SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [611535]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO – UMANE
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE
LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. KARLA – MELINDA BARTH

ABSOLVENTĂ :
COZMA CRISTINA – MARIA

ORADEA 2017

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO – UMANE
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

RELAȚIA DINTRE
STIMA DE SINE ȘI SUCCESUL
ȘCOLAR LA ELEVII DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. KARLA – MELINDA BARTH

ABSOLVENTĂ :
COZMA CRISTINA – MARIA

ORADEA 2017

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
1. Fundamentarea teoretică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
1.1 Stima de sine. Delimitări conceptuale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.2 Teorii fundamentale, modele explicative ale stimei de sine ………………………….. ……………………….. 6
1.3 Tipologia stimei de sine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
1.3.1. Nivelul stimei de sine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
1.3.2 Stabilirea stimei de sine ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
1.3.3 Raportul eu – Evenimente externe (aprobarea socială în situația stimei de sine înalte) ………. 13
1.3.4 Nivelul activității psihice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
1.3.5 Raportul eu – evenimente interne (dependența de performanțe și expectanțe) ………………… 15
1.3.6 Nivelul general – particular al stimei de sine ………………………….. ………………………….. …………. 16
1.4 Factori pozitivi ai stimei de sine ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
1.5 Funcțiile stimei de sine ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
1.6 Succesul școlar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
1.6.1 Factorii succesului școlar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
1.7 Relația dintre stima de sine și succesul școlar la elevii din învățământul primar ……………………….. 27
2. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
2.1 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
2.2 Ipoteza cercetări i ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
2.3 Eșantionul de subiecți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
2.4 Instrumente de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
2.5 Procedură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
3. Analiza și interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 31
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 69
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 72
Anexă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 74
Scala stimei de sine Hare (HSS) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 74

2 Introducere

Ideea de a scrie lucrarea de față a apărut din dorința de a cerceta și a studia stima de sine la
școlari. Consider că stima de sine are o influență foarte mare asupra succesului școlar și nu numai.
Cercetările prezintă date reale în care elevii cu o stimă de si ne crescută se manifestă astfel: sunt
mândri de realizările lor, își exprimă atât emoțiile pozitive, cât și pe cele negative, își asumă
responsabilități, reușesc să facă față mai bine situațiilor și comportamentelor de risc care ar apărea
în relațiile inte r­personale nesănătoase, se comportă independent, oferă ajutor și sprijin celorlalți
colegi de clasă.
Performanța, în sens larg reprezintă un rezultat (deosebit de bun) obținut de cineva într -un
domeniu de activitate.
Performanța școlară ca expresie a pers onalității, la un moment dat, este determinată de
rezultatele care au fost obținute anterior, deoarece stima de sine și succesul școlar se află în strânsă
legătură.
Elevii care se apreciează foarte mult și care au o stimă de sine crescută, având încredere în
forțele proprii, reușesc să exceleze în multe domenii, nu doar în plan școlar.
Performanțele școlare înalte, tind să atragă și să sporească eficiența învățării, iar insuccesele
școlare să o micească, să o diminueze.
Stima de sine și succesul școlar valo rează foarte mult în viața unui elev, deoarece de acestea
două depind foarte mult cariera acestuia, viitorul socioprofesional, calitatea vieții și nivelul
veniturilor pe care o persoană le va achiziționa la locul de muncă.
Pe baza unor studii s -a demonstra t faptul că succesul atrage succesul, iar eșecul este urmat
de eșec.
Există în România elevi care atrag după sine eșecul școlar. Nu frecventează grădinița, nu
frecventează școala și nu sunt deloc încurajați de părinți. Unii sunt obligați de părinți să lucr eze, pe
când alții preferă să stea acasă.

3 Cu siguranță stima de sine a acestor elevi este scăzută, de aici putem discuta despre eșecul
școlar și în același timp abandon școlar.
La polul opus discutăm despre elevi cu rezultate extraordinare în planul școl ar. Aceștia sunt
încurajați de părinți, frecventează școala, nu lipsesc nemotivat și își doresc să învețe cât mai mult.
În acest caz vorbim despre elevi cu o stimă de sine medie sau crescută, care își asumă
responsabilitățile, care doresc să obțină perfoma nțe din punct de vedere școlar, cât și profesional și
desigur elevi care reușesc să fie mândri de realizările lor.
În ceea ce privește stima de sine și succesul școlar la elevii din ciclul primar, părinții au o
mare responsabilitate. Cu cât educația oferit ă va fi una de calitate, cu atât stima de sine va crește,
dar și performanțele școlare. O stimă de sine sănătoasă stă la baza unei bune educații și a
rezultatelor școlare crescute. Conceptul de succes, este urmat desigur de persistență și efort, fără
de ca re acesta nu s -ar putea realiza. Elevii trebuiesc modelați de când sunt mici pentru a ajunge
adulții responsabili și educați din viitor.
În prima parte a lucrării de licență am abordat o temă foarte utilă și de succes în zilele
noastre, respectiv stima de sine. Stima de sine reprezintă un punct forte al tuturor oamenilor, așadar
am abordat -o din mai multe direcții. Am început prin a o defini. Stima de sine reprezintă încrederea
pe care noi reușim să ne -o asumăm, să o valorificăm și să o folosim în viața noa stră, în cât mai
multe domenii.
În cadrul acestei lucrări am pus accentul inclusiv pe tipologia stimei de sine, care la rândul
ei este împărțită în categorii, precum: nivelul stimei de sine, stabilirea stimei de sine, nivelul
activității psihice, raportul eu – evenimente interne, cât și externe, precum și nivelul general și
particular al stimei de sine.
Factorii pozitivi ai stimei de sine au o foarte mare importanță în viața unui individ, de care
trebuie să ținem cont. Aceștia sunt: trăirea conștientă, împă carea cu sine, responsabilitatea față de
sine, autoafirmarea, trăirea urmărind un scop. Dacă vom reuși să ținem cont de acești factori, stima
de sine va fi una crescută și vom reuși să ne dezvoltăm într -un mod organizat și armonios.
Tot în această parte a lucrării de licență sunt enumerate și explicate funcțiile stimei de sine.

4 După cum reaminteam mai sus, succesul școlar stă la baza performanțelor din toate punctele
de vedere. Acesta se va face remarcat pe tot parcursul vieții unei persoane.
Performanțele ridicate ale unui școlar îi vor oferi doar beneficii, precum: un viitor
maiestuos, un loc de muncă stabil și bine cotat, calitatea vieții, cât și nivelul veniturilor.
Cealaltă parte a noțiunilor teoretice, prezintă aspecte și noțiuni foarte importante în c eea ce
privește succesul școlar la ciclul primar. În această lucrare este prezentată configurația etiologică a
succesului școlar, unde întâlnim diferiți factori obiectivi și subiectivi, externi și interni, contextuali
și determinanți.
În partea a treia a lucrării mele de licență este prezentată cercetarea pedagogică pe care am
realizat -o la trei clase de copii, cu ajutorul Scalei Hare a stimei de sine. Cercetările s -au realizat
atât în mediul rural, cât și în mediul urban, la clasa a III – a. După aplicarea Scalei Hare a stimei de
sine s -au interpretat rezultatele, iar apoi s -au făcut conexiuni între stima de sine și succesul școlar
al fiecărui elev. În urma cercetărilor, majoritatea elevilor au obținut o stimă de sine medie, de aceea
mă simt motivată să înt ăresc și să dezvolt cât mai mult conceptul de stimă de sine și beneficiile
acesteia asupra elevilor.
Relația dintre stima de sine și succesul școlar la ciclul primar este una foarte importantă, pe
care cadrele didactice trebuie să pună foarte mult accent p entru o dezvoltare de calitate a elevilor.
Consider ca stima de sine și succesul școlar vor rămâne mereu într -o strânsă legătură, deoarece
pentru a avea rezultate școlare bune, elevii trebuie să fie întăriți pozitiv mereu, iar dacă vor fi întăriți
și încur ajați rezultatele școlare vor spori.
Așadar, îmi doresc ca prin această lucrare să prezint strânsa legătură și importanța stimei
de sine și a succesului școlar.

5 1. Fundamentarea teoretică

1.1 Stima de sine. Delimitări conceptuale.

Stima de sine este un ul dintre acele concepte cu care ne întâlnim frecvent în viața cotidiană,
fiecare dintre noi având idee despre ceea ce este stima de sine.
Nathaniel Branden o consideră „simțul înnăscut al propriei valori”, (Branden N., 2007,
pag.13) respectiv „predispoziț ia de a te simți capabil să faci față provocărilor vieții și demn de a fi
fericit ” (Branden N., 2007, pag.13). În viziunea sa, stima de sine presupune două componente:
eficacitatea sinelui care înseamnă încrederea în capacitatea de a gândi, a înțelege, a l ua hotărâri și
încrederea în sine, respectiv considerația față de sine , însemnând o atitudine încrezătoare față de
dreptul meu de a trăi și de a fi fericit și trăirea demnității și a valorii personale.
Stima de sine? Ei bine, este felul în care vedem și da că ne place sau nu ceea ce vedem.
Această idee aparținând unui absolvent, au descoperit -o John F. Lerold și C. Andre pentru
care stima de sine se fondează pe trei componente: iubirea de sine – a ne evalua și a ne iubi în ciuda
defectelor și a limitelor, în ciuda eșecurilor și înfrângerilor, aspect care explică faptul că putem
rezista la adversități și ne putem restabili după un eșec; concepția despre sine – nu include doar
cunoașterea de sine, ci și convingerea privind calitățile și defectele noastre, compo nentă a stimei
de sine în car e subiectivitatea joacă un joc esențial; încrederea în sine – a considera că ești capabil
să acționezi într – o manieră adecvată în situațiile importante.
Așadar, între cele trei componente există o interdependență relevată de ideea de a te
respecta indiferent de ce ți se întâmplă, a crede în capacitățile tale și a acționa fără teamă excesivă
de eșec și de judecata altuia.
Stima de sine, expresie a unei aprobări sau dezaprobări a sinelui, indică în ce măsură un
individ se crede capabil, valabil și important, evidențiind astfel trei aspecte importante:

6 a. Stima de sine rămâne constantă pe parcursul a mai multor ani;
b. Stima de sine suportă variații în funcție de experiența individuală, sex, vârstă și asumarea
rolurilor sociale;
c. Stim a de sine include noțiunea de autoevaluare.
Idelile menționate mai sus s -au centrat pe două concepte: stima de sine și încrederea în sine
care la nivel cotidian pot fi confundate, însă pentru psihologi există o diferență clară. Dacă stima
de sine se referă la sentimentele pe care le raportăm la propriul nostru eu, încrederea în sine vizează
credințele despre eul personal, deci stima de sine ține de domeniul afectivității, iar încrederea în
sine ține de domeniul cognitiv.
De asemenea aceeași diferențiere se face între conceptele de stimă de sine și cel de sine.
Dacă unii autori consideră stima de sine ca o parte a conceptului despre sine, alții susțin că cele
două concepte sunt componente distincte sau dimensiuni ale eului.
Prin urmare, pentru o mai bună înțe legere a comportamentelor individuale este absolut
necesar să se cunoască sistemul de atitudini și opinii pe care individul îl are despre el însuși și pe
care le utilizează în raporturile cu lumea externă.

1.2 Teorii fundamentale, modele explicative ale stimei de sine

Deși mulți teoreticieni ai personalității și psihologi din domeniul psihologiei clinice și sociale
consideră că atitudinea față de sine reprezintă un factor important, puțini sunt cei care au studiat
efectele stimei de sine asupra personali tății, respectiv componentele specifice la care se raportează
stima de sine. Totuși printre abordările stimei de sine s -au conturat câteva teorii valabile:
a. Modelul aritmetic al stimei de sine
b. Modelul financiar al stimei de sine
c. Modelul stimei de sine ca so ciometru

7 a. Modelul aritmetic al stimei de sine
„Un om cu capacități extrem de limitate poate fi dotat cu o suficiență de neclintit, în timp
ce un altul, deși asigurat că a reușit în viață și se bucură de o apreciere universală va fi atins de o
neîncred ere incurabilă în propriile sale capacități”, (James, 2007, pag. 16) afirmă autorul acestui
model William James. Astfel, stima de sine este rezultatul unei fracții în care la numărător avem
succesele obținute , iar la numitor aspirațiile sau pretențiile ini țiale: stima de sine = succes/
aspirații. Ecuația lui James reflectă idea că, cu cât obținem mai multe reușite, cu atât crește stima
de sine în situația în care aspirațiile noastre nu sunt prea mari.
Aspirațiile înalte pot constitui o frână pentru o bună s timă de sine. Dacă, de exemplu, Maria
care se consideră o bună sportivă, nu este selecționată în lotul olimpic, stima ei de sine va fi scăzută,
dar doar în situația în care își dorește o carieră sportivă. Dacă sportul nu este important pentru ea,
dorind să devină medic, faptul de nu a fi selectată nu va avea un impact major asupra stimei sale
de sine.
Din perspectiva acestei prime definiții date de James, stima de sine globală este media
autoevaluărilor particulare pe dimensiunile de relevanță personală, am bele componente
schimbându – se relativ ușor în timp (Strategia “strugurilor acri” – presupune schimbarea
instantanee a relevanței).
Prin cea de a doua definiție James subliniază ideea că stima de sine reflectă “o anume
raportare afectivă global la propriul eu, independent rațiunii obiective ce țin de satisfacții sau
dezamăgiri personale” (James, 2007, pag 17). Din această perspectivă, stima de sine reflectă o
raportare afectivă constantă ce include valorizarea, acceptarea și evaluarea, dar o raportare gener ală
și nu pe anumite dimensiuni.
Modelul aritmetic al stimei de sine se referă la arta de a se administra aspirațiile, de a găsi
calea de mijloc între ambiția excesivă care ne împiedică să fim satisfăcuți de ceea ce obținem
(“mereu mai mult”) și o atitudin e comodă care va determina întreruperea timpurie a eforturilor
noastre de a atinge un obiectiv (“asta -mi ajunge”).

8 b. Modelul financiar al stimei de sine
Acest model teoretizat inițial de Baunmeister, ne permite să înțelegem de ce strategiile
folosite de su biecții cu stimă de sine înaltă diferă de cele ale subiecților cu stimă scăzută de sine,
în sensul că primii își asumă mai mult riscurile și au mai multe inițiative din care își extrag
beneficiile pentru stima lor de sine, iar ceilalți sunt mai reticenți l a asumarea riscurilor, preferă
mediile securizate și previzibile, ceea ce le oferă puține ocazii de a -și spori stima de sine.
Prin această raportare a stimei de sine la strategia financiară sunt evidențiate câteva condiții
și aspecte esențiale pentru aplic area modelului:

1. stima de sine trebuie să fie în mod regulat reinvestită pentru a nu se devaloriza;
2. câștigurile sunt la înălțimea riscurilor asumate;
3. cu cât este mai mare capitalul inițial, cu atât este mai ușor să îți asumi riscurile.

c. Modelul stimei de sine ca sociometru
Stima de sine nu este doar o evaluare personală, ci și o anticipare sau estimare a evaluării
celuilalt, „un eu în oglindă” (C.H. Cooley, 2007, pag 19). Chiar dacă încercăm să ne convingem că
părerea celorlalți nu contează, critica ne afe ctează oricare ar fi nivelul stimei noastre de sine, dar
într-o măsură diferită. Evident că pentru cei care au o stimă de sine înaltă, critica nu reprezintă
decât o neplăcere trecătoare, pe când pentru cei care au o stimă de sine scăzută provoacă o
prăbuși re.
Cercetători precum, Leary și Downs au afirmat că stima de sine este un „sociometru”, o
dovadă a percepției instinctive pe care o avem despre popularitatea noastră. În esență ne simțim
mulțumiți de noi pentru că ne simțim apropiați într -un fel sau altul , în caz contrar stima de sine
scade.
K. Geargen a realizat un experiment ilustrativ pentru ideile acestui model, pe un grup de
studente din primul an. Sub pretextul că se face un bilanț, ele au fost chestionate de o studentă
frumoasă din anul 1982 care le cerea să se descrie prin calități și defecte. Pentru o jumătate dintre
studente, intervievatoarea și -a exprimat încurajarea, adică la enunțarea punctelor forte aproba („de

9 acord cu dumneavoastră”) și la cea a punctelor slabe, descuraja („după părerea mea, nu e prea
evident”). Pentru cealaltă jumătate din studente, nu a făcut nici un comentariu. Evaluând cele două
grupuri s -a constatat că scorurile stimei de sine sunt superioare în primul grup, confirmându -se
ideea că acceptarea socială crește stima de sine .
De asemenea există o relaționare și între stima de sine și afirmarea stimei de sine în sensul
că persoanele cu o stimă de sine scăzută au deseori dificultăți de a se adapta și de a adopta
conformismul social de teama de respingere socială.
Idealurile noa stre sunt atât un motor, cât și o piedică în ceea ce privește stima de sine,
această influență manifestându -se în funcție de diferența dintre normal și patalogic, „doresc” și
„trebuie”.
Așadar, stima de sine depinde de distanța pe care o percepem între com portamentul nostru
și ceea ce reprezintă idealul nostru, încât atunci când ne apropiem de idealul nostru, ne stimăm, iar
când ne îndepărtăm de el stima de sine scade.
Același G. Gergen împreună cu S. Morse a elaborat un experiment pe studenți aflați în
căutarea unei slujbe de vară, cu scopul de a determina rolul idealului pentru nivelul stimei de sine.
În timpul examenului de selecție, studentul era așezat într -o cameră, pentru a completa niște
formulare (și un chestionar despre stima de sine). La un moment dat un complice intră în cameră,
se așează la o masă și începe să completeze aceleași chestionare. În majoritatea cazurilor acest
complice avea o prezență fizică îngrijită, deschidea o geantă din care scotea un microcalculator, o
carte de filozofie și alt e elemente de studiu (domnul bine). În cealaltă parte din cazuri, situația era
inversă, complicele apărea prost îmbrăcat, necivilizat și punând lângă el un roman erotic (domnul
amărât). După aceste apariții, studenților li s -au dat noi formulare, cuprinzân d un al doilea
chestionar despre stima de sine.
Ulterior s -au comparat cele două chestionare rezultând că acest complice (domnul bine),
determina scăderea stimei de sine, pentru că amintea de cât de departe ești de idealul social, iar
celălalt reacția inve rsă.

10 1.3 Tipologia stimei de sine

În funcție de diferite criterii, stima de sine comportă mai multe forme:
1. nivelul stimei de sine
2. stabilitatea stimei de sine
3. raportul eu – evenimente externe (aprobarea socială în situația stimei de sine înalte)
4. raportul eu – evenimente interne (dependența de performanțe și expectanțe)
5. nivelul particular – general al stimei de sine

1.3.1. Nivelul stimei de sine

➢ Stima de sine înaltă, pozitivă
➢ Stima de sine scăzută, negativă

Stima de sine înaltă, pozitivă – distingându -se două viziuni teoretice importante.
Autori ca Hoyle au subliniat ideea ca a avea stima de sine înaltă, înseamnă că „persoana în
cauză este mândră de cine este și cum este ea, se simte superioară majorității, gata oricând să se
protejeze contra amenințărilo r care pun în discuție imaginea favorabilă pe care o are despre sine,
deci o astfel de persoană se antrenează destul de ușor în activități de promovare a propriul eu”
(Baumeister N., 1998, pag. 23).
Multiple cercetări pe stima de sine înaltă au evidențiat câteva tipuri esențiale de
comportament ale persoanelor cu stimă de sine înaltă, ele apelează mai ales la atribuirile de auto –
complezență, își asumă succesul cu ușurință, iar eșecul îl atribuie unor cauze externe, pe când
persoanele cu stimă de sine scăz ută obțin o performanță scăzută sau sunt insultate, răspund
vehement protestând și insultând pe ceilalți, atunci când cineva obține o performanță mai bună,
persoanele cu stimă de sine înaltă insistă pentru continuarea competiției pentru a se ajunge la
comp arări suplimentare a performanței (Wood, 1994, pag 23 ), atunci când le este amenințat eul,
ele sunt înclinate să insiste pe stabilirea unor scopuri dificile cu riscul de a obține un rezultat final

11 mai slab, decât persoanele cu stimă de sine scăzută (Baume ister N., 1993, pag. 24). De asemenea,
persoanele cu stimă de sine înaltă sunt nesigure în sentimente pozitive pe care le au față de propriul
eu din acest motiv fiind nevoite să -și demonstreze sieși și celorlalți superioritatea lor.
A doua viziune asupra persoanelor cu stimă de sine înaltă rezidă din concepțiile teoriilor
umaniste, avându -l ca reprezentat pe Rogers potrivit căruia o persoană cu stimă de sine înaltă se
percepe ca fiind întotdeauna o ființă valoroasă, este mulțumită de sine și se respectă, a cceptându –
și defectele. Sentimentele pozitive ale acestor persoane față de propria lor ființă sunt fondate pe
convingerea valorii intrinseci a individului și în plus când eșecurile cotidiene intervin, stima de
sine nu le este afectată.
Stima de sine scăzut ă, negativă – pentru care s -au conturat tot două viziuni majore.
Conform primei viziuni, persoanele cu stimă de sine scăzută posedă o paletă largă de
patternuri cognitive, afective, motivaționale și comportamentale defectuoase care conduc spre o
inadaptar e socială. Acest tip de persoană se evaluează negativ în majoritatea domeniilor, acceptă
cu ușurință feedback –urile negative despre propria persoană, trăiesc o mare varietate de emoții
negative, sunt înclinați spre anxietate și depresie, adoptă strategii i neficiente în fața obstacolelor.
Potrivit celei de -a doua concepții persoanele cu stimă de sine scăzută sunt precaute și
nesigure fără a fi inadaptate. Practic, astfel de persoane au stiluri comportamentale orientate spre
minimalizarea deficiențelor person ale. Persoanele cu stima de sine scăzută recunosc că posedă
anumite aspecte pozitive ale eului și se angajează în unele forme de protejare a eului doar atunci
când se simt sigure că o pot face.
În ceea ce privește reacțiile în fața eșecului ale celor două tipuri de persoane, cercetătorii
au demonstrat că cei cu stima de sine scăzută au reacții afective negative mult mai pronunțate decât
persoanele cu stima de sine înaltă, reacții printre care enumerăm umilința, lipsa motivației, rușinea.
De regulă, persoane le cu stimă de sine scăzută își atribuie responsabilitatea eșecului pentru
că acestea consideră că eșecurile particulare au impact negativ asupra autoevaluării globale și că
aceste eșecuri îi reprezintă. Prin urmare atunci când eșuează, constată cu ușurinț ă că sunt stupizi,
incompetenți, incapabili să facă ceva corect, reflecții care implică reacțiile afective negative.

12 1.3.2 Stabilirea stimei de sine

➢ Stima de sine instabilă
➢ Stima de sine stabilă
Instabilitatea stimei de sine este direct legată de labilit atea acesteia, labilitatea indicând
faptul că stima de sine se poate schimba sub impactul evenimentelor externe. Stabilitatea se referă
la dimensiunea temporală a schimbărilor putând fi estimată fie în funcție de fluctuații ale acesteia
pe termen lung, fie de fluctuațiile imediate în autoapreciere. Referitor la fluctuațiile de lungă durată,
schimbarea stimei de sine presupune o mutare în tonalitatea afectivă a auto – aprecierii, schimbare
care necesită efort în timp.
Fluctuațiile stimei de sine pe termen s curt sunt independente de faptul că stima de sine este
înaltă sau scăzută.
Stima de sine instabilă – reflectă o autoapreciere fragilă și o vulnerabilitate fiind puternic
afectată de informația auto – evaluativă generată din interior sau exterior. Dacă acea stă informație
inedită este pozitivă va determina o auto – apreciere pozitivă, dar dacă este negativă, stima de sine
este și ea depreciativă.
Stima de sine stabilă – persoanele care au o stimă de sine stabilă se auto – apreciază relativ
independent de expe riențele evaluative imediate, dar acest fapt nu implică neapărat o auto –
evaluare pozitivă. Așadar, cineva care are o stimă de sine scăzută și stabilă poate să reziste cu
ușurință feed – back – urilor pozitive imediate fără a -și schimba aprecierea globală .

13 1.3.3 Raportul eu – Evenimente externe (aprobarea socială în
situația stimei de sine înalte)

➢ Stima de sine defensivă
➢ Stima de sine naturală

Stima de sine defensivă
În cazul persoanelor cu stimă de sine înaltă, eșecul determină reacții publice di ferite și
aprobarea celorlalți este extrem de importantă, încât nu suportă critica asupra imaginii lor publice.
Astfel, stima de sine defensivă este caracteristică pentru persoanele care dintr -o acută nevoie de
acceptare socială, încearcă să -și depășească sentimentele negative față de sine însăși, determinate
de un eșec specific. În plus aceste persoane tind să fie de acord cu afirmații care prezintă oamenii
în lumină favorabilă în fața altor persoane, deși sunt eronate.
„Persoanele cu stima de sine defensi vă, mai ales după un eșec, sunt înclinate să se angajeze
activ în activitățile care să le schimbe imaginea publică, încercând să obțină aprobarea celorlalți,
să influențeze situațiile sociale în scopul de a -și maximiza șansele pentru promovarea eului. Acei ași
autori au demonstrat că, în urma unui eșec, persoanele cu stima de sine defensivă s -au descris într –
o manieră extrem de pozitivă în fața unor necunoscuți comparativ cu persoanele cu stima de sine
naturală.
Stima de sine naturală
Stima de sine naturală se conturează în opoziție cu stima de sine defensivă, pentru că
persoanele cu stimă de sine naturală sunt mai puțin obsedate de evitarea sau remedierea succesului
public și tocmai că nu -l percep ca pe o amenințare atât de gravă pentru propriul eu.

14 1.3.4 Nivelul activității psihice

➢ Stima de sine implicită
➢ Stima de sine explicită
Chiar dacă persoanele cu stimă de sine înaltă se apreciază pozitiv, nimic nu exclude
posibilitatea existenței simultane a unor efecte negative legate de propriul eu și de care
persoanele în cauză nu sunt conștiente.

Stima de sine implicită
Epstein și Morling (1995) consideră necesară distincția între stima de sine implicită și cea
explicită. Cea implicită se referă la auto – evaluarea și auto – raportarea afectivă inconștientă și
care se poate identifica în mod indirect, analizând modul în care se prefigure ază în gândire și
comportament.
Stima de sine explicită
Evident că stima de sine explicită implică o auto – evaluare, raportare conștientă putând fi
măsurată prin intermedi ul scalei stimei de sine propuse de M. Rosenberg.
Privind dihotomia implicit/explicit ne putem confrunta cu situația în care persoanele
raportează o stimă de sine înaltă la nivel conștient, dar la nivel inconștient au o stimă de sine
scăzută. În plus, atun ci când sunt confruntate cu informații negative despre sine vor reacționa
similar cu reacțiile persoanelor cu stimă de sine defensivă.

15 1.3.5 Raportul eu – evenimente interne (dependența de
performanțe și expectanțe)

➢ Stima de sine contingentă
➢ Stima de sine veritabilă

Stima de sine contingentă
Cercetătorii Deci și Ryan (1996) propun distincția între stima de sine veritabilă și
contingentă, subliniind ideea că stima de sine contingentă este determinată de măsura în care
rezultatele concrete obținut e corespund unor standarde specifice sau expectanțe, necesitând o
continuă validare în timp.
Încercând să distingă între cele două tipuri de stimă de sine, Crocker și Wolfe au realizat
anumite studii cu scopul de a identifica sursele esențiale ale stimei d e sine contingente ca aprobarea
celorlalți, aspectul fizic, dragostea lui Dumnezeu, dragostea familiei și prietenilor, puterea,
încrederea în sine, identitatea socială, competența academică, virtutea. Subiecții au completat o
scală prin care trebuia să răs pundă la întrebări ca „nu pot să am respect pentru mine atâta timp cât
alții nu mă respectă”. Rezultatele au evidențiat faptul că femeile au stimă de sine contingentă mai
mult determinată de aprecierea celorlalți, aspectul fizic, dragostea lui Dumnezeu, co mpetența
academică decât bărbații.

Stima de sine veritabilă
Prin contrast, stima de sine veritabilă este imună la fluctuațiile și numărul realizărilor sau
insucceselor, fiind așadar independentă de realizările personale. Persoanele care au o stimă de sine
veritabilă, sunt înclinate să se ghideze în viață conform mobilurilor personale relevante, să facă ce
le place și la ce se pricep mai bine, pe când cele cu stimă de sine contingentă își organizează viața

16 pornind de la cerințele și așteptările celorla lți sau în funcție de cerințele autoimpuse și sunt rigizi
în încercarea de validare a expectanțelor și a standardelor.

1.3.6 Nivelul general – particular al stimei de sine

➢ Stima de sine globală
➢ Stima de sine specifică

Stima de sine globală este consid erată a fi legată de valorizarea, acceptarea și evaluarea
generală a eului.
Stima de sine specifică se referă la auto – aprecieri pe diferite dimensiuni relevante de
evaluare.
În cadrul unui experiment în care adolescenții au fost invitați să aprecieze car e este legătura
între modul cum își evaluează aspectul fizic și stima de sine globală. Unii adolescenți au indicat că
auto-aprecierea propriului fizic le influențează modul în care se autoevaluează în mod general, în
timp ce alții au raportat invers.

1.4 Factori pozitivi ai stimei de sine

Factorii pozitivi ai stimei de sine sunt: trăirea conștientă, împăcarea cu sine,
responsabilitatea față de sine, autoafirmarea, trăirea urmărind un scop .
1. Trăirea conștientă
A trăi în mod conștient înseamnă a căuta să fi m conștienți de tot ceea ce are legătură cu
acțiunile, scopurile, valorile și obiectivele noastre – cât mai mult cu putință, oricare ar fi capacitățile

17 de care dispunem – și să ne comportăm în concordanță cu ceea ce vedem și ce știm (Branden, 2007,
pag. 34 ).
2. Împăcarea cu sine
Acest concept implică trei niveluri semantice, respectiv a fi în favoarea ta, a experimenta și
a manifesta prietenie față de sine.
3. Responsabilitatea față de sine
Responsabilitatea față de sine este esențială față de stima de sine, cons tituind o reflectare
sau o manifestare a stimei de sine.
4. Autoafirmarea
Autoafirmarea înseamnă onorarea dorințelor, nevoilor și valorilor proprii și căutarea unor
forme adecvate pentru exprimarea lor în realitate.
5. Trăirea urmărind un scop
A trăi urmărind un scop presupune utilizarea forțelor pentru a atinge obiectivele pe care le –
am propus, adică obiectivul de a studia, de a avea o familie, de a ne câștiga existența, de a începe
o afacere nouă, de a rezolva o problemă științifică.

1.5 Funcțiile stimei de s ine

1. Stima de sine face parte din sistemul motivațional axat pe autoconservarea individului.
Potrivit acestui punct de vedere semnat de Greenberg și alții, stima de sine este necesară
pentru a aduce la cunoștința individului faptul că este vulnerabil și tr ecător și protejează
astfel oamenii pentru a nu fi paralizați de anxietatea și teroarea morții.

2. Stima de sine este un mecanism care ghidează selectarea strategiilor interpersonale
adecvate în scopul evitării excluderii sociale.

18
3. Stima de sine este un prod us natural al satisfacerii motivului de auto – perfecționare, motiv
care stă la bază achiziției continue de noi deprinderi și cunoștințe necesare pentru o mai
bună adaptare la mediul social mereu schimbător.

4. Stima de sine este necesară pentru un feed -back continuu al rezultatelor acțiunilor, pentru
definirea și evaluarea continuă cu scopul de a interacționa eficient atât în mediul social, cât
și in mediul natural.

19 1.6 Succesul școlar

Succesul școlar presupune starea de concorda nță stabilită între capacitățile și interesele
celui care învață.
Analiza psihopedagogică a problemelor pe care le generează asigurarea succesului la
învățătură al elevilor, implică printre altele, precizarea sensului și semnificației conceptului de
“succe ss școlar “. În evoluția sa, conceptul a fost înțeles în diferite moduri, d eterminat și de stadiul
cunoașterii particularităților psihofizice individuale ale elevilor. Această evoluție înregistrează în
linii generale, trecerea de la departajarea elevilor “ buni” – care fac față cerințelor activităților
școlare și a elevilor “slabi ” – cu nivel scăzut de dezvoltare intelectuală, care nu satisfac exigențele
școlare, către o delimitare mai nuanțată, în funcție de profilul lor psihologic, de numeroase trăsături
de personalitate, pe lângă nivelul dezvoltării lor intelectuale și al performanțelor școlare obținute.
În ceea ce privește acest concept, asimilat reușitei școlare de către cei mai mulți pedagogi,
prin el desemnăm aceste rezultate obținute la un randament s uperior în conformitate cu nivelul
cerințelor programelor școlare și al finalității învățământului. Din acest punct de vedere se observă
că succesul școlar este mai standardizat sub aspect normativ, decât reușita școlară, succesul vizând
rezultatele prin a numite cerințe impuse și nu prin deziderate îndeplinite de către unii elevi și
studenți sau chiar de unele cadre didactice.
În mod operațional prin succes școlar desemnăm:
➢ caracteristicile ocaziei de învățare interpretate din perspectiva educației permanen te și a
interrelațiilor dintre învățarea formală, nonformală, semiformală și informală;
➢ nivelul de performanță al fiecărui elev, precizat atât în termeni de conținut cât și în termeni
relativi;
➢ criteriile de evaluare raportate la curriculum -ul propus;
➢ caracteristicile de relevanță, echilibru și integrare ale curriculum -ului;
➢ nivelul minim obligatoriu de învățare.

20 Aceste caracteristici și particularități ce evidențiază succesul și performanța școlară nu este
rezultatul arbitrar al unor factori spontani, invo luntari și inconștienți, ci rezultatul intervenției și
acțiunii sistematice a unor cauze ce prefigurează o anumită configurație etiologică și pe care o vom
analiza în continuare.

1.6.1 Factorii succesului școlar

Activitatea școlară se prezintă în funcț ionalitatea ei, ca interacțiune multiformă și complexă
a numeroși factori. Calitatea procesului didactic și nivelul performanțelor școlare se realizează în
funcție de calitatea acestor factori, a funcționalității lor. Factorii determinanți ai reușitei școl are
sunt:
➢ factorii intelectuali
➢ factorii nonintelectuali
➢ factorii familiali
➢ factorii sociopedagogici
➢ factorii biopsihologici

a) Factorii intelectuali

Identificarea factorilor care condiționează reușitele școlare permite stabilirea căilor prin
care se creeaz ă premisele succesului școlar, asigurându -se reușita școlară a elevilor. Realizarea
succesului școlar se realizează cu ajutorul factorilor nonintelectuali.
O influență importantă asupra capacității de înțelegere și memorare sau transfer a unor
informații a similate sau înțelese o are inteligența, ca formă a aptitudinii generale. Inteligența
reprezintă dimensiunea personalității ce favorizează adaptarea conduitei intelectuale, practice sau
sociale la situații noi. O asemenea definiție pune accentul, mai ales, pe finalitatea inteligenței și
anume adaptarea la situații noi.

21 În asigurarea succesului și/sau insuccesului școlar gândirea reprezintă un factor
determinant. Definitorie în activitatea de învățare este cogniția, care realizată în procesul
reprezentării i mplică atât analize și sinteze sensoriale ca cele ale percepției, cât și altele mai
complexe, cum ar fi selecții schematizări, accentuări, estompări, eliminări, dar și regrupări ce se
aproprie de gândire.
Gândirea este procesul psihic care se desfășoară în tr-un plan mintal, intern, subiectiv, uzând
de jud ecăți, raționamente, operații cognitive, cu ajutorul cărora realizează o procesare profundă a
realității. Gândirea înglobează datele cunoașterii perceptive, imaginile din reprezentare le
valorifică, dar în desfășurarea ei se poate dispensa de raporturile perceptive directe. Psihologia
studiază operațiile gândirii ca instrumente psihice dobândite și perfecționate prin dezvoltare
intelectuală , prin învățare și exercițiu. Operațiile gândirii acționează în cuplu ri operatorii ce se
completează reciproc. Acestea sunt: analiza și sinteza, abstractizarea și generalizarea, inducția și
deducția.
Memoria reprezintă procesul de întipărire, stocare ș i reactualizare al informațiilor . Aceasta
reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care determină succesul sau insuccesul școlar.
Memoria este o proprietate a tuturor sistemelor biologice, vii. În evoluția sa istorică și filogenetică,
această proprietate s -a diferențiat și organizat, constituindu -se în forme și structu ri specifice. Prin
procesele senzoriale de cunoaștere, omul are posibilitatea să trăiască mai ales în prezent, să
reacționeze la acele însușiri ale obiectelor care acționează nemijlocit „aici” și „acum” asupra
organelor de simț. Foarte mulți elevi nu ating succesul școlar , deoarece majoritatea cadrelor
didactice pun în actul evaluării un mare accent pe reproduce rea mecanică și nu pe memorarea
logică . Memorarea logică, bazată pe înțelegere, pe dez voltarea gândirii și a operațților ei, care devin
premise abso lut necesare, asigură realizarea unei învățături autentice, utilizabilă în practică, cu mari
posibilități operaționale și de transfer în cele mai diverse situații. Aceasta înlătură învăț area formală
și este superioară memoriei mecanice prin autenticitate, economicitate și productivitate.
Memorarea mecanică implică simpla repetare a materialului. De asemenea, memorarea mecanică
duce la învățarea formală, care este în esență ineficientă. Nu toți oamenii memorează, păstrează și
reactualizează experiența anteri oară la fel. Dimpotrivă, în cursul vieții și existenței lor memoria se
organizează și se specializează, ceea ce face la un moment dat, ca oamenii să se diferențieze între
ei.

22 Limbajul reprezintă un factor intelectual extraordinar de important atât în actul predării – a
accesului la informație și a înțelegerii acesteia, cât și al nivelului lexical – al vocabularului deținut
de un elev. Acesta este un sistem complex de semne, de simboluri și reguli gramaticale. Limba este
un instrument de bază al comunicării interumane. Limbajul este instrumentul cel mai important al
gândirii și conștiinței. De aceea, limbajul constituie un factor foarte important în performanțele
școlare ale elevilor.
În contextul eforturilor îndelungate ale omului de a se adapta la me diu, ac esta a dobândit
un nou proces psihic, cel imaginativ. Prin intermediul imaginației, câmpul cunoașterii umane se
lărgește foarte mult. Dispunând de imaginație, omul poate să își elabore ze mintal scopul și planul
desfă șurării activității, pe baza căruia să s e conducă, să -și regleze permanent acțiunile , să evite
erorile și să aibă o mare eficiență în ceea ce realizează. Dacă omul nu ar avea imaginație, ar
reacționa numai orientându -se pas cu pas după indicatori perceptivi din contextul real în care își
desfășo ară activitatea, așadar nu ar avea o direcție precisă.
Imaginația reprezintă un proces cognitiv, al gândirii, complex de elaborare a unor imagini
și proiecte noi, pe baza comunicării și transformării experienței. Imaginația odată apărută
interacționează pe rmanent cu toate procesele psihice, dar mai ales cu memoria, gândirea și
limbajul. Imaginația ajută în performanța și reușita școlară mai ales în anumite domenii, cum ar fi
cel creativ. Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintală, presupunând o s uccesiune mai
mult sau mai puțin riguroasă de compuneri, descompuneri, și recompuneri, de integrări și
dezintegrări, care duc la rezultate variabile cantitativ și calitativ.

b) Factorii nonintecuali
Factorii nonintelectuali au un rol distins, care fac ref erință, în general, la procesele psihice
reglatorii și la structura de personalitate a individului.
Succesul școlar se află într -o strânsă legătură cu factorii nonintelectuali. Conceptul de
„învățare școlară” pune în evidență tocmai importanța pe care o pr ezintă organizarea și
funcționarea activității de învățare pentru reușita școlară. Din categoria factorilor nonintelectuali
fac parte: structura de personalitate, factor ii afectiv -atitudinali și factor ii motivaționali.

23 Prin esența sa, omul este o ființă so cială, el nu poate trăi singur, izolat, rupt de ceilalți
oameni. Acesta se raportează permanent la alții, acționează împreună cu ei și stabilește relații cu
cei din jurul său. Structura de personalitate a individului scoate în evidență, caracterul,
tempera mentul și aptitudinile acestuia.
Termenul de caracter își are originea în vechea greacă și înseamnă tipar sau pecete.
Caracterul se referă la acele trăsături care descriu modul de a fi, de a se comporta, atitudinile,
convingerile și profilul moral al unei persoane. Acesta este alcătuit din trăsături care se desfășoară
pe un continuum, de la pozitiv la negativ. Toți oamenii au caracter , dar orientat valoric într -o
manieră diferită. Puterea caracterului este dată de forța convingerilor, de tăria cu care le ap ărăm și
susținem, de constanța și persistența lor în timp și în împrejurări variate și nu de încărcătura lui
variată. Tot în plan caracterial un rol deosebit de important îi revine atitudinii. Atitudinle sunt
formațiuni sau structuri psihice relativ stabil e ce condiționează și determină opiniile și
comportamentele. În procesul de învățământ mai relevante ar fi: atitudinea față de sine, atitudinea
față de școală și atitudinea față de învățătură. De asemenea, caracterul joacă un rol deosebit în
succesul școla r. De exemplu, un elev cu un caracter puternic își va dori să ajungă pe culmile
succesului, să învețe și să descopere cât mai multe informații, benefice pentru dezvoltarea lui
intelectuală, pe când un elev cu un caracter slab nu își va dori să ajungă la pe rformanțe maxime.
Temperamentul face parte din categoria structurii de personalitate a individului. Definim
temperamentul ca fiind latura dinamico -energetică a personalității. Există patru portrete care
definesc și împart tipurile de temperament. Acestea s unt: colericul, sangvinicul, melancolicul și
flegmaticul. Temperamentul colaborează cu succesul școlar, deoarece prin acesta putem interpreta
diferite rezultate la învățătură ale elevilor. Un elev cu un temperament sangvinic, care este stabil,
sociabil, pr ietenos va avea rezultate bune la învățătură, asigurându -și succesul școlar, pe când u n
elev cu un temperament melanco lic care este predominant introvertit și instabil s -ar putea să eșueze
în ceea ce privește succesul școlar. Este foarte important ca un ca dru didactic să cunoască
temperantele elevilor săi, deoarece cu ajutorul acestor cunoștințe îi va ajuta pe elevi să performeze.
Aptitudinile sunt definite ca fiind un ansamblul de însușiri de ordin intrumental -operațional
care diferențiează oamenii între e i în ceea ce privește maniera de desfășurare a diferitelor activități
și, mai ales în ceea ce privește randamentul cantitativ și calitativ al acestora. Un mare rol și o

24 importanță deosebită le au aptitudinile , în progresul școlar. Fiecare elev deține o apt itudine. Unii
dintre elevi dețin aptitudini sportive, pe când alții dețin aptitudini tehnice. Elevii trebuiesc întăriți
pozitiv pentru a -și dezvolta aptitudinile necesare care să -i conducă spre un real succes într-un
anumit domeniu . S-a dovedit faptul că a titudinile favorizează succesul școlar.
În cadrul factorilor afectivi -atitudinali întâlnim afectivitatea. Procesele psihice care reflectă
relațiile dintre subiect și obiect sub formă de trăiri, poartă denumirea de procese afective . Spre
exemplu, un elev pa sionat de pictură, va fi mult mai interesat de ora de arte vizuale și abilități
practice, față de un elev care nu are înclinații artistice și simte repulsie față de această disciplină.
Acel elev pasionat de lectură va avea progrese școlare în domeniul resp ectiv.
Din categoria factorilor nonintelectuali face parte și voința, din cadrul factorilor
motivațional -volitivi. Voința este definită ca fiind o formă de autoreglare a conduitei. Este o
autoreglare conștientă, pentru că în urma deliberărilor alegem în cu noștință de cauză varianta de
acțiune. Un elev care are voință va reuși să fie mereu consecvent la școală, să fie activ la ore, să
realizeze proiecte corecte, să își facă temele pentru acasă, obținând astfel un progres școlar. Voința
reprezintă expresia pe rsonalității, a caracterului și educației noastre. Măsura voinței este măsura în
care o activitate este finalizată. Calitățile prin care voința se face remarcată sunt: perseverența,
curajul, independența și calmul în situații de incertitudine.
c) Factorii familiali
Pornind de la cadrul cel mai general al condițiilor externe, trebuie menționată însemnătatea
pe care o au factorii familiali în cadrul succesului și insuccesului școlar. Experiența și cercetările
demonstrează faptul că, inclusiv pe parcursul șco larizării, în condiții egale de inteligență și de
asistență pedagogică în școală, decalajul dintre rezultatele școlare ale unor elevi și capacitățile lor
reale de învățare este generat de climatul educativ deficitar din familie, de nivelul scăzut al
aspira țiilor, cu efecte negative asupra proceselor de mobilizare și de motivare a elevilor pentru
activitatea de învățare.
Condițiile favorabile de dezvoltare psihică și fizică, climatul spiritual și nivelul aspirațiilor
familiei și al mediului social lărgit, co nlucrarea familiei cu școala constituie premise temeinice
pentru educarea capacității de învățare a copiilor. Experiența arată că influența acestor factori , deși
se face simțită la orice vârstă, are un rol mai mare pe primele trepte ale școlarizării, în în vățământul
primar și gimnazial. Recunoașterea contribuției mediului familial la formarea și dezvoltarea

25 personalității elevilor a generat multiple modalități de colaborare a familiei cu școala, privind
participarea părinților la gestiunea insituțiilor de î nvățământ, realizarea în comun a unor activități
educative, interesul manifestat de către educatori pentru o mai bună cunoaștere a mediului familial
și chiar pentru ameliorarea acestuia în concordanță cu țelurile școlii.

d) Factorii sociopedagogici
În contextul factorilor sociopedagogici ai reușitei școlare, numer oase aspecte ale organizării
și desfășurării procesului de învățământ au un rol hotărâtor. În acest cadru de referință poate fi
menționată necesitatea adaptării activității didactice, a con ținutului acesteia, a metodelor folosite
și a formelor de desfășurare, la particularitățile diverselor grupuri de elevi. Cerința izvorăște dintr –
o dublă realitate școlară. Prima constă în faptul că învățământul se desfășoară cu colectivități de
elevi, iar activitatea pedagogică tinde către o tratare comună, acordându -se mai puțină atenție
elevilor situați sub nivelul mediu ca și celor foarte buni. A doua privește existența, pe lângă unele
caracteristici comune grupului, a unor deosebiri între elevi, inclusi v dintre trăsăturile puternice
implicate în randamentul școlar al acestora, precum capacități intelectuale, interese, motivații,
posibilități de efort. Această realitate face necesară o acțiune sistematică de psihodiagnoză a
elevilor, în scopul relevării a celor însușiri și funcții psiho -individuale, a trăsăturilor de personalitate
de care trebuie să ținem seama în activitatea de instruire și educare a elevilor .
În ansamblul problematicii succesului sau insuccesului școlar, putem spune că unele
implicații psihopedagogice și cerințe didactico -metodologice specifice, le prezintă debutul
școlarității. De aceea cadrul didactic trebuie să intervină cu foarte multe activități deosebite,
realizate corect care să îi atragă pe elevi spre învățare și spre succesul șco lar. Prin mult joc și cu
mult tact pedagogic, elevii vor trece cu bine peste debutul școlarității și vor fi atrași de ceea ce
înseamnă școală, de unde va rezulta progresul școlar. În caz invers, dacă elevii nu vor fi atrași de
școală și nu vor fi încurajaț i de către cadrele didactice, vor rezulta cu insuccese școlare.
Pregătirea copilului în scopul adaptării la cerințele școlii, astfel încât să fie asigurat
succesul, mai cu seamă în clasele primare, vizează structura întregii personalități a acestuia, cu
referire, îndeosebi la dezoltarea fizică și senzorială, adecvată cerințelor formării deprinderii de

26 scriere, intelectual -cognitivă, a interesului de cunoaștere, afectiv -motivațională, psiho -socială,
exprimată în stabilitate, în capacitatea de mobilizare ene rgetică și psihică pentru activitatea pe care
o implică programul zilei școlare, menținerea atenției, a trăsăturilor de voință, exprimate în
capacitatea de concentrare asupra mai multor activități.
e) Factori biopsihologici
Factorii biopsihologici sunt im plicați activ în progresul școlar al elevului. Pentru ca un elev
să poată să obțină progrese școlare este foarte important să se țină seama de starea generală a
sănătății și de echilibrul fiziologic al acestuia . Ca elemente componente și definitorii ale ca pacității
de învățare de anumiți determinanți biologici, cum ar fi: vârsta, starea sănătății, potențialul de
muncă, cât și stilul de viață al unui elev. Cadrul didactic trebuie să țină cont în mod obligatoriu de
toți acești determinanți biologici, pentru a realiza în mod sistematic activitatea instructiv -educativă.
Este foarte important ca un elev să fie sănătos și să reziste le eforturi intelectuale, deoarece
acestea îi vor da putere de muncă, iar de aici va atinge succesul școlar.
A ține cont de toți aceș ti factori, reprezintă un drum spre succes. Un copil trebuie înțeles,
încurajat, captat în cadrul activităților instructiv – educative. Cadrul didactic trebuie să manifeste o
legătura strână cu familia unui elev pentru a obține succesul școlar. Este foarte important să ținem
seama de acești factori și să îi respectăm întocmai, în cadrul activităților didactice pentru a realiza
succesul școlar.

27 1.7 Relaț ia dintre stima de sine și succesul școlar la elevii din
învățământul primar

„Stima de sine este o adevărata baghetă magică prin care putem forma viitorul unui copil.
Stima de sine a unui copil poate afecta fiecare domeniu din existența lui, de la prietenii pe care și –
i alege și felul cum va învăța la școală, până la ce fel de slujbă își va alege și ce persoană își va
selecta pentru a se căsători.” (Stephanie Martson)
Stima de sine este unul dintre acele concepte cu care ne întâlnim frecvent în viața cotidiană,
fiecare dintre noi având idee despre ceea ce este stima de sine, pe când succesul școlar pres upune
starea de concordanță stabilită între capacitățile și interesele celui care învață.
În general, putem afirma din viața cotidiană faptul că un elev care are o stimă de sine
ridicată, se va bucura de un succes real atât pe plan școlar, cât și în viața de zi cu zi, pe când un
elev care are o stimă de sine scăzută nu se va putea bucura de același succes. Desigur această stimă
de sine ridicată este susținută mereu de familie și de anturajul în care se învârte elevul. Spre
exemplu, dacă familia unui elev nu îi va oferi o bună educație și nu îl va susține pe elev atât la
școală, cât și la participarea unor activități extracurriculare, care să ducă la dezvoltarea armonioasă
a individului, stima de sine a acestuia va fi într -o continuă scădere, la fel și succes ul lui școlar. De
asemenea este foarte important să se țină mereu seama că viața de la școală cu cea de acasă poate
fi foarte diferită, iar elevul să trăiască într -o lume paralelă, din care succesul școlar să scadă,
evident. Este foarte important ca învăță torul de la clasă să mențină permanent legătura cu părinții
elevilor, iar în cazul în care acesta observă anumite schimbări în atitudinea și comportamentul
elevului, să ia legătura cu un psiholog care poate să îi îndrume spre rezolvarea anumitor probleme
familiale.
În ultimul deceniu, numeroși specialiști din domeniile psihologiei și educației, cu
precădere, cei care s -au alăturat mișcării de „dezvoltare personală”, par să creadă că un nivel ridicat
al stimei de sine este benefic, un nivel scăzut este nociv , iar prin ridicarea nivelului stimei de sine
a unei persoane putem determina o întreagă gamă de efecte pozitive: performanțe academice,
alegeri constructive de viață și așa mai departe. Pe de altă parte stima de sine a devenit un

28 paratrăsnet pentru conser vatorii sociali, un simbol pentru tot ce consideră a fi nepotrivit în
societatea noastră și mai ales în școală.
Un aspect foarte important este următorul:” Succesul cere sacrificii!”. De aceea un elev
care va dori să ajungă la succes va trebui să treacă pr in foarte multe probe și să depășească foarte
multe obstacole. Stima de sine se consolidează în timp prin reușite, dar este de multe ori pusă la
încercare. Trebuie sa te simți nemulțumit ca să înveți să produci.
Edward Deci și Richard Ryan, doi cercetători într-ale psihologiei care au subliniat
importanța acestei diferențe, recunosc că și persoanele cu stimă de sine „reală” – sau necondiționată
– „s-ar simți probabil mulțumite sau încântate dacă ar înregistra un succes și dezamăgite dacă ar
eșua (Deci și Ry an, 1996, pag. 36), însă percepția asupra valorii lor ca oameni nu ar fluctua în
funcție de acele realizări, prin urmare ei nu s -ar simți importanți și superiori când au succes, sau
deprimați și de doi bani când eșuează.
Așadar, atunci când copiii se simt iubiți de părinți doar în anumite condiții – un sentiment
produs prin folosirea tacticilor de retragere a iubirii și de consolidare pozitivă este foarte dificil să
se accepte pe sine, iar de aici încolo, totul se duce la vale.
Stima de sine și succesul șco lar la ciclul primar sunt într -o strânsă legătură. În opinia mea,
una fără de alta nu se pot realiza, iar succesul dobândit de la vârste fragede va ajuta mereu la
consolidarea unei stime de sine ridicate, care îl va ajuta pe elev în parcursul vieții acestu ia.

29 2. Metodolo gia cercetării

2.1 Obiectivele cercetării

1. Identificarea stimei de sine la elevii implicați în cercetare
2. Compararea rezultatelor obținute la limba și literatura română, matematică și la testul
pentru identificarea nivelului stime i de sine de către elevii claselor a III – a
3. Identificarea unor măsuri pentru creșterea stimei de sine la elevii implicați în cercetare

2.2 Ipoteza cercetării

Presupunem că există o corelație semnificativă între nivelul stimei de sine și
performanțele șco lare ale elevilor.

2.3 Eșantionul de subiecți

În cadrul acestei cercetări, participanții au fost elevii a trei clase de clasa a III – a, două
clase fiind de la școli din mediul rural, respectiv Școala Primară nr. 1 Toboliu și Școala
Gimnazială nr. 1 Sânt andrei, iar cea de a treia școală fiind din mediul urban, respectiv Școala
Gimnazială „Avram Iancu”, Oradea.
Situația lor este redată în tabelul de mai jos (tabelul nr. 1):
Tabel nr. 1: Eșantionul de subiecți
Nr.
crt. ȘCOALA CLASA ÎNVĂȚĂTORI NUMĂRUL DE
ELEVI
1. Școala Primară nr. 1 Toboliu a III- a Lipai Petru 21
2. Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei a III- a Dacin Ioana 25
3. Școala Gimazială „Avram Iancu”,
Oradea a III- a A Cozma Aurica 25

30 2.4 Instrumente de cercetare

Instrumentul de cercetare util izat pentru aflarea și identificarea stimei de sine la elevi,
a fost Scala Hare a stimei de sine (ANEXA 1).

2.5 Procedură

Scopul Scalei Hare a stimei de sine este de a măsura stima de sine la copii. Scala Hare a
stimei de sine este un instrument cu 30 i temi care măsoară stima de sine la copii. Aceasta consistă
din 3 subscale de 10 itemi care au un specific al locului (grup de prieteni, școală și familie),
prezentate ca unități distincte. Totalul de 30 de itemi este văzut ca o măsură generală a stimei de
sine. Itemii au fost aleși să includă atât itemi de autoapreciere cât și de apreciere din partea
celorlalți. Itemii intenționează și să -i facă pe evaluați să relateze un sens general al sentimentelor
proprii în cadrul fiecărei zone. Argumentul pentru concl uzia că totalul celor trei subscale produce
o măsurare generalizată a stimei de sine este că prietenii, familia și școala sunt zonele importante
de interacțiune pentru copil, unde acesta își dezvoltă un simț al valorii personale. Prin urmare, ele
reprezint ă un lucru aproapiat de universul copilului pentru evaluarea de sine.
Scala Hare a stimei de sine s -a axat pe răspunsurile a 71 de elevi din trei școli. Două dintre
aceste școli se află la mediul rural, iar una în mediul urban.
Elevilor li s -a aplicat aces t chestionar pentru a li se identifica și măsura stima de sine.
Acestora li s -a explicat ceea ce vor avea de realizat, apoi fiecare, individual a aplicat chestionarul.
Elevii au fost foarte încântați la finalizarea acestuia, deoarece mulți dintre ei nu au mai aplicat
niciodată un chestionar.

31 3. Analiza și interpretarea rezultatelor

Pentru a conștientiza exact valoarea fiecărui elev am discutat cu cadrul didactic de la clasă.
Acesta mi -a prezentat situațiile la învățătură ale elevilor, apoi a transform at calificativele în note.
În ceea ce urmează sunt prezentate aceste transformări. Tabelul nr. 2 prezintă calificativele la limba
și literatura română și la matematică, la clasa a III – a, de la Școala Primară nr. 1 Toboliu, unde am
discutat cu domnul învă țător Lipai Petru despre rezultatele acestora.

Tabel nr . 2: Califica tive și note elevi

Nr.
crt. ELEVI Limba și literatura română Matematică
CALIFICATIV NOTĂ CALIFICATIV NOTĂ
1. A.C. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
2. B.A. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
3. B.D. B (BINE) 7 (ȘAPTE) B (BINE) 7 (ȘAPTE)
4. B.D. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE)
5. D.A. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
6. H.M. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) FB (FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
7. H.S. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
8. K.F. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
9. L.C. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
10. M.G. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
11. M.I. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
12. M.E. S (SUFICIENT) 6 (ȘASE) S (SUFICIENT) 6 (ȘASE)
13. M.D. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
14. M.D. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 8 (OPT)
15. M.G. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
16. P.D. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
17. R.A. S (SUFICIENT) 6 (ȘASE) S (SUFIECIENT) 6 (ȘASE)
18. S.L. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
19. Ș.M. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
20. T.G. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
21. T.D. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)

Observăm din tabelul nr. 2 faptul că din cei 21 de elevi, de la Școala Primară nr. 1 Toboliu,
calificativele acestora se împart între FB (foarte bine) și S (suficient), atât la limba și literatura
română, cât și la matematică.

32 De asemenea, se poate observ a în tabelul nr. 2 faptul că notele elevilor variază între nota 6
(șase) și nota 10 (zece).
Pentru a vizualiza mai bine acest aspect le -am grupat după cum urmează:
Tabel nr. 3 – Calificative și procentaj elevi la limba și literatură română

Calificative Limba și literatura română Procente
FB
(FOARTE BINE) 9 elevi 42,85 %
B
(BINE) 10 elevi 47,61 %
S
(SUFICIENT) 2 elevi 9,52 %

În urma cercetării efectuate la limba și literatura română observăm următoarele date: 9 elevi
din clasa a III – a au calificativ ul FB (foarte bine), cu un procentaj de 42,85%, 10 elevi au
calificativul B (bine), cu un procentaj de 47,61%, iar 2 elevi au calificativul S (sufic ient), cu
procentaj ul de 9,52%.
Fig. nr. 1: Rezultate Limba și literatura română, clasa a III – a, Școala Primară nr. 1, Toboliu
42.85 %
47.61 %9.52 %Fig. nr. 1
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFICIENT)

33 În urma cercetării efectuate la Școala Primară nr. 1 Toboliu, la clasa a III- a, unde colectivul
clasei este de 21 de elevi, s -au constatat procentajele calificativelor la limba și literatura română.
În fig. nr. 1 se poate observa următorul procentaj: 42,85% din elevi au calificativul FB
(foarte bine), 47,61% au calificativul B (bine) , iar 9,52% au calificativul S (suficient).
Pentru a vizualiza mai bine acest aspect le -am grupat după cum urmează:
Tabel nr. 4 – Calificative și procentaj elevi la matematică
Calificative Matematică Procente
FB
(FOARTE BINE) 9 elevi 42,85%
B
(BINE) 10 elevi 47,61 %
S
(SUFICIENT) 2 elevi 9,52%

După cum putem vizualiza, tabelul nr. 4 prezintă statistica rezultatelor la matematică. De
aici observăm faptul că aceste date sunt identice cu cele de la limba și literatura română. Așadar, 9
din cei 21 de elevi au calificativul FB (foarte bine), având un procentaj de 42,85%, 10 elevi au
calificativul B (bine), cu un procentaj de 47,61%, iar în cele din urmă 2 elevi au calificativul S
(suficient), cu un procentaj de 9,52%.

34 Fig. nr. 2: Rezultate Ma tematică, clasa a III – a, Școala Primară nr. 1, Toboliu
Pe baza acestei cercetări, în fig. nr. 2, observăm ponderea rezultatelor la matematică pentru
clasa a III – a, la Școala Primară nr. 1 Toboliu.
În concluzie, ponderea calificativului FB (foarte bine) e ste de 42,85%, ponderea
calificativului B (bine) este de 47,61%, iar ponderea calificativului S (suficient) ajunge la 9,52%.
42.85 %
47.61 %9.52 %Fig. nr. 2
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFICIENT)

35 Fig. nr. 3: Rezultate Școala Primară, nr. 1 Toboliu
În urma studiului realizat, la Școala Primară nr. 1 Toboliu, am e fectuat o comparație între
cele două materii principale, la clasa a III -a, limba și literatură română, respectiv matematică.
Putem observa (fig. nr. 3), faptul că în acest caz rezultatele elevilor în ceea ce privesc aceste
două materii de bază, au un proce ntaj egal.
Așadar, atât la limba și literatura română, ponderea calificativului FB (foarte bine) ajunge
la 42,85%, ponderea calificativului B (bine) ajunge la 47,61%, iar în cele din urmă ponderea
calificativului S (suficient) este de 9,52%.

42.85 42.8547.61 47.61
9.52 9.52Fig. nr. 3
FB (FOARTE BINE)
B (BINE)
S ( SUFICIENT)

36 Pentru a conștientiza exact valoarea fiecărui elev am discutat cu cadrul didactic de la clasă.
Acesta mi -a prezentat situațiile la învățătură ale elevilor, apoi a transformat calificativele în note.
În ceea ce urmează sunt prezentate aceste transformări . Tabelul nr. 5 prezintă calificativele la limba
și literatura română și la matematică, la clasa a III – a A, de la Școala Gimnazială „Avram Iancu”,
Oradea unde am discutat cu doamna învățătoare Cozma Aurica despre rezultatele acestora.

Tabel nr . 5: Calif icative și note elevi
Nr.
crt. ELEVI Limba și literatura română Matematică
CALIFICATIV NOTĂ CALIFICATIV NOTĂ
1. B.P. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE)
2. B.L. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
3. B.L. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
4. C.D. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
5. C.R. B ( BINE) 8 (OPT) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
6. D.R. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
7. D.L. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOART E BINE) 10 (ZECE)
8. F.A. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 9 ( NOUĂ)
9. H.A. FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE)
10. K.Z. B ( BINE) 7 (ȘAPTE) FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE)
11. K.D. B ( BINE) 8 (OPT) B (BINE) 8 (OPT)
12. M.C. S(SUFIE CIENT) 6 (ȘASE) B (BINE) 7 (ȘAPTE)
13. P.C. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
14. P.R. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
15. P.A. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZE CE)
16. P.M. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BIN E) 7 (ȘAPTE)
17. R.D. FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
18. S.P. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
19. S.B. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
20. S.I. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE)
21. S.L. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 ( ZECE)
22. Ș.D. B (BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 7 (ȘAPTE)
23. Ș.L. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE)
24. T.P. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
25. V.M. FB ( FO ARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 ( ZECE)

În urma cercetărilor efectuate, la clasa a III – a, la Școala Gimnazială „Avram Iancu”
observăm din tabelul nr. 5 faptul că din cei 25 de elevi, calificativele acestora se impart între FB
(foarte bine) și S (suficient).

37 De asemenea, se poate observa în tabelul nr. 5 faptul că notele elevilor variază între nota 6
(șase) și nota 10 (zece).
Pentru a vizualiza mai bine acest aspect le-am grupat după cum urmează:
Tabel nr. 6: Calificative și procentaj elevi la limba și literatură română
Calificative Limba și literatura română Procente
FB
(FOARTE BINE) 18 elevi 72%
B
(BINE) 6 elevi 24%
S
(SUFICIENT) 1 elev 4%

În tabelul nr. 6 sunt prezentate statisticile elevilor de la Școala Gimnazială “Avram Ia ncu”
din Oradea. Putem să observăm faptul că din cei 25 de elevi, au calificativul FB (foarte bine) 18
elevi la limba și literatura română, având un procentaj de 72%. Calificativul B (bine) îl întâlnim la
6 elevi, respectiv la 24% din cei 25 de elevi. Exis tă un singur elev care are calificativul S (suficient),
înregistrând un procentaj de 4%.

38
În cadrul acestei cercetări, la Școala Gimnazială “Avram Iancu”, Oradea, se observă (fig.
nr. 4), o performanță a elevilor în ceea ce privește calificativele aces tora la limba și literatura
română spre deosebire de elevii care învață în mediul rural.
Așadar, putem distinge și observa faptul că procentajul calificativului FB ( foarte bine) este
de 72%, procentajul calificativului B ( bine) este de 24%, iar cel al ca lificativului S (suficient) este
de 4%. Pentru a le vizualiza mai bine, le -am grupat după cum urmează:
Tabel nr. 7: Calificative și procentaj elevi la matematică
Calificative Matematică Procente
FB
(FOARTE BINE) 21 elevi 84 %
B
(BINE) 4 elevi 16 %
S
(SUFICIENT) 0 elevi 0 %
72%24%4%Fig. nr. 4
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFUICIENT)
Fig. nr. 4: Rezultate Limba și literatura română, clasa a III -a A, Școala Gimnazială ”Avram
Iancu”, Oradea

39 Putem observa în tabelul nr. 7 calificativele și procentajele obținute în ceea ce privește
matematica. După cum putem observa din cei 25 de elevi, 21 dintre aceștia ating calificativul
maxim la matematică, respecti v FB (foarte bine), cu un procentaj de 84%. Printr -o simplă compație
(tabelul nr. 6 și tabelul nr. 7) se remarcă fapul că elevii dețin note mai ridicate la matematică, decât
la limba și literatura română. Observăm, de asemenea că există 4 elevi care au cal ificativul B (bine),
cu un procentaj de 16%. Niciun elev nu înregistrează la matematică calificativul S (suficient).

La Școala Gimnazială “Avram Iancu” din Oradea, în urma procentajelor realizate putem
distinge faptul că la matematică, elevii clasei a II I- a A, indică o performanță în ceea ce privește
această materie, spre deosebire de limba și literatura română.
Constatăm următoarele rezultate: procentajul calificativului FB (foarte bine) ajunge la 84%,
procentajul calificativului B (bine) ajunge la 16%, iar după cum putem observa în fig. nr. 5
calicativul S (suficient) are un procentaj de 0%. Fig. nr. 5: Rezultate Matematică, clasa a III -a A, Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Oradea 84%16%0, 0%Fig. nr. 5
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFICIENT)

40 Fig. nr. 6: Rezultate Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Oradea
În concluzie, la clasa a III – a A, de la Școala Gimnazială “Avram Iancu”, Oradea, s -a
constatat o îm bunătățire a succesului școlar pentru limba și literatura română, cât și pentru
matematică.
Dacă analizăm cu atenție, fig. nr. 6, ponderea rezultatelor pentru această clasă nu este egală
în ceea ce privesc cele două materii, cum s -a constatat la Școala Pri mară nr. 1 Toboliu (fig. nr. 3).
Remarcăm o diferență între ponderea rezultatelor pentru limba și literatura română (72%)
și ponderea rezultatelor pentru matematică (84%), în ceea ce privește calificativul maxim, FB
(foarte bine).
Ponderea calificativului B (bine) pentru limba și literatura română este de 24%, iar ponderea
calificativului B (bine) pentru matematică este de 16%, mult mai scăzut, decât rezultatele elevilor
din mediul rural, unde acestea indicau un procentaj de 47,61% (fig. nr. 3).
În cazul ca lificativului S (suficient), procentajul este foarte mic, de 4% și îl întâlnim doar
pentru limba și literatura română.
7284
24
16
4
0
0102030405060708090
Limba și literatura romană MatematicăFig. nr. 6
FB (FOARTE BINE)
B (BINE)
S (SUFICIENT)

41 Pentru a conștientiza exact valoarea fiecărui elev am discutat cu cadrul didactic de la clasă.
Acesta mi -a prezentat situațiile la învăț ătură ale elevilor, apoi a transformat calificativele în note.
În ceea ce urmează sunt prezentate aceste transformări. Tabelul nr. 8 prezintă calificativele la limba
și literatura română și la matematică, la clasa a III – a A, de la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei ,
unde am discutat cu doamna învățătoare Dacin Ioa na despre rezultatele acestora.
Tabel nr. 8: Calificative și note elevi

Nr.
crt. ELEVI Limba și literatura română Matematică
CALIFICATIV NOTĂ CALIFICATIV NOTĂ
1. A.B. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZEC E) B ( BINE) 8 (OPT)
2. A.A. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
3. A.R. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
4. B.B. S (SUFICIENT) 6 (ȘASE) S (SUFICIENT) 6 (ȘASE)
5. B.D. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
6. B.D. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
7. C.D. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE)
8. C.S. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE )
9. C.A. FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ) S (SUFICIENT) 6 (ȘASE)
10. D.L. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
11. F.R. FB ( FOARTE BIN E) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)
12. F.D. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE)
13. K.B. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE)
14. L.S. S (SUFICIENT) 6 (ȘASE) S (SUFI CIENT) 6 (ȘASE)
15. M.P. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( F OARTE BINE) 10 (ZECE)
16. N.A. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
17. P.D. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
18. P.A. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
19. R.A. B ( BINE) 8 (OPT) B ( BINE) 8 (OPT)
20. S.A. S (SUFICIENT) 6 (ȘASE) S (SUFICIE NT) 6 (ȘASE)
21. Ș.N. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
22. T.Ș. FB (FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
23. T.A. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
24. Ț.A. FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE) FB ( FOARTE BINE) 10 (ZECE)
25. V.L. B (BINE) 8 (OPT) FB ( FOARTE BINE) 9 (NOUĂ)

Observăm din tabelul nr.8 faptul că din cei 25 de elevi din clasa a III – a, de la Școala
Gimnazială nr. 1 Sântandrei, calificativele acestora se impart între FB (foarte bine) și S (suficient).
De asemenea, se poate observa în tabelul nr. 8 faptul că notele elevilor variază între nota 6
(șase) și nota 10 (zece).

42 Pentru a vizualiza mai bine acest aspect le -am grupat după cum urmează:

Tabel nr. 9: Calificative și procentaj elevi la lim ba și literatură română
Calificative Limba și literatura română Procente
FB
(FOARTE BINE) 14 elevi 56 %
B
(BINE) 8 elevi 32 %
S
(SUFICIENT) 3 elevi 12 %

În urma analizării calificativelor la limba și literatura română pentru clasa a -III- a, de la
Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, putem observa în tabelul nr. 9 situația acestora. Din cei 25
deelevi, 14 dintre aceștia au calificativul FB (foarte bine), cu un procen taj de 56%, 8 elevi
calificativul B (bine), cu un procentaj de 32%, iar 3 elevi au calificativul S (suficient), cu un
procentaj de 12%.
În urma cercetării la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, ponderea calificativelor la limba
și literatura română (fig. nr. 7) este total diferită de ponderea rezultatelor a celorlalte două clas e
(fig. nr. 1 și fig. nr. 4) pentru această materie.

43
Putem distinge următoarele rezultate: procentajul calificativului FB (foarte bine) este de
56%, procentajul calificativului B (bine) este de 32%, iar procentajul calificativului S (suficient)
este de 12%. În cazul acestei cercetări putem observa un progres școlar mai mare față de elevii de
la Școala Primară nr. 1 Toboliu, dar și un progres școlar mai mic decât elevii de la Școala
Gimnazială “ Avram Iancu” din Oradea.

Tabel nr. 10: Calificative și procentaj elevi la matematică
Calificative Matematică Procente
FB
(FOARTE BINE) 13 elevi 52 %
B
(BINE) 8 elevi 32 %
S
(SUFICIENT) 4 elevi 16 %

În tabelul nr. 10 este prezentată statistica rezultatelor la matematică pentru clasa a I II- a, de
la Școala Gimnazială Nr. 1 Sântandrei. Observăm că 13 elevi, respectiv 52% din colectivul clasei Fig. nr. 7: Rezultate Limba și literatura română, clasa a III -a , Școa la Gimnazială nr. 1
Sântandrei
56%32%12%Fig. nr. 7
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFICIENT)

44 au calificativul FB (foarte bine), 8 elevi au calificativul B (bine), cu un procentaj de 32%, iar 4
elevi dețin calificativul S (suficient), cu un pr ocentaj de 16%. Numărul elevilor cu calificatvul B
(bine) la matematică este egal cu numărul elevilor cu același calificativ la limba și literatura română
(tabelul nr. 9 și tabelul nr. 10).
În ceea ce privește ponderea rezultatelor la matematică (f ig. nr. 8) pentru elevii de la Școala
Gimnazială nr. 1 Sântandrei, acestea sunt aproximativ egale de ponderea rezultatelor de la limba și
literatura româ nă (fig. nr. 7) . În acest caz constatăm faptul că ponderea calificativului FB (foarte
bine) pentru mate matică este de 52%, cu 4% mai mică decât ponderea calificativului FB (foarte
bine) pentru limba și literatura română (fig. nr. 7), iar ponderea calificativului B (bine) este de 32%,
fiind egală cu cea la limba și literatura română (fig. nr. 7 și fig. nr. 8 ). În cazul procentajului pentru
calificativul S (suficient), acesta indică un procent de 16%, (fig. nr 8), mai mare cu 4 procente decât
cel de la limba și literatura română, care indică un procent de 12% ( fig. nr. 7). 52%
32%16%Fig. nr. 8
FB (FOARTE BINE B (BINE) S (SUFICIENT)
Fig. nr. 8: Rezultate Matematică, clasa a III -a , Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei

45 Fig. nr. 9: Rezultate Școa la Gimnaz ială, nr. 1 Sântandrei
În concluzie, la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, clasa a III – a, înregistrează procentaje
apropiate în ceea ce privesc cele două materii principale.
Putem analiza situațiile în care ponderea calificativului FB (foarte bine) este de 56% pentru
limba și literatura română, iar pentru matematică cu 4% mai scăzut, respectiv 52% (fig nr. 9).
Procentajele pentru calificativul B (bine) este egal în această situație, acesta fiind pentru
ambele materii de 32% (fig. nr. 9).
Rezultatele proc entajelor pentru calificativul S (suficient) este observat printr – o diferență
de 4% pentru cele două materii, astfel: limba și literatura română înregistrează un procent de 12%,
iar la matematică întâlnim un procent mai ridicat de 16% (fig. nr. 10).

56
52
32 32
1216Fig. nr. 9
FB (FOARTE BINE)
B (BINE)
S (SUFICIENT)

46 Fig. nr. 10: Comparația calificativelor pentru cele trei clase .
În urma acestei ample cercetări s -au constat următoarele procentaje pentru fiecare clasă
(fig. nr. 10) la cele două materii: limba și literatura română și matematică.
Putem analiza fapt ul că elevii de la Școala Primară nr. 1 Toboliu au o pondere mai mică
a calificativului FB (foarte bine), acesta fiind de 42,85%, față de elevii de la Școala Gimnazială
“Avram Iancu” din Oradea, cât și de elevii de la Școala Gimnazială nr.1 Sântandrei.
Elevii de la Școala Gimnazială “Avram Iancu” din Oradea au cel mai mare procentaj
pentru calificativul FB (foarte bine), respectiv 78%, urmați de elevii din mediul rural de la Școala
Gimnazială nr. 1 Sântandrei (54%).
Ponderea calificativului B (bine) e ste înregistrat de elevii din mediul rural de la Școala
Primară nr. 1 Toboliu cu un procentaj de 47,61%, urmați de elevii de la Școala Gimnazială nr. 1
Sântandrei cu un procentaj de 32%, iar în final elevii din mediul urban dețin un procentaj de 20%.
Pentru calificativul S (suficient), elevii de la Școala Gimnazială “Avram Iancu” din
Oradea, înregistrează cel mai mic procentaj acesta fiind de 2%, pe când elevii din mediul rural de
la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei înregistrează cel mai mare procentaj , acesta fiind de 14%. înv. Lipai P. înv. Cozma A. înv. Dacin I.
FB (FOARTE BINE) 42.85 78 54
B (BINE) 47.61 20 32
S (SUFICIENT) 9.52 2 1442.8578
54
47.61
2032
9.52
214
0102030405060708090Fig. nr. 10
FB (FOARTE BINE) B (BINE) S (SUFICIENT)

47 Procentajul pentru elevii de la Școala Primară nr.1 Toboliu în ceea ce privește calificativul S
(suficient) este 9,52% (fig. 10).

48 Putem observa și analiza rezultatele stimei de sine pentru fiecare elev în tabelul de mai jos.
În tabelul nr. 11 analizăm punctajul obținul al fiecărui elev, nivelul stimei de sine al acestuia și
concluziile necesare. Informațiile prezentate în tabelul nr. 11 sunt ale elevilor de clasa a III – a, de
la Școala Prim ară nr. 1 Toboliu.

Tabel nr. 11: Punctajul elevilor la aplicarea Scalei Hare a stimei de sine, nivelul stimei de
sine și concluzii

Nr.
crt. ELEVI PUNCTAJ
OBȚINUT STIMA DE
SINE CONCLUZII
1. A.C. 79 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elev ul A.C. a obținut 79 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
2. B.A. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.A. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
3. B.D. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.D. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
4. B.D. 82 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.D. a obținut 82 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
5. D.A. 76 MEDIE În urma aplic ării scalei stimei de
sine, elevul D.A. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
6. H.M. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul H.M. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
7. H.S. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul H.S. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
8. K.F. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul K.F. a obținut 72 de

49 puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
9. L.C. 73 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul L.C. a obținut 73 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
10. M.G. 79 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.G. a obținut 79 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
11. M.I. 75 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.I. a obținut 75 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
12. M.E. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul A.C a obținut 79 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
13. M.D. 69 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.D. a obținut 69 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
14. M.D. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.D. a obținut 74 de
puncte co respunzătoare unei stime
de sine medii.
15. M.G. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.G. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
16. P.D. 65 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul P.D. a obținut 65 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
17. R.A. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul R.A. a obținut 72 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
18. S.L. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul S.L . a obținut 72 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
19. Ș.M. 70 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul Ș.M. a obținut 70 de

50 puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
20. T.G. 78 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul T.G. a obținut 78 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
21. T.D. 77 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul T.D. a obținut 77 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.

În urma aplicării Scalei Hare a st imei de sine, la clasa a III – a, la Școala Primară nr. 1
Toboliu s -au înregistrat diferite rezultate. Le putem observa și analiza în tabelul nr. 11.
În urma cercetării s -au înregistrat următoarele date: din cei 21 de elevi cărora li s -a aplicat
Scala Hare a stimei de sine, 20 de elevi au înregistrat o stimă de sine medie cu punctajul între 65
și 80 de puncte și un elev cu o stimă de sine ridicată, care a obținut 82 de puncte.
Fig. nr. 11: Rezultate stimă de sine, clasa a III – a, Școala Primară nr. 1 To boliu
În urma aplicării Scalei Hare a stimei de sine, la Școala Primară nr. 1 Toboliu, elevii au
înregistrat diferite rezultate. În cadrul acestei clase un elev a înregistrat o stimă de sine crescută,
iar ceilalți elevi o stimă de sine medie, obținân d între 65 și 80 de puncte (fig. nr.11).
Niciun elev nu a înregistrat o stimă de sine scăzută. 4.76 %
95.23 %Fig. nr. 11
Crescută Medie Scazută

51 Putem observa și analiza rezultatele stimei de sine pentru fiecare elev în tabelul de mai
jos. În tabelul nr. 12 analizăm punctajul obținul al fiecărui elev, n ivelul stimei de sine al acestuia
și concluziile necesare. Informațiile prezentate în tabelul nr. 12 sunt ale elevilor din clasa a III – a
A, de la Școala Gimazială „Avram Iancu”, Oradea.

Tabel nr. 12: Punctajul elevilor la aplicarea Scalei Hare a st imei de sine, nive lul stimei de
sine și concluzii
Nr.
crt. ELEVI PUNCTAJ
OBȚINUT STIMA DE SINE CONCLUZII
1. B.P. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.P. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
2. B.M. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.M. a obținut 72 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
3. B.L. 79 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.L. a obținut 79 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
4. C.D. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul C.D. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
5. C.R. 70 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul C.R. a obținut 70 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
6. D.R. 73 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul D.R.C a obținut 73 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
7. D.L. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul D.L. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
8. F.A. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul F.A. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.

52 9. H.A. 69 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul H.A. a obținut 69 de
puncte c orespunzătoare unei stime
de sine medii.
10. K.Z. 90 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul A.C a obținut 90 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
11. K.D. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul K.D. a obți nut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
12. M.C. 78 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.C. a obținut 78 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
13. P.C. 69 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elev ul P.C. a obținut 69 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
14. P.R. 78 MEDIE În urma aplicării scalei stime i de
sine, elevul P.R. a obținut 78 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
15. P.A. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul P.A. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
16. P.M. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul P.M. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
17. R.D. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul R.D. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
18. S.P. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stime i de
sine, elevul S.P. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
19. S.B. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul S.B. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.

53 20. S.I. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul S.I. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
21. S.L. 81 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul S.L. a obținut 81 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
22. Ș.D. 78 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul Ș.D. a obținut 78 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
23. Ș.L. 79 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul Ș.L. a obținut 79 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
24. T.P. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul T.P. a obținut 74 de
puncte corespunzătoa re unei stime
de sine medii.
25. V.M. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul V.M. a obținut 72 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.

În urma aplicării Scalei Hare a Stimei de sine, la clasa a III – a de la Școala Gimnazială
“Avram Iancu”, Oradea s -au înregistrat 2 elevi cu o stimă de sine ridicată. Unul dintre acești elevi
a obținut 90 de puncte, pe când al doilea 81 de puncte. Ceilalți elevi, respectiv cei 23 de elevi au
înregistrat o stimă de sine medie cu punctajul între 6 9 și 80 de puncte. Rezulatele și concluziile se
pot observa și analiza în tabelul nr. 12.

54 Fig. nr. 12: Rezultate stimă de sine, clasa a III – a A, Școala G imnazială “Avram Iancu”,
Oradea.
În urma cercetării realizate la Școala Gimnazială “Av ram Iancu”, Oradea, la clasa a III – a
A, s-au înregistrat 2 elevi cu o stimă de sine ridicată (90, respectiv 81 de puncte), iar ceilalți 23 de
elevi au înregistrat o stimă de sine medie, obținând între 69 și 80 de puncte (fig. nr. 12).
Niciun elev nu a înr egistrat o stimă de sine scăzută.

8%
92%0Fig. nr. 12
Crescută Medie Scăzută

55 Putem observa și analiza rezultatele stimei de sine pentru fiecare elev în tabelul de mai jos.
În tabelul nr. 13 analizăm punctajul obținul al fiecărui elev, nivelul stimei de sine al acestuia și
concluziile neces are. Informațiile prezentate în tabelul nr. 13 sunt ale elevilor din clasa a III – a, de
la Școala Gimnazial ă nr. 1 Sântandrei.

Tabel nr. 13: Punctajul elevilor la aplicarea Scalei Hare a stimei de sine, nivelul stimei de
sine și concluzii

Nr.
crt. ELEVI PUNCTAJ
OBȚINUT STIMA DE SINE CONCLUZII
1. A.B. 89 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul A.B. a obținut 89 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
2. A.A. 80 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul A.A. a obținut 80 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
3. A.R. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul A.R. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
4. B.B. 92 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.B. a obținut 92 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
5. B.D. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.D. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
6. B.D. 74 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul B.D. a obținut 74 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
7. C.D. 70 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul C.D. a obținut 70 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
8. C.S. 72 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul C.S. a obținut 72 de

56 puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
9. C.A. 93 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul C.A. a obținut 93 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
10. D.L. 84 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul D.L. a obținut 84 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
11. F.R. 82 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul F.R. a obținut 82 de
puncte corespunzătoare une i stime
de sine crescute.
12. F.D. 87 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul F.D. a obținut 87 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
13. K.B. 73 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul K.B. a obținut 73 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
14. L.S. 90 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul L.S. a obținut 90 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
15. M.P. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul M.P. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
16. N.A. 91 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul N.A. a obținut 91 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
17. P.D. 71 MEDIE În urma aplicării scalei stimei d e
sine, elevul P.D. a obținut 71 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
18. P.A. 69 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul P.A. a obținut 69 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
19. R.A. 76 MEDIE În urma aplicării s calei stimei de
sine, elevul R.A. a obținut 76 de

57 puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
20. S.A. 66 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul S.A. a obținut 66 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
21. Ș.N. 75 MEDIE În ur ma aplicării scalei stimei de
sine, elevul Ș.N. a obținut 75 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
22. T.Ș. 66 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul T.Ș. a obținut 66 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
23. T.A. 88 CRESCUTĂ În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul T.A. a obținut 88 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine crescute.
24. Ț.A. 76 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul Ț.A. a obținut 76 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.
25. V.L. 80 MEDIE În urma aplicării scalei stimei de
sine, elevul V.L. a obținut 80 de
puncte corespunzătoare unei stime
de sine medii.

În urma cercetării efectuate, la clasa a III – a, la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, din
cei 25 de elevi cărora li s -a aplicat Scala Hare a stimei de sine, s -au obținut următoarele rezultate:
9 elevi au obținut o stimă de sine ridicată, având un punctaj cuprins între 82 și 92 de puncte. Ceilalți
elevi în număr de 16, au obținut o stimă de sine medie cu puntajul între 66 și 80 de puncte.
Așadar, putem analiza și interpreta concluziile pentru fiecare elev pe care le observăm în
tabelul nr. 13.

58 Fig. nr 13: Rezultate stimă de sine, clasa a III – a, Școala Gimnazială nr.1 Sântandrei
În cadrul cercetării S calei Hare a stimei de sine s -au înregistrat rezultate favorabile și la
Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei.
Din cei 25 de elevi, 9 elevi au înregistrat o stimă de sine crescută cu punctajul între 81 și
92 de puncte, iar ceilalți 16 elevi au înregistrat o stimă de sine medie, având un punctaj între 66 și
80 de puncte (fig. nr. 13).
Niciun elev nu a înregistrat o stimă de sine scăzută. 36%
64%Fig. nr. 13
Crescută Medie Scăzută

59 Fig. nr. 14: Rezultate stimă de sine pe clase
În cadrul acestei cercetări s -a aplicat Scala Hare a stimei de sine pentru tr ei clase de elevi.
Scala Hare are scopul de a măsura stima de sine la copii.
Scala Hare a stimei de sine este un instrument cu 30 itemi care măsoară stima de sine la
copiii de 10 ani și mai sus. HSS consistă din 3 subscale de 10 itemi care au un specific al locului
(grup de prieteni, școală și familie), prezentate ca unități distincte. Totalul de 30 de itemi este văzut
ca o măsură generală a stimei de sine. Itemii au fost aleși să includă atât itemi de autoapreciere, cât
și de apreciere din partea celorlal ți.
Dacă observăm cu atenție histograma (fig. nr. 14), 36% dintre elevii de la Școala
Gimnazială nr. 1 Sântandrei, din clasa a III – a au înregistrat o stimă de sine crescută, iar 64% au
înregistrat o stimă de sine medie. 4.7683695.23
92
64
0 0 0
0102030405060708090100
înv. Lipai P. înv. Cozma A. înv. Dacin I.Fig. nr. 14
CRESCUTĂ MEDIE SCĂZUTĂ

60 Dintre elevii de la Școala Gimnazi ală “Avram Iancu” din Oradea, 8% au înregistrat o stimă
de sine crescută, iar 92% au înregistrat o stimă de sine medie.
Elevii de la Școala Primară nr. 1 Toboliu din clasa a III – a, au obținut următorul procentaj:
4,76% au obținut o stimă de sine crescută, iar 95,23% o stimă de sine medie.
Niciun elev nu a ob ținut o stimă de sine scăzută.
În concluzie, elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 Sântandrei înregistrează cel mai mare punctaj
cu o stimă de sine crescută ( 36%), urmați de elevii Școlii Gimnaziale „Avram Ia ncu” din Oradea
(8%), urmați de elevii Școlii Primare nr. 1 Toboliu (4,76%).

61 Pentru a observa și a realiza conexiunile dintre stima de sine și notele elevilor, vom analiza
cu atenție tabelul nr. 14. În acest tabel sunt prezentate dat ele elevilor de la Școala Primară nr. 1
Toboliu.

Tabel nr. 14: Nivelul stimei de sine și notele la cele două materii

Nr.
crt. ELEVI STIMA DE
SINE LIMBA ȘI
LITERATURA
ROMÂNĂ MATEMATICĂ
1. A.C. MEDIE 7 7
2. B.A. MEDIE 7 9
3. B.D. MEDIE 7 7
4. B.D. CRESCUTĂ 10 10
5. D.A. MEDIE 10 10
6. H.M. MEDIE 7 9
7. H.S. MEDIE 9 7
8. K.F. MEDIE 7 7
9. L.C. MEDIE 10 10
10. M.G. MEDIE 9 7
11. M.I. MEDIE 7 7
12. M.E. MEDIE 6 6
13. M.D. MEDIE 10 9
14. M.D. MEDIE 7 8
15. M.G. MEDIE 9 9
16. P.D. MEDIE 10 10
17. R.A. MEDIE 6 6
18. S.L. MEDIE 8 7
19. Ș.M. MEDIE 7 7
20. T.G. MEDIE 10 10
21. T.D. MEDIE 7 7

În tabelul nr. 14 este prezentată stima de sine a fiecărui elev, de la Școala Primară nr. 1
Toboliu. Tot în acest tabel putem observa nota fiecărui elev la limba și literatura română, cât și la
matematică. N otele acestor elevi, variază între 6 (șase) și 10 (zece), după cum ne indică datele din
tabelul nr. 14.
Întâlnim pentru limba și literatura română doi elevi care dețin nota 6 (șase), ambii cu o
stimă de sine medie, nouă elevi cu nota 7 (șapte), aceștia avâ nd o stimă de sine medie.

62 Putem observa în tabelul nr. 14, un elev cu nota 8 (opt) la limba și literatura română, care
înregistrează o stimă de sine medie și trei elevi cu nota 9 (nouă) și aceștia înregistrând o stimă de
sine medie.
Putem analiza și observ a în tabelul nr. 14 faptul că există șase elevi cu nota 10 (zece) la
limba și literatura română, dintre care un elev are stima de sine ridicată, iar ceilalți cinci au stima
de sine medie.
În tabelul nr. 14 se pot analiza și interpreta notele la matematică, astfel: 2 dintre cei 21 de
elevi înregistrează nota 6 (șase), având o stimă de sine medie. Observăm de asemenea nouă elevi
cu nota 7 (șapte), având o stimă de sine medie. S -a înregistrat un elev cu nota 8 (opt) și cu o stimă
de sine medie și patru elevi c u nota 9 (nouă) și aceștia înregistrând o stimă de sine medie.
La matematică, la clasa a III – a, la Școala Primară nr. 1 Toboliu, întâlnim cinci elevi cu nota
10 (zece), dintre care patru elevi cu o stimă de sine medie și desigur un elev cu stima de sine
crescută.
Așadar, în urma cercetării efectuate la Școala Primară nr. 1 Toboliu se înregistrează 20 de
elevi cu stimă de sine medie și un elev cu stima de sine crescută, cu note care variază între 6 (șase)
și 10 (zece).

63 Pentru a ob serva și a realiza conexiunile dintre stima de sine și notele elevilor, vom analiza
cu atenție tabelul nr. 15. În acest tabel sunt prezentate datele elevilor de la Școala G imnazială
„Avram Iancu”, Oradea.

Tabel nr. 15: Nivelul stimei de sine și notele la cele două materii

Nr.
crt. ELEVI STIMA DE SINE LIMBA ȘI
LITERATURA
ROMÂNĂ MATEMATICĂ
1. B.P. MEDIE 10 10
2. B.M. MEDIE 9 10
3. B.L. MEDIE 9 10
4. C.D. MEDIE 7 9
5. C.R. MEDIE 7 9
6. D.R. MEDIE 10 9
7. D.L. MEDIE 10 10
8. F.A. MEDIE 9 9
9. H.A. MEDIE 10 10
10. K.Z. CRESCUTĂ 7 10
11. K.D. MEDIE 8 8
12. M.C. MEDIE 6 7
13. P.C. MEDIE 10 10
14. P.R. MEDIE 10 10
15. P.A. MEDIE 10 10
16. P.M. MEDIE 8 7
17. R.D. MEDIE 10 10
18. S.P. MEDIE 9 9
19. S.B. MEDIE 10 10
20. S.I. MEDIE 10 10
21. S.L. CRESCUTĂ 10 10
22. Ș.D. MEDIE 8 7
22. Ș.L. MEDIE 10 10
23. T.P. MEDIE 9 10
24. V.M. MEDIE 10 10

În tabelul nr. 15 este prezentată stima de sine a fiecărui elev, de la Școala Gimnazială
“Avram Iancu”, Oradea. Tot în acest tabel putem observa nota fiecărui elev la limba și literatura
română, cât și l a matematică. Notele acestor elevi, variază între 6 (șase) și 10 (zece), după cum ne
indică datele din tabelul nr. 15.

64 În urma cercetărilor efectuate, constatăm următoarele: la limba și literatura română s -a
înregistrat un elev cu nota 6 (șase), având stim a de sine medie. Trei dintre elevii acestei clase au
nota 7 (șapte) la limba și literatura română, doi dintre aceștia având o stimă de sine, iar unul o stimă
de sine ridicată.
Observăm în tabelul nr. 15, trei elevi cu nota 8 (opt) la limba și literatura r omână, care au
înregistrat o stimă de sine medie. Nota 9 (nouă), o întălnim la cinci elevi și aceștia cu o stimă de
sine medie. În cele din urmă nota 10 (zece) o întâlnim la treisprezece elevi, dintre care un elev
înregistrând o stimă de sine crescută.
La matematică, observăm faptul că niciun elev nu are nota 6 (șase), iar notele pornesc de la
7 (șapte), unde se înregistrează trei elevi cu această notă si cu o stimă de sine medie. Întâlnim un
elev cu nota 8 (opt) care are o stimă de sine medie. De asemenea, în urma cercetărilor realizate s –
au înregistrat cinci elevi cu nota 9 (nouă) și aceștia având o stimă de sine medie.
În final s -au înregistrat din cei douăzeci și cinci de elevi, șaisprezece elevi cu nota 10
(zece), la matematică, dintre care paisprezec e elevi având o stimă de sine medie, iar ceilalți
înregistrând o stimă de sine crescută. Dintre acești doi elevi, unul a înregistrat nota 7 (șapte) la
limba și literatura română, dar a înregistrat nota 10 la matematică.
În concluzie, în urma cercetărilor e fectuate la Școala Gimnazială “Avram Iancu”, Oradea,
se înregistrează douăzeci și trei de elevi cu o stimă de sine medie și doi elevi cu o stimă de sine
crescută, notele fiind cuprinse între 6 (șase) și 10 (zece).

65 Pentru a obser va și a realiza conexiunile dintre stima de sine și notele elevilor, vom analiza
cu atenție tabelul nr. 16. În acest tabel sunt prezentate datele elevilor de la Școala Gimnazială nr. 1
Sântandrei.

Tabelul nr. 16: Nivelul stimei de sine și notele la cele două materii

Nr.
crt. ELEVI STIMA DE
SINE LIMBA ȘI
LITERATURA
ROMÂNĂ MATEMATICĂ
1. A.B. CRESCUTĂ 10 8
2. A.A. MEDIE 8 8
3. A.R. MEDIE 8 8
4. B.B. CRESCUTĂ 6 6
5. B.D. MEDIE 6 8
6. B.D. MEDIE 8 8
7. C.D. MEDIE 10 10
8. C.S. MEDIE 10 10
9. C.A. CRESCUTĂ 9 6
10. D.L. CRESCUTĂ 10 10
11. F.R. CRESCUTĂ 10 10
12. F.D. CRESCUTĂ 10 10
13. K.B. MEDIE 10 10
14. L.S. CRESCUTĂ 6 6
15. M.P. MEDIE 10 10
16. N.A. CRESCUTĂ 8 8
17. P.D. MEDIE 10 10
18. P.A. MEDIE 8 8
19. R.A. MEDIE 8 8
20. S.A. MEDIE 6 6
21. Ș.N. MEDIE 10 10
22. T.Ș. MEDIE 10 10
23. T.A. CRESC UTĂ 10 10
24. Ț.A. MEDIE 10 10
25. V.L. MEDIE 8 9

În tabelul nr. 16 este prezentată stima de sine a fiecărui elev, de la Școala Gimnazială nr. 1
Sântandrei. Tot în acest tabel putem observa nota fiecărui elev la limba și literatura română, cât și
la matemati că. Notele acestor elevi, variază între 6 (șase) și 10 (zece), după cum ne indică datele
din tabelul nr. 16.

66 În urma cercetărilor realizate la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, la clasa a III – a,
întâlnim patru elevi cu nota 6 (șase), dintre care doi ele vi cu o stimă de sine crescută, iar doi elevi
cu o stimă de sine medie. În tabelul nr. 16 observăm faptul că niciun copil nu are nota 7 (șapte),
dar întâlnim șapte copii cu nota 8 (opt), aceștia înregistrând o stimă de sine medie. Nota 9 (nouă)
o înregistr ează la limba și literature română un elev cu o stimă de sine crescută, iar nota 10 (zece)
o întâlnim la treisprezece elevi, dintre care opt elevi înregistrează o stimă de sine medie, iar cinci
elevi înregistrează o stimă de sine crescută.
La matematică s -au înregistrat pentru clasa a III – a, de la Școala Gimnazială nr. 1
Sântandrei, note între 6 (șase) și 10 (zece). Astfel s -au înregistrat patru elevi cu nota 6 (șase), dintre
care un elev înregistrând o stimă de sine medie, iar ceilalți trei elevi o stimă de sine crescută. Nota
7 (șapte) nu o întâlnim la matematică, după cum putem vizualiza în tabelul nr.16, însă întâlnim
nota 8 (opt) la 8 elevi. Unul dintre acești elevi indică o stimă de sine crescută, iar ceilalți 7 (șapte)
indică o stimă de sine medie. E levul care a înregistrat o stimă de sine ridicată, cu nota 8 (opt) la
matematică, are nota 10 (zece) la limba și literatura română.
Identificăm în tabelul nr.16, un elev cu nota 9 (nouă) care înregistrează o stimă de sine
medie. Doisprezece elevi din cei douăzeci și cinci înregistrează nota 10 (zece). Dintre aceștia șase
indică o stimă de sine crescută, iar ceilalți nouă o stimă de sine medie.
În concluzie, în urma cercetărilor efectuate la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, se
înregistrează nouă elevi cu o stimă de sine crescută, iar șaisprezece elevi cu o stimă de sine medie,
cu note cuprinse între 6 (șase) și 10 (zece).
În urma cercetării realizate putem observa în tabele de mai sus faptul că majoritatea elevilor
cu o stimă de sine crescută au calificat ivul FB (foarte bine). De asemenea întâlnim și câteva cazuri
în care există elevi care au o stimă de sine ridicată, dar calificativele lor variază între B (bine) și S
(suficient). De aici putem analiza și observa faptul că mulți elevi chiar dacă nu au mere u rezultate
de FB (foarte bine), ei au foarte multă încredere în ei. Putem să constatăm totuși faptul că acești
elevi având o stimă de sine ridicată își pot mări calificativele cu ușurință.

67 Dacă analizăm aceste date, putem să observăm diferențele întâlni te la cele trei clase unde
s-a aplicat Scala Hare a stimei de sine.
În urma cercetării s -a constatat faptul că cei mai mulți elevi cu stima de sine ridicată îi
întâlnim la Școala Gimnazială nr. 1 Sântandrei, iar cei mai puțini elevi cu stima de sine ridic ată îi
întâlnim la Școala Primară nr. 1 Toboliu.
Pornind de la ipoteza acestei cercetări în care presupunem că elevii care înregistrează
calificativul FB (foarte bine) au și o stimă de sine crescută, ajungem la concluzia în care se
demonstrează că majorita tea elevilor care au o stimă de sine crescută au și calificative crescute, dar
există și câteva excepții. Există cazuri în care elevii care au calificativul FB (foarte bine), dar au o
stimă de sine medie, dar prin jocuri interactive și cu mult tact pedagog ic totul se poate schimba, iar
stima de sine a elevilor poate să crească. De asemenea, întâlnim elevi cu o stimă de sine crescută,
dar care nu au calificative maxime.
Putem evidenția faptul că nu toți elevii care au o stimă de sine ridicată au calificative
maxime. Fiecare copil este unic în felul său. De aceea s -au înregistrat elevi cărora le -a fost aplicat
acest chestionar și au obținut o stimă de sine ridicată, dar calificativele lor variază între B (bine) și
S (suficient). Nu toți elevii care au o stimă de sine ridicată înregistrează calificativul FB (foarte
bine). Constatăm din aceste cazuri că acești elevi au încredere în ei și în acțiunile pe care ei le
exercită, chiar dacă nu au calificative maxime. De asemenea, acestor elevi nu le va fi deloc dificil
să atingă performanțe ridicate. Întâlnim, desigur în urma acestei ample cercetări și elevi care
înregistrează o stimă de sine crescută și calificativul FB (foarte bine).
Tot aici întâlnim și elevi cu calificative de FB (foarte bine), dar cu o stimă de si ne medie.
De asemenea analizând cu atenție tabelele de mai sus putem observa faptul că majoritatea
elevilor dețin o stimă de sine medie. Ceea ce nu este deloc îngrijorător este faptul că nu s -a găsit
niciun copil cu o stimă de sine scăzută.
Elevii care au înregistrat o stimă de sine medie dețin diverse calificative ( între FB și S),
dar desigur stima lor de sine poate să crească dacă ei sunt încurajați și susținuți în ceea ce fac și în
ceea ce ei realizează.

68 Întradevăr pentru elevii cu o stimă de sine medie există diferite jocuri și activități
interactive, care să îi ajute la creșterea stimei de sine. Aceștia prin jocuri atractive și captivante pot
reuși să își crească stima de sine.
Stima de sine joacă un rol foarte important în dezvoltarea armonioasă a ele vului, în viața
de zi cu zi, în succesul școlar și desigur în succesul profesional. Succesul școlar și stima de sine
formează o strânsă legătură care vin cu un impact major în viața unui elev.
Așadar, succesul școlar și stima de sine joacă un rol valoros î n viața și educația oricărui
individ, care îl ajută la formarea și dezvoltarea unei vieți și conduite adecvate.
În concluzie, putem preciza faptul că rezultatele obținute în urma aplicării Scalei Hare a
stimei de sine demonstrează importanța stimei de sine la copii.

69 4. Concluzii

Am ales această temă pentru lucrarea mea de licență, deoarece consider că este o temă
amplă și complexă, în jurul căreia se pot aplica multe strategii și din care se pot învăța multe lucruri
noi, care să mă ajute și care să îmi îmbogățească cunoștințele pe care le voi aplica în cariera mea
didactică.
În lucrarea de față ” Relația dintre stima de sine și succesul școlar la elevii din învățământul
primar” am decis să prezint importanța stimei de sine și importanța succesulu i școlar, nu numai în
viața elevului, cât și în viața cadrului didactic, care îndrumă și călăuzește pașii unui elev.
Principala țintă a mea a fost să scot în evindeță importanța stimei de sine și necesitatea
acesteia în viața școlarului, deoarece există pe rsoane care nu pun accent pe aceasta.
Cadru didactic fiind, am agreat tot timpul ideea de stimă de sine, de încurajare, dar mai ales
de susținere emoțională a elevilor mei. Este atât de important ca ei să fie mereu încurajați, indiferent
dacă ei fac o greș eală sau nu, deoarece această încredere în ei se va observa în timpul anilor de
școală, în performanțele lor școlare, dar desigur și în viața lor personală și profesională.
Ce poate fi mai frumos atunci când observi că ai tăi elevi au încredere în ei, când vezi că au
o părere foarte bună despre rezultatele lor și desigur când rezultatele lor demonstrează acest lucru?
Nimic nu este mai plăcut și spun asta din proprie experiență.
Succesul școlar al unui elev se bazează pe o stimă de sine crescută al unui mic școlar. Un
copil cu o stimă de sine ridicată este un copil care acceptă și iubește noile provocări, este un copil
organizat, responsabil, iar de aici se nasc atitudini de lideri care impun multă prestanță.
Succesul școlar va fi garantat în viața oricărui i ndivid, dacă fiecare părinte și fiecare cadru
didactic va pune foarte mult accent pe stima de sine a celor mici.
În prima parte a lucrării mele de licență am pus accentul pe noțiunile teoretice ale stimei de
sine și desigur ale succesului școlar. Am introd us în această lucrare aspecte importante ale stimei
de sine și ale succesului școlar. De asemenea am realizat și am discutat despre legătura strânsă

70 dintre cele două, fără de care actul didactic nu ar fi complet, iar rezultatele acestuia nu ar fi la fel
de satisfăcătoare.
Performanțele școlare pot avea efecte pozitive asupra stimei de sine a elevilor. De aceea
trebuie să îi încurajăm pe elevi, să le fim aproape, atât psihic, cât și emoțional și să le insuflăm
încrederea în forțele proprii. Numai așa vom put em privi la un viitor sigur, la adolescenți și adulți
responsabili, care dau rezultate foarte bune și care vor reuși în viața profesională să exceleze, să
dea dovadă de un bun potențial și de prestația de calitate pe care o vor pune în joc la locul de
muncă.
În capitolul al doilea al acestei lucrări am prezentat metodologia cercetării cu pașii pe care
i-am respectat pentru obținerea rezultatelor. Am prezentat obiectivele cercetării mele în
identificarea stimei de sine la copii și am prezentat ipoteza de la care am pornit această lucrare de
licență. Participanții în cadrul acestei cercetări au fost elevii a trei școli, două școli fiind din mediul
rural și o școală din mediul urban. Elevii au vârsta de nouă ani și sunt în clasa a III – a. Instrum entul
de cercetare a fost Scala Hare a stimei de sine, un chestionar bazat pe treizeci de itemi care măsoara
stima de sine la copii.
În capitolul al treilea sunt prezentate și evidențiate rezultatele cercetării. După cum
spuneam, Scala Hare a stimei de sine a fost aplicată celor 71 de elevi. În urma cercetării realizate,
s-a identificat stima de sine pentru fiecare copil, s -au colectat calificativele lor la două materii de
bază: limba și literatura română, respectiv matematică. De asemenea s -au realizat legături precise
între calificativele elevilor și între stima de sine a fiecărui elev. S -au studiat și comparat cu precizie
rezultatele elevilor din fiecare clasă, dar s -au și comparat rezultatele acestora inclusiv cu celelalte
clase de elevi. Pornind de la ipoteza în care elevii cu o stimă de sine crescută, au calificativele
crescute s -a ajuns la următoarele rezulate: majoritatea elevilor care au o stimă de sine crescută au
și calificative crescute, dar există și cazuri în care elevii au o stimă de sine c rescută, dar
calificativele lor nu sunt maxime. Ne întrebăm cu siguranță cum se poate întâmpla una ca asta.
Stima de sine a elevilor nu este influențată doar de rezultatele școlare, ci este influențată și de
familie, grup de prieteni, rude, desigur și de m ediul în care trăim. Este foarte clar că acei elevi cu
o stimă de sine ridicată, dar care nu au calificativele maxime vor putea să progreseze foarte ușor și
să atingă succesul școlar.

71 Pentru mine această lucrare a fost o ”mină de aur”, deoarece am înțel es mult mai bine
importanța stimei de sine pentru elevi în ceea ce privește rezultatele și performanțele școlare.
În concluzie, putem afirma că între stima de sine și succesul școlar există, desigur o
corelație foarte importantă. Cele două formează un î ntreg atunci când vine vorba de apariția lor în
viața unui elev, deoarece acestea îi vor influența parcursul vieții într -un mod pozitiv.
Așadar, consider că în lucrarea de față ”Relația dintre stima de sine și succesul școlar la
elevii din învățământul primar”, am adus o nouă viziune a ceea ce înseamnă stima de sine și
succesul școlar, cât și necesitatea acestora în contextual actual social.

72 Bibliografie

1. Ausubel, D., Robison, F.G., (1981), Învățarea în școală. O introducere în
psihologi a pedagogică. București: Editura Didactică și Pedagogică
2. Baumeister, R. F., Bratslavsky, E., Muraven, M., & Tice, D. M. (2007). Ego-
depletion: Is the active self a limited resource? Journal of Personality and Social
Psychology, 74, 1252 -1265.
3. Băncilă, G., Zamfir, G. (1999), Algoritmul succesului. Iași: Polirom
4. Branden, N. (2007), Cei șase stâlpi ai încrederii de sine. București: Amsta
5. Bruner, J. (1970), Procesul educației intelectuale. București: Editura Didactică și
Pedagogică
6. Cooley, C.H. (2007), Human na ture and the soicial order , New York: C. Scribner ’s
Soon
7. Cramaruc, N. (2007), Stima de sine și anxietatea profesorului – învățământ special
și de masă. Iași: Lumen
8. Crețu, C., (1994), Succesul și insuccesul școlar. Psihopedagogia elevilor cu
aptitudini înal te, în psihopedagogie. Iași: Spiru Haret
9. Crețu, C., (1997), Psihopedagogia succesului. Iași: Polirom
10. Cucoș, C. (2002), Pedagogie. Iași: Polirom
11. Dafinoiu, I., Boncu, Ș., (2014), Psihologie socială clinică. Iași: Polirom
12. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Robu, N. , (2007), Istoria comunicării. București:
Comunicare.ro
13. Gerdard, K., Gerdard D., Y.F., Rebecca, (2013), Consilierea copiilor. Iași: Polirom
14. Gheraism, L.R., Butnaru, S., (2013), Performanța școlară. Iași: Polirom
15. Golu, F., (2015), Manual de psihologia dezv oltării. Iași: Polirom
16. Hallowell, H.M., (2016), Copil fericit – adult fericit . București: Trei
17. Humphreys, T. (2008) . Stima de sine – cheia pentru viitorul copilului tău. Elena
FRANCISC Publishing
18. James, W., (2007). The principles of psychology. David & Cha rles
19. Jinga, I. Negreț, I., (1994), Învățare eficientă. București: Editura Editis

73 20. Jigău, M. (1998). Factorii reușitei școlare. București: Grafoart
21. Lazăr, A. (1982), Motivația de performanță, în volumul I Cercetări de științe
sociale, al Centrului de științe sociale. Tg. Mureș
22. Muster, D. (1985), Metodologia cercetării în educație și învățământ. București:
Litera
23. Neacșu, I., (1990), Instruire și învățare. București: Editura Științifică
24. Neacșu, I., (2015), Metode și tehnici de învățare eficientă. Iași: Polirom
25. Pavelcu, V., (1982), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității . București:
Editura Didactică și Pedagogică
26. Piajet, J. (1972), Psihologie și pedagogie. București: Editura Didactică și
Pedagogică
27. Roth, M. Dămean, Iovu D., M-B. (2009). Succesul școlar la intersecția factorilor
sociali . Cluj -Napoca: Presa Universală Clujeană
28. Stan, L., (2006), Educație timpurie . Probleme și soluții. Iași: Polirom
29. Stoian, S. (1969), Cercetarea pedagogică . București: Editura Didactică și
Pedagogică
30. Ulrich, C., (2016), Învățarea prin proiecte. Iași: Polirom
31. Wood, W., & Stagner, B. H. (1994 ). Psychology of persuasion -Are some people
easier to influence than others? . Boston: Allyn & Bacon
32. Zlate, M., Crețu, T., Mitrofan, N., Aniței, M. (2005), Psihologie, manual pentru
clasa a X – a. București: Editura Aramis Print

74 Anex ă

Scala stimei de sine Hare (HSS)
Autor: Bruce R. Hare

SCOP: Să măsoare stima de sine la copiii de vârstă școlară.
DESCRIERE: HSS este un instrument cu 30 itemi care măsoară stima de sine la copiii de
9 ani și mai sus. HSS consistă din 3 subscale de 10 itemi care au un specific al locului (grup de
prieteni, școală și familie), prezentate ca unități distincte. Totalul de 30 de itemi este văzut ca o
măsură generală a stimei de sine. Itemii au fost aleși să includă atât itemi de autoapreciere cât și de
apreciere din partea celorlalți. Itemii intenționează și să -i facă pe evaluați să relateze un sens
general al sentimentelor proprii în cadrul fiecărei zone. Argumentul pentru concluzia că totalul
celor trei su bscale produce o măsurare generalizată a stimei de sine este că prietenii, familia și
școala sunt zonele importante de interacțiune pentru copil, unde acesta își dezvoltă un simț al valorii
personale. Prin urmare, ele reprezintă un lucru aproapiat de unive rsul copilului pentru evaluarea de
sine. HSS poate fi testat individual sau în grup, oral sau în scris.
NORME: HSS a fost testat pe elevii din clasele a V -a și a VIII -a. Aceștia au fost 41 negri
și 207 albi, 115 băieți și 137 fete. Sunt disponibile mediile pentru toți cei testați: media se întinde
de la 90.4 până la 95 cu o medie a grupului de 91.1 pentru toți subiecții.
PUNCTAJ: După punctajul inversat al itemilor formulați negativ, itemii pentru subscale
sunt totalizați folosindu -se scala următoare: a=1, b=2, c=3, d=4. Punctajele celor trei subscale sunt
totalizate pentru a rezulta scorul pentru scara generală a stimei de sine. Punctajele mai mari indică
stimă de sine ridicată.
COEFICIENT DE FIDELITATE: Nu sunt relatate date de consistență internă. Corelaț iile
test-retest indică o bună stabilitate, timp de trei luni corelațiile variază de la .56 până la .65 pentru
cele trei subscale și .74 pentru scara generală.

75 VALIDITATE: Scala generală HSS a corelat .83 cu Inventarul stimei de sine Coopersmith
și Scara Rosenberg a stimei de sine, indicând o excelentă validitate concurentă. Subscalele HSS
corelează în mod semnificativ cu schimbările în statutul de viață și cu activitățile specifice zonelor
asupra cărora face predicție (de exemplu, punctajele achizițiilor la citire cu subscara pentru școală).
Acest lucru sugerează că schimbările în sursele de stimă de sine din ariile specifice nu determină
schimbări la nivelul general al de sine.

76 Scala stimei de sine în grupul de prieteni
Vă rugăm să scri eți în spațiile libere litera răspunsului care descrie cel mai bine ce părere
aveți despre propoziție. Aceste propoziții sunt formulate ca să aflăm cum vă simțiți în general când
sunteți împreună cu copii de vârsta voastră. Nu există răspunsuri corecte sau greșite.

a= nu sunt deloc de acord
b= nu sunt de acord
c= sunt de acord
d= sunt foarte de acord

____ 1. Am tot atâția prieteni câți au și ceilalți de vârsta mea.
____ 2. Nu sunt la fel de popular ca alții de vârsta mea.
____ 3. În lucrurile pe care cei de vârsta mea le plac să le facă, sunt cel puțin la fel de bun
ca majoritatea celorlalți.
____ 4. Cei de vârsta mea deseori se leagă de mine.
____ 5. Ceilalți cred că sunt o persoană distractivă.
____ 6. De obicei sunt retras pentru că nu sunt ca ceilal ți de vârsta mea.
____ 7. Alte persoane ar dori să fie ca și mine.
____ 8. Aș dori să fiu o persoană diferită pentru că atunci aș avea prieteni mai mulți.
____ 9. Dacă cei din grupul meu de prieteni s -ar decide să voteze pentru liderii grupului aș
fi print re cei aleși.
____ 10. Când lucrurile iau o întorsătură urâtă, nu sunt persoana la care c eilalți ar apela
pentru ajutor.

77 Scala stimei de sine în familie
Vă rugăm să scrieți în spațiile libere litera răspunsului care descrie cel mai bine ce părere
aveți de spre propoziție. Aceste propoziții sunt formulate ca să aflăm cum vă simțiți în general când
sunteți împreună cu familia voastră. Nu există răspunsuri corecte sau greșite.

a= nu sunt deloc de acord
b= nu sunt de acord
c= sunt de acord
d= sunt foarte de ac ord

____ 1. Părinții mei sunt mândri de ce fel de persoană sunt.
____ 2. Nimeni nu -mi acordă multă atenție acasă.
____ 3. Părinții mei cred că se pot baza pe mine.
____ 4. Deseori cred că dacă ar putea, părinții mei m -ar schimba cu un alt copil.
____ 5. P ărinții mei încearcă să mă înțeleagă.
____ 6. Părinții mei așteaptă prea mult de la mine.
____ 7. Sunt o persoană importantă pentru familia mea.
____ 8. Deseori mă simt nedorit acasă.
____ 9. Părinții mei cred că voi avea succes în viitor.
____ 10. Deseori îmi doresc s ă mă fi născut în altă familie.

78 Scala stimei de sine la școală
Vă rugăm să scrieți în spațiile libere litera răspunsului care descrie cel mai bine ce părere
aveți despre propoziție. Aceste propoziții sunt formulate ca să aflăm cum vă simțiț i în general când
sunteți la școală. Nu există răspunsuri corecte sau greșite.

a= nu sunt deloc de acord
b= nu sunt de acord
c= sunt de acord
d= sunt foarte de acord

____ 1. Profesorii mei așteapă prea mult de la mine.
____ 2. La ceea ce facem la școală sunt cel puțin la fel de bun ca ceilalți din clasa mea.
____ 3. Deseori mă simt inutil la școală.
____ 4. De obicei sunt mulțumit de carnetul meu de note.
____ 5. Școala e mai grea pentru mine decât pentru majoritatea celorlați.
____ 6. Profesorii mei sunt de obicei mulțumiți de munca pe care o fac.
____ 7. Majoritatea profesorilor nu mă înțeleg.
____ 8. Sunt o persoană importantă în clasa mea.
____ 9. Se pare că indiferent cât mă străduiesc niciodată nu primesc notele pe care le merit.
____ 10. În general, cred că am fost foarte norocos să am astfel de profesori pe care îi am
de când am început școala.