Analiza potențialului istorico -geografic al [611439]

Analiza potențialului istorico -geografic al
județului Olt în perspectiva brandului
turistic

București 2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3

CAPITOLUL I – Prezentarea generală a județului Olt ………………………….. ………………………. 4
1.1. Localizarea și caracterizarea județului Olt ………………………….. ………………………….. …… 4

CAPITOLUL II – Brand -ul turistic și prezentarea resurselor turistice ale județului Olt …… 17
2.1. Brand -ul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
2.2. Prezentarea resurselor turistice ale județului Olt ………………………….. …………………………. 20

CAPITOLUL III – Analiza curantă a pieței ………………………….. ………………………….. ……….. 32
3.1. Caracterizarea socio -economică a județului Olt ………………………….. ………………………. 32
3.2. Potențialul turistic din județul Olt ………………………….. ………………………….. …………….. 33
3.3. Analiza infrastructurii specifice și a ofertei de servicii ………………………….. …………….. 37
3.4. Analiza circulației turistice și previziuni ………………………….. ………………………….. ……. 39
3.5. Analiza SWOT a turismului din județul Olt ………………………….. ………………………….. .. 45
3.6. Perspective de dezvoltarea a turismului din județul Olt ………………………….. ……………. 46

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 49

3
INTRODUCERE

Lăsat până acum la voia întâmplării, turismul este sectorul codaș în economie, cu o
pondere de sub 1,5 % î n PIB și cu încasări în valută de sub 800 de milioane de euro, în
condițiile în care și Bulgaria încasează peste două miliarde. Totuși, turismul va aduce
României venituri î n valută de peste șase ori mai mari în 201 7, iar ponderea sectorului în PIB
va ajunge în jur de 5 -6 %. Dacă PIB va fi de 100 de miliarde de euro, aceasta ar însemna
venturi de 5 -6 miliarde de euro pentru turism.
Studiile realizate de organizații avizate d in domeniul turismului indică, de asemenea,
un ritm de creștere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piață realizat de Consiliul
Mondial de Turism (World Travel & Tourism Council – WTTC), veniturile din turism ale
României vor crește cu un ritm anua l de 9.3 % peste cel al Poloniei, G reciei, Bulgariei sau
Ungariei.
Noțiunea de turism exprimă acțiunea de a vizita diferite locuri și obiective atractive,
pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea, cât și șederea temporară
în loc alitățile alese ca destinație pentru petrecerea timpului liber.
Deși apariția turismului se pierde în negura timpurilor și, în consecintǎ din cauza lipsei
unor informații istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detașării sale ca activitate
distinctă, se pare totuși că unele forme incipiente de turism s -au practicat din cele mai
îndepărtate timpuri.
Prin urmare, în prezenta lucrare , mi-am propus să analizez potențialului istorico –
geografic al județului Olt în perspectiva brandului turistic .
În cadrul primului capitol al acestei lucrări, am să scriu despre localizarea si
caracterizarea judetului Olt.
În al doilea capitol am realizat o prezentare a brand -ului turistic si a resurselor turistice
din judetul Olt.
Iar în ultimul capitol al aces tei lucrări, am realizat o analiza curenta a pietei și am
discutat pe larg despre analiza SHOW a turismului din judetul Olt si despre perspectivele de
dezvoltare pe care le are turismul din aceasta zona.

4
CAPITOLUL I – Prezentarea generală a județului Olt
1.1. Localizarea și caracterizarea județului Olt
Județul OLT este așezat în partea de sud a țării și ocupă 2,3% din teritoriul României.
Are suprafața de 5.507 km2, fiind al 24 -lea județ ca întindere. Este scăldat de la nord la sud de
apele râului Olt, de la care și -a tras și numele. Se învecinează la est cu județele Argeș și
Teleorman, la vest cu județul Dolj, la nord -vest cu județul Vâlcea și la sud cu fluviul Dunărea,
pe lungimea de 47 km.
Ca poziție istorico -geografică, face parte dintre vechile provinc ii istorice Oltenia și
Muntenia, având o legătură permanentă cu vestul țării, cu Banatul pe Valea Dunării, cu
Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia are ieșire la Marea Neagră.

Relieful
Relieful este de mică înălțime și particularizat printr -o proporție armonioasă a
formelor sale. Se disting două forme de relief: zona de dealuri și zona de câmpie.
De la hotarul de nord și până aproape de Slatina se desfășoară zona de dealuri,
alcătuită d in ultimele prelungiri ale Piemontului Getic (Piemontul Cotmeana și Piemontul
Oltetului). Această zonă acoperă 33% din teritoriul județului. De la Slatina și până la Dunăre
se desfășoară o parte a Câmpiei Române (Câmpia Boianu și Romanati), care acoperă 67 % din
teritoriu, de o parte și de alta a cursului inferior al Oltului.

5
Solurile
Solurile împărțite în două categorii: zonale și interzonale.
 Solurile zonale cuprind următoarele tipuri: cernoziomuri în sud, ocupând 36% din
uscatul județului, sunt bogat e în humus și au fertilitate ridicată; brun -roscate , au o
raspândire mai redusă decât cernoziomurile și se întind către nord; brune și
podzoluri se întind în zona de nord;
 Solurile interzonale sunt: soluri negre argiloase se găsesc la est, soluri nisipoase sunt
raspândite în sud -vestul județului.
Clima
Clima judetului Olt este temperat -continentală moderată cu nuanțe mai umede în nord
și mai uscate în sud. În ultimul timp se constată o perturbare a limitelor anotimpurilor,
determinată de modificările climei globale.
Temperatura are o medie anuală de 11,20C, la Corabia, 11,30C la Caracal, 10,90C la
Slatina și 9,80C în nordul județului. Precipitațiile, în cea mai mare parte, cad sub formă de
ploi și au o distribuție neuniformă pe teritoriul județului. Media pr ecipitațiilor anuale este
500-550 mm.
Vânturile dominante sunt crivățul și austrul, având o viteză medie de 2 -5 m/s.
Hidrografia
Rețeaua hidrografică are două ape principale: Dunărea și Oltul. Lor li se adaugă și râul
Vedea pe o mică distanță și cursul superior al râului Calmatui.
Dunărea pe teritoriul județului Olt formează pe o lungime de 47 km frontiera cu
Bulgaria colectând toate apele din rețeaua hidrografică a județului.
Oltul este cel mai mare și mai important râu al județului pe care îl st răbate de la nord
la sud pe o lungime de 145 km vărsându -se în Dunăre.
În ariile protejate, viața își urmează cursul normal, se mențin procesele ecologice și
biodiversitatea și se previn perturbările ireversibile. În județul Olt sunt constituite ca arii
protejate mai multe ecosisteme de pădure, dar și parcuri și grădini.

6
Structura ecosistemului
Pădurea este un ecosistem terestru tridimensional, cel mai complex și cuprinzător
dintre toate ecosistemele, cu legi proprii de dezvoltare, în care se desfășoară cele mai intense
schimburi de substanță, energie și informație și cele mai mari procese biologice.
Pădurile au importanță economică, socială și ecologică. Lor li se datorează în cel mai
înalt grad stabilitatea și calitatea factorilor fundamentai ai med iului (aerul, apa și solul).
Ca oricare ecosistem, ecosistemul pădurii (forestier) are două componente:
componenta nevie sau abiotica (biotopul) și componenta vie sau biotică (biocenoză). Ele
formează o comunitate complexă și unitară, cu organizare adecvată specificului structural și
funcțional al pădurii.
Biotopul
Biotopul este spațiul în care trăiește și activează biocenoza și toți factorii care îi
asigură existența.
Elementele care intră în structura biotopului sunt:
 factorii geografici (relieful, altitudinea, expoziția);
 factori i climatici (temperatura, lumina, umiditatea, precipitațiile);
 factorii edafici (tipul de sol, pH, salinitatea, apa freatică);
 factorii fizici (gravitația, presiunea atmosferică, curenții de aer);
 factorii chimici (conținutul în oxigen, continuțul în sărur i al apei, migrația atomilor);
 substanțele și elementele rezultate din secrețiile și excrețiile organismelor.
În ecosistemul forestier, sub influența densității arborilor și a structurii de specii, se
formează un climat local specific numit "microclimat fo restier". Acest microclimat, cu un
anumit regim de lumină, temperatură, umiditate, vânt etc., exercită o puternică influență
asupra comunității de viețuitoare.
În pădure, microclimatul nu este omogen, ci apăr diferențieri pe fragmente de biotop,
în pant e, pe văi, în jurul unei ape etc. Mai ales lumina și temperatura au intensități diferite în
funcție de aceste fragmente de biotop, dar și de diferitele etaje ale pădurii.
Biocenoza
Biocenoza este comunitatea complexă și unitară de populații de plante și animale care
ocupă același biotop și care realizează activitate independenta bine definită.

7
Concret, în ecosistemul forestier sunt integrate populații de plante și de animale și
elemente locale ale biotopului.
Structura biocenozei este generată de interacțiunile dintre populațiile de plante și
animale care sunt mult mai strânse decât între populațiile de plante sau între cele de animale.
Structura biocenozei cuprinde: populații le de plante și animale grupate funcțional;
raportul numeric dintre populații; distribuția spațială a populațiilor; fizionomia biocenozei;
trăsăturile caracteristice ale populatilor dominante etc.
Biocenoză este un sistem deschis al ecosistemului foresti er, o unitate organizatorică
autoreglabila.
Între biocenoză și biotop există relații reciproce, desfășurându -se continuu schimburi
de substanță, energie și informație care asigură funcționarea ecosistemului forestier.
Variațiile factorilor biotopului i nfluențează structură biocenozei. Unele variații se
desfășoară la intervale regulate de timp și cu anumită amplitudine. Ele se numesc variații
ciclice și au caracter de regim pentru biocenoză. Exemplu: alternanța zi -noapte și succesiunea
anotimpurilor. Alt e variații sunt aciclice, intempestive, neașteptate și au caracter perturbator
sau de zgomot. Exemplu: incendii, vânturi puternice, geruri mari, invazii de d ăunători,
alunecări de teren .
Cunoașterea structurii biocenozei permite silvicultorului evalu area corectă a
producției și productivității pădurii și stabilitatea oportunităților.
Între populațiile care alcătuiesc biocenoză sunt stabilite relații directe și indirecte, care
sunt rezultatul unor adaptări reciproce dobândite în cursul evoluției: rel ații de răspândire,
relații de protecție, relații de reproducere și relații trofice. Aceste tipuri de relații îmbracă cele
mai diverse forme de manifestare. Cele mai importante sunt relațiile trofice. Ele imprimă
biocenozei o anumită structură trofică (de nutriție sau de hrănire).
Structura trofică include trei categorii trofice de organisme: producători primari,
consumatori și descompunători.
1. Producătorii primari sunt reprezentați, în principal, de plante verzi: arbori, arbuști,
subarbuști și plante ier boase. Ei folosesc energia solară (nebiologica) în procesul de

8
fotosinteză și produc substanță organică, care constituie producția primară a
ecosistemului. Prin producerea și acumularea substanței organice, ei asigură energia
necesară funcționării ecosiste mului forestier.
Biomasa este realizată în cea mai mare măsură de arbori și în mică măsură de plantele
ierboase și de arbuști. Principalul factor limitativ al producției de biomasă este
deficitul de apă din perioada de vară, în special în pădurile de câmp ie.

2. Consumatorii sunt reprezentați de animale. Ei consumă substanța organică realizată de
producători și o transformă în substanțe proprii. Substanțele organice formate
constituie producția secundară a ecosistemului forestier.

În cadrul consumatorilor s unt diferențiate patru grupe:
 consumatorii primari, fitofagi sau de ordinul I. Sunt reprezentați de animalele
erbivore. Animalele erbivore propriu -zise consum ă plantele ierboase. Arborii
și arbuști sunt consumaț i de insecte defoliatoare, insecte xilofage și
consumatori de fructe și seminț e;
 consumatorii sec undari sau de ordinul II. Se hră nesc cu consum atorii primari.
Sunt reprezentaț i de animalele carnivore;
 consumatorii terțiari sau de ordinul III. Se hră nesc cu ani male carnivore. Sunt
reprezentați de ani malele de pradă (păsă ri, mamifere);
 consumatorii cuaternari sau de ordinul IV. Sunt reprezentați de paraziții
consumatorilor terțiari (căpuș e)
Consumator ii secundari, terțiari și cuaternari formează grupa zoofagilor, deoarece se
hrănesc cu animale.

3. Descom pună torii (reducătorii): cuprind bacteriile ș i ciupercil e. Ei descompun
materia organică din cadavrele animale și vegetale și din excremente. Rezultă
elemente minerale, proces numit mineraliz are, încheind circuitul substanț elor în
ecosis tem. Elementele min erale reintră în circuitul t rofic, prin utilizarea lor de către
producă torii primari. În acest circuit sunt antrenate cantități uriașe de substanțe ș i
energie. Ei curăță pădurea de deș euri.

9
Interdependența dintre aceste categorii de viețuitoare asigură ex istența și
durabilitatea pădurii ca ecosistem .
Consecința relațiilor trofice o constituie lanțurile trofice. Lanțul trofic este calea
principală de transformare și de transfer a substanței și energiei în ecosistem.

Fig.1 Structura trofic ă a ecosistemului forestier

Un lanț trofic are mai multe verigi, de obicei 4 -5. Lanțurile trofice mai lungi sunt
ineficiente, funcționarea lor neces ită cheltuieli energetice mari.
Lanțurile trofice sunt foarte numeroase. Numărul lor este mai mare în pădurile în
amestec decât în arboretele pure. Veriga lor de bază o formează producătorii primari.Lanțurile
trofice nu sunt izolate, ci se interferează și interconectează și formează rețele trofice
complexe, care determină structura trofică a pădurii.Stabilitatea r ețelelor trofice este
determinată de numărul lanțurilor trofice și de gradul de interferența și de contact dintre ele.
Particularităț ile ecologice ale pădurii
Pădurea este caracterizată în primul rând de prezența arborilor. care -i imprimă anumite
particularități ecologice, prin care ecosistemul forestier se distinge esențial de alte ecosisteme.

10
Particularitatea ecologică fundamentală este starea de masiv. Această stare se
realizează atunci când coroanele arborilor se ating și se intercondiționează cre șterea arborilor.
Realizarea stării de masiv constituie momentul nașterii ecosistemului forestier. El dobândește
propriul sau mediu, mediul forestier, un microclimat specific și o comunitate integrată de
specii vegetale și animale. Speciile care nu se ada ptează și nu iau însușiri adecvate sistemului
integrat sunt eliminate.
Componenta de bază a structurii biocenozei o constituie arborii. Aceștia imprimă
pădurii o fizionomiei specifică, originală.
Arborii au rolul cheie în procesul de fotosinteză și de acumulare a biomasei vegetale.
În masiv, ei iau o formă caracteristică numită "forma forestieră". Tulpinile se subțiază, devin
drepte și iau formă cilindrică, iar coroanele se micșorează și se așează spre vârf pentru a primi
lumina. Formă forestieră este efectul influenței reciproce dintre arbori.
Elagajul natural sau spălarea trunchiurilor este fenomenul de debilitare și uscare
naturală a ramurilor arborilor din partea inferioară a coroanei. Fenomenul este cauzat de
umbrire, că urmare a micșorării și înlăturării coroanelor pentru a se apropia de f orma
forestieră. Este o consecință a stării de masiv.
Tot o consecință a stării de masiv este eliminarea naturală. În faza de început,
numărul indivizilor este foarte mare, de câteva sute de mii la hectar. Din cauza densității mari
se desfășoară o apri gă competiție pentru factorii de existență (lumină, spațiu, apă, săruri
minerale, etc.), ceea ce produce diferențieri între indivizi. Până la urmă, indivizii dezvoltați îi
înăbușă și -i elimină pe cei slabi, astfel că în final mai rămân doar câteva sute de indivizi la
hectar.
În pădurile județului Olt, densitatea arborilor este mai mare în zonă de deal și mai
mică în zonă e câmpie, unde apăr poieni. Arborii sunt relativ de aceeași vârstă, iar structură
este aproape omogenă.
Fiind un sistem tridimensional , structura spațială determină stratificarea pădurii pe
verticală și orizontală, care se manifestă cel mai pregnant dintre toate formațiunile vegetale.
Stratificarea creează avantaje pentru populațiile de viețuitoare, deoarece le oferă acces larg
spre fact orii mediului.

11
În pădure, plantele se distribuie în straturi sau etaje succesive, fiecare cu rol bine
conturat în sistemul asociativ integrat. Etajele se găsesc în strânsă conexiune și
interdependență și realizează o adevărată ierarhie a mecanismelor de autocontrol și
autoreglare.
Stratificarea se manifestă atât pe verticală, cât și pe orizontală .
Stratificarea pe verticală este evidențiată prin mai multe etaje, caracterizate prin
condiții climatice specifice, ritm vegetativ și funcții proprii. Plantele tuturor etajelor sunt
adaptate ritmului vegetativ al etajului arborilor, care determină compoziția, fizionomia și
dinamica vegetației în etajele inferioare.
Stratificarea influențează și fenologia etajelor: infrunzirea, înflorirea, fructificarea și
cădere a frunzelor.
 Etajul arborilor este cel mai reprezentativ. De nsitatea arborilor condiționează
densitatea plantelor din etajele infe rioare. Acestea sunt obligate să se adapteze
condiț iilor impuse de etajul arborilor.
Etajul arborilor est e supus celor mai multe modifică ri, în raport cu celelalte etaje.
În cursul evoluției, arborii au căpătat adaptări specifice: muguri acoperiț i cu solzi
pentru a -i proteja de factorii nefav orabili; înfrunzire târzie primăvara, deoarece
rădăcinile sunt adânc în pământ și solul se încalzește mai greu după topirea zăpezii;
căderea frunzelor toamna pentru economie de hrană în timpul iernii.
 Etajul arbuș tilor este situa t sub etajul arborilor. Formează un strat discontinuu. Ei
cresc bine sub etajul arborilor, deoarece s -au adap tat la condiții modeste de lumină .
 Etajul ierbos este format d in covorul ierbos de la suprafața solului, a cărei compoziț ie
floristic ă și densitate variază. Selecția speciilor se realizează de factorii: sol,
microclimat și competiție interspecifică .
Primăvara devreme, în mustul zăpezii, se trezesc la viață plantele cu tul pini subterane
(geofite). Ele găsesc condiții favorabile de lumină, arborii și arbuștii încă neintrând în
vegetaț ie. De asemenea, trezirea lor la viață este stimulată de încă lzirea l itierei, care
dovedește o bună conductibilitate termică. Ciclul de viață al plantelor geofite este
foarte scurt. El se încheie înainte de înfrunzirea arboril or. Tulpinile lor subterane
reușesc să înmagazineze suficiente substanțe de rezervă , care le ajung până în anul
următor. După înfrunzirea arborilor încep să vegeteze plantele hem icriptofite, care se

12
regenerează în anul urmă tor prin mugurii de l a baza tulpinilor, bine protejaț i pe timpul
iernii. Ele sunt plante de lumină. Formează vetre, mai ales în poie nile și luminișurile
pădurii.
Cu o prezență mai redusă sunt p lantele terofite, care se înmulțesc prin semințe. Ele se
dezvoltă în special la marginea pă durii.
Sub coroanele arborilor și arbuștilor își desfașoară ciclul vegetativ plantele de umbră,
mulțumite cu condiții minimale de lumină .
Pe sol, muș chii aproape lipsesc. Ei sunt înăbușiti de litieră. Sunt prezenți mai mult pe
cioate ș i la baza trunchiurilor de arbori, în partea lor de nord, constituind un element
de orientare în padure.
 Etajul litierei este format în ce a mai mare parte din frunzele căzute toamna pe sol. În
mică mă sura iau parte la formarea litierei bucăți de scoarță , ramuri rupte, fructe
putrezite . Litiera este supusă acțiunii descompunătorilor și transformată în humus,
bogat în substan țe nutritive. H umusul constituie factorul esențial de formare ș i
fertilizare a solului.
Litiera îndeplinește funcții importante în economia pă durii:
 Aerisește solul și permite circulația apei prin spațiile dintre frunzele moarte ș i alte
resturi;
 Menț ine u miditatea în sol și atenuează scurgerile de suprafață ;
 Împiedică evaporarea apei din sol;
 Este veriga importantă în ciclul biog eochimic al unor elemente esenț iale;
 Mărește conductibilitatea termică a solului;
 Formează o pătură protectoare a solului, apă rându -l împotriva acțiunii mecanice a
ploilor ș i a animalelor;
 Constituie mediu de viață și adăpost pentru animalele mici și microorganisme .
O particularitate ecologică specifică arborilor ajunși la maturitate este abundența
fructificației. Este un fenomen periodic și diferă de la o specie la altă. De exemplu, la stejar se
petrece odată la 6 -10 ani, la garniță la 4 -6 ani, la cer la 3 -4 ani etc.
Puietul care ia naștere din semințe căzute pe sol se numește "semintisi". În anii de
fructificație abundență se produce o explozie a semintisului. Cu toate acestea, regenerarea

13
este sporadică. Puieții reușesc să supraviețuiască, marea lor majoritate fi ind înlăturați prin
fenomenul de eliminare naturală.
Specializarea ecologică a faunei. În toate etajele lui, ecosistemul forestier oferă
condiții dintre cele mai bune pentru o faună abundentă. Între animalele din pădure, în cursul
evoluției, s -au stabili t relații de interdependență din cele mai diverse. De asemenea, între
animale și plante.
Unele specii de animale manifestă fidelitate numai unui anumit etaj. Cele mai multe
sunt mobile și se deplasează continuu de la un etaj la altul. Această mișcare con tinuă schimbă
compoziția și biomasă etajelor.
Specializarea ecologică continuă a faunei se caracterizează prin nișa ecologică și
periodicitatea sezonieră.
Nișa ecologică este spațiul de distribuție, de nutriție și de reproducere al speciilor de
animale. Ea reprezintă piatra unghiulară a funcționării biocenozei.
Metaforic, Viebert și Lagler, au arătat că arealul este locul în care trăiește o specie,
adică adresa ei, iar nișa ecologică indică modul ei de viață, adică profesia.
Arealul este dependent de resursele de hrană și de energie. Nisa ecologică exprimă cel
mai bine relațiile de hrănire (trofice) dintre populațiile de animale din pădure.
Fiecare populație ocupă o nișă ecologică, deoarece valorifică în mod specific resursele
mediului. Două populați i un pot ocupa aceeași nișă ecologică. Dacă ar fi așa, una dintre ele ar
fi eliminată prin competiție. Relațiile trofice, care au rol hotărâtor în stabilirea nișei ecologice,
exclud competiția în cazul în care două populații înrudite, care au aparent acele ași cerințe
alimentare, și -au stabilit nișele ecologice.
Specializarea ecologică a faunei permite supraviețuirea unei faune foarte diverse în
pădure.
Periodicitatea sezonieră se manifestă plenar în pădure. Ea nu exclude însă ca unele
specii să fie active în tot timpul anului.

14
Arii protejate din județul Olt
Ariile protejate sunt zone cu regim special de ocrotire, în care există specii de animale
și plante sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, cu valoa re ecologică și culturală deosebită. Aceste arii cuprind: rezervații
naturale, rezervații ale biosferei, parcuri naționale, monumente ale naturii etc.
În ariile protejate, viață își urmează cursul normal, se mențin procesele ecologice și
biodiversitatea și previn perturbările ireversibile.
În județul Olt sunt constituite că arii protejate numai ecosisteme de pădure. Ele sunt
cele mai vechi și mai bogate ecosisteme naturale. Cea mai mare parte a teritoriului a fost
transformată în câmpuri agricole, fii nd distrusă natura primară. Balta Potelu ar fi putut
motiva declararea faptului că este arie protejată, însă și ea a fost desecată.
Păurea Seaca – Optas ani
Este așezată în partea de n ord a județului, în stânga Olteț ului. Se î ntinde pe o suprafață
de 1398 h a. Ocrotirea ei constituie o problemă de interes național și european pentru că aici se
găsește cel mai reprezentativ eșantion de garniță.
Vegetația lemnoasă cuprinde diferite specii de arbori dintre care: ulmul de câmp,
stejarul, gorunul, salcâmul, lemnul câinesc, paducelul, cornul .
Vegetația ierboasă cuprinde numeroase specii: fragii de pădure, căpșuni de câmp,
cucută de pădure, lăptucile, șovarul, gălbenele , coada mielului, dragaveiul .
Biotopul ariilor protejate este aproape identic, motiv pentru care sunt prezentate
împreună.
 Solul este de tip luvic ș i de tip aluvial ;
 Precipi tațiile anuale sunt de 515,7 mm;
 Temperatura medie este de 10,60 C.
Pădurea Calugareasc ă
Este situată la extremitatea de sud -vest a Câmpiei Boianu, între Stoicanesti,
Drăgănești -Olt, Daneasa și Crăciu nei. Are o suprafață de 836,8 h a. Această a fost declarată
arie protejată prin decretul nr. 237/1950, prin care bujorul românesc a fost declarat monument
al naturii.

15
Vegetația lemnoasă cuprinde: stejar brumăriu, cer, stejarul pufos, paducelul, salcâm,
răsura etc.
Vegetația ierboasă formează un covor bogat pe sol: brândușă galbenă, bujorul
românesc, drăgaica, curcubeul, mierea ursului, sunătoarea , iarba șarpelui, izma, iarba moale,
floarea de leac.
 Solul este brun roscat si aluvial ;
 Precipitatiile anuale sunt de 515,7 mm ;
 Temperatura medie anuala este de 10,60 C;
 Altitudinea este de 55 m.

Pădurea Braniș tea Catârilor
Pădurea Branistea Catârilor aparține de comuna Obârși a și are o suprafață de 301,3 h a.
Este situată în partea de sud a Câmpiei Romanațiului. Ea este un relict al pădurilor vechi
xerofite formate la sfârșitul subborealului, favorizate de încălzirea ușoară a vremii.
Vegetația lemnoasă este alcătuită din: salcâm, stejar brumăriu, sălcie, teiul cu frunză
mare, frasin, paltin etc.
Vegetația ierboasă este formată din: salvia de câmp, nopticoasă, lipanul, cap ul
șarpelui, peliniță, nalbă . Solul este cerno ziom cambi c și psamosol molic.
 Climatul secetos ;
 Temperatura medie anuală este de 11,10 C;
 Precipi tațiile anuale sunt de 519,3 mm;
 Altitudinea medie este de 65 m.
La nivelul județului Olt au fost declarate arii protejate numai păduri. În afara celor
prezentate, mai sunt propuse ca arii protejate următoar ele: Casa Pădurii Potelu (7,8 h a),
Pădurea Topana (120 ha), Pădurea Reșcă (50 ha), Valea Oltetului (900 ha).
Ariil e protejate existente pe teritoriul județului Olt au fost înființate pentru:
 protectia elementelor de flora, fauna si habitate;

16
 protectia speciilor de pasari salbatice.
Ariil e protejate, indiferent de poziția lor geografică, trebuie să asigure conservare a pe
termen lung a biodiversităț ii.

17
CAPITOLUL II – Brand -ul turistic și p rezentarea resurselor turistice ale
județului Olt
2.1. Brand -ul turistic
Există multe definiții date noțiunii de brand, dar multe dintre ele ori sunt incomplete,
ori se adresează persoanelor cu cunoștințe serioase de branding. Neînțelegerile generate de
aici fac că brandul să funcționeze greșit, sau chiar să nu funcționeze delo c.
O definiție foarte întâlnită este urmă toare a:
Un brand este un nume, semn sau simbol folosit în identificarea produselor sau
serviciilor unui producător și utilizate pentru a -l diferenția de competiție.
Aceas tă definiție semnalează diferenț irea ca o caracteristică esențială a brandului.
Înțelegem că acest nume, semn, simbol este utilizat doar pentru identificare și diferențiere.
O altă afirmație despre conceptul de brand, care aduce ceva în plus, este :
Un brand este o promisiune. Serviciile și produsele odată identificate transmit o
garanție pentru calitate.
Conform ultimei afirmații, un brand se naște pentru a îndeplini o promisiune, o
necesitate existentă și neîndeplinită, o misiune.
Fără a mai am inti aici alte definiții, am enumerat mai jos o parte din carecteristicile
unui brand:
 adaugă valoare produselor ;
 este o marcă înregistrată;
 este o companie faimoasă;
 constă într -o siglă ș i un slogan .
Acestea sunt de fapt caracteristici ale identității, care este o componentă importantă a
unui brand, dar nu putem spune că un brand înseamnă doar identitate. Un brand presupune o
identitate, dar aceasta devine brand doar expusă, comunicată și recunoscută.
Bineînțeles, fiecare brand este văzut într -un anumit mod de către consumatori. De
reținut că o astfel de p ercepție poate fi atât negativă , cât și pozitivă. De asemenea, de reținut
că nu doar un produs, un serviciu sau o companie pot fi branduri, ci și un s tat, o persoană, un
eveniment sau chiar o clădire. În unele cazuri nici nu avem nevoie de o siglă sau un slogan,
identitatea constă în altceva.
De cele mai multe ori acesta se crează pe baza unei identități bine conturate și
recunoscute și se adresează un ui segment de piață definit, demarc ându-se de competiție prin
diverse metode.

18
Modelul brand -ului de turism

Creșterea puterii brand -ului

19
Analiza brand -ului
Etapa 1
Analiza imaginii și a potențialului
Etapa 1
Cercertare calitativă : aproximativ 100 de
interviuri aprofundate și 2 focus grupuri cu
factori cheie implicați din județul Olt și din
piețele sale țintă : tour operatori, agenți de
turism, jurnliști, academicieni și alți
formatori de opinie. Cercetare de birou cu privire la județul
Olt. (rapoar te, studii, site -uri web, articole,
masterplan, etc.)
Cercetare pe teren (vizite cu ghid ale
membrilor echipei la destinațiile cheie din
județul Olt)
Cercetare cantitativă : 1.100 de interviuri
în județul Olt, 700 pe piețele sursă
internaționale : Austria, Germania, Marea
Britanie, SUA, Rusia, Ungaria, Franța,
Italia, Spania.

Etapa 2
Analiza detalitată a competitorilor
Etapa 2
Definirea produselor cheie unde județul Olt se bucură de bune avantaje competitive.
Analiza competitorilor cheie pentru produsele selectate.
Elaborarea avantajelor competitive.

Etapa 3
Strategia și declarația de poziționare
Etapa 3
Definirea grupului țintă pentru turismul din județul Olt.
Selectarea cadrului de referință, a obiectivului principal urmărit de grupul țintă.
Identificarea principalelor elemente de diferențiere a destinației județului Olt.
Definirea argumentelor care susțin elementele de diferențiere.

Etapa 4
Concepția și design -ul vizualului și a sloganului
Etapa 4
Dezvoltarea vizualului și a sloganului pe baza cercetării, analizei competitive și pozitionării.
Sesiuni de consultare cu membrii echipei, reprezentanți ai sectorului privat (consiliul de brand),
graficieni și experți externi.
Testarea repetată a vizualului și sloganului pe principal ele piețe sursă.
Procese de optimizare în urma întâlnirilor de echipă și a testelor de piață.

20
Etapa 5
Strategia și comunicarea brand -ului
Etapa 5
Definirea liniilor directoare strategice pentru îmbunătățirea experiențelor legate de brand.
Definirea strategiilor de comunicare ale brand -ului pentru creșterea forței și staturii.
Crearea manualului de brand pentru a se asigura buna înțelegere și aplicarea unitară din partea
tuturor părților implicate.

Platforma de comunicare a brand -ului

2.2. Prezentarea resurselor turistice ale județului Olt

Slatina
Orașul Slatina este reședința și cel mai mare municipiu din județului Olt. Localitatea, ce a
fost atestată documentar în urmă cu aproape 650 de ani, se poate lăuda cu moștenirea sa istorică
foarte bine conservată, în centrul său vechi putând fi admirate clădiri istorice. Aici se află și
Mănăstirea Clocociov, ce datează din anul 1594, dar și un frumos parc natural care adăpostește un
lac de acumulare și Schitul Strehareț, construit în secolul al XVI I-lea.

21

Tot în Slatina veți găsi și Cofetăria „La atletul albanez”, cea mai veche firmă privată din
România, podul de peste Olt, primul pod din metal din țara noastră construit peste un râu, ce
datează din anul 1891, un muzeu județean, un muzeul de etnogr afie, un monument dedicat eroinei
„Ecaterina Teodoroiu”, dar și numeroase biserici, cele mai vechi dintre ele datând din secolul al
XVI-lea.
Obiective turistice Slatina :
 Mănăstirea Clocociov – Mânăstirea Clocociov este situată în județul Olt, orașul
Slatina, fiind atestată documentar în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512 -1521).
Este recladita de Mihai Viteazul (1593 -1601).
Degradările apărute după 1628 determină o substanțială refacere în t impul lui Matei
Basarab. Reclădirea ei o face marele dregător Ducu Buicescu vel Aga cu soția,
jupâneasa Dumitra și cu mama sa, jupâneasa Mara. Zi direa bisericii începe în 1645 ș i
durează câteva luni. Nu se cunosc datele terminării întregului complex și a p ictarii
bisericii.
Mânăstirea Clocociov se înscrie între monumentele de seamă ale patrimoniului artistic
și cultural din județul Olt, fiind înzestrată cu o importantă colecție de artă veche
românească ce cuprinde: icoane, argintărie, cărți.
Mânăstirea Cl ocociov este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui să -l ratați dacă vă aflați în apropiere.
 Monumentul Ecaterinei Teodoroiu – Monumentul Ecaterienei Teodoroiu este situat
pe b-dul Constantin Brâncov eanu din Slatina, în apropierea podului rutier râul Olt, pe
DN65 Slatina -Craiova (E574).
Edificiul a fost înălțat între anii 1921 -1925 și este primul monument din țară ridicat în
memoria eroinei. Este compus dintr -un piedestal din beton în trei trepte realizat în stil
baroc și o statuie din bronz în mărime naturală.

22
Monumentul Ecaterinei Te odoroiu din Slatina este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui să -l ratați dacă vă aflați în
apropiere.
 Muzeul județean Olt -Muzeul Județean Olt se află în Slatina și a fost înființat în anul
1951 deținând la început o colecție alcătuită din piese, în special paleolitice,
descoperite în urma săpăturile arheologice din județ.
Secția de etnografie a fost înființată în anul 1970 iar în anul 1975 a început formarea
patrimoniului de artă plastică.
Muzeul județean este format din colecții de arheologie, istorie medievală, modernă și
contemporană, artă plastică și etnografie. Acestea s -au constituit prin campaniile de
săpături arhe ologice întreprinse din tell -urile neolitice salcuto -gumelnitene din Slatina,
Brebeni și Drăgănești -Olt, din așezarea Verbicioara de la Donesti (Vulturești), din
dava de la Sprâncenata, din castrul și așezarea civilă de la Acidava (Enosesti -Piatră
Olt).
Colecțiile de arheologie atestă o continuitate de locuire și civilizație neîntreruptă pe
Valea Oltului Inferio r prin piese care susțin cultura materială și spirituală preistorică
sau veche: ceramică, unelte, creație plastică.
Obiectele din Evul mediu sunt reprezentate de arme, carte veche, podoabe,
numismatică – monede sau tezaure monetare ce confirmă o susținută activitate
comercială într -un important loc de frumos ca Slatina.
Epoca modernă și contemporană este reprezentată prin colecții de documente, arm e,
presă, fotografii de epocă, artă decorativă și evidențiază rolul așezării urbane în
procese de înnoire și afirmare națională.
 Catedrala Ortodoxă – Catedrala Ortodoxă din Slatina este unul dintre cele mai
importante obiective turistice din Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui să -l ratați dacă
vă aflați î n apropiere.
 Mânăstirea Streharet – Mânăstirea Streharet se află în Slatina, județul Olt și a fost
ridicată î n anul 1665.
De-a lungul timpului a trecut prin grele încercări: a fost prădată de turci, cuprinsă de
incendiu, părăsită din cauza inundațiilor, afectată de cutremur.
Frescă schitului este importantă prin stilul pictural neo -bizantin și prin scrierea cu
caractere chirilice.. Multe din icoanele schitului sunt documente importante din vechi
timpuri și se păstrează bine.
Schitul a devenit mânăstire de maici în anul 2008.

23
Hramul mânăstirii este Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea Streharet este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Oltenia, obiectiv pe care nu ar trebui să -l ratați dacă vă aflați în apropiere.

Muzeul Câmpiei Boianului
Muzeul a fost înființat la 5 august 1980, sub denumirea de Muzeul de Istorie și
Etnografie Drăgănești -Olt, de către profesorul Traian Zorzoliu, care a și donat 11 colecții de
obiecte muzeal e. În 1982 a fost afiliat la muzeul de istorie, ca secție, Casa memorială Nicolae
Titulescu, înființată tot de profesorul Zorzoliu. În perioada 1980 -1990 activitățile muzeului au
fost coordonate (fără retribuție) de Traian Zorzoliu, care era profesor de de sen la școala
generală nr.1. În 1990, prin decizia Consiliului Județean Olt, Muzeul de istorie al orașului
Drăgănești -Olt devine instituție cu statut juridic și se angajează personalul necesar.
În 1995 Casa memorial ă "Nicolae Titulescu", la propunerea Muzeului de istorie, a
devenit instituție separată sub numele de "Complexul memorial Nicolae Titulescu". În 1996
Muzeul de istorie devine muzeu zonal sub numele de Muzeul Câmpiei Boianului Drăgănești –
Olt. Clădirile ce adăpostesc muzeul, fac parte din Conacul Polihronie Ioan (fost pitar, arhivar
și casier al orașului Slatina, participant la evenimentele anului 1848). Casa cea mare,
construită la sfârșitul secolului al XVIII -lea, are cinci camere.

Pe latura vestică a avut o prispă cu cerdac deasupra intrării în beci. Cldirea este
monument de arhitectură, fiind cea mai veche locuință din această zonă. În curtea respectivă
se mai afl o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX -lea și o casă pen tru slugi, veche de
peste un secol.

24
Celelalte acareturi au fost demolate după naționalizare. Sunt valorificate expozițional
piese de istorie; arheologie: obiecte neolitice, din epocă bronzului, din perioada daco -romană
și românească timpurie; numismatic ă, obiecte de cult, arhive memoriale, obiecte legate de
ocupații și obiceiuri, ceramică, port popular; colecție de artă plastică ce cuprinde lucrări ale
clasicilor romani din perioada interbelică, colecția de icoane și orfevrrie liturgic; colecții
memorial e deosebite pentru zonă.
Muzeul cuprinde opt pavilioane, unele cu specific unic în țara precum: Muzeul
Pompierului, Casa Țărănească, sau Bordeiul specific zonei. În același complex muzeal mai
puteți vizită primul arheoparc din Europa, singurul Muzeu al Vinului din Olt, un muzeu și o
biserică dedicate eroilor pompieri și multe alte lucruri interesante.

Cetatea Sucidava
Inițial, Sucidava (Cetatea Sucilor) era o așezare geto -dacică amplasată pe malul stâng
al Dunării, pe teritoriul satului Celei – astăzi un cartier al orașului Corabia, din județul Olt.
După cucerirea romanilor (anul 102 d.Hr.), așezarea a început să se dezvolte, românii
transformând Sucidava într -un important castru militar; în timpul domniei împăratului român
Aurelian (270 -275) a fo st construită Cetatea Sucidava, prima cetate de apărare.
Fortăreața a fost rezidita de către împăratul Constantin cel Mare (care a domnit între
anii 306 -337); acesta a construit și un pod de piatră peste Dunăre (astăzi putând fi vizitat ceea
ce a mai răma s din această construcție, piciorul podului) și a restaurat drumul român din
Câmpia Românească. Între anii 442 și 447, cetatea a fost atacată de huni și distrusă; opt
decenii mai târziu, a fost refăcută din ordinul Împăratului Justinian (527 -533), însă în jurul
anului 600, cetatea a fost distrusă definitiv în timpul invaziilor avaro -slave.
Romanii au trăit în această cetate până la sfârșitul secolului al VI -lea, când a început să
fie locuită de o populație românească; între secolele XIV -XVI, pe o latură a cetății Sucidava a
fost ridicată o fortificație medievală.
Pe vremuri, cetatea se întindea pe două hectare, dar astăzi se mai păstrează doar
zidurile și turnurile de intrare (8 la număr), care au fost descoperite în urma săpăturilor
arheologice, clădirea hypocaust, bazilică româno -bizantină care datează din secolul VI,
piciorul podului peste Dunăre construit de Constantin cel Mare în anul 328, poartă
constantiniana care face legătura între pod și cetate, băile ro mâne, câteva străzi pavate și
fântână romană săpată în secolul II .

25

Arheologii au descoperit în cetatea Sucidava un opaiț, un cuptor de pâine (construit
din pământ ars la roșu), monezi de bronz, furcă de tors și multe obiecte ceramice.
Se spune că în incinta Cetății Sucidava ar exista templul Ze iței Nemesis, protectoarea
cetății, însă cercetările arheologice nu au confirmat încă acest lucru. Cert este că fortăreața
păstrează de secole o altă minune, “fantana secreta”, un monument unic în arhitectura
româno -bizantină și unic în Europa. Spectaculos este sistemul de construire a fântânii și
valoarea sa arheologică. Amplasată în partea de sud a cetății Sucidava, fântâna secretă a fost
descoperită întâmplător în anul 1958 de un localnic. Cercetările ulterioare au descoperit că
fântâna a fost construită în secolul VI de către Împăratul Justinian.
Construcția din subteran este formată din puțul propriu -zis (săpat la o adâncime de 18
metri față de nivelul platoului cetății, care coboară până la izvor), care are forma unui turn
înalt de 4,5 metri. Pereții turnului sunt din cărămidă (legată cu mortar de var amestecat cu
cărămidă pisată) și au o grosime de 85 de centimetri. Coridorul are forma unei bolți de
cărămidă și ajunge până sub zidul de incintă al cetății, urcând apoi până la suprafață. Fântână
este denumită “izvorul iubirii” și reprezintă una di ntre cele mai mari descoperiri arheologice
din incintă cetății.
Legenda fântâ nii secrete – izvorul iubirii
Bineînțeles, că orice lucru învăluit în mister și în secole de existența, “fantana secreta”
are o legendă care povestește că apa izvorului nesecat are puterea de a înteți iubirea cuplurilor
și de a -i reuni pe cei despărțiți. Printre localnici există obicei ul ca mirii și miresele să coboare
după nuntă la izvorul subteran (“izvorul iubirii”) și să bea din apa miraculoasă, pentru ca
iubirea lor sa fie veșnică.

26

Caracal ( complexul arhitectural „Curtea Domnească”)
Curtea Domnească din Caracal reprezenta reședin ța domnitorilor Mihai Viteazu
(secolul XVI), Matei Basa rab și Constantin Brâncoveanu.
Complexul arhitectural cuprindea Biserica Domnească Ovidenia, casele domnești, un
turn de observație, grajdurile și alte edificii.

Mihai Viteazu a locuit în această curte pentru o perioadă de timp, de unde a emis
importante documente, urmând ca în anul 1597 să îi înfrângă pe turci.
Ruinele Curții Domnești din Caracal este unul dintre cele mai importante obiective
turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar treb ui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.
În afara complexelor istorice, alte atracții turistice ale orașului sunt Parcul „Constantin
Poroineanu”, al treilea ca dimensiune din Europa, Muzeul Romanațiului, Monumentul Eroilor
și Casa Memorială „Iancu Jianu”. De asemenea, din punct de vedere arhitect ural, aici se
remarcă Teatrul din Caracal și Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, considerată
monument istoric.

27
Stoicănești
În localitatea Stoicănești din județul Olt există două ansambluri monahale care atrag
sute de turiști anual. Primul ansamblu monahal este format din două biserici, cunoscute drept
biserici -surori, fiind construite în aceeași curte, la o distanță de câteva sute de anii.
Prima biserică, din care se mai observă în prezent doar câteva ruine, a fost construită
în jurul anului 1.700, în timp ce a doua biserică a fost ridicată la sfârșitul anilor 1.800 și a fost
pictată de celebrul pictor român Gheorghe Tătărescu .

O altă biserică din Stoicănești devenită obiectiv turistic este biserica -bordei, îngropată
jumătate în pământ. Dacă tot ai ajuns aici, merită să vizitezi și Complexul muzeal -etnografic
Boianu -Stoicănești (unde se află și biserica -bordei). Acesta cuprin de patru pavilioane în care
este reprodusă viața țăranului român din secolul al XVIII. Unele dintre piesele expuse aici
sunt foarte rare și unice în lume.
Reșca
Localitatea Reșca din județul Olt este un alt loc foarte vizitat de turiștii români și
străini. Aici se află cabană de vânătoare a fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu, ce vâna
în Pădurea Reșca. Turiștii și vânătorii străini sunt atrași de acest loc datorită poveștilor din
perioada lui Ceaușescu, spuse de vânătorii din regiune.
O altă cabană de vânătoare a fostului dictator român, aflată în apropiere, va fi inclusă
într-un circuit turistic care va cuprinde și situl arheologic de la Romula Malva, ateliere
ceramice pentru producerea de cărămidă romană, ateliere de țesut, Mănăstirea Hotărani,

28
const ruită în 1588 pe ruinele unui sat roman ce aparținea de orașul antic Romula, precum și
câteva biserici mici de lemn.

Mânăstirea Brâncoveni
Mănăstirea Brâncoveni se află pe moșia familiei boierilor Brâncoveanu, din localitatea
cu același nume. Bazele complexului monahal sunt puse în secolul al XVI -lea de Celea,
bunica lui Matei Basarab (cunoscut și ca Brâncoveanu) ce construiește aici o bisericuță din
lemn, în anul 1570.
În jurul acesteia, domnitorul român al Tării Românești construiește un loc de ref ugiu
fortificat din care în prezent se mai pot observa doar o parte din zidurile de apărare, un turn,
clopotnița, beciurile și stăreția.

29
Bisericuța a fost reconstruită, din cărămidă, de Matei Basarab și apoi a fost refăcută de
către domnitorul Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. Aici sunt înmormântați o
parte dintre membrii familie de boieri Brâncoveanu și tot aici sunt păstrate obiectele, icoanele,
pietre funerare și elementele sculptate, salvate din bisericile București – Văcărești, Sf.
Pantel imon, Sf. Spiridon Vechi, distruse în timpul regimului comunist, dar și alte obiecte
valoroase care aparțin mănăstirii.
Lângă mănăstire se află și Izvorul Tămăduirii. Legendele spun că acesta a fost numit
așa după ce domnitorul Matei Basarab ar fi scăpat d e o boală de piele, de care a suferit mai
mulți ani, după ce s -a spălat cu apa acestui izvor.
Casa memorială Nicolae Ceaușescu – Scornicești
În localitatea Scornicești din județul Olt se află casa memorială a președintelui
comunist Nicole Ceaușescu. Acesta a fost cel mai longeviv și mai cunoscut dictator român ce
a condus țara timp de 22 de ani (1967 – 1989).

Casa unde a crescut dictatorul român, transformată în muzeu, este compusă din două
camere de dimensiuni mici, un hol și un pridvor. Aici se păstrează o parte din mobilierul și
obiectele familiei, precum și câteva tablouri și un bust al Alexandrei Ceaușescu, mama
dictatorului.
Complexul memorial Nicolae Titulescu
Complexul memorial Nicolae Titulescu este un muzeu dedicat vieții și activității
cunoscutului politician român. Deși politicianul s -a născut în Craiova, muzeul dedicat lui este
amenajat în localitatea „Nicolae Titulescu” (în trecut Titulești) din județul Olt, acolo unde își

30
avea moșia tatăl său, avocatul Ion Titulescu și unde diplomatu l român și -a petrecut aproape
întreaga copilărie.

În prezent, complexul face parte din Muzeul Județean Olt și este compus dintr -o
singură clădire, ce a aparținut familiei de moșieri Titulescu, în care se pot admira piese de
mobilier și obiecte personale ale politicianului, fotografii de familie, documente originale și o
parte dintre corespondențele acestuia.
Rezervația de dropii – Boianu
Rezervația de dropii Boianu este unică în țara noastră. Aceasta a fost înființată în anul
1980 și are o suprafață de aproximativ 400 de ha, fiind amenajată pe teritoriile mai multor
localități din județul Olt.

Acesta este unul dintre puținele locuri din țara noastră unde mai poate fi văzută dropia,
o pasăre ce trăiește în zonele din Sud -Estul Europei și în Asia. Deși î n urmă cu câțiva zeci de

31
ani, în sudul țării noastre puteau fi văzute sute de astfel de păsări, în prezent, din cauza vânării
lor excesive, aici dropiile sunt pe cale de dispariție.
În afara obiectivelor prezentate mai sus, alte atracții turistice, din jud ețul Olt, care
merită amintite sunt: Conacul Neamțu din satul Olari, Mănăstirea Seaca Mușetești, construită
în 1518, precum și bisericile de lemn din județ, ce datează din secolele XVI – XVII.

32
CAPITOLUL III – Analiza curantă a pieț ei
3.1. Caracterizarea socio -economică a județ ului Olt
Județul Olt este poziționat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care îi
poartă numele și face parte din categoria județelor riverane fluviului Dunărea.
Portul Corabia are ieșire la Marea Neagră, iar suprafața totală de 5.498 km²,
reprezentând 2,3% din teritoriul țării, așează județul pe locul 22 la nivelul României ca
suprafață.
Populația județul ocupă locul 18 cu 477 .292 locuitori având o densitate de 8 7
locuitori/km². Iar gradul de urbanizare al judetului este de 32%.
Vecini județului Olt sunt:
 La Nord – județul Valcea ;
 La Est – județele Arges și Teleorman ;
 La Sud – fluviul Dunărea pe o distanță de 45 km, care -l desparte de Bulgaria ;
 La Vest – județul D olj.
Orașele din jude sunt: Slatina -municipiu, reședința judetului Olt, Caracal -municipiu,
fostă resedință a judetului Romanati, Balș, Corabia -port la Dună re, Scorniceș ti, Drăgăneș ti-
Olt, Piatra Olt -nod de căi ferate ș i Potcoava.
Câștigul sa larial nominal mediu net lunar în județ ul Olt (lei/salariat)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total economie 765 850 995 1.080 1.185 1.254 1.369
Hoteluri ș i restaurante 74 96 203 201 300 393 393

Din tabel se observă o creștere aproximativ uniformă de la an la an a salariului net
mediu lunar în județul Olt pe întreaga economie.
Consider ca județul Olt are un potențial ridi cat datorită poziție geografice , el fiind
străbătu t de râul Olt și în partea de Sud de către Dunăre având chiar și un oraș port la Dunăre:
Corabia și un nod de căi ferate la Piatra Olt. De asemenea din punct de vedere industrial

33
județul prezintă o importanță deosebită, uzină ALRO din Slatina fiind unul din cei mai
importnati producători de aluminiu din Europa, de asemenea tot în acest oraș se mai găsesc și
alte uzine cum ar fi cele Pirelli și Cord ,cea din urmă fiind deținută 80% tot de către italienii
de la Pirelli și 20% de către cunoscutul producător de anvelope Continental.

3.2. Potențialul turistic din județul Olt
Prezentarea resurselor naturale:
Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului și teraselor sale și este format din
câmpii și dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a județului pan ă în apropiere de Slatina
se întâlnește zona de dealuri, aparținând Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața
județului. La sud de Slatina pană la Dunăre se desfăsoară o parte a Câmpiei Române, cu
următoarele subunităti de câmpie: Câmpia Romanat ilor, Câmpia Boianului și Câmpia
Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomiresti, către Dunăre pană
la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică insorită. Valea Dunării, orientată est -vest,
domină malul românesc și prezintă te rase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a
teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a
văii, începând din nordul județului pană la Dunăre și pană la Drăgănesti pe partea stangă unde
sunt bin e dezvoltate terasele înalte: Coteana 80 -90 m și Slatina 50 -60m.
Clima: este temperat -continentală, mai umedă în partea de nord și mai aridă în partea
de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorită curenților reci din estul Câmpiei
Române care își au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la
Corabia. Rețea hidrografică: Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care
străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca
afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum
sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu
afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este
udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului.
Fauna se compune din vegetația lemnoasă: gârnița (Quercus frainetto),carpenul
(Carpinus betulus), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quer cus petrea ssp.dalechampii),
paltinul (Acer platanoides), ulmul de câmp (Ulmus minor), părul păduret (Pyrus pyraster),

34
mărul păduret (Malus silvestis), salcâm (Robinia pseudocacia) și alte specii de diverse esențe
moi sau tari.
Vegetația ierboasă este re prezentată de aproximativ 246 specii, cele mai bine
reprezentate fiind genurile Poa sp., Carex sp., Vicia sp., Allium sp., și specii considerate rare
în flora județului mărul paradis (Malus pumila), Genista jannensis, Vicia peregrina,
Myrrhoides nodosa, P hysospermum cornubiense, bujorul românesc (Paeonia peregrina var.
românică) monument al naturii, brândușa galbenă (Crocus moesiacus) monument al naturii,
brândușa mică sau șofranul vărgat (Crocus variegatus) raritate floristică.
Flora se compune din o var ietate mar e de specii dintre care amintim : jderul de copac
(Martes martes) pisica sălbatică (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), iar dintre
păsări amintim răpitoarele mari: viesparul (Pernis a pivorum), b uha mare (Bubo bubo) ,
vanturelul ro șu (Falco tinnunculus), și altele.
Zone protejate din județul Olt sunt:
Rezervația de arborete de garnită și Pădurea Seacă -Optăsani,cele două arii protejate
sunt situate în platforma Cotmeana, la altitudine minimă de 240 m și maximă de 330 m
.Pădurea Seacă -Optăsani se întinde pe 1389 hectare.O suprafată de 400 ha a fost pusă sub
protecție prin H.C.M. nr. 518/1954, aici existând cel mai curat și mai valoros arboret de
garnită (Quercus frainetto) din România și unul dintre cele mai curate din Europa. De aceea,
Academia Romană a înființat aici un lot semincer, că resursă genetică de inaltă valoare,
puritatea arboretului fiind de peste 80%.În literatura de specialitate, pădurea Seacă -Optăsani
figurează ca rezervație forestieră -botanică, pe suprafața de 218,9 ha.
Rezervația de bujori a Academiei.Bujorul românesc (Paeonia peregrina var.
românică) a fost declarat monument al naturii prin Decretul nr. 237/1950. O suprafată de 58
ha din pădure a fost declarată rezervație botanică, prin efectul acestui decret pentru ocrotirea
bujorului. Rezervația de bujori a Academiei face parte din Pădurea Călugărească care are o
suprafată de 836,8 ha. Este situată în Câmpia Boianu, la altitudine de 55 m.
Branistea Catârilor.Este situată în partea de sud -vest a Câmpiei Romanațiului,în
câmpia Leu -Rotundă, aproape de limita inferioară a silvostepei, p e teritoriul comunelor
Obârșia și Ștefan cel Mare.Are suprafața de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se află în zonă
strict protejată,declarată prin Legea nr. 5/2000. Pădurea este un relict al pădurilor vechi
xerofite formate la sfârșitul subborealului, favo rizate de incălzirea usoară a climei.Și -a pierdut

35
din caracterul ei de pădure deasă, în prezent fiind poienită.Terenul, situat la altitudine medie
de 63m.
Casa Pădurii din Padurea Potelu. Este situată in lunca Dunării, mai precis in lunca
Potelu, la altit udine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu. Pădurea este mică,
suferind din plin efectele exploatărilor forestiere. Prin Legea nr. 5/2000, o suprafată de 1,5 ha
a primit statutul de arie protejată. În literatura de specialitate a apărut mai demul t ca rezervatie
forestieră -botanică, cu suprafa ța de 13,0 ha, pentru ocrotirea a trei exempl are de stejar
(Quercus robur), în vârstă de peste 400 ani, monumente ale naturii.
Resurse antropice
Acestea se compun în special din instituțiile culturale ale jude țului cum ar fi:
Muzeul județean Olt cu cele 6 secții:istorie și artă,etnografie,Casa memorială Nicolae
Titulescu,etnografie și cultura populară Chilia,ceramica populară Bals,arheologie și istorie
Piatra -Olt.
Alte instituții culturale: Muzeul Romanațiulu i Caracal,Muzeul de istorie
Corabia,Muzeul Câmpia Boianului Drăgănești -Olt,Casa de Cultură a Sindicatelor
Slatina,Casa de Cultură Radu Șerban Caracal,Casă de Cultură Drăgănești -Olt,Casa de Cultură
Corabia,Casa de Cultură Scornicesti,Casa de Cultură a Tiner etului Slatina,Biblioteca
Județeană Ion Minulescu Slatina,Centrul Cultural Oltul,Teatrul Municipal Eugen Ionescu
Slatina.
Situri arheologice , urme ale culturii paleolitice Prund – Dirjov de la Fărcăsele,
Slătioara și Bugiulești, urme ale culturii neolitic e Vădastra, la Vădastra și Sălcuța, vestigiile
geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) și Acidava, vestigiile romane de la Sucidava și
Romula (actualul satReșca). Monumente istorice și de artă de factură religioasă:
Chiar în orașul Slatina este situată M ănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găsește
un muzeu ce deține o importantă colecție de artă veche românească: icoane, piese de artă
decorativă din argint, broderii, țesături și sculpturi în lemn, cărți cu ilustrații gravate în lemn.
Impresio nante sunt patru icoane împărătești: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu
Iisus, Sfântul Nicolae și Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proporții.
De Mănăstirea Clocociov ține Schitul Strehareț (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat
de asemenea monument istoric și de arhitectură religioasă.

36
Exemplar valoros al arhitecturii muntenești din sec. al XVI -lea, Mănăstirea Călui – Comuna
Călui, începută de boierii Craiovești la 1516 în vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost
definitiv termi nată de frații Buzești în 1588, arhitectura mănăstirii surprinzând prin proporțiile
grandioase ale turlei și prin decorația fațadelor.
Mestesuguri: Un meșteșug bine cunoscut în județul Olt este olăritul, apărut încă din
neolitic și care avea să dețină în zonă o înflorire fără seamăn. Astăzi mai sunt în Olt trei centre
de olari: Oboga, Romana, Corbeni care mai lucreză ceramică smălțuită și nesmălțuită în
diverse forme dar care și -au pierdut utilitate a fiind folosite pentru decor.
Alte meșteșuguri populare conservate în județul Olt sunt: cojocăritul – Vădastra,
torsul, cusutul – Priseaca, Curtișoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn și os – Câmpia
Boianului, pictura populară pe lemn și sticlă – Corbu, măști și căluș – Osica, feroneria –
Brâncoveni.
Cu origini pierzându -se în epoca pre -romană, călușul este considerat de specialiști cel
mai vechi și mai spectaculos dans popular românesc. S -a perpetuat prin vremi, supraviețuind
până astăzi mai ales în sudul țării. Călușul românesc a fost inclus de UNESCO, la sfârșitul
anului trecut, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoașterea vine într -un
moment în care, acolo unde nu a dispărut deja, călușul este transformat într -un produs
comercial, de scenă, tot mai puțin autentic și viu. Înscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului
mondial imaterial constituie, o șansă pentru supraviețuirea sa. Județul Olt este parte principală
a proiectului tocmai datorită existenței și contribuției esențiale la promovarea jocului popular
românesc a Ansamblului «Călușul» , singurul cu acest nume din România, cunoscut pe plan
mondial și care a devenit astfel marca proiectului UNESCO.
Potențialul turistic al județului Olt la ora actuală nu este unul deosebit,dar eu cred că în
viitor acest județ poate deveni mai atractiv pent ru turiști ,însă pentru ca acest lucru să se
întâmple trebuie ca cei responsabili de turismul din acest județ și inclusiv cei care se ocupă de
administrarea acestui județ să se implice mai mult ,să realizeze mai multe locuri de agrment
prin care să atragă turiști.

37
3.3. Analiza infrastructurii specifice ș i a ofertei de servicii
Unităț ile de cazare disponibile în județul Olt:

Anul
Unităț i 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri ș i moteluri 17 19 20 22 25
Tabere de elevi ș i
preșcolari – – 2 2 –
Pensiuni turistice urbane 1 2 2 3 4

Evoluția unităților de cazare î n perioada 2012 -2016 nu este una spectaculoasă ,
numă rul lor pe total este unul relativ mic și se poate nota faptul că au ieșit din circulația
turistică taberele de el evi și preș colari.
Capacitățile de cazare în funcțiune pe tipuri de unităț i (locuri -zile):

Evoluția capacității de cazare în perioada 2012 -2016 este una fluctuantă înregistrând
un maxim în anul 2015, însă apoi o scădere semnificativă în anul 2016 de aproximativ 11
puncte procentuale. O evoluție ascendentă a înregistrat doar capacitatea de cazare în pensiuni
turistice urbane care a înregistrat creșteri în fiecare an, cea mai mare creștere față de anul
precedent producându -se în 2015 de aproximativ 73 de puncte procentuale.

Anul
Unitati 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 112.934 131.141 144.278 143.033 124.722
Tabere de elevi si
prescolari – 3.100 – – –
Pensiuni turistice
urbane 5.840 5.840 5.888 10.224 13.140
Total 118.774 140.081 150.166 153.257 137.862

38
Indicii de utilizare netă a capacității de funcț iune
An Capacitate de cazare Sosiri (mii) Înnoptă ri
(mii) Indicii de
utilizare netă
a capacității
în funcțiune
(%) Existență (locuri) În funcț iune
(mii locuri –
zile)
2012 825 176 13 33 19
2013 759 119 14 33 27,4
2014 725 140 16 36 25,6
2015 724 150 18,6 40 26,4
2016 668 153 19,8 44 29

După cum se observă în tabel indicii de utilizare netă a capacității în funcțiune au
înregistrat o evoluție fluctuantă, cea mai mare creștere a avut loc în anul 2012 de 8,4%,iar
valoarea maximă de 29% s -a atins în anul 2015.

Ponderea deținută de județul Olt în zona Sud -Vest a României și respectiv în totalul
României în funcție de capacitatea de cazare este prezentată în tabelul de mai jos:
Zona și Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Olt 118.774 140.081 150.166 153.257 137.862
Sud-Vest 3.754,676 3.701,284 3.703,416 3.950,168 4.225,992
Ponderea Olt în Sud -Vest (%) 3,16 3,78 4,05 3,87 3,26
România 50.752,061 51.632,254 53.988,640 54.978,838 56.499,904
Ponderea Olt în total România
(%) 0,23 0,27 0,27 0,27 0,24

Din acest tabel reiese faptul că județul Olt deține o cotă modestă din capacităț ile de
cazare din zona Sud -Vest a țării și de asemenea pe toată țara .

39

3.4. Analiza circulației turistice ș i previziuni
În tabelul de mai jos vom prezenta evoluț ia sosirilor în județul Olt în perioada 2012 –
2016 pe categorii de turiș ti:
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Turiști
româ ni 12,15 12,41 13,9 16,84 18,08
Turiști
străini 0,85 1,59 2,1 1,76 1,72
Total (mii) 13 14 16 18,6 19,8

După cum se observă î n tabelul de mai s us numărul turiș tilor a crescut de la an per
total, iar al celor străini a crescut până în 2013 , an în care a atins un maxim de 2 .100 de turiș ti,
apoi începând să scadă până î n 2016 .

40
Sejurul mediu î n perioada 2012 -2016 în județul Olt este evidențiat î n tabelul de mai
jos:

După cum se poate observa în tabel sejurul mediu a scăzut de la an la an cu excepția
anului 2016 când s -a înregistrat o ușoară creș tere. De asemenea cea mai mare sc ădere a fost
inregistrată in 2013 , iar cea mai mică valoare p e acest interval de ani a fost î n anul 20 14.

Densi tatea turistică î n perioada 2012 -2016 în județul Olt se prezintă astffel :
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Număr sosiri (mii) 13 14 16 18,6 19,8
Suprafața (mii km2) 5,498 5,498 5,498 5,498 5,498
Densitatea turistică 2,36 2,54 2,91 3,38 3,6

Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Sosiri (mii) 13 14 16 18,6 19,8
Înnoptă ri
(mii) 33 33 36 40 44
Sejurul mediu 2,53 2,35 2,25 2,15 2,22

41
Densitatea turistică în judetul Olt a înregistrat o evoluț ie unifor m crescătoare în
intervalul 2012 -2016 ajungând î n ultimul an la 3,6 sosiri/ km2 în condi țiile în care în anul 2013
aceasta atingea o val oare cu aproximativ 1,3 mai mică.

Indicatorii absoluț i, relativi și medii pentru numărul de sosiri în județ ul Olt:

Per ansamblu l indicatorilor absoluți se observ ă o tendinț ă de creștere a lor cu exepția
anului 2016 câ nd se observă o scă dere. Pentru indicatorii relativi se observă în mare aceeași
tendință cu excepț ia ritmul ui de crestere cu bază fixă pentru acest an.

Anul Indicatori a bsoluț i
(mii sosiri) Indicatori relativi (%) Indicatori medii
De
nivel Modificare
absolut ă Indicele de
dinamic ă Ritm de
creștere Calculaț i din
val. absolute Calculaț i din
procente

2012 13 0 – 1 – 0 –
16,28 0,75 1,11 0,11 2013 14 1 1 1,07 1,07 0,07 0,07
2014 16 3 2 1,23 1,14 0,23 0,14
2015 18,6 5,6 2,6 1,43 1,16 0,43 0,16
2016 19,8 4,8 1,2 1,46 1,06 0,46 0,06
iy
1/i
1 /ii
1/iI
1 /iiI
1/iR
1 /iiR
y

I
R

42
Previzionarea nu mărului de sosiri î n perioada 2017 -2019 pentru judetul Olt
a. Previzionarea numă rului de sosiri cu ajutorul metodei sporului mediu

σ=0,424
v=2,6%
v<30%, pute m previziona prin aceasta metodă .

b. Previzionarea numă rului de sosiri cu ajutorul indicelui mediu

σ=0,45
Anul Sosiri (mii)
2009 13 13 0
2010 14 14,7 0,49
2011 16 16,4 0,16
2012 18,6 18,1 0,25
2013 19,8 19,8 0
2014 21,5
2015 23,2
2016 24,9

43
v=2,76%
v<30%, putem previziona prin aceasta metod ă.

c.Previzionarea numă ralui de sosiri cu ajutorul metodei trendului
Y=aX+b
a=
b=
a=1,82
b=16,28
=1,82·x+16,28
σ=0,387
v=2,37%
v<30% ,pute m previziona prin aceasta metodă.

Anul Sosiri (mii)
2009 13 13 0
2010 14 14,43 0,18
2011 16 16,01 0,01
2012 18,6 17,77 0,83
2013 19,8 19,8 0
2014 21,97
2015 24,38
2016 27,06

44

Analizâ nd cele 3 metode de previziune se observă că metoda 3 este cea mai bună
deoarece v obținut pentru această metodă a fost cel mai mic ș i anume 2,37%.

Anul Sosiri (mii) x x·y
2009 13 -2 -26 4 12,54 0,21
2010 14 -1 -14 1 14,46 0,21
2011 16 0 0 0 16,28 0,07
2012 18,6 1 18,6 1 18,1 0,25
2013 19,8 2 39,6 4 19,92 0,01
2014 21,74
2015 23,56
2016 25,38

45
3.5. Analiza SWOT a turismului din județul Olt
Puncte tari Puncte slabe
Potențial turistic diversificat : arii
protejate, parcuri naturale, mun ți,
peșteri, zone rurale nepoluate, ape
minerale și stațiuni balneare, pescuit
și vânătoare, atracții culturale .
Resurse pentru turismul montan,
speologic, balnear, rural, de
vânătoare și pescuit.
Fluviul Dunărea, o resursă importantă
pentru industrie și turism.
A doua regiune din România ca
număr și importanță a vechilor
mânăsiri (turism ecumenic).
Folclor și tradiții, gast ronomie bazată
pe produse naturale locale.
Existența unui important cadru
natural nepoluat. Capacitatea limitării de cazare de
nivel superior de clasificare (4 și 5
stele).
Standardul calitativ scăzut al
infrastructurii turistice și de agrement,
calitate slabă a serviciilor de cazare.
Regiunea se bazează pe turismul
social (persoane în etate), subvenționat
de la bugetul de stat.
Nivel redus al indicelui de utilizare a
capacității de cazare și a duratei medii
de ședere în regiune, în raport cu
potențialul t uristic existent.
Bazele de tratament aferente unor
stațiuni balneare au un grad ridicat de
uzură și sunt neadaptate la standardele
concurenței europene.
Număr redus de turiști străini care
vizitează regiunea.
Oportunități Amenințări
Valorificarea surselor de finanțare
pentru dezvoltarea resurselor umane
din domeniu, la nivel liceal,
universitar și la nivelul formării
profesionale contiune a adulților.
Valorificarea potențialului turistic al
Dunării.
Valorificarea potențialului turistic
transfrontal ier.
Cooperarea între operatorii de
transport aerian și agențiile de turism.
Valorificarea perspectivelor pentru
turismul montan, turismul rural în
zonele izolate, turismul ecologic.
Valorificarea potențialului turistic al
Salinei Ocnele Mari. Concurența puternică din partea altor
regiuni din țară si pe plan
internațional, inclusiv practicile de
concurența neloială.
Continuarea procesului de migrare a
angajaților calificați din turism.
Degradarea patrimoniului arhitectural
rural prin depoluarea localităților și a
comunităților rurale .

46
3.6. Perspective de dezvoltarea a turismului din județul Olt
În opinia mea pentru a valorifica mai bine potenț ialul turistic este necesar ca
principalele trasee turistice din acest județ să fie mai bine cunoscute ș i anume:
 Slatina, oraș – Câmpia Boian ului – Lunca ș i terasele Oltului : Dl. Gradiștea,
Caloianca,Viilor/raul Olt și Sopot – Slatina (lac) – Mână stirea "Clocociov" sec.16 ctitor
Neagoe Basarab ;
 Piatra Olt – sat Enosesti – Câmpia Românați – Terasele Oltului/raul Oltiș or – urme
castru roman sec.2 -3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18;
 Brancoveni – sat Brancoveni – Lunca Oltului – Terasele Oltului – Manastirea
"Brancoveni" (F)1494 refacuta in 1634 de catre Matei Basarab – Izvor Tamaduitor,
ruinele curtii domnesti, Obarsiafam. domni torului Constantin Brancoveanu;
 Leleasca – sat Leleasca – Podisul Cotmeana – Biserica din lemn "Adormirea Maicii
Domnului" 1766 ș i Biserica din zid "Adormirea Maicii Domnulu i" 1807 cu fresce
originare;
 Nicolae Titulescu – sat Nicolae Titulescu – Campia Boian ului/râul Vedea la confluență
cu râ ul Dorofei – conac sec.19, Biserica "Sf . Gheorghe" 1897, ruine biserică 1826,
Nicolae Titulescu (casa memorială );
 Samburesti – sat Sam buresti – Podișul Cotmeana/râ ul Cungra;
 Teslui – sat Schitu Deleni – Piemontu l Cotmeana – Terasele Oltului/râ ul Teslui –
Biserica"Sfanta Troita" 1767;
 Vadastra – sat Vadastra – Câmpia Românați/râ ul Vadastra – Vadastra (lac) . Muzeu,
Biser ica"Sf. Grigore" 1836, vestigii, așeză ri mileniul 4 I.Hr cu inventor;
 Verguleasa – sat Dumitreș ti – Terasele Oltului – Piemontul Cotmeana;
 Corabia – oraș – Lunca Dună rii/Dunare – ruinel e cetății Sucidava/î n Celei, Biserici
"Sf.Spiridon" 1843, "Sf. Nicolae" 1844, "Sf. Tre ime" 1895 cu picturi originare,
clădirea vă mii-1870, Monumentul Independenței din 1922, bustul lui Popa Șapcă –
1973, Ostrovul Baloiu (insula) – port fluvial (portul Mircea);
 Drăgăneș ti Olt – oraș – Câmpia Boian ului-Terasele Oltului . Muzeu istorie, vestigii
asezare . Cultura Gumelnița , Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva"
1775, Biserici: " Sf.Arh. Mihail si Gavriil" 1830;
 Scornicesti oras – Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica – muzeu istorie, Biserica
"CuvioasaParascheva" 1817 cu fresce or iginare, Nicolae Ceausescu (1918 -1989)
presedintele Romaniei intre1965 si 1989 (dictatura comunista) – iazuri;
 Strejesti – sat Strejestii de Sus – Biserici"Sfâ nta Trei me" 1733 si "Sf. Voievozi" 1821/

Consider că principalul punct de atracție al județului Olt este mănăstirea Clocociov
care datează din 1645 și este una din cele mai frumoase din țară. Acest monument ar trebui
valorificat, promovat mult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscută suficient pe plan
național. Această mânăstire ar putea atrage un n umăr mult mai mare de turiști în orașul
Slatina, mai ales deoarece această mânăstire deține și spații proprii de cazare și ar putea

47
deveni unul dintre cele mai frecventate locuri de pelerinaj din țară,însă din păcate acest
moment nu este inclus în circuitu l principalelor mânăstiri din țara în acest moment.
De asemenea un potențial ridicat de atragere a turiștilor în opinia mea l -ar putea atrage
și râul Olt. La intrarea în Slatina ar putea fi amenajat un parc de distracții pe malul Oltului
care în acest moment se află într -o stare nu prea bună, însă în această zonă se construiește în
prezent un hotel în care s -ar putea caza turiștii și care consider că este un prim pas făcut
pentru a amenaja ac eastă zonă și a ad uce-o mai aproape de potențialul s ău.
Tot în Slatina un alt punct de atracție ar putea fi pădurea Strehareti în care ar putea fi
amenajat un loc de agrement. În prezent în această pădure nu se găsește decât o grădină
zoologică care de asemenea se află într -o situație deplorabilă. Renovarea grădinii zoologic e ar
putea constitui un început , apoi aici ar putea fi constr uite cabane sau chiar un hotel și terase
unde oameni să poată veni în week -enduri și în vacanțe pentru a se relaxa.
În concluzie, în opinia mea , județul Olt prezintă un potențial turistic real care în acest
moment nu este valorificat cum trebuie, dar pe viitor probabil această situație se va schimba,
iar numărul de turiști care frecventează această zonă va crește după cum o arată și previziunile
realizate în prezenta lucrare. Acest județ, însă nu va putea atrage niciodată la fel de mulți
turiști c a și județele favorizate din punct de vedere natural, județele în care se află regiuni
montane sau cele care au deschidere la mare și care vor avea și pe viitor mai mulți turiști ,
acest fapt fiind unul normal.

48
CONCLUZII

În ceea ce priveș te zon ele de interes turistic, o atenție deosebită trebuie îndreptată în
următoarele direcții :
 Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale
și spirituale din județul Olt ;

 Dezvoltarea unor noi staț iuni turistice;

 Dezvoltarea unor spații de vâ nzare a produselor artizanale;

 Restaurarea monumentelor istorice, mânăstirilor ș i refacerea unor obi ective turistice
de mare interes ;

 Includerea unor case de vacanță (pensiuni agroturistice) în rețeaua de agenții de turism
din Romania și în rețelele europene profesionale ;

 Modernizarea, extinderea ș i refacerea infrastructurii de transport rutier.
Probleme critice care influențează activitatea turistică sunt reprezentate de:
 Situația precară a infrastructurii rutiere ;

 Lipsa unităț ilor d e cazare de categorie superioară ( 4-5 stele) ;

 Lipsa unei politici de promovare a județului Olt ca destinație turistică pe durata
întregului an și nu neapărat legată de sărbători și tradiții creș tine;

 Lipsa centrelor de informare ș i promovare ;

 Preocupă ri reduse în dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de
distribuț ie de produse ar tizanale specifice.

În concluzie, pot spune că în judetul Olt exista un potenț ial mare repreze ntat de brand –
urile turistice, însă problema este reprezentată de dezinteresul oamenilor abilitaț i pentru
promovar ea acestor obiective turistice și pentru aducer ea lor în atenția turiștilor români și
străini.

49
BIBLIOGRAFIE

Cărți
1. Manolescu Irina Teodora , Amenajarea turistica a teritoriului , editura PIM, Iasi, 2006 ;
2. Niță Valentin, Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopres, 2004;
3. Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, 2004;
4. Gabriela Stănciulescu, Managementul operațiunilor de turism, Editura CH Beck,
2003;
5. Cristina Micu, Stănciulescu Gabriela, Economie și gestiune în turism, Editura CH
Beck, 2009;
6. Lupu Nicolae, Hotelul. Economie și m anagement, Editura CH Beck, 2010;
7. Albu Nicolae, Turism si eficienta Principii generale , Editura Lux Libris, Brasov,
2005;
8. Ferent Emil, Economia si managementul turismului , Editura Politehnium, Iasi, 2004.

Site-uri
1. ***www.infotravelromania.ro ;
2. ***www.tourismguide.ro ;
3. ***www.trafic.ro ;
4. ***www.turisminfo.ro;
5. ***www.turism.ro;
6. ***www.tour -romania;
7. ***www.biblioteca.ase.ro ;
8. ***www.cazare.com .