Ciuca Elena Cristina (1) [611539]
1
Capitolul I
1. STUDIUL COMUNICARII NONVERBALE. SCURT ISTORIC
Domeniul de studiu a l comunicării nonverbale acoperă perioada din antichitate până
spre sfârșitul secolului al XIX -lea. “În tradiția vestică, în cele mai vechi încercări de abordare
sistemat ică a acțiunilor expresive, atât în scrierile din Grecia și mai târziu din Roma,
gesturilor li s -au acordat, într -un fel sau altul o mare importanță” ( A. Kendon și C.
Muller,2001, 1) .
Primul profesor de retorică publică din Roma, Marcus Fabius Quintilianu s (35 – 96
e.n.) a consacrat unul dintre cele douăsprezece volume ale compendiului “Institutio oratoria –
Formarea vorbitorului în public” . Volumul prezintă detalii despre limbajul trupului în
concepția romanilor.
În primele decenii ale sec. XVII -lea se î nregistrează o renaștere a interesului pentru
studiul gesturilor, iar în secolele următoare, cunoașterea oamenilor după constituția
corporală, a feței, craniului și a expresiilor faciale .
Cei care au inclus pentru prima dată termenul de „comunicare nonve rbală” sunt
Jurgen Ruesch și Weldon Kees. Acești autori au demonstrat că în comunicarea umană sunt
implicate șapte sisteme diferite:
1.prezența fizică și îmbrăcămintea;
2.gesturile sau mișcările voluntare ;
3.acțiunile întâmplătoare;
4.urmele acțiunilor ;
5.sunetele vocale;
6.cuvintele rostite;
7.cuvintele scrise.
Însă în concepția lor doar cinci din acestea sunt de natură nonverbală.
Comunicarea nonverbală reprezintă un domeniu în continuă expansiune , acesta fiind studiat
permanent, datorită varietății de date esențiale în identificarea comportamentului uman.
2
2. ASPECTE ALE COMUNICǍRII NONVERBALE
„Fiecare gest este asemenea unui cuvânt, iar un cuvânt poate avea mai multe
înțelesuri.Persp icace este acel om care poate citi „propozițiile trupului”(Al lan Pease ).
Comunicarea este instrumentul spiritual al omului în procesul socializării sale.
În literatura de specialitate sunt menționate multe definiții ale comunicării nonverbale,
majoritatea fiind acceptate.
Oamenii sunt si arată mai mult decât rostes c, indică sau vor . Mimica, gesturile și
postura pot însoti limbajul, îmbogățindu -l. Societatea modernă așa cum o știm noi nu mai
poate exista fără suportul imaginii care dă forță unui mesaj.
Prin comunicare se constituie lumea internă a individului, se de gajă tensiuni intrapsihice, se
asamblează o perspectivă asupra omenirii. Comunicarea nonverbală a devenit esentială în
aproape toate aspectele vieții noastre, fie că vorbim de viața persoanală sau de cea
profesională. Modul în care sunt încrucișate brațele , direcția privirii sau modalitatea în care
este atinsă o persoană sunt considerate de către psihologi ca fiind canale de comunicare.
Comunicarea nonverbală se referă la mesajele transmise de la o persoană la alta prin
alte căi decât cele lingvistice. Aces tea include mesaje corporale (poziția corpului, gesturi ,
mimică, contact vizual și contact fizic ) comunicare spațială (distanța dintre dou ă persoane
care converseaz ă) și paralimbajul (tonul, intonatia sau accentul folosit).
A. Karl Buhler definește comu nicarea “ un proces prin care un emițător transmite
informatții receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra
receptorului anumite efecte.” O schemă a structurii este reprezentată de acesta în anul 1934,
în lucrarea “Die sprachthe orie” .
Fig. 1. Schema a procesului de comunicare
Inițial comunicarea a apărut ca un comportament necesar îndeplinirii funcțiilor vitale
(hrana, reproducere, securitate ). Procesul s -a dezvoltat prin apariția dimensiunii sociale cu
raporturi div ersificate.
Din punct de vedere etimologic noțiunea de comunicare provine din latinescul
”communico, are , avi , atum” care semnifică acțiunea de a face ceva comun, de a împărți cu
cineva. R E mesaj M
canal C
F.B.
3
Comunicarea nonverbală este multitudinea de mesaje ce nu pot fi exprimate prin
cuvinte și care pot fi descifrate creând sensuri. Aceste a pot repeta, contrazice, înlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Importanța acestora a fost demonstrată de către Albert Mehrabian în anul 1967 . În urma
studiului, acesta a ajuns la concluzia că 7% din mesaj e transmis prin comunicare verbală, în
timp ce 38% e transmis de tonul vocii și 55% prin expresia feței.
Au fost identificate mai multe tipuri de comunicare nonverbală, astfel:
Comunicarea nonverbală (senzoria lă) ce se bazează pe recepționarea prin ajutorul
simțurilor( văzului, auzului, mirosului, tactil, gustativ);
Comunicarea nonverbală estetică (pictura, muzica, dansul) realizată prin intermediul
forme lor de exprimare artistică (exprimarea diferitelor emoți i estetice);
Comunicarea nonverbală bazată pe folosirea însemnelor (steaguri, insigne, uniforme) și a
schimbărilor specifice, legate de religie (cruce, icoane) sau statut social (gradele de ofițeri,
titulatura).
Comunicarea nonverbală se realizează prin in termediul semnalelor , care pot fi discrete
(prezența, absența) sau gradate (intensitate), congruente sau incongruente (care se potrivesc
unele cu altele).
Prin comunicarea nonverbală pot ieși la suprafață anumite gânduri, sentimente și
intenții ale unei p ersoane.
4
Capitolul II
1. STRUCTURA COMUNICARII NONVERBALE
În comunicarea nonverbal ă se utilizează seturi de semne și coduri, care prin
combinare alcătuiesc o anumită structură.
O grupare a comunicării propusă de J.Ruesch și W.Kess , stabilită în trei categorii astfel :
➢ limbajul semnelor incluzând gesturile ;
➢ limbajul acțiunil or incluzând mișcările corpului ;
➢ limbajul obiectelor .
Clasificarea comunicării nonverbale poate fi realizată după modalitățile senzoriale
implicate în receptarea sem nalelor. Mark L. Knapp (1990, 51) profesor de Speach
Communication la Universi tatea din Texas, Austin, autor al unor lucrări de referință în
domeniu , clasifică comunicarea nonverbală:
1.cum privim (caracteristici fizice și îmbrăcăminte) ;
2.cum auzim ( ton ul vocii) ;
3.cum mirosim ;
4.cum ne mișcăm ( gesturi, postură, privire) ;
5.cum afectează mediul înconjurător interacțiunile umane și cum afectează la rândul lor
mediul înconjurător ( zgomot, prezența altor persoane) .
Majoritatea cercetătorilor clasifică astfel :
Kinezica -mișcările corpului, expresiile faciale, privirea;
Paralimbajul – activitățile vocale;
Cronemica -studiul percepției și al modului de utilizare a spațiului.
5
2. ELEMENTEl CONSTITUTIVE ALE COMUNICARR NONVERBALE
2.1.Noțiunea de kinezică
Noțiunea “kinesics” este un derivat al cuvântului de sorginte grecească ce
simbolizează mișcarea, utilizat pentru prima dată de antropologul american Ray Birdwhistell
(1918 -1994 ).Kinezica reprezintã ansamblul reacțiilor la care participã întreg ul corp ce
cuprinde: ținuta, mersul, gesturile.
a) Ținuta exprimă reacția sau răspunsul individului într -o situație dată . Deseori,
poziția corpului este edificatoare pentru trăirea psihică a individului în momentul respectiv.
Atitudinea caracterizată pr in umerii "căzuți", corpul înclinat în față, capul aplecat, mâinile
întinse de -a lungul corpului denot ă fie starea de obosealã, fie o stare depresivă .
Poziții corporale asemănătoare indică : modestie, lipsă de rezistență față de evenimente
(neplăcute), aște ptare, atitudine defensivă , tristețe.
În extrema cealalt ă, pieptul bombat , umerii drepți, picioarele dep ărtate, mâinile pe lâng ă corp
denot ă siguranț ă de sine, tendinț ă dominatoare, atitudine de provocare.
Prin ținută sau atitudine nu trebuie s ă se înțel eagă doar o anumit ă poziție a corpului în sine, ci
modul particular în care se îmbin ă o serie de elemente ca statura și constituția corporal ă,
forma și poziția capului etc. toate comunicând o secvenț ă din structura psihologic ă a
persoanei studiate.
b) Mersul furnizează multe indicații asupra însușirilor psihice ale oamenilor.
Principalele criterii fiind viteza, elasticitatea și fermitatea. Pe baza acestora se disting
următoarele tipuri de mers: lent și greoi; lent și nehot ărât, timid; rapid, energic, sup lu și ferm.
Aceste tipuri de mers au semnificații psihologice distincte.
Mersul constituie un semn al coloraturii afective a tr ăirilor individului. Buna dispoziție,
optimismul, încrederea în sine au drept corespondent mersul rapid, vioi, ferm, cu pași lar gi,
în vreme ce tristețea, st ările depresive determin ă un mers lent, cu pași mici. La rândul lor,
emoțiile determin ă perturb ări ale mersului. Astfel, la unii indivizi senzație c ă sunt urm ăriți cu
privirea de c ătre cineva este suficient ă pentru a le perturb a automatismul mersului și a -i face,
de pild ă, să se împiedice.
6
c) Gesturile reprezintă unul dintre cele mai vechi mijloace de exprimare a reacției
organismului la o modificare survenit ă în mediul interior sau exterior .
Gesturile pot fi împ ărțite în trei mari diviziuni:
• instrumentale
• retorice
• reactive.
Gesturile instrumentale sunt acelea prin intermediul c ărora se realizează o anumit ă
activitate .Gesturile rapide denot ă o stare de hiperexcitabilitate – care constituie o
caracteristicã "naturalã" a tempe ramentului coleric.
Gesturile prompte , sigure și precise denot ă calm itate, stăpânire de sine, încredere în
sine. Gesturile lente, dar sigure și precise denot ă meticulozitate, grij ă pentru detalii, specifice
temperamentului flegmatic.
Gesturile variate ca vitez ă, dar lipsite de precizie deno tă neîndemânare, lips ă de
interes pentru activitatea respectiv ă, lipsă de exercițiu, lips ă de simț practic (nivel sc ăzut al
inteligenței practice).
Gesturile retorice sunt acelea care însoțesc sau înlocuiesc vorbirea, și au ca scop să
provoace interlocutorului o anumit ă stare emoțional ă sau afectiv ă. Pot fi desprinse o serie de
concluzii psihologice din caracteristicile gesturilor, precum : frecvența, a mplitudinea, energia .
Gesturile rare , de amplitudine mică (strânse pe lâng ă corp) denotă o atitudine
defensiv ă, team ă; nivel sc ăzut al mobilizãrii energetice (oboseală, stare maladivă) .
Gesticulația bogată este caracteristic ă colericului, și în mică măsura sangvinicului.
Aceasta indic ă bună dispoziție, veselie mergând pâ nă la euforie; nivel ridicat de mobilizare
energeticã; elan, înflãcãrare .
Gesturile repezi , violente alăturate vorbir ii cu tonul ridicat, prezintă stari de iritație,
dorința de afirmare, de dominare .
Gesturile reactive sunt acele mișc ări ale corpului și membrelor efectuate la situații le
neașteptate cu care este confruntat individul. La fel ca și mersul sau celelalte categorii de
gesturi, manifest ările reactive pot fi analizate prin prisma unor criterii precum :
promptitudinea declanș ării, viteza de desf ășurare, num ărul (frecven ța), amplitudinea,
intensitatea. Acestea sunt edificatoar e pentru dinamica neuropsihicã și caracteristicile
reactivitãții emoționale.
7
Mimica este ansamblul modificărilor expresive la care participă părțile mobile ale
feței: ochii, s prâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii. La expresivitatea feței concură și
elemente statice aparținând fizionomiei : culoarea pãrului și a feței, culoarea ochilor,
conformația feței etc. Mimica este semnalul nonverbal cel mai ușor de descifrat. Fața este cea mai
expresivă parte a corpului. În timpul comunicării, ochii sunt cei mai intens priviți. Expresiile
feței sunt variate: mirare, nedumerire, interogare, înțelegere, melancolie, tristețe, veselie,
mânie .
a) Gradul de deschidere a ochilor este reprezentativ pentru situația în care se aflã individul:
atitudinea (acceptarea sau respingerea) pe care o are față de informațiile cu care este
confruntat, și pentru m ărimea fluxului informațiilor. Ochii larg deschiși pot arată neștiințã,
absența sentimentu lui de vinovăție sau de team ă, în timp ce deschiderea mai redusă arată
atitudine a de neacceptare și suspiciune.
b) Direcția privirii are un rol important în producerea expresiei feței. Nedumerirea, efortul
de rememorare sunt însoțite de obicei de așa nu mita "privire în gol". Privirea în jos semnific ă
o atitudine de umilințã, vinovăție, rușine . Privirea în sus arată lipsa de respect. Ochii
îndreptați c ătre interlocutor arată sinceritate, atitudine deschis ă, hotărâre.
c) Mobilitatea privirii. Multor perso ane privirea le "fuge" în permanenț ă, în toate direcțiile,
neputând să o fixeze. Aceștia sunt adesea caracterizați prin tendința de a -și ascunde intențiile,
iar uneo ri prin sentiment al vinovãției. Pe de altă parte , privirea fixã, , arată o lips ă de contac t
cu realitatea. Râsul este considerat cea mai importantă funcție a comunicării. Charles Darwin
spunea că “râsul pare să constituie, în primul rând, expresia simplei bucurii sau fericiri”.
Motivele pentru care un om râde sunt diverse, însă modul de declanș are este același :
inspirație adâncă, scurte contracții spasmodice ale toracelui, diafragmei. Intensitatea râsului
poate fi evaluată pe o scală de la 1 la 10 :
1.Întâi surâsul și apoi izbucnirea în râs
2.Gura se deschide din ce în ce mai larg
3.Colțurile gur ii se deplasează tot mai în lateral, spre urechi
4.Nasul se încrețește
5.Sunetul se apropie tot mai mult de strigăt sau lătrat
8
6.Ochii se închid cu lacrimi, iar pielea din jurul lor face dungi multe și mici
7.Capul cade tot mai mult pe spate și umerii se r idică
8.Apare o mișcare de legănare a trupului
9.Persoana se autoîmbrățișează (autoatingere), cuprinzându -și trupul cu mâinile
10.Declanșează un mod oarecare de a bate din picioare
Diferite studii de specialitate au demonstrat că femeile zâmbesc mai mult decât bărbații,
transmițând mult mai precis semnalele emoțiilor negative, spre deosebire de bărbați, care
transmit mai exact semnalele din emoțiile pozitive. Prin profesiile pe care le practică femeilor
le este impus să zâmbească.
2.2. NOTIUNEA DE PARALIM BAJ
Paralimbajul este modul prin care ne folosim vocea pentru a acorda seminificații
cuvintelor. Elementele de paralimbaj constituie o componentă de bază a limbajului
nonverbal. Tonul, ritmul și volumul vocii pot fi folosite încât tonul este inflexiunea v ocii
pe care o foloseste un vorbitor. Acesta poate fi calm, agresiv, pedant, nervos, cald, rece.
Intensita tea vocii reprezintă un semnal de luptă folosit atunci când o persoană vrea să se
impună. Astfel de persoane pot fi percepute ca fiind agresive. Rosti rea unor cuvinte cu glas
scăzut, ținând mâna la gură, poate semnifica o stare de neplăcere sau de nesiguranță.
În funcție de ritmul vorbirii se poate identifica zona de proveniență a unei persoane ,
cât și profesia, preferințe și interese culturale. Italien ii, francezii au un ritm de vorbire mult
mai rapid decât românii; persoanele cu studii superioare emit mai multe silabe pe minut decât
persoanele cu studii elementare . Pauzele în actul vorbirii transimt informații despre
particularitățile psihologice ale emițătorului sau despre intențiile receptorului, despre natura
relațiilor interpersonale. Pauzele pot fi inconștient realizate, dar și intenționate . Ele
semnalează nevoia persoanei de a medita înaintea formulării răspunsului, iar în alte situații
pentru a da celuilalt posibilitatea de a se exprima.
Râsul poate fi de mai multe feluri ( ascuțit ,chicotit, clar, cristalin etc.) S-a demonstrate
că atunci când oamenii râd se accentuează o vocală care exprimă diverse stări psihice și
intenții comportamentale:
➢ râsul în A „Haha” – exprimă bucuria, lipsa stresului, fiind contagios;
➢ râsul în E „Hehe” -râsul behăit exprimă disprețul, batjocura, o amenințare, nu e ste
contagios;
➢ râsul în I „Hihi” – râsul de gâsculiță exprimă o bucurie răutăcioasă, reținută;
➢ râsul în O „Hoho” – este asociat cu uimirea, disprețul;
➢ râsul în U „Huhu” – exprimă teamă, spaimă.
Manifestări sonore fără conținut verbal : plescăitul, oftatul, geamătul, dresul vocii,
tușitul, râgâitul. Gemetele și oftatul sunt catalogate ca semnul unei dureri profunde; cei care
își fac un obicei de a se văita, îi îndepărtează pe ceilalți. Dresul vocii, tușitul instantaneu
oferă o anumită informație despre interlocutor, care dorește să atragă atenția că ceva nu -i
convine, sau că are ceva de adăugat. Volumul este intensitatea vocii unei persoane .
9
2.3. N OTIUNEA DE CRONEMICA
Cronemica se referă la canalul nonverbal al timpului (perceperea, structurarea,
utilizarea spațiului). Edward T. Hall a enunțat trei sisteme temporale diferite:
➢ timpul tehnic ce reprezintă gradul de de zvoltare al științei, tehnicii ;
➢ timpul formal, care reprezintă modul tradițional în care este privit timpul în mod
conștient ;
➢ timpul informal care prezintă informații despre tipul, nivelul socializării, despre stima
de sine, atitudine față de ceilalți .
Limbajul spațiului trebuie interpretat în funcție de cinci dimensiuni: mărime, grad de
intimitate, înălțime, apropiere -depărtare, înăuntru -afară. Fiecare persoană are o limită în
legătură cu distanța față de cei cu care comunicăm. În majoritatea culturilor e uropene nu se
apreciază apropierea cu mai mult de 40 -50cm decât în cazul celor din familie sau a
persoanelor iubite; acesta definește spațiul intim. “Invadarea” acestuia crează senzația de
disconfort. Apropierea exagerată poate însemna amenințare; depărtar ea excesivă poate
comunica aroganță, importanță, statut social superior.
În general, spațiile mici sunt percepute ca fiind prietenoase, calde, intime; cele mari
sunt asociate cu puterea, statutul. Edward Hall în lucrarea sa , “The hidden dimension”
porneș tede la premi za că animalele au un teritoriu adaptat nevoilor lor și că omul posedă și el
această noțiune de spațiu individual. Orice spațiu personal se organizează cu o parte
interioară și una exterioară; el posedă zone private, zone publice. Astfel, lume a nord
ocidentală comunică în funcție de trei distanțe:
➢ distanța intimă până la 40 -50 cm (prezența celuilalt, mirosul , respirația) ;
➢ distanța personală 50 -75 cm ( indivizii își pot atinge mâinile, dificultăți în menținerea
contactului vizual la nivelul oc hilor, dacă este incălcat se instaurează inconfortul) ;
➢ distanța socială 1,5 -3m ( Privirea nu mai fixează, informația devine mai formală,
comunicarea interpersonală e săracă) distanța publică 3 -6 m ( individul se simte
protejat și poate deveni defensiv dac ă este atacat) .Se pierd multe detalii asupra
interlocutorului, dar suficiente pentru a -i urmari acțiunile.
Luând în calcul nu doar distanțele de la care poate fi receptată vocea (șoaptele, vocea
normală și strigătele), dar și posibilitățile de contact cut anat, temperatura, mirosul, detectarea
expresiilor faciale , Edward T. Hall și colaboratorii săi ajung la măsurători mai fine, pe care
Marc -Alain Descamps(1989/1993, 126) le prezintã într -un tabel sintetic:
Distanța Publică Socială Personală Intimă
Îndepărtată 7,50 m 3,60-2,10 m 1,25-0,75 m 0,45-0,15 m
Apropiată 7,50-3,60 m 2,10-1,25 m 0,75-0,45 m 0,15-0,00 m
Tabelul 1. Zonele de distanță Hall (după M.-A. Descamps, 1989/1993, 126)
10
CAPITOLUL III
COMUNICAREA IN CADRUL ORGANIZATIILOR
3.1. Prezentarea generala a companiei Ecart Internatonal
11
Ca orice știință, managementul în domeniul reusrselor umane are la bază anumite principii ce
reprezintă pachetul de programe care condiționează reușita acțiunii manageriale.
Principalul obiectiv al acestuia este acela de “a exploata” experiența și priceperea oamenilor
pentru a atinge un nivel de performanță, utilizând cele mai bune metode.
În cadrul organizației studiate particularitățile resurselor umane sunt urmatoarele:
➢ resursele umane reprezintă organizația ;
➢ resursele umane sunt în dezvoltare și în potențialul de viață ;
➢ oamenii se manifestă liberi, în același timp și constrânși datorită unor determinanți
personali, socioculturali și ereditari.
Deciziile mangerilor sunt d ificile deoarece implică o multitudine de factori ( individuali,
organizaționali, situaționali) cu o mare vari abilitate, care determină stres psihologic avansat.
Compania este o organizație cu o cultură specifică și reguli stricte, unde comunicarea
influen țează toată activitatea sa. Comunicarea reprezintă elementul indispensabil pentru
funcționarea optimă a oricărei colectivități umane, indiferent de natura si mărimea ei. A
comunica înseamnă a informa, a spune, a explica, a împărtăși, a convinge, a fi în leg atură, a
asculta, a uni pentru a acționa.
Comunicarea este pentru sistemul studiat este o formă esențială de adaptare a organizației
studiate la schimbă rile rapide din mediul extern. Comunicarea și tehnicile de comunicare
sunt foarte utile chiar în interio rul grupului . Comunicarea internă este domeniul cel mai
complex și mai dificil decât orice strategie de comunicare. Oamenii simt nevoia să afle, din
surse sigure și nu din zvonuri, care sunt problemele cele mai importante ale organizației din
care fac part e.
Științele și procedeele comunicării au o evoluție impetuoasă în orice companie și în
întreaga societate.Procesele de comunicare sunt indispensabile pentru infl uențarea educativă
a angajatilor , pentru re alizarea coeziunii departamentelor și a cooperării dintre acestea. În
primul rand, l iderul din cadrul organizatiei trebuie să stăpânească informația să o folosească
ca orice altă resursă pe care o are la dispoziție. Acesta trebuie să fie un manager eficient,
pentru a putea optimiza procesul comunicării în organizația pe care o manageriaza .
În cadrul organizației directorul general este figura centrală . Acesta trebuie să
înțeleagă și să folosească bine limbajul, atât cel verbal cât si cel nonverbal, pentru
conducerea eficie ntă a organizației sa le. Fără acestea seful de departament nu poate opera în
mod optim pentru a sincroniza efortu rile individuale ale angajatilor din subordine. În acest
sens el trebuie să fie un bun vorbitor , un ascultător eficient și un conducător capabil de a
rezolva un con flict prin dialog.
Organizația studiata este un mediu social cu un sistem propriu de stratificare.
12
3.2 COMUNICAREA INTERPERSONALA IN CADRUL COMPANIEI STUDIATE
Comunicarea interpersonală reprezintă procesul care se realizează între două perso ane,
prezentând următoarele etape distincte: stimulul, atenția, filtrarea și completarea interacțiu nii.
Pentru Compania Ecart International , eficientizarea comunicării interpersonale presupune
existența feed -back -ului. Nu întotdeauna dorim să spunem ceea c e cuvintele noastre exprimă
sau nu întelegem ceea ce auzim sau citim, aici feedback -ul este o componenta vitală a
efortu lui nostru comunicațional. Feed back -ul reprezintă informația care ne arată dacă ne -am
făcut înțeleși. El ne informează ce a recepționat, interpretat și înțeles cealaltă persoană și cât
de eficienți am fost în rolul de emițători/codificatori. Din păcate , multi directori nu acceptă
noțiunea de feed back, iar alții cred că nu au nevoie de el.
Dacă nu se acordă nici o atenție feed -back -ului, nu este generată nici o reacție și nu se
realizează nici o îmbunătățire în comportamentul emițătorului sau în calitatea relațiilor dintre
el si receptor.
Un angajat supus unui climat de muncă generator de anxietate își va dezvolta un
comportament defensiv , spre deosebire de persoana care, având la îndemână resursele
necesare și sprijinul corespunzător din par tea conducerii, va utiliza feed back -ul pentru
îmbunătățirea procesului de comunicare interpersonală.
3.3 COMUNICAREA DE GRUP IN CADRUL COMPANIEI ECART INTERNATIONAL
Comunicarea de grup are rol precis în elaborarea, transmiterea și operaționalizarea
deciziilor mana geriale din compania analizata . Pentru o comunicare de grup eficientă trebuie
să cunoaștem natura grupului. Î n compania an alizata , colectivitățile se împart în două
categorii: agregatele și grupurile funcționale.
Un agregat reprezintă un număr de indivizi care se află în același loc, în același moment,
desfășurând aceeași activitate, dar nu neapărat în același scop și nu în mod colectiv.
Un grup funcțional reprezintă doi sau mai mulți indivizi care se află în interacțiune în mod
intenționat pentru a îndeplini un obiectiv comun.
În cadrul Companiei Ecart International , grupurile acționează ca intermediari între individ si
societate și influențează individul prin valorile acceptate și prin standardul comportamental al
grupului căruia îi aparține.
În procesul comu nicațional, directorul companiei trebuie să înțeleagă caracteristicile
grupului, anume structura, coeziune, compun ere, dimensiune, rol. Și în cazul ambelor
categorii, directorul companiei influențează calitatea comunicării, atât ca inițiator și
coordonator al comunicării (emițător), cât și în cea de receptor.
La emițător existența unor dificultăți în capacitatea de t ransmitere a informațiilor poate
influența negativ procesul comunicațional datorită următoarelor cauze:
– tendința de a transforma dialogul în monolog;
– utilizarea unui limbaj neadecvat persoanei care negociază mesajul;
– iritabilitate.
Ca receptor, direc torul organizatiei poate influența negativ procesul comunicațional datorită
unor deficiențe în capacitatea sa de ascultare, cum ar fi: lipsa de respect față de personalitatea
13
interlocutorilor; capacitatea redusă de concentrare asupra fondului problemei; te ndința de a
interveni în timpul expunerii și de a prezenta exact varianta contrară.
Angajatii , la rândul lor pot influența comunicarea atât în postura de emițători, cât și în
postura de receptori, fie din cauza unor deficiențe ce au ca sursă dor ința de securitate, fie din
cauza lipsei capacității de ascultare.
3.4 OBSTACOLE IN CALEA UNEI COMUNICARI EFICIENTE
Pe traseul comunicării interpersonale, pot surveni o mulțime de perturbări. Comunicarea
organizațională și interpersonală ascendentă, orizontală și descendent din Compania Ecart
International întâmpină dificultăți din cauza unor bariere ce produc filtraje, blocaje,
distorsiuni și bruiaje atât în transmiterea, cât si în recepționarea informației.
Ne referim nu atât la latura materială, c ât mai ales la cea umană, respectiv la componenta
psihologică inclus ă în proces. Acestea pot fi generate de: a) manageri ; b) angajati.
3.4.1 OBSTACOLE GENERATE DE MANAGERI
Managerii sunt inițiatorii și coordonatorii comunicării ce au tendința de a ridica barier e în
comunicarea cu angajatii datorită:
a) Dificultăților în capacitatea de transmitere a informațiilor
– tendința de a supradimensiona explicațiile introductive, care devin inutile când angajatul
este familiarizat cu subiectul;
– tendi nța de a transforma dialogul în monolog, din cauza lipsei de timp , sau de încredere în
partener;
– stereotipiile în modul de transmitere și prezentare (scade interesul angajatului );
– folosirea unui ton ridicat și marcat de iritabilitate (intimidarea pa rtenerului);
– utilizarea unui limbaj neadecvat (termeni prea elevați sau de strictă specialitate);
– lipsa de atenție sau abilitate în dirijarea dialogului către realizarea unui obiectiv;
– deficiențe în capacitatea de ascultare.
b) Capacității redu se de ascultare sau ascultarea incorectă, ca urmare a:
– lipsei de respect față de personalitatea interlocutorului manifestată prin lipsa de atenție,
nerăbdarea, graba de a termina mai repede, rezolvarea în paralel a altor probleme;
– capacității scăzut e de concentrare asupra problemei, ceea ce deturnează atenția către forma
14
comunicării;
– persistenței în prejudecata că cei din subordine nu pot avea idei sau sugestii bune pentru
rezolvarea unor probleme ( considerația că orice opinie este un atac la pres tigiul directorului );
– tendinței de a interveni în timpul expunerii , de a prezenta varianta contrară, ceea ce
descurajează continuarea dialogului și blochează inițiativele de comunicare a personalului
din subordine;
– rezistenței față de introducerea u nor idei noi. O nouă idee perturbă o ordine deja stabilită,
iar transpunerea în practică poate implica si dificultăți de realizare, necesitând un efort
suplimentar;
– tendinței de a considera că orice propunere de perfecționare a unui domeniu implică
automat existența unei defecțiuni tolerate de conducere.
3.4.2 OBSTACOLE GENERATE DE ANGAJATI
Acestea au ca sursă dorința de securitate, lipsa implicării în viața organizați ei sau factori care
țin de temperament și climat de muncă. Formele sub care se manif estă aceste probleme sunt:
– rezerva angajatiilor de a exprima propriile opinii pentru a nu avea neplăceri cu mangerii ;
– convingerea că problemele anaja țiilor nu -l interesează pe manager ;
– lipsa de obișnuință în comunicare;
– tendița de a considera c ă orice idee, implică existența unei d efecțiuni tolerate de conducere ;
– frecvența modificărilor. Cu cât modificarea unor instrucțiuni este mai frecventă, cu atât
creează nemu lțumiri în rândul angajatilor , punând în defavoare capacitatea și competența
managerului.
ALTE BARIERE IN CADRUL UNEI COMUNICARI EFICIENTE SUNT:
POZITIA OCUPATA IN CADRUL COMPANIEI
În comunicarea in cadrul Companiei, functia se află în fruntea listei de obstacole .
Nu se găsesc argumentele necesare atunci cân d discutam cu superi orii , dar suntem
nerăbdători și pripi ți în dialog cu cei “mici” . De fapt functia/pozitia in cadrul companiei se
află mai mult sau mai puțin sub influența a ceea ce psihologii numesc "sindromul puterii".
Conducerea unui grup de oameni, indifere nt de mări mea lui, poate naște tendințe autoritare,
mentalităti "superioare" și comportamente cu accente de duritate.
În ultima instantă, controlul și frânarea acestor atitudini sunt date de standardul cultural al
celui în cauză, care îi poate oferi premisele unui dialog neîngradit de orgolii sau dorința de a
părea superior.
LOGICA INCERTA
Un document scris clar și cu pun ctuație corectă sau un discurs elevat , devin, atunci
când logică este incertă, un lucru neplăcut de receptat. Din cauza acestuia este necesar s ă
structură m logic informațiile pe care dorim să le oferim și să respectăm regulile comunicării
scrise sau vorbite.
15
STILUL DEFENSIV VERSUS STILUI SUPORTI V
Există anu mite atitudini din parte managerilor care permit un comportament defensiv .
Cele mai im portante de acest gen sunt: evaluare, control, strategie, superioritate și
certitudine. Pentru producerea unui comportament suportiv, principalele atitudini ale st ilului
de conducere sunt: deschid ere, orientare, spontaneitate, simpatie, înțelegere, egalita te,
flexibilitate.
EFECTUL HALO
Prima impresie a unei persoane conduce la evaluări pozitive și negative care
influențează percepția și vorbele acesteia afectând intercomunicarea prin prezența unor
judecăți care nu corespund cu atitudinea și comportame ntul actual al acelei persoane.
Avem de -a face cu așa – numitul "efect halo" ce înconjoară o persoană, lucru ce ne face ca,
uneori, să refuzăm să acceptăm că ea poate greși când primele impresii au fost pozitive sau
menținem sub judecăți negative, chiar da că aceasta a avut realizari remarcabile.
Spre exemplu asupra activității unui ofițer, de multe ori planează asupra aprecierii impresiile
anterioare, sau recepționăm mereu discursul unui șef sub semnul imaginii formate cu ocazia
primului contact cu acesta, lucru ce poate altera înțelegerea corectă a mesajului transmis de
șeful în cauză.
Percepția defensivă este o alta faț ă a distorsiunii. Dacă unui manager i se rap ortează
ceva despre un department, ce clatină percepția sa anterioară despre aceasta, este po sibil ca
dialogul să fie refuzat în virtutea impresiilor sale anterioare sau să încerce să raționalizeze
fenomenul prin explicații cauzale ce plasează cele întâmplate în alta parte și nu în activitatea
desfășurată în subunitatea respectivă. Avem de -a face cu tendința de a auzi numai ce dorim
sau ne -am obișnuit să auzim, să ignorăm, pur și simplu, informațiile ce vin în dezacord cu
ceea ce cunoaștem.
Este un mod de a j udeca usor și comod , care nu presupune efort intelectual și neproductiv
pentru comunicarea interumană .
Succesul com unicării în Compania Ecart International depinde de liderul acesteia, care
trebuie să fie un adevarat manager al sistemulu i comunicațional al companiei sale, iar acest
lucru presupune un efort continuu din partea lui pentru acumul area de cunoștințe și formarea
de deprinderi în comunicarea organizațională si interpersonală.
Cunoașterea umană se bazează pe numeroase observații, conștiente sau inconștiente, privind
interpretarea comportamentului oamenilor. Cu cât comportamentul nost ru este permanent
observat, cu atât se poate deduce ceea ce se consideră a fi adevărul din spatele cuvintelor
noastre.
Comunicarea nonverbală și de codarea acesteia la angajatii /liderii organizațiilor este aceea
care facilitează codificarea informațiilor și decodificarea mesajelor .
Punerea în practică a acțiunii de comunicare nonverbală presupune însă alegerea mijloacelor
cele mai adecvate si mai relevante din perspectiva limbajului corpului ca formă de
comunicare nonverbală:
– Expresia feței poate furniza în mod continuu o reacție la ceea ce spunem: surprindere,
neîncredere , aprobare, dezaprobare, furie.
16
Instinctiv acordăm simpatia noastră celor cu o expresie a feței destinsă, mereu zâmbitori; o
mimică tristă, îi poate stimula pe cei din jur la consolare; o față dură, aspră poate incita la
agresiune.
Expresiile feței pot fi controlate atunci când oamenii doresc acest lucru. Există însă zone ale
chipului uman care scapă controlului astfel încât ele pot transmite mesaje relevante despre
starea sufletească a unei persoane. Aceste zone se situează în jurul ochilor și a sprâncenelor.
– Modul de a privi, mișcările ochilor sau durata și intensitatea privirii îndeplinesc un număr
important de funcții în interacțiunea socială, modul în care privim și suntem priviți are
legatură cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, încredere și prietenie ;
– Privirea directă, cu ochii complet deschiși, îndreptată spre fața partenerului sau
colaboratorului indică disponibilitatea de comunicare deschisă și directă;
– Modul de a privi de sus în jos se poate datora diferenței de înălțime dintre partenerii de
discuție și poate semnifica: dominare, mândrie, aroganță, trufie, orgoliu sau chiar dispreț;
– Închiderea unui singur ochi sugerează, de regulă, o comunicare amicală sau semnif ică o
întelegere secretă;
– Ochii înlacrimati semnifică expresia unei reacții din cauza unui lucru neplăcut, a durerilor
sau a neputinței; conform aceluiași mecanism, plângem din cauza neputinței de a ne stapâni
furia;
– Gesturile, ca mișcări expresive al e limbajului corpului, pot exprima, de exemplu, imaginea
de sine; astfel, o personalitate extrovertită poate comunica, în mod inconștient, prin gesturi
energice, în timp ce, în cazul unei personalități introvertite gesturile vor fi mai discrete;
– Mișcările de mică amploare sunt atribuite atât celor modești, care nu vor să iasă în evidență,
cât și celor care doresc să provoace intenționat o impresie falsă și, de asemenea, celor care
gesticulează astfel din slăbiciune;
– Mișcările brațelor pot exprima și ele o serie de sentimente și atitudini, și anume: brațele
împletite în dreptul pieptului arată neîncrederea, dorința de apărare, sentimentul de
inferioritate;
– Clătinarea capului este unul dintre semnalele nonverbale pe care le folosim pentru a
controla, a sincroniza discuția cu alte persoane sau pentru a exprima dorința de a încuraja
bunăvoința, răbdarea și interesul, de aceea, dăm din cap în sus și în jos pentru a indica
aprobarea sau pentru a încuraja o altă persoană în ceea ce spune sau face;
– Zâmbetul, care este unul dintre cele mai ignorate moduri de expresie a feței și mult mai
complicat decât s -a bănuit, ocupă o paletă foarte largă, de la mișcări abia vizibile ale
mușchilor gurii până la zâmbetul deschis și de la zâmbetul dezar mant pâna la rânjetul
prostesc ;
– Mersul omului este la fel de expresiv ca vorbirea însăși, ca gesturile care o însoțesc. Din
felul cum pășește o persoană se observă cu destulă ușurință tonusul psihic general, starea de
oboseală, disponibilitatea pentru eforturi fizice și nu num ai;
– Limbajul tăcerii. Deseori se spune „Tăcerea este de aur". Aceasta poate fi într-adevăr de
aur, dar tot atât de deranjantă și câteodată chiar periculoasă.
Tăcerea este un instrument puternic de comunicare, dar care trebuie folosit cu abilitate.
În cadrul politicilor din domeniul resurselor umane ale unei organizații, comunicarea în
general și comunicarea nonverbală în particular contribuie la desfășurarea în condiții și cu
rezultate cât mai bune atât a activităților de recrutare și selecție a persona lului, cât și a altor
activități din domeniul managementului resurselor umane.
După cum subliniază specialiștii în domeniu, în cazul interviului de selecție corectitudinea
17
informațiilor poate constitui o problemă critică, deoarece această formă de comunic are este
în general scurtă, intensivă și are loc în condiții de stres. Prin urmare, trebuie avut în vedere
faptul că în cadrul interviului de angajare contează, nu doar ce spunem, dar și ce facem.
Studiile de comportament arată că intervievatul relaxat, c are nu are nimic de ascuns, stă ușor
aplecat în față, cu brațele și picioarele relaxate. La o anumită întrebare ar putea să le
încrucișeze sau să se lase pe spate, semnificând că a intervenit o schimbare.
Utilizarea semnalelor nonverbale e una din cele m ai importante abilități de
comunicare pe care o poate avea un lider . Stăpânirea abilităților de com unicare nonverbală
presupune cunoașterea expresiilor faciale pentru a transmite semnale pozitive (ochi
strălucitori, zâmbet larg), exprimarea prin intermedi ul paralimbajului (intonația vocii, ritmul,
volumul), prezentarea încrederii în forțele proprii prin postură.
Unul dintre cele mai importante criterii ale liderilor îl reprezintă atitudinea pozitivă.
Oamenii care dețin putere par mai puternici în postur i relaxate. Superioritatea este
semnalată prin:
➢ stau așezați în timp ce ceilalți se află în picioare;
➢ se lasă pe spate în scaunele lor;
➢ au o gestică expansivă;
➢ vorbesc mai mult, cu voce mai tare;
➢ îi întrerup pe ceilalți.
Tipuri de lideri
1.Reactiv Angajat:corpul aplecat
înainte, mâinile și brațele
deschise Dornic:poziție de
sprint, tălpile
picioarelor deschise cu
un deget înclinat în față Gata să fie de acord:
hârtiile sunt puse
deoparte, stiloul este
jos, mâinile sunt întinse
pe masă
2.Reflexiv Ascultător:capul înclinat,
contact vizual susținut, rata
mare a clipitului, dă din cap
afirmativ Evaluator: își suge
ochelarii/creionul, bătăi
ușoare îm masă,
piciorul drept se află
peste piciorul stâng, se
uită în sus Atent (stă în
picioare):brațele sunt la
spate, zâmbește, tălpile
sunt deschise
3.Fugitiv Plictisit:fixează cu privirea
un punct din spațiu, postura
„prăbușită”, bate din picior „Lasă -mă să mă
duc”:picioarele sunt
îndreptate către ușă, se
uită de jur -împrejur, se
încheie/descheie la
haină Respin gere(stă
așezat):se mișcă în
spate, brațele și
picioarele încrucișate,
capul în jos, încruntat
4.Combativ “Lasă -mă să vorbesc”:bătăi
ușoare cu degetul, din
picior, fixare cu privirea Agresiv:este aplecat
înainte, degetele
punctează rapid și sunt
strânse Neîncrezător(stă în
picioare):mâinile puse
în șolduri, încruntat
18
Capitolul I V
PROCEDURA DE CERCETARE METODOLOGICA
OBIECTIVE
➢ demonstrarea legăturii dintre comunicarea verbală și cea nonverbală;
➢ relevarea personalității comportamentale prin intermediul mecanismelor
comunicării nonverbale;
➢ argumentarea faptului că procesul de com unicare nonverbală reprezintă o
modalitate pragmatică de comunicare inter elațională, constituind în același timp o manieră
autodidactă de autocunoaștere, autocontrol.
IPOTEZE
➢ Cu cât subiectul experimentează propria individualitate cu atât el va putea să se
descopere, să se înțeleagă, să -și retușeze atitudinea comportamentală față de eul interior,
precum și față de societate.
➢ Dacă individul este o persoană extrovertită atunci c omportamentul gestual e mai
exaltat, complex.
➢ Dacă tensiunile acumulate în plan psihic se manifestă explicit în comportamentul
nonverbal al individului atunci acestea transpuse în plan real se pot transforma în reacții
agresive.
INSTRUMENTE DE CERCETARE
Pentru elaborarea studiului am utilizat ca instrumente de lucru metoda observației
neparticipative cantitative și cea a analizei produselor activității (proba “Cine sunt
eu?”) . Ca metodă de cercetare psihologică, observația constă în urmărirea in tenționată și
înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale subiectului
investigat și a contextului situațional al derulării acestora.
În scopul conturării unui profil psihologic cât mai obiectiv, datele colectate se vor î nscrie în
Fișa de observație psihologică . Aceasta cuprinde o serie de comportamente, care alcătuiesc
simptomatica labilă (conduite flexibile, mobile) a individului. În structura ei se urmăresc
doua dimensiuni ale structurii de persona litate: comunicarea no nverbală și relaționare.
Proba “ (C.S.E.) ” se constituie într -un instrument de investigare a Eu -lui ca nucleu al
personalității, dar și a personalității ca sistem organizat, structurat și funcțional: “este o probă
de descripție, analiză și elaborare proiec tivă, prin excelență comprehensivă și nu doar
evenimențială”. Prin prelucrare, rezultatele nu apar sub forma unor concluzii ferme, precum
la chestionarele de personalitate, abordarea nu se face analitic pe factori ai personalității,
dimensiuni sau pe scale stabilite și cunoscute anticipat, ci se va recurge la o abordare în
ansamblu a personalității și Eului. Sursa acestei probe o reprezintă cartea “Eu și
personalitatea” de M.Zlate, fiind standardizată, prelucrată și adaptată de psihologi cu
experiență în do meniu.
19
LOTUL DE SUBIECTI
În ceea ce privește eșantionul uman pe care am efectuat studiul, acesta se constituie
dintr -un lot de 10 subiecți din cadrul unor diferite departamente ale Companiei Ecart
International .
Aceștia au o vârstă cuprinsă în tre 23-40 ani; starea civilă: 60% căsătoriți, 40% necăsătoriți .
Clientul numarul 1
Nume : Popa Daniela
Vârstă: 2 3
Studii: Facultate Limbi și Literaturi Străine
„Cine sunt eu ?
Cine sunt eu? …nu m -am întrebat prea des acest lucru, dar acum că tr ebuie să răspund îmi
dau seama ca EU sunt o persoană simplă, normală, care m -am bucurat și m -am întristat de
lucruri și întamplări fericite sau triste întampinate în cursul anilor, care cred că fiecare
persoană are un rol în viață ce trebuie să îl descope re cu timpul și să îl îndeplineasca. Rolul
meu din momentul acesta este să fiu fericită și să îmi croiesc un drum pe care să merg cu
mândrie și plăcere.
Uneori, EU sunt încă copilul care se bucură să mănânce ciocolată, să se uite la filme de
comedie ca să își înveseleasca ziua, să leneveasca până la 12 în pat, să glumească și să râdă
fără motiv, alteori sunt persoana care se gandește că e timpul să faca lucruri mai serioase, să
își dorească mai mult și să facă eforturi ca să reu șească. EU sunt persoana car e greșesc, care
mă zbat, care pierd și care reușesc! ”
20
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √(sinceritate)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de fam iliarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
– prima dată
Subiectul abordează tema în mod direct, începând cu o interogare a sinelui (cine sunt eu).
Relatările sale indică un proces de cogniție simpli st, dar logic, nu este familiarizat cu
întrebarea, face eforturi pentru a răspunde.
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare
Sex – consolidarea identității
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ ( pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaș tere,
autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice (fără
complexe)
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √
– stilul de viață
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (mediu )
Vocaționale – realism/romantism √ ( realism )
21
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învă țarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică √
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare
Insatisfacție/desc urajare – reorientare către sine
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalităț ii √ (nu prezintă)
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Subiectul declară c ă nu și -a adresat această întrebare prea des. În ceea ce privește identitatea
se fac referiri personale, directe (sunt o persoana simplă, normală). Această afirmație apare
ca o confirmare a personalității sale.
Unicitatea persoanei este oferită de aspectel e de diferențiere pe care le face, scrierea despre
sine cu majuscule în mod repetat. (EU)
Nu se fac referiri la aspectul fizic, însemnând că persoana se place așa cum este, acceptându –
și Eul fizic.
Își conturează cu precizie planurile de viitor, aceasta fi ind principala preocupare în acest
moment al vieții.
22
Tipul de personalitate se regăsește între două zone – maturitate și copilărie. Persoană sinceră,
caldă, uneori copilăroasă este conștientă de acest lucru ( să faca lucruri mai serioase, să își
dorească mai mult și să facă eforturi ca să reusească. )
Își controlează foarte bine emoțiile, iar toate acțiunile sale sunt prelucrate prin filtrul ei bun
de stăpânire de sine.
Una din trăsăturile pregnante ale personalității este spiritul critic pe care -l aplică cu
consecvență asupra activităților sale și a persoanelor din jurul ei.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profund ă,personală √ ( personală )
Maniera filozofică – metaforică
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Lucr area este realizată în manieră profundă, personală, cu î nsușiri din diverse planu ri
emoționale . Fire rațională și sensibilă, visătoare dar care rămâne bine ancorată în cotidian.
Nu prezintă stări negative ce ar putea fi transpuse în reacții agresive.
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverba lă
a. ținuta b. mâinile
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă √
nonconformistă
23
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
Vestimentar subiectul poartă ținute îngrijite în pas cu vârsta sa. Corpul este degajat, îndreptat
spre interlocutor, picioarele în poziție normală.
La întrebări răspunde propmt fără adăugiri neesențiale . Gestica este una lent ă, dar sigur a și
precisă. Mersul caracterizat prin pași mărunți și rapizi ce denotă o persoană energică și
sociabilă. deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă √
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos
direct, susținut, p rivește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic,suplu
lent, greoi, timid
pași mărunți, ra pizi √
24
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
Subiectul are o atitudine pozitivă față de interlocutor, ascultă atent la cerințele
interlocutorului dar are nevoie de explicații suplimentare pentru a finaliza lucrarea, ceea ce
arată neatenție din partea ei. Are aptitudinea de a-și expune cu forță opiniile reacționând
coleric la contradicții. Luptă cu perseverență pentru a -și impune punctul de vedere.
fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare √
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru
neacceptare ,nervozitate, √
iritare,intol eranță,neacceptare
25
Clientul numar 2
Nume: Calin Florin
Vârstă: 30
Studii: Facultate UPB Bucuresti – Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta materialelor
„ Cine sunt eu ?
Sunt Florin , un tip haios și extrem de ambițios. O fire sociabilă, de multe ori înconjurat de
prieteni, mereu dornic să -i ajute pe cei din jurul său. Poate din această cauză am atât de mulți
prieteni.
Sunt un scorpion ”pur sânge” care preferă lucrul bine plăcut. Dacă îmi doresc ceva, de cele
mai mult ori nu mă las până nu obțin acel ceva.
Sunt dornic să învăț mereu lucruri noi și îmi place să acumulez cunoștiințe pentru a -mi crea
o carieră solidă.
Pasiunile mele sunt fotbalul și muzica, dar și chimia, cea care mi -a ghidat cariera, fiind de
profesie inginer chimist, specializarea chimie alimentară.
Ador persoanele inteligente și cu simțul umorului și consider că mă încadrez la rândul meu
în această categorie. Sunt un tip căruia îi place lucrul în echipă și am un bun spirit
organizatoric. “
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori
– prima dată √
Subiectul atacă tema în mod direct, arătân d un ușor grad de familiarizar e cu procesul de
autocunoaștere, simțind nevoia de afișare a identității.
26
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spr e autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √
– stilul de viață
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (bun)
Vocaționale – realism/romantism
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolur ilor sociale √
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire -ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare -reorientar e către sine
Autoacceptare/resemnare -analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere -obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții -lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții √
27
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alț ii
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ (se dezvoltă o
personalitate
unitară)
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și √
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Subiectul simte nevoia de afișare și de consolidare a identității. Deși spune că își adresează
pentru prima dată întrebarea, descrierea este amplă, fapt care arată că are tendința de a -și
subaprecia posibilitățile de autocunoaștere.
Eul fizic este accepta t cu ușurință, deoarece nu este relevat. Atitudinea pozitivă îl recomandă
ca fiind o persoană fără compexe psihice.
Foarte energic în preocupările sale, deși aparent o fire liniștită, este caracterizat de dinamism
(scorpion pur sânge) și dorința de a învin ge în orice pe care îl face (nu mă las până nu obțin).
Relațional, față de prieteni este loial, generos și sincer, deși păstrează o anumită rezervă.
Modul în care vorbește despre latura profesională denotă importanța pe care o acordă
acesteia. Încrezător î n forțele proprii declară că este satisfacut de statutul social dobândit în
urma efortului și pasiunea spre acest domeniu. Prin acest mod se arată că și -a clădit cariera
pe forțele proprii.
Persoană activă, motivată cu multe pasiuni, dispune de multiple mo dalități de petrecere a
timpului liber.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozof ică – metaforică
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată √
Maniera „amalgam ”
28
Compunerea este redată în manieră obiectivă, personală, combinată din diferite planuri
sentimentale, cu multe informații.
Nu e ste obișnuit cu proces ul de autocunoaștere, însă are tentative de a pătrunde în interiorul
ființei sale.
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c. corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă √
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale, redusă √
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă
lentă, e xagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos
29
g. mimica h. con tactul vizual
i. mersul
Vestimentar adoptă o ținută conformistă, îngrijită. Corpul relaxat, mâinile sprijinite pe
picioare, sub masă, picioarele paralele cu podeaua. Gestica este redusă, aproape deloc .
Mersul normal, ferm prin care își arată personalitatea energică.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocuto r
direct, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic √
lent, timid
pași mărunți, rapizi
fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tena ce,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor √
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă at ent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru
neacceptare ,nervozitate,
iritare,intoleranță,neacceptare √
30
Subiectul are o atitudine pozitivă față de interlocut or, ascultă atent și înțelege foa rte ușor ce i
se explică. Reacționează cu iritare la contraziceri m ai ales când știe că are dreptate,
neacceptând compromisuri, părerea lui fiind cea corectă.
Clientul 3
Nume : Maftei Iuga
Vârstă: 28
Studii: Facultate Universitatea Petrol și Gaze
„Cine sunt eu ?
Cine sunt eu? Sunt o persoană care încearc ă să obțină cât mai mult de la viață. Dacă
până acum am lasat totul să vin ă de la sine, chiar dacă este tarziu încep să lupt pentru a obține
ceea ce vreau. Multe persoane cred că sunt naiv, fragil, și mă judecă ca atare. Dar ce nu stiu
ele este faptul că acesta este doar un fel de rol. De asemenea accept cu greu un refuz dar și în
același timp mă contrazic foarte mult.
Am foarte puțini prieteni apropiati la care țin și am încredere. Pot spune chiar că îmi imi
sunt ca niste frati. Relatie fraternicească pe car e eu nu am avut ocazia să o cunosc din pacate.
În schimb pot spune că am avut o verișoară pe post de soră. Cea care m -a crescut de mic, a
avut grija de mine iar cand făceam ceva greșit avea grija să mă disciplineze. ”
Anali za preliminară
Tema Conținut te oretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √ (sinceritate)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
31
– prima dată
Conștien tizează importanța subiectului și atacă din prima tema propusă. Procesul de
autocunoaștere nu îi este străin, are o ușoară familiaritate.
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare
Sex – consolidarea identității
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice (nu prezintă)
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √
– stilul de viață √
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (bun)
Vocaționale – realism/romantism √ (romantism)
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților √
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine √
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
32
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflict e și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții √
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții √
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea cara cteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Foarte sensibil și extrem de emotiv ( naiv, fragil) ne arată personalitatea sa pregnantă.
Temele principale din lucrare constau în preocuparea pentru familie, afișarea ierarhiei
profesionale.
Nu se fac referiri cu privire la aspectul fizic, ceea ce înseamnă că își acceptă Eul fizic.
Eul psihic, centrul personalității sale, e pregnant în toată analiză, are consecvență reliefând
dorință de autocunoaștere . Este o fire deschisă sinceră și loială, sociabil, c u o personalitate
ușor enigmatică (un fel de rol).
În relațiile interumane prezintă un mic disconfort psihic , nu are obișnuința de a se încrede
ușor în cei din jur.
O constantă a trăsăturii este aceea de a exagera anumite lucruri, până le transformă în
obstacole (iert dar nu uit).
Altruist din fire, prezintă dezinteres față de propria persoană, în schimb acționează în
favoarea altora.
În plan afectiv evaluează cu raționalitate nevoia de împlinire sentimentală fiind capabil de
orice efort pentru persoana pot rivită. Este animat de dragoste și dezinteres față de semenii
săi. Din cele exp rimate de subiect se remarcă o tendință de perfecționare, de schimbare.
33
Cuvintele ce pot descrie atitudinea față de sine este de acceptare. Nu prezintă nici un
fel de complex d e natură psihică.
Personalitatea este dezvoltată armonios, unitară marcând un om cerebral, care își
dorește să se afirme și să se autodepășească.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanali zei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică
Maniera poetică – vagă √
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Compunerea este redată în manieră ob iectivă, personală, vag descrise informații din mai
multe planuri.
Nu s-au observat dispoziții ce s -ar putea transforma în reacții negative.
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
sub mas ă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă √
nonconformistă
34
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
Din punct de vedere al articolelor vestimentare subiectul are o ținută conservatoare,
decentă, însă acest aspect nu îl preocupă prea mult Este o persoana căreia îi place să domine,
având o poziție relaxată, cu capul în sus.
Contactul v izual este realizat în mod direct relevând interes, iar gestual are un scop precis de
persuasiune, dorind să întărească modalitatea verbală de expunere a mesajului. Are un mers
decisiv, cu pași mari, apăsați debordând energie și fermitate.
deschisă, orien tată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă √
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă √
poziție normală, așezate
paralel pe podea
evitant, privește în jos
direc t, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată √
fața relaxată, zâmbește când
este cazul
ferm,energic √
lent,timid
pași măru nți, rapizi
35
2.Relaționar e
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la
contrazice ri,
presiuni
d. atitudinea față
de interlocutor
În ceea ce privește procesul de relaționare subiectul procesează informația, ascul tă cu atenți e
însă are tendința de a repeta spusele interlocutorului. Subiectul este o fire consecventă, nu
renunță până nu -și atinge obiectivele. Aceste a evidențiază o person alitate puternică. Faptul că
are tendința de a vorbi înainte ca celălat să -și finalizeze punc tul de vedere arată dorința de
evidențiere . Luptă pentru opiniile sale reacționând impulsiv atunci când apar contradicții în
discuție .
Clientul nr. 4
Nume : Ciuca
Prenume: Adrian
Vârstă: 25
Studii: Facultate Management Financiar – Contabil
„Cine sunt eu ?
Cine sunt eu?! Sunt Daniel Mincu un lucru atât de m ărunt în aceasta lume . Aș tinde s ă spun
că sunt ne însemnat pentru acest nem ărginit univers, dar m ă opresc fiindc ă fiecare lucru are fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbe ască înainte ca
interlocutorul să fi terminat √
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru
neacceptare ,nervozitate √
iritare,intoleranță,neacceptare
36
rânduiala lui .In plus, m -aș putea defini ca un tip care iubeste via ța. Îmi place dreptatea, iar
atunci c ând se produce contrariul, lupt p ână la cap ăt să rezolv situa ția. Sunt mai sensibil,
dar în general nu m ă afecteaz ă ceea ce spun ceilal ți. Încerc s ă gandesc pozitiv pentru a
atrage c ătre mine numai lucruri bune, dar nu mer eu reu șesc. Pun suflet mereu în ceea ce îmi
place, fiindc ă sunt un tip perfec ționist. Se spune c ă suntem ceea ce g ândim, dar am at ât de
multe ganduri încât nu m ă pot defini cu ajutorul lor. Cu toate c ă atunci c ând eram mic
doream s ă fiu “superman” sau vreu n personaj din desene animate cu superputeri. Nu m ă
deranjeaza nimic din ceea ce sunt. Consider ca sunt împăcat cu mine, într-o mare propor ție
și mă simt foarte bine a șa cum sunt, putând să afirm cu t ărie că sunt m ândru de mine! ”
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori
– prima dată √
Prima impresie creată în mintea subiectului este de dubiu, reinterogare a sinelui.
Sensibilitatea procesului de analiză este vizibilă denotând dorință de autocunoaștere.
Nefamiliaritatea întrebării nu reprezintă un obstacol în evaluarea stării interne prezentând
disponibilitate de cercetare.
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
37
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √
– stilul de viață √
Preferințe – T imp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (mediu)
Vocați onale – realism/romantism
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare -disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificul tăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine √
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții -lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
– prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora √
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții √
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ (se dezvoltă o
personalitate
unitară)
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
38
Accentuat
În ceea ce pr ivește identitatea , subiectul simte nevoia afișării și consolidării acesteia .
Nu se fac referiri la înfățișare, c eea ce ne arată că subiectul se acceptă a șa cum este.
Este o ființă sensibilă, spirituală r aportandu -se la celest atunci câ nd face referire la existența
lui.
Altruismul, sociabilitatea reprezintă puncte forte ale personalității sale.
Dispune de potențial relațional, pe care îl valorifică de câte ori are ocazia.
Este o persoană directă, conștientă de opinile pertinente, pe care le exp rimă chiar dacă ceilal ți
îl dezaprobă.
Își susține cu tărie argumentele și punctele de vedere (lupt până la capăt).
Extrovertit, deschis spre noi perspective, dă dovadă de autocontrol, autodirijare.
În copilărie dorea să fie un erou din desenele animate (superman) ceea ce ne ar ată că se
consideră un luptător în subconștient.
Analiza secundară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,person ală √
Maniera filozofică – metaforică √
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Lucrarea este redată într -o manier ă poetică, personală, presărată cu metafore și comparații.
Subiectul n u prezintă contradicții confirmând logica gândirii.
Însușirile afișate în mod indirect nu evidențiază intelectul, dar contribuie la descrierea
procesului de autocunoaștere.
39
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea non verbală
a. ținuta b. mâinile
c. corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă √
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă √
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, priveșt e în jos
direct, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic √
lent,timid
pași mărunți, rapizi
40
Din punct de vedere vestimentar are o ținută îngrijită, conformistă, corpul fiind relaxat. În
discuțiile cu interlocutorul adoptă o postură deschisă men ținând întotdeauna contactul viz ual,
chiar cercetând privirea celui lalt.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
În ceea ce privește procesul de comunicare are o at itudine de acceptare a partenerului,
ascultă atent, dar simte nevoia de reîtărire a celor percepute pentru a înțelege mai bine.
Exprimarea opiniilor o face într -un mod perseverent, iar la contraziceri reacționează iritat,
intolerant ridicând tonul și argu mentând solid cele afirmate.
fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și ar e intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat √
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacceptare √
41
Clientul nr. 5
Nume : Andreea Gaza
Vârstă: 32
Studii: Facultate Drept
„Cine sunt eu ?
Cine sunt eu?Este o întrebare pe care mi -am autoadresat -o în viața trăită până la vârsta de 32
de ani. Sunt o persoană drăguță, intel igentă, cu simțul umorului, îmi place să învăț lucruri
interesante, pe care să le aplic în viața mea.
Prietenii mei sunt puțini, dar fideli și veritabili. Sunt o persoană împlinită, în curs de
dezvoltare spirituală și profesională.
Iubesc oamenii sinceri, comunicativi, care apreciază încrederea, frumosul.
Pot delcara că sunt o femeie fericită, mulțumită de realizările personale, dar și de cele
familiale. ”
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √ (sinceritate)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
– prima dată
Față de tema propusă subiectul nu reacționeaz ă negative ci cu un anumit grad de
familiaritate. Procesul de autoanaliză nu îi este anoni m, recunoscând ca și -a autoadresat
întrebare de foarte multe ori în viață.
Meditarea la aceasta a stârnit interes și dorință de autocunoaștere.
42
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoa nei – aspecte de diferențiere
– stilul de viață √
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (bun)
Vocaționale – realism/romantism
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaș tere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine √
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu intr ospecția √
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini – dependența de alții
43
despre alții (eul reflectat)
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ (se dezvoltă o
personalitate
armonioasă)
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și √
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Subiectul simte nevoia de afișare și de a -și consolida identitatea. Atitudinea este una pozitivă,
transparentă.
Fire introverti tă, uneori închisă în sine și rezervată, este dedicată scopurilor sale de realizare
profesională și materială.
Eul fizic nu este conturat, ceeea ce arată că subiectul se acceptă așa cum este.
Relațional are standarde înalte, prezintă selectivitate în alege rea prietenilor( veritabili, fideli
dar puțini).
Personalitatea sa este construită unitar și armonios echilibrată, dând dovadă de autocontrol.
Din punct de vedere al interacțiunii sociale se poate observa disponibilitatea relațională, dând
dovadă de maturi tate intelectuală și potențial selectiv în abordarea cunoștiințelor.
Trăsătura pregnantă vizibilă este încrederea în sine.
Echilibrul emoțional este oferit de împlinirea pe planul profesional cât și familial.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică √
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „esch ivă” – combinată
Maniera „amalgam ”
Lucrarea este redată într-o manieră poetic ă, ponderată , conturând o multitudine de informații
din diverse planuri.
Nu reies tendințe ascunse sau stări difuze care ar putea fi transformate în gânduri sau reacții
negative.
44
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă √
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă √
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanen t/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos
direct, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată , zâmbește când
este cazul √
45
i. mersul
Din punct de vedere vestimentar su biectul are o ținută îngrijită. Emană o postură
dezinvoltă și naturală orientată spre i nterlocutor.
Nu se exprimă gestual, doar în condiții de iritare .Mersul este unul ferm și energic ce denotă
că este o persoană re alistă și calculată. Menține contactul vizual manifestând interes față de
partenerul de discuție.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
Din punct de vedere relațional atitudinea este una pozitivă.
Subiectul a scultă cu atenție vorbele partenerului de discuție, își exprimă ideea în mod
perseverent iar la contraziceri reacționează cu o ușoară iritare.
ferm,energic √
lent,timid
pași mărunți, rapizi
fără fermitat e, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor √
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacceptare
46
Client nr.6
Nume : George Enescu
Vârstă: 24
Studii: Facultate Inginerie mecanică
„Cine sunt eu ?
Pentru aceast ă întrebare nu am cautat niciodat ă răspuns ,dar dată fiind situația de față aș
începe aș a.Numele meu este Enescu George, m -am născut la începutul anilor ’90 și mi- am
petrecut copilăria într -un sat aș ezat într -o zonă geografică de deal,numit Aluniș . Sunt
fericit,mul țumit și foarte m ândru c ă pot num i un astfel de loc acas ă. E destul de dificil s ă
descriu în cuvinte frumuse țea unui astfel d e loc. Prima imagine pe care mi -o amintesc este
gradina de c ăpșuni a mamei,urmat ă de faptul că îl trăgeam de urechi pe Ringo(câ inele
familiei) .Se spune că ne trez im la grădiniță,eu am făcut -o puț in mai devreme.
Sunt sociabil, prieteneos, deși uneori m ă supăr repede dar îmi trece la fel de repede.Nu îmi
place s ă fiu min țit deși eu mint uneori.
Îmi place să -mi petrec timpul cu prietenii. Îmi plac plimb ările lungi în aer liber , îmi place să
joc fotbal,s ă alerg .
Îmi doresc să termin facultatea și să mă angajez ca ingi ner. Aștept cu ner ăbdare s ă fiu
independent financiar .
Nu știu da că am reuș it să răspund la aceast ă întrebare însă ș tiu că am avut o copilă rie
frumoas ă, că am un loc pe care îl numesc acas ă,că am doi părinti minuna ți care mi au fost
mereu alaturi și că încă mai am de muncit pentru a îmi asigur a un viitor al meu. ”
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √ (sinceritate)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
– prima dată
47
Subiectul ne spune încă de la în ceput că nu a căutat niciodată răspunsul la această întrebare.
Tema propusă nu îi este familiară, dar conștientizează importanța subiectului și face eforturi
pentru a răspunde.
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice (nu apar)
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √
– stilul de vi ață √
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale
Vocaționale – realism/romantism √ (realism)
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integ rare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine √
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
48
Conflicte ș i contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții √ (nu se
raporteză la un
model)
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și √
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Subiectul simte nevoia de a -și afișa și consolida identitatea . Atitudinea din lucrare este o
atitudine pozitivă.
Eul fizic nu este conturat, simbolizând că se împacă cu statutu l său, cu sine.
În toate eforturile sale, tinde catre stabilitate și către siguranță materială ( abia aștept să fiu
independent financiar).
Nu manifestă reacții agresive, impulsive ci dimpotrivă este o fire pacifistă.
Idealul de sine nu este încă bine def init, însă posedă capacitatea de a se orienta.
Disponibilitatea relațională este orientată mai întâi către părinți, apoi către prieten i, căci
pentru el familia reprezintă pentru el nucleul vieții, de unde își trage seva pentru puterea de a
continua pe tras eul sinuos al existenței.
Fire sociabila, activă cu multe pasiuni, dispune de multiple modalități de petrecere a
timpului liber.
Iubește natura și se gândește adesea la o modalitate sau alta de întoarcere în mijlocul ei.
Analiza secundar ă
Tema Conți nut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică √
Maniera poetică – vagă
49
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Lucrarea este realizată în manieră poetic ă cu multe detalii despre viața lui. Se adaptează la
sarcină în mod punctual. Nu se manifestă deficiențe în procesul de autocunoaștere,
coroborează informați ile.
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, r igid, încordat √
degajat, relaxat
rapidă, sigură, precisă √
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/l ungite sub masă √
poziție normală, așezate
paralel pe podea
evitant, privește în jos
50
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
Vestimentar are ținute îngrijite, în pas cu ritmurile moderne. Manifestă încredere în propria
persoană. Folosește o gestică rapidă , sigur ă pentru a -și întări afirmațiile menținând contactul
vizual cu partenerul său. Mersul său cu pași mărunți, deși rapizi indică o personalitate plină
de energie.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
direct, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, z âmbește când
este cazul √
ferm,energic
lent,timid
pași mărunți, rapizi √
fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor √
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echil ibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacceptare
51
În cadrul interacțiunii , față de partener are o atitudine pozitivă ascultă cu obediență , deținând
capacitatea de a -și expune cu fermitate propriile opinii.
În contraziceri adopt ă o atitudine de nervozitate și iritare, menținându -și punctul de vedere.
Client 7
Nume : Dinu Mihai
Vârstă: 35
Studii: Facultate Management -Marketing
„Cine sunt eu ?
Eu, Mihai Constantin Daniel , sunt un om normal, ca oricare om, cu bune și rele, cu probleme
și bucurii.
Iubesc dreptatea, frumosul, natura și animalele.Urăasc oamenii perverși, fățarnici, duplicitari
și fără caracter.Îmi place lucrul bine făcut, sunt un tip meticulos, tipicar și foarte ambițios.
M-aș uita la sport tot timpul, mi -ar plăce a să stau la țară, să mă joc cu animalel e mele
preferate (câinele, pisica) și să privesc natura în toate formele ei și în toate anotimpurile.
Anotimpul meu preferat este primăvara, când totul începe să prindă viață și culoare. ”
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √ (franchețe)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
52
– de mai multe ori √
– prima dată
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consoli darea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau comple xe psihice
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √(mediu )
– stilul de viață √ (nedefinite )
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale √ (ridicat)
Vocaționale – realism/r omantism √ (realism )
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine
Autoacceptare/rese mnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
53
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea , inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții – (nu se
raportează la
un model )
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ (se dezvoltă
o personalitate
unitară și
armonioasă )
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
În ceea ce privește identitatea nu se fac referiri directe, personale( sunt un tip normal ), apare
ca o acceptare a personalității sale . Nu se fac referiri cu privire la aspectul fizic, ceea ce
înseamnă că își acceptă Eul fizic.
Eul psihic, centrul personalității sale, e pregnant în întreaga analiză, are consecvență
reliefând dorință de autocunoaștere .
Neîncrezător, preferă să se bazeze cât mai puțin pe alții și să verifice totul cât mai minuțios.
Îi place natura în to ate formele ei, adorând primăvara. Cuvintele ce pot descrie atitudinea față
de sine este cea de acceptare.
Se manifestă și o atitudine puerilă (îmi place să mă joc cu animalele mele preferate)
prezentând latura sentimentală, un om sensibil.
Nu prezintă complexe de natură psihică . Decelarea calităților poate evidenția o autostimă,
însă fiind un om ponderat echilibrează balanța prin enumerarea unor defecte percepute prin
prisma sinelui.
54
Stilul său de viață este unul original, nu are la bază prejudecăți, nu este adeptul
conservatori smului.
Personalitatea este dezvoltată, unitară marcând un om cerebral, dinamic cu dorință de
afirmare și autodepășire.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică √
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Subiectul s -a adaptat la sarcină în mod d irect, dând dovadă de capacitate de concentrare.
Compunerea este redată î ntr-o manieră profundă, realistă, purtând o amprentă personală. Din
punct de vedere calitativ lucrarea este echilibrată cantitativ. Nu se remarcă stări impulsive, c e
ar putea degenera în reacții sau gânduri negative.
55
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită √
palma deschisă, sprijinită de
masă îngrijită √
neîngrijită
conformistă
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat √
degajat, relaxat
rapidă, sigură, precisă √
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încruc ișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos √
direct, susținut, privește
interlocutorul gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic √
lent,timid
pași mărunți, rapizi
56
Din punct de vedere vestimentar poartă ținute îngrijite păstrând nota conservatoare a realității
cotidiene. Este o persoan a căreia îi place să domine, având o poziție relaxată, cu capul
ridicat . Manifestă încredere excesivă în propria persoană, crezându -se superior
interlocutorului.
Își menține contactul vizual pe toată durata conversațiilor relevând in teres .
Gestual dorește să întărească modalitatea verbală de exp rimare a mesajului , prin rapiditatea
gesturilor dar sigure .
Are un mers decisiv, cu pași m ari, apăsați debordând energie și fermitate.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
In ceea ce privește procesul de relaționare umană subiectul procesează informația, ascul tă cu
atenție dar are tendința de a repeta spu sele interlocutorului.
Fire consecventă, nu renunță până nu -și atinge scopurile . Aceste a evidențiază o personalitate
puternică, autentică cu mari perspective de reușită.
fără fermitate, renunță ușor,
ezită √
cu fermitate, tenace,
perseverează ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi termin at
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare √
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacceptare
57
Client nr 8
Nume : Georgiana Simion
Vârstă: 24
Studii: Facultate Relații publice
„Cine sunt eu ?
La această întrebare încerc să -mi răspund de mult timp și am găsit mici răspunsuri. Nu
știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la mine primele cuvinte care îmi vin în mine sunt
impulsivitate și încăpățânare.
N-aș știi prea bine în ce categorie să le încadrez, calități sau defecte.
Îmi place să cred că de multe ori le pot folosi ca și calități, deși de multe ori am avut de
pierdut fiind așa.
Pot spune că sunt o prietenă foarte bună. Am ajuns să cunosc multe persoane, dar a m
încredere în puțini . Pot spune despre mine că sunt o fire ambițioasă și curajoasă.
Prefer să încerc și să greșesc decât să regret că nu am încercat. Ce mai pot să spun despre
mine….uneori sunt foarte agitată. ..”
Anali za preliminară
Tema Conținut t eoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √
– concluzii în plan cognitiv -(răspunsuri
nedefinite)
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe or i √
– prima dată
Față de întrebarea adresată subiectul nu reacționează negativ, ci cu un anumit grad de
familiaritate. Noțiunea de autoanaliză nu îi este anonimă, recunoscând că și -a adresat de
foarte multe ori întrebarea. Este o persoană de schisă, admite că “mici” răspunsuri a aflat.
58
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare
Sex – consolidarea identității
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire
Caracteriale – tensiuni sau co mplexe psihice
Tendințe psihonevrotice (nu prezintă)
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √(mediu )
– stilul de viață – (nedefinit )
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale
Vocaționale – realism/romantism
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptar e – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, incons tanța,
psihocomportamnetală
59
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții – (nu se
raportează la
un model )
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ ( se dezvoltă
o personalitate
armonioasă)
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Subiectul simte nevoia de a -și afișa și consolida identitatea. Atitudinea prezentată este una
pozitivă, transparentă . Nu se remarcă trăiri ce s -ar putea transpune în reacții negative. Își
conștientizează defectele și calitățile , încercând să le acccepte, i mpunându -și acest lucru.
Claritatea în gândire, recunoașterea defectelor o plasează în categoria oamenilor raționali,
optimiști.
Este o persoană care își interiorizează trăirile, sentimentele păstrând întotdeauna
aparențele. Trăsăturile caracteriale domin ante ale personalității sale sunt încrederea în sine,
abilitatea de mobilizare interioară.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Manie ra obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică
Maniera poetică – vagă √
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
60
Lucrarea este redactată într -un mod personal, însă vag conturată cu inform ații din
diverse planuri emoționale. Afectiv nu sunt remarcate stări tensionale care ar putea fi
transpuse în reacții agresive, violente.
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
sub masă, încrucișate, pumn ii
strânși,tremură, le agită √
palma deschisă, sprijinită de
masă îngrijită √
neîngrijită
conformistă
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocu tor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat √
degajat, relaxat
rapidă, sigură, precisă √
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos √
direct, susținut, priv ește
interlocutorul gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
61
i. mersul
Ținuta pe care o adoptă este una îngrijită, conformă cu spiritul ei tânăr, modern.
Emană o postură corporală naturală, orientată spre interlocutor.
În general, nu se exprimă gestual, însă în situații de iritare reacționează cu rapiditate și
siguranță, direcționat.
Mersul cu pași fermi apăsați relevă o personalitate încrezătoare în sine, plină de energie.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
Relațional a re aptitudinea de a-și expune cu fermitate părerile reacționând cu nervozitate la
contradicții. Ascultă atent însă are tendința de a opri interlocutorul pentru adăugiri.
Luptă cu persever ență pentru a -și impune p unctele de vedere.
ferm,energic √
lent,timid
pași mărunți, rapizi
fără fermitate, renunță ușor,
ezită √
cu fermitate, tenace,
perseverează ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare √
înțelege insuficient, cu toat e
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare ,intoleranță,neacceptare
62
Clientul nr. 9
Nume :George Barbosa
Vârstă: 29
Studii: Facultate Limbi și Literaturi Străine
„Cine sunt eu ?
Cine sunt eu? Eu sunt George, un tip normal, asta cred, cu vârsta de 29 de ani care a reușit și
bune și rele în viață.
Deși am această vârstă, lumea îmi spune că nu sunt matur, iar încetul cu încetul încerc să
schimb asta , nu pentru că îmi spun ei ci pentru că realizez că trebuie să mă gândesc la viitor.
Sunt o persoană socia bilă, foarte glumeață, uneori exagerată.
Visul meu este acela de a avea o f amilie fericită, mai ales un copil sau mai mulți, p entru a le
asigura un viitor așa cum mi -au asigurat părinții mei, deși uneori nu le dădeam dreptate.
Mă bucur că odată cu trecerea timpului am realizat greutățile pe care le î ntâmpini în viață .
Îmi place să cred că nu am trecut degeaba prin viată și voi lasa o impresie bună celor care mă
cunosc.
Cam atât despre mine!Cu toate că sunt născut în zodiac racului, sper să merg cât mai drept și
în față și să -mi îndeplinesc visele făr ă să-mi neglijez familia și prietenii. ”
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situative √
– concluzii în plan cognitiv √ (răspunsuri
nedefinite)
Grad de familiari zare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
– prima dată
Subiectul se angajează în sarcină imediat, într -o manieră obiectivă , manifestând precauție în
dezvăluirea informațiilor personale.
Nu este obișnuit cu proceul de autoanaliză dar depune eforturi pentru a se conforma sitației.
63
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență √
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânir e √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice (nu prezintă)
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √(mediu )
– stilul de viață
Preferințe – Timp liber – nivelul dezvoltării intelectuale
Vocaționale – realism/romantism
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsare
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine
Auto acceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea,plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arat ă fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini – dependența de alții – (nu se
64
despre alții (eul reflectat) raportează la
un model )
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
Identitatea nu este mascată simțind necesitatea de afișare și consolidare a Eului. Înfățișarea
fizică nu e relevată ceea ce înseamnă că își acceptă cu lejeritate aspectul.
Temele principale din lucrare constau în preocuparea pentru familie, afișarea ierarhiei
profesionale.
Personal se remarcă ca fiind o fire melancolică, dar rațională, care dedică timp propriei
persoane. Social este comunicativ dispunând de resurse relaționale.
Dedicat vieții de familie se simte o ușoară frustrare prin prisma faptului că nu are încă
familia sa și că nu are un descendent.
Însușirile prezentate în mod indirect nu evidențiază intelectul, dar contribuie la descrierea
procesului de autocunoaștere.
Subiectul prezintă mici contraziceri, însă fără o substanță reală.
Analiza secundara
Tema Conți nut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,personală √
Maniera filozofică – metaforică
Maniera poetică – vagă √
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Compunerea este redată într -o manieră obiectivă, informațiile sunt disparate, destul de
relative ,general e. Nefamiliarizarea cu tema pune subiectul în dilemă.
65
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunicarea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită √
palma deschisă, sprijinită de
masă îngrijită √
neîngrijită
conformistă
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat √
degajat, relaxat
rapid ă, sigură, precisă √
rară, moale, redusă
lentă, sigură, precisă
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
66
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
Din punct de vedere vestimentar subiectul are o ținută îngrijită, conformistă, iar corpul este
relaxat.
Gesturile sunt rapide, exagerate, precise denotând angajamentul pentru susținerea ideilor.
Mersul ferm îl clasifică drept o persoană plină de energie.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și exp une propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
În ceea ce evitant, privește în jos √
direct, susținut, privește
interlocutorul gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic √
lent,timid
pași mărunți, rapizi
fără fermitate, renunță ușor,
ezită √
cu fermitate, tenace,
perseverează ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat √
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimenta re
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacce ptare
67
privește procesul de comunicare are o atitudine de acceptare a partenerului, ascultă atent, dar
are intenția să vorbească înainte ca interlocutorul să fi terminat .
Își exprimă ideile cu fermitate, iar la contraziceri reacționează iritat, intolerant, argumentând
solid cele afirmate.
Client nr. 10
Nume : Diaconescu Andreea
Vârstă: 29
Studii: Facultate Drept
„C.S.E. ?
Deși destul de ciudat, nu mi -am pus niciodată întrebarea “cine sunt eu”?
Cred că această vorbă “D-zeu nu îți poate da mai mult decât poți duce ”, este foarte
adevărată . Mă mulțumesc cu puțin și nu -i invidiez pe cei care au mai mult.
Sunt ceea ce vreau să fiu și nu mă interesează părerea altora despre mine, cu excepția
persoanelor care mă iubes c și pe care -i iubesc.
Mă deranjează oamenii ipocriși și mincinoși .
Sunt un om simplu, normal dar mereu în centrul atenției în cercul de prieteni. Spun
lucrurilor pe nume, deși unora nu le place , îmi place să râd, în special de mine.
Iubesc viața și oam enii.În final pot spune că sunt încă un copil mare, căruia îi place să se
bucure de fiecare clipă, ca și cum ar fi ultima .”
68
Anali za preliminară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Reacții – stări afective situa tive √ (franchețea)
– concluzii în plan cognitiv
Grad de familiarizare/
nefamiliarizare
– și-a pus întrebarea ?de câte ori ?
– de mai multe ori √
– prima dată
Autoadresarea întrebării denotă dorință de autoanaliză.
Nu este fa miliarizată cu procesul de introspecție, însă manifestă disponibiliate psihică pentru
a se conforma subiectului impus .
Analiza primară
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Identitatea – Nume – nevoia de apartenență
Vârstă – nevoia de afișare √
Sex – consolidarea identității √
Ocupația
Trăsături psihice – Eul
psihic – Temperamentale – pozitive/negative √ (pozitive)
Aptitudinale – tendințe spre autocunoaștere, autostăpânire √
Caracteriale – tensiuni sau complexe psihice (fără
complexe)
Tendințe psihonevrotice
Unicitatea persoanei – aspecte de diferențiere √(mediu )
– stilul de viață (definite)
Preferințe – Timp libe r – nivelul dezvoltării intelectuale √(bun )
Vocaționale – realism/romantism
69
De moment – adecvarea/nonadecvarea posibilităților
Profunde
Integrare socială –
Implicare și participare – disponibilități pt.învățarea și jucarea
rolurilor sociale
Dificultăți de adaptare – participare la viața socială √
Nevoia de
autoperfecționare – – nevoia de autocunoaștere autentică
Autonemulțumire – ușoare tendințe spre autoetalare,
autoeclipsar e √
Insatisfacție/descurajare – reorientare către sine
Autoacceptare/resemnare – analiza subiectivă bazată pe sisteme de
criterii
Revoltă/respingere – obișnuința cu introspecția
Încredere
Conflicte și contradicții – lipsa lor arată stagnarea, plafonarea
personalității √ (nu prezintă )
-prezența lor arată fragilizarea, inconstanța,
psihocomportamnetală
Sistemul de imagini
despre alții (eul reflectat) – dependența de alții – (nu se
raportează la
un model )
– capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozițiile altora
– nevoia autodefinirii prin raportare la alții
Tipul de personalitate – -realizarea compunerii integrale a
subiectului √ (personalitate
unitară și
armonioasă )
Unitar, armonios -judecarea esenței compunerii și
Instabil surprinderea caracteristicilor acestuia
Dedublat
Accentuat
În ceea ce privește gradul de familiarizare cu întrebarea, subiectul recunoaște că este
pentru prima dată când și -o autoadresează.
Este o ființă spirituală raportându -se la divin itate atunci când se referă la existența ei terestră.
Nu se fac referiri la identitate, nu se remarcă dorința de afișare sau apartenență. Eul
Fizic nu e conturat, ceea ce înseamnă că se acceptă așa cum este.
Din punct de vedere psihic manifestă dorință de autocunoaștere, se mobilizează pentru a se
descoperi cu părțile pozitive și negative.
Este o persoană sinceră , simplă, fără idealuri mărețe ( mă mulțumesc cu puțin)
70
Dispune de potențial relațional, rezultat din mărturisirea sa că este mereu în c entrul
atenției. Acest statut, în general este prezent la persoanele sociabile, cărora le place să se
remarce.
Este o persoană directă spune lucrurilor pe nume chiar dacă cei din jur o dezaprobă.
Spiritul de autoironie e amprenta personalității sale, repre zentând o armă cu care luptă
împotriva celor din jur.
Este o fire complexă, iubește oamenii și viața , fiind î ncrezătoare în forțele proprii.
Nu are standarde înalte, dând dovadă de superficialitate în selectarea amicilor.
Unicitatea persoanei este redată de sistemul propriu de credință, valori, convingeri.
Atitidinea față de sine este una de acceptare, împăcare cu sine atât fizic cât și spiritual.
Cu predilecție în zona ludicului, conștientizează că a trecut la alt stadiu, cel de om
matur, permanentizând în plan mental o zonă a copilăriei.
Analiza secundara
Tema Conținut teoretic al autocunoașterii Aprecieri
calitative
Maniera autoanalizei și
autoprezentării – – rece, incoloră, seacă
Maniera obiectivă – profundă,pe rsonală √
Maniera filozofică – metaforică
Maniera poetică – vagă
Maniera laconică – deviantă
Maniera „eschivă ” – combinată
Maniera „amalgam ”
Lucrarea este redată într -o manieră poetică, moderată . Logică în gândire, putere de focusare
cu centr are pe relevarea eului. Personalitatea este conturată în mod echilibrat fără proiectări
de idealuri.
Nu reies trăiri negative ce s -ar putea transforma în reacții distructive.
71
“Fișa de observație psihologică”
Indicatori ai observației
1. Comunica rea nonverbală
a. ținuta b. mâinile
c.corpul d. postura
e. picioarele f. gestica
g. mimica h. contactul vizual
i. mersul
sub masă, încrucișate, pumnii
strânși,tremură, le agită
palma deschisă, sprijinită de
masă √ îngrijită √
neîngrijită
conformistă
nonconformistă
deschisă, orientată spre
interlocutor √
defensivă, adunată/ofensivă,
orientată înainte crispat, rigid, încordat
degajat, relaxat √
rapidă, sigură, precisă
rară, moale , redusă
lentă, sigură, precisă √
bogată, impetuoasă, largă
lentă, exagerată încrucișate sub scaun,le mișcă
permanent/lungite sub masă
poziție normală, așezate
paralel pe podea √
evitant, privește în jos
direct, susținut, privește
interlocutorul √ gura crispată, maxilarul
strâns, încruntată
fața relaxată, zâmbește când
este cazul √
ferm,energic
lent,timid
pași mărunți, rapizi √
72
Vestimentar adoptă o ținută conformistă și îngrijită în pas cu ritmurile mondene.
Corpul este degajat,orientat spre partenerul de discuție, mâinile le sprijină pe picioare, sub
masă, iar picioarele sunt așezate pa ralel cu podeaua.
Atunci când dorește să atragă atenția stă picior peste picior, cu o expresie intens ă
pentru a deruta interlocutorul .
Folosește o gestică lentă, sigură pentru a -și întări afirmațiile.
Mersul cu pași mărunți, rapizi definesc o persoană en ergică și sociabilă.
2.Relaționare
a. înțelegerea celor comunicate b. capacitatea de a -și expune propriile păreri
c. reacția la contraziceri, presiuni d. atitudinea față de interlocutor
Relațional are o atitudine pozitivă, de a cceptare, ascultă cu atenție , iar atunci când consideră
își expune propriile opinii.
Față de contraziceri reacționează cu iritare, neacceptând compromisuri și insistând că părerea
ei este cea corectă.
fără fermitate, renunță ușor,
ezită
cu fermitate, tenace,
perseverează √ ascultă atent și înțelege ușor
ascultă și are intenția să
vorbească înainte ca
interlocutorul să fi terminat
ascultă atent dar are nevoie de
informații suplimentare √
înțelege insuficient, cu toate
explicațiile suplimentare
acceptare √
neacceptare
calm, toleranță, echilibru √
neacceptare ,nervozitate
iritare,intoleranță,neacceptare
73
Capitolul IV
CONCLUZII
În lucrarea de față am înc ercat să descopăr tainele comunicării nonverbale în cadrul
relațiilor interumane fiind cunoscut faptul că procesul de comunicare reprezintă principala
modalitate de interacțiune în cadrul societății.
Am abordat această temă pentru a atrage atenția asupra c omplexității ființei umane,
dar și pentru mine, în plan personal, oportunitate cu care am învățat să descifrez mult mai
corect comportamentul interlocutorilor.
Pornind de la principalele aspecte ale comunicării nonverbale, continuând cu evoluția
acesteia pe plan universal, am realizat faptul că această formă de comunicare e mai ambiguă
decât cea verbală, însă în pofida acestui dezavantaj mi se pare mult mai credibilă.
Oamenii comunică tot timpul chiar și fără cuvinte. Comunicăm prin ceea ce facem,
modul cu m stăm , cum gesticulăm , cum ne îmbrăcăm, fiecare din acestea având o
semnificație și comunicând o idee.
Acest tip de comunicare dezvăluie multe aspecte emoționale, poate fi o veritabilă
sursă de informații, dar și de dezinformare. Totul depinde de modul în care acest instrument e
cunoscut și stăpânit.
Comunicarea nonverbală reprezintă un limbaj tăcut uzitat involuntar de toți indivizii.
Prin intermediul lui este decelată adevărata atitudine comportamentală a individului.
Comunicarea nonverbală constituie un instrument eficient în domeniul psihologiei și
în special în cel al psihologiei judiciare fiind deseori utilizat pentru identificarea
comportamentului simulat.
Ca un corolar pot să afirm că procesul de comunicare e baza creării, menținerii,
dezvoltării st ructurilor sociale. Prin comunicare, în toate formele sale, societatea își menține
echilibrul între consens și nonconsens, element ce generează dezvoltare, energie.
Când vom simți dorința de a înțelege mai mult va trebui să căutăm dincolo de privire,
râs, zâmbet, plâns, tăcere, și poate chiar dincolo de cuvinte pentru a descoperi esen ța din
interiorul ființei umane
74
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandrescu Ion – Persoana, personalitate, personaj, Editura Junimea, Iasi, 1998
2. Rascanu Ruxandra – Psihologie si comunicare, Universitatea din Bucuresti, 2002
3. Soitu Laurentiu – Pedagogia comunicarii. Argumente ale unei intemeieri, H.I.T.P.
Eco, Bucuresti ,2002
4. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea – Comunicarea nonverbală: gesturi
și posturi, București, 2005
5. Burbule a E., coord.,(col.) – Psihologie și pedagogie militară, București,Ed.
Militară,1984
6. Alexandrescu Ion – Persoana, personalitate, personaj, Editura Junimea, Iasi, 1998
7. Burloiu P., – Managementul resurselor umane – Tratare globală in tedisciplinară,
LUMINA LEX, 1997
8. Cioloca I., coord., (Lt.col.) – Psihologie și pedagogie militară, Bu curești, Editura
Militară, 1992
9. Zulean Marian – Diferențe culturale dintre armată și societatea românească , Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2005.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ciuca Elena Cristina (1) [611539] (ID: 611539)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.