propoziție, la sfârșitul căreia se pune punct, fie semnul
întrebarii sau al exclămarii. Se strâng foile și se apreciază. Câști gă grupul cu cele mai puține
greșeli.

 SĂ GĂSIM FAMILIA CUVÂNTULUI…!
Clasa este împărțită pe grupe. Învățătorul scrie un cuvant. Elevii găsesc cuvintele care
pornesc de la cuvântul dat. ( De exemplu : român, românca, românește, România, românesc etc.)
Apoi se dă un cavânt căruia elevii îi stabilesc familia. Câștiga grupul care a gasit cele mai multe
cuvinte.

74

 COMPLETAREA VERSURILOR
Scopul jocului: activizarea vocabularului, dezvoltarea expresivității vorbirii, a gustului pentru
citit, a imaginaț iei creatoare.
Sarcina didactică: completarea unor versuri dintr -o poezie alegând cele mai potrivite cuvinte.
Material didactic: se scrie pe tablă poezia de mai jos și se acoperă.
Desfășurarea jocului: Jocul este colectiv.Învățătorul explică că pe tablă este scrisă o poezie
despre iarnă pe care trebuie să o învețe, dar unele versuri sunt incomplete. Pentru aceasta este
nevoie ca mai întâi poezia să fie completată. De aceea, fiecare elev trebuie să citească cu atenție
fiecare vers, fiecare strofă, după car e să transcrie poezia și să pună în locul punctelor cuvintele
pe care le consideră cele mai potrivite.
Se verifică lucrările, se stabilesc cuvintele cele mai potrivite pentru fiecare vers. Vor fi
evidențiați elevii care au găsit cuvintele cele mai potrivi te.
Exemple:
Iarna
Fulgii mari cobor alene
Din văzduhul…….(înnorat)
Și se-așează în troiene peste câmpul……… (înghețat).

O cărare subțirică
Printre dealuri se (strecoară)
Iar o săniuță mică
Iute dealul ………….(îl coboară).

Casele par adormite,
Iar din coșuri iese ………(fumul)
Și-n coloane răsucite
Către cer își află ………….(drumul).
Variantă:
Pentru realizarea obiectivelor instructiv -educative de la orele de limba și literatura
română, am folosit în cadrul jocuril or fișe de creație (exerciții -joc) de completare a unor
propoziții, care au contribuit la creșterea independenței în acțiune a elevilor, factor important în
creație.

75

Exemple :
a).Completați în cel puțin trei moduri propoziția:
Se aude o melodie ……… ………………………….. .
b). Scrieți verbele potrivite în următoarele propoțiții:
Ciocârlia …………………în văzduh.
………………………..primăvara.
………………………………….de la noi.
………………………… ……………de dragul soarelui.
……………………………..ca o bucată de plumb.
Pădurea ……………………………..de cântecul păsărilor.
………………………….o umbră deasă.
…………………………….multe animale.
……………………toamna.
Ploaia ……………………………..în ferestre.
………………………………………..pe acoperișuri.
………………………………………….firele de grâu.
…………………………..natura.
……………………………..în pământ.

 DEZVOLTĂ PROPOZIȚIA
Scopul jocului: îmbogățirea limbajului, dezvoltarea gândirii și a imaginației creatoare.
Sarcina didactică: să dezvolte propozițiile simple scrise pe tablă.
Material didactic: două coloan e de propoziții simple scrise pe tablă.
Desfășurarea jocului: Se prezintă elevilor cele două coloane de propoziții simple.
Afară e ger.
Bate vântul.
Copilul plânge.
Este trist. Afară e cald.
Vântul s -a oprit.
Copilul râde.
Este vesel.
Se cere să se dez volte propozițiile, pe cât posibil cu expresii artistice cunoscute din lecturile
anterioare sau create de ei. Acest joc contribuie la formarea capacității de a formula expresii
contrastative, în acțiunea mentală de tip obligatoriu.

76
Prima dată când se folos ește acest procedeu de dezvoltare a propozițiilor se lucrează în
colectiv pentru prima grupă de propoziții, care se pot transforma (în funcție de dirijarea
învățătorului) în:
Afară e un ger cumplit, care mușcă câinește și fără milă.
Vântul, scăpat de sub controlul naturii, bate cu furie oarbă.
Copilul plecat de acasă, fără voia lui, zgribulit ca un pui de pițigoi, își plânge cu lacrimi
amare soarta nemiloasă.
Tristețea i se citește în ochii mari și neguroși ca umbrele înserării.
Se cere elevilor ca în mod independent să dezvolte cu mijloace verbale contrare a doua
grupă de propoziții. Pentru fiecare propoziție alcătuită corect se acordă câte două puncte.
Se verifică imediat rezultatele, frontal, pentru a antrena întregul colectiv în acțiunea de
control și îndreptare, prin schimbarea lucrărilor între ei. Se evidențiază carac terul contrar al
narațiunilor. Acest tip de exerciții -joc stimulează imaginația creatoare a copiilor, ele mobilizând
toate procesele intelectuale și afective, stimulează creșterea capaci tăților empatice și de
participare afectiv -emoțională la propria acțiune de creație. Când se ajunge ca elevii de clasa
a III-a sau a IV -a să formuleze singuri scheletul povestirii, dezvoltând propozițiile simple într -o
povestire cu structură unitară , se va putea afirma că am reușit să -i introducem pe elevi în
avanposturile atelierului de creație literară, cu efecte valorice în conturarea personalității lor, de
oameni sensibili la problemele vieții sociale în care trăiesc și pentru care trăiesc.

 ADĂU GAȚI SILABELE PTRIVITE
Scopul jocului: dezvoltarea fluidității gândirii prin fluența vorbirii, activizarea și
îmbogățirea vocabularului, a expresivității limbajului.
Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea, adăugarea silabei/ silabel or
potrivite.
Material didactic: jetoane cu silabe sau grupuri de silabe scrise la tablă.
Desfășurarea jocului: Jocul se poate efectua individual sau în colectiv. În cazul în care se
desfășoară individual, învățătorul anunță că fiecare elev are la dispoz iție două minute, după care
se cheamă primul concurent la tablă, care va încerca să formeze cât mai multe cuvinte adăugând
două silabe la silaba dată (de exemplu sa). La semnalul conducătorului de joc, elevul se prește și
se face aprecierea.
Pentru activi zarea tuturor elevilor, pentru fiecare grup de trei -patru elevi care lucrează la
tablă se alege o comisie din trei -patru membri care vor face apreciere. Pentru fiecare cuvânt care

77
respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidențiați elevii care au d at cel mai mare număr
de exemple corecte.
Când jocul se desfășoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toți vor scrie silaba de la
tablă, apoi, timp de două -trei minute, fiecare copil va scrie cuvinte conform instructajului făcut
de învățător. La semnalul cadrului didactic elevii vor înceta scrierea de cuvinte. Elevii care au
scris cele mai multe cuvinte, respectând regulile cerute, vor fi declarați câștigători.
Exemple: silaba sa: sa-lu-ta; sa -la-ta; sa -vu-ra; sa -ne-e; sa-co-șă; sa -ti-ră;sa -ca-dat etc
Acest joc contribuie și la dezvoltarea capacității elevilor de a despărți corect cuvintele în
silabe.
Pentru complicarea sarcinii de lucru, din cuvinte derivate se poate cere să se facă o
povestire. Această cerință transformă flexibilitatea spontană în flexibilitate adaptativă, care prin
asociațiile ce se pot face între cuvintele derivate, pune în evidență și originalitatea creației sau a
povestirii elaborate.

 REBUSURI
Completează și vei afla pe verticală numele părților de vorbire vizate:
1. astr ul zilei; 2. sunet asociat fulgerului; 3. pe ea scrie creta; 4. a scris „Scrisoarea III”; 5. toc cu
rezervor; 6. locuințele oamenilor; 7. țara noastră; 8. câinele Lizucăi; 9. aparține numai
viețuitoarelor; 10. aeronavă; 11. fructele mărului.
Soluții: soare , tunet, tabla, Eminescu, stilou, case, România, Patrocle, viața, avion, mere.

Completează și vei afla pe verticală numele părților de vorbire vizate:

78
1. … ca fierea; 2. dă cu plăcere; 3. neînfricat; 4. (cer) albastru; 5. … ca mierea; 6. dur; 7. cu viață;
8. lacom; 9. bucuros.
Soluții: amar, darnic, curajos, senin, dulce, tare, vioi, avar, fericit.

Completează și vei afla pe verticală numele părților de vorbire vizate:
1. al meu și al tău = al … ; 2. tu și Alina = …; 3. eu și Marius = …; 4. ce ea ce îți aparține = al …; 5.
ceea ce îmi aparține = al … ; 6. Elena și Maria
Soluții: nostru, voi, noi, tău, meu, ele.

Completează și vei afla pe verticală numele părților de vorbire vizate:
1. cifra vecină lui zero;
2. cea mai mare cifră;
3. ce a de pe locul I;
4. „Capra cu … iezi”;
5. o masă are … picioare;
6. „Alba -ca-Zăpada și cei … pitici”;

79
7. cel de pe locul I;
8. nota cea mare.
Soluții: unu, nouă, prima, trei, patru, șapte, primul, zece.

Completează și vei afla pe verticală nu mele părților de vorbire vizate:
1. spuneți povești = …; 2. spun cuvinte = …; 3. fugeam = …; 4. ciocănește = …; 5. robotești = …
Soluții: povestiți, vorbesc, alergam, bate, muncești

 CINE ȘTIE CUVINTE NOI?
Scopul jocului : – activizarea vocabu larului și a cunoștințelor elevilor , dezvoltarea memoriei și
capacității de selectare ;
Desfășurarea jocului : Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte și tabla cu cretă
colorată . Învățătorul pronunță un sunet corespunzător unei litere , cerâ nd elevilor să se
gândească și să spună cuvinte care încep cu sunetul dat . Se cer mereu cuvinte noi , frumoase,
alese Elevul care -l spune trebuie să -l și explice – cu ajutorul învățătorului – și primește câte un
punct pe tablă .Câștigă rândul de bănci cu mai multe puncte .

 SĂ CO MPUNEM CUVINTE !

80
Scop : – recunoașterea și asocierea sunetelor cu literele învățate , deprinderea de a forma cuvinte
noi ;
Material didactic : – jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roșu ș i albastru ;
Desfășurarea j ocului : Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu
roșu , alta cele scrise cu albastru . Învățătorul va spune un cuvânt . Elevii care au literele
corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieși în fața clasei și se vor așeza pe echipe ,
astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeași culoare cuvântul auzit .
Exemplu : – învățătorul spune cuvântul “ sat ”.Vor ie și copiii cu jetoanele : S A T . Echipa care
formează corect cuvântul câștigă un punct . Jocul se reia cu formarea altor cuvinte . Căștigă
echipa cu cele mai multe puncte. Nu se cer cuvinte care conțin aceeași literă de două sau mai
multe ori .

 SCRIE SUBSTANTIVUL CU LITERA INDICATĂ!
Scop : – dezvoltarea gândirii și formarea deprinderii de a scrie corect ;
Desfășurarea jocului Învățătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată . Copiii vor scrie
în caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă . Se vor scrie litere mici și
mari , indicându –se copiilor să le folo sească corect . Jocul se poate desfășura și sub formă de
concurs pe rânduri de bănci .
Exemplu : a –arc r – rac
r – rama c – casă
c – cana u – urs
t – tata N – Nina
s – sanie V – Viorel
e – elev d – dulap
m – măr F – Florin
Variantă : – se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele mai multe
cuvinte începând cu litera respectivă va fi câștigător .

 JOCUL CUVINTELOR
Scop: activizar ea vocabularului , dezvoltarea rapidității în deprinderea de a scrie corect și de a
identifica antonimele cuvintelor
Desfășurarea jocului : Învățătorul certe elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da ,
să scrie în caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare – mic

81
frumos – urât
vesel – trist
tânăr – bătrân
După cinci minute învățătorul întrerupe jocul și verifică cine a scris mai multe aseme nea
perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citește , fiind declarat căștigător .

 SCHIMBĂ LITERA (SAU SILABA ) !
Scop : – activizarea și îmbogățirea vocabularului , dezvoltarea capacității de
selectare , a mobilității gân dirii și a expresivității limbajului ;
Sarcina didactică : – formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere
sau a unei silabe ;
Material didactic : – ilustrații reprezentând diferite obiecte , animale etc .
( casă , ramă , pană , toc ) ;
Jocul se poate desfășura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfășoară individual ,
învățătorul anunță că fiecare elev are la dispoziție două minute , după care cheamă primul
concurent la tablă și prezintă o ilustrație . Elevul o privește , o denumește , scrie cuvântul pe
tablă și după aceea , prin schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu
același număr de litere , pe care le va scrie unele sub altele .La semnalul conducătorului de joc ,
elevul s e oprește și face aprecierea . Pentru activizarea tuturor elevilor , pentru fiecare grup de 3
– 4 elevi care vor lucra la tablă , învățătorul va alege o comisie formată din doi membri care va
face aprecierea . Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct . Vor fi
evidențiați elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte .
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe ,
apoi a ultimei .
Când jocul se desfășoară în c olectiv , se dau copiilor foi de hârtie . Toți vor scrie cuvântul de
pe tablă , apoi timp de 2 – 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulei . La
semnalul dat de învățător , cpopiii vor înceta scrierea cuvintelor . Învățătorul va cere pr imului
copil să citească toate cuvintele găsite . Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvânt este
format conform cerinței . Învățătorul va cere copiilor care au scris același cuvânt să îl taie cu o
linie . Când primul copil va termina de citit cuv intele scrise , alt copil le va citi pe cele rămase
netăiate și tot așa până toți copiii vor citi cuvintele scrise . Vor fi declarați câștigători acei copii
care au rămas cu cuvinte netăiate .
Exemple : a) Cuvinte formate din 1 –2 silabe prin schimbarea prim ei sau ultimei litere sau silabe:
toc lan pană ramă cană

82
loc lac rană mamă casă
joc laț cană lamă cară
foc leu șină temă cade
b) Cuvinte formate din 2 -5 silabe prin menținerea primei silabe :
coleg copac vioară secerătoare
cocoș colac viteză semănătoare
covor codaș violet seninătate
c) Cuvinte for mate din 2 -4 silabe cu menținerea ultimei silabe:
mare doreș te pălăr ie
zare zâmbeș te frizer ie

 CUVÂNTUL INTERZIS
Scop : – activizarea vocabularului , dezvoltarea atenției voluntare și a imaginației ;
Sarcina didactică : – formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis ;
Desfășurarea jocului Jocul se poate desfășura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la
întrebările învățătorului să răspundă în așa fel încât un anumit cuvânt stabili t anterior să nu fie
folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuși răspunsul la întrebarea pusă .
Aceasta trebuie constituită în așa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se exp lică cum se va desfășura jocul și se arată că pentru
fiecare răspuns au la dispoziție un minut de gândire . Dacă se consideră necesar înainte de joc se
va face o mică pregătire a elevilor dându –se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus
cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .
a) Cuvântul interzis “ a doua ”
Întrebare : – În ce clasă sunteți voi ?
Răspuns : – Noi suntem în clasa care urmează după clasa a II -a .
Întrebare : – În ce bancă stă e levul Ionescu ?
Răspuns : – Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : – În ce clasă au fost an ul trecut elevii din clasa a IV -a ?
Răspuns : – Anul trecut elevii din clasa a III -a au fost în clasa în care suntem noi acum .
b) Cuvâ ntul interzis “ primăvara”
Întrebare : – Când se topește zăpada ?
Răspuns : – Zăpada se topește în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : – Când înfloresc ghioceii ?
Răspuns : – Când se topește zăpada .

83
Întrebare : – Despre ce anotimp se vorb ește în această poezie ?
“ Primăvară , primăvară,
Vino iar la noi în țară ! ”
Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : – Când vin păsările călătoare ?
Răspuns : – Când încep să înfloreasc ă pomii .
Cuvântul interzis se poate schimba de 2 -3 ori în cursul jocului . La sfârșitul jocului vor fi
evidențiați elevii care au formulat răspunsurile corect și au dat dovadă de multă fantezie .

 CUM SE SPUNE ?
Scop: – îmbogățirea expresivității v orbirii și activizarea vocabularului prin reproducerea orală
sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : – completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens figurativ .
Desfășurarea jocului Pentru buna desfășurare a jocului , conducătorul va pregă ti din timp și își
va nota diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificația și pentru o
mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de comparație cu sens figurativ .

Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roșu )
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dă copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteuă
și se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică și se completează una din propoziții pentru
exemplificare .
( A văzut negru în fața ochilor . )
Se anunță timpul acordat pentru formularea răspunsurilor ( timpul va fi acordat în funcție de
numărul exemplelor de pe tablă , cca 3 minute pentru fiecare exemplu ). După ce fiecare elev și -a
scis numele pe foaie , se descoperă exemplele și jocul începe . Elevii vor copia exemplele de pe
tablă și vor completa spațiile libere cu cuvinte potrivite . După expirarea timpului dat , se adună
foile , se citesc de către învățător sau de un elev și se apreciază în colectiv . Pentru fiecare
exemplu bine com pletat se acordă un punct , iar cele greșite sau necompletate nu se punctează .
Vor fi evidențiați elevii care au întrunit maximum de puncte .

 UNDE?

84
Scop: verificarea și consolidarea deprinderilor de ex primare corectă , dez voltarea atenției, a
gândirii , a imaginației .
Sarcina didactică: – formularea de propoziții cu folosirea corectă a prepozițiilor: pe , în , la , sub
, după , lângă , cu , între , peste , până , spre .
Desfășurarea jocului Jocul se poate desfășura pe două grupe formate din câte 10 – 12 el evi
( A și B ).Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au voie să
repete prepoziția . Se scriu 6 prepoziții pe tablă , după care învățătorul cere unui elev din grupa B
să spună un cuvânt care să denumească un obiect , aparat , animal etc. Cuvântul este preluat de
membrii grupei A . Aceștia vor formula pe rând câte o propoziție în care să se includă cuvântul
dat și unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un răspuns bun se acordă grupei 1 punct , se
scade unul dacă este greș it . Se continuă în același fel cu toți componenții grupei A , după care se
totalizează punctele urmând la joc grupa B ( după ce s -au inversat sau imtrodus prepoziții noi ) .
O prepoziție folosită de trei ori este ștearsă și înlocuită cu alta .
Va câștiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : -grupa B a spus cuvântul “ mașină ”. Membrii grupei A vor putea formula propoziții
de tipul următor :
Mașina este în garaj .
O mașină se află pe stradă .
Merg cu mașina spre Cluj .
Patru mașini sunt trase lângă garaj .
A trecut cu mașina peste trambulină .
Stau în mașină până vii tu .

 CUVINTE PERECHI
Scop : – activizarea vocabularului , consolidarea cunoștințelor despre sinonime, antonime .
Sarcina didactică : – formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător , formarea perechilor de
cuvinte cu sens opus .
Material didactic : – jetoane cu cuvinte scrise .
Desfășurarea jocului Jetoanele se așează pe bancă sau pe catedră și vor fi solicitați elevii să facă
perechi de cuvinte cu sens asemănător ( opus ) . Vor câștiga elevii care au găsit cele mai multe
perechi de cuvinte și așezate corect .
a) arbore – copac gri – cenușiu țară – patrie
prieten – amic steag – drapel orb – nevăză tor
spune – zice filă – foaie avere – bogăție

85
b) noapte – zi coboară – urcă mic – mare
alb – negru prieten – dușman pace – război
trist – vesel râde – plânge harnic – leneș
lumină – întuneric flămând – sătul rece – cald
● EU ÎNCEP, VOI TERMINAȚI!
Sarcina jocului didactic: Conform modelului oferit, elevii trebuie să continuie șirul .
Exemplu: eu m -am dus// eu n -am fost/ eu i -am scris/ eu știu c -am fost/ tu te -ai dus/ tu n -ai fost/
tu i-ai scris/ tu știi c -ai fost/ el, ea…… el, ea…….. el, ea…….. el, ea……….noi……. noi
……… noi……….. noi…………voi…….. voi……….. voi……….. voi…………ei, ele……. ei,
ele……… ei, ele…….. ei, ele……….
● FORMULAȚI PROPOZIȚII CU ORTOGRAMELE ÎNVĂȚATE; DUPĂ IMAGINE
Scopul jocului didactic : formarea propozițiilor după imagini; folosirea corectă în scris a
ortogramelor.
Regula jocului didactic: Fiecare copil primește o fișă de lucru conținând o imagine. În scris
rezolvă sarcina de lucru.

● PUNEȚI ÎN LOCUL PARANTEZELOR SEMNELE DE PUNCTUAȚIE CARE
LIPSESC!
Scopul jocului didactic : folosirea corectă în scris a ortogramelor.
Exemplu: “Cum îl vad, copiii îl înconjoară din toate p ărțile și strigă bucuroși ( )
()Uite-l pe Furnicuță ( ) Te -am așteptat, Furnicuță ( )
Și nici un joc nu începe fără el ( ) Iar când vreunul mai supărăcios și mai certăreț
strică jocul ( ) care mai de care îl cheamă în ajutor ( )
( ) Furnicuță, uită -te la el ( )
Nu s-a întâmplat o dată să mă întâlnesc cu el și să nu mă salute ( )
( ) Bună dimineața ( ) Ce mai faceți ( )
Jocurile desfășurate în etapa experimentală au fost mul te și diverse, dar am exemplificat
câteva dintre acestea.
S-a putut constata că prin jocul didactic se evită apariția fenomenului de oboseală, elevii
fiind atrași să rez olve problemele de creație ce sunt impus e de jocul didactic prin solicitările sale.
Satisfacția pe care o simte copilul după un joc bun și rolul formativ pozitiv pe care -l are în ace st
caz sunt, în mare măsură, condiționate de o pregătire temeinică a jocului sub toate aspectele.