EPIDEMIOLOGIA SUPRAPONDERII ȘI OBEZITĂȚII, COMPLICAȚIILE ACESTORA ÎN SPECIAL CELE CARDIOVASCULARE ȘI METABOLICE LA POPULAȚIA ADULTĂ ȘI ACTIVĂ A… [611497]

Universitatea de Medicin ă și Farmacie
„Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca
Teză doctorat
EPIDEMIOLOGIA SUPRAPONDERII ȘI OBEZITĂȚII,
COMPLICAȚIILE ACESTORA ÎN SPECIAL CELE
CARDIOVASCULARE ȘI METABOLICE LA POPULAȚIA
ADULTĂ ȘI ACTIVĂ A JUDEȚULUI GORJ
Rezumat
Conducător științific Doctorand: [anonimizat]1. Definiția și clasificarea obezității
I.1.1. Definiția obezității
I.1.2. Clasificarea obezității
I.2. Epidemiologia obezității
I.3. Etiopatogeneza obezității
I.3.1. Factorii genetici1
3
3
3
4
5
6
8
1

I.3.2. Factorii epigenetici
I.3.3. Factorii de mediu
I.3.3.1. Alimentația ca factor obezogen
I.3.3.2. Sedentarismul
I.3.3.3. Stresul
I.3.3.4. Deprivarea de somn
I.3.3.5. Abandonarea fumatului
I.3.3.6. Toxine și virusuri
I.3.4. Factorii neuroendocrini
I.3.5. Medicamente
I.4. Adipocitul
I.5. Riscurile obezității. Complicațiile obezității. Comorbidități
I.5.1. Obezitatea și excesul de mortalitate
I.5.2. Obezitatea și bolile cardiovasculare
I.5.3. Riscuri și complicații metabolice – Insulinorezistența, diabetul zaharat
tip 2, dislipidemia
I.5.4. Sindromul de apnee în somn
I.5.5. Obezitatea și cancerul
I.6. Diagnosticul obezității
I.7. Abordarea în practică a persoanei cu obezitate
I.7.1. Evaluarea inițială și stabilirea obiectivelor îngrijirii
I.7.2. Principiile managementul clinic al persoanelor cu
obezitate/suprapondere
I.7.3. Stabilirea obiectivelor terapeutice
1.7.4. Terapia obezității
CERCETAREA PERSONALĂ
II.1. Premisele cercetării
Ipoteză
Obiective generale
Metode: descriere generală
II.2. Studiul transversal: evaluarea prevalenței obezității și a
comorbidităților acesteia într-un grup neselectat de persoane adulte din
județul Gorj
II.2.1. Ipoteză, obiective
II.2.2. Metoda și analiza populației studiate
II.2.3. Rezultate
II.2.4. Interpretarea rezultatelor și discuții
II.2.5. Concluzii
II.3. Studiul longitudinal: evaluarea incidenței diabetului zaharat tip 2
într-un grup de persoane adulte din județul Gorj
II.3.1. Ipoteză, obiective
II.3.2. Metoda și analiza populației studiate
II.3.3. Rezultate
II.3.4. Interpretarea rezultatelor și discuții
II.3.5. Concluzii 10
11
11
12
13
13
13
14
14
15
15
17
18
19
21
23
24
25
25
26
27
28
29
32
32
32
32
33
34
34
34
38
58
66
68
68
68
71
96
101
2

II.4. Discuții generale
II.5. Importanța cercetării
II.6. Concluzii
REFERINȚE
ANEXA – articolele publicate103
108
110
112
121
CUVINTE CHEIE: obezitate, diabet zaharat, prevalență, incidență
INTRODUCERE
Obezitatea a atins cote pandemice, fiind considerată în prezent o problemă majoră
de sănătate publică, datorită agresivității și costului. Conform datelor Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), supraponderea și obezitatea reprezintă a cincea cauză de
mortalitate la nivel mondial, anual 2,8 milioane de decese datorându-se obezității.
Adițional, se consideră că 44% din cazurile de diabet, 23% din bolile cardiovasculare și
7-41% dintre cancere pot fi atribuite epidemiei de suprapondere și obezitate. Tot OMS
estima că în anul 2008 la nivel global existau 1,5 miliarde de adulți supraponderali sau
obezi, iar dintre aceștia 200 milioane bărbați și 300 milioane femei erau obezi. Per
ansamblu se poate spune că o persoană din 10 era obeză. Situația este cu atât mai
alarmantă, cu cât această epidemie afectează și copii. În anul 2010, OMS estima că 43
milioane copii cu vârsta sub 5 ani erau cu supragreutate, iar aproximativ 10% din din
copii de vârstă școlară erau supraponderali sau obezi (120 milioane copii).
Ambientul obezogen a devenit și el epidemic, expl icând parțial ”valul” de
obezitate. Astfel, consumul alimentar prin restaurantele tip fast-food a crescut de 18 ori
față de 1970, porțiile au devenit mai voluminoase (un hamburger tipic a devenit de șase
ori mai voluminos în 2003 față de 1957, conținutul său caloric crescând de la 210 la 680
kcal), iar dintre vegetalele consumate de americani, 25% sunt cartofii pai (french fries).
Astfel privite lucrurile și considerând faptul că în România prevalența obezității
este doar estimată, prin această teză de doctorat am dorit să clarific o problemă mai puțin
abordată legată de prevalența obezității și a patologiei asociate.
I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABO RDATE
Este structurat în șapte capitole în care sunt detaliate aspectele majore ale
epidemiei de obezitate: epidemiologia, etiopatogeneza, riscurile asociate obezității,
diagnosticul și abordarea practică a persoanelor cu obezitate.
În mod tradițional, obezitatea este definită ca o ”boală caracterizată prin
acumulare excesivă de grăsime în corp, într-o proporție care este periculoasă pentru
sănătate”. Această definiție aparține unui grup de Experți ai Organizației Mondiale a
Sănătății. Comitetul de Experți OMS recomandă pentru cuantificarea creșterii ponderale
doi parametrii antropometrici: indicele de masă corporală (IMC) și circumferința
abdominală (CA).
Epidemiologia obezității . OMS estimează că până în anul 2015, în țările în curs
de dezvoltare vor exista aproximativ 2,3 miliarde de adulți cu supragreutate, dintre care
3

700 milioane vor și obezi. Date epidemiologice loco-regionale disponibile în România
estimează prevalența supragreutății la 30–36 % din populația adultă și a obezității la 20–
25 %.
Etiopatogeneza obezității . Obezitatea și supraponderea rezultă din dezechilibrul
balanței energetice, cantitatea de energie ingerată fiind mai mare decât cea consumată.
Consecința este acumularea țesutului adipos în diferite regiuni ale corpului și alterarea
structurii și funcției secretorii a țesutului adipos (hipetrofia și hiperplazia adipocitelor,
alterarea secreției de adipokine). În prezent, este unanim acceptat că obezitatea este
rezultatul interacțiunii complexe a factorilor genetici, factorilor epigenetici și a factorilor
de mediu. Interacțiunea acestor factori, doar parțial cunoscută, determină dezechilibrul
balanței energetice, și apariția supraponderii și obezității.
Riscurile obezității. Complicațiile obezității. Comorbidități . Deși
mecanismele moleculare care stau la baza apariției acestei boli nu sunt pe deplin
clarificate, este o certitudine faptul că excesul ponderal este un factor de risc independent
pentru bolile coronariene, accidente vasculare ischemice și diabetul zaharat tip 2 (se
vorbește chiar despre o epidemie combinată diabet-obezitate). Acest risc este explicat în
mare parte de modificările clinico-biologice care apar în obezitate: creșterea tensiunii
arteriale, modificare în sens aterogen a profilului lipidic, insulinorezistență, alterarea
sistemului renină-angiotensină RAS, activitate crescută a sistemului nervos simpatic,
creșteri ale nivelurilor serice ale markerilor inflamatori (proteina C reactivă, fibrinogen).
Diagnosticul obezității este simplu și se bazează pe examenul clinic. Se va
măsura greutatea, înălțimea, circumferința abdominală, și se va calcula IMC. Acești
parametrii se pot măsura cu ocazia controalelor medicale periodice, la fiecare consult
medical în toate specialitățile, precum și la solicitarea persoanelor interesate în statusul
lor ponderal.
Abordarea în practică a persoanei cu obezitate se face conform „triadei
îngrijirii” (Hâncu și colaboratorii): screeningul, diagnosticul, evaluarea și stabilirea
obiectivelor îngrijirii, managementul clinic al obezității/supraponderii, complicațiilor și
comorbidităților (metodele TEME) și optimizarea psihologică și ambientală.
II. CERCETAREA PERSONALĂ
II.1. Premisele cercetării
Ipoteza de lucru
În România obezitatea reprezintă o problemă adeseori neglijată în practica clinică,
iar datele epidemiologice referitoare la aceasta sunt puține. Dat fiind faptul că la apariția
obezității contribuie numeroși factori (genetici, obiceiurile alimentare, nivelul activității
fizice), este de presupus că prevalența obezității variază de la un grup populațional la
altul. De asemenea, informațiile referitoare la complicațiile și comorbiditățile asociate
obezității în România sunt absente în acest moment.
Obiectivele principale ale acestei cercetări au fost:
•Evaluarea prevalenței obezității la un grup de persoane adulte din județul Gorj
4

•Evaluarea prevalenței hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiovasculare și a
diabetului zaharat tip la persoanele cu obezitate comparativ cu cele
normoponderale
•Evaluarea incidenței diabetului zaharat tip 2 într-un grup de persoane adulte din
județul Gorj
Metode: descriere generală
Pentru realizarea obiectivelor am ales efectuarea a două cercetări independente.
Protocoalele acestor cercetări au fost realizate în conformitate cu declarația de la Helsinki
și au fost aprobate de Comisia de Etică a Direcției de Sănătate Publică Gorj.
II.2. Studiul transversal: evaluarea prevalenței obezității și a co-
morbidităților acesteia într-un grup neselectat de persoane adulte
din județul Gorj
Obiectivele principale ale acestui studiu au fost:
•Evaluarea prevalenței obezității la un grup de p ersoane adulte din județul Gorj
•Evaluarea prevalenței hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiovasculare și a
diabetului zaharat tip 2 la persoanele cu obezitate comparativ cu cele
normoponderale
Metoda și analiza populației studiate
Realizarea obiectivelor s-a făcut printr-un studiu observațional, analitic,
transversal. În total, 2200 persoane cu vîrsta peste 25 ani, aflate în evidența a 20 medici
de familie din județul Gorj și care au fost de acord să participe au fost incluse în acest
studiu în perioada noiembrie 2007 – decembrie 2008.
Rezultate
Valoarea medie a indicelui de masă corporală a fost de 25,9±4,5 kg/m2, iar
valoarea medie a circumferinței abdominale 90,1±12,7 cm. Ambii parametrii au prezentat
valori semnificativ mai mari în cazul persoanelor de sex masculin comparativ cu cele de
sex feminin. Prevalența obezității , definită prin prezența uneui IMC≥30gk/m2, la nivelul
populației analizate a fost de 19,5% (429 persoane). Un procent semnificativ statistic mai
mare de bărbați au prezentat obezitate: 21,2% vs. 18,2%, p=0,04. Adițional, 34% dintre
persoane au prezentat suprapondere. Prevalența supraponderii și obezității a fost mai
redusă în cazul persoanelor cu vârsta <40 ani (18% dintre pacienți aveau suprapondere,
iar 8,1% obezitate) și a crescut cu vârsta: prevalența supraponderii a fost de 35,6% în
cazul persoanelor cu vârsta ≥ 60 ani, iar cea a obezității a fost 21,8% în cazul
persoanelor cu vârsta ≥ 60 ani. Prevalența obezității abdominale a fost de 58,6% (1290
pacienți), cu o prevalență semnificativ mai mare la femei comparativ cu bărbații (67,2%
vs. 47,8%, p< 0,001). Am analizat caracteristicile clinico-metabolice și antecedentele
personale în raport cu categoria de IMC. Persoanele cu suprapondere și obezitate erau
mai vârstnice comparativ cu cele normoponderale (52 ani vs. 46,4 ani, p <0,001)
Din analiza antecedentelor personale declarate reiese că:
5

•Prevalența diabetului zaharat a fost semnificativ mai mare la persoanele cu
obezitate (20%) comparativ cu cele cu suprapondere (6,6%) și normoponderale
(1,7%) (p<0,001)
•Prevalența HTA la a crescut în paralel cu valoarea IMC, de la 26,7% la persoanele
normoponderale, la 49,7% în cazul persoanelor supraponderale și 57,6% în cazul
persoanelor obeze (p< 0,001).
•31,2% din persoanele obeze aveau o boală cardiovasculară, definită ca infarct
miocardic, angină pectorală sau accident vascular cerebral în antecedente.
Prevalența bolilor cardiovasculare a prezentat o tendință de scădere o dată cu
reducerea IMC: 19,5% dintre persoanele cu suprapondere și 12,3% dintre
persoanele normoponderale au prezentat un istoric pozitiv de boli cardiovasculare
(p< 0,001). Aceeași tendință s-a păstrat și în cazul analizei pe sexe.
•Similar hipertensiunii arteriale și diabetului zaharat, prevalența
hipercolesterolemiei a crescut de la 25,9% în cazul persoanelor normoponderale
la 42,4% în cazul persoanelor obeze (p< 0,001). De asemenea, prevalența
hipertrigliceridemiei a înregistrat o tendință similară: 23,4% în cazul persoanelor
normoponderale, 34,7% în cazul persoanelor obeze (p< 0,001).
•Valorile medii sau mediane ale glicemiei, profilului lipidic, tensiunii arteriale
sistolice și diastolice, precum și riscul cardiovascular au fost semnificativ
statistica mai mari în cazul persoanelor obeze comparativ cu cele
normoponderale.
Regresia logistică a fost utilizată pentru evaluarea asocierii între valoarea indicelui de
masă corporală (sau circumferința abdominală), și prezența HTA, a bolilor
cardiovasculare și a diabetului zaharat tip 2 pe de altă parte. Valoarea Odds Ratio este
redată în tabelulde mai jos.
Valorile odds ratio (95% IC) cu IMC ca variabilă independentă
Caracteristici (variabile
dependente)OR 95% IC
DZ tip 2
HTA
BCV1,27
1,15
1,111,21 – 1,34
1,12 – 1,17
1,08 – 1,14
OR – odds ratio; IC –interval de confidență; BCV – boli cardiovasculare; HTA –
hipertensiune arterială
Valorile odds ratio (95% IC) cu CA ca variabilă independentă
Caracteristici OR 95% IC
DZ tip 2
HTA
BCV1,06
1,07
1,041,04 – 1,07
1,06 – 1,08
1,03 – 1,05
OR – odds ratio; IC –interval de confidență; BCV – boli cardiovasculare; HTA –
hipertensiune arterială; CA –circumferință abdominală
6

Concluzii
La nivelul lotului studiat am înregistrat o prevalență crescută a obezității definită
prin prezența unui IMC≥30kg/m2 (19,5%). S-a observat o tendință de creștere a
prevalenței obezității în paralel cu vârsta participanților. Prevalența co-morbidităților a
crescut în paralel cu indicele de masă corporală, fiind semnificativ mai mare la
persoanele cu obezitate comparativ cu cele normoponderale. Un comportament similar
am înregistrat și în cazul factorilor de risc cardiovascular convenționali (glicemie,
colesterol total, LDL colesterol, trigliceride, tensiunea arterială sistolică și diastolică).
În urma regresiei logistice am demonstart că riscul prezenței comorbidităților
variază în raport cu valoarea IMC și a circumferinței abdominale. Astfel, creșterea valorii
IMC cu 1 kg/m2 s-a asociat cu o creștere : cu 27% a riscului de diabet zaharat, cu 11% a
riscului de BCV și cu 15% a riscului de HTA. Creșterea circumferinței abdominale cu 1
cm s-a asociat cu o creștere a riscului de diabet zaharat cu 6%, a riscului de BCV cu 4%
și a riscului de HTA cu 7%.
II.3. Studiul longitudinal: evaluarea incidenței diabetului zaharat tip 2
într-un grup de persoane adulte din județul Gorj
Obiectivul principal al acestui de al doilea studiu au fost evaluarea incidenței
diabetului zaharat tip 2. De asemenea a fost evaluat riscul de apariție a diabetului zaharat
în raport cu valoarea IMC la includerea în studiu.
Metoda și analiza populației studiate
Realizarea obiectivelor s-a făcut printr-un studiu observațional, analitic,
prospectiv cu o durată de urmărire de 5 ani, pe un grup de persoane cu suprapondere și
obezitate. Studiul a cuprins un număr de 332 de persoane, cu suprapondere și obezitate
fără diabet zaharat. Acești pacienți au fost incluși în studiu între 1998 și 1999. După 5
ani, între 2003-2004, pacienții au fost reevaluați în ceea ce privește incidența diabetului.
Rezultate
Vârsta medie la includerea în studiu a fost de 46,8 ± 8,9 ani, cu un minim de 25
ani și un maxim de 60 ani. Au fost incluși în analiză 140 bărbați (42,2%) și 192 femei
(57,8%).Glicemia bazală a pesoanelor a fost de de 99,8±9,1 mg/dl, iar valoarea medie a
indicelui de masă corporală 30,2±3,9 kg/m2.
Prevalența obezității abdominale la includerea în studiu a fost de 79,2% (263
persoane). Nu s-au observat diferențe semnificative statistic între persoanele cu și fără
obezitate abdominală în ceea ce privește glicemia bazală la includerea în studiu (p> 0,05).
Prevalența obezității definită prin valoarea IMC (IMC ≥ 30 kg/m2) la includerea în studiu
a fost de 41%.
Intervalul de timp mediu scurs de la includerea în cercetare și până la diagnosticul
diabetului zaharat tip 2 a fost de 46,5±14,1 luni, cu un minim de 11 luni și un maxim de
60 luni. Intervalul scurs de la includerea în cercetare și până la diagnosticul diabetului
zaharat tip 2 în cazul celor cu suprapondere a fost de 47,5±13,6 luni, iar în cazul celor cu
obezitate a fost de 46,1±14,4 luni. Diferența între cele două intevale medii nu a fost
semnificativă statistic (p=0,74). Cu ajutorul regresiei Cox și a curbelor de supraviețuire a
7

fost evaluat riscul de apariție al diabetului în raport cu prezența/absența obezității la
evaluarea inițială. În cele două figuri și tabelul de mai jos sunt redate rezultatele acestei
regresii.
Riscul de apariție a diabetului zaharat tip 2 comparativ la persoanele cu suprapondere și
cu obezitate definită prin IMC la evaluarea inițială
Riscul de apariție a diabetului zaharat tip 2 comparativ la persoanele cu și fără obezitate
abdominală la evaluarea inițială
timp urmarire (luni)60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.001 – supravietuirea1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0prezenta absentaObezitate abdominala
8

Rata hazardului de apariție a diabetului zaharat tip 2 în raport cu IMC-ul inițial,
circumferința abdominală, cu prezența obezității la includerea în cercetare și cu vârsta
persoanelor
Parametrii HRp95%IC
IMC inițial (kg/m2)1,21<0,0011,14-1,27
IMC inițial ≥30kg/m24,61<0,0012,58-8,19
CA inițială (cm) 1,000,770,98–1,03
Obezitatea
abdominală1,540,240,75-3,13
HR – rata hazardului; IC – interval de confidență; IMC – indice de masă corporală; CA
– circumferința abdominală
Concluzii
Incidența cumulativă a diabetului zaharat tip 2 în cursul celor 5 ani de urmărire a
fost de 21,1%, cu o incidență medie anuală de 3,61%. De asemenea, am demonstrat că
independent de vârstă, sex, prezența la includerea în studiu a glicemiei bazale modificate,
scăderii toleranței la glucoză sau a ambelor, riscul de apariție a diabetului zaharat tip 2 a
fost de 4,6 ori mai mare la persoanele cu un IMC ≥30kg/m2 la includerea în studiu
comparativ cu cele cu suprapondere la includerea în analiză și că riscul de apariție a
diabetului zaharat tip 2 a crescut cu 21% pentru fiecare creștere a IMC-ului cu 1 kg/m2.
Deși în mod tradițional obezitatea abdominală cuantificată prin circumferința abdominală
este considerată fator de risc pentru apariția diabetului zaharat, în studiul realizat în
cardul tezei de doctorat nu am evidențiat prezența unei asocieri semnificative statistic
între circumferința abdominală sau obezitatea abdominală la includerea în studiu și riscul
de diabet zaharat tip 2.
Concluzii generale și importanța cercetării
Cele două studii efectuate în cadrul cercetării personale aduc câteva date noi
referitoare la epidemiologia bolilor metabolice populaționale (obezitate, hipertensiune
arterială, diabet zaharat, sindrom metabolic), și la caracteristicile factorilor de risc
cardiometabolic în cadrul populației generale a județului Gorj, date care până în prezent
lipseau. Probabil că cel mai îngrijorător aspect din punct de vedere al impactului
epidemiologic este reprezentat de prevalența extrem de crescută a obezității abdominale,
care în studiul nostru efectuat pe populația generală a fost prezentă la 67,2% din femei și
47,8% din bărbați. Un semnal de alarmă este tras și de faptul că un sfert dintre dintre
persoanele incluse prezintă obezitate definită ca IMC ≥ 30 kg/m2, și că în cazul acestor
persoane prevalența co-morbidităților (HTA, BCV, DZ) precum și nivelul de exprimare
al factorilor de risc cardiovascular este superioară celei înregistrate în rândul persoanelor
normoponderale.
9

CURRICULUM VITAE
Date personale
Nume: PIRCALABOIU
Prenume: LUCRETIA
Data nașterii: 10 Noiembrie 1953
Cetățenie: Română
Studii:
Din Nov 2007 Doctorand , Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca
2006 Master in managementul sistemului de sanatate Universitatea din
București
2003- 2005 Rezidențiat diabet, Centrul de Diabet Cluj, Spitalul Județean De
Urgență Cluj
1987 – 1990 Rezidențiat Endocrinologie , Institutul de Endocrinologie C. I. Parhon
București
1982 – 1985 Rezidențiat Medicină Internă, Spital Județean Timișoara
1972 – 1978 Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Facultatea de
Medicină Generală
1968 –1969 Liceul “Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, județul Gorj
Activitatea profesională:
Din 2005 Medic primar Endocrinologie, medic specialist Diabet zaharat, Nutriție,
Boli Metabolice, compartimentul de diabet zaharat din cadrul secției
de Endocrinologie a Spitalului Județean De Urgență Târgu Jiu,
județul Gorj; Coordonator judetean al Programului National de Diabet
Zaharat
1990 – 2005Medic primar Endocrinologie, medic specialist Medicină Internă
Spitalul Județean De Urgență Târgu Jiu, județul Gorj
1991 – 1996Medic specialist Endocrinologie, medic specialist Medicină Internă,
Spitalul Județean De Urgență Târgu Jiu, județul Gorj
1987 – 1990Medic rezident Endocrinologie, Institutul de Endocrinologie C. I.
Parhon București
1985 – 1987Medic specialist Medicină Internă, Spitalul Județean De Urgență
Târgu Jiu, județul Gorj
1982 – 1985 Medic rezident Internă, Spital Județean Timișoara
1978 – 1982 Medic stagiar Spitalul Judetean Tg-Jiu
Membru al asociațiilor profesionale:
Asociația Europeană pentru studiul Diabetului (E ASD)
Societatea Română de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice
10

Federația Română de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice
Asociația Română pentru Studiul Obezității
Limbi străine cunoscute : Franceza
Activitatea stiințifică
Articole publicate in extenso în reviste indexate în baze de date internaționale :
1.Pîrcălăboiu L. Prevalence of Obesity and its Relationship with the Presence of
Type 2 Diabetes. Applied Medical Informatics 2011;28(2):47-51
2.Pîrcălăboiu L. Prevalence of Metabolic Syndrome in an Adult Population from
Târgu Jiu. Applied Medical Informatics 2010;27(3):23-28
3.Pîrcălăboiu L, Popa S, Puiu I, Dinu RI, Dinu F, Moța M . The metabolic
syndrome–new and old data. Rom J Intern Med 2010;48(2):193-203
Cursuri postuniversitare urmate
Curs international postuniv ersitar ‘’Endocrinologie clinică’’, 03-06 Oct 2001, București
Diabet Zaharat tip 2 – abordare practică, 2000, Craiova
Rolul medicilor de familie în îngrijirea diabetului, 19 Mai 1999, Cluj-Napoca
Actualități în Profilaxia și Tratamentul Diabetului Zaharat, 1989, București
Participări la manifestări științifice
Peste 20 congrese naționale și internaționale
11

„Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy
Cluj Napoca
PhD THESIS
EPIDEMIOLOGY OF OVERWEIGHT AND OBESITY, AND
THEIR COMPLICATIONS, ESPECIALLY CARDIOVASCULAR
AND METABOLIC COMPLICATIONS IN ADULT AND ACTIVE
POPULATION FROM GORJ COUNTY
Abstract
Scientific Coordinator PhD student
Professor Doctor Nicolae Hâncu Lucreția Pîrcălăboiu
TABLE OF CONTENTS
List of abbreviations iii
INTRODUCTION
CURRENT KNOWLEDGE STATUS
I.1. Definition and Classification of Obesity
I.1.1. Definition of Obesity
I.1.2. Classification of Obesity
I.2. Epidemiology of Obesity
I.3. Etiopathogenesis of Obesity1
3
3
3
4
5
6
12

I.3.1. Genetic Factors
I.3.2. Epigenetic Factors
I.3.3. Environmental Factors
I.3.3.1. Nutrition as Obezogenic Factor
I.3.3.2. Sedentarysm
I.3.3.3. Stress
I.3.3.4. Sleep Deprivation
I.3.3.5. Smoke Cessation
I.3.3.6. Toxins and Viruses
I.3.4. Neuroendrocrine Factors
I.3.5. Drugs
I.4. Adipocyte
I.5. Risks Associated with Obesity. Obesity’s Complications. Comorbidities
I.5.1. Obesity and Excess of Mortality
I.5.2. Obesity and Cardiovascular Diseases
I.5.3. Metabolic Complications – Insulin Resistence, Type 2 Diabetes,
Dyslipidemia
I.5.4. Sleep Apnea Syndrome
I.5.5. Obesity and Cancer
I.6. Diagnose of Obesity
I.7. Practical Approach of Obese Personne
I.7.1. Initial Evaluation and Goals of Therapy
I.7.2. Bases of Clinical Management of Personnes with
Overweight/Obesity
I.7.3. Establishing Goals of Therapy
1.7.4. Treatment of Obesity
PERSONAL RESEARCHES
II.1. Backgound
Hypothesis
General Objectives
General Description of the Research Methods
II.2. Cross sectional study: assessing the prevalence of obesity and its
comorbidities in an unselected group of adults in Gorj county
II.2.1. Hypothesis, Objectives
II.2.2. Patients and Methods
II.2.3. Results
II.2.4. Discussions
II.2.5. Conclusions
II.3. Longitudinal study: assessing the incidence of type 2 diabetes mellitus in
a group of adults in Gorj county
II.3.1. Hypothesis, Objectives
II.3.2. Patients and Methods
II.3.3. Results
II.3.4. Discussions8
10
11
11
12
13
13
13
14
14
15
15
17
18
19
21
23
24
25
25
26
27
28
29
32
32
32
32
33
34
34
34
38
58
66
68
68
68
71
96
13

II.3.5. Conclusions
II.4. Discussion
II.5. The importance of the research
II.6. Conclusions
REFERENCES
ANNEX – Articles Published101
103
108
110
112
121
KEY WORDS: obesity, diabetes, prevalence, incidence
INTRODUCTION
Obesity is considered nowadays a major public health issue, having reached the
dimensions of a pandemic, of high aggressiveness and cost. According to the data
provided by the World Health Organization (WHO), overweight and obesity are the fifth
cause of mortality worldwide, with 2.8 million deaths due to obesity recorded every year.
In addition, it is considered that 44% of the cases of diabetes mellitus, 23% of the
cardiovascular conditions and 7-41% of cancers may well be attributed to the overweight
and obesity epidemics. Another WHO estimation stated that in 2008 there were around
the globe 1.5 billion overweight or obese, of whom 200 million men and 300 million
women were already obese. On the whole, it may be safely said that one person in ten
was obese. The situation is even more alarming since it affects children as well. In 2010,
WHO estimated that 43 million children under the age of 5 were overweight, while
around 10% of school-aged children were either overweight or obese (120 million
children).
The obesogenic environment has also reached epidemic proportions, partially explaining
this obesity “wave”. For instance, the food consumption in fast-food restaurants has
increased 18-fold since 1970, the servings have become larger (a typical hamburger is six
times larger in 2003 than it was in 1957, with a calory intake increased from 210 to 680
kcal), while French fries are the favourite vegetable product in the American diet in up to
25% of cases.
In this setting and considering that the Romanian prevalence of obesity is only estimated,
I have designed this doctoral thesis in order to shed some light on a less clear problem on
the prevalence of obesity and associated conditions.
I. CURRENT KNOWLEDGE STATUS
This part is structured into seven chapters describing the main aspects of the obesity
epidemics: epidemiology, etiopathogenesis, obesity-related risks, diagnosis and practical
approach of obese patients.
Traditionally, obesity is defined as „a condition characterized by excessive
accumulation of fat in the body, in a harmful proportion for human health”. This
definition was issued by a group of experts of the World Health Organization (WHO); the
WHO expert comittee recommends two parameters for the quantification of weight gain:
the body mass index (BMI) and abdominal circumference (AC).
Obesity epidemiology . WHO estimated that until the year 2015, the developing
countries would hold approximately 2.3 billion overweight adults, 700 million of whom
14

will actually be obese. The situation is even more alarming since it affects children as
well. The regional data available in Romania estimate the prevalence of overweight and
obesity to 30–36 % and 20–25 % of the general population, respectively.
Obesity etiopathogenesis. Obesity and overweight result from an altered energy balance,
with a higher energy intake than expenditure. The natural consequence is accumulation in
various regions of the body of fat tissue with altered structure and secretory function
(hypertrophy and hyperplasia of adipocytes, altered adipokine secretion). At present,
obesity is generally considered to be the result of complex interactions between genetic,
epigenetic and environmental factors. This only partially understood interaction leads to
energetic imbalance and consequently overweight and obesity.
Obesity risks. Complications of obesity. Comorbidities. Althought the molecular
mechanisms initiating this condition are not completely ellucidated, it is a fact that weight
excess is an independent risk factor for coronary disease, ischemic stroke and type 2
diabetes mellitus (the term “combined epidemics of diabetes and obesity” has almost
been coined). This risk is largely explained by the clinical and biological alterations
occurring in obesity: increased blood pressure, atherogenic changes of the lipid profile,
insulin-resistance, alterations of the renin-angiotensin system (RAS), increased levels of
inflammatory markers (C reactive protein, fibrinogen).
The diagnosis of obesity is easily reached, based on physical examination. Weight,
height, abdominal circumference should be measured and the BMI calculated. These
parameters can be assessed upon each regular visit to any medical specialist, as well as
upon demand of patients interested in their weight status.
The practical approach of an obese person involves the “care triad” (Hâncu and colab):
screening – diagnosis – assessment and requires also to establish the objectives for care,
clinical management of obesity/overweight, of complications and comorbidities (the
TEME methods) and the psychological and environmental optimization.
II. PERSONAL RESEARCH
II.1. Background
Work hypothesis
In Romania, obesity is a problem frequently neglected in clinical practice and the
epidemiology data concerning it are scarce. Considering the numerous factors involved in
the establishment of obesity (genetic, dietary habits, physical activity), it follows that the
prevalence of obesity varies between population groups. In addition, there is no
information concerning obesity-related complications and comorbidities in Romania, at
the moment.
The main objectives of research were:
•Assessing the prevalence of obesity in a group of adults in Gorj county;
•Assessing the prevalence of arterial hypertension, cardiovascular disease and type
2 diabetes mellitus in obese persons as compared with normal weight persons;
•Assessing the incidence of type 2 diabetes mellitus in a group of adults in Gorj
county.
Methods: general description
15

In order to achieve the above objective, we chose to perform two independent studies.
The research protocols have been designed to observe the Helsinki declaration and were
approved by the Ethics committee of the Gorj county Public Health Authority.
II.2. Cross sectional study: assessing the prevalence of obesity and its
comorbidities in an unselected group of adults in Gorj county
The main objectives of this study were:
•Assessing the prevalence of obesity in a group of adults in Gorj county;
•Assessing the prevalence of arterial hypertension, cardiovascular diseases and
type 2 diabetes mellitus in obese as compared with normal weight persons.
Methods and population analysis
In order to reach our objectives, we performed an observational analytic cross-sectional
study. A total of 2,200 persons over the age of 25, registered with 20 family physicians in
Gorj county, agreed to participate and were included in this study between November
2007 – December 2008.
Results
The mean value of the body mass index was 25.9±4.5 kg/m2 and the mean value of the
abdominal circumference was 90.1±12.7 cm. Both parameters had significantly higher
values in males than in females. The prevalence of obesity , defined by a BMI ≥ 30
kg/m2, was 19.5% (429 persons) in the study population. A statistically significant
proportion of men were obese: 21.2% vs. 18.2% women, p=0.04. In addition, 34% of
cases were overweight. The prevalence of overweight and obesity was lower in persons
under the age of 40 (18% of cases were overweight and 8.1% obese) and increased with
age: 35.6% overweight prevalence and 21.8% obesity prevalence in subjects ≥ 60 years
old. We analyzed the clinical and metabolic characteristics and personal history for each
BMI category. Overweight and obese persons were older than those with normal weight
(52 years vs. 46.4 years, p <0.001)
The personal history analysis yielded the following results:
•The prevalence of diabetes mellitus was significantly higher in obese (20%) as
compared with overweight (6.6%) and normal weight persons (1.7%) (p<0.001);
•The prevalence of high blood pressure increased alongside the BMI values, from
26.7% in normal weight cases to 49.7% in overweight and 57.6% in obese
subjects (p< 0.001);
•31.2% of the obese cases had at least one cardiovascular condition, namely past
history of myocardial infarction, pectoral angina or vascular stroke. The
prevalence of cardiovascular diseases decreased alongside the decrease in BMI:
19.5% of overweight and 12.3% of normal weight persons had positive history of
cardiovascular disease (p< 0.001). The same tendency for increase was observed
when analyzing according to gender.
•Similar to high blood pressure and diabetes mellitus, the prevalence of
hypercholesterolemia increased from 25.9% in normal weight cases to 42.4% in
obese subjects (p< 0.001). Moreover, the prevalence of hypertriglyceridemia had
16

a similar tendency: from 23.4% in normal weight to 34.7% in obese persons (p<
0.001).
•The mean and median values of glycemia, lipid profile, systolic and diastolic
pressure, as well as the cardiovascular risk were significantly higher in obese as
compared to normal weight persons.
Logistic regression was used for the assessment of correlation between the body mass
index (or abdominal circumference) and the presence of high blood pressure,
cardiovascular disease and type 2 diabetes mellitus. The Odds Ratio values are
displayed in the table below.
The odds ratio values (95% CI) with BMI as independent variable
Characteristics (dependent
variables)OR 95% CI
Type 2 DM
HBP
CVD1.27
1.15
1.111.21 – 1.34
1.12 – 1,17
1.08 – 1.14
OR – odds ratio; CI – confidence interval; CVD – cardiovascular disease; HBP – high
blood presssure.
Non-adjusted OR values (95% CI) with AC as independent variable
Characteristics OR 95% CI
Type 2 DM
HBP
CVD1.06
1.07
1.041.04 – 1.07
1.06 – 1.08
1.03 – 1.05
OR – odds ratio; CI – confidence interval; CVD – cardiovascular disease; HBP – high
blood pressure; AC – abdominal circumference.
Conclusions
We recorded a high prevalence of obesity (defined as BMI≥30kg/m2) in our study group
(19.5%). The prevalence of obesity tended to increase alongside the increase in age. The
prevalence of comorbidities increased alongside the body mass index, being significantly
higher in obese as compared to normal weight subjects. The conventional cardiovascular
risk factors had a similar behaviour (glycemia, total cholesterol, LDL cholesterol,
triglycerides, systolic and diastolic arterial pressure).
We proved using logistic regression that the risk of comorbidities varies according to
BMI and AC values. Namely, the 1 kg/m2 increase in BMI associated with: a 27%
increase in diabetes risk, a 11% increase in CVD risk and a 15% increase in HBP risk. A
1 cm increase in AC was associated with a 6% increase in DM risk, a 4% increase in
CVD risk and a 7% increase in HBP risk.
II.3. Longitudinal study: assessing the incidence of type 2 diabetes
mellitus in a group of adults in Gorj county
The main objective of this study was assessing the incidence of type 2 diabetes mellitus.
In addition, we assessed the risk of occurrence of diabetes according to BMI values at
inclusion.
17

Methods and population analysis
In order to reach our objectives, we performed an observational analytic prospective
study on a group of subjects with overweight and obesity over a period of 5 years. The
study group included 332 subjects with either overweight or obesity but without diabetes
mellitus. The subjects were included in the study between 1998 and 1999. They were
reassessed for diabetes occurrence after 5 years, between 2003-2004.
Results
The mean age on inclusion was 46.8 ± 8.9 years, ranging between 25 and 60 years. We
included 140 men (42.2%) and 192 women (57.8%) in the study. Baseline glycemia was
99.8±9.1 mg/dl and the mean BMI value was 30.2±3.9 kg/m2.
The prevalence of abdominal obesity on inclusion was 79.2% (263 persons). There were
no statistically significant differences between subjects with or without abdominal
obesity in what concerns baseline glycemia on inclusion (p> 0.05). The prevalence of
obesity defined as BMI≥ 30 kg/m2 on inclusion was 41%.
The interval of time elapsed between inclusion and the moment of diabetes diagnosis was
46.5±14.1 months, ranging between 11 and 60 months. In the overweight group we
recorded a 47.5±13.6 month interval between inclusion and diabetes diagnosis, while in
the obesity group, the interval reached 46.1±14.4 months. The difference between the two
mean intervals was not statistically significant (p=0.74). Using Cox regression and
survival curves we assessed the risk for diabetes occurrence in relation to the
presence/absence of obesity at the initial evaluation. The two following figures and tables
display the results of this regression.
Risk of occurrence of type 2 diabetes in overweight as compared with obese persons

18

Risk of occurrence of type 2 diabetes mellitus in subjects with abdominal obesity as
compared with those without it at the initial evaluation.
timp urmarire (luni)60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.001 – supravietuirea1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0prezenta absentaObezitate abdominala
The hazard ratio of occurrence of type 2 diabetes mellitus function of initial BMI,
abdominal circumference, obesity at inclusion and age, risk-adjusted model.
Parameters HRp95% CI
Initial BMI (kg/m2)1.21<0.0011.14-1.27
Initial BMI ≥30kg/m24.61<0.0012.58-8.19
Initial AC (cm) 1.000.770.98–1.03
Abdominal obesity 1.540.240.75-3.13
HR – hazard ratio; CI – confidence interval; BMI – body mass index; AC – abdominal
circumference.
Conclusions
The cumulative incidence of type 2 diabetes mellitus during the 5 years of study was
21.1%, with a mean annual incidence of 3.61%. We also proved that regardless of age,
sex, altered glycaemia upon inclusion, decreased glucose tolerance or both, the risk of
diabetes occurrence was 4.6-fold higher in patients with BMI ≥30kg/m2 upon inclusion as
compared with overweight patients; furthermore, the type 2 diabetes occurrence risk
increased with 21% for each 1 kg/m2 increase in BMI. Although traditionally, abdominal
obesity quantified using the abdominal circumference is considered a risk factor for the
occurrence of diabetes mellitus, in our study we did not find a significant association
between the abdominal circumference or abdominal obesity on inclusion and the type 2
diabetes occurrence risk.

General conclusions and research relevance
The two studies performed during our personal research offer some novel data on the
epidemiology of population metabolic diseases (obesity, arterial hypertension, diabetes
mellitus, metabolic syndrome) and on the characteristics of cardiometabolic risk factors
in the general population of Gorj county, data unavailable until now. Undoubtedly, the
most alarming aspect from the epidemiologic point of view is the extremely high
19

prevalence of abdominal obesity, found in our study in 67.2% of women and in 47.8% of
men. Furthermore, more concern should be raised since a quarter of the subjects included
in the study had obesity (defined as BMI ≥ 30 kg/m2) and also a higher incidence of
cardiovascular risk factors than normal weight individuals.
CURRICULUM VITAE
Personal Informations:
Last Name: PIRCALABOIU
Name: LUCRETIA
Date of Birth: 10 November 1953
Citizenship: Romanian
Education
Since Nov 2007 PhD student, Iuliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy
Cluj-Napoca
2006 Master degree in Management of Health System, University of
Bucharest
2003- 2005 Resident in Diabetes, Nutrition, Metabolic diseases, Diabetes
Center, Cluj-Napoca
1987 – 1990 Resident in Endocrinology, C. I. Parhon Institute of Endocrinology
Bucharest
1982 – 1985 Resident in Internal Medicine, County Hospital Timișoara
1972 – 1978 Institute of Medicine and Pharmacy Cluj-Napoca, Faculty of General
Medicine
1968 –1969 “Ecaterina Teodoroiu” Highschool Târgu-Jiu, Gorj County
Professional Experience and Current Positions :
Since 2005Senior physician Endocrinology, specialist physician Diabetes,
Nutrition, Metabolic diseases , Diabetes Department, Emergency
County Hospital Târgu Jiu, Gorj County; County Coordinator of
Diabetes National Program
1990 – 2005Senior physician Endocrinology, specialist physician Internal
Medicine, Emergency County Hospital Târgu Jiu, Gorj County
1991 – 1996Specialist physician Endocrinology, specialist physician Internal
Medicine, Emergency County Hospital Târgu Jiu, Gorj County
1987 – 1990Resident physician Endocrinology C. I. Parhon Institute of
Endocrinology Bucharest
1985 – 1987Specialist physician Internal Medicine, Emergency County Hospital
Târgu Jiu, Gorj County
20

1982 – 1985 Resident physician Internal Medicine, Emergency County Hospital
Timișoara
1978 – 1982 Intern County Hospital Târgu Jiu, Gorj County
Membru al asociațiilor profesionale:
European Asociation for the study of Diabetes (EASD)
Romanian Society of Diabetes, Nutrition, Metabolic Diseases
Romanian Federation of Diabetes, Nutrition, Metabolic Diseases
Romanian Association for the Study of Obesity
Foreign Languages : French
Scientific Activity
Scientific papers published in journals indexed in international databases
1.Pîrcălăboiu L. Prevalence of Obesity and its Relationship with the Presence
of Type 2 Diabetes . Applied Medical Informatics 2011;28(2):47-51
2.Pîrcălăboiu L. Prevalence of Metabolic Syndrome in an Adult Population
from Târgu Jiu. Applied Medical Informatics 2010;27(3):23-28
3.Pîrcălăboiu L, Popa S, Puiu I, Dinu RI, Dinu F, Moța M . The metabolic
syndrome–new and old data. Rom J Intern Med 2010;48(2):193-203
Postgraduate Training:
International Postgraduate Course ‘Clinical Endocrinology’’, 03-06 Oct 2001, Bucharest
Diabet Zaharat tip 2 – abordare practică, 2000, Craiova
Rolul medicilor de familie în îngrijirea diabetului, 19 Mai 1999, Cluj-Napoca
Actualități în Profilaxia și Tratamentul Diabetului Zaharat, 1989, București
Participation at Scientific Meetings :
Over 20 National and International Congresses, Symposia and Round Tables
21