Admis la susținere : [611528]

Universitatea Tehnică a Moldovei

REPREZENTAREA CARTOGRAFICĂ A
FENOMENULUI DE MIGRAȚIE A
POPULAȚIEI PRIN GENERAȚII ISTORICE

Absolvent: [anonimizat] – 1309
Pavalachi Marina
Conducător : conf. univ. , dr.
Grama Vasile

Chișinău – 2017

Ministerul Ed ucației al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul „Inginerie Civilă și Geodezie ”

Admis la susținere :
Șef departament ICG, conf. univ., dr. ing.
____________________ Taranenco Anatolie
„___”_____________ 2017

REPREZENTAREA CARTOGRAFICĂ A
FENOMENULUI DE MIGRAȚIE A
POPULAȚIEI PRIN GENERAȚII ISTORICE

Teză de licență

Absolvent: [anonimizat] ____________ )
Conducător: Grama Vasile ( ____________ )
Consultanți: Gavrilov Diana ( ____________ )
Unciulenco Svetlana ( ______ ______ )

Chișinău – 2017

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul „Inginerie Civilă și Geodezie ”
Program ul de studii: 584.2 – Geodezie, Topografie și Cartografie

Aprob
conf. univ., dr. Grama Vasile ,
șef de program
____________________
„___”_____________ 2017

CAIET DE SARCINI
pentru teza de licență al student: [anonimizat]
1. Tema proiectului de licenț ă Reprezentarea cartografică a fenomenului de
migrație a populației prin generații istorice
confirmată prin ordinul nr. _______ de la „____” ___________ 2017
2. Termenul lim ită de prezentare a tezei 12 iunie 2017
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului Biroul Național de Statistică din
Moldova
4. Conținutul memoriului explicativ
1. GIS ca instrument de monitorizare a fenomenelor
2. Reprezentări cartografice a fenomenului de migrație a populației
3. Studiu de caz. Integrarea informației despre migrația diasporei din R epublica
Moldova
4. Analiza economică a lucrării
5. Securitatea activității vitale
5. Conținutul părții grafice a proiectului : schițe, tabele , diagrame și figuri
grafice.

6. Lista consultanților
Consultant Capitol Confirmarea realizării activității
Semnătura
consu ltantului
(data) Semnătura
student: [anonimizat] 1. GIS ca instrument de monitorizare a
fenomenelor
Grama Vasile 2. Reprezentări cartografice a fenomenului de
migrație a populației
Grama Vasile 3. Studiu de caz. Integrarea informației des pre
migrația diasporei din Republica Moldova
Gavrilov Diana 4. Analiza economică a lucrării
Unciulenco
Svetlana 5. Securitatea activității vitale

7. Data înmânării caietului de sarcini 22 februarie 2017
Conducător _________________________
semnătur a

Sarcina a fost luată pentru a fi executată
de către student: [anonimizat] ____________________________________ _____
semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC

Nr.
Crt. Denumirea etapelor de proiectare Termenul de
realizare a
etapelor Nota
1. 1. GIS ca instrument de mon itorizare a fenomenelor 13.03.2017
2. 2. Reprezentări cartografice a fenomenului de migrație a
populației
3. Studiu de caz. Integrarea informației despre migrația diasporei
din Republica Moldova 10.03.2017
31.05.2017
3. 4. Analiza economică a lucrării 31.05.2017
4. 5. Securitatea activității vitale 30.05.2017

Absolvent: [anonimizat]

Semnătura autorului __________________

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTAT EA CONSTRUCȚII, GEODEZIE ȘI CADASTRU
DEPARTAMENTUL „INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE”

AVIZ
la teza de licență

Tema : Reprezentarea cartografică a fenomenului de migrație a populației prin generații
istorice
Studentul(a) Pavalachi Marina gr.GTC -1309
1. Actualita tea temei : cunoașterea fenomenului de Migraț ie, respectiv consolidarea
diasp orei este o activitate prioritară a multor state inclusiv ș i a RM .
2. Caracteristica tezei de licență: teza include două capitole cu aspect teoretic și
informativ, un capitol ce inclu de studiul de caz, cu aplicații concrete utilizând tehnologii
geoinformaționale.
3. Analiza prototipului : reprezintă adaptarea tehnologiei Sistemelor Informaț ionale
Geografice pentru reprezentarea și administrarea fenomenului de migrație a populaț iei.
4. Estimar ea rezultatelor obținute : sunt apreciabile prin iniț ierea unei metodologii
de vizualizare a procesului de migrație a cetățenilor români, moldoveni prin î ntreaga lume .
5. Corectitudinea materialului expus : materia este expusă consecvent ș i include
termeni, noțiuni atât din domeniul studiat (migrație, caracteristici) cât ș i din domeniul
tehnologiei măsurătorilor, înregistrării datelor ș i administrării lor cu instrumentul GIS .
6. Calitatea materialului grafic : materialul grafic, figuri, scheme, componente
cartografi ce sunt întocmite aplicând tehnici informatice ș i software de specialitate
(ArcGIS).
7. Valoarea practică a tezei : în baza tezei poate fi dezvoltată o metodologie, respectiv
un instrument informatic de evidență ș i administrare a evenimentelor cu referință la
migrație și diaspora statului.
8. Observații și recomandări : este recomandat a face mai mult e comentarii la figurile
cu rezultatele obținute, respectiv a simula unele aspecte ale migrației .
9. Caracteristica studentului și titlul conferit : pe perioada stud iilor s-a marcat prin
disciplină și interes de cunoaș tere a meseriei. Lucrarea include toate componentele
necesare tezei de licență și absolventa merită pe deplin titlul de licențiat î n domeniu.

Conducătorul tezei de licență conf. univ., dr. Grama Vasile…. ……… ………………………..
(funcția, titlul științific), (semnătura, data), (numele, prenumele)

REZUMAT

În teza de licență cu tema ”Reprezentarea cartografică a fenomenului de migrație a
populației prin generații istorice ”, drept scop a fost utilizarea sistemului informațional geografic
(GIS) pentru prelucrarea, analiza și afișarea datelor cu scopul de a obține rezultatele optime și
eficiente. Ca scop principal a fost cercetarea și reprezentarea comunităților și a diasporei
moldovenești în întreaga lume pentru a realiza o bază de date complexă în urma cercetărilor și
documentării interdisciplinare, a cartografierii detaliate tematice și pe areale, pregătirea spre
publicare a unui set de hărți în forma d e atlas și lucrări științifice. De asemen ea vor fi realizate
hărți digitale și expoziție cartografică pe această temă.
Teza este structurată în felul următor: 5 capitole; 87 pagini; 24 surse bibliografice; 55
figuri; 9 tabele; și 8 diagrame.
În primul capitol al lucrării este descris sistemul informațional geografic (GIS) ca
instrument de monitorizare a fenomenelor, s curt istoric și structura GIS -ului, structuri și tipuri de
date reprezentate prin GIS, la fel se vorbește despre platforme și software GIS. Sunt descrise
aplicațiile GIS în reprezenta rea cartografică și valorificarea puterii informaționale geografice în
reprezentarea cartografică a populației.
Despre reprezentări cartografice a fenomenului de migrațiune a populației se redă în
capitolul doi. Tot aici sunt enumerate metodele de evidență și monitorizare a migrației populației,
aspecte le legale privind migrația în Moldova și Uniunea Europeană , statistici privind migrația
populației republicii prin decade/generații, metode și tehnologii automatizate de monitorizare a
migrației populației și descrierea instrumentelor specifice softului ArcGIS.
Capitolul trei conține st udiul de caz, integrarea informației despre migrația populației
Moldovei, descrierea zonei de cercetare. Metodele de colectare a datelor și etapele de realizare a
hărților sunt redate detaliat, în final cu analiza și reprezentarea datelor specifice.
Al patrulea capitol cuprinde o analiză economic ă a întregului proces de lucru, de d escrierea
concurenților indirecți ai lucrării, consumatorii, norma de timp pentru executarea lucrări i,
descrierea executanților lucrării, enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale, calculul
cheltuielilor de remunerare, a salariului tarifar și a devizului de cheltuieli.
Capitolul cinci descrie securitatea activității vitale, analiza condițiilor d e muncă, măsuri
privind tehnica securității , măsuri de protecție contra incendiilor, măsuri de protecție a mediului
ambiant și în final sunt redate surse de poluare a aerului și metode de combatere a poluării .

ABSTRACT

In the bachelor thesis "Cartograph ic representation of population m igration through
historical g enerations", the purpose was to use the GIS (geographical informational system) for
the processing, analysis and display of the data, in order to obtain optimal and efficient results.
The main o bjective was to research and represent the Moldovan communities and diaspora through
the world, to create a complex database of interdisciplinary research and documentation, detailed
thematic mapping, area development and the preparation for publication of a set of maps in the
form of atlases and scientific papers. There will also be digital maps and cartographic exhibitions
on this theme.
The thesis has the fol lowing structure: 5 chapters; 87 pages; 24 bibliographic sources; 55
figures; 9 tables and 8 diag rams.
In the first chapter of the paper, the geographical informational system (GIS) is described
as a phenomenon monitoring tool, a short history and GIS structure, data structures and data types
represented by GIS, as well as GIS platforms and software a re presented. GIS applications are
depicted in cartographic representation and valorization of geograph ical information power for
cartographic representation of the population.
Chapter two contains the description of the cartographic representations of the
phenomenon of population migration. Here are also listed the methods of evidence and population
migration monitoring, the legal aspects of migration in Moldova and the European Union,
population migration statistics for decades / generations, automated me thods and technologies for
monitoring population migration and the description of the specific tools for ArcGIS software.
Chapter three comprises a case study, the integration of the information on the migration
of Moldovan population and also, the descrip tion of the research area. The data collection methods
and the execution stages are presented in detail, ending with the analysis and representation of
specific data.
The fourth chapter contains an economic analysis of the whole work process, the
descripti on of the indirect competitors of the paper, the consumers, the time limit for the executi on
of the work , the description of the contractors, the listing of the tangible and intangible assets, the
calculation of the remuneration expenses, the wages and the cost estimate for all works done .
Chapter five describ es vital security activity, work conditions analysis, security
technique measures , fire protection measures, environmental protection measures, and
ultimately sources of air pollu tion and methods of fi ghting against pollution.

Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M .
Grama V.
Grama V .
Grama V.
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
87 9 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a populației
prin genera ții istorice CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
1. GIS CA INSTRUMENT DE MONITORIZARE A FENOMENELOR ……………………….. 13
1.1 Scurt istoric GIS ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
1.2 Structuri de date și reprezentarea lor prin GIS ………………………….. ………… 15
1.3 Platforme și software GIS ………………………….. ………………………….. ………… 18
1.4 Aplicațiile SIG în reprezentarea cartograf ică ………………………….. …………… 21
1.5 Valorificarea puterii informaționale geografice în reprezentarea cartografică a
populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24
2. REPREZENTĂRI CARTOGRAF ICE A FENOMENELOR DE MIGRAȚIUNE A
POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 28
2.1 Metode de evidență și monitorizare a migrației populației ……………………… 31
2.2 Aspecte Legal e privind migrația în RM și UE ………………………….. ………….. 32
2.3 Statistici privind migrația populației în RM prin decade / generații ………….. 35
2.4 Metode și tehnol ogii automatizate de monitorizare a migrației populației … 40
2.5 Instrumente specifice softului ArcGIS ………………………….. ……………………. 42
3. STUDIU DE CAZ. INTEGRA REA INFORMAȚIEI DESPRE MIGRAȚIA POPULAȚIEI
DIN REPUBLICA MOLDOVA ………………………….. ………………………….. ………………………. 46
3.1 Descrierea zonei de cercetare ………………………….. ………………………….. …. 46
3.2 Colectarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………….. 52
3.3 Etapele de realizare a hărților ………………………….. ………………………….. ….. 55
3.4 Reprezentarea și analiza datelor specifice ………………………….. ……………… 66
4. ANALIZA ECONOMICĂ PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRII DE REPREZENTARE
CARTOGRAFICĂ A FENOMENULUI DE MIGRARE A POPULAȚIEI REPUBLICII
MOLDOVA PRIN GENERAȚII ISTORICE ………………………….. ………………………….. ……… 69
4.1 Carac teristica lucrării din punct de vedere economic ………………………….. .. 69
4.2 Analiza SWOT a procesului ………………………….. ………………………….. …….. 70
4.3 Descrierea concurenților indirecți ai lucr ării ………………………….. …………….. 71
4.4 Consumatorii ………………………….. ………………………….. …………………………. 71
4.5 Norma de timp pentru executarea lucrării sau a unui proces din lucrare ….. 71
4.6 Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, cunoștințele. . 72
4.7 Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea
procesului, inclusiv prețul lor ………………………….. ………………………….. …………….. 73

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
10
4.8 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii ( pentru un proces din lucrare ) 74
4.9 Calculul salariului tarifar ………………………….. ………………………….. ………….. 75
4.10 Calculul devizului de cheltuieli ………………………….. ………………………….. ….. 76
4.11 Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 77
5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE ………………………….. ………………………….. …….. 79
5.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 79
5.2 Analiza condițiilor de muncă ………………………….. ………………………….. …….. 79
5.3 Măsuri privind igiena industrială ………………………….. ………………………….. .. 80
5.4 Măsuri privind tehnica securități ………………………….. ………………………….. .. 81
5.5 Măsuri de protecție co ntra incendiilor ………………………….. …………………….. 83
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant. Surse de poluare a aerului ……….. 85
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 86
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 87

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
11 INTRODUCERE
Importanța și rolul evidenței și analizei migrației populației
Fenomenul migrației a existat din totdeauna. Plecarea în masă peste hotare a moldovenilor a
început în anul 1998 și a continuă cu o intensitate sporită până în prezent, fiind condiționată de o
combinație dintre factorii economici și cei politici. În linii generale, migranți pe termen lung provin din
diverse categorii sociale și sunt de origine atât din mediul rural (75%), cât și din cel urban (25). În cazul
Moldovei, migrația a fost cauzată de factori economici și a apărut ca un mecanism de reducere a
sărăciei. Un studiu recent arată că factorii economici, precum sărăcia, șomajul și salariile m ici
reprezintă peste 72% dintre factorii de provocare a migrației.
Rolul evidenței și analizei migrației populației este primordial în dezvoltarea și menținerea
stabilității socio -economice a țării, acest studiul are drept scop de a contribui la examinarea locului
migrației în dezvoltarea economică, prevenirea consecințelor unui șoc extern eventual, precum și a
vastei experiențe internaționale în acest domeniu pentru o ajustare a economiei și restructurarea
politicilor din domeniu. Ca date și instrumente de analiză s -a folosit metoda observațiilor, metoda
colectării datelor precum si metoda consultării specialiștilor pe domeniul.
Necesitatea unei cartografieri actuale a comunităților autohtone și diasporei se impune din mai
multe considerente:
– argumentele d e ordin cartografic prin realizarea hărților și atlaselor privind comunitățile etnice în
ansamblu și cele moldovenești / românești în particular au avut și au un rol foarte important în
perceperea unității etnice și teritoriale, a continuității și vechimii , a unității și diversității neamului;
– însăși Republica Moldova sau oricare alt stat este perceput prin prisma reprezentărilor cartografice,
iar sintagma de a dispărea de pe hartă este cea mai tragică pentru definirea unei statalități și națiuni.
Respectiv reprezentările cartografice cât mai complexe a comunităților și diasporei, cu toate
elementele ce le definesc, au un impact deosebit de important asupra însăși a comunităților, a
mediului științific, cultural și politic internațional, dar și a publicului larg interesat de cunoașterea
acestor realități;
Prin materialele cartografice, hărți și atlase, dar și cele de ordin interactiv digitale, putem reda
mult mai bine, mai expresiv și int eligibil situația răspândirii, proceselor etno -culturale, socio -politic e,
educaționale, confesionale, identitare, migraționale, specificul istoric, etnografic, lingvistic și folcloric,
argumentele de ordin toponimic și antroponimic, ce țin de neamul nostru.

Semnătur.
Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M .
Grama V.
Grama V.
. Grama V..
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
14 12 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a popula ției
prin genera ții istorice

Capitolul I
GIS CA INSTRUMENT DE
MONITORIZARE A FENOMENELOR

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
13
Semnătur. 1. GIS CA INSTRUMENT DE MONITORIZARE A FENOMENELOR
1.1 Scurt istoric GIS
GIS este acronimul provenit de la Sistem Informațional Geografic (Geographic Information
System). Acest sistem este utilizat pentru a crea, stoca, analiza și prelucra informația distribui tă spațial
printr -un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse domenii științifice cum ar
fi: managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie, planificarea rutelor etc.
Specific unui GIS este modul de organiza re a informației gestionate.
În anul 1968 Roger Tomlinson introduce termenul “sistem de informații geografice” în lucrarea
"A Geographic Information System for Regional Planning". Roger Tomlinson este cunoscut ca fiind
“părintele GIS -ului”. Începutul secol ului 20 a dus la dezvoltarea fotozincografiei, procedeu de
reproducere a unei fotografii prin copierea pe o placă de zinc, acesta procedeu a permis unei harți să
poată fi împărțită în mai multe straturi, ca : imobile, străzi, spații verzi, etc.. De fapt, p rocedeul a fost
intens utilizat pentru desenul contururilor harților, necesitând multe ore de lucru, însă după dezvoltarea
tehnicii pe straturi, s -a putut lucra independent, nefiind nevoie de editarea stratului precedent. Tehnica
constă în desenarea formel or harții pe plăci de sticlă, ulterior trecându -se la folosirea filmelor de plastic.
Când toate straturile erau gata, se combinau într -o singură imagine, folosind o cameră foto. Odată cu
apariția produsului analog color, ideea straturilor separate, a fost folosită și pentru a tipări straturile
individual. Utilizarea straturilor în mediul GIS, a fost adoptată mult mai târziu, acesta devenind o
caracteristică foarte importantă a domeniului.
În 1986, a apărut primul produs software GIS, pentru sistemul de oper are, Mapping Display and
Analysis System (MIDAS). Acesta a fost redenumit în 1990 în MapInfo pentru Windows, atunci când
a fost postat pe platforma Microsoft Windows. De aici s -a luat startul procesului de mutare GIS de la
departamentul de cercetare în med iul de afaceri.
Până la sfârșitul secolului XX, creșterea rapidă în diferite sisteme de operare, a fost consolidată
și standardizată pe relativ puține platforme, iar utilizatorii au început să exploreze vizualizarea datelor
GIS pe Internet, ceea ce implica necesitatea standardizării formatelor de date și transferului de date.
Mai recent, un număr tot mai mare de pachete gratuite, GIS open -source rulează pe o gamă largă de
sisteme de operare și pot fi personalizate pentru a îndeplini sarcini specifice. Din c e în ce mai multe
date geospațiale și aplicații cartografice sunt puse la dispoziție prin i ntermediul World Wide Web
(www) [1].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
14
Semnătur. Structura unui GIS
Un sistem GIS este un sistem folosit pentru modelarea informației, proceselor și structurilor,
care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea înțelege, analiza și gestiona
resurse și facilități. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de date, care de
regulă prezintă utilizatorului datele într -un mod interact iv grafic, care p oate fi interogată și analizată
[2].

– Persoane – utilizatorii sistemului;
– Aplicații – procesele și programele folosite;
– Date – informațiile necesare care stau la baza
aplicației;
– Software – nucleul sistemului GIS;
– Hardware – componentele fizice pe care va rula
sistemul (Fig. 1.1) , (Fig. 1.2) [2].

Figura 1.1 Componentele GIS
Pentru claritate putem reprezenta schema precedentă prin o altă schemă în formă de propoziție:

Figura 1.2. Ierarhia componentelor GIS

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
15
Semnătur. Persoane – designul și implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii și necesitățile lor, și
se finisează cu aplicații reale de care aceștia se folosesc în vederea atingerii scopurilor prop use.
Sistemul în întregime există pentru a ne sprijini în realizarea sarcinilor propuse.
Aplicațiile – reprezintă modul în care sunt obținute datele, cum sunt stocate, transformate și
analizate pentru a fi prezentate într -o formă finală la ieșire. Un exemp lu simplu de aplicație îl constituie
densitatea populației la nivel național s au monitorizarea calității apei [2].
Datele – Pentru ca aplicațiile să funcționeze în mod corespunzător, acestea au nevoie de date.
Nu se poate construi o hartă cu potențialul vâ nzărilor sau cu amplasarea geografică a populației fără a
deține anumite tabele cu informațiile necesare realizării unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla
într-o bază de date, sistemul necesitând existența unor instrumente specializate pentru a ccesul,
admin istrarea și manipularea datelor [2].
Software – reprezintă instrumentele utilizate pentru a stoca, analiza, și afișa informațiile
geografice. În orice sistem GIS, datele, pe lângă reprezentarea spațială, posedă legături către diferite
atribute ce sunt stocate într -o bază de date. Majoritatea aplicațiilor oferă o interfață ușor de utilizat
pentru interogarea datelor și manipularea spațială prin utilizarea unor instrumente precum zoom sau
pan [2].
Hardware – reprezintă un sistem, un computer pe c are să ruleze aplicația GIS. Pe lângă sistemul
propriu -zis cu tastatură, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exista componente precum:
imprimante profesionale, scanere, echipamente speciale care să scaneze hârți și să introducă datel e din
hârți î n baza de date GIS [2].
1.2 Structuri de date și reprezentarea lor prin GIS
Datele sunt fapte reprezentate prin valori, cifre și litere sau simboluri ce poartă o anumită
semnificație într -un anumit context” – Everest (1987). Informația este o dată care a primi t semnificație
– Săvulescu (1996). Este necesară deosebirea dintre date și informații: datele sunt reprezentări codate
ale informației, în timp ce informația rezultă din date și este utilă pentru rezolvarea problemelor. Datele
geografice (spațiale) sunt ma i complexe decât alte tipuri de date deoarece trebuie să conțină informații
despre poziția și atributele obiectelor, precum și conexiunile dintre acestea. Pentru aceasta, ele se
raportează la o referință prin care le este descrisă poziția pe globul pământe sc, deci necesită existența
unor s isteme de referențiere spațială [3].
Componentele datei geografice:
– Poziția – exprimă poziția entității față de sistemul de referință terestru și este exprimată de
regulă prin coordonatele geografice;
– Atributele – descri u anumite caracteristici ale entităților geografice (cantitative și calitative);
– Relațiile spațiale – conțin informații despre poziția relativă față de alte entități, deci despre
topologie;
– Timp – momentul în care a fost culeasă data.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
16
Semnătur. Tipuri de date GIS
Tipurile principale de date GIS reflectă datele tradiționale găsite pe harta, astfel un GIS
utilizează două tipuri de date:
– date spațiale – care descriu locația absolută și relativă a trăsăturii geografice;
– date atribut – care descriu caracteristicile trăsă turii spațiale.
Datele spațiale – sunt stocate și reprezentate sub formă de hartă. Trei tipuri primare de modele de date
spațiale sunt implicate în stocarea digitală a datelor geografice: formatul vectorial, (punct, linie,
poligon) formatul raster și forma tul tip imagine [3].
În sistemul vector, harta este construită, în mare, din puncte și linii, fiecare punct și extremitățile
liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x, y). Acestea pot forma arce, suprafețe sau volume
(în cazul în care se mai at așează încă o coordonată z). Caracteristicile geografice sunt exprimate prin
aceste entități: o fântână va fi un punct, un punct geodezic va fi de asemenea un punct; un râu va fi un
arc (linie), un drum va fi de la fel un arc (linie); un lac va fi un polig on dar și o suprafață împădurită tot
va fi un poligon (Fig. 1.3), [3].

Figura 1. 3. Date în format vectorial
În sistemul raster, imaginile sunt construite din celule numite pixeli. Pixelul, sau unitatea de
imagine, este cel mai mic element de pe o s uprafață de afișare, căruia i se poate atribui în mod
independent o intensitate sau o culoare. Fiecărui pixel i se va atribui un număr care va fi asociat cu o
culoare. Entitățile grafice sunt construite din mulțimi/matrice de pixeli (Fig.1.4) . Un drum va f i
reprezentat de o succesiune de pixeli de o aceeași valoare; o suprafață împădurită va fi identificată tot
prin valoarea pixelilor care o conțin. Între cele două sisteme există diferențe privind modul de stocare,
manipulare și afișare a datelor [3].

Figura 1.4. Date în format raster

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
17
Semnătur. Datele de tip imagine sunt adesea utilizate pentru a reprezenta date grafice. Termenul de
imagine, prin definiție, reprezintă o reprezentare (reproducere) electronică a unei imagini, iar în mediul
GIS diferă semnificativ de datele tip raster. Datele tip imagine sunt folosite pentru a stoca imagini de
teledetecție, scene satelitare sau ortofotograme, fotografii, planuri scanate, documente. Datele tip
imagine sunt utilizate ca date de fundal sau ca atribut grafic. Datele ti p imagine sunt stocate intr -o
varietate de formate standard proprietare [3].
Datele atribut reprezintă informații descriptive despre trăsături sau elemente care pot fi editate
sau colectate în baze de date. Pot include orice tip de informație care poate fi atașată unei entități
(evenimente, locații, etc). Modele separate sunt utilizate in stocarea și menținerea datelor atribut pentru
soft-urile de GIS. Aceste modele pot exista în interiorul soft -urilor sau pot fi în baze de date externe ,
exemplu (Fig. 1.5).
Cele mai comune modele de date sunt:
– modelul tabular;
– modelul ierarhic;
– modelul rețea;
– modelul relațional.

Figura 1.5 Modele de date (sursa: Curs GIS)
Datele – orice tip de informații, exemplu (Fig. 1.6) cu referințe spațiale și atributele asociate ei.
GIS, în același timp este un in strument de gestiune a datelor ș i totodată de generare a noilor
date/informații. Datele reprezintă ce a mai importantă componentă a GIS [21].
Crearea GIS se începe cu colectarea datelor. Ele pot proveni din surse interne ale unei
organizații, pot fi cumpărate de la un distribuitor specializat, colectate cu forțe și sure proprii etc.
Internetului.

Figura 1.6 Tipuri de date (sursa: Curs GIS) [21]

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
18
Semnătur. 1.3 Platforme și software GIS
Sistemele Informatice Geografice au fost, până nu demult, aplicații de lux. În timpul de față,
versiuni puternice pentru calculatoarele personale au făcut aceste aplicații posibile de abordat de un
număr mare de utilizatori devenind accesibile masiv pe piețele comerciale de specialitate.
Există următoarele clase consacrate de produse GIS:
– produse Expert GIS;
– produse Desktop GIS;
– produse GeoEngineering;
– produse Web GIS;
– produse AM/FM;
– produse DBMSs [3].
Deoarece o bază de date spațiale reprezi ntă, în același timp, o bază de date grafice și o bază de
date atribut, care se integrează și formează o singură entitate, pentru realizarea unui GIS un singur
program de calculator nu este suficient. În general, elementul fundamental al unui GIS este hart a
digitală (o colecție de simboluri grafice), căreia îi corespunde o colecție de simboluri atribut. Toate
acestea sunt organizate într -o formă numerică, pentru a fi compatibile cu arhitectura și modul de
funcționare ale calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, străzile sunt reprezentate prin linii iar
cvartalele de locuințe prin poligoane (elemente ale bazei de date grafice), iar tipurile de acoperământ
al străzilor și caracteristicile constructive ale clădirilor sunt stocate în baza de date atribu t. Ca urmare,
chiar companiile producătoare de softuri au fost nevoite să conceapă pachetele de programe ca sumă a
unor module sau subsisteme care sunt activate și folosite pe măsură ce se realizează baza de date și
apare necesitatea realizării analizei sp ațiale. În plus, cum posibilitățile acestor pachete de programe
sunt încă limitate de posibilitățile reale de concepere și scriere, un singur pachet de programe nu este
suficient, utilizatorii fiind nevoiți să facă o analiză atentă a acestora și să recurgă la cel puțin două, trei,
astfel de pachete pentru a -și realiza toate obiectivele propuse [3].
Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie să cuprindă
următoarele componente soft, adaptate datelor georefențiate:
– sistem de a chiziționare, editare, transformare, verificare și validare a datelor;
– sistem de gestiune a bazelor de date;
– sistem de procesare și analiză a imaginilor;
– sistem de cartografiere computerizată;
– sistem de analiză statistică și spațială;
– sistem de afișare și redare grafică.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
19
Semnătur. Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, se prezintă în tabelul de mai jos
(Tab. 1) cele mai utilizate pachete de programe GISC: ARC/VIEW este un pachet de programe creat
de ESRI (Environmental Systems Research Inst itute, Inc., 380, New York Street, Redlands, California,
USA), conceput inițial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devenit unul dintre
cele mai răspândite programe de GIS din lume ca urmare a ușurinței în exploatare și a structur ii
modulate care acceptă practic un număr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor
necesități. Mai mult decât atât, ESRI a creat un adevărat forum pentru dezvoltatorii de aplicații GIS
pentru ArcView, punând la dis poziție o parte a co dului sursă [3].
Tabelul 1 Cele mai utilizate platforme GIS

Structura modulată, capacitatea de operare cu fișiere vector și raster și, nu în ultimul rând,
posibilitățile de a crea și adăuga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice,
disponibile în pachetul de programe ArcView [3].
Inițial platformele GIS erau statice în reprezentarea geospațială a datelor, motiv pentru care
permiteau reprezentarea dar nu și modelarea proceselor. Astăzi există mai multe platforme GIS
performante care au d evenit dinamice și oferă posibilitatea unei modelări a proceselo r mult mai
apropiate realității [3].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
20
Semnătur. Sistemul Informatic Geografic pentru o aplicație particulară poate fi dezvoltat prin utilizarea
unei game largi de software. În mod obișnuit, acestea se încadrează într -una dintre următoarele
categorii:
– soft special proiectat pentru dezvoltarea GIS (ArcGIS);
– soft pentru proiectare asistată de calculator (CAD);
– soft cu scop general – Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD).
Sarcinile software -ului GIS (Fig. 1.7) :
– introducerea, editarea, verificarea și validarea datelor;
– gestiunea bazelor de date;
– analiza și transformarea datelor;
– afișarea și redarea datelor Sarcinile software -ului GIS
– introducerea, editarea, verificarea și validarea datelor ;
– gestiunea bazelor de date;
– analiza și transformarea datelor;
– afișarea și redarea datelor [3].

Figura 1.7 Sarcinile software -ului GIS

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
21
Semnătur.
Pachete software de cartografiere de birou (Desktop) dau utilizatorului posibilitatea de a
vizualiza, explora, in teroga și analiza geografic datele. Prin folosirea accentuată a meniurilor,
butoanelor și instrumentelor plasate într -o interfață grafică, un utilizator ocazional, nefrecvent al
tehnologiei GIS poate să vadă rapid mostre, să identifice relațiile geografice , să câștige experiență și
să rezolve probleme spațiale, fără consum mare de timp, pentru a învăța cum să folosească asemenea
software. Aceste pachete nu cuprind toate procedurile unor pachete profesionale, dar permit pregătirea
pentru a automatiza procesu l de cartografiere și de analiză spațială. Așadar, cu investiții mai mici, se
pot face cart ografieri și analize geografice [3].
1.4 Aplicațiile SIG în reprezentarea cartografică
Geografii au fost mereu interesați de utilizarea unui instrument prin care să expl oreze, explice
și să reprezinte relațiile dintre fenomenele de pe planetă. Harta este o reprezentare grafică în două
dimensiuni (plană) a unor suprafețe terestre, dimensiunea hârții fiind mult mai mică decât suprafața din
realitate. De aceea pe hartă sunt reprezentate numai acele elemente în raport cu obiectivele propuse.
Oricât de mult ne -am strădui nu putem face ca pe hartă să apară în detaliu toate elementele de pe glob.
Cu ajutorul hărții sunt arătate elemente invizibile în peisaj de exemplu, limitele a dministrative ale
județelor. Hărțile sunt simplificări ale fenomenelor terestre, modele, concepute pentru stocarea și
vizualizarea datelor geografice. O platformă folos ită în domeniul dat este ArcGIS [4].
Fiecare produs ArcGIS Desktop include următoarele a plicații:
ArcCatalog – este speci fic pentru căutare, management ș i documentație legată de datele
geografice
ArcMap – este aplicația utilizata pentru a afișa și edita date geografi ce, realiza analize
geografice și crea rapoarte, grafice ș i hărți de calita te profesională .
ArcToolbox – pentru diverse funcții/analize auxiliare
Cea mai cunoscută metodă pentru vizualizarea computerizată a teritoriului este metoda
straturilor (layerelor), prin care entitățile teritoriale de același tip sunt grupate în staturi tematice. În
figura 1.6 este oferit un exemplu aplicat pentru regiunea metropolitană a municipiului București. Se
poate observa cum fiecare entitate teritorială este reprezentată în propriul strat, cum ar fi utilizarea
terenurilor, solurile, hidrog rafia, relieful, populația, sursele de poluare și rețeaua de transport. Realizării
hărților pe baza staturilor tematice are tradiții mai vechi în geografie, prin utilizarea în sistemul
tradițional de cartografiere pe foi de calc sau folie transparentă, sel ectarea straturilor și transpunerea
acestora într -o hartă analitică. Fiecare hartă sau strat de date au fost realizate pentru un anumit scop, în
funcție de publicul căr eia i se adresează [4].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
22
Semnătur. De exemplu, o hartă a proiectelor de extindere a arterelor rut iere pentru regiunea metropolitană
a municipiului București poate fi utilă autorităților locale, cetățenilor, investitorilor interesați în
dezvoltarea de proiecte în zonă. Există situații când unele hărți pot avea, un singur scop, uneori pentru
a ascunde a numite lucruri în funcție de interesul celui care a realizat/comandat harta [4].

Figura 1.8 Clasificarea și prelucrarea layerelor în GIS
Cartografierea digitală, pe lângă reprezentările clasice precum planuri, harți și reprezentări 2D
ale terenului și de taliilor întâlnite, are ca studiu și realizarea de harți tematice derivate. Acestea au la
bază imagini preluate prin fotogrammetrie într -un interval spectral larg (infraroșu termal, infraroșu
color,), date prelevate de la diferiți senzori, scanarea laser 3 D sau planuri analogice deja existente.
Interacțiunea dintre suprafața terenului și orice factor de influență se poate reprezenta sub formă de
astfel de harți tematice. Stabilirea lor se bazează pe principii teoretice aplicate într -un context ideal. Un
exemplu este determinarea cantității de apă acumulată în regiunile de microrelief. Harta efectului
vântului calculat pe baza obstacolelor din regiune (piscuri și creste montane, păduri, văi). Aceste harți
tematice pot fi realizate în toate etapele inițiale, i ntermediare, cât și finale, necesare realizării unui
studiu. Avantajul în cazul cartografie digitale îl reprezintă sursele din care poate „absorbi” datele ce
vor fi sup use prelucrării [4].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
23
Semnătur. În (Fig. 1.9) este arătat cum prin schimbarea modalității de clas ificare pentru aceleași date
cartogramele ajung să arate diferit. Dacă prin culoarea roșie ar fi reprezentat gradul ridicat de migrare
a populației poate ar exista un interes ca acesta să fie amplificat ca fenomen la nivel teritorial sau,
dimpotrivă, să fi e puține unități administrativ teritoriale care s ă aibă această problemă socială [4].

Figura 1.9 Modalități de clasificare a datelor
Cunoașterea și interpretarea hărților se bazează pe câteva elemente obligatorii ale acestora:
scara, sistemul de coordona te, proiecția și legenda semnelor. Scara și sistemul de proiecție sunt cele
mai importante elemente ale hărții care vor dicta modul și cantitatea de informații reprezentate.
Scara arată cu cât au fost micșorate dimensiunile măsurate în teren pe plan sau pe hartă. Cea
mai cunoscută metodă este scara numerică o fracție ordinară sau o proporție, cum ar fi 1: 50.000 sau 1:
200.000, în care primul număr indică lungimea grafică iar cel de al doilea lungimea măsurată pe teren
obligatoriu tot în aceeași unitate de măsură. În funcție de scara numerică pot exista: hărți la scară mare
cele care au valoarea fracției mică (de exemplu 1: 10.000 sau 1: 500), care arată foarte detaliat o
suprafață mică din teren; hărți la scară mică cele care au o valoare a fracției mare (d e exemplu 1:
100.000 sau 1: 1.000.000), care în contrast arată zonă geografică extinsă mult mai generalizată. Figura
1.8 arată diferențele dintre o scară mică (1: 500.000), care reprezintă o arie geografică extinsă în jurul
orașului Pitești, și o alta la s cară mare (1: 100.000) în care suprafața reprezentată este mai mică dar
numărul detaliilor a crescut, fiind mai bine evidențiate așezările rurale din apropiere de Pitești [4].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
24
Semnătur. Alte metode de reprezentare a scării hărții sunt: scara directă indică direct lungimea de pe hartă
și cea de pe teren; scara grafică sub forma unei bare orizontale (Fig. 1.10) în care este scrisă distanța
echivalentă pe teren, într -o anumită unitate de măsură [4].

Figura 1.10 Reprezentarea detaliilor în funcție de scara hărții
Sistemul de coordonate geografice – pentru determinarea poziției absolute sau matematice a
unui loc de pe suprafața terestră se folosește o rețea de linii orizontale și verticale ce acoperă întregul
glob. Cel mai cunoscut sistem de coordonate folosește parale le de latitudine și meridiane de
longitudine. Latitudinea exprimă distanța unghiulară a unui punct de pe glob față de Ecuator sau poli,
măsurată pe meridianul care trece prin acel punct, fiind exprimată în grade ( ֯ ,)minute (’) și secunde
(”). Latitudine a oscilează de la 0 ֯ la ecuator la 90 ֯ N la Polul Nord (latitudine nordică) sau 90 ֯ S la Polul
Sud (latitudine sudică). Fiecare punct situat pe o anumită linie de paralelă are aceeași latitudine.
Paralela este o linie imaginară [4].
1.5 Valorificarea puterii i nformaționale geografice în reprezentarea cartografică a
populației
Rolul esențial al bazei geografice este acela de a ușura localizarea elementelor specifice hărții
tematice, atât în ceea ce privește întocmirea cât și în ce privește citirea hărții respect ive. De asemenea,
baza geografică are și rolul de a facilita înțelegerea legăturilor dintre elementele specifice ale hărții cu
peisa jul natural sau social -economic [5].
În același timp se recomandă ca baza geografică a unei hărți tematice să nu cuprindă mu lte
detalii, întrucât abundența lor poate dezorienta cititorul, pentru acesta principalele elemente urmărite
fiind cele specifice. O altă cerință este aceea ca densitatea elementelor bazei s ă fie egală pe cuprinsul
hărții. [5].
Copierea bazei geografice se realizează după o hartă generală (topografică), întrucât acestea
asigură cea mai mare precizie geometrică. Reprezentarea detaliilor bazei geografice se realizează în
cele mai multe cazuri cu ajutorul semnelor convenționale folosite pentru hărțile generale . Datele
demografice și informațiile socio -economice sunt afișate în mod cartografic utilizând tehnicile de

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
25
Semnătur. cartografiere a populație [5].
Reprezentarea cartografică a populației în lucrarea dată are ca scop cercetarea și reprezentarea
comunităților și diasporei moldovenești prin intermediul realizării unei baze de date complexe în urma
cercetărilor și documentării interdisciplinare, a cartografierii detaliate tematice și pe areale, pregătirea
spre publicare a unui set de hărți în forma de atlas și lucră ri științifice, promovarea cunoștințelor despre
comunități și diasporă prin realizarea de conferințe, lecții tematice, expoziț ii și prezentarea în mass –
media [5].
Mișcarea migratorie este caracterizată prin procesele de emigrare și imigrare a populației, î n
baza datelor administrative deținute și furnizate de Ministerul Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne, în baza acordurilor bilaterale privind schimbul
informațional ale acestor instituții cu Biroul Național de Statist ică.
Biroul Național de Statistică obține informație în formă de tabele , informația stipulată în acordul
bilateral despre mișcarea populației atât in cadrul țării cât și peste hotarele ei, cu unele caracteristici ale
migranților: sexul, vârsta, starea civi lă, nivelul de instruire. Aceste date sunt prelucrate și reprezentate
cu ajutorul platformei ArcGIS sub f ormă de hărți, scheme, diagrame [5].
Hărțile de distribuție a datelor sociale și economice sunt frecvent utilizate pentru a diagnostica
localizarea "zo nelor problematice", care necesită politici și acțiuni publice.

Figura 1.11 Densitatea populației

Mod.
Coala
Nr.doc.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
26
Semnătur. Un pas înainte în informatizarea cartografiei l -a constituit realizarea atlaselor electronice, care
pot conține pe lângă informațiile unei bănci de date t radiționale, și informație sub formă grafică (hărți
generale, hărți tematice, cartograme, blocdiagrame, cartodiagrame, profile, etc.). Atlasele electronice
prezintă avantajul modificării rapide a informației conținute sub formă grafică de la un eveniment s au
fenomen geografic prezent la unul viitor, întrunind atribut ul de operațional și funcțional [5].
Asocierea datelor tabelare cu cele spațiale este o operație mai specială și de fapt reprezintă
partea care deosebește un GIS de produse soft pentru cartograf ie digitală (care au ca scop doar crearea
de hărți digitale și reproducerea lor pe suport de hârtie), de un Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date
(SGBD ) tradițional, de produsele pentru proiectare asistată de calculator ( CAD ) sau de programele de
grafică cum ar fi Corel Draw sau Freehand. Procesul de legare (asociere) a celor două categorii de date
se numește geo codificare. Operațiunea este diferită de la un sistem la altul. La sistemul vector fiecare
primitivă grafică este asociată cu un tabel, care se numește tabel atribut și care conține date
alfanumerice referitoare la caracteristici al e respectivei primitive grafice [5].
Trebuie remarcat faptul că, la crearea hărții digitale vectoriale se creează automat și tabela de
atribut care conține un minim de informație referitoare la ceea ce reprezintă primitiva grafică. Ulterior
se permite modificarea conținutului câmpurilor, precum și adăugarea altor tabele suplimentare la tabela
de atribut la aceasta.
În sistemul raster, tabela de atribut va conține drept cod numărul asociat pixelului, iar procesul
decurge similar. O particularitate a sistemului raster este că, atributul p oate să fie conținut în imagine
[5].

Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M.
Grama V.
Grama V.
Grama V..
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
17 27 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a popula ției
prin genera ții istorice

Capitolul II
REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE A
FENOMENULUI DE MIGRAȚIE A POPULAȚIEI

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
28 2. REPREZENTĂR I CARTOGRAFICE A FENOMENELOR DE
MIGRAȚIUNE A POPULAȚIEI
Metode le statistice de întocmire a hărților tematice sunt utilizate pentru reprezentarea
anumitor indicatori statistici, iar amplasarea lor pe hartă nu este condiționată de elementele geogra fice
ce se face în mod arbitrar [22].
Prezentarea datelor statistice se poate face cu ajutorul (Fig. 2.1) :
Figura 2.1 Prezentarea datelor statistice (sursa: Curs E. A. L.C.)
Diagramele sunt reprezentări grafice care se realizează cu ajutorul figurilor geometrice.
Diagramele pot fi:
– simple;
– complexe.
Au o largă utilizare în reprezentarea fenomenelor fizice dar mai ales a celor econom ice –
geografice .
Diagrame în coloane (Fig. 2.2) se realizează cu ajutorul unui sistem de axe XOY pe ordonată
notând u-se scara, iar pe abscisa OX sunt bazele coloanelor care trebuie să fie egale [22].
Figura 2.2 Exemple de diagrame în coloane (sursa: Curs E. A. L.C.)

prezentarea
datelor
statistice
diagrame
cartodiagrame
cartograme

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
29 Diagrama în benzi (Fig. 2.3) este o inversare a diagramei în coloane, adică pe abscisa OX se
notează scara, iar pe OY se află bazele coloanelor.

Figura 2. 3 Exemple de diagrame în benzi (sursa: Curs E. A. L.C.)
Diagrama prin cercuri proporționale. H așurarea sau colorarea se face în sens crescând astfel
încât cu cât fenomenul este mai important cu atât trebuie să fie rep rezentat mai accentuat. Exemplu
de hartă (figura 2.4 ) [22].

Figura 2.4 Exemple de diagrame prin cercuri (sursa: Curs E. A. L.C.)
Piramida structurală (Fig. 2.5) – se folosește pentru reprezentarea grafică a distribuției
populației pe sexe, pe vârstă , grupuri de vârste [22].
Figura 2.5 Exemplu de piramidă structurală (sursa: Curs E. A. L.C.)

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
30
Figura 2. 6 Exemplu de hartă cu diagrame (sursa: Curs E. A. L.C.)

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
31 2.1 Metode de evidență și monitorizare a migrației populației
Există metode tradiționale de măsurar e a migrației, dar și noi metode care încearcă să
depășească conceptul de migrație pentru a putea măsura mai precis mobilitatea populațiilor umane.
Un rol primordial în evidență și monitorizare a migrației populației, îl are Biroul de statistică al
Republi cii Moldova, care efectuează anual rapoarte și anchete cu scopul colectării informațiilor privind
migrația forței de muncă și calificările acesteia , astfel pentru îndeplinirea scopului propus se
îndeplinesc diferite cercetări. Rezultatele cercetărilor pot fi reprezentate prin diferite diagrame, și tabele
cu caracter și conținut diferit. Mai jos vor fi redate câteva exemple: [11]

Diagrama 2.1. Persoane cu vârsta cuprinsă între (15 -64 ani), în anul 2012
Diagrama 2.2. Repartizarea migranților după grupe de vârstă și sexe, %
După cercetările efectuate în anul 2012. Mai bine de 2/3 din totalul migranților lucrează sau au
lucrat în Rusia (69,2%). Statele Uniunii Europene sunt preferate de 1 din 5 migranți (22,2%),
majoritatea cărora (63,7%) au ales Italia ca ța ră de destinație. Repartizarea după țări în funcție de sexe
scoate în evidență diferențele dintre bărbați și femei la acest indicator. Astfel, bărbații înregistrează
ponderi net superioare față de femei în Ucraina (79,7% bărbați și 20,3% femei), Rusia (79, 2% bărbați
și 20,8% femei), Franța (70,0% bărbați și 30,0% femei), Portugalia (69,2% bărbați și 30,8% femei). Pe
de altă parte, femeile predomină în Turcia (87,6% femei și 12,4% bărbați), Israel (82,1% femei și
17,9% bărbați), Italia (73,7% femei și 26,3% bărbați). (Tabelul 2.1.) [11].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
32 Tabelul 2.1. Repartizarea migranților după țara de destinație și sexe, %
Total Bărbați Femei
Total 100 100 100
Rusia 69,2 81,1 44,4
Italia 14,2 5,5 32,3
Israel 2,5 0,7 6,3
Franța 2,3 2,4 2,2
Turcia 2,1 0,4 5,7
Ucra ina 1,7 2 1,1
Alte țări 8 7,9 8
Obținerea de informații demografice și sociale asupra populației care migrează prin tehnici de
eșantionare necesită o anchetă specifică. Pentru ca rezultatele să fie sigure , planul de sondaj nu trebuie
limitat la caracteri stici demografice obișnuite, el trebuie s ă ia în considerare anul și perioada migră rii.
Dacă aceste variabile nu sunt incluse în conceperea inițială a anchetei sau în ajustările ulterioare,
estimă rile riscă să fie aproximative. În Spania, există, de exempl u, o sursă administrativă, Registrele
municipale ale populației, în care sunt înregistrați toți migranți i, oricare ar fi statutul lor legal, și ale
căror cifre constituie o referință la care se pot raporta estimările provenite din anchete. Acestor
informaț ii privind migrația, li se adaugă date de la Ancheta spaniolă asupra forțelor de muncă, și de la
ancheta special consacrată populației migrate ( Ancheta națională privind migranții) [10].
Registrele populației notează în general schimbările de reședință. În unele țări însă, precum
Ungaria, pun în evidentă simultan migrația și anumite deplasări temporare, în timp ce în altele, precum
Danemarca, înregistrează simultan schimbări de reședință și de loc de muncă. Dar nu toate țările fac
acest lucru, unele mulțumi ndu-se numai cu registrele electorale, care privesc deci numai o parte a
populației [10].
2.2 Aspecte Legale privind migrația în RM și UE
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) consideră migrația drept o mișcare a unei
persoane sau a unui grup de per soane, fie peste o frontieră internațională, fie în interiorul unui stat.
Migrația este o formă de mobilitate a populației și include orice fel de deplasare a populației, indiferent
de durata, scopul sau forma acesteia. În această categorie sunt incluse: m igrația refugiaților, migrația
economică, precum și migrația persoanelor care se deplasează pentru alte scopuri sau sub influența
altor factori, cum ar fi reîntregirea familiei. Organizația Națiunilor Unite (ONU) definește migrantul ca
fiind o persoană car e a domiciliat într -o țară străină pe o perioadă de mai mult de un an, indiferent de
cauzele care au stat la baza schimbării domiciliului și de mijloacele folosite pentru a migra. Sub o astfel

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
33 de definiție, cei care călătoresc pentru perioade mai scurte, c a turiști sau oameni de afaceri, nu sunt
considerați migranți [12].
Cu toate acestea, în utilizarea curentă, termenul de migrant include anumite categorii de
persoane care -și schimbă domiciliul pe termen scurt, precum lucrătorii sezonieri din agricultură, care
călătoresc pentru perioade scurte de timp pentru a lucra la însămânțarea sau recoltarea de produse
agricole [12].
Migrația internațională are impact asupra Uniunii Europene (UE) și a statelor membre.
Fenomenul de globalizare precum și diferitele eveni mente de pe scena internaționala au contribuit la
creșterea fluxurilor migratorii, îndeosebi în ultimii ani. Astfel, spațiul european își dezvoltă caracterul
multi -etnic și diversitatea culturală [12].
În acest context, UE propune o politică europeană glob ală menită să facă față provocărilor
migrației. Politica europeană se construiește pe tradițiile europene privind azilul și migrația, având în
vedere atât respectarea drepturilor omului și aspectele umanitare, cât și beneficiile Uniunii Europene,
ale migra nților și țărilor de origine ale acestora. Integrarea migranților în societatea europeană vizează
un echilibru între drepturile acestora și cultura țării de proveniență. Acest lucru aduce beneficii atât
pentru țara de origine a migrantului, cât și pentru s ocietatea în care acesta trăiește și muncește. Migrația
este un factor important al evoluției s ocietății europene contemporane [12].
Printre numeroasele sale beneficii, menționăm :
– facilitarea integrării economice și a dialogului inter -cultural la nivel glo bal și regional;
– asigurarea necesarului de forță de muncă în statele dezvoltate și mai buna utilizare a forței de muncă
din statele de proveniență;
– generarea unor transferuri de fluxuri bănești către statele mai puțin dezvoltate;
– facilitarea transferurilor de cunoștințe și tehnologie către țările de proveniență ale migranți lor, după
repatrierea acestora [12].
Migrația are însă și un cost. Uniunea Europeană depune eforturi considerabile pentru:
– integrarea migranților;
– combaterea și prevenirea imigrației ile gale;
– controlul frontierelor externe [12].
România, ca toate statele membre, beneficiază de roadele politicii de migrație. Între principalele
câștiguri sunt transferurile financiare realizate de emigranți, precum și transferul de noi idei și
tehnologii , facilitat de accesul românilor la mediul cultural și profesional al țărilor dezvoltate.
Fenomenul migrației face parte din coexistența numeroaselor societăți pe glob. În ultimii ani,
pe teritoriul UE, fluxurile migratorii au crescut atât sub aspectul numărul ui cât și a intensității. Pentru
o gestionare eficientă a acestui fenomen, Uniunea Europeană urmărește elaborarea unei politici comune
în domeniul migrației [12].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
34 Uniunea Europeană are în vedere elaborarea unor politici comune pentru:
– reglementarea și co ntrolul fluxurilor migratorii;
– combaterea migrației ilegale;
– integrarea imigranților;
– cooperare intern ațională în domeniul migrației;
– realizarea u nui sistem european pentru azil [12].
Programele de măsuri europene urmăresc asigurarea unui cadru favorabil a tragerii de forță de
muncă. Din perspectiva UE, migrația forței de muncă contribuie la:
– completarea deficitului de forță de muncă din țările dezvoltate;
– atenuarea efectelor îmbătrânirii demografice, în condițiile în care migranții sunt de regulă persoane
cu vârste cuprinse între 18 – 40 de ani;
– o creștere economică durabilă și echilibrată pentru țara gazdă;
– acumularea de experiențe și cunoști nțe noi în domeniul profesional [12].
Motivația principală a cetățenilor Moldoveni, cât și a altor migratori de pretu tindeni, care stă la
baza deciziei de a părăsi țara natală este, de regulă, fundamentată pe motive de ordin economic. La
acestea, se mai adaugă și alți factori precum:
– lipsa unor perspective viabile pentru tineri după terminarea ciclului educațional;
– decli nul unor sectoare industriale;
– dorința de afirmare profesională;
– dorința generală de îmbunătățire a nivelului de trai și de asigurare a unui viitor mai bun pentru
familie sau copii [12].
Uniunea Europeană prin Acordul de Asociere cu Republica Moldova din 2 013, tinde să
aprofundeze dialogul și cooperarea în domeniile ce vizează mobilitatea, migrația, azil ul, și gestionarea
frontierelor [12].
În spiritul cadrului de politică externă a UE privind migrația în scopul cooperării în domeniul
migrației legale, incl usiv a migrației circulare și combaterii migrației ilegale, precum și acordarea
regimului fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova, libera circulație în Shengen devenind de
asemenea o prioritate pentru politica internă și externă a statului.
Schimbări considerabile au fost făcute la capitolul privind migrația ilegală, inclusiv readmisia.
În scopul de a stabili un control asupra migratorilor care pătrund prin segmentul transnistrean al
frontierei moldo -ucrainene, necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite șase
birouri regionale ale Biroului de Migrațiune și Azil [13].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
35 2.3 Statistici privind migrația populației în RM prin decade / generații
În cazul Moldovei, migrația a fost cauzată de factori economici și a apărut ca un mecanism de
reducere a sărăciei. Un studiu recent arată că factorii economici, precum sărăcia, șomajul și salariile
mici reprezintă peste 72% dintre factorii de împingere a migrației . La sfârșitul anilor 1990, nivelul
Produsul Intern Brut ( PIB) al Moldovei constitu ia 34% din valoarea acestuia în decada anterioară.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, rata șomajului era de 8.5% în 2000, 7.3% in 2001 și
2002, iar un număr considerabil de angajați erau trimiși în concedii forțate , pe cont propriu .[15]
Salar iile nominale erau foarte mici, iar cele reale au scăzut din cauza ratelor ridicate ale inflației. Drept
rezultat s -a extins sărăcia; un studiu al Băncii Mondiale a evaluat că în 1999 aproximativ 80% din
populația Moldovei se afla sub limita oficială a săr ăciei, 20% a populației , trăind în sărăcie extremă
[16].

Diagrama 2.3. Vârsta migranților (conform biroului de statistică 2009)
Una din caracteristicile migrației din Moldova este vârsta relativ tânără a subiecților. Vârsta
medie la momentul primei pl ecări peste hotare a fost de 29,7 ani, ridicându -se la 36, 1 ani la momentul
realizării sondajului. Nu există diferențe de vârstă importante în funcție de regiunile sau țările de
destinație. Majoritatea migranților (79%) au vârsta cuprinsă între 18 -44 ani. Băr bații predomină în
categoria de vârstă 18 -29 ani, iar femeile în cea de 45 -65 ani [16].
Una dintre caracteristicile definitorii ale migranților moldoveni este nivelul înalt al educației și
al experienței lor profesionale – profil care reflectă pe cel al în tregii populații. Datele arată că 28%
dintre toți migranții au absolvit ciclul universitar de studii, iar 63% – ciclul profesional/vocațional [16].

Diagrama2.4 . Nivelul de educație înainte de migrare (conform biroului de statistică 2009)

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
36 Migranții din re giunea UE dețin nivele de educație mai înalte în comparație cu cei din regiunea
CSI (Comunitatea Statelor Independente) . Vârsta tânără și nivelul înalt al educației migranților
demonstrează potențialul ridicat al moldovenilor în comparație cu migranții di n alte țări studiate până
acum [16].
Plecarea în masă a persoanelor pregătite profesional (ingineri, medici, specialiști în tehnologia
informațională, ( IT), profesori, agronomi, etc.) a provocat un deficit de lucrători calificați necesari
Moldovei, mai ales în sferele de educație și sănătate. Unii analiști consideră că acest fapt ar constitui
un posibil handicap pentru perspectivele de creștere. Acest proces este acompaniat concomitent de un
anumit nivel de “de -calificare” (pierderea calificării, a abilități lor), deoarece, deseori, migrația
presupune realizarea de către migranți i calificați a unor munci necalificate [16].
Migranții sunt angajați predominant în:

Diagrama 2.5. Domeniul de activitate. (conform biroului de statistică 2009)
Moldovenii migranți d in UE au atins un nivel înalt de legalizare, cu 80% dintre ei lucrând pe
bază contractuală și doar 16% fiind angajați fără contract de muncă. Pe de altă parte, doar un mic
procent dintre migranții din CSI (Comunitatea Statelor Independente) lucrează în baz ă de contract, în
special în Rusia. Acest fapt poate fi explicat prin numărul mare de migranți angajați în sectorul
construcțiilor, prin lipsa obligativității vizei și prin nerespectarea legislației muncii care au contribuit
la extinderea sectorului neform al. Aceste subiecte sunt discutat e în continuare în acest raport [16].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
37 Există un dezechilibru semnificativ în nivelul veniturilor obținute de către bărbați și femei,
acesta fiind condiționat de specificul sectorului în care ei lucrează .

Diagrama 2.6. Venitul mediu lunar, în dependență de gen (conform biroului de statistică 2009)
Această diferență de venituri în funcție de gen este mai mare în regiunea UE (30%) în
comparație cu CSI (Comunitatea Statelor Independente). Acest lucru poate fi explicat, în pa rte, de o
participare mai mare a femeilor în sfera de îngrijire, care este cel mai slab retribuită (împreună cu
agricultura) atât în UE și CSI [16].
Chiar și în cadrul aceluiași sector de activitate, femeile primesc salarii mai mici în comparație
cu bărba ții. Sectoarele cu cele mai mari discrepanțe în acest sens sunt industria de prelucrare, transport,
servicii și comerț, și acest fapt se întâmplă chiar dacă, în linii generale, nivelul de educație al femeilor
este superior celor al bărbaților. Această disc repanță se păstrează chiar și atunci când nivelul de
angajare al bărb aților și femeilor este același [16].
O mare parte din migranții moldoveni sunt căsătoriți , conform biroului de statistică.

Diagrama 2.7 . Statutul marital. (conform biroului de statisti că 2009 )
71% dintre migranții moldoveni sunt căsătoriți, dar nivelul de reîntregire a familiilor lor în țările
de destinație este cu mult mai mic decât în cazul altor state. Deseori acest fapt conduce la tensiuni
personale, familiale ș i sociale în cazul mi granților [16].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
38 Majoritatea migranților moldoveni pe termen lung din UE își legalizează șederea și permisele
de lucru .

Diagrama 2.8. Statut de reședință pe termen lung (conform biroului de statistică 2009)
Procesul de legalizare este un factor importan t în determinarea veniturilor, economiilor, și a
vulnerabilității/securității sociale. Legalizarea influențează pozitiv capacitățile migranților de a -și
atinge obiectivele de economisire. Legalizarea asigură venituri mai mari și reduce vulnerabilitatea
migranților pentru exploatarea prin muncă sau alte efecte negative. Cu cât este mai mare procentul
migranților cu statul legalizat, cu atât este mai matur ciclul migrației [16].
67% dintre migranții moldoveni pe termen lung consideră statutul lor de ședere se de muncă ca
fiind legalizat. Rezultate similare obținute din alte studii sugerează că această pondere este rel ativ mică.
Există o diferență considerabilă în acest sens între regiunile UE și CSI, atâta timp cât majoritatea
migranților din CSI nu și -au lega lizat statutul.
Până în prezent, migranții moldoveni preferau să plece în acele regiuni și țări cu care
împărtășeau similarități cult urale, istorice și lingvistice.
Deoarece Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică, limba rusă a devenit pe larg utilizat ă de
moldoveni. Cunoașterea limbi ruse facilitează migrația și integrarea în regiunea CSI [16].
Vorbitorii de limbă română pot învăța cu ușurința alte limbi de origine latină, precum italiana,
spaniola, portugheza și franceza, iar aceasta facilitează migra ția spre statele respective din UE. Mulți
dintre migranții moldoveni învață limbile acestor state mai repede decât alți migranți.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
39 Întoarcerea la impactul migrației asupra proceselor economice din țară. Inițial, câștigurile
trimise de migranți din străină tate, a contribuit la creșterea consumului în țară. Însă posibilitățile statului
de a răspunde la cerere au fost limitate, de aceea o parte din mărfuri și servicii se importau. Acest lucru
a avut urmări benefice pentru bugetul de stat, însă în balanța come rcială, a apărut deficitul comercial.
(Fig. 2.7.) [17].

Figura 2.7 . Efectul economic al migrației. Banca Națională a Moldovei 2016
De obicei, volumul transferurilor bănești din străinătate balansa în jurul cifrei 30% din Produsul
Intern Brut ( PIB). Trans ferurile mergeau în mare parte pentru consumul curent, investirea în educația
copii lor și pentru servicii medicale [17].
Întoarcerea susținută și integrarea sunt considerate a fi ultima etapă în procesul migrației
circulare. Procesul de revenire din migraț ie este important pentru că implică un posibil transfer de
capital financiar acumulat (economiile acumulate peste hotare), a capitalului uman (experiență,
aptitudini, cunoștințe, idei și practici antreprenoriale etc.) și a capitalului social (contacte, relații).

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
40 2.4 Metode ș i tehnologii automatizate de monitorizare a migrației populației
Având la îndemână datele stipulate mai sus , Guve rnul Moldovei a creat în 2011 o strategie
pentru diminuarea migrației și pentru ameliorarea situației pentru imigranți și repa triați. Raportul a fost
împărțit în câteva compartimente: analiza situației, formularea scopurilor și căile de soluționare a
problemei. Realizarea acestui plan a fost programată pentru 9 ani. Cât de reușit a fost implementarea
acestui plan vom putea afla a bia în anul 2020. Unul dintre principalele principii ale strategiei este: lupta
împotriva migranților ilegali, admiterea în țară a migranților care aduc beneficii economice, respectarea
principiului nereturnării, cooperarea cu UE pentru liberalizarea regim ului de vize, etc. [17].
Strategia națională în domeniul migrației și azilului (2011 -2020) (în continuare – Strategia)
constituie documentul național menit să asigure reglementarea circulației și mobilității cetățenilor,
pentru a contribui la prosperitatea populației țării, la dezvoltarea ei socioeconomică, la asigurarea
drepturilor și secu rității sociale ale migranților [18].
Prezenta Strategie servește drept instrument unic de integrare a cadrului strategic existent, de
racordare a politicilor ce țin de g estionarea proceselor migrației și azilului cu procesele de planificare
a diferitelor acțiuni st rategice din Republica Moldova [18].
Obiectivul principal al prezentei Strategii este de a asigura o reglementare cuprinzătoare a
managementului proceselor migr ației și azilului, de armonizare a cadrului juridic național cu
prevederile dreptului internațional și legislația Uniunii Europene, reglementarea circuitului
persoanelor, menit să servească drept contribuție pentru dezvoltarea socioeconomică, securitatea ț ării
și realizarea obiectivelor de integrare europeană [18].
Toate domeniile prioritare de activitate prevăzute în prezenta Strategie urmăresc asigurarea
gestionării eficiente a proceselor migraționale în scopul dezvoltării durabile a țării, minimizarea
efectelor nedorite ale migrației, reducerea migrației iregulare [18].
În procesul implementării prezentei Strategii se va efectua monitorizarea permanentă a realizării
acțiunilor și rezultatelor obținute, pentru ca, în caz de necesitate, să fie operate modif icări în politicile
promovate de gestionare a migrației și azilului și în acțiunile întreprinse [18].
Scopul monitorizării constă în corelarea priorităților și obiectivelor propuse de Strategie, pentru
ca, ulterior, să fie efectuată o evaluare cât mai prec isă a modului de realizare a Strategiei și a impactului
acesteia asupra reglementării circulației persoanelor, ceea ce ar constitui un aport la dezvoltarea
socioeconomică a țării, securitatea socială a migranților, respectarea drepturilor omului și a
oblig ațiunilor umanitare. În particular, procesul de monitorizare și evaluare va contribui la analiza
situației curente și a tendințelor în realizarea obiectivelor Strategiei, la analiza modului de realizare a
Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale și la evaluarea corectă a rezultatelor
scont ate și indicatorilor de progres [18].
Una din metodele de monitorizare automată sunt rapoartele anuale ale Biroului Național de
Statistică, sau banca de date ale aceluiași Birou, unde putem accesa și c olecta informația necesară.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
41 Putem găsi informație despre persoanele emigrate de pe teritoriul Republicii Moldova sub formă
tabelară (exemplu va fi prezentat în continuare (Fig. 2.8) ), cât și informație despre cei imigrați la noi
în țară, informație despre cei repatriați după o anumită perioada, după țara emigrării sau alte categorii
de statistici.
Populația și procesele demografice

Figura 2.8 Tipuri de statistici. Banca de date statistici din Moldova
Emigranți după țara de destinație, sexe și categorii d e vârstă, 2001 -2015
Figura 2.9 Persoanele emigrate de pe teritoriul Republicii Moldova , Banca de date statistici
din Moldova
Sursa datelor despre numărul și procesele demografice o constituie cercetările statistice, în
primul rând recensământul populației și sursele administrative. Mișcarea migratorie este caracterizată
prin procesele de emigrare și imigrare a populației, în baza datelor administrative deținute și furnizate
de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Int erne, în baza

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
42 acordurilor bilaterale privind schimbul informațional ale acestor instituții cu Biroul Național de
Statistică .
Datele colectate astfel le putem manevra cu ajutorul platformelor ArcGIS și Office, pentru a
obține o reprezentare cartografică a î ntreg fenomenului de migrare a populației republicii. Ceea ce este
mult mai accesibil și mai clar pentru utilizatori.
2.5 Instrumente specifice softului ArcGIS
Inginerii cartografi utilizează date geografice pentru a înțelege și a descrie o zonă de studiu.
Analiza spațială poate oferi informații utile privind o anumită zonă și ne poate ajuta să evaluăm
beneficiile sau vulnerabilitatea acesteia în raport cu activitățile de dezvoltare. Putem utiliza
instrumentele de analiză împreună cu datele geografice pentru a înțelege oportunitățile și riscurile dintr –
o zonă. ArcGIS -ul inclu de instrumente de analiză care ne pot ajuta să ne sporim conștientizarea locației ,
astfel încât să putem efectua mai eficient activitățile de planificare și desig n într -un context geografic
dat [23].
Segmentul ArcMap conține instrumente care ne ajută să vizualizăm zona de planificare și să
înțelegem comportamentul sau performanțele acesteia.
Analiza spațială
În ArcGIS for Desktop sunt incluse sute de instrumente pentru efectuarea de analize s pațiale .
Aceste instrumente ne permit să transformăm datele î n informații și să automatizăm o ma re parte din
sarcinile incluse î n proiectul GIS [23].

Figura 2.10 . Instrumente incluse în ArcGIS Desktop [23]

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
43 Gestionarea datelor
Oferind suport pentru mai mult de 70 de formate de date, ArcGIS for Desktop ne permite să
integrăm foarte ușor toate tipur ile de date pentru vizualizare și analiză . Un set larg de instrumente
pentru gestionare a datelor geografice, tabelare ș i a metadatelo r precum ș i instrume nte pen tru
managementul datelor [23].

Figura 2.11 Gestionarea datelor [23]
Crearea ș i vizualizarea hărților
ArcGIS for Desktop ne oferă posibilitatea de a produce hărți de înaltă calitate fără a întâmpina
dificultățile întâlnite în cazul altor software -uri de c artografie. ArcGIS for Desktop ne oferă
următoarele avantaje:
– O biblioteca mare de simboluri.
– Module simplu de parcurs ș i șabloane de hartă predefinite [23].

Figura 2.12 Vizualizarea Hărților [23]

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
44 Geocodare
Pornind de la simple analize până la analize de business ș i tehnici de distribuție , există o gamă
variată de aplicații ce pot folosi operații de Geocodare. Folosind adresele Geocodare putem afișa locații
și putem recunoaște caracteristicile anumitor zone. Acest lucru poate fi făcut foarte ușor doar
vizualizând informația sau utilizând instrumentele de analiză disponibile î n ArcGIS for Desktop [23].

Figura 2.13 Geocodare [23]
Imagini satelitare
Există mai multe m odalități de a lucra c u imagini (date de tip raster) în ArcGIS for Desktop.
Putem utiliza imaginile ca hărți de fundal pentru a analiza alte seturi de date, sau putem aplica diferite
tipuri de specificați pentru seturile de i magini sau le putem utiliza ca făcând parte din analiza spațială
[23].

Figura 2.14 Imagini satelitare [23]

Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M.
Grama V.
Grama V.
Grama V..
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
22 45 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a popula ției
prin genera ții istorice

Capitolul III
STUDIU DE CAZ. INTEGRAREA INFORMAȚIEI
DESPRE MIGRAȚIA DIASPOREI DIN
REPUBLICA MOLDOVA

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
46 3. STUDIU DE CAZ. INTEGRAREA INFORMAȚIEI DESPRE MIGRAȚIA
POPULAȚIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA
Proiectul propus vizează mai multe aspecte de ordin științific, cultural și informațional privind
comunitățile moldovenești / românești de pretutindeni, atât din regiunile unde sunt autohtoni, cât și din
diaspora largă.
Demersul în veder ea susținerii acestui proiect este rezultatul unor preocupări și cercetări de mai
mult timp, al unor cercetători pasionați și specialiști cunoscuți în domeniul cunoașterii comunităților și
diasporei din afara granițelor țării, atât cele tradiționale care a parțin spațiului etnic românesc, cât și
cele din diaspora mai mult sau mai puțin recentă din lumea întreagă. Necesitatea unirii eforturilor și
alcătuirea unei echipe pentru a realiza un studiu complex, interdisciplinar, obiectiv și bine argumentat
științif ic privind situația din trecut și mai ales actuală a comunităților românești de pretutindeni se
materializează prin acest demers comun, care se propune a fi un început, dar cu rezultate concrete, ce
vor putea fi amplificate și continuate în următorii ani d e asemenea.
Ținând cont de multitudinea de aspecte vizate, de arealul larg și diversitatea comunităților, atât
sub aspect geografic, cât și istoric, etno identitar, etnografic, dialectal, politic și sociologic , se consideră
că prin realizarea unei cartogra fieri complexe care ar include reprezentarea tuturor comunităților și
diasporei și a tuturor aspectelor care le definesc și reprezintă , s-ar putea atinge cel mai bine scopul de
a contribui la imaginea clară, obiectivă și cu impact larg la nivel național și internațional privind situația
actuală a comunităților și diasporei de pretutindeni.
Editarea Atlasului comunităților etnice din Republica Moldova și a diasporei moldovenești, ca
studiu publicat „Republica Moldova și diaspora: studiu etno geografic”. De a semenea vor fi realizate
hărți digitale și expoziție cartografică pe această temă.
3.1 Descrierea zonei de cercetare
Scopul principal al întregii lucrări este c ercetarea și reprezentarea comunităților și diasporei
moldovenești prin intermediul realizării unei baze de date complexe în urma cercetărilor și
documentării interdisciplinare, a cartografierii detaliate tematice și pe areale, pregătirea spre publicare
a unui set de hărți în forma de atlas și lucrări științifice, promovarea cunoștințelor despre comunită ți și
diasporă prin realizarea de conferințe, lecții tematice, expoziții și prezentarea în mass -media.
Cercetarea comunităților și a diasporei oricărei națiuni este indispensabilă pentru cunoașterea
istoriei, geografiei și etnografiei poporului propriu. Es te de o importanță majoră cunoașterea obiectivă
a realităților actuale a comunităților din diasporă, pentru specialiști și publicul larg din țară și
străinătate.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
47 Italia este una din țările cele mai populate de migratorii moldoveni. Oficial Republica Ita liană ,
este o republică parlamentară unitară în Europa Sud -Centrală. La nord se învecinează cu Franța,
Elveția, Austria și Slovenia, de -a lungul Alpilor. La sud este alcătuită din totalitatea Peninsulei Italiene,
Sicilia, Sardinia – insulele cele mai mari din Marea Mediterană – și multe alte insule mai mici. De
asemenea, înconjoară două enclave independente: San Marino și Vatican în timp ce Campione d'Italia
este o exclavă italiană înconjurată de Elveția . Teritoriul Italiei acoperă suprafața de 301,338 km2
(116,347 mile pătrate) și este influențată de un climat temperat sezonier. Cu 60, 6 milioane de locuitori,
este a cincea țară cea mai populată din Europa, și a 23 -a cea mai populată din lume [20].
Figura 3.1 Harta Italiei ( sursa: migratie.md )
Italia este d ivizată în 20 regiuni. Cinci dintre aceste regiuni au un statut special autonom, care
le permite să adopte o legislație referitor la unele problemele locale. În continuare, țara este împărțită
în 110 p rovincii și 8100 municipalități [20].
Potrivit legislaț iei, sânt recunoscute ca persoane originare din Republica Moldova, domiciliate
peste hotare, persoanele și urmașii acestora, care provin prin obârșia, rădăcinile și strămoșii lor din
fosta Basarabie, Bucovina de Nord, ținutul Herța și, în special, din actu alul teritoriu al Republicii
Moldova și care, pomenindu -se, în virtutea diferitor împrejurări, dincolo de hotarele patriei lor istorice,
își conștientizează originea și se consideră reprezentanți ai diasporei.
Funcția de coordonare a procesului de promovar e a politicii de stat privind susținerea diasporei
moldovenești este realizată de organul administrației publice centrale al Republicii Moldova -Biroul
Relații Inter Etnice [20].
Susținerea financiară a activităților de păstrare a identității național -culturale a persoanelor
originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare (diasporei moldovenești) se efectuează din
contul mijloacelor prevăzute anual în acest scop în bugetul de stat al Republicii Moldova, precum și
din mijloacele alocate de sponsori, din donațiile benevole ale persoanelor fizice și juridice, ale
organizațiilor și fundaților de binefacere autohtone și de peste hotare, din alte surse financiare legale.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
48 Una din țările studiate și reprezentate cart ografic este Germania. Această Republică este cea
mai industrializată și populată țară din Europa. Cunoscută pentru succesele sale în domeniul
tehnologiei .
Generalități:
– Denumirea completă: Republica
Federală Germania
– Populație: 82.1 milioane (conform
datelor ONU, 2010)
– Capitala: Berlin
– Suprafața: 357,027 km2
– Limba oficială: germană
– Religie oficială: creștinism
– Durata medie de viață: 78 ani
(bărbați), 83 ani (femei) (conform
datelor ONU)
– Monedă: 1 euro = 100 cenți
– Mărfuri principale de export:
Autovehicul e, mașini electrice,
metale [20]
.
Figura 3.2 Harta Germaniei ( sursa: migratie.md )
Succesul economic, de care țara se bucură după al II -lea Război Mondial, în marea parte se
bazează pe industrii puternice de export, disciplina fiscală, relații industrial e și politici sociale conduse
în mod democratic. Germania este renumită, în deosebi, pentru produsele de înaltă calitate și
performanță [20].
Germania atrage imigranții din estul Europei. Majoritatea provin din România (sau moldoveni
cu pașaport român), Po lonia și Bulgaria. Î n prima jumătate a anului 2014, au imigrat în Germania
98.000 de români, (inclusiv moldovenii cu pașaport român), 96.000 de polonezi și 38.000 de bulgari.
În această perioadă , numărul total de imigranți î n Germania s -a situat la 667.000 , cu 20% mai mult
decât în perioada echivalentă din 2013.Oficiul federal de Statistică inform ează ca numărul imigranților
din prima jumătate a anu lui 2014 a crescut cu 112.000. Î n același timp, 427.000 de persoane au părăsit
Germania, ceea ce înseamnă un s por al populației cu 240.000. Oficiul motivează creșterea numărului
de români ș i bulgari cu ridicarea restricțiilor de pe piața muncii din Germania la 1 ianuarie 2014 [19].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
49 O altă țară care va face parte din atlasul comunităților și diasporei moldoveneșt i este Portugalia,
oficial Republica Portugheză (portugheză: República Portuguesa) este o țară situată în sud -vestul
Europei, în peninsula Iberică. Portugalia este țară vestică a Europei și este mărginită de Oceanul
Atlantic la vest și sud și de Spania la nord și est. Arhipelagurile atlantice ale Insulelor Azore și Madeira
fac parte din Portugalia. Țara este numită după al doilea oraș ca mărime – Porto – al cărui de numire
latină a fost PortusCale [20] .
Generalități:
– Denumirea completă: Republica Portugheză
– Populație: 10,647,763 (locul 77 în lume) 2011
– Capitala: Lisabona
– Suprafața: 92,090 km2 (poziția 110 în lume )
– Limba oficială: portugheza
– Grupuri etnice (2007) : 96.87% Portughezi și
3.13% imigranți legali (Brazilieni, Ucraineni,
Angolezi, Români, Moldoveni etc.
– Guvernul : Republică parlamentară unitară [20].

Figura 3.3 Harta Portugaliei ( sursa: migratie.md )
Portugalia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și cu venituri ridicate, cu un indice
sporit de dezvoltare umană. După nivelul calității, Portugalia ocupă locul 19 în lume, având unul dintre
sistemele de top de îngrijire a sănătății și este, de asemenea, una dintre națiunile cele mai globalizate și
pașnice [20].
Începând cu anii 1990, pe fundalul dezvoltării industriei de construcții, mai m ulte valuri noi de
ucraineni, brazilieni, persoane din fostel e colonii portugheze din Africa, s-au stabilit în țară . Numeroși
români, moldoveni și chinezi au ales, de asemenea, Portugalia ca țară de imigrare. Populația romă a
Portugaliei, estimată la circa 40.000 de persoane, constituie un alt element de diversitate etnică. Cele
mai multe comunități de romi fac parteneriat cu grupuri similare etnice din părțile de sud ale țării și
vând haine și obiecte de artizan at pe piețele din mediul rural [20].
Pe lângă aceasta, un număr de cetățeni ai Uniunii Europene, cea mai mare parte din Regatul
Unit, din nordul Europei sau țările nordice, au devenit rezidenți permanenți în Portugalia [20].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
50 Următoarea țară este Regatul Spaniei (spaniolă Reino de España) sau Spani a (spaniolă España)
este o țară situată în sud -vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord -est se învecinează cu
Franța și Andora de -a lungul Munților Pirinei. Face parte din Peninsula Iberică împreună cu Portugalia
și Gibraltar, având de asemenea d ouă arhipelaguri, situate unul în Marea Mediterană (Insulele Baleare)
și celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, Spaniei aparțin două mici teritorii din
nordul Africii (care includ orașele autonome Ceuta și Melilla), precum și teritori ul Llivia din Pirinei
[20].
Generalități :
– Denumirea completă: Regatul Spaniei
– Populație: 47.000. 000
– Capitala: Madrid
– Suprafața: 504.645 km²
– Limba oficială: spaniolă
– Sistem politic : monarhie parlamentară
– Monedă: 1 euro = 100 cenți [20].

Figura 3.4 Harta Spaniei ( sursa: migratie.md )
Conform datelor publicate de către prima revistă pentru imigranții moldoveni „ProDiaspora” ,
moldovenii ce au rezidență legală în Regatul Spaniei, constituie aproximativ 0,05% din totalul
persoanelor venite în căutarea unui lo c de muncă. Cea mai mare parte din ei se stabilesc cu traiul în
regiunile : Barcelona, Madrid, Valencia și Santander. Deși numărul moldovenilor în Spania în ultimii
2 ani înregistrează diminuare, diaspora moldov enească se suplinește cu membri [20].
În anul 2001, a fost înregistrată prima asociație, și anume Asociația Rumano -Moldavo – Hispano
Trajano -Madrid. Condusă de Dna Ligia Mihailă, asociația se ocupă de promovarea culturilor naționale
pe teritoriul spaniel, înființarea centrelor regionale și a caselor de cultură. În anul 2008, comunitățile
membre au participat la Gala comunității românești. Una din cele mai memorabile celebrări este desigur
Sărbătoare a Primăverii și a Mărțișorului. Merită de remarcat efortul depus de ARBS “Basarabia”,
asociația care lu ptă în continuu pentru respectarea drepturilor cetățenilor moldoveni aflați pe teritoriul
Spaniei. S -a remarcat enorm asociația prin lupta pentru stabilirea democrației în Republica Moldova și
au susținut în măsura posibilităților procesul de votare [20].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
51 Cipru, denumirea oficială Republica Cipru, este o țară euro asiatică insulară, membră a Uniunii
Europene, în estul Mării Mediterane, la est de Grecia, la sud de Turcia, la vest de Siria și la nord de
Egipt. Cipru este a treia insulă după mărime în Marea Mediterană, după insulele italiene Sicilia și
Sardinia (atât după suprafață, cât și după populație). De asemenea, este a 81 -a țară din lume după
suprafață și a 49 -a după populație [20].
Republica Cipru este împărțită în șase districte: Nicosia, Famagusta, Kyrenia, Larnaca,
Limassol și Paphos. Nu sunt la fel ca și în Ciprul de Nord.
Generalități :
– Denumirea completă: Republica
Cipru
– Populație: 1.088.503 (insula în
întregime)
– Capitala: Nicosia
– Suprafața: 9.251 km2
– Limbi oficiale : Greaca, turca
– Sistem politic : Republică
prezidențială
– Grupuri etnice 2001 : 77%
greci ,18% turci , 5% alții [20].
Figura 3.5 Harta Republicii Cipru ( sursa: migratie.md )
Înțelegerea tendințelor migrației internaționale este de mare importanță pentru elaborarea
politicii țării Migrația afectează piața muncii, și Creșterea unei țări. Are consecințe sociale și
economice. Acest fapt este valabil mai ales pentru o economie mică, deschisă, cum ar fi cea a
Republicii Cipru [20].
În atlasul referitor la răspândirea populației din Republic a Mol dova vor fi incluse și : Federația
Rusă, Kazahstan, Ucraina, Belarus, Cehia, precum și alte țări de pe glob.
Cercetarea comunităților și a diasporei oricărei națiuni este indispensabilă pentru cunoașterea
istoriei, geografiei și etnografiei poporului propri u. Este de o importanță majoră cunoașterea obiectivă
a realităților actuale a comunităților din diasporă, pentru specialiști și publicul larg din țară și
străinătate.
Rezultatele preconizate vor avea impact de lungă durată, servind atât ca sursă de documen tare,
cât și ca instrument de cercetare continuă.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
52 3.2 Colectarea datelor
Cole ctarea datelor pentru proiect ul dat se face prin diferite moduri :
– prin adresări oficiale la birourile de statistică a statelor studiate : se cere informații în format
Excel, care t rebuie apoi prelucrate pentru a ave a valorile necesare pentru harți (de ex emplu de însumat
diferite categorii sau invers de detaliat) ;

Figura 3.6 Exemplu de tabel Excel cu date inițiale. (sursa Centru Statistică Cipru)

Figura 3.7 Exemplu de tabel Excel cu date inițiale. (sursa Centru S tatistică Portugalia )
– publicații oficiale în format Pdf și Word , de unde se extrag datele necesare și se expun în
Excel ;

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
53 – prin resurse valabile în internet, date oficiale și neoficiale publicate online;

Figura 3.8 Exemp lu de servicii de statistică din Cipru. (sursa Centru Statistică Cipru)
– de la instituțiile din Moldova: Banca de date statistice Moldova, Organizația Internațională
pentru Migrațiune (OIM), Ministerul Afacerilor externe (MAE ).
Figura 3.8 Exemplu de servic ii de statistică din Moldova. (sursa statistica.md)

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
54 Datele colectate din toat e sursele urmează a fi studiate, structurate și expuse în tabele Excel.
Informația din tabelele date, trebuie să corespundă cu informația din tabelele de atribute al fiecărei
țări din ArcMap.
Tabelul 3.1 Exemplu de tabel cu date prelucrate
ID Name_1 Total Bărbați Femei
1 Évora 172 81 91
2 Aveiro 153 79 74
3 Azores 53 28 25
4 Beja 35 16 19
5 Braga 20 9 11
6 Bragança 73 40 33
7 Castelo Branco 101 45 56
8 Coimbra 1.781 822 959
9 Faro 20 8 12
10 Guarda 331 159 172
11 Leiria 2.636 1.190 1.446
12 Lisboa 105 55 50
13 Madeira 154 78 76
14 Portalegre 301 139 162
15 Porto 909 405 504
16 Santarém 12 5 7
17 Setúbal 6 3 3
18 Viana do Castelo 34 20 14
19 Vila Real 48 19 29
20 Viseu 4 3 1
În tabel se vor indica regiunile țării studiate(Name_1), (în exemplul de mai sus sunt reprezentate
regiunile Portugaliei), numerotarea lor (ID), coloana (Total) cu numărul total de migranți moldoveni,
și deja repartizați după sexe,(Băr bați) și (Femei).
Procedura de prelucrare a datelor se va efectua pentru fiecare țară studiată.
Realizarea unei baze de date care va fi apoi cartografiată și prezentată sub forma de hărți, atlase și
publicații, precum și ca un portal în internet, are o imp ortanță majoră pentru toate comunitățile etnice
și cele din diasporă, pentru publicul larg din Republica Moldova și din alte state, prin cunoașterea
realităților actuale, redate obiectiv, clar și reprezentativ.
Prin materialele cartografice, hărți și atlas e, dar și cele de ordin interactiv digitale, putem reda
mult mai mult, mai expresiv și inteligibil situația răspândirii, proceselor etno -culturale, socio -politice,
educaționale, confesionale, identitare, migraționale, specificul istoric, etnografic, lingvi stic și folcloric .

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
55 3.3 Etapele de realizare a hărților
Prima etapă pentru realizarea hărților este colectarea, analiza și prelucrarea și filtrarea datelor.
Urmează pregătirea tabelelor și salvarea lor cu tipul “Registrul de lucru Excel 97 -2003” pentru
posibi litatea de a se face conexiune între datele Excel și platforma ArcMap.

Figura 3.9 Prelucrarea și filtrarea datelor

Figura 3.10 Salvarea datelor cu tipul “Registrul de lucru Excel 97 -2003”

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
56 Următoarea etapă este descărcarea fișierelor de tip „Shapefil e”. Acest tip de date constă din cel
puțin patru fișiere reale ( .shp, .shx, .dbf, .prj), formatul cărora este utilizat în mod obișnuit, care poate fi
utilizat direct în ArcMap , DIVA -GIS și multe alte platforme . Sau de tip „ESRI file geodatabase”, în
traduc ere „geodatabază personală ESRI” conține fișiere care pot fi deschise în ArcGIS . Unul dintre
avantajele sale, comparativ cu un shapefile, este că poate să stocheze caractere non -latine (de exemplu,
caractere chirilice și chinezești).

Figura 3.11 Fișier e de tip „ Shapefile” sau de tip „ESRI file geodatabase”
( sursa: http://www.gadm.org/download )
Aceste fiș iere conțin harți cu regiuni pentru fiecare țară studiată . Fișierele date sunt încărcate
cu ajutorul ArcC atalog în aplicația ArcMap.
ArcCatalog – este speci fic pentru căutare, management ș i documentație legată de datele
geografice

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
57
Aplicația ArcCatalog (Fig.3.12 ) permite gestionarea datelor și a proiectului propus. În panoul
din stânga avem „arborele ca talog” ( Catalog Tree ) prin care este posibilă accesarea, explorarea,
organizarea și administrarea următoarelor resurse:
– directoare (foldere) de p e suportul magnetic – hard-disk;
– surse GIS: date și proiecte;
– baze de date alfa numerice;
– conexiuni la resurse din rețeaua locală de calculatoare;
– conexiuni la servere Internet [24].
Panoul din dreapta are rolul de vizualizare detaliată a resurselor informaționale selectate în
panoul din stânga [24].

Figura 3.12 Aplicația ArcCatalog

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
58 Aplicația ArcCatalog este specializata pentru căutare, management si documentare. Reprezintă
o fereastra în cadrul bazei de date GIS. Prin ArcCatalog se pot accesa date stocate în calculator, în alte
rețele, inclusiv de pe Internet. Pentru a accesa datele se poate crea o conexiune cu locația acestora.
Colectiv, conexiunile create de uti lizator se numesc Catalog [24].
Afișarea conținutului acestora se poate face în 3 moduri selectabile prin etichetele din partea
superioară a panoului:
– Contents – prezintă co nținutul sintetic al resur selor.
– Preview – pentru resursele de natura GIS oferă o vizualizare cvasi -completă: date grafice GIS –
CAD, tabele, baze de date, imagini raster, TIN ( Fig.3.13 ).
– Description (Metadata) – afișează informații explicative (descriptive) înregistrate despre an umite
resurse GIS (date de spre date) [24].
Figura 3.13 Interfața ArcCatalog
ArcMap – este aplicația utilizata pentru a afișa și edita date geografi ce, realiza analize
geografice și crea rapoarte, grafice ș i hărți de calita te profesionale.
Aplicația ArcMap este orientată către document, iar entitatea principală gestionată este
„stratul tematic ” [24].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
59 Fereastra aplicației este împărțită în două panouri: cel din stânga „ Table of Contents ” este un
arbore de gestionare sintetică a entităților ce se afișea ză cartografic în panoul din dreapta (fereastra
principală de lucru) . În panoul stâng apar denumirile și simbolizările pentru resursele G IS apelate
în documentul curent [24].
Figura 3.14 Table Of Contents
Aici se poate alege care dintre data frame -uri va f i cel afișat curent. Ordinea de reprezentare a
straturilor afișate în dreapta este conformă ordinii în care numele acestora apar în panoul stâng. Datorită
faptului că în ac est „Table of Contents” (Fig.3.14 ) apar sintetic reprezentările simbolice ale entită ților
din compoziția cartografică, arborele de gestionare are și legendă cartografică, fiind însă o legendă
interactivă și administrativă [24].

Figura 3.15 Interfața aplicației ArcMap
Interfața aplicației ArcMap este formata din:
– caseta de afișare a lay erelor (Table Of Contents) similară cu o Legendă.
– zona în care se afișează harta (Map display aria), formata din layer -ele curente
– bara cu meniuri
– bara pentru desenare
– bara standard, dar și alte aplicații vizibile în funcție de necesitatea utilizatorul ui (Edit, Spațial
Analyst, Georeferencing etc)
– bara cu uneltele de bază pentru zoom, măsurare distanțe , accesare informații despre elementele
din hartă, găsirea unor elemente etc. (Fig. 3.15) [24].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
60 Funcții principale în cazul reprezentării cartografice a fenomenului de migrație a populației
Republicii Moldova sunt:
Add Data funcția dată ne permite să adăugăm straturile necesare pentru procesul de lucru. În
cazul dat adăugăm Harta Portugaliei divizată pe regiuni.(Fig. 3.16)

Figura 3.16 Harta Portugalie i divizată pe regiuni
În modul dat se adaugă și tabelul Excel (Fig. 3.9)
Următoarea etapă este adăugarea la informația cu regiuni atributele prin asocierea de tip “join”
cu un tabel extern

Figura 3.17 Completarea casetei Join Data

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
61
În Attribute Table se verifică dacă este prezentă toată informația necesară.(Fig.3.18)

Figura 3.18 Tabelul de atribute
Exportăm datele pentru etapa următoare

Figura 3.19 Export Data

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
62 Deschidem tabelul cu proprietăți. Adăugăm câmpurile necesare. Numărul total de migranți p e
regiuni.

Figura 3.20 Tabelul cu Proprietăți . Atribuirea culorilor regiunilor după numărul total de migranți.
Figura 3.21 Tabelul cu Proprietăți. Divizări după sexe

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
63 Următoarea etapă este crearea graficelor. Din meniul View – Graphs – Create…

Figura 3.22 Crearea Graficelor
Se va deschide o fereastră Create Graph Wizard care se completează în funcție de preferințele
utilizatorului. În acest exemplu s -a ales un grafic orizontal în care să fie afișate cele 20 de regiuni ale
Portugaliei cu numărul de migr anți moldoveni. Astfel s -au completat câmpurile Value Field: ID_1 , Y
field: NAME_1 , Y label: NAME_1 . Apoi se apasă butonul Next .

Figura 3.23 Completarea casetei Create Graph Wizard 1

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
64 În caseta următoare s -a bifat opțiunea prin care graficul să conțină doar setul de date selectat în
Attribut Table al layer -ului populație Se apasă din nou Finish și pe ecran va apărea graficul realizat.

Figura 3. 24 Completarea casetei Create Graph Wizard 2

Figura 3. 25 Vizualizarea și editarea unui grafic

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
65 Acest grafi c poate fi plottat, salvat, exportat sau adăugat în fereastra Layout View .

Figura 3. 26 Inserarea unui grafic în modul Layout View
Următorii pași sunt în fereastra Layout View , pentru aranjarea imaginii , pentru printare s au
publicare în format digital ș i aducerea unor elemente ale hărții precum sc ara, titlu, legenda , orientare
etc. Toate aceste elemente se vor introduce din meniul Insert (Fig. 3.27 ) în modul Layout View:
– Inserarea titlului planșei (Title)
– Inserarea legendei (Legend)
– Inserarea simbolur ilor topografice (North Arrow)
– Inserarea scării (Scale bar)
– Inserarea unui text pe planul creat (Data Frame)
– Inserarea unei imagini (Picture)

Figura 3. 27 Meniul Insert

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
66 3.4 Reprezentarea și analiza datelor specifice
Prezentarea rezultatelor și valorific area cunoștințelor prin intermediul conferințelor, lecțiilor
publice, expozițiilor, publicațiilor și mass -media va avea un impact larg la diseminarea cunoștințelor
argumentate științific despre existența și situația actuală a comunităților din diasporă.
În continuare vor fi reprezentate câteva exemple de hărți care urmează să fie studiate,
modificate (dacă va fi nevoie), aprobate, după care vor fi introduse în cadrul atlasului referitor la
răspândirea comunităților etnice din Republica Moldova (Fig. 3.28) ș i (Fig. 3.29).

Figura 3. 28 Harta finală a Italiei

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
67
Figura 3. 28 Harta finală a Germaniei

Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M.
Gavrilov D.
Grama V.
Grama V.
Taranenco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
9 68 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a popula ției
prin genera ții istorice

Capitolul IV
ANALIZA ECONOMICĂ PENTRU
EXECUTAREA LUCRĂRII DE
REPREZENTARE CARTOGRAFICĂ A
FENOMENULUI DE MIGRARE A POPULAȚIEI
REPUBLICII MOLDOVA PRIN GENER AȚII
ISTORICE

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
69 4. ANALIZA ECONOMICĂ PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRII DE
REPREZENTARE CARTOGRAFICĂ A FENOMENULUI DE MIGRARE
A POPULAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA PRIN GENERAȚII ISTORICE
4.1 Caracteristica lucrării din punct de vedere economic
Obiectul economiei ca știință îl constituie studierea vieții economice reale, a fenomenelor și
proceselor economice care au loc în domeniul producției, schimbului, repartiției și consumului de
bunuri materiale și servicii, a relațiilor cauzale, a legilor și categoriilor economice, pe dif erite trepte ale
evoluției societății, oferind un mod economic științific de gândire și acțiune, putere de anticipare și
raționalitate, ținând seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate.
Din punct de vedere economic lucrările GIS sunt avantajoase deoarece majoritatea se execută
doar la birou fără a mai fi nevoie de ieșiri în teren. Sunt cazuri în care sunt nevoie de ieșirile în teren
pentru colectarea și verificarea de date. Aceste acțiuni depind de caracterul și cerințele lucrărilor.
Instrumentele și sursele de finanțare a acțiunilor de implementare a lucrărilor din domeniul GIS
sânt divizate în două categorii; surse de finanțare interne și externe. Sursele interne de finanțare sunt,
reprezentate în principal, de alocările pentru acest domeniu prevăzute de bugetul de stat. Finanțarea
externă se constituie din asistența tehnică, inclusiv granturi, acordate de organismele financiare
internaționale și de donatori.
Proiectul propus vizează mai multe aspecte de ordin științific, cultural și i nformațional privind
comunitățile moldovenești inclusiv cei cu pașapoarte românești de pretutindeni, atât din regiunile unde
sunt autohtoni, cât și din diaspora largă.
Demersul în vederea susținerii acestui proiect este rezultatul unor preocupări și cercet ări de mai
mult timp, al unor cercetători pasionați și specialiști cunoscuți în domeniul cunoașterii comunităților și
diasporei din afara granițelor țării, atât cele tradiționale care aparțin spațiului etnic românesc, cât și cele
din diaspora mai mult sau mai puțin recentă din lumea întreagă. Necesitatea unirii eforturilor și
alcătuirea unei echipe pentru a realiza un studiu complex, interdisciplinar, obiectiv și bine argumentat
științific privind situația din trecut și mai ales actuală a comunităților româ nești de pretutindeni se
materializează prin acest demers comun, care se propune a fi un început, dar cu rezultate concrete, ce
vor putea fi amplificate și continuate în următorii ani de asemenea.
Ținând cont de multitudinea de aspecte vizate, de arealul l arg și diversitatea comunităților, atât
sub aspect geografic, cât și istoric, etno identitar, etnografic, dialectal, politic și sociologic, considerăm
că prin realizarea unei cartografieri complexe care ar include reprezentarea tuturor comunităților și
diasporei și a tuturor aspectelor care le definesc și reprezintă s -ar putea atinge cel mai bine scopul de a
contribui la imaginea clară, obiectivă și cu impact larg la nivel național și internațional privind situația
actuală a comunităților și diasporei de pr etutindeni.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
70 Constituirea echipei de lucru și realizarea scopurilor proiectului are în vedere faptul existenței deja
a unei experiențe și pregătiri pentru desfășurarea activităților propuse, precum și asigurarea unei
continuități multianuale care să perm ită rezultate importante pentru toate comunitățile, diasporă,
instituțiile de stat și mediul cultural -științific în general.
4.2 Analiza SWOT a procesului
SWOT vine din limba engleză de la inițialele cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses
(puncte slabe ), Opportunities (oportunități) ș i Threats (amenințări).
Analiza SWOT este de fapt o tehnică prin care se pot identifica punctele tari și slabe și se pot examina
oportunitățile si amenințările unui proiect, ale unei acțiuni sau ale unei persoane și poate f i utilizată ca
element de realizare a bilanțului.
În general, există două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri profesionale
sau personale. În scop personal, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei
persoane, notând abilitățile și problemele pe care aceasta le are. În context profesional, analiza SWOT
poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei afaceri sau a unui proiect.
Puncte forte:
– editarea atlasului referitor la răspândirea comunităților etnic e cât mai rapid și mai ieftin;
– perfecționarea în domeniu cartografic a hărții după specificațiile utilizatorului;
– realizarea hărții etnice detaliat în mai multe limbi ;
– informație actuală și veridică;
– interacțiunea între analiza statistică ș i cartografiere ;
– reprezentarea graficelor pe înțelesul consumatorului ;
Puncte slabe:
– promovarea slabă;
– hărți supraîncărcate cu informații ;
– insuficiență de date necesare;
– datele colectate în mare parte nu sunt oficiale .
Oportunități:
– apariția unor noi tehnologii de repre zentare cu excluderea factorului uman ;
– armonizarea statisticii naționale la standardele internaționale și cele europene ;
– adaptarea proceselor statistice la cerințele sistemului statistic național și adecvarea
instrumentelor metodologice .
– Riscuri:
– lipsa de finanțare;
– lipsa conexiunii la internet;
– lipsa sau ridicarea prețului la energia electrică;

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
71 4.3 Descr ierea concurenților indirecți ai lucrării
Un concurent indirect al lucrării de reprezentare cartografică a fenomenului migrației îl
constituie biroul de stat istică, datele expuse pentru utilizatori sunt în formă de text, (raporturi anuale,
note informative, publicații, sondaje) sau în formă tabelară.
Există și alte aplicații cu un produs final asemănător dar acesta este doar în formă digitizată și
informația e ste mai limitată având o reprezentare diferită.
4.4 Consumatorii
Rezultatul final fiind harta ce conține informație și date ale căror consumatori pot fi atât
persoane le fizice cât și cele juridice. Ca consumatori principali se pot considera:
– comunitățile etni ce din Republica Moldova și diaspora din toate regiunile un de sunt răspândiți
moldovenii sau cei ce dețin pașapoarte române și cei originari din teritoriile istorice ale Moldovei.
– instituțiile de stat din Republica Moldova, CEC -ul la repartizarea secțiilor și numărului de buletine
de vot pe țări și regiuni.
– domeniul educației și științei din Republica Moldova și străinătate.
– organizațiile naționale și internaționale de profil.
– mass-media și publicațiile electronice.
– publicul larg.
4.5 Norma de timp pentru execu tarea lucrării sau a unui proces din lucrare
Norma de timp – timpul stabilit unui executant (care are o calificare corespunzătoare și lucrează
cu ritm normal) pentru efectuarea unei unități de activitate (produs) în condiții tehnice și organizatorice
preciz ate la locul de muncă; se exprimă în unități de timp -om pe unitatea naturală de produs [25].
Tabelul 4.1 Calculul normei de timp pentru procesul de reprezentare cartografică
Elementul Durata,
(minute)
Accesarea gadm.org/country . 2
Descărcarea file geodat abase , pentru fiecare țară. 40
Documentare și cercetarea surselor 120
Prelucarea datelor statistice, demografice și
realizarea bazei de date 550
Realizarea bazei cartografice și GIS pentru atlas 220
Redactarea și realizarea hărții 1200
Total 2132

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
72 Tabelul . 4.2 Stabilirea normei de timp pentru elaborarea unei hărți
Procesul de lucru Formula Durata (min) Ore (h)
Timpul de lucru ∑T min 2132 35,53
Tis (început și sfârșit) 11,50% T1*11.50% 245,18
Tonf (odihnă și
necesitați fiziolog.) 5% T1*5% 106,6
Norma de timp Nt=∑T min +Tis + Tonf 2483,78 41,39

Numărul de țări 17
Norma de timp pentru o
hartă/țară 354,82 5,91

4.6 Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, cunoștințele.
Grupul de inițiativă include cercetători din domen iul geografiei, istoriei, demografiei și
cartografiei, atât din diasporă cât și din Republica Moldova. Conducătorul și coordonatorul echipei
conferențiar, cercetător științific superior la mai multe instituții, în prezent activând la Departamentul
de Etnol ogie, Institutul de Cultură și Arte, Universitatea din Tartu, Estonia. A inițiat mai multe cercetări
și proiecte privind comun itățile autohtone moldovenești și cei ce dețin pașapoarte românești și cele din
diasporă. Realizarea obiectivelor propuse necesită implicarea unor specialiști bine pregătiți în domeniu,
atât la partea conceptuală și de documentare, cât și la nivelul practic și tehnic de realizare a hărților și
instrumentelor cartografice pentru redarea rezultatelor scontate.
La partea cartografică și tehnică vor contribui membrii Asociației de Geografie și Etnologie din
Moldova, cercetători ai instituțiilor din Republica Moldova și România: Echipa de lucru va include și
membrii Asociației de Geog rafie și Etnologie din Moldova, cât și absolvenți ai Uni versității Tehnice
din Moldova specialiști în domeniul GIS -ului cu cunoștințe în Fotogrammetrie, Cartografie, membrii
echipei trebuie să posede cunoștințe aprofundate în utilizarea calculatorului precum și Platformele
Microsoft Office și ArcGIS .
Printre nu meroasele activități inițiate și desfășurate de către membrii grupului de inițiativă multe
au vizat cercetarea și promovar ea comunităților moldovenești sau cei ce dețin pașapoarte românești din
afara granițelor.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
73 4.7 Enumerarea imobilizărilor corporale și nec orporale utilizate la executarea
procesului, inclusiv prețul lor
Imobilizări corporale – pot fi folosite în mai multe procese productive ale întreprinderii, ele sunt
supuse uzurii. Cuprind: mijloace fixe – − clădiri, construcții speciale, mașini și utilaje , instalații de
transmisie, mijloace de transport, instrumente, inventar; terenuri – terenuri fără construcții , terenuri
cu construcții , terenuri cu zăcăminte și resurse minerale [25].
Imobilizările necorporale grupează componentele necorporale necesare ac tivității
întreprinderii (nu îmbracă o formă materială). Ele cuprind drepturile – dreptul de licență, dreptul de
utilizare a unor capacități, dreptul de a exercita anumite activități; elementele de notorietate – marca
înregistrată , numele, clientela; anumi te cunoștințe – tehnici de organizare, fabricație, gestiune [25].
Tabelul 4.3 Imobilizările corporale și necorporale
Imobilizarea corporala
Costul, lei Durata de exploatare,
(ani) Amortizarea î n zi, lei
(suma/ani/luni/ (21,125 ))
Calculatorul 15000 5 11,83
Printer 3299 5 2,60
Imobilizarea necorporală
Softul ArcGIS 322630 3 424023
Licența ArcGIS 12000 1 47,33
Extensii ArcGIS 18177, 83 1 71,70
Total 557,71

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
74 4.8 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii ( pentru un proces din lucrare )
Cheltuielile reprezintă totalitatea mijloacelor utilizate de întreprindere pe parcursul perioadei
de gestiune care nu sânt legate nemijlocit de procesul de producție și suma cărora se scade din venituri
la determinarea rezultatu lui financiar al întreprinderii [25].
Tabelul 4.4 Componența echipei și calculul salariului
Componența echipei Numărul
Salariul tarifar Salariul lunar, lei Salariul in zi, lei
Conducătorul echipei
0,2
6600
1320
62,48
Inginer geodez categoria 1
1
5200
5200
246,15
Salariul tarifar d e baz ă
1,2
308,63
Salariul de baza ajustat cu
coeficientul de
complexitate pe tipuri de
lucru
1,3
401,23
Prim ă pentru rezultatele
obținute în produc ție
30%
120,36
Achitarea muncii în zilele
de sărbătoare nelucr ătoare
cu men ținerea salariului
mediu lunar (art.111,
Codul muncii)

2,82%

20,01
Rezerv ă pentru concedii
7,93%
41,72
Total salariul 1200,62

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
75 4.9 Calculul salariului tarifar
Sistemul tarifar reprezintă un ansamblu de normative cu ajutorul cărora se înfăptuiește
diferențiere a nivelului salariului pe diferite grupe și categorii de salariați în funcție de nivelul de
calificare, condițiile de muncă, intensitatea și responsabilitatea lucrărilor executate. Include rețelele
tarifare, salariile tarifare, grilele de salarii ale funcț iei și înd rumările tarifare de calificare [25].
Tabelul 4.5 Calculul tarifului pentru elaborarea hărții unei țări
Articolul de cheltuieli Suma, lei
Consumuri directe
Salariul executantilor 1200,62
Defalc ări în fondul social 23% 276,14
Asigurarea medi cala obligatorie 4,5% 54,02
Consumuri indirecte
Amortizarea utilajului 557,71
Total cheltuieli directe + indirecte 2088,51
Cheltuieli generale -administrative 38% 793,63
Rentabilitatea 15% 432,32
Costul echipa -zi 3314,46
Costul echipa -ora 414,30
Nt pentru elaborarea hărții unii țări 5,91
Costul pentru elaborarea hărții unii țări 2450,12
TVA 20% 490,02
Cost total 2940,14

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
76 4.10 Calculul devizului de cheltuieli
Problema evaluării prețului unei lucrări topo geodezice necesită în prealabil determi narea
(calculul) costurilor și cheltuielilor generate de execuția respectivelor lucrări și apoi ca rezultat al
negocierilor între beneficiar și executant stabilirea unui preț de execuție (vân zare) [25].
Tabelul 4.6 Deviza de cheltuieli
Procesele executate unitatea de
măsură volumul,
(nr. unități) Costul
unității, lei Cost de deviz,
lei
Lucrări de birou

Elaborarea planului de lucrări serviciu 1 1120 1120
Accesarea gadm.org/country serviciu 1 112 120
Descărcarea file geodatabase, pentru
fiecare țară. țară 17 20 340
Documentare, prelucrarea datelor și
analiza demografică și geografică persoane 2 1873 3746
Realizarea bazei cartografice și SIG persoane 3 4682,5 14047,5
Redactarea hărților hărți 17 2940,14 49982,38
Realizarea materialului cartogr afic
digital pentru site persoane 3 1873 5619
Editarea studiului / atlasului persoane 3 18460 5380
Elaborarea raportului tehnic serviciu 1 2500 2500
Total lucrări de birou 82854,88
TVA, 20% 16570,97
TOTAL deviz de cost 99425,85

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
77 4.11 Concluzie
Noțiunea de „cultură a migrației” îl conduce pe analist la considerarea istoriei migrației în
comunitățile de origine drept una dintre (multiplele) cauze ale persistenței migrației. În comunitățile
examinate, cultura migrației implică, în primul rând, faptul că migrația este o dimensiune de la sine
înțeleasă a noii organizări sociale a muncii. Într -o economie rurală în care vreme de mai multe decenii
economiile gospodăriilor s -au sprijinit pe cei doi piloni ai navetismului către centrele in dustriale urbane
și ai agriculturii care se menține la sat, migrația internațională a înlocuit în prezent mobilitatea către
locurile de muncă din sectorul industrial intern.
În aceste condiții, evaluarea migrației trebuie să fie înțeleasă contextual. Nu se consideră
neapărat că migrația ar avea un prestigiu mai înalt decât stabilitatea spațială, ci, mai degrabă, ea devine
alternativa preferată datorită diferenței de venit care poate fi câștigată în străinătate.
În elaborarea lucrărilor de reprezentare carto grafică a fenomenului de migrație s -au folosit
resurse financiare venite din investițiile de peste hotarele țării, neincluzând taxele TVA (aproximativ
100 mii lei). Analiza economică asupra întregului ansamblu de lucrări efectuate pentru elaborarea
atlasul ui referitor la răspândirea migrației populației Republicii Moldova, permite coordonarea corectă
a resurselor financiare, cât și gestionarea eficientă a întregului ansamblu de lucrări necesare. Astfel
procesul de lucru devine ușor de manevrat, ceea ce se m anifestă în primirea cu succes a rezultatul final
propus din start.

Mod. Coala Nr. doc.
Pavalachi M. .
Unciulenco S.
Grama V .
Grama V.
Taran enco A.
Elaborat
Consultant
Conducător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătur.

Data

UTM 584.2 – 15 ME
UTM FCGC
GTC-1309 Litera
Coala Coli
7 78 Reprezentarea cartografică a
fenomenului de migra ție a popula ției
prin genera ții istorice

Capitolul V
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
79 5. SECU RITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1 Introducere
Securitatea și sănătatea în muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activități de ordin s ocial –
economic, organizatoric, tehnologic, tehnic, igienic și profilactic -curativ având ca scop crearea și
asigurarea celor mai bune condiții pentru o muncă înalt productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității
fizice și psihice a muncitorilor.
Proces e de producție sau lucrări, care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc profesional, nu
există. Rolul fundamental a activității de S.S.M. este de a reduce la minimum probabilitatea afectării
sau îmbolnăvirii muncitorilor și totodată crearea conf ortului în activitatea de muncă [6].
La reprezentarea cartografică a fenomenului de migrație a populației de pe teritoriul Republicii
Moldava efectuată în cadrul companiei Royal Map sau efectuat doar lucrări de birou, ceea ce presupune
că posibilitatea acciden tărilor la locul de muncă sunt reduse, dar nu se exclude atenția asupra normelor
de securitate și igienă în timpul efectuării lucrărilor în birou.
Angajatorul este obligat să asigure și să informeze lucrătorii de securitatea în muncă. Articolul
9, aliniatu l 1din Legea securității și sănătății în muncă nr. 16 din 10.07.2008 prevede: ”Angajatorul este
obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea
desfășurată. ”
Articolul 43, din Constituția Republicii Moldov a prevede că “(1) Orice persoană are dreptul la
muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția
împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc
securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim
pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele,
precum și alte situații specifice. (3) Durata săptăm ânii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul
la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sânt garantate.”
Articolul 222, aliniatul 2 din Codul Muncii al Republicii Moldova prevede că: “Politica statului
în domeniul securității și sănătății în muncă se elaborează și se reexaminează cu consultarea
patronatelor și a sindicatelor, ținând cont de evoluția reglementărilor internaționale în acest domeniu și
de progresul tehnic.”
5.2 Analiza condițiilor de muncă
Condiți ile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producție, determinând nivelul
productivității muncii, starea traumatismului și a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condițiilor
sănătoase de muncă trebuie să se afle în atenția conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condițiilor de muncă urmărește scopul de a evidenția factorii dăunători și periculoși de
producție care pot influența negativ asupra muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
80 utilajului tehnologic, maș inilor, mecanismelor, și dispozitivelor, a stabili sectoarele și operațiile la care
aceștia au valori periculoase și o frecvență mai mare. Analiza lor este efectuată sub formă de tabel.
Tabelul 5.1 Caracteristica condițiilor igieno -sanitare a factorilor pe riculoși și dăunători
Nr. Analiza condițiilor de
muncă Aprecierea condițiilor de muncă
Standarde Vizual Instrumental După
proiect
1. Condițiile igienico -sanitare
1.1. Microclimatul
(GOST 12.1.005 -88)
Temperatura, o C 15-17 18-20 20-25

umidi tatea relativă, % 70-75 40-60 30-70

viteza mișcării aerului, m/s 0,3 0,2-0,4 0,1-0,3

1.2. Iluminatul de producție
(NCMC 04.02.2005)
natural lateral, (CZ), % + 80

artificial local lx + +

1.3. Ventilație
(GOST 12.4.021 -88)
aerație natur ală, Kediv + +

aerație artificială , Kediv + +

2. Factorii periculoși și dăunători de producție
2.1. Electrici
(GOST 12.1.019 -79)
genul curentului electric Alternativ

tensiunea, V 220 220

2.2. Mecanici

zgomot, dBA 85 85
NRS 3044.8 4
3. Posibilitatea izbucnirii incendiului sau a exploziei
3.1. surse de aprindere Scurt circuit

În urma analizei condițiilor de muncă în oficiul companiei Royal Map sa dovedit că lucrătorul ,
nu va fi supus schimbărilor sănătății fizice, întrucât măsur ile de protecție și combatere a factorilor
nocivi întâlniți în oficiu vor proteja organismul acestuia în timpul orelor de muncă.
5.3 Măsuri privind igiena industrială
Condițiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă și factorii mediului
extern, ce -l înconjoară pe lucrător în sfera de producție.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
81 În timpul activității de muncă a omului are loc interacțiunea mediului de producție și a
organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producție la necesitățile sale, iar mediul de
producție acționează într -un mod sau altul asupra lucrătorilor.
Acțiunea mediului de producție asupra organismului omului este condiționată de factori fizici,
chimici și biologici.
– Factorii fizici includ umiditatea relativă și temperatura aerului ambiant, circulați a și tensiunea
barometrică a aerului, radiația radioactivă și termică, zgomotul și vibrația etc. .
– Printre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare și praf toxic, mirosurile
neplăcute, acizii și alcaliile agresive.
– Factorii biolo gici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.
Acțiunea factorilor enumerați asupra omului este condiționată de caracterul activității de muncă,
alimentație, condițiile de menaj.
Pentru asigurarea condițiilor sănătoase de muncă proiectul prevede următoarele măsuri:
– angajații companiei Royal Map vor fi asigurați cu încăperi sanitaro -igienice în conformitate cu
normele de ramură ;
– microclimatul aerului zonei de muncă va fi menținut în limitele normelor cu ajutorul sistemelor de
încălzire, ventilație și condiționare a aerului în conformitate cu cerințele standardului de stat GOST
12.1.005 -88 în dependență de categoria lucrărilor și perioada anului;
– nivelul necesar al iluminării la locurile de muncă este asigurat de sistemele il uminatului natural și
artificial general care asigură un nivel al iluminării pe suprafețele de lucru de 700 lx. În calitate de
surse de lumină artificială sunt folosite lămpile luminescente de tipul LDT cu caracteristici
îmbunătățite de transmitere a culor ilor;
– surplusurile de căldură și umiditate vor fi evacuate din încăperile de producție cu ajutorul sistemului
mecanic de ventilație aspirativă;
– în scopul prevenirii oboselii precoce și scăderii capacității de muncă la sfârșitul primei jumătăți a
schimbului de muncă pentru muncitori este prevăzută o înviorare de producț ie cu o durată de 5 -7
minute [7].
5.4 Măsuri privind tehnica securități
Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt următoarele:
părțile metalice ale echipamentelor el ectrice aflate sub tensiune în timpul lucrului să fie inaccesibile la
o atingere întâmplătoare, ceea ce se realizează prin izolări, carcasuri, îngrădiri, amplasări la înălțimi
inaccesibile, blocări(protecție prin inaccesibilitate); [7].
Folosirea tensiunil or reduse, maxim admisibile:
– izolarea de protecție;
– separarea de protecție;

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
82 – protecție prin legare la pământ;
– protecție prin legare la nul;
– deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni de atingere periculoasă;
– deconectarea automată în cazul apari ției unei scurgeri de curent periculoase;
– egalizarea potențialelor;
– folosirea mijloacelor individuale de protecție;
– organiz area corespunzătoare a lucrului [7].
Protecția prin legare la pământ și protecția prin legare la nul sunt principalele măsuri de prot ecție
contra electro cutării prin atingere indirectă [7].
Alegerea unui sistem de protecție (prin legare la pământ sau prin legare la nul) se face numai cu avizul
întreprinderii de electricitate in raza căreia se găsește unitatea respectiva.
Pentru protecți a oamenilor împotriva accidentelor prin electrocutare, conductorii circuitelor aeriene din
incinta unităților se amplasează la următoarele înălțimi deasupra solului, măsurate sub săgeata maxima
a conductorilor respectivi;
– 6 m pentru conductorii neizolați;
– 4 m pentru conductorii protejați contra intemperiilor și totodată izolaț i la o tensiune de minimum
500V [7].
În toate cazurile, traversările cu conductori aerieni peste drumuri carosabile se vor face la
înălțimi minime de 6 m deasupra solului, măsurate sub săgeata maxima a conductorilor.
Odată cu recepția instalației electrice se vor preda personalului din unități instrucțiuni scrise,
prin care se interzice atingerea acestor con ductori cu orice fel de obiecte [7].
Izolarea de protecție se aplică în afară de izolarea de lucru în cazurile î n care protecția de bază
contra electrocutărilor (legarea la pământ sau prin legare la nul) nu prezintă suficientă siguranța .
Aceasta se realizează astfel:
– aplicând o izolare suplimentară izolării de lucru, pentru ca părțile metalice din instalație, care nu
fac parte din circuitul curentului de lucru, însă care pot fi atinse sa nu primească tensiune î n cazul
nefuncționării izolației de lucru ;
– aplicând o izolare exterioară pe carcasa utilajului electric;
– izolând amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc, îngrădiri cu plă ci
electroizolante etc.) se realizează astfel izolarea omului, atât față de pământ cât și față de elementele
care se găsesc în legătură cu pământul în raza de manipulare [7].
Izolarea s uplimentară de protecție a ec hipamentului electric se execută prin acoperirea solidă și
durabilă cu material izolant atât a echipamentului propriu -zis cât ș i a tuturor părților met alice accesibile
unei atingeri și care î n caz de defect pot pri mi direct sau indirect tensiune [7].
Izolarea de protecție se va aplica de la caz la caz, la aparatele și receptoarele electrice fixe și în
special portative utilizate î n unități , în funcție de tipul ș i fabricația echipamentului utilizat [7].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
83 Separarea de protecției se aplică î n special receptoarelor electrice, alimentat e la tensiunea de maximum
380V ș i din care anumite părți vin în contact cu corpu rile oamenilor sau animalelor, în cazurile î n care
protecția prin legare la pământ sau l a conductorul de nul nu prezintă siguranță suficientă (unelte ș i scule
electrice portative sau alte ut ilaje fixe sau mobile folosite în locuri periculoase ș i foarte periculoase).
Separarea de protecție poate constitui un mijloc principal de protecție la utilajele portative.
Protecția prin l egare l a nul se va putea aplica numai î n cazul rețelelor de curent alternativ trifazat, cu
neutrul legat la pământ și cu o tensiune până la 1000V î ntre faze. Se va aplica totdeauna când nu este
posibilă obținerea cu mijloace economice a unor tensiuni de at ingere sub valorile admise cu ajutorul
unei protecții prin simpla legare la pământ [7].
Prin protecție de legare la nul se înțelege legarea la conductorul de nul de protecție a instalației electrice,
a părților electrice, care î n mod normal nu sunt sub ten siune, dar care se pot afla la un moment dat sub
tensiune din cauza unui defect de izolație . În această categorie se găsesc și altele:
a)carcasele mașinilor, tra nsformatoarelor ș i aparatelor electrice;
b)carcasele dispozitivelor de acționare a aparatelor e lectrice;
c)înfășurările secundare ale transformatoarelor de măsură , dacă instalațiile de protecție prin relee
permit acest lucru;
d)părțile metalice ale tablourilor de distribuție și panourilor de comandă .
În rețelele de curent alternativ cu patru conduct ori punctul neutru (nulul) se leagă la pământ.
Părțile metalice ale instalațiilor și echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la punctul de
nul printr -o instalație specială de protecție. Aceste legături trebuie astfel dimensionate încât să asigure
posibilitatea separării printr -o deconectare rapidă , de către siguranțe fuzibile sau întrerupătoare
automate, a porțiunilor în care s -au produs scurtcircuitele; de a semenea, să asigure realizarea unei
tensiu ni de atingere sub limita admisă pentru locul respect iv [7].
Conductorul de nul de protecție se va lega la pământ, urmărind u-se prin aceasta realizarea de
tensiuni de atingere nepericuloase î n cazurile când nu a avut l oc o deconectare rapidă a părții de
instalație cu izolația deteriorată .
Este interzisă utilizarea conductorilor din instalația de protecție prin legare la nul, drept
conductori de lucru sau conductori de fază [7].
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor
În cadrul unei companii ca Royal Map unde majoritatea lucrărilor sunt de birou, incendiile în
cea mai mare parte pot fi provoca te din cauza unui scurt circuit [7].
Eventualele surse de izbucnire a incendiilor de natură electrică:
– arcuri și scântei electrice;
– supracurenți în cabluri electrice;
– scurtcircuitul poate fi sursă de aprindere;

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
84 – electrici tatea statică .
Prin scurtcircuit, se înțelege o legătura elect rică accidentală ce poate avea î ntre un conductorul
activ (faza) ș i pământ , sau î ntre conductoarele activ e ale unei instalații electrice [7].
Cauze ale apariției scurtcircuitelor în biroul de lu cru:
– uzura î n timp a izolației a cablurilor de la echipamentele de birotică;
– acțiuni mecanice asupra conductoarelor unei instalații electrice ;
– manevre greșite realizate î n cazul intervenției în instalațiile electrice ;
– vărsarea lichidelor asupra prel ungitoa relor electrice de birou [7].
Persoanele angajate sânt obligate să acorde, în modul stabilit de legislație, posibilitate
inspectorilor de stat pentru supravegherea măsurilor contra incendiilor să efectueze examinări și
controale în încăperile de producție, în scopul de a controla respectarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor [7].
Activitatea de profilaxie a incendiilor urmărește scopul de a menține un nivel înalt de securitate
împotriva incendiilor și exploziilor în orașe, localități, locuri de con centrare a bunurilor materiale și
la alte obiective prin stabilirea unui regim d e paza anti incendiară exemplar [7].
Problemele principale ale activității de profilaxie sunt:
– elaborarea și realizarea măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot prov oca incendiile;
– limitarea în spațiu a posibilelor incendii și crearea condițiilor favorabile de evacuare a oamenilor și
bunurilor materiale în caz de incendiu;
– asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului apărut,
– anunțării rapide a serviciul ui de combatere a incendiilor și lic hidării cu succes a incendiului [7].
În toate încăperile de producție, administrative, de depozitare și auxiliare, în locurile vizibile
trebuie afișate tabele cu indicarea numărului de telefon al serviciului pompieri și salvatori. Reguli le de ,
circulația transportului, permiterea fumatului și efectuarea lucrărilor temporare cu pericol de incendiu
se stabilesc în instrucțiunile generale pentru obiective privind apărarea împotriva incendiilor [7].
Măsurile organizatorice pe ntru asigurarea apărării împotriva incendiilor :
– să se stabilească modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu și la terminarea zilei
de muncă;
– să se stabilească modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu și la termina rea zilei
de muncă;
– să se stabilească și să se amenajeze locurile pentru fumat;
– să se stabilească locurile și cantitatea admisibilă de materie primă, semifabricate și produse finite
care se păstrează concomitent în încăperi;
– să se determine modul și termen ele de desfășurare a instructajelor de protecție contra incendiilor,
precum și desemnarea persoanelor respo nsabile de organizarea acestora [7].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
85 5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant . Surse de poluare a aerului
Înțelegem prin poluarea aerului prezența în a tmosferă a unor substanțe străine de compoziția
normală a aerului care î n funcție de concentrație sau timpul de acțiune provoacă tulburări ale sănătății
omului, creează disconfort populației dintr -un teritoriu, afectează flora ș i fauna sau alterează mediu de
viată al omului. Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în doua grupe: surse naturale ș i surse
artificiale ( rezultate din activitatea umană ) [9].
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele industriale,
centralele termoelectrice. Aceste surse elimină cantități mari de substanțe toxice specifice, care uneori
nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, care se elimină în cantități mari sunt: oxizii de carbon,
de azot, bioxidul de sulf, praf ș. a. . Pentru micșorarea nivelului poluării atmosferei de către
întreprinderile industriale se utilizează diferite m etode, cum ar fi, de exemplu: perfecționarea
proceselor tehnologice, efectuarea ermetizării instalațiilor tehnologice, construcția diferitor instalații
de purificare ș. a . [9].
Studii recente arată că î n societatea tehnologică de astăzi, oamenii petrec 90% din timpul lor în
spații închise (acasă, î n birouri, mijloace de transport etc). De aici apare necesitatea controlului calității
aerului î n spațiile î nchise. Ca și pentru evitar ea poluării exterioare, se pune problema respectării unor
concentrații admise. Problema începe cu identificarea surselor, operație deloc ușoară deoarece s -au
identificat aproximativ 8000 de substanțe chimice care contaminează spa țiile interioare. Stabilirea
concentrațiilor admise este o altă etapă cel puțin la fel de dificilă deoarece lipsesc studiile privind efectele
acestor contaminanți asupra sănătății oamenilor [9].
Principalele surse de poluare interioară :
– încălzire;
– combus tie, instalații de încălzire;
– materiale rezistente la foc;
– îmbrăcăminte, covoare, lemn;
– arc electric, surse luminoase;
– solvenți, pesticide, spray -uri, combustie; ș. a.
Pentru combaterea poluării aerului în interiorul birourilor de muncă este benefică aeris irea
regulată a încăperilor, înlăturarea materialelor și substanțelor poluante din interiorul încăperii .[9]
Din cele expuse mai sus constatăm că pentru a asigura o dezvoltare durabilă a societății în
Republica Moldova este necesar de a proteja aerul atmos feric de impactul advers provocat de către
sursele sta ționare și mobile de poluare a aerului la fel este benefică e laborarea și implementarea unui
program de investiții necesare să ducă la instalarea în laboratoarele ecologice ale întreprinderilor a unui
utilaj de măsurare și prelevare a probelor performant care a r corespunde cerințelor actuale [8].

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
86 CONCLUZII
Realizarea unei baze de date care va fi apoi cartografiată și prezentată sub forma de hărți, atlase
și publicații, precum și ca un portal în internet , are o importanță majoră pentru toate comunitățile
etnice și cele din diasporă, pentru publicul larg din Republica Moldova și din alte state, prin
cunoașterea realităților actuale, redate obiectiv, clar și reprezentativ. Va permite cunoașterea reciprocă
a comunităților moldovenești / românești, conștientizarea apartenenței la un spațiu etnic, cultural și
lingvistic comun, va elimina speculațiile nefondate prin argumente bine documentate și reprezentate.
Argumentele de ordin cartografic prin realizarea hăr ților și atlaselor privind comunitățile
etnice în ansamblu și cele moldovenești / românești în particular au avut și au un rol foarte important
în perceperea unității etnice și teritoriale, a continuității și vechimii, a unității și diversității națiunii.
Prin materialele cartografice, hărți și atlase, dar și cele de ordin interactiv digitale, putem reda
mult mai mult, mai expresiv și inteligibil situația răspândirii, proceselor etno -culturale, socio -politice,
educaționale, confesionale, identitare, migraț ionale, specificul istoric, etnografic, lingvistic și
folcloric, argumentele de ordin toponimic și antroponimic.
Redarea rezultatelor în mai multe limbi și în special în limba engleză, va conduce la
cunoașterea pe plan internațional a situației actuale a c omunităților moldovenești din diasporă, atât
cele tradiționale cât și cele foarte recente, datorate migrațiilor. Rezultatele preconizate vor avea impact
de lungă durată, servind atât ca sursă de documentare, cât și ca instrument de cercetare continuă.
În urma propriei contribuții, am ajuns la concluzia că colectarea inform ației necesare pentru
studiu și elaborarea atlasului referitor la răspândirea comunităților etnice din Republica Moldova,
necesită mult timp, informația ce se oferă de către instituțiile d e stat nu este completă și în mare parte
necesită prelucrare. Iar informația neoficială care este accesibilă pentru publicul larg , accesând
publicații făcute de jurnaliști deseori conține informație aproximată, ne oficială în mare parte și nu
constituie ci fre reale. Din motivul dat, colectării și studiului datelor necesare i se atribuie cel mai mult
timp din întreaga lucrare.
Studiul și evidența populației migratoarea are o mare importanță în economie, în mediul
științific, cultural și politic internaționa l, dar și pentru publicului larg interesat de cunoașterea acestor
realități.

Mod.
Coala
Nr.doc.
Semnătur.
Data UTM 584.2 – 15 ME Coala
87 BIBLIOGRAFIE
1. https://cadastru.biz/gis
2. http://stst.elia.pub.ro/RIC/Teme_RIC_2008_9/AdinaAbduraman/Abduraman%20Adina%20
Esma -GIS-proiect%20RIC.pdf
3. Tudor Castraveț, Gherman Bejenaru, Lucia Căpățînă, Vitalie Dilan, Inițiere în SIG Curs
universitar 2013
4. http://intermaster.geo.unibuc.ro/wp -content/uploads/2016/01/17. -simion_gabi.pdf
5. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/turism/suport -curs-gis-si-cartografiere -in-turism –
39293.html
6. Efim Olaru, Securitatea și Sănătatea în Muncă 2012
7. http://www.scrigroup.com/management/resurse -umane/Protectia -muncii -si-mediului –
a25988.php
8. http://www.clim a.md/files/CercetareSC/Publicatii/Mediul%20Ambiant%20nr%203%20Iunie
%202005%20Copacinschi%20et%20al.pdf
9. http://www.scritub.com/geografie/Poluarea -Aerului -geografi e-si-21314172015.php
10. Măsurarea și dimensiunile actuale ale migranților, Maria Stoicovici, 2014
11. http://brd.gov.md/sites/default/files/ document/attachments/04_migratia_fortei_de_munca_bn
s_editia_2013.pdf
12. http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp -content/uploads/Brosura -ED-Politica -de-migratie -a-
UE.pdf
13. http://infoeuropa.md/acordul -de-asociere -ue-rm/
14. http://2011.europa.md/subpagina/a rata/32/Migratia%20legala%20si%20ilegala
15. http://siteresources.worldbank.org/INTECA/Resources/WBMoldovaReport.pdf
16. http://www.criticatac.ro/11434/caracteristicile -cheie -ale-migraiei -din-moldova/
17. https://crimemoldova.com/news/hi story -of-Independence/unde -i-de-ce-migreaz -moldovenii/
18. https://www.ilo.org/dyn/natlex/docs/ELECTRONIC/9 6973/114865/F431749726/HG_Strateg
ia%20nationala%20in%20domeniul%20migr%20si%20azilul.pdf
19. http://www.hotnews. ro/stiri -international -19425396 -germania -atrage -imigranti -din-estul –
europei -cei-mai-multi -provin -din-romania.htm
20. http://www.migratie.md/country
21. Curs GIS 2015
22. Curs Editarea și Automatizarea lucrărilor cartogra fice
23. http://www.esri.com
24. Sisteme Informatice Geografice, Aplicații, Mihai Valentin HERBEI
25. Curs Managementul Lucrărilor Topo -Geodezice (MLTG)