Lucrare de diplomă [611441]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

Lucrare de diplomă

Coordonator științific : Absolvent: [anonimizat],
2019

2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
PROGRAMUL KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

RECUPERAREA RUPTURII DE LIGAMENT
INCRUCIȘAT ANTERIOR ȘI KINETOPROFILAXIA
STRESULUI ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ

Coordonator științific : Absolvent: [anonimizat]

3
CUPRINS !!!!!!!!!!!să treci paginația
INTRODUCERE
Actualitatea temei
Motivul alegerii temei
Scopul și sarcinile cercetării
Obiectivele cercetării
Ipoteza cercetării

CAPITOLUL I – FUNDAMENTE TEORETICE ȘI METODICE ALE CERCETĂRII
I.1. Anatomia funcțională. Descrierea articulației genunchiului
I.1.1. Componentele articulației genunchiului
I.1.2. Capsula articulară
I.1.3. Membrana Sinovială
I.1.4. Meniscurile și ligamentele articulare
I.2. Biomecanica articulației genunchiului
I.2.1. Flexia
I.2.2. Extensia
I.2.3. Rotația
I.3. Mușchii stabilizatori ai articulației genunchiului
I.3.1. Regiunea anterioară a coapsei
I.3.2. Regiunea medială a coapsei
I.3.3. Regiunea posterioară a coapsei
I.3.4. Regiunea posterioară a gambei
I.4. Stresul – Generalități
I.4.1. Tipuri de stres
I.4.2. Stresul în activitatea sportivă
I.4.3. Factori stresanți în sport.
I.5. Mijloace de recuperare a rupturii de ligament încrucișat anterior
I.5.1. Electroterapia
I.5.2. Kinesiotaping -ul
I.5.3. Hidrokinetoterapia
I.5.4. Crioterapia
1.5.5. Exercițiul fizic
I.5.6. Psihoterapia
I.5.7. Masajul medical
CAPITOLUL II – ORGAN IZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

4 II.1. Data, locul și subiecții cercetării
II.2. Aparate, instalați i și materiale utilizate
II.3. Metode de cercetare
II.3.1. Metoda documentării teoretice
II.3.2. Metoda anchetei
II.3.2.1. Interpretarea rezultatelor chestionarului
II.3.3. Metoda observației
II.3.4. Metoda studiului de caz
II.3.5. Metoda grafică
II.4. Metode de evaluare funcțională a pacientului
II.4.1. Anamneza
II.4.2. Metode de evaluare utilizate
II.4.2.1. Bilanțul articular al genunchilui
II.4.2.2. Bilanțul muscular al genunchiului
II.4.2.3 Perimetrul muscular al membrului inferior
II.4.2.4 Testul Lachman
II.4.2.5 Scala VAS
II.5. Planul de exerciții kinetoterapeutice
II.5.1. Faza I
II.5.2. Faza a II-a
II.5.3. Faza a III-a
II.5.4. Faza a IV-a
II.5.5. Faza a V-a
II.5.6. Faza a VI-a
CAPITOLUL III – ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
III.1. Rezultate obținute în urma aplicării programului de recuperare
III.1.1. Datele obținute la perimetrul muscular, bilanțul articular și bilanțul muscular , scala
VAS.
III.2. Interpretarea rezultatelor
III.2.1. Rezultatele înregistrate la bilanțul articular
III.2.2. Rezultatele înregistrate la bilanțul muscular

5 III.2.3. Rezultatele înregistrate la perimetrul muscular
III.2.4. Rezultatele inregistrate la scala VAS
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

6
INTRODUCERE
„Kinetoterapia – terapia prin mișcare s-a dezvoltat în decursul secolelor pe baza
relației reciproce dintre practică si observație, dar cu o mare incurcătură de empirism si
tradiționalism, care mult timp au franat orice incercare de a regândi această terapie prin
prisma cunostințelor medicale ce se acumulau. În ultimele 3-4 decenii, s-a reușit, treptat,
desprinderea kinetoterapiei de conformismul principiilor teoretice si din schematismul
aplicării practice a tehnicilor si metodelor de exprimar e. În aceste decenii kinetoterapia și-a
construit bazele teoretice prin apropierea legilor fizicii, ale neurofiziologiei si mecancii
musculoarticular, prin cunoasterea fiziopatologiei pe care o deunim azi kinetologie”.
[SBENGHE,1987, p. 3 ]
Kinetologia med icală face parte din medicina fizică, specialitate terapeutică care
utilizează ca metode: mișcarea, termoterapia, hidroterapia, masajul, crioterapia, curentul
electric .
Kinetologia medicală profilactică cuprinde totalitatea metodelor si mijloacelor
kine tologice care se andresează menț inerii si intăririi stării de sănătate, deci, prevenirii stării
de boală.
Kinetologia medicală de recuperare reprezintă principala armă a asistenței de
recuperare funcțională, ea având azi o largă accepțiune atât in cardru l medical cât si printre
pacienți.
Kinetologia medicală terapeutică fiind atotcuprinzătoare până nu de mult, si-a redus
astfel mult câmpul de acțiune propriu -zisă, lăsând largi domenii kinetologiei profilactice si
celei de recuperare. [SBENGHE, 1987, p. 15]
In majoritatea sporturilor, accidentarile de la nivelul genunchilor sunt cele mai
frecvente, si acestea au capacitatea de a influența cariera atletului. De obicei apar din cauza
schimbărilor de direcție, pornirilor si opririlor buște repetate, specifice sporturilor de iarnă,
fotbalului, handbalului, etc. Ruptura de ligament incrucișat, este una dintre cele mai des
intâlnite accidentari de la genunchi, aceasta nu doar că scade stabilitatea si funcționealitatea
genunchiului, dar poate, pe termen indelungat să genereze modificări anatomice patologice.
[PETERSON, 2005, p. 285 ]

7 ACTUALITATEA TEMEI
Ruptura de ligament incrucișat anterior, este una dintre cele mai frecvente care apar
la nivelul genunchiului. Intr-un studiu efectuat la o clinică din Elveț ia, pe o perioadă de 10
ani, incluzând 17.530 pacienți cu 19.530 accidentări de tip sportiv s-au făcut următoarele
descoperiri: 6434 pacienți (37%) au suferit 7769( 39.8%) la genunchi. 68.1% dintre aceștia
au fost bărbați si 31.6% erau femei. Aproxim ativ 50% dintre toți pacienții erau intre 20-29
ani. Dintre toți pacienții care au suferit o leziune la nivelul genunchiului, 20% erau la
ligamentul incrucișat anterior, 7,9% asupra ligamentului colateral medial si, 1.1 % ligamentul
colateral lateral, si doar 0.65% ascupra ligamentului incrucișat posterior; restul accidentărilor
au cauzat afecțiuni asupra meniscurilor. [1]
Ruptura de ligament incrucișat este des intalnită in baschet, handbal care implica
pivotările bruște, de asemenea in schiul alipin, din cauza blocării schiurilor in zăpadă, si
asociat cu răsucirea si căderea schiorului. Aproximativ 70% din afecțiunile ligamentului
incrucișat nu sunt din cauza contactului fizic cu adversarii, dar din cauza răsucirilor, opririlor
si pornirilor bruște, când genunchiul este in extensie si planta sprijinită pe sol. [HALL, 2007,
p. 249 ]
In sportul de performan ță contemporan, cerințele ridicate de ordin exterior, obiectiv,
cât si aspiratiile, dorința unei performante cât mai ridicate, formează un complex de factori
stresanți, care pun intregul sistem psiho -comportametal in stare de tensiune, mobilizarea
energetic ă si apărarea. Activitatea sportivă de performanță, mai ales accea de inaltă
performanta este stresantă in totalitatea ei, prin antrenamentele indelungate si intense,
perioada competitionala, prin nivelul ridicat și angajarea motivațională, individuală si socială
pe care sportul practicat le generează. [2]
In acest caz, după o intervenție chirurgicală la nivelul genunchiului, pe lângă
recuperarea de ordin fizic, kinetoterapeutul trebuie să țina cont si de implicațiile emoționale
si stresul ridicat la care sportivul este supus. In sportul de performanță din zilele noastre,
vedem ce importanță crucială are starea psihică si pregătirea mentală a atletului in
obținerea rezultatelor dorite. Astfel, si in timpul recuperării post -operatorii, moralul ridicat
imbunătățeste vizibil rezultatele programului kinetoterapeutic, si readuce sportivul la unu
nivel de pregătire fizică care il face apt de revenirea pe teren, intr-nu timp mai scurt.

8 MOTIVUL ALEGERII TEMEI
Fiind o persoană pasionată de sport incă din copilărie, si urmărind numeroase partide
din sportul de performanță, in special partide de fotbal si de handbal, am putut observa
numeroși sportivi suferind accidentări la articulația genunchiului care au cauzat traumatisme
la nivelul ligamentelor si meniscurilor. Acest lucru m-a determinat sa fiu foarte interesat de
această ramură a kinetoterapiei și să-mi aprofundez cunoștințele in ceea ce privește
afecțiunile ortopedico -traumatice, modul in care acestea pot fi abordate prin intermediul
kinetoterapiei, si metode prin care acestea pot fi prevenite. Intrând in contact cu anumiți
sportivi, si de asemenea urmărind evoluția sportivilor de top din România, am realizat faptul
că, aceștia, in urma accidentărilor suferit e in timpul partidelor de joc, sau in sesiunea de
antrenament, nu sunt afectați doar la nivel fizic, dar si psihic. Stresul care apare in urma
unei accidentări, este un factor decisiv, pe tot parcursul recuperării post -operatorii. Dacă
acesta este ținut sub control, poate accelera ritmul recuperării, sau poate cauza dificultăți in
revenirea sportivului pe terenul de joc.
Motivul pentru care am ales această temă, este in primul rând de a demonstra că in
urma unui program kinetoterapeutic de recuperare bine structurat, in functie afecțiunea
sportivului, sportul pe care acesta il practică, starea psihică pe care acesta o are după
accidentare si utilizând toate mijloacele pe care kinetoterapia le are la dispozitie, sportivul va
putea sa revină la forma fizică si psihică ideală, și isi va putea continua activitățile sportive.
In al doilea rând, pentru a scoate in evidență nivelul de stres la care este supus un
sportiv in urma unui astfel de traumatism, si care pot fi consecințele gradului ridicat de stres
asupra căruia nu se actioneaza la timp si prin mijloacele corespunzătoare.

SCOPUL ȘI SARCINILE CERCETĂRII
Scopul cercetării il reprezintă conceperea unui program de recuperare personalizat,
prin alegerea atentă a mijloacelor si metodelor kinetot erapeutice aplicate, utilizând cele mai
eficiente aparate, obiecte și instalații, astfel incât sportivul care a suferit un traumatism sâ-si
recapete abilitățile si funcțiile membrului inferior afectat, și să-si poată continua activitățile
sportive prestat e inaintea traumatismului.
De asemenea, scopul acestei cercetări este de a evidenția implicațiile multiplilor
factori psihici și stresul post -traumatic la care sportivul este supus, despre care

9 kinetoterapeutul trebuie să fie conștient și sa țină cont pe toată perioada recuperării de
ordin fizic.
Sarcinile cercetării:
– Documentarea și consultarea materialelor de specialitate pe problematica discutată
în cadrul cercetării;
– Evaluarea inițiala a subiectului cercetării;
– Stabilirea metodelor și mijloacelor specifice traumatismelor de la nivelul genunchilor;
– Identificarea celor mai eficiente aparate, instalații, obiecte utilizate in programul
terapeutic aplicat;
– Elaborarea programului de recuperare personalizat;
– Implementarea planului de recuperar e;
– Prezentarea, preluarea, și interpretarea statistică a datelor obținute;
– Identificarea indicațiilor și contraindicațiilor care pot influența programul de
recuperare;
– Elaborarea concluziilor și propunerilor.
Obiectivele cercetării:
– Stabilirea incidenței traumatismelor la nivelul articulației genunchiului;
– Identificarea celor mai relevanti factori de stres si combaterea acestora.
– Identificarea celor mai eficiente aparate, echipamente, instalații pentru recuperarea
funcționalitatii articulatiei genunchiului, in urma unui traumatism;
– Elaborarea unui program kinetoterapeutic personalizat,
– Implementarea mijloacelor kinetoterapeutice în vederea recuperării subiectului
cercetării;
– Evaluarea eficienței metodelor kinetoterapeutice în vederea recuperării pacientului.

IPOTEZA CERCETĂRII
Dacă implementarea corectă și individualizată a unui program kinetoterapeutic de
recuperare , optim conceput și adecvat particularităților sportivului și ale disciplinei
practicate, ajută la recăpătarea funcționalității membrului afectat și redobândirea încrederii
în sine.

10
CAPITOLUL I – FUNDAMENTE TEORETICE ȘI METODICE ALE CERCETĂRII

I.1. Anatomia funcțională. Descrierea articulației genunchiului
Articulația genunchiului este cea mai mare și poate cea mai complexă articulație din
corpul uman. Este formată din articulațiile tibiofemurale și patelofemurale, fiind biarticulară.
Fiind localizată intre pârghiile osoase ale tibiei și femurului, intre articulația gleznei și a
soldului, aceasta este o articulație intermediară. Articulația genunchiului este solicitată de
forțe mari care apar atat in timpul transmiterii greutății corpului din statică cât și in
conservarea momentelor de mișcare si acțiunii cuplurilor de forță necesare locomoției.
[POPESCU, 1998, p.137]
I.1.1. Componentele articulației genunchiului
– strucuturile osoase
– cartilajul articular
– meniscuri
– capsulă articulară
– membrană sinovială
– lichidul sinovial
– ligamentele articulare
I.1.2. Capsula articulară
Capsula articulară se inseră in partea superioară pe femur iar in partea inferioara pe
tibie, in partea anterioară prezintă un orificiu pentru patelă. Traiectul inserție i pe femur este
sinuos plecând superior pe fața trohleară, coborând pe condilii femurali și apoi inferior de
epicondili, pe care ii lasă extracapsular și ajunge astfel posterior in fosa intercondiliană. La
nivelul acestei fose capsula se intrerupe si fibre le fuzionează cu ligamentele incrucișate.
Inserția tibială se face la 2-4 mm de cartilajul articular, incepând de la aria intercondiliană
anterioară și terminându -se la cea posterioră fără să cuprindă articulația tibio -fibulară
superioară. [RANGĂ, 2002, p. 100 ]
Capsula prezintă orificii pentru prelungirile sinovialei. Aceasta aderă la meniscuri fiind
mai subțire in partea sa suprameniscală. Este formată din fibre transversale si oblice situate
profund. Anterior este mai subtire, la acest nivel găsindu -se ligamentul rotulian. [RANGĂ,
2002, p. 100 ]

11
Fig. I.1. Capsula articulară
Sursa: [3 ]
I.1.3. Membrana sinovială
Este considerată cea mai complicată sinovială articulară din corpul uman. In partea
anterioară aceasta pleacă de la limita cartilajului articular al trohleei si condililor femurali,
urcă sub tendonul mușchiului cvadriceps, alcătuind astfel bursa suprapatelară, apoi se
reflectă in jos terminându -se la limita cartilajului articular de pe patelă. Lateral se inseră pe
marginea cartilajului articular de la nivelul condililor femurali si tibiali; inferior de ligamentul
colateral tibial și fibular, se formează așa-numitele funduri de sac subligamentare care urcă
spre inserțiile femurale ale acestora. In continuare, se reflectă pe capsula pe care o
căptuseste, intrerupându -se la marginea superioară a meniscurilor și reluându -și traiectul
sub cea inferioară. Posterior sinoviala căptuseste capsula și se inseră apoi la limita dintre
cartilajul articular și condili până la inserția ligamentului incrucișat posterior. [RANGĂ, 2002,
p. 100 ]
Membrana sinovială acoperă și căptușește pe interior capsula articulară. Rolul
acesteia este de a facilita alunecarea suprafețe lor articulare unele pe altele, datorită unui
lichid pe care il secretă, lichidul sinovial. [4]

12
Fig. I.2. Membrana sinovială
Sursa: [5]
I.1.4. Meniscurile și ligamentele articulare
Meniscurile intraarticulare sunt reprezentate de două fibrocartilaje care s-au format
pe platoul tibial, medial și lateral la periferia acestuia. Ele au rolul de a genera o mai bună
concordanță între fosele articulare ale tibiei fiind insuficent de adânc i și suprafețele
condiliene femurale. [PAPILIAN, 1998, p. 140]
Meniscurile au capacitatea și rolul de a absoarbe șocurile suferite de articulația
genunchiului în timpul activităților noastre zilnice, de a distribui egal greutatea corpului
nostru. Distrib uirea corectă și egală a greutății este foarte importantă deoarece în timpul
unor activități aceste forțe pot fi foarte mari. De exemplu, la urcatul scărilor fiecare genunchi
trebuie să susțină de trei ori greutatea corpului tău. Ele au de asemenea rolul de a crește
stabilitatea genunchiului.
În secțiune verticală fiecare dintre meniscuri, au o formă triunghiulară prezentând
suprafața superioară concavă în raport cu condilul femural corespondent, o față inferioară
plană care intră în contact direct cu fața articulară a condilului tibial și o bază prin care aderă
la capsulă articulară. Fiecare dintre meniscuri se înseră prin câte două extremități,
intercondiliană și corespunzătoare. Extremitățile anterioare ale celor două meniscuri sunt
unite prin ligame ntul transvers al genunchiului. [RANGĂ, 2002, p. 99 ]
Meniscul lateral are o formă asemănătoare unui cerc, fiind aproape complet; el este
întrerupt doar pe o mică suprafață la nivelul eminenței intercondiliene. Se înseră prin conul
anterior și cel posterior la nivelul eminenței intercondiliene. [PAPILIAN, 1998, p. 141]
Meniscul medial are forma unei semilune, acestea având o întrerupere în zona
medială, mult mai mare. El reprezintă inserții mult mai îndepărtate, fiind așezate astfel: prin
cornul anterior, pe marginea anterioară a platoului tibial, iar prin cel posterior, pe aria

13 intercondiliană posterioară. Cele două meniscuri sunt unite în zona anterioară printr -o
bandeletă transversală, numită ligamentul transvers al genunchiului. [PAPILIAN, 1998, p.
141]

Fig. I.3. Meniscurile
Sursa: [NOYES, 2016, p. 16]
Ligamentul rotulian are o lungime de 5-6 cm., lată de 2-3 cm., are o structură
fibroasă, puternică și rezistentă, și este localizat înaintea articulației. Este asemănător unui
triunghi, și se înseră cu baza sa de vârful patelei, iar prin vârf, pe partea inferioară a
tuberozității tibiei. Ligamentul rotulian este considerat ca fiind tendonul terminal al
mușchiului cvadriceps, și astfel patela este considerată un os sesamoid. Ligamentul patelei
prezintă două margini și două fețe. Prin fața anterioară răspund e fasciei femurale, iar prin
cea posterioară, unei mase celuloadipoase, numită corpul adipos infrapatelar profund .
Marginile ligamentului vin în raport cu formațiunile de întărire ale capsulei. Ligamentul
patelei se poate vedea și palpa sub piele. [PAPILIA N, 1998, p. 142]

Fig. I.4. Ligamentul rotulian
Sursa: [6]

14 Ligamentul popliteu oblic. Se desprinde din tendonul mușchiului semimembranos și
se îndreaptă spre condilul femural lateral, numindu -se de aceea și tendon recurent al
mușchiului semimembranos.
Ligamentul popliteu arcuat. Este situat sub ligamentul popliteu oblic și este format
din fibre oblice. Are rolul de a întări capsula din dreptul condilului lateral al femurului până
în dreptul fosei intercondiliene posterioare a tibiei. Din partea superioară a acestui ligament
se desprinde un mănunchi de fibre ogivale cu concavitatea inferior pe sub care trece
mușchiul popliteu; fibrele ogivale sunt orientate în jos și lateral, și au inserția pe capu l
fibulei.[ RANGĂ,2002, p.100 ]
Ligamentul colateral fibular . Se inseră in partea superioară pe epicondulul lateral al
femurului, și in partea inferioară se prinde pe partea anterolaterală a epifizei proximale a
fibulei, inaintea vârfului. Cand genunch iul se află in extensie, acest ligament se intinde, când
articulația se flectează, ligamentul este relaxat. Prin fața interioară, intră in contact cu
tendonul mușchiului popliteu și cu artera articulară superoexternă, iar prin fața superficială
aderă la fascia femurală. Acest ligament impiedică mișcarea laterală atunci cand se intinde
genunchiul.

Fig. I.5. Ligamentul colateral fibular
Sursa: [7]
Ligamentul colateral tibial. Acest ligament se prezintă ca o formațiune fibroasă mai
aplatizată și de multe ori se confundă cu capsula articulară. El se inseră in partea superioară
pe epicondilul medial al femurului, iar in cea inferioară pe fața medială a tibiei. In secțiunea
transversală a acestuia se observă trei tipuri de fibre: verticale, care sunt situate in partea
cea mai anterioară și intinse de la femur la tibie; fibre oblice descendente, care pleacă de la

15 femur si se indreaptă in jos, răsfirându -se pe meniscul medial; oblice ascendente, indreptate
de la tibie pe meniscul medial. Acest ligament se confundă in partea posterioară cu capsula
articulară, dar in fața anterioară acesta este bine evidențiat. Prin fața sa profundă intră in
contact cu menisc ul articular, cu tendonul orizontal al semimembranosului și cu artera
femurală inferomedială a genunchiului. Fața superficială a ligementului colateral tibial este
acoperită de fascia femurală și de tendoanele ce participă la formarea complexului
aponevrot ic, numit și ‘’piciorul gâștei’’. Acest ligament impiedică devierea medială când
genunchiul merge in extensie. [ PAPILIAN, 1998, p142]

Fig I.5. Ligamentul colateral medial
Sursa: [8]

Ligamentul încruciș at anterior . Are o lungime medie de 35mm., grosimea medie este
de 11mm, având o rezistență de 1730N. LIA are inserția în partea inferioară pe aria
intercondiliană anterioară a tibiei, între originea celor două coarne meniscale anterioare,
mai aproape de cornul anterior al meniscului lateral. Din această zonă merge lateral și
superior, loc în care se inseră pe față medială a condilului femural lateral, zonă situată
posterior. Rolul ligamentului încrucișat anterior este de a bloca mișcarea de translație
anterioară a tibiei sub femur, fiind responsabil de 85% din această funcție. [POPESCU, 1998,
p. 140]
Ligamentul incrucisat posterior. Lungimea medie a LIP este de 38mm., având o
grosime medie de 14mm, rezistând la o tracțiune dublă față de LIA. Acest ligament față de
cel anterior este mai puțin oblic și mai gros. Își are inserția inferioară în partea cea mai

16 posterioară a ariei intercondiliene posterioare, înapoia cornului posterior al meniscului
medial și pe fața posterioară a tibiei, imediat lateral pe axul central. Din această zonă, urcă
pe o direcție oblică medială și se insera în sectorul posterior al suprafeței laterale a
condilului medial. Rolul acestui ligament este de a împiedica mișcarea de translație
posterioară a tibiei în pe femur, fiind responsabil în proporție de 89% în această funcție.
[POPESCU, 1998, p. 141]

Fig. I.6. Ligamentele incrucișate
Sursa: [ABRAHAMS, 2011, p. 210]
I.2. Biomecanica articulației genunchiului
Flexia și extensia sunt pincipalele mișcări care sunt realizate la nivelul articulației
tibiofemurale aceasta fiind cu un singur grad de liberatate, în plan sagital. Pe lângă aceste
două mișcări, sunt posibile și ale mișcări secundare cum ar fi, mișcarea laterală și medială.
Aceste mișcări de altfel au un grad de amplitudine foarte redus.
I.2.1. Flexia
Flexiunea se realizează în plan sagital, plecând din poziția anatomică, și reprezintă
mișcarea prin care se apropie fața posterioară a gambei de față posterioară a coapsei. În
cadrul flexiei active se atinge 130 grade, mușchii flexori se contractă și astfel se formează o
masă musculară în spatele femurului și tibiei, limitând flexia. Flexia pasivă este mai amplă,
atingând un unchi maxim de 160 grade, fiind posibilă atingerea călcâiului de feșă. Mușchii
care realizează flexia genunchiului în principal, sunt: m. biceps femural, m. semimembranos
și semitendinos; în mod secundar, la mișcarea de flexiune mai participă și gemenii, gracilis și
m. croitor. [BLANDINE, 2009 , p. 214]
I.2.2. Extensia
Extensiunea reprezintă revenirea de la flexie până la poziția anatomică. Deci, fiind
opusă mișcării de flexie, ea constă în depărtarea fetelor posterioare a gambei și coapsei una

17 de cealaltă. De la poziția anatomică normală un genunchi normal nu mai poat e executa
mișcări de extensie, exceptând câteva grade patologice care poartă numele de
hiperextensie. Amplitudinea extensie genunchiului merge în strânsă legătură cu gradul de
extensiune a soldului, fiind mult mai mare cu cât soldul este în extensie. [BLAN DINE, 2009, p.
215]
I.2.3. Rotația
Rotația tibiei pe femur este mai ușor de realizat atunci când genunchiului este flextat,
și nu este sub greautatea corpului, având un grad de rotație maxim la aproximativ 90 grade.
Contracția mușchilor semitenditos, semimembranos și popliteu realizează rotația internă a
tibiei, cu ajutorul m. gracillis. Mușchiul biceps femural este principalul mușchi care realizează
rotiația externă a tibiei. [HALL, 2007, p. 246]

Fig. I.7. Biomecanica genunchiului
Sursa: [9]

I.3.1. Regiunea anterioară a coapsei
Muschiul croitor. Acest mușchi este cel mai lung din corpul uman, având o lungime de
aproximativ 50 cm., în funcț ie de, sex, vârstă, etc. Își are originea pe spina iliaca antero –
superioară, apoi coboară înspre medial până la nivelul tibiei, inserându -se pe epifiza
superioară a tibiei. Mișcările în care acest mușchi este implicat activ, sunt următoarele: flexia
coapse i pe bazin, flexia gambei pe coapsă.

18
Fig. I. 8. Mușchiul croitor
Sursa: [10]
Muschiul cvadriceps femural. Este considerat cel mai voluminos și mai puternic
mușchi din corpul uman. Poartă numele după cele patru capete de origine , trei dintre ele
având originea la nivelul femurului, și unul cu originea la nivelul osului coxal. Mușchiul
cvadriceps are o inserție terminală comună aflată la nivelul bazei și marginile patelei.
[PAPILIAN, 1998, p. 269]
Dreptul femural, are două capete de origine, situate pe coxal, pe spina iliaca antero –
inferiaoră, respectiv deasupra sprâncenei acetabulare. Vastul intermediar, cu originea la
nivelul celor 2/3 superioare ale fetei anterioare și laterale a femurului.

Fig. I.9. Dreptul femural Fig. I.10. Vastul Intermediar
Sursa: [10 ]

19 Vastul medial, iși are originea la livelul liniei aspre a femurului, pe toată intinderea
acesteia.Vastul lateral, porneste de la marele trohanter al femurului, si de pe buza lateral
externă a liniei aspre.

Fig. I.11. Vastul Medial Fig. I.12. Vastul Lateral
Sursa: [10 ]
Mușchiul cvadriceps acționează atât la nivelul genunchiului cât și la nivelul
articulației coxofemurale. La nivelul genunchiul ui, acționează ca extensor al gambei pe
coapsă, forța lui de extensiune fiind de trei ori mai mare decât a tuturor flexorilor la un loc.
Asupra articulației coxofemurale acționează doar mușchiul drept femural . În această
articulație mușchiul drept femural realizează mișcarea de flexie a coapsei pe bazin, fiind
agonist cu iliopșoasul, dar depășindu -l pe acesta la ca forță. Acest mușchi mai realizează și
alte mișcări, cum ar fi: abducția coapsei, rotația externă , balansul anterior al bazinului.
[PAPILIAN, 1998, p. 271]
Mușchiul tensor al fașciei lata. Are forma unui patrulater și este situat în partea
laterală a fesei respectiv a coapsei. Își are originea la nivelul spinei iliace antero -superioare,
terminându -se cu o inserție la nivelul epifizei proximale a peroneului. Este implicat în
următoarele acțiuni: flexia coapsei pe bazin, abducția coapsei, stabilizează genuchiul în
extensiune, slab flexor al coapsei pe bazin.

20
Fig. I.13. Mușchiul tensor al fașciei lata
Sursa: [10 ]
I.3.2. Regiunea medială a coapsei
Mușchiul pectineu. Este așezat superior și superficial, își are originea pe creasta
pectineală, mergând în jos, lateral și puțin posterior, terminându -se pe linia pectineală a
femurului. Este implicat activ atât în flexia coapsei pe bazin cât și în adductie și rotiație
externă a coapsei.
Mușchiul adductor lung. Își are originea pe suprafața unghiulară a pubisului, mergând
în jos și lateral, inserându -se printr -un tendon la nivelul liniei aspre a femurului. Acțiunile în
care este implicat sunt următoarele: adducția coapsei, rotația internă a copăsei și flexia
coapsei pe bazin.

Fig. I.14. Mușchiul pectineu Fig. I.15. Mușchiul adductor lung
Sursa: [10 ]
Mușchiul adductor mare. Este cel mai mare și mai posterior mușchi al regiunii
mediale. Cu originea pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ischio -pubiană. Inserția

21 terminală a acestul mușchi se află pe toată lungimea liniei aspre, dar și la nivelul
epicondilului medial al femurului. Este cel mai puternic adductor al coapsei, respectiv ușor
extensor al coapsei pe bazin.
Mușchiul adductor scurt. Iși are originea pe ramura inferioară a pubisului și se insera
în treimea superioară a liniei aspre. Este implicat activ în următoarele mișcări: adductor,
rotator intern al coapsei.

Fig. I.16. Mușchiul adductor mare Fig I.17. Mușchiul adductor scurt
Sursa: [10 ]
Mușchiul gracilis. Este singurul mușchi din această grupă care depășește articulația
genuchiului. Cu originea pe ramura inferioară a pubisului, acesta merge în jos și ușor spre
lateral, terminadu -se cu o inserție la nivelul fetei mediale și superioare a tibiei. Când
genunchiul se află în extensie, acest mușchi acționează ca adductor al coapsei. Când
genunchiul este flectat, acțiunea acestui mușchi este de flexie a gambei pe coapse sa de
rotație internă a gambei.

Fig. I.18. Mușchiul gracilis
Sursa: [10]
I.3.3. Regiunea posterioară a coapsei

22 Muschiul biceps femural. Este situat în zona laterală a regiunii dorsale a coapsei, și
este format din două porțiuni: porțiunea lungă cu originea pe tuberozitatea ischiadică, iar
porțiunea scurtă, cu originea pe intersițiul liniei aspre. El merge în jos și spre lateral
inserându -se pe capul superior al fibulei. Participă activ la următoarele mișcări: extansia
copasei pe bazin, bascularea posterioară a bazinului, flexia gambei pe coapsa și rotația
externă a gambei când genunchiul e flecatat.

Fig. I.19. Mușchul biceps femural
Sursa: [10 ]
Muschiul semitendinos. Situat posterior în zona mediană, cu originea pe
tuberozitatea ischiadică și inserția în treimea superioară a tibiei, pe partea medială. Acțiun ile
mușchiului semitendinos sunt următoarele: extensor al copasei pe bazin și flexor al
genunchiului.
Muschiul semimembranos . Iși are originea pe tuberozitatea ischiadică, este mult mai
profund decât mușchiul semitendinos, și se termină prin trei fascicule: fața posterioară a
condilului medial al tibiei, ligamentul popliteu oblic, parte interioară a condilului medial.
Acțiunea : extensia coapsei pe bazin, flexia genunchiului, adductor. [10 ]

23
Fig. I.20. Mușchiul Semitendinos Fig. I.21. Mușchiul Semimembranos
Sursa: [10 ]
I.3.4. Regiunea posterioară a gambei
Muschiul gastrocnemian. Este situat în planul superficial. Are două capete de origine
fuzionând mai jos într-un singur corp muscular, apoi se insera la nivelul calcaneului printr -un
tendon comun cu solearul. Originea este pe condilul medial și lateral al femurului, coboară
apoi până la nivelul calcaneului inserându -se prin tendonul Achilian.
Muschiul solear. Este situat profund sub mușchiul gastrocnemian. Originea acestui
mușchi este pe față posterioară și superioară a peroneului și tibiei, inserându -se prin
tendonul comun Achi lian.
Acțiunea tricepsului sural: flexia gambei pe coapsă, rotație internă și externă a
gambei, flexia plantară a piciorului.

Fig. I.22. Mușchiul gastrocnemian Fig. I.23. Mușchiul solear
Sursa: [DROSESCU, an, p. ??]

I.4. Stresul – Generalități
Stresul este modalitatea corpului de a răspunde la orice fel de cerere sau amenințare.
Atunci când te simți amenințat în orice fel, fie că este real sau imaginar, corpul intră foarte
repede în modul de apărare, proces automat cunoscut ca ‘luptă -sau-fugi’ .
Răspunsul cu stres, este modalitatea corpului de a te apăra. Atunci când funcționează
corespunzător, te ajută să stai concentrat, energic, și în alertă. În situații de urgență, stresul
îți poate salva viața, dându -ți o putere mai mare să te aperi, de exemplu, îmbunătățește
reacția de a apăsa frână pentru a evita un accident. De la un anumit punct, stresul nu mai

24 ajută și începe să creeze probleme majore a sănătății corporale, a stării de bine,
productivității zilnice, și relaționării cu cei din jurul nostru.[ 11 ]
I.4.1. Tipuri de stres
a) Stresul acut. Este cel mai des întâlnit tip de stres. Apare în urma cererilor și
presiunilor din trecutul apropiat și presiunile apărute pentru viitor apropiat. Este
emoționant și plăcut în doze mici, dar în doze mari provoacă extenuarea. Acesta nu
este întotdeauna negativ, este sentimentul pe care îl ai când sari cu parașuta, sau
aluneci pe un topogan uriaș. De fapt, acestea poate avea efecte pozitive pentru o
persoană.
b) Stresul acut frecvent. Apare la persoanele care nu sunt organizate, și își trăiesc viața
într-o criză, parcă continua. Sunt întotdeauna pe grabă, dar mereu în întârziere, au o
gândire negativă, și pun întotdeauna răul înainte. Stresul acut frecv ent provoacă:
cefalee, hipertensiune arterială, dureri în piept, afecțiuni cardiace.
c) Stresul cronic. Este tipul de stres care macină ușor starea de sănătate fizică și psihică
deopotrivă. Apare atunci când o persoană nu mai vede ieșire dintr -o situație dificilă.
Este stresul unor solicitări și presiuni neîncetate pentru perioade aparent
interminabile de timp. Fără speranță, individul renunță la căutarea soluțiilor
salvatoare. [12]

I.4.2. Stresul în activitatea sportivă
Stresul și anxietatea poate afecta pe oricine, dar, foarte mulți sportivi se luptă cu
această problemă mai mult decât restul lumii. Mulți sportivi se luptă cu stresul ridicat, care
apare din cauza cererilor ridicate în antrenament, presiunii permanente a familiei, societății,
prietenilor pentru obținerea unor rezultate ridicate. [13]
Supraincord ările succesive, care nu sunt urmate de o refacere energetică, fizică și
psihică cât mai completă, poate conduce la stress în activitatea sportivă. [14]
Sportivii care suferă de stres și nu învață să-și controleze stările, curând vor avea
probleme care le va afecta performanțele sportive. Psihologii sportivi sunt de părere că un
nivel prea înalt de stres în timpul antrenamentului și competiției sunt dăunătoare,
provocând astfel rezultate slabe și chiar retragere prematură din sportul de performanță.
Performanța este afectată în special, când sportivul a suferit o accidentare, și este stresat și

25 anxios cu privire la revenirea lui după accidentare. Sportivii accidentați acuză cel mai des,
frica de reacciden tare, frica de operație chirurgicală, lipsa răbdării pe timpul recuperării, și
frica de a-i dezamăgii pe cei apropiați.
Semnele de stres care apar la sportivi diferă de la persoană la persoană. Semnele
afective pot fi următoarele: anxietate, depresie, rușine, părere de rău, nervozitate ridicată.
Semnele și simptomele comportamentale pot fi următoarele: somn neregulat, oboseala,
comportament agresiv, consum ridicat de alcool și droguri, plâns, rezultate slabe, pumni
încleștați. Semnele fizice care pot apăr ea includ: încordare musculară, tahicardie, indigestie,
dureri de stomac, dureri de cap. Semnele și simptomele cognitive pot fi: frustrare,
îngrijorare, așteptări nerealiste de rezultate, subaprecierea de sine.
In funcție de felul în care sportivul reacționează, aceste probleme se vor rezolva sau
nu. Majoritatea atleților care se luptă cu stresul patologic, ar trebuii să caute și ajutor din
exterior pentru a trece peste aceste afecțiuni. O modalitate sănătoasă de a lupta împotriva
stresului ridicat este de a practica și activități plăcute, de a se reface fizic într-un mod
corespunzător, și de a avea o gândire pozitivă. Primii care ar trebui să-i ajute pe sportivi în
luptă cu stresul și anxietatea ar trebuii să fie antrenorul, preparatorii fizici și
kinet oterapeutul echipei. Așadar, aceștia trebuie să cunoască pașii corespunzători care
trebuie urmați pentru depășirea acestor probleme de ordin psihic, lucrând în strânsă
legătură cu psihologii sportivi. [13]
I.4.3. Factori stresanți în sport
 Factori competitionali. Aceștia sunt in stransă legatură cu situația in care sportivul se
află la momementul respectiv si poate include:
– accidentări;
– revenirea dupa accidentare;
– presiunea precompetițională
– presiunea din timpul meciurilor
– lupta pentru titularizare
– forma fizică
 Factori de tip organizatoric. Sunt cauzați de o organizare slabă a echipei, a
programului incărcat si haotic.
– condițiile de antrenament
– conflict interpersonal cu colegi/antrenor

26 – deplasările competiționale/ problemelor de cazare
 Factori personali. Aceștia sunt dificil de cunoscut, sportivi pot duce in spate probleme
din viață personală de care coechipierii si antrenorii nu au cunostință.
– stilul de viață nesănătos
– problemele financiare
– evenimente personale dureroase. [15]
I.5. Mijloace de recuperare a rupturii de încrucișat anterior.
I.5.1. Electrostimulare
‘’Electroterapia, parte a terapiei ce folosețe curentul electric în scop curativ și
profilactiv, se consideră că aplicarea curentului electric asupra celulelor are un efect benefic
și reface zona afectată.” [CIOROIU, 2012, p. 24]
Electrostimularea (Neuro Muscular Electrical Stimulation), generează contrații
musculare sau vibrații , stimulând mușchiul prin nervul motor. Antrenamentul de creștere a
forței musculare prin electrostimulare în condiții izometrice este foarte asemănător ca
rezultate cu antrenament ul volițional, crescând forța izometrică și izotonică, crește volumul
muscular, îmbumătățește circulația sangvină și metabolismul local. Diferența dintre
contracția voluntară și cea generată de electrostimulator este că activarea fibrelor
musculare se face sincron. [16 ]
În ultima perioadă electrostimularea a fost folosită ca un ajutor în recuperarea
funcțională a membrului inferior postoperator. După operație, contracțiile musculare
voluntare sunt mai greu de obținut, dar electrostimularea are potențialul de a genera
contracții musculare în scopul recuperării forței musculare a coapsei și gambei. [17]
I.5.2. Kinesiotaping -ul
In kinesiotaping, se utilizează o bandă elastică din bumbac, prevăzută cu un strat
adeziv hipo alergenic. Stratul adeziv este creat după un anumit tipar, care îi permite
materialului să respire. Banda poate fi întinsă până la 140%, valoare comparabilă cu cea a
elasticitaii proprii a pielii. Printre efectele care pot fi obținute prin aplicarea benzii se găsesc
următoarele: amelioararea durerii, reglarea tonusului muscular, susținerea funcț iei
articulare. [JOSYA, 2017, p. 11-12]
Benzile kinetice pot îmbunătăți funcția musculară prin reglarea tonusului. Direcția în
care tehnica este aplicată va determ ina dacă efectul este unul de tonifiere sau de relaxare. În

27 vederea tonifierii musculaturii membrului inferior banda kinetica este atașată de tegument
de la origine la inserție.
Benzile kinetice mai sunt utilizate și pentru susținerea și îmbunătățirea stabilității
genunchiului, prin sprijinul oferit ligamentelor. Benzile pentru ligamente sunt deseori
utilizate în asociere cu benzile pentru mușchi. Pe de o parte, acestea se datorează faptului că
traumatismul inițial implică frecvent și musc ulatura înconjurătoare; pe de altă parte,
articulația poate funcționa corespunzător numai atunci când acțiunea combinată a mușchilor
și ligamentelor funcționează optim, și invers. [JOSYA, 2017, p. 45]
I.5.3. Hidrokinetoterapia
Reprezint ă un ansamblu de exerciții executate cu corpul în imersie, în scopul
reeducării unor deficiențe, pentru recuperarea fizică în urma unor afecțiuni ortopedice, și de
asemenea în scopul menținerii unei stări psihice cât mai bune, beneficiind de factorii
mecanici, chimici și fizici. [CIOROIU, 2012, p. 6]
“Kinetoterapia va remobiliza articulațiile și efectele ei vor fi foarte bine completate
de efectele hidroterapiei și a aper calde prin amelioararea durerii, relaxarea musculară,
creșterea compliației țesuturilor moi, aceasta devenind mai elastice, creșterea mobilității
articulare, creșterea rezitenței opuse de masă lichidiană pe anumite direcții de mișcare,
descărcarea de greutate a corpului.” [CIOROIU, 2012, p. 6]
În recuperarea postoperatorie a genunchiului hidrokinetoterapia poate fi un mijloc
foarte important, în a doua etapă de recuperare și poate chiar la sfârșitul primei etape,
datorită faptului că prin imersia în apă, presiunea intraarticulară este mult mai mică decât în
afara apei. În a doua etapă de recuperare, ținând cont de stabilitatea redusă la nivelul
genunchiului, de hipotrofia musculară la nivelul gambei și a coapsei, apa este un mediu ideal
pentru descărcarea greutății de pe articulație, și de a iniția sprijinul pe piciorul afectat.
În etapele finale de recuper are a genunchiului afectat, mișcarea în apă poate aduce
un adevărat beneficiu datorită forței de frecare mai ridicate față de aer. Prin rezistența
oferită de acest mediu, creștem forța și rezistența musculară, îmbunătățim stabilitatea
genunchiului, creștem mobilitatea articulară și nu în ultimul rând îmbunătățim marile funcții
ale organismului.
I.5.4. Crioterapia
Este o meteodă terapeutică care folosește aplicațiile reci pentru a atenua inflamațiile
și pentru ameliorarea durerii. Pentru a fi eficare, crioterapia trebuie să genereze un șoc

28 termic la nivelul pielii, respectiv o scădere semnificativ a temperaturii într-un interval minim
de timp. [18 ]
“Crioterapia produce vasoconstricție; produce o hiperemie reactivă;scade viteza de
transmisie a influxului nervos pe nervii motori musculari; produce inhibiție nervoasă
periferică; scade metabolismul celular și tisular; crește vâscozitatea pe structurile conuctive
de colagen, ceea ce contribuie la relaxare.” [MARCU, 2006, p. 45]
Aplicațiile reci în recuperarea post -operație a genunchiului sunt utilizate în special în
prima fază de recuperare pentru ameliorarea durerii și reducerea edemului. Este indicat să
se folosească în primele zile după operație, eficacitatea scăzând cu cât numărul zilelor
trecute de la operație, crește.
1.5.5. Exercițiul fizic
Exercițiul fizic este actul motric repetat sistematic și conștient, ce urmărește
îndeplinirea obiectivelor, în scopul dezvoltării fizice și a capacităților motrice a oamenilor.
[ȘICLOVAN, 1979]
Exercițiul fizic este primul element kinetologic care a o structura completă atât ca
execuție și descriere procedurală, dar și un sens terapeutic. Exercițiul fizic stă la baza orcarei
metode kinetologice, care este constituită dintr -o suită, legată sau nu, de diferite exerciții
fizice.
Exercițiul fizic poate influența doar o parte a corpului, având ca scop refacerea
funcției motorii a acelui segment, sau poate influența întreg corpul, având ca obiectiv, de
cele mai multe ori, ameliorarea unor funcții generale ale organismului, cum ar fi, antrenarea
cardiovasculară, îmbunătățirea respirației, creșterea metabolismului, reechilibrarea
endocrină. [19 ]
Exercițiul fizic, pentru a avea eficiență și eficacitate maximă trebuie să urmeze cele
trei principii foarte importante: trecerea de la ușor la greu; trecerea de la simplu la complex,
și de la cunoscut la necunoscut.
În recuperarea funcționalității fiziologice a genunchiului operat , exercițiul fizic
reprezintă cel mai important mijloc de acționare, datorită capacității lui de a atinge
obiectivele dorite. Prin exercițiu fizic putem ajunge la forma fizică pre-operatorie, și prin
continuarea practicării exercițiilor fizice se poate obține un nivel de pregătire fizică
superioară celei dinainte de operație. Acestea vor urmări să obțină o mobilitate și stabilitae

29 ideală a genunchiului, forța, rezistență, echilibrul dorit pentru revenirea sportivului pe
terenul de joc.
Este foarte import ant ca exercițiile fizice să nu se aplice, nu numai la nivelul
genunchiului afectat, dar și la celălalt genunchi, pentru a prevenii accidentările la genunchiul
sănătos, și pentru menținerea unui echilibru între cele două membre.
I.5.6. Psihoterapia
’Psihot erapia constă într-o serie de tehnici care au ca scop tratarea sănătății mentale,
emoționale, precum și unele afecțiuni psihiatrice. Psihoterapia ajută pacientul să înțeleagă
care sunt factorii ce le determină stările și îi ajută să accepte punctele slabe, dar și cele forțe.
Dacă oamenii își pot identifica sentimentele și modalitatea în care percep viața, le este mai
ușor să facă față situațiilor dificile. [20]
I.5.7. Masaj ul medical
Masajul, o prelucrare metodică a părților moi de la nivelul corpului, în care se
acționează cu manevre manuale sau mecanice, în scop fiziologic sau curativo -profilactiv.
[IONESCU, 1970, p. 9]
Masajul medical poate genera ca efect, tonifierea întregului organism, și poate ajuta
la prevenirea încordării fizice sau psihice. Efectele masajului pot fi stimulante sau relaxante,
locale sau generale, imediate sau tardive, în funcție de manevrele folosi te, ritmul și
intensitatea în care acestea sunt efectuate și segmentul abordat. Masajul are capacitatea de
a reda sănătatea fizică, dar și spirituală și mentală.
Efectele masajului asupra musculaturii scheletice au o aplicativitate și o mare
importanță fiziologică. Masajul muschulaturii dezvoltă performanță musculară prin creșterea
excitabilității, contractilității și elasticității musculare, accelerează procesul de refacere,
îmbunătățește circulația sangvină, și un efect trofic ridicat. [CIOROIU, 2010, pp. 12,19]
Masajul medical are efecte benefice și asupra sistemului nervos, și îmbunătățește
vizibil starea psihică. Prin manevrele de masaj, se stimulează sistemul nervos periferic și
astfel generează secreția unor hormoni numiți dopamina și serotonină. Aceștia stimulează și
sistemul nervos parasimpatic reducând producerea hormonilor stresanți, cortizol și
adrenalină. Masajul reduce încordarea musculară și astfel, tensiunea și stresul psihic, sunt
diminuate și se induce o stare de bine. [21]

30
II.1. Data, locul și subiecții cercetării
In cadrul acestui studiu a luat parte un singur subiect, de sex masculin, în vârstă de 22
ani, care in timpul unui meci de fotbal a suferit un traumatism la membrul inferior stâng. In
urma evaluării clinice și paraclinice, acesta a fost diagnosticat cu ruptură totală de ligament
incrucișat anterior. Ca sportivul să-si poată relua activitatea, s-a hotărât să se intervină
chirurgical prin ligamentoplastie. După intervenția chirurgicală, s-a inceput perioada de
recuperare prin kinetoterapie care a durat aproximativ cinci luni de zile.

II.2. Aparate, instalați i și materiale utilizate
– Goniometru ;
– Metru ;
– Bandă elastic;
– Stepper ;
– Fitball ;
– Bicicletă ;
– Bandă alergare ;
– Trx;
– Minge bosu ;
– Disc de echilibru ;
– Conuri ;
– Minge fotbal ;
– Minge de tenis ;

II.3. Metode de cercetare
II.3.1. Metoda documentării teoretice
Documentarea reprezintă activitatea de colectare amanunțită si temeinică a
informațiilor necesare, pe baza textelor tipărite anterior pe diferite suporturi, având ca scop
cunoasterea, dovedirea și susținerea unor idei, teze, reguli, teorii, concepte, procese sau
activități reale, actuale sau viitoare. [ 23 ]
Aceasta este practic, un ansamblu de tehnici pentru investigarea fenomenelor,
dobândirea de noi cunoștințe, sau corectarea și integrarea cunoștințelor anterioare. [24 ]

31 II.3.2. Metoda anchetei
‘’Ancheta urmărește studiu opiniilor, motivelor, atitudinilor, obiceiurilor, manierelor
de a luat decizii și de a se comporta a indivizilor sau a grupurilor specifice. [ EPURAN, 1995,
p.96 ]’’
Metodele anchetei pot fi utilizate separat sau in strânsă legătură cu diferite metode
de cercetare având particularitatea că substituie observarea condițiilor reale cu experiența
mintală a subiectului.
Metodele de anchetă au capacitatea să-i ofere cercetătorului explicații ce țin de
mecanismele de formare a curentelor de opinie și la prevederea comportamentului
indivizilor. Studiul opiniilor, mentalităților intereselor, stărilor de spirit, atitudinilor, permite
decelerarea naturii acestora și a factorilor care stau la baza determinării acestor fenomene.
In metoda anchetei trebuie să se pună accent pe obiectivitatea relatărilor subiecților,
tinând cont că de aceasta obiectivitate depinde formularea concluz iilor cu caracter stiințific.
[TURRCU, 2007, p. 88 ]

II.3.2.1. Interpretarea rezultatelor chestionarului
Chestionarele s-au aplicat unui eșantion de 20 subiecți, sportivi de performanță, care
activează sau au activat in sporturi precum, handbal,fotbal, volei, bob, tir sportiv,schi
biatlon. Prezentul chestionar urmărește realizarea unui studiu pentru evidențierea stresului
la care sunt supuși sportivii de performanța, in urma unei accidentări de tip sportiv si pentru
conștientizarea staff -ului medical de faptul că, in perioada de recuperare fizica, nu trebuie sa
se țină cont doar de starea fizica, dar și starea psihică a sportivului.

1. In ce interval de timp este cuprinsă vârsta in care s-a produs accidentul ?
a) 10-20 ani
b) 21-30 ani
c) Peste 30 ani

. Din 20 de sportivi chestionați 50% au o vârstă cuprinsă intre 10-20 ani, 45%
au o vârstă cuprinsă intre 21-30 ani și doar 1 sportiv are peste 30 ani.
Întrebare 1
a
b
c

32 2. Care este durata performaței dumneavoastră până la momentul producerii
accidentării ?
a) >5 ani
b) 6-10 ani
c) 10-15 ani
d) Peste 15 ani

Din sportivii de performanță care au răspuns la intrebări 40% au intre 6-10 ani in care
au practicat sportul, 35% intre 10-15 ani de activitate sportivă și restul mai mult d 5 ani,
respectiv peste 15 ani.

3. Cât de fericit, mulțumi sau satisfăcut de propria viață ai fost după accidentul
sportiv ?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mică măsură

La a treia intrebare 35% din sportivi au afirmat ca sunt mulțumiti de propria lor viata
intr-o oarecare măsura restul variantelor au atins 15,20% din posibili tatea de răspuns.
4. Ați simțit că ești pe punctul de a-ți pierde controlul asupra modului în care
acționezi, vorbești, gândești sau simți in ultima perioadă?
a) Foarte des Întrebare 2
a
b
c
d
Întrebare 3
a
b
c
d
e

33 b) Des
c) Uneori
d) Rar
e) Foarte rar

Din sportivii chestionați cei mai mulți dintre ei, 35% au afirmat că uneori au simțit că
sunt pe punctul de a-si pierde controlul asupra felului in care se gândesc și actionează, fapt
care confirmă că perioada post accidentare este una dificil de gestionat .
5. Te simți complexat de faptul că activitatea ta a fost intreruptă intr-un moment
culminant al carierei sportive ?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mică măsură

35% din sportivi cred că intr-o oarecare măsură accidentarea suferită a survenit intr-
un moment de maximă importanță, 15% au afirmat că in foarte mare mare măsură,
respectiv 20%, au bifat varianta b ( in mare măsură).
6. Ai fost îngrijorat, neliniștit sau indispus în ultimul timp?
a) Foarte des
b) Des
c) Uneori
d) Rar
e) Foarte rar
Întrebare 4
a
b
c
d
e
Întrebare 5
a
b
c
d
e

34

Cei mai multi dintre sportivi , 35% au afirmat că uneori au fost ingrijorați de viitor după
accidentarea suferită, dar și 25% spun că se simt ingrijorați des.

7. Ai putea spune că ai o stare de spirit bună, care te face să ai o viziune pozitivă
asupra viitorului?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mica măsură

Sportivii de performanță chestionați au răspuns ca au in general o viziune pozitivă
asupra viitorulur, răspunsurile a,b,c fiind la egalitate (30%) , doar 10% spunând că sunt nu
sunt optimiști in ce privește viitorul.
8. Crezi că acest eveniment nedorit din viața ta va modifica traiectoria carierei
sportive intr-un mod negativ?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mică măsură Întrebare 6
a
b
c
d
e
Întrebare 7
a
b
c
d
e

35

Cei mai multi (30%) din cei care au completat chestionarul,cred ca in intr-o oarecare
măsură accidentarea suferită le va afecta pe viitor cariera sportive.
9. In ultima vreme ai simțit că dificultățile s-au acumulat in așa măsură, incât nu le
mai poți controla?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mică măsură

La intrebarea 9 variantele de răspuns alese de sportive sunt relativ echilibrate, dar cei
mai mulți, 6 dintre cei chestionați au spus că intr-o oarecare măsură s-au acumulat foarte
multe dificultăți.
10. Crezi că după perioada de recuperare vei reuși sa revii la nivelul fizic deținut
inainte de accident?
a) În foarte mare măsură
b) În mare măsură
c) Într-o oarecare măsură
d) În mică măsură
e) În foarte mică măsură
Întrebare 8
a
b
c
d
e
Întrebare 9
a
b
c
d
e

36

Din 20 de sportive, 35% cred că vor reușii să revină in mare măsura la forma fizică
deținută înainte de accidetare, dar și 20% privesc cu pessimism acest fapt, restul sportivilor
fiind undeva intre aceste două percepții in ce privește forma fizică la care vor reușii să
ajungă.

II.3.3. Metoda observației
Observația poate fi definită ca contemplarea intenționată a unei persoane, obiect,
document, fenomen sau proces având ca scop colectarea unor date specifice a căror analiză
stiințifică să permită generalizarea. [ EPURAN, 2005, p. 204-205 ]
In acest proces al observației sunt cuprinse, la diferite ponderi, atât procesele
senzoriale ale cunoașterii cât și cele logice. De obicei observația este de ordin vizual, dar in
unele cazuri pot fi implicați si alți analizatori in funcție de caracteristicile fenomenelor
studiate.
Observația nu este o contemplare pasivă a subiectului cercetării, ci un proces
intelectual activ in care cercetătorul face eforturi de a fi precis si obiectiv deopotriva, chiar
dacă in unele cazuri evenimentele observate sunt fapte sociale sau conduite umane
incărcate de subiectivitate. [TURCU, 2007, p. 67 ]
II.3.4. Metoda studiului de caz
R.K. Yin defineste metoda studiului de caz ca fiind o strategie de realizare a unei
anume cercetări care se bazează pe experiențele anterioare, in legătură cu un fenomen
particular din prezent, intr-un context de viață real și utilizând mai multe surse de informare.
Metoda studiului de caz permite cercetătorului sa examineze de aproape subiectul
cercetării, intr-un context ales intenționat. In cele mai multe cazuri, in această metodă este
efectuată intr-o zonă geografică restrânsă, sau cu un număr foarte redus de indivizi de
studiat. [22 ]
II.3.5. Metoda grafică
Graficele sunt instrumente puternice de evaluare si interpretare a rezultatelor
obținute. Ele oferă scurte rezumate vizuale ale caracteristicilor esențiale ale datelor. Câteva Întrebare 10
a
b
c
d
e

37 grafice simple pot inlocui ecuațiile statistice complexe sau testele pentru a intrerpreta datele
obținute prin diferite metode.

II.4. Metode de evaluare funcțională a pacientului
II.4.1. Anamneza
NUME: Dobre
PRENUME: Radu Florin
Sex: M
Vârstă: 22 ani
Data externării: 09.05.2018
Diagnostic internare: RUPTURĂ LIGAMENT INCRUCIȘAT GENUNCHI STÂNG.
Diagnostic externare: RUPTURĂ LIGAMENT INCRUCIȘAT ANTERIOR GENUNCHI STÂNG.
Epicriza: Pacient in vârstă de 22 ani ce s-a internat cu diagnosticul de ruptură LIA.
După investigații clinice si paraclinice s-a decis intervenția chirurgicală practicându -se
artroscopic ligamentoplastie cu gracilis si semitendinos( fixare cu tight rope și șurub delta).
Imobilizare in oretză de genunchi mobilă. Evoluția postoperatrie favorabilă.

II.4.2. Metode de evaluare utilizate
II.4.2.1. Bilanțul articular al genunchilui
Bilanțul articular reprezintă măsurarea amplitudininilor de mișcare prestate de o
articulație pe toate direcțiile de mișcare posibile. In sens mai larg, odată cu executarea
acestor măsurători se fac și alte aprecieri asupra perspectivei articulații, observații la care se
va adăuga exam enul radiologic. [Sbenghe, 1987, p.26]
Genunchiul este o articulație mobilă care poate efectua miscări cu un singur grad de
libertate, flexia si extensia care sunt completate de o rotație internă si externă care se
datoreaza condililor inegali și a ligam entelor incrucișate.
Articulația genunchiului poate prezenta si mișcări de lateralitate si de “sertar” dar
acestea sunt miscări patologice si nu se măsoară in mod obișnuit.
Flexia: este mișcarea de apropiere a fețelor posterioare a gambei si coapsei, aceasta
se efectueaza in plan sagital si ax frontal.
Valori normale:
– miscarea efectuată activ: 120-140 grade
– mișcarea efectuată pasiv: 160 grade
Extensia: este reprezentată de revenirea din flexie la pozitia 0. Extensia propriu -zisă
este nulă.
Rotația internă activă incepe când genunchiul se flectează și crește de la 70 grade
flexie.
Valori normale: 20-30 grade.
Rotația externă activă porneste când se extinde genunchiul .
II.4.2.2. Bilanțul muscular al genunchiului

38 Bilanțul muscular reprezintă un sistem de tehnici care constă in examinarea manuală
pentru evaluarea forței anumitor muschi sau a unor grupe musculare. La ora actuală bilanțul
muscular este parte din examinarea pacienților posttraumatici și reumatici, dar și a
pacienților care au suferit intervenții ortopedicochirurgicale.
In bilanțul muscular al genunchiului se testează musculatura care realizează flexia si
extensia genunchiului. Mușchii ischiogambieri in cazul flexiei și mușchiul cvadriceps acesasta
fiind musculatura extensoare.
Cotarea bilanțului muscular (Metoda Lowman) :
• Forța 5: f5 Normală – se execută mișcarea dorită pe toată amplitudinea impotriva
gravitației și a unei forte maximale.
• Forță 4: f4 Bună – se execută mișcarea pe toată amplitudinea contra gravitației si
impotriva unei rezistențe medii.
• Forță 3: f3 Acceptabilă – se execută mișcarea cerută pe toata amplitudinea doar impotriva
gravitației.
• Forță 2: f2 Mediocră – se execută o mobilizare bună a segmentului dar prin eliminarea
gravitației.
• Forță 1: f1 Schițată – nu se mobilizează segmentul dar se sesizează contracția mușchiului
testat prin palpare.
• Forță 0: f0 Zero – Mușchii nu realizează contracție musculară.

II.4.2.3 Perimetrul muscular al membrului inferior
Pentru evaluarea membrului inferior afectat si pentru identificarea deficitului
muscular, măsurătorile au fost efectuate la nivelul gambei si al coapsei, atât la membrul
inferior afectat cât si la cel sănatos. Deficitul muscular al membrului operat este evidențiat
de diferența circumferinței dintre cele cele doua membre.
Perimetrul coapsei se efectueaz ă astfel: din ortostatism, banda metrică se aplică
orizontal sub fese.
Perimetrul gambei: din poziția pe vârfuri, banda metrică se aplică in zona cea mai
proeminentă a gambei.
II.4.2.4 Testul Lachman

39 Se mai numește și testul “sertarului anterior”, si este efectuat pentru a observa
deplasarea anterioară a tibiei față de femur.
Subiectul este așezat in DD, cu genunchiul indoit si talpa sprijinită pe masa.
Examinatorul se așează pe piciorul subiectului, stabilizân du-l astfel, cu mâinile apucă partea
superioară a gambei din zona posterioară.
Din această pozitie examinatorul trage usor tibia spre anterior.
Laxitatea fără rotația tibiei implică leziuni la nivelul ligamentului incrucișat anterior si
posibil la nivelul ligamentelor colaterale. [BALINT, 2007, p.106]

II.4.2.5 Scala VAS
Scala VAS este o metodă de evaluare a durerii. Constă intr-o linie orizontală de 10
centimetri numerotată de la 0 la 10 din centimetru in centimetru pe care pacientul intretaie
cu o linie verticală ( oriunde intre 0-10) acolo unde consideră căă este gradul de durere pe
care o acuză in momentul respectiv.
Cotarea se face astfel:

II.5. Planul de exerciții kinetoterapeutice
In cadrul programului de recuperare au fost utilizate mijloacele specifice
kinetoterapiei cât si nespecifice in funcție de etapa de recuperare și de obiectivele aferente
fiecărei etape. Implementarea programului kinetoterapeutic a inceput la patru zile după
intervenția chirurgicală fiind impărțit in VI faze pe o perioada de 5 luni. S-au utilizat exerciții

40 fizice individualizate, in limita suportabilității si urmând principiul accesibilității, astfel la
fiecare fază s-au adăugat exerciții cu dificultate crescândă.

Calendarul programului kinetoterapeutic :

Mai 2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbata Duminica
29 30 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31 1 2 3

Faza I : 14.05.2018 -27.05.2018
Iunie 2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbata Duminica
1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 1

Faza II: 28.05.2018 -24.06.2018
Iulie 2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbata Duminica
1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31 1 2 3 4 5

Faza III: 25.06.2018 -22.07.2018

41 August 2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbata Duminica
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 1 2

Faza IV: 23.07.2018 -19.08.2018
Septembrie
2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbata Duminica
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Faza V: 20.08.2018 -16.09.2018
Octombrie
2018
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

Faza VI: 17.09.2018 -14.10.2018

II.5.1. Faza I
Prima fază din cadrul programului terapeutic s-a intins pe o perioadă de 2 săptămâni
(14.05. 2018 – 27.05.2018) și au fost propuse următoarele obiective:

42 – reducerea inflamației
– combaterea durerii
– obținerea extensiei complete a genunchiului
– inițierea flexiei genunchi ului

Pentru combaterea durerii și reducerea inflamației s-a utilizat crioterapia si posturile
antalgice iar pentru creșterea mobilității articulare s-a intervenit prin posturile corective,
mobilizări pasive și exerciții statice/dinamice.
Exerciții :
1. Culcat dorsal, terapeutul execută pasiv flexia dorsală și plantară a gleznei – 3×8
2. Culcat dorsal, terapeutul exercită o ușoară presiune pe genunchiul afectat dinspre
superior spre inferior ( in extensie) – 3x30s
3. Culcat dorsal, terapeutul cu o mână sub genunc hiul afectat si una pe zona distală a
gambei, execută pasiv flexia genunchiului, la limita durerii. 3×8
4. Culcat dorsal, se execută activ flexia dorsală/plantară gleznă – 3×8
5. Culcat dorsal, se execută inversia și eversia gleznei – 3×8
6. Culcat dorsal, cu un rulou sub gleznă, și pungă de gheață pe genunchi,se relaxează
musculatura membrului afectat – 3x60secunde
7. Culcat dorsal, cu un prosop/rulou sub genunchi se incearcă extensia genunchiului prin
strivirea ruloului – 3×8
8. Culcat lateral contralateral memrbului afectat, orteza pe genunchi(in extensie completă),
se execută pasivo -activ abducția coapsei.
9. Culcat facial, cu un prosop in zona distală a coapsei, se relaxează musculatura membrului
afectat. 3x60s
Pe lângă exercițiile din prima săptămână, in săptămâna 2 se adaugă și următoarele exerciții:
1. Culcat dorsal, pungă de gheată pe genunchi se execută ridicarea trunchiului cu spijin pe
mâini( genunchiul afectat să rămână in extensie) – 3×8
2. Culcat dorsal, orteza pe membrul inferior afectat, se excută abducția/adducția coapsei pe
bazin – 3×8
3. Culcat lateral contralateral membrului afectat, pernă intre genunchi, orteza pe membrul
inferior afectat (in extensie completă), se execută flexia/extensia genunchiului până la
limita durerii – 3×8

43 II.5.2. Faza a II-a
A doua faza din programul de recuper are a durat patru săptămâni (28.05.2018 –
24.06.2018) și au fost propuse obiectivele:
– creșterea mobilității articulare ( menținerea extensiei complete, minim 90 grade
flexie activă )
– creșterea forței musculare la nivelul membrelor inferioare.
– combaterea durerii
Exerciții:
1. Culcat dorsal, terapeutul exercită o ușoară presiune pe genunchiul afectat dinspre
superior spre inferior ( in extensie) – 3x30s
2. Culcat dorsal, terapeutul cu priză la nivelul plantei si pe fața anterioară a coapsei, execută
pasiv tripla flexie a membrului inferior afectat ( la limita durerii )- 3×8
3. Culcat dorsal, se execută activ flexia dorsală/plantară gleznă – 3×8
4. Culcat dorsal, se execută inversia și eversia gleznei – 3×8
5. Culcat dorsal, banda elastică pe fața dorsală a piciorului , prinsă de capete de terapeut, se
execută flexia dorsală – 3×8
6. Culcat dorsal, banda elastica pe fața plantara a piciorului, prinsă de capete de pacient, se
execută flexia plantară, revenire in poziție inițială —3×8
7. Culcat dorsal, cu ambele membre pe mingea bobath, se execută ridicarea membrelor
alternativ ( la limita durerii ),revenire in poziție inițială – 3×8
8. Culcat dorsal, cu membrele inferioare pe mingea bobath la nivelul gambei inferioare, se
execută tripla flexie ( la limita durerii), revenire in poziție inițială – 3×8
9. Culcat costal contralateral membrului afecatat, cu orteza setată in extensie, se execută
ridicarea membrului, revenire in pozitie inițială – 3×8
10. Culcat costal contralateral membrului afecatat, cu orteza setată in extensie,se
execută circumducții din articulația șoldului in sensul si inversul acelor de ceasornic. 4×6
11. Culcat facial, rulou sub coapsă, terapeutul cu priză in zona antero -inferioară a
gambei și contrapriză pe zona postero -inferioară a coapsei, execută flexia pasivă a gambei
pe coapsă – 2×8
12. Culcat facial, rulou sub coapsă, se execută activ flexia/extensia genunchiului – 3×8
II.5.3. Faza a III-a

44 Faza a treia a durat patru săptămâni (25.06.2018 -22.07.2018) in care s-au stabilit
următoarele obiective:
– Creșterea forței musculare
– Creșterea și menținerea mobilității articulare ( mentinerea extensiei complete si
creșterea flexiei până la 145-150 grade grade )
– creșterea stabilităț ii articulare
Exerciții:
1. Culcat dorsal, kinetoterapeutul mobilizează patela spre superior/inferior, medial și lateral –
3×8
2. Culcat dorsal, kinetoterapeutul cu o mână pe zona plantară si una pe fața anterioară a
coapsei, execută pasiv flexia/extensia genunc hiului, cu ușoare arcuiri, in limita durerii.
3×10
3. Culcat dorsal, cu rulou sub genunchi, se execută contractia cvadricepsului cu impingerea
genunciului spre podea, și se menține 5 secunde revenire in poziție inițială -3×8
4. Culcat dorsal, pacientul execută tripla flexie a membrului afectat, prin alunecarea tălpii pe
podea, revenirea in poziție inițială – 3×8
5. Culcat dorsal, se execută ridicarea piciorului intins la diferite nivele, concomitent cu flexie
dorsală a gleznei ( 25, 45, 80 grade) și menținere in izometrie 5 secunde la fiecare nivel,
revenire in poziție inițială -2×8
6. Culcat dorsal, se execută bicicleta timp de 15 secunde, revenire in poziție inițială – 3×4
7. Așezat la mariginea mesei,sprijinit pe mâini posterior,membrele inferioara atârnate cu
săculeț de 2kg prins deasuprea gleznei, se execută extensia genunchiului și menținere in
extensie timp de 5 secunde, concomitent cu flexie dorsală, revenire in poziție inițială – 3×8
8. Așezat la marginea mesei, spijinit pe palme posterior, membrele inferioare atârnate,
banda elastică prinsă posterior la niveului tendonului Ahilian, se execută lent
flexia/extensia genunchiului cu menținere 5 secunde in extensie maximă – 3×8
Următoarele exerciții se vor face cu orteza pusă pe genunchi și setată la o flexie
maximă de 85-90 grade, datorită stabilități insuficiente a genunchiului afectat:
1. Stând cu fața la scara fixă, priză pe o șipcă la nivelul umerilor, se execută ridicări pe
vârfuri/călcâie – 3×12
2. Stând cu fața la scara fixă, se execută tripla flexie a genunchiului afectat cu mentinere 5
secunde in poziția finală de flexie, revenire in poziție inițială – 3×8

45 3. Stând pe vârfuri, cu spatele sprijinit pe fitball , se execută semi genuflexiuni, menț inere 5
secunde, revenire in poziție inițială – 3×8
4. Stând cu spatele pe mingea de fitball, se execută semigenuflexiue si menținere in
izometrie, revenire in poziție inițială – 6×20 secunde

II.5.4. Faza a IV-a
Faza a patra a durat patru săptămâni (23.07.2018 -19.08.2018) in care s-au stabilit
următoarele obiective:
– Creșterea forței musculare
– Menținerea mobilității articulare ( mentinerea extensiei complete si creșterea flexiei
până la 150 grade activ și 155 pasiv )
– creșterea stabilității articulare
– reeducarea echilibrului static
– cresterea rezistenței musculare( durată mai mare a unor exerciții, creșterea
numărului de repetări)
Exerciții:
1. Culcat dorsal, kinetoterapeutul mobilizează patela spre superior/inferior, medial și lateral –
3×8
2. Culcat dorsal, kinetoterapeutul cu o mână pe zona plantară si una pe fața anterioară a
coapsei, execută pasiv flexia/extensia genunchiului, cu ușoare arcuiri , in limita durerii.
3×10
3. Culcat dorsal, cu benzi elasitice prinse pe fața dorsală si plantară a labei biciorului se
execută, flexia dorsala si plantară – 3x 12 reperări
4. Culcat dorsal, banda elastică pe fața dorsală a labei piciorului, se execută lent tripla flexie –
revenire in poziție inițială glezna rămâne in flexie dorsală – 3×12
5. Culcat dorsal, genunchii indoiți tălpile asezate pe sol,se execută ridicarea bazinului cu
menținere in izometrie, revenire in poziție inițială – 4x30secunde
6. Culcat costal contra lateral, săculet de nisip pe gamba inferioară, se execută abducția
coapsei – flexia coapsei – revenire in poziție inițială pe acelasi traseu – 3x 12

46 7. Culcat costal contralateral membrului afectat, genunchii ușor indoiți, banda elastică prinsa
in jurul genunchi lor, se execută abducția genunchiului afectat, revenire in poziție inițială –
3×12
8. Culcat facial, se execută extensia genunchiului concomitent cu flxia dorsală a genunchiului
afectat, revenire in poziție inițială – 3×12
9. Stând cu banda elastică prinsă la nive lul coapselor, se execută genuflexiune usoară,
revenire in poziție inițială – 3×12
10. Stând pe stepper, cu gleznere inafara suprafeței de sprijin, se execută ridicări pe
vârfuri, revenire – 3×12
11. Stănd pe mingea Bosu, se execută semigenuflexiune si menținere 15-20 secunde – 4
repetări
12. Stând in semigenuflexiune cu piciorul sănatos pe mingea Bosu, membrul afectat
execută miscări anterior/lateral/posterior cu atingerea solului cu halucele.
II.5.5. Faza a V-a
Faza a cincea a durat patru săptămâni (20.08.2018 -16.09.2018) in care s-au stabilit
următoarele obiective:
– Creșterea forței musculare
– Creșterea stabilității articulare
– Reeducarea echilibrului static și dinamic
– Reeducarea coordonării
– Cresterea rezistenței musculare( durată mai mare a unor exerciții, creșterea
numărului de repetări)
Exerciții:
1. Culcat dorsal, kinetoterapeutul mobilizează patela spre superior/inferior, medial și lateral –
3×8
2. Culcat dorsal, kinetoterapeutul cu o mână pe zona plantară si una pe fața anterioară a
coapsei, execută pasiv flexia/extensia genunchiului, cu ușoare arcuir – 3×10
3. Culcat dorsal, pacientul sa “ scrie” cu piciorul in aer cifrele de la 1-20, 3×2
4. Asezat in sprijin posterior pe palme, banda elastică prinsa pe partea dorsala a piciorului,
se execută tripla flexie cu menținere in poziția finală 5-10 secunde, reveni re- 3×8
5. Asezat in sprijin posterior pe palme,banda elastică prinsă pe partea interioara a gambei
inferioare, se execută lent abductia coapsei, revenire – 3×12

47 6. Asezat in sprijin posterior pe palme,banda elastică prinsa pe partea laterală a gambei
inferioare , se execută abducția coapsei, revenire in poziție inițială – 3×12
7. Asezat in sprijin posterior pe palme,banda elastică prinsă pe partea interioara a labei
piciorului, se execută rotația internă coxo -femurală, revenire in poziție inițială – 2×8
8. Asezat in sprijin posterior pe palme,banda elastică prinsă pe partea laterală a labei
piciorului, se execută rotația externă a art. coxo -femurale, revenire in poziție inițială – 2×8
9. Culcat dorsal, gambele pe mingea de fitball, se execută ridicarea bazinului concomitent cu
ridicarea membrului sănatos si menținere 5 secunde – revenire in poziție inițială, idem
picior opus – 3×8
10. Asezat pe mingea de fitball, tripla flexie m.i, tălpile pe sol, se execută extensia unui
picior cu menținere 5 secunde,revenire, idem picior opus – 3×8
11. Stând, m.i la nivelul umerilor, banda elastica in jurul coapselor, se execută
genuflexiuni lente ( 90 grade femuro -tibial) – 3×14
12. Stând, m.i la nivelul umerilor, banda elastica in jurul coapselor,se execută mers
lateral in semigenuflexiune -3×20 pași
13. Stând in semigenuflexiune, m.i la nivelul umerilor, banda elastica in jurul coapselor,
se execută mersul in zig-zag – 3×10 pași.
14. Stând pe mingea Bosu, cu piciorul afectat in semigenuflexiune, se execută atingerea
cu piciorul sănătos a diferitelor puncte indicate de Kt. 3x 10
15. Fandare antero -posterioară, pciorul din fată pe discul de echilibru, piciorul din spate
pa mingea Bosu, pacientul prinde diferite obiecte aruncate de kt. 3x 30 secunde
16. Stând pe mingea Bosu, cu piciorul afectat in semigenuflexiune, se execută cu piciorul
opus rularea unei mingi, anterior/lateral/posterior – 3x 30 secunde
17. Bicicletă – 20 minute
18. Mers pe banda de alergare – 10 minute
19. Mers accelerat pe banda de alergare -5 minute
II.5.6. Faza a VI-a
Faza a cincea a dura t patru săptămâni (17.09.2018 -14.10.2018) in care s-au stabilit
următoarele obiective:
– Creșterea forței musculare
– Creșterea stabilității articulare
– Reeducarea echilibrului static și dinamic

48 – Reeducarea coordonării
– Cresterea rezistenței musculare( durată mai mare a unor exerciții, creșterea
numărului de repetări)
– Pregătirea pacientului pentru inceperea antrenamentelor sportive
Exerciții:
1. Culcat dorsal, pacientul sa “ scrie” cu piciorul in aer cifrele de la 1-20, 3×2
2. Culcat dorsal, pacientul execută cu piciorul afectat diferite figuri geometrice – 3×12
3. Stând cu spatele sprijinit pe mingea de fitball, se execută ușoare genuflexiuni pe piciorul
afectat, revenire in poziție inițială – 3×8
4. Stând cu fața la stepper, se execută pășirea pe stepper cu piciorul afectat, concomitent cu
tripla flexie a piciorul opus – 3×12
5. Stând cu fața la stepper, se execută alergare pe loc cu atingerea alternativă a stepperului –
3×20 secunde
6. Stând cu spatele la scara fixă, banda prinsă la nivelul bazinului, se execută mers inainte cu
menținere 10-20 secunde in poziție finală – 3×8
7. Stând cu priză pe Trx, se execută ușoare sărituri pe varfuri – 3×20 secunde
8. Stând, se execută fandarea antero -posterioară, cu genunchiul din spate să se apropie de
sol- 3×12
9. Stând fandat, priză anterioara la Trx, se execută sărituri cu schimbarea pozițiilor intre M.I-
3×10
10. Stând cu fața la mingea Bosu, se execută săritura pe un picior cu aterizare pe mingea
bosu, menținere in poziție finala 5 secunde, revenire, idem picior opus – 3×8
11. Stând, se execută sărit uri din apropiat in departat lateral, revenire – 3×8
12. Stând, se execută săritură in fandare antero -posterioară -3×12
13. Alergare accelerată, cu frânare bruscă.
14. Alergare cu schimbări de direcție in anumite puncte hotărâte de kinetoterapeut.
15. Alergare cu spatele .
16. Alergare pe banda de alergare -15 minute.

49

CAPITOLUL III – ÎNREGISTRAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
CERCETĂRII
III.1. Rezultate obținute în urma aplicării programului de recuperare
Rezultatele au fost obținute in urma examinării atente a pacientului pe toată durata
programului de recuperare . Pcientului I s-au aplicat evaluările specifice artiulației
genunchiului , in primul rând pentru a genera obiectivele necesare programului
kinetoterapeutic dar și pentru obtine un feedback asupra eficienței programului aplicat.
Evaluarea initială s-a efectuat in prima zi de recuperare, evaluarea intermediară s-a
efectuat la inceputului celei de-a patra fază de recuperare iar evaluarea finală la sfârșitul
celei de-a sasea fază.

III.1.1. Datele obținute la perimetrul muscular, bilanțul articular și bilanțul muscular
Tabel privind rezultatele bilanțului articular activ al articulației genunchiului – initial ,
intermediar și final .
Tabel III.1
Testare inițială
Testare intermediară
Testare finală

Flexie
25˚
125˚
140˚

Extensie
-15˚
0˚
0˚

Rotație internă
0˚
10˚
15˚

Rotație externă
0˚
10˚
15˚

Tabel privind rezultatele bilanțului articular pasiv al articulației genunchiului – initial,
intermediar și final .
Tabel III.1.2
Testare inițială
Testare intermediară
Testare finală

Flexie
35˚
135˚
155˚

Extensie
-5˚
0˚
0˚

Rotație internă
0˚
15˚
20˚

Rotație externă
0˚
15˚
25˚

50
Tabel privind rezultatele bilanțului muscular al membrului inferior afectat – initial,
intermediar și final .

Tabel III.1.3
Testare inițială
Testare intermediară
Testare finală

Flexie
F2
F4
F5

Extensie
F3
F4
F5

Tabel privind rezultatele perimetrului muscular al membrului inferior afectat – initial,
intermediar și final .

Tabel III.1.4
Testare inițială
Testare intermediară
Testare finală

M.I.S
M.I.D
M.I.S
M.I.D
M.I.S
M.I.D

Coapsă
48cm
52cm
50cm
52cm
52cm
53cm

Gambă
38cm
40cm
39cm
40cm
40cm
41cm

Tabel privind rezultatele inregistrate de-a lungul recuperării la scala VAS.

Tabel III.1.5
Testare inițială
Testare intermediară
Testare finală
Nivelul durerii
repaus
4
0
0
Nivelul durerii in
timpul activității
6
2
0

III.2. Interpretarea rezultatelor
III.2.1. Rezultatele înregistrate la bilanțul articular
Bilanțul articular al articulației genunchiului s-a efectuat de trei ori in toată perioada
de recuperare. Testările au fost efectuate atat in mod activ dar și pasiv penntru a oferi o

51 diagnosticare cât mai precisă in ce privește deficitul muscular in cazul mobilității active și
rigidității articulare in cazul mobilității pasive .
Pentru a conștientiza stadiul in care se găsește membrul inferior afectat, și pentru a
concepe un program terapeutic cât mai eficient rezultatele obținute la fiecare din evaluări
au fost comparate cu valorile ideale specifice articulației genunchiului.

Grafic III.2.1 . Rezultatele bilanțului articular activ

In cadrul bilanțului articular active rezultatele au fost următoarele:
La testarea flexiei, s-a obținut in primă evaluare initial 25˚ apoi la a doua evaluare
125˚ in timp ce la evaluarea finală flexia genunchiului afectat a ajuns la 140˚ .
Extensia genunchiulu i a pornit de la un deficit de 15 °la prima evaluare, generând
astfel unul dintre obiectivele principale din primele două faze de recuperare, si mai exact
câstigarea completă a extensiei, și ulterior minținerea acesteia. La evaluarea intermediară și
finală genunchiul a atins activ extensia completă (0˚).
In cazul rotației interne și externe din articulația femuro -tibială mobilitatea activă și
pasivă in primă fază a fost 0 datorită faptului că aceste miscări apar abia când flexia
genunchiului este mai amplă, peste 60°-70°. La evaluarea intermediară și finală rotația
internă si externă din articulația genunchiului a atins o aplitudine de 10˚ respectiv 15˚ .

52

Grafic III.2.2 . Rezultatele bilanțului articular activ
In cazul bilanțului articular pasiv datorită forței exterioare exercitate asupra
genunchiului afectat din partea kinetoterapeutului amplitudinea a crescut cu aproximativ 5-
10˚ față de amplitudinea obținută in mod activ.
Astfel comparând rezultatele finale cu cele inregistrate inițial in cadrul bilanțului
articular al genunchiului, putem observa o evoluție pozițivă a amplitudinii de mișcare atât
activă cât și pasivă. Deci , putem afirma că mijloacele utilizate in cadrul programului de
recuperare au fost eficiente, atingând obiectivele propuse la fiecare etapă in parte.
III.2.2. Rezultatele înregistrate la bilanțul muscular

53

Grafic III.2.3 . Rezultatele bilanțului muscular
In cadrul bilanțului articular s-au inregistrat următoarele valori:
La evaluarea initială, in mișcarea de flexie a gambei pe coapsă s-a inregistrat o forță 2
datorită durerii provocate de intervenția chirurgicală care a implicat tendonul mușchiului
semitendinos. Ulterior la evaluările intermediare și finale valorile inregistrate au fost F4
respectiv F5.
La mișcarea de extensie a genunchiului valorile au inceput de la F3 in cadrul evaluării
inițiale apoi a urcat la F5 după perioada de recuperare.
Analizând datele obținute și comparându -le cu valorile ideale din literatura de
specialitate , reiese faptul că valorile inregistrate la bilanțul muscular au urmat o pantă
ascendentă, rezultând in final o recuperare totală a forței musculare atât a mușchilor flexori(
ischiogambieri și gastrocnemieni) dar și a muschilor extensori( cvadriceps).

III.2.3. Rezultatele înregistrate la perimetrul muscular
Pentru a putea identifica deficitul muscular al coapsei si gambei de la nivelul
membrului inferior stâng s-au efectuat măsurători atât la membrul afectat cât si la membrul
inferior sănătos, rezultatele fiind puse in comparație. Astfel prin determinarea gradului de
hipotrofie musculară s-a putut concepe un program de exerciții specifice pentru tonifierea
musculară a membrului inferior afectat.

54

Grafic III.2.4. Rezultatele înregistrate la perimetrul muscular – coapsă
La perimetrul coapsei s-a inregistrat initial 48cm . coapsa stângă și 52cm . la coapsa
dreaptă, rezultând astfel un deficit de 4cm . la coapsa stangă. După perioada de recuperare,
la evaluarea finală, deficitul inregistrat la copasa stangă a scăzut la 1cm ., rezultatul fiind
unul pozitiv.

39404142
Inițial
Intermediar
FinalCentimetri
Inițial Intermediar Final
M.I.S 40 41 41
M.I.D 42 42 42Perimetrul m. gambă

Grafic III.2.5 . Rezultatele înregistrate la perimetrul muscular – gambă

55 La evaluarea initială a perimetrului muscular de la nivelul gambei, s-a inregistrat un
deficit de 2cm pentru membrul inferior afectat, ulterior, la evaluarea finală rezultând un
deficit muscular de 1cm la gamba stângă.
III.2.4. Rezultate le înregistrate la scala VAS

Grafic III.2.6 . Rezultatele scalei VAS
Pentru evaluarea durerii a fost aplicată scala VAS atât in repaus cât si in timpul
exercițiilor fizice si rezultatele sunt următoarele: In faza inițială pacientul a acuzat dureri la
nivelul 4 in repaus respectiv 6 in timpul activității. In ultima faza de recuperare, pacientul nu
a mai acuzat dureri rezultatul fiind 0 pe scala VAS.

56

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Date fiind obiectivele propuse la inceputul studiului și rezultatele obținute la fiecare
evaluare a pacientului, putem afirma că prin intervenția din timp a unui program de
recuperare elaborat de un kinetoteapeut, in funcție de nevoile, vârsta, și starea pacientului
in general, sportivul se poate recupera intr-un procent ridicat și poate revenii cu succes la
activitatea prestată inainte de accidentare.
După o accidentare sportivul de performanță este afectat atât din punct de vedere
fizic dar și psihic. Pentru un sportiv de performanță intreruperea activității generează un
stres ridicat, datorat incertitudinii sportivului cu privire la revenirea acestuia pe terenul de
joc. Procesul de recuperare poate fii incetinit sau accelerat in funcție de starea psihică a
pacientului , dar și de modalitatea de abordare al acestor factori de către
kinetoteraput/psihologi sportivi.

Recomand ări
– Se recomandă ca perioada de recuperare să durez e intre șase și nouă luni, pentru a
se evita reaccidentările cauzate de o refacere incompletă a genunchiului afectat.
– Dura ta programului de recuperare să fie corelată cu vârsta pacientului. Astfel, cu cât
vârsta pacientului este mai scazută , durata programului de recuperare va crește.
– După perioada de recuperare propriu zisă, se recomanda continuarea exercițiilor
fizice specifice pentru profilaxia afecțiunilor de la nivelul genunchilor, și nu numai,
dat fiind vulnerabilitatea articulară a pacientului.
– In procesul recuperării să se actioneze interdisciplinar, implicându -se activ, psihologi,
doctori, kinetoterapeuți, antrenori pentru o eficiență și eficacitate ridicată.

57
BIBLIOGRAFIE

1. ABRAHAMS PETER, (2011), Atlasul Corpului uman, Editura Corint, București;
2. BALINT TATIANA , (2007), Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași;
3. BLANDINE CALAIS -GERMAIN , (2009), Anatomie pentru Mișcare -Vol I, Editura
Polirom, București;
4. CIOROIU SILVIU GABRIEL , (2010), Masaj, Editura Universității Transilvania Din
Brașov, Brașov;
5. CIOROIU SILVIU GABRIEL, (2012 ), Kinetoterapie de la Teorie la Practică, Editura
Universității Transilvania, Brașov;
6. CIOROIU SIVLIU GABRIEL, (2012) , Hidrokinetoterapia Deficiențelor Fizice, Editura
Universității Transilvania din Brașov, Brașov;
7. EPURAN M. (2005 ), Metodologia cercetării activităților corporale – Exerciții fizice.
Sport. Fitness, Editura FEST, București ;
8. EURAN M. (1995), Metodologia Cercetării activităților corporale in educație fizică și
sport, Editura Fundației ‘’România de mâine’’, București ;
9. FRANK R. N., SUE D., BARBER W., (2016), Knee Menisc us Tears, Editura Publish
Green, Minneapolis.
10. IONESCU ADRIAN, (1970), Masajul, Editura Stadion, Bucuresti ;
11. JOSYA SIJMONSMA , (2013), Conceptul de bandajare neuromusculară, Editura
Fysionair, Twente;
12. MARCU VASILE, DAN M., (2006), Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura Universității
din Oradea;
13. PAPILIAN VICTOR, (1998), Anatomia Omului vol-1, Editura BIC ALL, Bucuresti;
14. PETERSON L., RENSTRÖM P., (2001), Sports Injuries, Editura Martin Dunitz, Londra;
15. POPESCU MIHAI, TRANDAFIR T., (1998) , Artologie si Biomecanica, Editura Scaiul,
București;
16. SBENGHE TUDOR, (1987 ), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare,
Editura Medicală, București;
17. SUSAN J. HALL, (2007), Basic Biomechanics, Editura McGraw -Hill, New York;

58 18. TURCU IOAN, (2007 ), Metodologia cercetării in educație fizică și sport, Editura
Universității Tansilavania, Brașov ;
19. ZAHARIA.C, RANGĂ.V, PANAITESCU.V, ISPAS. A, (2002), Anatomia Omului –
Membrele, Editura Crema București, București;

Bibliografie online :
1. https://www.uptodate.com/contents/lateral -collateral -ligament -injury -and-related –
posterolateral -corner -injuries-of-the-knee/abstract/9 – accesat 02.2019
2. http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/Stresul -competitional -si-anxie65.php –
accesat 02.2019
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Articular_capsule_of_the_knee_joint – accesat :
03.2019
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Genunchi – accesat : 03.2019
5. https://www.webmd.com/rheumatoid -arthritis/ss/ slideshow -stiff-joints – accesat :
03.2019
6. https://www.mayoclinic.org/diseases -conditions/patellar -tendinitis/symptoms –
causes/syc -20376113 – accesat : 03.2019
7. https://www.cyclingdepartment.com/threads/lateral -collateral -ligament -pain.132/ –
accesat : 03.2019
8. https://www.firstaid4sport.co.uk/blog/mcl -knee -ligament -injury -explained/ –
accesat : 02.2019
9. https://accessphysiotherapy.mhmedical.com/content.aspx?bookid=965&sectionid=5
3599846 – accesat : 03.2019
10. https://www.scribd.com/doc/248946019/11 -Coapsa – accesat : 03.2019
11. https://www.helpguide.org/articles/stress/stress -symptoms -signs -and-causes.htm/ –
accesat : 03.2019
12. https://www.apa.org/helpcenter/stress -kinds – accesat : 03.2019
13. http://thesportdigest.com/archive/article/stress -and-anxiety -athletics –
accesat 03.2019
14. https://www.scribd.com/document/96604512/Stresul -in-Activitatea -Sportiva –
acce sat : 03.2019

59 15. https://www.firstbeat.com/en/blog/3 -types -of-psychological -stress -affecting –
athletes -in-season/ – accesat : 03.2019
16. https://www.scribd.com/document/19845326/ELECTROSTIMULAREA – accesat :
03.2019
17. https://www.researchgate.net/publication/2 76128876_Neuromuscular_electrical_sti
mulation_improves_strength_pain_and_weight_distribution_on_patients_with_kne
e_instability_post_surgery – accesat : 03.2019
18. https://www.scribd.com/ document/250098739/Crioterapia – accesat : 03.2019
19. https://www.scribd.com/doc/94020637/Exercitiul -Fizic -Terapeutic -Curs -4 –
accesat 03.2019
20. https://www.medlife.ro/ce -este -psihoterapia -si-ce-beneficii -are.html –
accesat 03.2019
21. https://www.gentletouch.c o.za/psychological -benefits -massage -therapy/ –
accesat 03.2019
22. http://psyking.net/htmlobj –
3837/case_study_as_a_research_method.pdf?fbclid=IwAR2LCABwIsvgkZe1s4HIJ5Qyi
aR8vQZZk75Nj7cudXL8QFalWuIlRWHNkr4 accesat 04.2019
23. http://www.scritub.com/profesor -scoala/Documentarea -lucrarea -de-
diplo6310121512.php?fbclid=IwAR2AXscVfbGahtSOyWUUiPPFmCDSaf0BhWsnBBno3
76nu5xtUhMhDfmy1lA – accesat 04.2019
24. https://www.sciencedaily.com/terms/scientific_method.htm?fbclid=IwAR0JRRHfRDw
yT8vHZV01oJxfRdLQ7V6TjV_We_kBmkIqU99XmwUMhVjorQA accesat 04.2019

60

ANEXE – SĂ NU UIȚI DE ELE