INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3 CAP I -… [611408]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
CAP I – INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ………………………….. ………………………….. . 4
1.1Conceptul de investiție străină directă ………………………….. ………………………….. ………. 4
1.2 Competiția în atragerea investițiilor străine directe ………………………….. ………………… 6
1.3 Politici de promovare a investițiil or străine directe ………………………….. ………………… 8
1.4 Impactul investițiilor străine asupra țărilor gazdă ………………………….. ………………… 12
1.5 Contribuția investițiilor străine directe la cre șterea economică ………………………….. . 14
CAP. II INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ………………………….. … 16
2.1 ATRAGEREA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ……………. 16
2.3 Evoluția investițiilor străine directe în contextul integrării europene ………………….. 21
2.4 Aspecte critice privind invetițiile străine directe ………………………….. ………………….. 23
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
CAP III – STUDIU DE CAZ PRIVIND INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
3.1 Fluxul net de ISD în anul 2015 ………………………….. ………………………….. ……………… 26
3.2 REPARTIZAREA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ………………………….. …. 28
3.2.1 Repartizarea soldu lui investițiilor străine directe pe principalele activități
economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
3.2.2 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor
corporale și necorporale la 31 decembr ie 2015 ………………………….. ……………………… 29
3.2.3 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare …….. 30
3.2.4 Repartizarea soldului investi țiilor străine directe pe țări de origine ………………. 30
3.3 Cifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă și forța de muncă angajată
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
3.4 Exporturile și importurile întreprinderilor investiție străină directă …………………….. 33
3.4.1 Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD ………………………. 33
3.4.2 Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD ……………………… 35
3.5 Investițiile străine directe în România în anul 2016 ………………………….. …………….. 37
3.6 R epartizarea investițiilor străine directe ………………………….. ………………………….. …. 38
3.6.1 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe principalele activi tăți
economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 38
3.6.2 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor
corporale și necorporale la 31 decembrie 2015 ………………………….. ……………………… 39
3.6.3 Repartizarea soldului ISD pe regiuni de dezvoltare ………………………….. ……….. 40
3.6.4Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine ……………….. 42

2
3.7 Cifra de afaceri a întreprinderilor ISD și forța de muncă angajată ………………………. 44
3.8 Exporturile și importurile întreprinderilor ISD ………………………….. ……………………. 45
3.8.2 Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD ……………………… 47
3.9 Investițiile străine directe în anul 2017 ………………………….. ………………………….. …… 49
3.9.1 Fluxul net de ISD în anul 2017 ………………………….. ………………………….. ……….. 49
3.10. Repartizarea investițiilor străine directe ………………………….. ………………………….. . 50
3.10.1 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe principalele activități
economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
3.10.2 Imobilizările corporale și necorporale în întreprinderile ISD …………………….. 51
3.10.3 Repartizarea soldului ISD pe regiuni de dezvoltare ………………………….. ……… 52
3.10.4 Repartizarea pe județe a soldului ISD în întreprinderile cercetate exhaustiv
(întreprinderile cu cel puțin 20 de sa lariați și întreprinderile atipice) ……………………. 53
3.10.5 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine …………….. 54
3.11 Cifra d e afaceri a întreprinderilor ISD și forța de muncă angajată …………………….. 56
3.12 Exporturile și importurile întreprinderilor ISD ………………………….. …………………. 57
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 61
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 62

INTRODUCERE

Creșterea și dezvoltarea unei soietăți comerciale se bazează în cea mai mare măsură pe
creșterea capitalului său fix de producție și comercializare. Această creștere rezultă dintr –
un ansamblu de decizii de investiție care sunt decizii financiare de cea mai mare
importanță pentru societate și care stau la originea creării de valoare pentru aceasta. Astfel
de decizii sunt în general angajate pe termen lung și au un caracter ireversibil.
Noțiunea de investiț ie este un termen larg utilizat ș i de aceea el poate avea diferite
sensuri în funcț ie de punctul de vedere adoptat. Din pu nct de vedere economic, investiția
constituie renunțarea la o satisfacție imediată și sigură în speranța obținerii unor rezultate
viitoare superioare. Investiția poate fi directă sau indirectă, adică prin preluarea con trolului
asupra altor societăți. Din punct de vedere financiar investiția rep rezintă un ansamblu de
cheltuieli, realizate in scopul achiziționării de active reale sau financiare, care în viitor vor
genera probabil câștiguri superioare.
Investiția străină directă este o categorie a invetițiilor internaționale care reflectă scopul
unei entități rezidente într -o țară(investitorul direct) de a obține un interes de durată într -o
companie rezidentă într -o altă țară(investiția directă) .
Invesțiile străine directe sunt o sursă sănatoasă pe care se poate baza creșterea
economică, incl usiv în perioadele în care stabilirea economică este în pericol și creșterea
este sub presiune. Ele sunt complementare surselor publice de finanțare și furnizează
capitalul necesar dezvoltării unei economii, creeând noi locuri de muncă nu numai în
compania în care investesc, ci stimulează și dezvoltarea celorlalte firme din amonte si aval.
De asemnea investițiile străine directe nu sunt doar un flux de capital, ci și de tehnologie,
cunoștințe, practici organizatorice, care stimulează și generează creșter ea economică.
Investitorii străini impun propria modalitate de lucru companiei pe care o dezvoltă și aduc
noi tehnologii, care cresc eficiența angajaților și competitivitatea companiei. Aceste efecte
benefice se propagă în întregul lanț de întreprinderi im plicate în realizarea unui produs sau
serviciu, care se adaptează pentru a supraviețuii pe piață sunt caracterizate de stabilitate pe
termen lung.
Ceea ce definește investițiile străine directe, este tocmai interesul durabil al
investitorului în compa nia în care investește. Prin urmare, un investitor care a pus bazele
unei noi companii nu va renunța atât de ușor la investiția sa, chiar și în perioade economice
turbulente .

4
CAP I – INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE
1.1Conceptul de investiție străină directă

Definirea conceptului de investiții străine directe (ISD) a reprezentat una din
preocupările cercetătorilor care au studiat fenomenul fluxurilor internaționale de capital,
dar și a unor instituții precum OCDE, Comisia Europeană, FMI, OMC sau UN CTAD.
Unul dintre elementele inovatoare în privința definirii statistice a ISD propus de OCDE
este clasificarea ISD în funcție de scopul investiției directe. Astfel, OCDE include în
categoria de investiții directe patru tipuri de operațiuni:
(1) Cump ărarea /vânzarea de capital existent sub forma achizițiilor și fuziunilor (engl.
mergers and acquisitions – M&A);
(2) Investițiile de tip greenfield (investiții noi, "la firul ierbii");
(3) Extinderea capitalului (investiții noi suplimentare);
(4) Restr ucturarea financiară.
În timp ce tranzacțiile de achiziții și fuziuni presupun cumpărarea sau vânzarea de
capitaluri proprii deja existente, investițiile de tip greenfield se referă la investiții complet
noi în economiile gazdă. Extinderea capitalului are în vedere investiții suplimentare noi,
adăugate de investitorul străin unei afaceri deja create, iar restructurarea financiară include
investiții destinate rambursării datoriilor acumulate de întreprinderile de investiție directă
sau reducerii pierder ilor acestora.
Distincția dintre tipurile de operațiuni care se califică drept ISD este necesară, inclusiv
în opinia OCDE, din perspectiva impactului pe care investițiile îl au asupra economiilor
gazdă – astfel, creșterea performanței economice a țări i gazdă este mai probabilă atunci
când investiția străină are loc prin investiții greenfield și extinderea capitalului, comparativ
cu ISD prin achiziții și fuziuni, acestea din urmă având un impact semnificativ asupra unor
variabile economice ca valoarea p roducției, ocuparea forței de muncă, cifra de afaceri etc.,
numai în situația în care compania achiziționată este supusă unei operațiuni însemnate de
restructurare
Prin prezentarea diferitelor abordări ale conceptului de investiție străină directă în
accepțiunile acestor instituții, v -oi evidenția și principalele caracteristici ale ISD.
Comisia Europeană definește ISD ca “înființarea sau achiziționarea unui activ generator
de venit într -o țară străină asupra căreia firma investitoare deține control ul“ . În spiritul
acestei definiții, ISD poate include construirea unei fabrici pe loc gol (greenfield),
achiziționarea sau concesionarea de către o companie a unor facilități de producție
existente în vederea lansării unei noi activități de producție (bro wnfield), precum și o
preluare sau o fuziune, iar controlul se poate manifesta atât asupra activităților desfășurate
în cadrul unei companii, cât și asupra managementului. Aceasta poate include și crearea de
societăți mixte (joint -venture), în special când compania investitoare deține majoritatea.
Acest tip de investiție permite investitorului să dețină controlul asupra operațiunilor sale
în străinătate, ceea ce presupune transferarea către agentul emitent al fluxului investițional
de capital a posibil ității de decizie asupra activității agentului receptor. În definirea ISD,
Fondul Monetar Internațional utilizează termenul “grad semnificativ de influență“ care
implică deținerea a cel puțin 10% din totalul acțiunilor ordinare emise de firmă sau din
număr ul voturilor . În acest caz, ISD implică o decizie strategică din partea companiei

investitoare. Uneori, investițiile directe reprezintă unica modalitate pentru firmele
investitoare de a -și asigura accesul pe piețe considerate strategice, acces dificil sau
imposibil prin alte modalități de internaționalizare. ISD reprezintă mai degrabă o strategie
de expansiune sau o nouă direcție strategică decât un simplu plasament în scopul obținerii
unor venituri suplimentare. De regulă, o ISD este privită ca un angajam ent pe termen lung
din partea firmei investitoare. ISD presupune existența unei relații pe termen lung între
investitor și investiția directă, precum și participarea în mod semnificativ a investitorului
direct la conducerea companiei respective. Relația de investiție directă include atât
tranzacția inițială între cele două entități, precum și toate tranzacțiile ulterioare ce au loc
între acestea și filiale. Principalul criteriu utilizat în identificarea unei investiții directe este
influența semnificativă p e care o are investitorul în administrarea ISD.
Beneficiile pe care le așteaptă un investitor direct, conferite de deținerea puterii de vot,
sunt diferite de acelea anticipate de un investitor de portofoliu ce nu are influență în
administrarea compani ei.
Organizația Mondială a Comerțului definește ISD ca o achiziție a unui activ de către un
investitor originar dintr -o țară (țara de origine) într -o țară străină (țara gazdă sau
receptoare) cu intenția de “a conduce“ acel activ. În accepțiunea aceste i organizații,
dimensiunea managerială este cea care distinge ISD de investițiile de portofoliu (în active
străine, obligațiuni și alte instrumente financiare).
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) definește ISD
drept: inve stiții realizate pentru a câștiga un profit pe termen lung într -o întreprindere
operând într -un mediu economic altul decât cel al investitorului, scopul investitorului fiind
participarea la managementul întreprinderii respective .
De asemenea, o altă particularitate a ISD este legată de faptul că pe lângă transferul
internațional de capital se au în vedere și alte transferuri de tehnologii, de expertiză
managerială și organizațională, ceea ce face ca aceste fluxuri să fie caracterizate printr -un
grad s emnificativ de complexitate. Scopul fundamental al unei ISD este de a genera
beneficii financiare, ca și în cazul investițiilor de portofoliu, dar mijloacele pentru a le
obține și implicațiile pentru companie sunt foarte diferite. De exemplu, o companie ca re
construiește o nouă și mare fabrică în străinătate nu poate vinde fabrica la un preț
acceptabil dacă investiția se dovedește sau se transformă într -un eșec (sau faliment).
Investitorul va întâmpina dificultăți în ceea ce privește recuperarea investiției sale în
pregătirea forței de muncă locale, în managementul acesteia etc. De aceea, ISD este
considerată cea mai completă formă a strategiei de intrare pe o piață, dar care implică și
cele mai ridicate riscuri.
În concluzie, investițiile străine direc te reprezintă fluxuri internaționale complexe care
implică resurse financiare, tehnologice, de expertiză managerială și organizațională într -un
orizont de timp mai larg, precum și controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice
investitoare cu scop ul desfășurării unor activități productive într -o altă economie decât cea
în care respectiva firmă sau persoană este rezidentă.
De asemenea sunt fluxuri internaționale complexe care includ resurse financiare,
tehnologice, de expertiză managerială și org anizațională, pe care se suprapun interesul de
durată și controlul antreprenorial al firmei sau al persoanei fizice investitoare cu scopul
desfășurării unor activități productive într -o altă economie decât cea în care respectiva
firmă sau persoană este rez identă.

6
1.2 Competiția în atragerea investițiilor străine directe

Odată cu mobilitatea crescândă a invetițiilor internaționale, o competiție s -a instaurat
între teritorii pentru atragerea de proiecte mobile. Privită cel mai adesea ca o competiție
între teritorii economice, aceasta opune în fapt actorii veritabili ai jocului econo mic,
respectiv firmele, cei care dezvoltă spațiile de implantare si guvernele locale. Teritoriile
economice nu sunt decât creații politico -instituționale. Instituția politică este cea care caută
să dea o identitate și o coerență economică teritoriului asupra căruia își exercită
prerogativele, să definească și să orienteze acțiunile și proiectele actorilor locali așa încât
sa fie în consens cu interesele ,,teritoriului’’.
Com petiția creată în a tragerea invetițiilor străine apare ca o consecință a globalizării
asupra relațiilor între terito rii. În fapt, globalizarea antr enează un evantai foarte larg de
relații de cooperare/competiție între teritorii, care după caz, pot fi inte rnalizate de firma
multinațională, pot să vizeze relațiile clasice pe piață, respectiv relațiile intituționale. În
acest context mai larg trebuie deci plasată competiția teritorială în materie de investiții.
Ignorarea acestei evidențe și a faptului că, com petiția/cooperarea nu privește însăși
teritoriile, ci actorii acestora, conduce la o imagine deformată asupra ,,pieței’’ investițiilor
internațional.
În spațiul geografic sunt repartizați actorii, respectiv persoanele fizice și juridice cu o
anumită ide ntitate, obiective proprii, constrângeri, mijloace de acțiune și strategii. Acești
actori formează coaliții , dintre care unele se bazează pe comunitatea de interes, fără
legătură cu proximitatea geografică (multinaționale cu filiale și parteneri răspândiți în
spațiul mondial), altele dimpotrivă sunt fundamentate pe apropierea spațială (camere de
comerț, federații agricole, colect ivități locale). Totuși, cea ma i cunoscută formă a
,,teritoriilor ’’ este cea care rezultă dintr -o colaiție cu caracter politic, r espectiv țările,
municipalitățile, comunele. Denumită prin termenul de ,,guvern loca l’’, această coaliție își
legitimează acțiunea prin puternicele coerențe interne ale teritoriului și ex istența unei
comunități de interese la nivelul actorilor din teritori u. Această reprezentare nu corespunde
însă întru totul realității, existând actori care datorită mobilității lor și mijloacelor de
acțiune ce le au la dispoziție preferă să se angajeze în coaliții de rețea, urmând strict
propriul interes.
Gravităm în jurul interacțiunii a două tipuri de coaliții : pe de o parte, firmele organizate
în rețea care caută să exploateze resursele l ocale în avantajul lor, prin al egeri selective de
implementare și coordonând activitatea diferitelor filiale repartizate în spațiu , și pe de altă
parte, guvernele locale reprezentând comunitatea de interese a actorilor din spațiul
geografic dat, și acționând în interiorul teritoriului. Între un guvern și o firmă pot inetrveni
trei tipuri de situți i:
 indiferență – dacă interesele actor ilor nu interacționează,
 conflicte – dacă obiectivele sunt divergente,
 alianță sau cooperare – dacă obiectivele sunt convergente.
Între două guverne și o firmă, trei situții sunt posibile :
 unul dintre guverne este interesat să coopereze cu firma, pe c ând celălalt este
indiferent;
 cele două guverne cooperează împreună cu firma într -un proiect ce asociază actori
publici și privați;

 cele două guverne intră în competitive pentru stabilirea aceluiași tip de cooperare
cu firma.
Competiția între două guv erne pentru atragerea aceluiași proiect intervine doar în cazul
proiectelor mobile din punct de vedere geografic. O relație de cooperare între guvern și
firmă î nsoțește relația competițională între guverne. Un proiect este considerat mobil dacă
poate fi re alizat cu caracteristici comparabile în alte locații, respectiv imobil dacă este în
mod intrinsic legat de o locație anume, neputând fi realizat în altă parte. Dacă mobile sunt
operațiunile de creare sau extindere a spațiilor de producție industrial, de lo gistică, centre
de cercetare, funcții administrative și marketing, i mobile sunt operațiunile de parteneriat,
achiziție, creare/extindere a rețelelor de distribuție. Parteneriatele sau achizițiile
ocazionează o atitudine indiferentă a guvernelor locale, cel mult o cooperare dacă se
apreciază că realizarea proiectului contribuie la obiectivele de dezvoltare locale. În schimb,
un proiect greenfield ocazionează competiția între guverne.
Firma, în căutarea celei mai propice locații, informează mai multe guver ne locale de
existența proiectului în scopul identificării caracteristicelor diverselor locații, ofertelor
locale și modalităților de susținere prin subvenții, infrastructure ofertanților locali de
resurse, preocupați de impactul respectivului proiect asup ra activității locale. Se conturează
astfel mai multe oferte teritoriale complexe, venite din partea mai multor guverne locale,
puse în concureță de către investitor. În această poziție, investitorul se poate înțelege pentru
a obține condițiile cele mai av antajoase.
Toate aceste atitudini ne duc cu gândul la elementele constitutive fundamentale ale unei
logici de piață: cererea de locații, oferta de locații, competiția între teriorii. Reprezentarea
funcțiilor ofertei și a cererii, dar și mecanismele de a justare prin preț pentru atingerea stării
de echilibru pe această piață, prezintă o serie de particularități care fac ca funcționarea
acestei piețe să se abată esențial de la modelele standard ale unei piețe.
În primul rând, piața ,,proiectelor mobile, , este una extrem de segmentată, fiecare proiect
corespunzând unor obiective și specificații tehnice particulare. În al doilea rând, uneori este
dificil a distinge între proiectele mob ile și cele i mobile. Parteneriatul sau sub -contractarea
pot fi calificat e uneori ca proiecte mobile, alteori immobile. Astfel, proiectele mobile pot
intra în concurență cu cele i mobile, dovedindu -se chiar substitubile. În al treilea rând,
oferta are caracteristici extreme de particulare. Dificil de definit ,,produsul,, oferit
reprezintă în fa pt un mix al ofertei de factori . Cât privește ofertantul pe piața proiectelor
mobile, respective guvernul local,aceasta nu are nimic de ,,vândut,, , singurul său rol fiind
de a monta ofertele comple xe, veritabilii parteneri sunt furnizorii , agenții imobiliare etc.
Proiectele de investiții se concentrează în anumite zone, saturând capacitățile lor de
primire, în vreme ce în alte zone se înregistrează o ofertă excedentară de locații. Ofertanții
locațiilor manipulează frecvent anumite preț uri sau costuri as ociat e proiectelor(prin
facilitate fi scale, ajutare pentru inve stiții) pentru a modifica în favoarea lor repartiția
spațială a cererii, fapt care generează comportamente sub -optimale.
Într-o formalizare extreme de simplistă, echilibr ul de piață se realizează la un preț unic,
cel al locației alese de investitor. Funcția ofertei a r fi rezultatul agregării comport amentelor
individuale de ofertă. Reprezentări mai realiste ale cererii iau în considerare ansamblul
resurselor necesare realiz ării proiectelor, segmentarea pieței și diversitat ea modalităților de
implantare

8
1.3 Politici de promovare a investițiilor străine directe

Un loc important în configurarea ofertei de locații pe piața internațională a investițiilor, îl
dețin politic ile de promovare. Deși au cunoscut evoluții constante, ele au păstrat un
element comun, recunoașterea rolului investițiilor străine directe în asigurarea creșterii
eonomice, a ocupării forței de muncă, lărgirea bazei industriale a țărilor gazdă și relaxare a
constrângerilor balanței de plăți.
Politicile de promovare în vederea atragerii investitorilor se dovedesc utile, mai ales în
contextul competiției crescânde pentru investițiile străine directe. Imformația care
orientează decizia investițională nu est e perfectă, așa încât percepțiile subiective contează.
Prin urmare, un marketing eficient poate să facă diferența ( cu condiția ca alte condiții
fundamentale să fie satisfăcute), creând premisele pentru a face investițiilemai viabile.
Acest lucru presupune nu doar îndepărtarea constrângerilor in activitatea filialelor străine,
ci și crearea de noi competențe, infrastructură sau instituții de promovare. Printre politicile
de atragere a investițiilor străine directe amintim următoarele.
Reducerea obstacol elor în calea investițiilor străine directe prin înlăturarea restricților la
intrarea pe piață.Aici trebuie delimitate foarte clar ISD de investițiile de portofoliu, în
condițiile în care li se aplică un tratament diferențiat și primele beneficiază de intr are liberă
și protecție. O altă problemă ridică tipul de control care ar trebui exercitat totuși la
admiterea și stabilirea investitorului străin.
Îmbunătățirea standardelor de tratament aplicabil investitorilor străini, prin garantarea
tratamentului ne discriminatoriu vizavi de investitorii autohtoni și alți investitori străini.
Problema care se pune aici este în ce măsură tratamentul național ar trebui aplicat filialelor
străine odată ce se stabilesc în țara gazdă.
Protejarea investitorilor străini prin acordarea de compensații in caz de naționalizări sau
exproprieri, prin soluționarea conflictelor și garantarea transferului de fonduri. Problemele
care se ridică aici sunt în ce măsură anumite acțiuni de reglementare ale guvernelor
constituie confisca rea proprietății, acceptarea mecanismului de soluționare a conflictelor
disponibil în alte țări și ce restricții privind controlul capitalurilor sunt acceptabile în
vederea protejării economiei naționale.
De asemenea printre politicile de atragere regăs im promovoarea fluxurilor de investiții
străine directe prin măsuri care vizează ameliorarea imaginii țării, oferirea de informații
asupra oportunităților de investiții sau facilităților asociate locației, prin îmbunătațiri la
nivel instituțional și admini strativ, respectiv servicii post -invetiției. Un rol important îl are
aici oferirea de facilități financiare, fiscale sau de alt tip.
Politicile în domeniul investiților străie directe evoluează odată cu gradul de dezvoltare.
Țările dezvoltate s -au reori entat spre politicile ce promovează o piață prietenoasă -atractivă:
un management solid la nivelul macroeconomic, reguli stabile și nediscriminatorii la
inițierea și lichidarea afacerilor, promovarea competiției, dezvoltarea capitalului uman,
stimularea ino vației . În pofida acestei orientări, chiar și țările care creează mediul cel mai
prietenos, nu au renuțat la măsurile de promovare bine țintite pentru atragerea
investitorilor străini; se uzează de tehnici de promovare sofisticate, ca și de concesii
impor tante și subvenții pentru a ținti investiții de valoare. Țările în curs de dezvoltare,
încerând și ele să atragă investiții străine directe și să crească beneficile induse de acestea,
se orientează spre o politică de piață prietenoasă, însă mai prudentă. C um structurile lor de

piață sunt mai fragile, iar dezvoltarea necesită mai multă stăruință, aceste țări sunt maimult
preocupate de conservarea spațiului lor politic național pentru investiții care să le permită
utilizarea unor instrumente adaptate nevoilor lor speciale.
Soluțiile alternative sau chiar complementare de atragere a investițiilor străine directe pot
fi rezumate astfel: atitudinea pasivă a simplei liberalizări a condițiilor de acces a
investitorilor străini; promovarea fluxurilor de ISD în ge neral, fără a încerca să se atragă
anumite tipuri particulare de investiții( ăn concordanță de exemplu cu conținutul
tehnologic); promovarea ISD de o manieră mai selectivă, orientându -se spre anumite
activități, tehnologii sau investitori.
Măsurile sun t adesea folosite împreună, permițând accesul investitorilor străini la
majoritatea activităților, creând un climat general mai bun pentru investiții și reflectând
eforturi speciale pentru atragerea unor investiții în mod particular dorite.
Măsura în ca re promovarea este necesară depinde de tipul de ISD și de elementele de
atracție fundamentală ale unei economii gazdă. O economie largă și dinamică are mai puțin
nevoie de o actiivitate de promovare decât o economie îngustă și mai puțin dinamică. Dacă
baza economică este slabă sau instabilă, fluxuri importante și stabile de ISD nu vor putea fi
atrase.
Liberalizarea piețelor sau atragerea de o manieră generală a ISD se pot dovedi
insuficiente pentru a garanta transferulnde tehnologie și obținerea de benef icii economice
la nivelul dorit. În schimb, politicile specifice de promovare pot determina investitorii să
acționeze de o așa manieră încât să adâncească impactul asupra dezvoltării – ameliorând
capabilitățile tehnologice și infrastructura. Una dintre prin cipalele politici specifice vizează
exigențele asupra performanțelor în termeni de exporturi, instruirea forței de muncă locale
sau transferul de thenologie. Dacă o astfel de politică este clădită pe o serie de măsuri
impuse, alternativa este dată de o pol itică de încurajare a filialelor străine de a acționa în
direcția dorită. Aceasta presupune utilizarea facilităților condiționate de exigențe asupra
performanțelor, transfer tehnologic către firmele locale sau crearea de capacități locale de
cercetare -dezv oltare, cu scopul de a influența comportamentul filialeloe străine. Noua
tehnologie însă, poate fi difuzată doar dacă competențele locale sunt adecvate, dacă
producătorii autohtoni și competitorii pot să vină în întampinarea nevoilor
multinaționalelor și s ă învețe de la ei, iar activitatea de export poate crește doar dacă
infrastructura permite. Prin urmare, guvernele trebuie să ducă o politică de dezvoltare a
capabilităților autohtone, și să atragă în această acțiune firmele mamă, și chiar țara de
origine.
Politicile de promovare a ISD au evoluat în ultimii 15 ani, parcurgând în general trei
etape, în ritmuri diferite de la țară la țară. Conform clasificării UNCTAD, sunt cunoscute
trei generații de politici.
Prima generație de politici însumează pol iticile prietenoase față de investitorii străini,
orientate spre piață, ce vizează liberalizarea regimului ISD prin utilizarea unei largi game
de instrumente cum sunt: reducerea barierelor la intrarea ISD, aplicarea unui tratament
standard investitorilor s trăini (nediscriminarea față de investitorii locali -tratamentul
național), acordarea de garanții, precum respectarea dreptului de proprietate. Aceste măsuri
merg mână în mână cu o politică economică în cadrul căreia mecanismul pieței dobândește
un rol și m ai mareân alocarea resurselor, iar dezvoltarea concurenței este încurajată.

10
Marea majoritate a țărilor au adoptat cel puțin o astfel de politică, presupunând că, odată
ce este creat un cadru prietenos, fluxurile de ISD vor crește. Acolo unde există un s istem
instituțional deficitar, se pot atrage ISD în această manieră o lungă perioadă de timp doar
dacă există și determinanți de natură economică.
Țările în tranziție au făcut progrese însemnate pe această linie, a unei politici de
deschidere și liberal izare, fundamental necesară, dar percepută ca fiind insuficientă pentru
atragerea ISD în contextul unei reale competiții interstatatle, puternic intensificată de la
mijlocul anilor 90 încoace. De mai mult de 10 ani de înregistrează o puternică rivalitate
între state pentru deturnarea ISD de la țările concurente, alimentată încă și mai mult de un
debut puțin încurajator al utlimului deceniu când s -au înregistrat scăderi însemnate ale
fluxurilor mondiale ale ISD. Competiția nu este doar una interstatală, ci ș i între regiuni (
între Europa de SE și țările emergente din Asia), și chiar intre subdiviziuni administrative
și economice în cadrul statului.
A doua generație de politici este o politică proactivă în materie de atragere a ISD, fiind
însoțită de o se rie de politici incitative. Guvernele caută în mod activ să atragă investitori
străini prin intermediul campaniilor de marketing, purtate în cea mai mare parte de
agențiile special create pentru promovarea investițiilor străine.
În paralel, s -au inmulț it și avantajele acordate investitorior străini sub forma de
stimulente fiscale, financiare și de altă natură . În acest caz, succesul eforturilor proactive
depinde, in cele din urmă, de calitatea determinanților economici fundamentali.
A treia generație de politici de promovare consideră primele două generații doar punctul
de plecare, dincolo de care se impune abordarea investitorilor străini la nivel de industrie și
firmă. Întălnită doar în câteva țări, este o politică care țintește sectoare și întrepr inderi
specifice, cele mai în măsură să permită atingerea obiectivelor specifice de politică
economică, cum ar fi promovarea exporturilor sau importurilor anumitor tehnologii și a
know -howului. Această selectivitate, întâlnită în mod uzual la investițiile în zonele libere,
s-a dezvoltat în legătură cu investițiile străine de câțiva ani încoace.
În fapt, se caută a se armoniza interesele investitorilor cu prioritățile de edezvoltare ale
țării gazdă. Mai precis, obiectivul vizează punerea de acord a avanta jelor locaționale
imobile ale țării cu avantajele competitive mobile ale firmelor, căutând îmbunătățirea
primelor.
O astfel de strategie este eficientă dacă țara gazdă are capacitatea de a dezvolta clustere
care să valorifice avantajele ei competitive. Clusterele sunt concentrări de firme dintr -un
domeniu sau din câteva domenii, și care beneficiază de sinergiile create prin formarea unei
rețele dense de concurenți, cumpărători și vânzători. Clusterele conțin clienți exigenți,
furnizori specializați, res urse umane calificate, instituții financiare și infrastructură pentru
afaceri. Într -o definiție și mai preisă, clusterele reprezintă o concentrare într -un teritoriu
limitat a afacerilor similare, complementare sau aflate în legatură, unde există canale act ive
pentru tranzacții de afaceri, comunicare și dialog, dar și posibilitatea accesului la
infrastructura specializată, la forța de muncă și servicii, firmele expunându -se la aceleași
riscuri și beneficiind de aceleași oportunități.
Încurajând formarea a cestor clustere, țara gazdă valorifică și înclinația firmelor de ase
aglomera într -un spațiu geografic determinat care, eventual, poate dobândi un nume
consacrat( Silicon Valley). Elementul cheie este aici îmbunătățirea și promovarea unor
locații specifice către potențialii investitori antrenați în activități specifice.

Nelipsit de importanță rămâne mediul economic, politic și de reglementare, căci ace sta
condiționează eficiența clusterelor. Cheia succesului acestor strategii de promovare derivă
din fapt ul că vizează tocmai determinanții economici de baza ai ISD.
Este recunoscut faptul că o astfel de abordare, și în special dezvoltarea de nume
consacrate pentru zone promovate către investitorii străini, este dificilă, costisitoare , de
durată și necesit ă capacități instituționale sofisticate. Proliferarea agențiilor regionale și
municipale de promovare a investițiilor rezolvă această problemă, însă numai parțial căci
se impune în plus și o coordonare a politicilor de la diferite nivele administratuve pen tru a
evita competiția între regiunile din interiorul țării, dăunătoare bunăstării țării ca întreg.
În concluzie, considerăm că se impune o prezentare sintetică a tipologiei politicilor de
promovare, ca și element al ofertei de locații. Identificăm două mari categorii, politici
pasive și politici active. Politicile pasive se rezumă la a face atractiv mediul de afaceri prin
liberalizarea mișcărilor de capital, și a acorda investitorilor străini garanții diverse, inclusi
cea a nediscriminării în raport cu ceilalți investitori. În cadrul politicilor active,
promovarea generală a ISD se realizează prin acordarea de stimulente și prin activitatea
agențiilor înființate în acest scop, iar promovarea selectivă utilizează pârghii specifice
pentru a obține armonzar ea intereselor investitorilor cu obiectivele generale de dezvoltare a
țării gazdă.
Calea cea mai bună pentru atragerea de ISD și multiplicarea beneficiilor aduse de acestea
nu este întotdeauna liberlizarea pasivă. Aceasta poate contribui la atragerea ma i multor
investiții străine directe, fără însă să fie suficientă. Atragerea ISD pe o piață puternic
competitivă, impune acordarea de avantaje locaționale importante și eforturi de promovare
mai bine orienate. Tot mai mult sunt țintite ISD în activitățile c e presupun tehnologie
avansată, sau sunt orientate spre export.

12
1.4 Impactul investițiilor străine asupra țărilor gazdă

Una dintre cele mai frecvente și dezbătute probleme legate de investițiile străine directe
se referă la efectel e pe care acestea le au asupra bunăstării economice și sociale a unei țări.
Mai mult, dacă aceste efecte sunt net pozitive, se pune întrebarea în ce măsură și prin ce
instrumente pot fi ele potențate de guvernele țărilor gazdă. În același timp, există și v oci
care susțin că o prezență prea susținută a firmelor multinaționale într -o țară determină o
dependență prea mare a economiei de capitalul străin și de politicile acestor companii, care
poate fi dăunătoare, inclusiv pentru firmele locale, insuficient pre gătite pentru a concura cu
firmele multinaționale. Este de remarcat faptul că, în ultimele decenii, opinia politică
generală cu priv ire la investițiile străine directe s-a schimbat, acestea fiind mai curând
înțelese ca generatoare de competitivitate și cre ștere economică pentru țările gazdă, și mai
puțin prin prisma efectelor lor negative asupra economiei. Rezultatul vizibil este creșterea
competiției internaționale pentru investiții străine și apariția unor povești de succes, cum
sunt Irlanda, Polonia sau China. Cu toate acestea, efectele produse de investițiile străine
într-o economie depind de numeroși factori, cum ar fi natura și caracteristicile sectorului în
care firmele multinaționale sunt prezente, perioada de timp în care este analizat impactul
investiției străine, modalitatea de implantare a firmelor străine (investiție nouă – greenfield,
societate mixtă cu o firmă locală, preluarea unei firme locale etc.), strategiile firmelor
multinaționale, dar și, foarte important, strategiile guvernelor țărilor gazdă față de
investițiile străine .
În general, impactul ISD asupra economiilor gazdă poate fi unul direct, determinat de
investițiile realizate de firmele multinaționale în companiile create sau preluate în
economiile gazdă, sau unul indirect, la care sunt expuse alte companii decât cele de
investiție directă, care nu sunt beneficiarele unui transfer de capital și tehnologic direct de
la firmele multinaționale.
Impactul direct ale investițiilor străine directe începe să se manifeste la nivel
microe conomic, plecând de la capitalul financiar furnizat de firma multinațională (fie prin
participație directă la capital, prin profituri reinvestite sau credite acordate firmei/firmelor
locale) și trecând prin transferul de tehnologie și inovare – potențat și de cheltuielile de
cercetare -dezvoltare -, prin expunerea firmelor locale la un set de aptitudini și abilități de
management, de marketing și antreprenoriale care lipseau inițial sau erau insuficient
dezvoltate, dar și prin dezvoltarea resurselor umane (c are nu înseamnă numai creșterea
salariilor sau veniturilor, ci și programe de formare profesională și pregătire, inclusiv
pentru meserii și aptitudini noi). La acest nivel, efectele investițiilor străine directe se pot
observa în creșterea performanței fir melor locale în care companiile multinaționale
investesc și a gradului lor de competitivitate pe piață, dar și în practicile de afaceri
promovate de acestea, diferite în sens pozitiv de cele anterioare. De la nivel
micro economic, efectele prezenței investi țiilor străine directe se pot propaga la nivel
sectorial, prin modificarea structurii piețelor și a gradului de concentrare în favoarea
consumatorilor finali, dar și a furnizorilor. În cele din urmă, la nivel macroeconomic
efectele pot fi observate prin c ontribuții mai mari la bugetul de stat, prin contribuția la
echilibrarea balanței de plăți, dar și prin modificarea structurii exporturilor și îmbunătățirea
soldului balanței comerciale

Impactul indirect al investițiilor străine directe asupra economii lor gazdă apare sub
forma efectelor de antrenare și de învățare asupra firmelor locale, în urma unui
comportament mimetic al acestora din urmă. Printre aceste efecte se numără transferul de
tehnologie, dezvoltarea resurselor umane sau creșterea performanțe i firmelor locale, aflate
în competiție cu filialele firmelor multinaționale. Deși, așa cum spuneam și mai înainte,
investițiile străine directe sunt considerate surse de creștere economică și competitivitate,
există situații în care impactul acestora asup ra țărilor gazdă este unul nega tiv, de exemplu,
prezența firmelor străine poate duce la deteriorarea poziției pe piață a firmelor locale, la
competiție neloială (date fiind resursele de care firmele străine dispun), dar și la falimentul
producătorilor loca li. Din această perspectivă, rolul unei strategii clare a țării gazdă, ca re să
orienteze fluxurile de investiții străine directe către acele sectoare și regiuni unde efectele
pozitive să fie valorificate optim, iar cele negative să fie diminuate cât mai mu lt posibil,
joacă un rol cheie.

14

1.5 Contribuția investițiilor străine directe la creșterea economică

Contribuția investițiilor străine directe la creșterea economică este foarte dezbătută in
literatura economică, ac centul punându -se cel mai adesea pe canalele de transmitere a
efectelor asupra țărilor în care se realizează aceste investiții. Se consideră, așadar că ISD
pot conduce la introducerea de noi tehnologii, ducând la amplificarea dezvoltării
economiei. Totodat ă o serie de autori sunt de părere că impactul investițiilor străine este
puternic dependent de dezvoltarea sistemului financiar al țării ce primește resursele
financiare considerate.(N. HERMES, R. LENSINK, FOREIGN…) .
Se consideră că un sistem financi ar puternic determină șansele de reușită ale
întreprinderilor autohtone, influențând alocarea eficientă a resurselor financiare către
proiectele de investiții fiabile.
Se poate considera că ISD, piețele financiare, sistemul bancar, iar în general siste mul
financiar sunt elemente complementare în procesul implementării de noi tehnologii, ca
bază a creșterii economice.
Tranziția de la socialism la capitalism în centrul și estul Europei a f ost încă de la
începuturi percepută ca un proces politic, dar și economic. Din punct de vedere politic,
reintegrarea în Europa a fost simbolizată de perspectiva țărilor din regiune de a deveni
membre ale Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, integrarea în economia
mondială a fost și este considerată posibil ă mai ales prin intermediul fluxurilor comerciale
și de capital. Investițiile străine directe sunt un element particular important al integrării
economice, deoarece facilitează accelerarea creșterii economice, inovarea tehnologică și
restructurarea întrepr inderilor. Dacă fluxurile străine de capital facilitează integrarea,
raportul cauză efect este invers atunci când este vorba de integrare la nivel politic,
integrarea politică, apartenența UE, este un element determinant pentru mediul de afaceri,
ceea ce i nfluențează direct rata ISD. Astfel, dacă procesul integrării economice nu este
însoțit de integrare politică adecvat, există riscul ca nici primul proces să nu se deruleze în
condiții optime.
Rolul ISD în restructurarea microeconomică și în schimbare a formei de control a fost
bine evidențiată de Richet. Investițiile străine directe au capacitatea de a substitui o politică
industrială prin selecția ce o ocazionează asupra întreprinderilor, alegându -le pe acelea care
posedă un însemnat potențial de creș tere. Restrucurarea și schimbarea comportmentului
întreprinderilor locale se produce relativ rapid, chiar dacă numeroși factori îngreunează
acest proces:
-infrastructu ra și canalele comerciale necorespunzătoare
-problemele organizaționale ale întreprinder ilor locale
-cadrul juridic neclar
-instabilitatea politică
-birocrația
-corupția
Restructurarea microeconomică a vizat mai multe aspecte, dintre care primul se referă la
perfecționarea metodelor de management în domeniul organizării muncii, dezvoltări i
departamentelor specializate, sistemului contabil, controlului asupra costurilor și calității.

Restructurarea are însă consecințe atât în amonte cât și în aval de întreprindere. Au fost
cazuri în care restructurarea a urmat strict interesul meschin a l investitorului. Achiziția
întreprinderii ungurești Tunsgram de către General Electric, care căuta să integreze un
concurent cu costuri reduse de producție și cu bune perspective pe piața mondială a
becurilor respective, a condus de fapt la suprimarea pro ducției anumitor produse cu valoare
adaugată mare cu scopul de a standardiza producția și a împiedica dezvoltarea unei
concurenței interne. Aceași strategie de înlăturare a unui concurent potențial a fost urmată
și de o întreprindere austriacă, achiziționâ nd și închizând o întreprindere ungurească din
industria hârtiei. Pentru, Schlumberger, achiziția Ganz Arammero răspundea unui triplu
obiectiv: implantarea pe piața din Est prin preluarea unei companii cu perspective rapide de
profit, abasorbirea unui conc urent real, garantarea unei p oziții dominante pe piața locală.
Restructurarea a vizat aici reducerea liniilor de producție, concentrându -le pe o gamă
standard, reducerea considerabilă a forțeide muncă și închiderea accesului acestei firme la
piețele pe car e Schlumberger era deja prezent. Însă aceste situații nu par să fi convins
guvernanții așa încât o politică tot mai serioasă este dusă în general pentru atragerea
investițiilor străine.
Fluxul de capital străin influențează direct performanțele filial ei create sau a
întreprinderii achiziționate, prin transferul thenologic și de know -how ocazionat; ele devin
competitive pe piața internă, dar și internațională unde accesul le este facilitat de prezența
anterioară prin externaltățiile create, favorizate f iind acele întreprinderi naționale care intră
în relații de afaceri cu investitori străini, sunt fu rnizori sau clienți ai acestora
Transferurile de know -how și consolidarea legăturilor întreprinderii cu economia globală
sunt la fel importante ca și inve stițiile în formarea brută de capital fix și înnoirea
tehnologiei. Aproape 80% din întreprinderile cu participare străină din țările întranziție au
adus innoiri tehnologice, 60% au realizat reorganizări majore și au introdus noi linii de
producție și 30% a u creat locuri de muncă. Totodată, întreprinderile naționale din țărileîn
tranziție au îmunătățit nivelul tehnologic într -o proporție de doar 40%, abia 30% au
procedat la reorganizări majore, 40% au creat noi linii de p roducție și numai 25% au
contrib uit la ocuparea forței de muncă.

16
CAP. II INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA
2.1 ATRAGEREA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN
ROMÂNIA

Experiențele de succes în atragerea ISD înregistrate în alte țări ca Irlanda, Polonia sau
Costa Rica dovedesc n ecesitatea unor politici cu caracter activ, concretizate în eforturi de
atragere și orientare a investițiilor străine, care țintesc selectiv anumite sectoare sau
industrii, pentru a îmbina interesul investitorilor cu obiectivele generale de dezvoltare ale
țării gazdă. Având în vedere evoluțiile globale recente, cheia succesului în atragerea ISD la
momentul actual o reprezintă dinamismul permanent în designul politicilor publice și al
cadrului legislativ.
Cu o poziție geografică strategică, o piață de di mensiuni mari și costuri scăzute ale forței
de muncă, România deține un set consistent de factori atractivi pentru ISD, capabili să o
transforme într -o destinație prioritară pentru capitalul străin după deschiderea economică
de la începutul anilor '90. În același timp, însă, cadrul legislativ inert, alături de lipsa unor
măsuri orientate spre atragerea investitorilor, cărora li se adaugă instabilitatea politică din
ultimii ani, reprezintă o bună parte a cauzelor pentru care România nu este astăzi un pol al
ISD în regiune. Obiectivul acestei părți a studiului este acela de a marca principalele
atribute ale mediului instituțional românesc în privința ISD pe două direcții – analiza
măsurilor de stimulare a ISD și evaluarea calității mediului instituțional gener al – și de a
evidenția diferențele existente din această perspectivă între România ș i țările din regiune
(Bulgaria , Polonia și Ungaria). Consider că este oportună evaluarea mediului instituțional
românesc din perspectiva ISD prin raportare la aceste țări î ntrucât toate împărtășesc o
istorie similară în ceea ce privește regimul economic și politic de dinainte de anul 1989,
transformările realizate pe parcursul anilor 1990 în procesul de tranziție la economia de
piață și eforturile depuse în anii 2000 pentru aderarea la UE. Din această perspectivă,
fiecare dintre cele patru state a luat startul în același timp în cursa pentru atragerea ISD,
însă rezultatele sunt semnificativ diferite între România și celelalte trei țări din regiune .
Performanțele scăzute a le României în atragerea investițiilor străine au mai multe surse
aferente cadrului legislativ de după 1990. O primă cauză o reprezintă lipsa unui document
strategic care să se refere în mod concret la stimularea ISD. Existența unei strategii pentru
atrage rea ISD este esențială pentru determinarea așteptărilor economiei de la ISD, ca și
pentru stabilirea rolului și importanței acestora pentru dezvoltarea economică.
Începând cu anul 2008, Documentele de Politică Industrială, cele mai apropiate de
ceea ce a cunoscut România ca strategie pentru investițiile străine, nu au mai fost
concepute; după această dată au fost înlocuite de strategiile dezvoltate ca obligații asumate
în calitate de membru al UE, mult prea generale pentru a îndeplini rolul necesar din
perspectiva stimulării ISD. Lipsa sectoarelor strategice de atragere a investițiilor este o altă
sursă de incertitudine pentru investitori, căror nu le rămâne decât să ia decizia de investire
pe bază de fler. Strategia Guvernamentală pentru Îmbunătățir ea și Dezvoltarea Mediului de
Afaceri din anul 2010 sugerează în mod clar lipsa unui document strategic pentru
îmbunătățirea mediului de afaceri, care să aibă în vedere orientarea politicilor

guvernamentale viitoare cu privire la acest aspect, a unei strat egii sau politici naționale de
înființare a structurilor de sprijinire a afacerilor și de cercetare -dezvoltare și a unui brand
economic de țară. România nu a avut după 1990 o viziune coerentă și nici obiective care să
indice motorul de dezvoltare economică în viitor, în contextul unei economii tot mai
integrate la nivel global.
A doua cauză rezidă în lipsa pârghiilor economice de atragere a ISD. În schimb,
România are un sistem de facilități fiscale și financiare generalizat, aplicabil în principal
companiilor mari, care nu face diferența dintre investitorii autohtoni și cei străini. La
momentul actual, există două scheme de ajutor de stat pentru care pot aplica atât firmele
naționale, cât și cele străine.
Schema de ajutor de stat pentru spriji nirea investițiilor ce promovează dezvoltarea
regională prin crearea de locuri de muncă (HG 332/2014), care are în vedere toate
sectoarele economice. Ajutorul este oferit în funcție de regiuni, iar investitorul are obligația
de a crea cel puțin 20 de noi l ocuri de muncă, dintre care minim 3 pentru lucrători
defavorizați.
Schema de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în
economie (HG 807/2014), dedicată tuturor sectoarelor economice. Ajutorul acordat este
neramburs abil și diferă în funcție de regiunea de implantare a investiției. Parcurile
industriale și clusterele menite să îmbunătățească mediul de afaceri sunt puternic
concentrate în zonele deja dezvoltate ale țării și nu sunt în întregime funcționale. România
are nevoie de criterii clare de performanță (de pildă, număr de locuri de muncă create,
regiunea de implementare a investitorilor, volumul cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea
și inovarea etc.) pe baza cărora să acorde facilități fiscale și financiare inv estitorilor, astfel
încât să se poată evalua în mod concret aportul adus de i nvestiția străină în România.
A treia cauză ține de eficiența scăzută a agențiilor românești de atragere a investițiilor,
care nu au sugerat că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii
străini sau ca reprezentant guvernamental. Din nefericire, România nu are experiența unei
agenții de succes în atragerea ISD. Schimbările care privesc instituția publică cu care
investitorul străin ar trebui să in tre în contact sunt frecvente (precum schimbarea denumirii,
transferul controlului de la Guvern la ministere etc.), ceea ce atrage atenția asupra lipsei de
consecvență în promovarea ISD. Deși o bună parte a atribuțiilor în promovarea ISD sunt
transferate d e la o instituție la alta o dată cu 16 schimbarea numelui agenției, simpla
redenumire a acesteia sau transferul coordonării de la Guvern la Ministerul Economiei și
invers se poate dovedi bulversantă pentru investitori. România a avut 6 agenții de atragere
a investițiilor în 26 de ani, în prezent instituția care se ocupă de atragerea investițiilor
străine fiind Direcția de Investiții Străine (InvestRomania), aflată în cadrul Ministerului
pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Faptul că fa ce parte integrantă dintr -un departament mai larg crește lipsa de vizibilitate
a instituției pentru investitorii străini și poate sugera faptul că România nu este atât de mult
interesată de atragerea investițiilor străine. România are o competiție serioasă , reprezentată
de statele din regiune, care acordă o importanță mai mare acestor aspecte dedicate
investitorilor străini.

18

2.2 Investițiile străine dir ecte și criza economică

Perioada și evoluția unei crize nu poate fi prevăzută cu exactitate dându -se un termen
tranșant, ci unul nuanțat cu probabilitate determinată de momentul afirmației, de
amplitudinea crizei, de resursele ce pot fi alocate și mai ales de capacitatea managerială a
decidenților economici.
Mass -media românească ne oferă zilnic infor mații, adesea contradictorii, despre
cauzele, măsurile, stadiul și durata crizei, informații care oferă politicienilor șansa de a își
prezenta de pe poziții partinice, păreri și soluții contrare, generate nu numai de interese, ci
și de lipsa de cunoștințe.
Din analiza FMI privind criza din România rezultă că țara noastră a suferit în 2009
din cauza a două dezechilibre. Unul este balanța comercială (import – export). Era necesar
ca, începând cu anul 2005, să se ia toate măsurile necesare pentru stoparea ori cărui deficit
extern și să organizeze reluarea producției agrare și industriale autohtone. Numai așa ar fi
putut fi evitată în România criza economică în care a intrat economia națională în anul
2009. După cele întâmplate, suportul financiar internațional a devenit necesar atât din
punct de vedere preventiv, dar și pentru a furniza, la nevoie, valuta pentru finanțarea
datoriei externe.
Al doilea dezechilibru este reprezentat de deficitul bugetar , care a crescut
semnificativ în ultimii ani. În locul existen ței unui surplus de venituri în raport cu
cheltuielile, România a înregistrat permanent numai deficite. Dacă acestea ar fi fost
utilizate pentru investiții în capacități de producție, situația economică a României ar fi fost
bună. Dar deficitele au fost u tilizate, în principal, tot pentru consum sau investiții în clădiri
și recondiționări. În 2009, deficitul trebuia utilizat numai și numai în investiții și pentru
sprijinirea producției autohtone.
Analiștii FMI și ai UE consideră că politicile economice al e României trebuie să
prevadă simultan următoarele
● Să reducă gradual inflația spre ținta stabilită;
● Reducerea deficitului de cont curent spre un nivel de echilibru în concordanță cu nivelul
său de dezvoltare și cu abilitatea de a atrage finanțare ext ernă, echivalentă cu aproximativ
10% din PIB.
● Să reducă creșterea cererii interne și în special consumul.
● Menținerea unui echilibru al ratei de schimb care să protejeze economia de la a importa
inflație și menține competitivitatea externă a României.
● Reducerea deficitului bugetar la maxim 3% din PIB la finalul ciclului macroeconomic și
la 1% din PIB în momentul de vârf al ciclului.
● Reducerea creșterii salariilor la un nivel și punerea în concordanță cu creșterea
productivității.
Previziunile econo mice pentru perioada 2011 -2013 în România au la bază ipoteza
că mediul de afaceri va rămâne stabil, iar creșterea economică a principalilor parteneri
comerciali ai României nu va urma un curs accentuat descendent. Suportul pentru
înregistrarea unui ușor ri tm de creștere economică îl va reprezenta, în principal, cererea
internă, iar în cadrul acesteia cererea pentru investiții, bazată atât pe ipoteza unor fluxuri

importante de investiții străine cât mai ales pe absorbția fondurilor comunitare. O premisă
decisivă pentru dezvoltarea economică accelerată o reprezintă valorificarea potențialului
intern de creștere și îmbunătățirea în consecință a contribuției producției naționale la
satisfacerea cererii agregate.
În perioada postcriză, ca și celelalte țări, Româ nia are nevoie de investiții în toate
sectoarele economice pentru relansarea creșterii economice. Consiliului Investitorilor
Străini susține că cele 110 companii reprezentate în acest organism au investit în România
30 de miliarde de euro și au subliniat c ă există o reținere de la a derula noi investiții.
Markus Wirth, membru al Consiliului Director al Consiliului Investitorilor Străini, a
subliniat că dacă se vor pune în aplicare proiectele aprobate și anunțate de MTI și vor mai
fi atrase fonduri supliment are, România ar deveni mai atrăgătoare pentru investitorii
străini.
Proporția fluxurilor de ISD la nivel global deținută de economiile în curs de dezvoltare și
de tranziție crescuse în 2008 la 43%, însă criza a schimbat peisajul ISD. Acestă schimbare
se datorează în mare parte declinului intrărilor de capital în țările dezvoltate, care în 2008
s-au comprimat cu 29% comparativ cu nivelul din anul 2007. În acest context Federația
Rusă a rămas cel mai mare receptor de investiții, urmată de economiile de tra nziție din
Sud-Estul Europei și alte state din Comunitatea Statelor Independente, care au raportat de
asemenea un nou record, cu influxuri atingând 114 miliarde dolari SUA. Însă în 2009
fluxurile de ISD către toate regiunile au suferit scăderi majore, conf orm UNCTAD.
Criza financiară mondială a dus la scaderea investițiilor străine directe și în
România și potrivit estimărilor oficiale, acestea au scăzut la 3,4 miliarde euro in 2009 față
de 9 miliarde de euro investite în 2008. În 2010 investițiile străine au ajuns la valoarea de
2,6 miliarde de euro.
Investițiile străine directe au fost în 2010 de 2,596 miliarde de euro, în scădere cu
25,6% față de 2009 când se ridicau la 3,48 miliarde euro. Potrivit BNR, investițiile străine
au finanțat deficitul de cont curent în proporție de 50,3%. În 2010, ISD -urile au fost în cea
mai mare parte participații la capital – 2,04 miliarde euro. Alte 556 milioane euro au venit
sub formă de credite intra -grup oferite firmelor rezidente.
Pentru perioada următoare se preconizează că, în condițiile păstrării competitivității
fiscale actuale, să se mențină ritmul investițiilor private în economie, cu toate că efectele
crizei economice vor fi destul de mari.
Pe termen scurt se apreciază că impactul negativ al crizei economice și financiare
mondiale asupra fluxului global de investiții străine directe va rămâne dominant,
contribuind la scăderea în continuare a acestuia.
Totuși, anumiți factori ar putea contribui la revigorarea fluxurilor investiționale
internațion ale. Acești factori includ: oportunități investiționale date de reducerea prețului
activelor și restructurării industriale, existența unor resurse financiare în economiile
emergente și țările exportatoare de petrol, expansiunea rapidă a noilor activități c um ar fi
resursele neconvenționale de energie. În acest context, perspectivele pe termen mediu
legate de evoluția fluxului de investiții străine directe atrase la nivel mondial sunt greu de
apreciat.În ceea ce privește orizontul anului 2011, conform experț ilor UNCTAD,
determinanții investițiilor străine directe vor avea la baza criteriile legate de dimensiunea
pieței țării gazdă, identificării de resurse (în special forța de muncă calificată, materii prime
și surse

20
de finanțare), stabilitatea climatului in vestițional din țara vizată pentru investiții și eficiența
acțiunilor guvernamentale.
Investițiile vor crește, alimentate de finanțări interne și externe, ca și de oportunitățile
create de finanțarea UE. Formarea brută de capital fix va crește cu o rat ă anuală estimată la
11,1%. În aceste condiții, rata investițiilor va crește de la 23,9% din PIB în 2006 la 31,5%
în 2013.
România va rămâne o destinație atractivă și profitabilă pentru investiții străine directe,
decizia partenerilor străini fiind in fluențată de evoluțiile macroeconomice din economia
reală precum și calculele de eficiență economică.
Pe termen scurt datorită crizei financiare internaționale ritmul de creștere a investițiilor
străine directe atrase de România va fi moderat, însă înc epând cu acest an România va
recepta fluxuri semnificativ mărite de investiții străine directe. În prezent, investitorii
doresc și sunt nevoiți să realizeze mai mult decât oricând investiții eficiente. România
deține un avantaj strategic semnificativ în ac eastă privință prin costul scăzut al forței de
muncă comparativ cu celelalate țări ale UE.
După criza economică, companiile ISD și -au redus forța de muncă cu 1% în comparație
cu reducerea de 8,3% în total economie Companiile cu capital străin au făcu t mai puține
disponibilizări decât au fost realizate în totalul economiei ca urmare a crizei financiare.
Între 2009 și 2010, numărul total al salariaților din România a scăzut cu 8,3%, în timp ce în
companiile cu capital străin scăderea a fost de doar 1%. Acestea au făcut și mai multe
angajări, odată cu ieșirea din criză. Dacă numărul total al salariaților din România a crescut
cu 5,3% între 2010 și 2015, numărul total al salariaților din companiile cu capital străin a
crescut cu 8%. Putem concluziona de ai ci că aceste companii au făcut față mai ușor crizei
și și-au revenit mai repede.

Perioada 2008 -2014 nu a fost una ușoară nici pentru firmele cu capital străin, nici pentru
cele cu capital românesc. Confruntate cu efectele crizei economico -financi are și cu
recesiunea care a afectat Uniunea Europeană, acestea s -au văzut în situația în care
performanțele foarte bune înregistrate în anii 2007 -2008 s -au redus, în anumite sectoare
substanțial, așa cum arată evoluția cifrei de afaceri totale, a valorii p roducției, a investițiilor
în active tangibile, dar și a valorii adăugate brute.
Reducerea performanței a avut loc mai ales în perioada 2009 -2012, cu accente diferite
la nivel sectorial, începând cu 2013 fiind observabilă o tendință generală de reven ire la
valorile de dinainte de 2009.
Companiile cu capital românesc au fost afectate negativ într -o mai mare măsură,
comparativ cu firmele cu capital străin, acestea din urmă revenindu -și, în general, mai
repede și într -o măsură mai mare, astfel încât la sfârșitul anului 2014 performanța lor era
superioară celei obținute în 2008; și din această perspectivă sunt observabile diferențe
sectoriale.
În perioada 2008 -2014, importanța firmelor cu capital străin a crescut în economia
românească, atât pe t otal, cât și la nivel sectorial, ceea ce ne conduce la concluzia că
economia românească a devenit pe ansamblu mai performantă .

2.3 Evoluția investițiilor străine directe în contextul integrării europene

Investiția străină a constituit mo torul esențial al strategiei dezvoltării României, în
care obiectivele propuse și provocările au luat o cu totul altă dimensiune o dată cu
perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Integrarea europeană a constituit principalul obiectiv politic al tuturor partidelor
aflate la guvernare, care a fost confirmat de încheierea negocierilor de aderare a României
și Bulgariei la UE cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16 -17 decembrie 2004.
Odată cu încheierea negocierilor de aderare, Româ nia a intrat într -o nouă etapă, în
care economia românească a trebuit să își reafirme potențialul de participare activă pentru a
atinge convergența economică cu Uniunea Europeană, în raport cu strategiile de dezvoltare
adoptate de structurile decizionale a le acesteia.
Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană și atragerea de investiții
străine directe a permis o evoluție economică pozitivă. Invest ițiile au avut o creștere
constantă mai ales în perioada de preaderare, în 2005 menținându -se la un nivel ridicat de
6,6% din PIB.
Prin aderarea la Uniunea Europeană, România și -a sporit gradul de atractivitate ca țară de
destinație pentru investiții stră ine directe, mai ales față de investitorii proveniți din țări
membre U.E..
Investițiile străine directe în România au crescut progresiv astfel, dacă în 2001
investițiile străine directe erau în valoare de doar 1294 mii euro, cifra a ajuns până în 20 06
la 9059 mii euro.
România a trecut la începutul anilor 2000 prin transformări de natură economică și
politică menite să stabilească economia liberă de piață, prin privatizarea întreprinderilor
deținute de stat și prin deregularizarea economiei. Rezultatele nu au întârziat să apară:
cererea internă a început să -și revină, inflația a scăzut, încrederea în piața s -a îmbunătățit,
poziția externă a fost în continuare consolidată.
ISD-urile au început să crească din anul 2000 de la 1,2 miliarde ajungân d la un maxim de
9,3 miliarde în anul 2008, iar în anul 2010 au scăzut la 2.6 miliarde euro.
În anul 2004 ISD -urile au crescut datorită aderării Romaniei la NATO, crescând
astfel nivelul de încredere al investitorilor asupra țării. Au crescut investițiile în domenii
precum cel prelucrator, comerț și domeniul serviciilor.
În anul 2005 a fost adoptată cota unică de impozitare, fapt ce a atras investițiile
străine directe, observându -se o creștere semnificativă în anul 2006. Această creștere s -a
datorat și p rivatizării celei mai mari bănci din Romania: BCR, statul obținând pentru 37%
din acțiuni, 2.2 mld Euro.
În perioada 2005 – 2008, datorită intensificării procesului de privatizare, investițiile
străine directe au crescut, înregistrând nivele fără precedent .
Apropierea de momentul aderării la Uniunea Europeană a dus la creșterea încrederii
investitorilor străini și la o intensificare a creșterii economice care a condus la o și mai
mare atractivitate pentru investitorii străini.

22
Participațiile nete ale inv estitorilor străini direcți la capitalul social al
întreprinderilor din România a început să creasă ajungând la valoarea de 4873 milioane
euro (51,3% din fluxul net de ISD) față de 2220 mil euro în anul 2007. Însă cei cinci ani de
creștere susținută a inve stițiilor străine directe au luat sfârșit odată cu anul 2008. Cauzele
scăderii fluxurilor ISD sunt:
 Creșterea primelor de risc, în contextul perspectivelor nefavorabile privind
creșterea economică;
 Concentrarea ISD în sectoare puternic afectate de criza e conomică – tranzacții
imobiliare, industria auto, metalurgie;
 Tendința de majorare puternică a costurilor cu forța de muncă până în 2008.
În România, contribuția investițiilor străine la creșterea economică, îndeosebi ale
multinaționalelor, s -a evid ențiat pe cele trei segmente principale: balanța de plăți, ocuparea
forței de muncă și creșterea economică.

2.4 Aspecte critice privind invetițiile străine directe

Anumite disfuncționalități reclamate de investitorii străini, care de altfel nu sunt
specifice numai României, ci și altor economii în tranziție trebuie să fie luate în
considerare și prin măsuri adecvate să fie înlăturate.
Dreptul de a dispune de terenuri pe care sunt amplasate ISD constituie o problemă mult
reproșat ă atât legislației românești, cât și celei bulgare, mai ales în situațiile unor investiții
de 100% capital străin. Concesionarea pe termen de 99 ani sau pe durata de funcționare a
investiției este privită ca o soluție agreabilă, de compromis. Discuțiile cu mulți investitori
străini de mărime medie și mică relevă că aceștia nu sunt deosebit de interesați în
cumpărarea terenurilor, care este o cheltuială anticipată, cu termen lung de recuperare, în
timp ce concesionarea reprezintă o cheltuială curentă, trecut ă imediat pe costuri și
recuperată astfel în timp foarte scurt.
Birocrația în aplicarea unor legi este de asemenea reproșată nu numai României, ci și
Poloniei, Cehiei, Bulgariei, care constă mai ales în lungul șir de documentări, aprobări,
justificări și, nu în ultimă instanță, atunci când este vorba chiar de majorări de capital prin
reinvestirea profitului, extinderea ariei de activități etc.
Starea de instabilitate economică și valutară este, de asemenea, un impediment serios prin
lipsa de siguranță în ce privește concluziile studiului de fezabilitate mai ales legat de
posibilitatea de recuperare a investiției și de garanția obținerii profitului scontat.
Situația economică a României din ultimii ani și perspectivele ce se pot întrevedea
sunt de natur ă a elimina temeri de genul de mai sus în cazul economiei românești. Conform
datelor publicate de BNR în Raportul Anual privind Balanța de plăți și poziția
investițională a României, după declinul economic din anii 1991 – 1992, când PIB a
coborât la 28,8 m ild. dolari (1991), respectiv 19,6 mild. dolari.1992), cu începere din 1993
apare trendul ascendent, acest indicator fiind de 26,4 mild. dolari în 1995, cu tendință
ascendentă pentru următorii ani, ca de altfel și în celălalte state în tranziție, foste so cialiste.
O problemă extrem de sensibilă și cu efecte importante, atât pe termen scurt și mediu, cât
și pe termen lung, o constituie banca de informații și mișcarea informațiilor privind starea
economică ce stă la baza deciziilor investiționale. În cazul R omâniei, investitorii străini
reclamă chiar o ștrangulare a fuxului de informații și op calitate necorespunzătoare a
acestuia. Această situație este vizibilă chiar și la nivelul celor mai accesibile date oferite
pieței de către structurile și autoritățile abilitate în acest scop în România.O propagandă cu
mai mare susținere și de mai largă răspândire, la care se adaugă nevoia folosirii de canale
recunoscute prin eficiența lor și prin gradul de credibilitate, este tot atât de necesară
precum măsurile mențion ate pe plan legislativ sau macroeconomic, pentru a da ISD în
România impulsuri eficace și benefice economiei românești.

24
CONCLUZII

Contribuția ISD în creșterea și dezvoltarea economică a României pe parcursul
ultimilor ani este de necontestat, prin aportul adus la dezvoltarea tehnologică, creșterea
exporturilor, importurile de know -how.
Deschiderea României pentru ISD începe din anii 2000 – anii marilor privatizări, pentru
ca ulterior investițiile străine să fie încurajate de un parcurs bu n al economiei românești și
un cadru extern favorabil, conturat de previziunile de aderare la UE și începerea unei
perioade de expansiune la nivel mondial. Intervalul 2003 -2008 este perioada de expansiune
a ISD în România, cu un volum al fluxurilor care cr ește de peste cinci ori. România își
pierde, însă, atractivitatea pentru investitorii străini după anul 2009, ca urmare a efectelor
crizei financiare globale.
România a captat interesul investitorilor străini, care au realizat aici investiții noi , de
la zero (greenfield) – oferind locuri de muncă, susținând consumul și dezvoltând
capacitatea de producție – inclusiv pe timp de criză. În plus, interesul pe termen lung în
susținerea economiei românești este dovedit prin concentrarea investițiilor în industrie (cea
mai mare parte a stocurilor de ISD – 45% – au fost realizate în acest sector în anul 2015).
Companiile cu capital străin realizează investiții de peste două ori mai mari pentru fiecare
angajat și, în același timp, au cheltuieli duble c u fiecare persoană angajată, comparativ cu
cele cu capital românesc.
Prin urmare, salariile și condițiile de muncă oferite sunt mai bune. Nu întâmplător,
productivitatea unui angajat este de două ori mai mare decât în companiile cu capital străin.
Dincolo de rezultatele pozitive aduse de ISD în România, trebuie să avem în vedere o
caracteristică esențială a capitalului: mobilitatea.
În aceste condiții, se impune o permanentă preocupare asupra opțiunii de ieșire a
capitalului și de atragere a no i factori mobili pentru a păstra nivelul de bunăstare dezirabil.
Pentru atragerea și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificare a efectelor pozitive, consider
că sunt posibile și dezirab ile două direcții de acțiune:
• Creșterea capacității de absorbț ie a economiei. În mod cert, după cum sugerează și
literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de
capacitatea de absorbție a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare
economică și tehnologică, stabil itatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse
de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau
instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite
numai să a tragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării. De
asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficiență crescută.
• Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele po zitive ale
României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret
stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței
scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în prezent
că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.
Efectele ISD sunt cu atât mai dificil de măsurat cu precizie pe cât de dificil este să ne
imaginăm un scenariu care să arate care ar fi fost evoluția economică a României în lipsa
investițiilor străi ne.

Cu toate acestea, consider că ISD prezente în România până în acest moment au avut o
contribuție esențială la creșterea și dezvoltarea economică și că multiplicarea eforturilor de
atragere a acestora și de creare a unui mediu de afaceri favorabil este justificat pentru
amplificarea efectelor pozitive pe care capitalul străin le poa

26
CAP III – STUDIU DE CAZ PRIVIND INVESTIȚIILE
STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA

3.1 F luxul net de ISD în anul 2015

Fluxul net de ISD în anul 2015 a înregistrat nivelul de 3 461 milioane euro, structurat
astfel:
 Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile
investiție străină directă din România în valoare de 3 595 milioa ne euro.
Aportul la capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul întreprinderilor ISD,
în valoare de 3 085 milioane euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 510
milioane euro.
 Profitul reinvestit a rezultat prin scădere a din profitul realizat în anul 2015 de către
întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 6 038 milioane euro, a dividendelor
repartizate în anul 2015 de către întreprinderile ISD, în valoare de 2 399 milioane
euro, după care această valoare a fost dimi nuată cu pierderile înregistrate de
întreprinderile ISD care au încheiat anul 2015 cu pierderi, în valoare de 3 129
milioane euro. Modul de calcul al profitului reinvestit de către întreprinderile ISD
este în conformitate cu metodologia internațională (BPM 6).
 Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în relația cu investitorii străini
direcți și companiile din cadrul grupului acestora, având valoarea negativă de
134 milioane euro (valoarea negativă a creditului net mamă -fiică este rezultatu l
faptului că rambursările de credite primite de la investitori sau din grupul acestora
împreună cu acordările de credite noi de către întreprinderile ISD investitorilor
străini și companiilor nerezidente din grupul acestora au fost mai mari în anul 2015
decât intrările de credite primite de la investitorii străini direcți sau din grup
împreună cu rambursările de credite acordate investitorilor străini, inclusiv
companiilor din grup).
 Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu și lung, cât și cel e pe termen
scurt.

Din analiza acestor date se evidențiază următoarele:
 Fluxul net de ISD din anul 2015 s -a orientat preponderent spre :
 come rț (1 000 milioane euro)
 intermedieri financiare și asigurări (926 milioane euro)
 Industria prelucrătoare a ben eficiat și ea de un aflux important de ISD (745
milioane euro); în cadrul acesteia principalele activități beneficiare de investiții
străine directe au fost :
o mijloace de transport (532 milioane euro), prelucrare țiței, produse chimice,
cauciuc și mase pla stice și mașini, utilaje și echipamente cu câte 183
milioane euro fiecare, precum și fabricarea calculatoarelor, altor produse
electronice, optice și electrice cu 133 milioane euro.

Cele mai importante participații la capital (majorări de cap ital) se regă sesc în sectoarele:
 industria pr elucrătoare (887 milioane euro
 intermedieri financiare și asi gurări (709 milioane euro)
 construcții și tranzacții imobiliare (621 milioane euro).
Se observă că participațiile la capital în industria prelucrătoare au fost destinate cu
precădere acoperirii pierderilor importante înregistrate de acest sector, respectiv 805
milioane euro.
Este al doilea an consecutiv în care contribuția creditului net al întreprinderilor investiție
directă în relația cu investitorii s trăini direcți și companiile din cadrul grupului acestora
este negativă, dar decalajul dintre tragerile și rambursările de credite s -a diminuat de la –
425 milioane euro la -134 milioane euro.
Numai două sectoare de activitate au beneficiat de finanțări pe calea creditului net mamă –
fiică mai mari de 100 milioane euro, respectiv
 mijloace de transport (320 milioane euro) din cadrul industriei prelucrătoare
 comerțul (257 milioane euro).
În celelalte sectoare de activitate, valoarea creditelor primite de la investitorii străini
direcți și de la companiile din grup este redusă sau depășită de rambursările de credite
aflate în sold.

28
3.2 REPARTIZAREA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
3.2.1 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe princ ipalele activități
economice
Din punct de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN Rev.2),
investițiile străine directe s -au localizat cu precădere în industria prelucratoare -31,8% din
soldul total al ISD.
În cadrul acestei industrii c ele mai bine reprezentate activități sunt:

prelucrare
țiței,produse
chimice, cauciuc
și mase plastice
6,0%
industria
alimentară, a
băuturilor și
tutunului
3,4% mașini, utilaje și
echipamente

2,6% industria
mijloacelor de
transport
5,9% metalurgia
4,1% fabricarea
produselor din
lemn
2,6%
energia
electrică, gaze
și apă
9,8%

3.2.2 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor
corporale și necorporale la 31 decembrie 2015
Având în vedere rolul important pe care îl joacă imobilizările corporale și cele
necorporale în creșterea economică, precum și caracterul de durată pe care acestea îl
imprimă ISD, cercetarea statistică și -a propus să determine ponderea acestor categorii de
destinații finale ale investițiilor în soldul ISD la sfârșitul anului 20 15 și repartizarea lor pe
principalele activități economice.

Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor corporale și
necorporale la 31 decembrie 2015
Valoare
(milioane de euro) Pondere in total ISD
(%)
TOTAL 30.970 48,1
INDUSTRIE , din care 17.126 26,6
INDUSTRIA
EXECUTIVĂ 2.014 3,1
TOTAL INDUSTRIA
PRELUCRĂTOARE , din
care: 12 032 18,7
Alimente, băuturi și tutun 1 411 2,2
Ciment, sticlă, ceramică 963 1,5
Fabricare produse din lemn,
inclusiv mobilă 1 042 1,6
Fabricarea calculatoarelor,
altor produse electronice,
optice și electrice 672 1,0
Mașini, utilaje și
echipamente 723 1,1
Metalurgie 1 709 2,7
Mijloace de transport 2 231 3,5
Prelucrare țiței, produse
chimice, cauciuc și mase
plastice 2 411 3,7
Textile, confecț ii și pielărie 503 0,8
Alte ramuri ale industriei
prelucrătoare 367 0,6
Energie electrică, gaze și
apă 3 080 4,8
Activități profesionale,
științifice, tehnice și
administrative, servicii
suport 1 428 2,2
Agricultură, silvicultură și 1 020 1,6

30
pescuit
Comerț 3 851 6,0
Construcții și tranzacții
imobiliare 3 899 6,1
Hoteluri și restaurante 287 0,4
Intermedieri financiare și
asigurări 1 085 1,7
Tehnologia informației și
comunicații 1 449 2,2
Transporturi 647 1,0
Alte activități 178 0,3

3.2.3 Repar tizarea soldului investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare

Investițiile străine directe au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor
investiție directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității
economice.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2015
Valoare
(milioane euro) Pondere în total ISD
(%)
TOTAL 64 433 100,0
București -Ilfov 38 243 59,3
Centru 5 831 9,0
Vest 5 237 8,1
Sud-Muntenia 4 626 7,2
Nord -Vest 3 793 5,9
Sud-Est 2 869 4,5
Sud-Vest-Oltenia 2 172 3,4
Nord -Est 1 662 2,6

3.2.4 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemij locit al
cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție directă din România (pe
baza principiului immediate investing country basis).

Repartizarea pe țări de origine a s oldului ISD la 31 decembrie 2015
Valoare
(milioane euro ) Pondere în total
(%)

TOTAL 64 433 100,0
Olanda 16 100 25,0
Austria 9 131 14,2
Germania 7 991 12,4
Cipru 4 421 6,9
Franța 4 308 6,7
Italia 3 349 5,2
Luxemburg 2 700 4,2
Elveția 2 231 3,5
Grecia 1 747 2,7
Statele Unite ale Americii 1 627 2,5
Belgia 1 444 2,2
Spania 1 423 2,2
Marea Britanie 1 346 2,1
Ungaria 938 1,4
Republica Cehă 652 1,0
Irlanda 448 0,7
Polonia 446 0,7
Danemarca 440 0,7
Suedia 374 0,6
Turcia 323 0,5
Portugalia 260 0,4
Gibraltar 258 0,4
Japonia 247 0,4
China 209 0,3
Norvegia 202 0,3
BERD(Banca Europeană
pentru Reconstrucție și
Dezvoltare) 186 0,3
Liban 150 0,2
Virgine Britanice(Insulele) 139 0,2
Malta 111 0,2
Finlanda 103 0,2
Alte țări 1 129 1,7

32
3.3 C ifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă și forța de
muncă angajată

În tabelele de mai jos sunt redate evoluțiile cifrei de afaceri a întreprinderilor investiție
străină directă și ale numărului mediu anual de salariați din aceste întreprinderi în perioada
2009 -2015.

Cifra de afac eri Milioane de euro
Anul Întreprinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul II Total întreprinderi ISD
2009 109 907 6 515 116 422
2010 112 851 9 307 122 158
2011 123 974 13 524 137 498
2012 125 473 14 137 139 610
2013 129 615 12 587 142 202
2014 131 820 9 685 141 505
2015 133 076 10 792 143 868

Numărul mediu de angajați Mii persoane
Anul Întrep rinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul I I Total întreprinderi
ISD
2009 1 084 54 1 138
2010 1 055 71 1 126
2011 1 075 74 1 149
2012 1 102 67 1 169
2013 1 083 64 1 147
2014 1 124 60 1 184
2015 1 165 63 1 228

Față de anul 2014, c ifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă s -a majorat
cu 1,7 la sută, ajungând la circa 144 miliarde euro, iar numărul mediu de salariați a crescut
cu 3,7 la sută, atingând nivelul de 1 228 mii de salariați.

3.4 Exporturile și impor turile întreprinderilor investiție străină directă
3.4.1 Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD

Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact
pozitiv asupra comerțului exterior al Român iei. Contribuția acestora la exporturil e de
bunuri este de 69,4 %, în timp ce la importuril e de bunuri este de 62,8 %, iar ponderea în
exporturile și în importurile de servicii se situează la 55,1 la sută și respectiv 56,9 % din
totalul exporturilor, respe ctiv importurilor de servicii.

Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD
EXPORTURI IMPORTURI
Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%) Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%)
În total
economie În total
secto r În total
economie În total
sector
TOTAL ,
din care : 35 982 69,4 69,4 37 847 62,8 62,8
INDUSTRIE ,
din care : 32 535 62,8 77,9 25 391 42,1 76,8
Industria
extractivă 501 1,0 84,3 351 0,6 77,7
Industria
prelucrătoare, din
care: 31 636 61,0 77,8 24 784 41,1 77,1
-alimente,
băuturi și tutun 841 1,6 61,0 1 310 2,2 59,7
-ciment, sticlă,
ceramică 202 0,4 55,3 320 0,5 66,5
-fabricare
produse din lemn 1 757 3,4 66,3 622 1,0 68,8
-fabricarea
calculatoarelor,
altor produse
electronice,optice
și electrice 3 464 6,7 74,6 3 102 5,2 74,3
-mașini, utilaje și
echipamente 1 700 3,3 88,0 955 1,6 84,4
-metalurgie 3 274 6,3 84,8 1 759 2,9 75,2
-mijloace de
transport 12 319 23,7 82,1 8 884 14,7 84,8
-prelucrare țiței,
produse chimice,
cauciuc și mase 4 464 8,6 87,5 5 086 8,4 83,9

34
plastice
-textile, confecții
și pielărie 3 208 6,2 64,1 2 326 3,9 64,1
-alte ramuri ale
industriei
prelucrătoare 407 0,8 56,5 420 0,7 54,4
Energie electrică,
gaze și apă 398 0,8 73,2 256 0,4 52,7
Activități
profesionale,
științifice,
tehnic e și
administrative și
servicii suport 272 0,5 32,7 419 0,7 36,0
Agricultură,
silvicultură și
pescuit 110 0,2 19,2 75 0,1 9,9
Comerț 2 897 5,6 35,2 11 093 18,4 47,8
Construcții și
tranzacții
imobiliare 68 0,1 34,5 169 0,3 25,2
Hoteluri și
restaurante 3 0,0 37,5 23 0,1 46,0
Tehnologia
informației și
comunicații 45 0,1 75,0 384 0,6 74,6
Intermedieri
financiare și
asigurări 5 0,0 35,7 108 0,2 56,0
Transporturi 40 0,1 23,4 125 0,2 25,5
Alte activități 7 0,0 10,9 60 0,1 31,4

Din analiza soldului ba lanței comerțului cu bunuri a întreprinderilor ISD din cadrul
diferitelor activități economice, se constată că industria prelucrătoare este principala
activitate cu excedent comercial (6 852 milioane euro) și aceasta în special datorită
subramurilor mijloa ce de transport (excedent de 3 435 milioane euro), metalurgie
(excedent de 1 515 milioane euro), produse din lemn inclusiv mobilă (excedent de
1 135 milioane euro), textile, confecții și pielărie (excedent de 882 milioane euro), precum
și mașini și echipam ente cu un excedent de 745 milioane euro.
Alte activități cu excedent în comerțul internațional cu bunuri sunt industria extractivă
(excedent de 150 milioane euro), energie electrică, gaze și apă (excedent de 142 milioane
euro) și agricultură, silvicul tură și pescuit (excedent de 35 milioane euro). În celelalte
ramuri întreprinderile ISD au înregistrat deficit comercial.

Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD sunt cele aferente
companiilor cercetate în mod exhaustiv (cu peste 20 de salariați). Datele privind exportul și
importul de bunuri pe ansamblul economiei, luate în calcul la determinarea mărimilor
relative, sunt cele raportate de operatorii economici care au depășit pragurile valorice de
raportare pentru anul 2015, stabil ite pentru declarațiile Intrastat, date compilate de către
Institutul Național de Statistică.
Atât datele privind exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD, cât și
cele aferente exporturilor și importurilor de bunuri pe ansamblul ec onomiei cuprind
importurile de bunuri pentru prelucrare și exporturile acestor bunuri după prelucrare.

3.4.2 Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD

Contribuția întreprinderilor ISD la exportul și importul de servicii în anul 2015 este redată
în tabelul de mai jos:

Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD
EXPORTURI IMPORTURI
Întrep. ISD
(milioane euro) Întrep. ISD în
total sector de
activitate
(%) Întrep. ISD
(milioane euro) Întrep. ISD în
total sector d e
activitate
(%)
TOTAL
SERVICII
din care: 9 163 55,1 5 607 56,9
Servicii de
prelucrare a
bunurilor 1 862 72,6 142 82,3
TRANSPORT
din care: 1 896 36,4 900 50,1
Transport rutier
de mărfuri 1 498 40,1 442 64,4
Servicii de
telecomunicații,
informatice și
informaționale 2 110 78,4 883 73,9
Alte servicii
pentru afaceri* 2 764 80,0 2 104 70,3
Alte servicii 531 19,5 1 579 42,8
* „Alte servicii pentru afaceri” conține: „Servicii de cercetare -dezvoltare”, „Servicii de
consultanță profesională și managerială” și „Servicii tehnice, comerciale și alte servicii
pentru afaceri n.c.a.”.

36
Menționez că valoarea serviciilor de prelucrare a bunurilor, atât pentru export, cât și
pentru import, este cuprinsă și în valoarea importurilor de bunuri pentru prelucrare și a
exporturilor de bunuri prelucrate, prezentate în statistica comerțului exterior cu bunuri.
Baza de sondaj a cercetării statistice a cuprins 41 172 de întreprinderi investiție străină
directă. Volumul total de întreprinderi ISD cercetate, atât exhaustiv , cât și prin sondaj, a
fost de 7 241.
Au fost cercetate exhaustiv 6 418 întreprinderi investiție străină directă, cuprinzând
întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați (6 083 de unități), toate instituțiile de credit cu
capital străin (31 de unități ), toate societățile cu capital străin din domeniul asigurărilor (36
de unități), precum și întreprinderile considerate atipice (toate întreprinderile investiție
străină directă care au cifra de afaceri sau capitalul social de cel puțin 30 milioane lei,
indiferent de numărul de salariați existenți, respectiv 268 de unități).
A fost cercetată prin sondaj mulțimea de întreprinderi investiție străină directă
având între 5 și 19 salariați inclusiv, aceasta fiind reprezentată de eșantionul format din
823 de unități din totalul de 7 462 de unități.
Deosebit de cele de mai sus, au fost cercetate exhaustiv și întreprinderile ISD de gradul II
(362 de unități). Rata de răspuns a cercetării statistice ISD a fost de 96,7 la sută. Gradul de
eroare a rezultatelor c ercetării statistice privind investițiile străine directe în România la 31
decembrie 2015 (fluxuri și solduri) este de ±3 la sută, principalii indicatori cercetați fiind
garantați cu o probabilitate de 95 la sută.

3.5 INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2016

3.5.1 Fluxul net de ISD în anul 2016

Fluxul net de ISD în anul 2016 a înregistrat nivelul de 4 517 milioane euro, structurat
astfel:
 Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întrepr inderile
investiție străină directă din România, în valoare de 4 341 milioane euro.
 Aportul la capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul
întreprinderilor ISD, în valoare de 3 203 milioane euro, la care se adaugă profitul
reinvestit, în sumă de 1 138 milioane euro. Profitul reinvestit a rezultat prin
scăderea din profitul după impozitare realizat în anul 2016 de către întreprinderile
ISD profitabile, în valoare de 7 410 milioane euro, a dividendelor repartizate în
anul 2016 de către î ntreprinderile ISD, în valoare de 3 149 milioane euro, precum și
a pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD care au încheiat anul 2016 cu
pierderi, în valoare de 3 123 milioane euro.
 Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în rela ția cu investitorii străini
direcți și companiile din cadrul grupului acestora, având valoarea de 176 milioane
euro.
Din analiza acestor date, se evidențiază următoarele:
 Fluxul net de ISD din anul 2016 s -a orientat preponderent spre industria
preluc rătoare (2 021 milioane euro); în cadrul acesteia, principalele activități
beneficiare de investiții străine directe au fost mijloace de transport (928 milioane
euro), prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (352 milioane
euro) și metal urgie (242 milioane euro). Alte activități care au atras un volum
important de investiții directe au fost intermedieri financiare și asigurări
(800 milioane euro), precum și comerț (609 milioane euro).
 Cele mai importante participații la capital (majorări de capital) se regăsesc în
sectoarele energie electrică, gaze și apă (1 302 milioane euro), construcții și
tranzacții imobiliare (597 milioane euro) și industria prelucrătoare (397 milioane
euro). Participațiile la capital în sectorul energetic au fost rea lizate cu precădere
prin conversia în capital a creditelor intragrup atrase în perioadele anterioare.
 Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în comerț (669 milioane euro); un nivel
ridicat al profitului reinvestit s -a înregistrat și în industria prelucrătoare
(650 milioane euro) și în intermedieri financiare și asigurări (552 milioane euro).
 După 2 ani consecutivi în care contribuția creditului net al întreprinderilor investiție
directă în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului
acestora a fost negativă, în 2016 creditul net intragrup are din nou o contribuție
pozitivă (176 milioane euro). Detaliat pe sectoare de activitate ale întreprinderilor
ISD, principalele activități care au beneficiat de finanțări pe calea creditului net
mamă -fiică, mai mari de 100 milioane euro, au fost mijloace de transport
(640 milioane euro), metalurgie (222 milioane euro) și prelucrare țiței, produse
chimice, cauciuc și mase plastice (148 milioane euro ).

38

3.6 REPARTIZAREA INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE

3.6.1 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe principalele activități
economice

Din punct de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN Rev.2),
soldul ISD este localizat cu precădere în industria prelucr ătoare (32,0 la sută din
soldul total al ISD).
În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate activități sunt :

Pe lângă industrie, alte activități care au atras importante investiții directe sunt
construcții și tranzacții imo biliare ( reprezintă 14,0 % din sol dul ISD), comerțul (12,8 %),
intermedierile financi are și asigurările (12,6 %), precum și activități profesionale,
științifice, tehnice și administrative și servicii suport (5,6 %).

prelucrare
țiței,produse
chimice, cauciuc
și mase plastice
6,4%
industria
alimentară, a
băuturilor și
tutunului
3,4% fabricarea
calculatoarelor,
altor produse
electronice
2,5% industria
mijloacelor de
transport
6,7% metalurgia
4,1%
energia
electrică, gaze
și apă
9,6%

3.6.2 Repartizarea pe principalele acti vități economice a soldului imobilizărilor
corporale și necorporale la 31 decembrie 2015

Având în vedere rolul important pe care îl joacă imobilizările corporale și cele
necorporale în creșterea economică, precum și caracterul de durată pe care acestea îl
imprimă ISD, cercetarea statistică și -a propus să determine ponderea acestor destinații
finale ale investițiilor în cadrul întreprinderilor ISD în soldul ISD la finele anului 2016 și
repartizarea lor pe principalele activități economice.
Se constată că imobilizările corporale și necorporale, cu un sold final al anului 2016 în
valoare de 31 930 milioane euro, reprezintă 45,5 la sută din soldul total al ISD, ceea ce
indică un grad semnificativ de stabilitate a investițiilor străine directe.
Activită țile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale la
un nivel semnificativ sunt: industria (24,9 la sută din total ISD; în cadrul acesteia industria
prelucrătoare deține 17,4 la sută din total ISD), construcțiile și tranzacțiil e imobiliare
(7,0 la sută), precum și comerțul (6,5 la sută).

Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor corporale și
necorporale la 31 decembrie 2015
Valoare
(milioane euro) Pondere în total ISD
(%)
TOTAL 31 930 45,5
INDUSTRIE , din care 17 443 24,9
Industria extractivă 1 812 2,6
Industria prelucrătoare ,
din care 12 225 17,4
Alimente băuturi și tutun 1 426 2,0
Ciment, sticlă, ceramică 966 1,4
Fabricare produse din lemn 783 1,1
Fabricarea calculatoarelor,
altor pro duse electronice,
optice și electrice 812 1,2
Mașini, utilaje și
echipamente 862 1,2
Metalurgie 1 374 2,0
Mijloace de transport 2 764 3,9
Prelucrare țiței, produse
chimice, cauciuc și mase
plastice 2 419 3,4
Textile , confecții și pielărie 496 0,7
Alte ramuri ale industriei
prelucrătoare 323 0,5
Energie electrică, gaze și
apă 3 406 4,9
Activități profesionale,
științifice, tehnice și
administrative și servicii 658 0,9

40
suport
Agricultură, silvicultură și
pescuit 747 1,1
Comerț 4 524 6,5
Construcții și tranzacții
imobiliare 4 937 7,0
Hoteluri și restaurante 219 0,3
Intermedieri financiare și
asigurări 1 230 1,8
Tehnologia informației și
comunicații 1 264 1,8
Transporturi 660 0,9
Alte activități 248 0,3

3.6.3 Repartizarea soldului ISD pe regiun i de dezvoltare

La acest nivel, se observă orientarea ISD cu precădere spre regiunea de dezvoltare
BUCUREȘTI -ILFOV (59,9 la sută), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum
important de ISD fiind regiunea CENTRU (9,1 la sută), regiunea VEST (8, 0 la sută),
regiunea SUD -MUNTENIA (6,9 la sută) și regiunea NORD -VEST (5,9 la sută).

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2016
Valoare
(milioane de euro) Pondere în ISD
(%)
TOTAL 70 113 100,0
București -Ilfov 42 021 59,9
Centru 6 379 9,1
Vest 5 605 8,0
Sud-Muntenia 4 837 6,9
Nord -Vest 4 108 5,9
Sud-Est 3 477 4,9
Sud-Vest-Oltenia 2 080 3,0
Nord -Est 1 606 2,3

Menționez că ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor
investiție direct ă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității
economice.

Repartizarea pe județe a soldului ISD în întreprinderile cercetate exhaustiv (întreprinderile
cu cel puțin 20 de salariați și întreprinderile atipice)
Valoare
(milioan e de euro)
TOTAL 66 045
Alba 1 075
Argeș 1 115

Arad 1 069
Bacău 142
Bihor 645
Bistrița -Năsaud 187
Brăila 93
Botoșani 79
Brașov 2 132
Buzău 483
Cluj 1 695
Calarași 331
Caraș -Severin 329
Constanța 1 960
Covasna 132
Dâmbovița 356
Dolj 1 128
Gorj 7
Galați 642
Giurgiu 127
Hunedoara 368
Harghita 104
Ilfov 3 712
Ialomița 303
Iași 466
București 35 846
Mehedinți 16
Maramureș 440
Mureș 1 735
Neamț 193
Olt 676
Prahova 2 165
Sibiu 893
Sălaj 471
Satu Mare 387
Suceava 462
Tulcea 143
Timiș 3 540
Teleorman 98
Vâlce a 175
Vrancea 90
Vaslui 35

42
Cercetarea statistică pentru determinarea ISD asigură reprezentativitatea datelor statistice
la nivel național și la nivelul regiunilor de dezvoltare; din această cauză soldul final al ISD
obținut nu poate fi detaliat la nivel de județ. Întreprinderile cercetate exhaustiv dețin o
pondere de 94,2 la sută din totalul ISD. Întreprinderile cercetate exhaustiv sunt
întreprinderile ISD având cel puțin 20 de salariați, precum și întreprinderile considerate
atipice, respectiv cele având sub 20 de salariați, dar cu cifra de afaceri sau capitalul social
de peste 30 milioane lei sau care au atras credite pe termen lung de la investitorii străini
direcți sau de la companii nerezidente din grupul acestora în valoare de peste 15 mili oane
lei

3.6.4Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel
puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție d irectă din România (pe
baza principiului immediate country basis). Primele 5 țări, clasate după ponderea deținută
în soldul ISD la 31 decembrie 2016, sunt: Olanda (24,3 la sută din soldul ISD la sfârșitul
anului 2016), Germania (13,2 la sută), Austria (11, 9 la sută), Franța (6,9 la sută) și Cipru
(6,5 la sută). În ceea ce privește ordinea primelor 5 țări de origine a investițiilor directe se
observă că, față de anul precedent, Germania a surclasat Austria, ocupând locul 2, iar
Franța și Cipru se situează pe locurile 4 și, respectiv 5.

Repartizarea pe țări de origine a soldului ISD la 31 decembrie 2016
Valoare
(milioane euro) Pondere în ISD
(%)
TOTAL 70 133 100,0
Olanda 17 060 24,3
Germania 9 256 13,2
Austria 8 336 11,9
Franța 4 801 6,9
Cipru 4 526 6,5
Italia 4 428 6,3
Luxemburg 2 987 4,3
Elevția 2 546 3,6
Grecia 1 923 2,8
Belgia 1 913 2,7
Spania 1 709 2,4
Marea Britanie 1 701 2,4
Statele Unite ale Americii 1 346 1,9
Rep. Cehă 1 192 1,7
Ungaria 965 1.4
Suedia 518 0,7
Polonia 511 0,7

Danem arca 451 0,7
Turcia 449 0,7
Irlanda 371 0,5
Gibraltar 285 0,4
Japonia 284 0,4
Portugalia 261 0,4
Liban 212 0,3
Virgine Britanice(Insulele) 208 0,3
Bulgaria 158 0,2
Israel 155 0,2
Norvegia 148 0,2
Federația Rusă 139 0,2
Malta 133 0,2
Singapore 103 0,1
Alte țări* 1 038 1,5
* țări de origine a unor investiții al căror sold este mai mic de 100 milioane euro

44

3.7 Cifra de afaceri a întreprinderilor ISD și forța de muncă angajată

În tabelele de mai jos sunt redate evoluțiile cifrei de afaceri a întreprinderilor investiție
directă și ale numărului mediu anual de salariați din aceste întreprinderi în perioada 2009 –
2016.

Cifra de afaceri Milio ane euro
Anul Întreprinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul II Total întreprinderi
ISD
2009 109 907 6 515 116 422
2010 112 851 9 307 122 158
2011 123 974 13 524 137 498
2012 125 473 14 137 139 610
2013 129 615 12 587 142 202
2014 131 820 9 685 141 505
2015 133 076 10 792 143 868
2016 137 832 10 532 148 364

Număr mediu de salariați Mii persoane
Anul Întreprinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul II Total întreprinder i
ISD
2009 1 084 54 1 138
2010 1 055 71 1 126
2011 1 075 74 1 149
2012 1 102 67 1 169
2013 1 083 64 1 147
2014 1 124 60 1 184
2015 1 165 63 1 228
2016 1 205 59 1 264

Față de anul 2015, cifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă s -a majorat
cu 3,1 la sută, depășind valoarea de 148 miliarde euro, iar numărul mediu de salariați a
crescut cu circa 3 la sută, atingând nivelul de 1 264 mii de salariați.

3.8 Exporturile și importurile întreprinderilor ISD

Activitate a întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv
asupra comerțului exterior al României. Contribuția acestora la exporturile de bunuri este
de 74,0 la sută, în timp ce la importurile de bunuri este de 66,3 la sută, iar ponderea în
exporturile și importurile de servicii se situează la 58,8 la sută și respectiv 59,9 la sută din
totalul exporturilor, respectiv importurilor de servicii.

Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD
EXPORTURI IMPORTURI
Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%) Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%)
În total
economie În total
sector În total
economie În total
sector
TOTAL,
din care: 38 135 74,0 74,0 40 227 66,3 66,3
INDUSTRIE,
din care: 34 506 66,9 82,0 26 457 43,6 81,4
Industria
extractivă 386 0,7 87,4 314 0,5 93,5
Industria
prelucrătoare,
din care: 33 754 65,5 82,1 25 892 42,7 82,0
-alimente,
băuturi și tutun 838 1,6 54,9 1 439
2,4 59,2
-ciment, sticlă,
ceramică 240 0,5 63,8 328 0,5 69,3
-fabricare
produse din lemn 1 743 3,4 64,6 597 1,0 67,7
-fabricarea
calculatoarelor,
altor produse
electronice,optice
și electrice 4 036 7,8 89,4 3 542 5,8 89,6
-mașini, utilaje și
echipamente 2 103 4,1 92,0 1 225 2,0 90,9
-metalurgie 3 174 6,1 84,1 1 672 2,8 79,4
-mijloace de
transport 13 694 26,6 88,6 9 576 15,8 89,7

46
-prelucrare țiței,
produse chimice,
cauciuc și mase
plastice 4 304
8,3 88,2 4 801 7,9 87,5
-textile, confecții
și pielărie 3 228 6,3 64,6 2 332 3,9 66,0
-alte ramuri ale
industriei
prelucrătoare 394 0,8 62,6 380 0,6 54,0
Energie
electrică, gaze și
apă 366 0,7 70,1 251 0,4 42,9
Activități
profesionale,
științifice,
tehnice și
administrative
și servicii suport 201 0,4 20,1 333 0,6 35,5
Agricultură,
silvicultură și
pescuit 66 0,1 12,4 70 0,1 9,6
Comerț 3 196 6,2 50,1 12 367 20,4 51,9
Construcții și
tranzacții
imobiliare 51 0,1 34,8 158 0,3 31,8
Hoteluri și
restaurante 2 0,0 21,1 22 0,0 36,3
Tehnologia
informației și
comunicații 42 0,1 71,7 415 0,7 78,9
Intermedieri
financiare și
asigurări 10 0,0 77,6 134 0,2 56,4
Transporturi 39 0,1 38,1 145 0,2 22,4
Alte activități 22 0,1 1,8 126 0,2 18,5

Din analiza soldului balanței comerțului internațional cu bunuri a întreprinderilor ISD din
cadrul diferitelor activități economice s e constată că industria prelucrătoare este principala
activitate cu excedent comercial (7 862 milioane euro) și aceasta în special datorită
subdomeniilor mijloace de transport (excedent de 4 118 milioane euro), metalurgie
(excedent de 1 502 milioane euro), produse din lemn, inclusiv mobilă (excedent de
1 146 milioane euro), textile, confecții și pielărie (excedent de 896 milioane euro), precum
și mașini, utilaje și echipamente, cu un excedent de 878 milioane euro. De altfel, se

constată că majoritatea activ ităților industriale au înregistrat excedente în comerțul cu
bunuri. Întreprinderile ISD din cadrul tuturor celorlalte activități au consemnat deficit
comercial.
Datele privind exportul și importul de bunuri pe ansamblul economiei, luate în calcul la
determinarea mărimilor relative, sunt cele raportate de operatorii economici care au depășit
pragurile valorice de raportare pentru anul 2016, stabilite pentru declarațiile Intrastat, date
compilate de către Institutul Național de Statistică. Atât datele p rivind exporturile și
importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD, cât și cele aferente exporturilor și
importurilor de bunuri pe ansamblul economiei, cuprind importurile de bunuri pentru
prelucrare și exporturile acestor bunuri după prelucrare.

3.8.2 Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD

Contribuția întreprinderilor ISD la exportul și importul de servicii în anul 2016 este
redată în tabelul de mai jos:

Exporturi Importuri
Întrep. ISD
(milioane euro) Întrep. ISD în
total sector de
activitate(%) Întrep. ISD
(milioane euro) Întrep. ISD în
total sector de
activitat e(%)
TOTAL
SERVICII , din
care 10.591 58,8 6 203 59,9
Servicii din
prelucrarea
bunurilor 2 030 77,1 175 86,5
Transport , din
care 2 148 38,8 1 054 55,2
Tran sport rutier
de mărfuri 1 608 39,3 484 65,6
Servicii de
telecomunicații,
informatice și
informaționale 2 635 80,4 1 004 74,0
Alte servicii
pentru afaceri 3 102 82,2 2 550 81,7
Alte servicii 676 24,2 1 420 37,7

48
Menționez că valoarea serviciilor de prelucrare a bunurilor, atât pentru export, cât și
pentru import, este cuprinsă și în valoarea importurilor de bunuri pentru prelucrare și a
exporturilor de bunuri prelucrate, prezentate în statistica comerțului exterior cu bunuri.
Baza de sondaj a cercetării statistice a cuprins 40 611 întreprinderi investiție străină
directă. Numărul total de întreprinderi ISD cercetate, atât exhaustiv, cât și prin sondaj, a
fost de 7 171.
Au fost cercetate exhaustiv 6 363 de întreprinderi investiție străină di rectă, cuprinzând
întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați (5 256 de unități), toate instituțiile de credit cu
capital străin (30 de unități), toate societățile cu capital străin din domeniul asigurărilor (36
de unități), precum și întreprinderile cons iderate atipice (toate întreprinderile investiție
străină directă având sub 20 de salariați, dar care au cifra de afaceri sau capitalul social de
cel puțin 30 milioane lei sau care au atras de la investitorii străini sau din grupul acestora
credite pe term en lung de cel puțin 15 milioane lei, respectiv 1 041 de unități). A fost
cercetată prin sondaj mulțimea de întreprinderi investiție străină directă având între 5 și 19
salariați inclusiv, aceasta fiind reprezentată de eșantionul format din 808 unități din totalul
de 7 536 de unități din această categorie.
Deosebit de cele de mai sus, au fost cercetate exhaustiv și întreprinderile ISD de gradul II
(351 de unități).
Rata de răspuns a cercetării statistice ISD a fost de 95,5 la sută. Gradul de eroare al
rezultatelor cercetării statistice privind investițiile străine directe în România la 31
decembrie 2016 (fluxuri și solduri) este de ± 3 la sută, principalii indicatori cercetați fiind
garantați cu o probabilitate de 95 la sută.

3.9 I nvestițiile străine directe în anul 2017
3.9.1 F luxul net de ISD în anul 2017

Fluxul net de ISD în anul 2017 a înregistrat nivelul de 4 797 milioane euro, structurat
astfel:
 Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în în treprinderile
investiție străină directă din România, în valoare de 3 968 milioane euro. Aportul la
capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul întreprinderilor ISD, în
valoare de 2 235 milioane euro, la care se adaugă profitul reinves tit, în sumă de 1
733 milioane euro. Profitul reinvestit a rezultat prin scăderea din profitul după
impozitare realizat în anul 2017 de către întreprinderile ISD profitabile, în valoare
de 8 068 milioane euro, a dividendelor repartizate în anul 2017 de căt re
întreprinderile ISD, în valoare de 3 526 milioane euro, precum și a pierderilor
înregistrate de întreprinderile ISD care au încheiat anul 2017 cu pierderi, în valoare
de 2 809 milioane euro. Modul de determinare a profitului reinvestit în
întreprinderil e ISD este conform metodologiei BPM6.
 Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în relația cu investitorii străini
direcți și companiile din cadrul grupului acestora, având valoarea de 829 milioane
euro. Creditul net cuprinde atât creditel e pe termen mediu și lung, cât și pe cele pe
termen scurt. Din analiza acestor date se evidențiază următoarele:
Fluxul net de ISD din anul 2017 s -a orientat preponderent spre industria prelucrătoare (1
204 milioane euro); în cadrul acesteia, principale le activități beneficiare de investiții străine
directe au fost prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (434
milioane euro), mijloace de transport (349 milioane euro) și metalurgie (193 milioane
euro).
Alte activități care au a tras un volum important de investiții directe au fost :
 intermedieri financiare și asigurări (960 milioane euro)
 construcții și tranzacții i mobiliare (929 milioane euro)
 comerț (897 milioane euro)
Cele mai importante participații la capital (majorări de ca pital) se regăsesc în sectoarele :
construcții și tranzacții imobiliare (800 milioane euro), industria prelucrătoare (471
milioane euro) și activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servici i
suport (406 milioane euro).
Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în intermedieri financiare și asigurări (665
milioane euro); un nivel ridicat al profitului reinvestit s -a înregistrat și în comerț (620
milioane euro) și în industria prelu crătoare (505 milioane euro).
În 2017, ca și în anul precedent, creditul net intragrup a avut o contribuție pozitivă (829
milioane euro, față de doar 176 milioane euro în 2016). Detaliat, pe sectoare de activitate
ale întreprinderilor ISD, principalele activități care au beneficiat de finanțări pe calea
creditului net intragrup, mai mari de 200 milioane de euro, au fost construcțiile și
tranzacțiile imobiliare (423 milioane euro), comerțul (324 milioane euro) și industria
prelucrătoare (228 milioane euro), în cadrul căreia valoarea cea mai ridic ată a fost
înregistrată la mașini, utilaje și echipamente (214 milioane euro).

50
3.10. Repartizarea investițiilor străine directe

3.10.1 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe principalele activități economice

Din punct de vedere al orie ntării pe activități economice (conform CAEN Rev.2), soldul
ISD este localizat cu precădere în industria prelucrătoare (32,0 la sută din soldul total al
ISD). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate activități sunt industria
mijloacelor de t ransport (7,4 la sută din soldul total al ISD), prelucrarea țițeiului, produse
chimice, cauciuc și mase plastice (6,4 la sută) și metalurgia (4,2 la sută). Tot în cadrul
industriei, energia electrică, gaze și apă a atras 8,5 la sută din soldul ISD.
Pe l ângă industrie, alte activități care au atras importante investiții directe sunt
construcțiile și tranzacțiile imobiliare (15,3 la sută din soldul ISD), comerțul (13,8 la sută)
și intermedierile financiare și asigurările (12,4 la sută).

Repartizarea pe pr incipalele activități economice a soldului ISD la 31 decembrie 2017
Valoare
(milioane euro) Pondere în total ISD
(%)
TOTAL , din care 75 851 100,0
Industrie , din care 32 666 43,1
Industria extractivă 1 965 2,6
Industria prelucrătoare ,
din care 24 250 32,0
Alimente, băuturi și tutun 2 517 3,3
Ciment, sticlă, ceramică 1 419 1,9
Fabricare produse din lemn 1 340 1,8
Fabricare calculatoare,
produse electronice, optice
si electrice 1 857 2,4
Mașini, utliaje și
echipamente 1 715 2,3
Metalurgie 3 153 4,2
Mijloacede transport 5 626 7,4
Prelucrare țiței, produse
chimice, cauciuc și mase
plastice 4 884 6,4
Textile, confecții și pielărie 1 068 1,4
Alte ramuri ale industriei
prelucrătoare 671 0,9
Energie electrică, gaze și
apă 6 451 8,5
Activități profesi onale,
științifice, tehnice –
administrative 4 088 5,4
Agricultură, silvicultură și 2 272 3,0

pescuit
Comerț 10 446 13,8
Construcții și tranzacții
imobiliare 11 611 15,3
Hoteluri și restaurante 449 0,6
Intermedieri financiare și
asigurări 9 398 12,4
Tehnologia informației și
comunicații 3 150 4,1
Transporturi 1 247 1,6
Alte activități 524 0,7

3.10.2 Imobilizările corporale și necorporale în întreprinderile ISD

Având în vedere rolul important pe care îl joacă imobilizările corporale și cele
necorporale în creșterea economică, precum și caracterul de durată pe care acestea îl
imprimă ISD, cercetarea statistică și -a propus să determine ponderea acestor destinații
finale ale investițiilor în cadrul întreprinderilor ISD în soldul total al ISD la fi nele anului
2017 și repartizarea lor pe principalele activități economice.
Se constată că imobilizările corporale și necorporale, cu un sold final al anului 2017 în
valoare de 34 649 milioane euro, reprezintă 45,7 la sută din soldul total al ISD, ceea ce
indică un grad semnificativ de stabilitate a investițiilor străine directe.
Activitățile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale la
un nivel semnificativ sunt: industria (24,5 la sută din total ISD, unde, în cadrul a cesteia,
industria prelucrătoare deține 16,7 la sută din total ISD), construcții și tranzacții imobiliare
(7,8 la sută), precum și comerț (5,9 la sută).

Repartizarea pe principalele activități economice a soldului imobilizărilor corporale
și necorporale la 31 decembrie 2017
Valoare
(milioane euro) Pondere în total ISD
(%)
TOTAL , din care 34 649 45,7
Industrie , din care 18 594 24,5
Industria extractivă 1 936 2,6
Industria prelucrătoare ,
din care 12 630 16,7
Alimente, băuturi și tutun 1 560 2,1
Cimen t, sticlă, ceramică 972 1,3
Fabricare produse din lemn 683 0,9
Fabricare calculatoare,
produse electronice, optice
si electrice 935 1,2
Mașini, utliaje și 737 1,0

52
echipamente
Metalurgie 1 373 1,8
Mijloacede transport 3 210 4,2
Prelucrare țiței, produ se
chimice, cauciuc și mase
plastice 2 180 2,9
Textile, confecții și pielărie 559 0,7
Alte ramuri ale industriei
prelucrătoare 421 0,6
Energie electrică, gaze și
apă 4 028 5,2
Activități profesionale,
științifice, tehnice –
administrative 612 0,8
Agricu ltură, silvicultură și
pescuit 1 279 1,7
Comerț 4 458 5,9
Construcții și tranzacții
imobiliare 5 933 7,8
Hoteluri și restaurante 272 0,4
Intermedieri financiare și
asigurări 1 443 1,9
Tehnologia informației și
comunicații 1 150 1,5
Transporturi 659 0,9
Alte activități 249 0,3

3.10.3 Repartizarea soldului ISD pe regiuni de dezvoltare
La acest nivel, se observă orientarea ISD cu precădere spre regiunea de dezvoltare
BUCUREȘTI -ILFOV (60,3 la sută), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum
important de ISD fiind regiunea CENTRU (8,9 la sută), regiunea VEST (8,5 la sută),
regiunea SUD -MUNTENIA (6,3 la sută) și regiunea NORD -VEST (5,6 la sută).

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2017
Valoare
(milioane de eu ro) Pondere în ISD
(%)
TOTAL 75 851 100,0
București -Ilfov 45 747 60,3
Centru 6 727 8,9
Vest 6 428 8,5
Sud-Muntenia 4 791 6,3
Nord -Vest 4 258 5,6
Sud-Est 3 800 5,0

Sud-Vest-Oltenia 2 414 3,2
Nord -Est 1 686 2,2

Menționez că ISD au fost localiza te teritorial după sediul social al întreprinderilor
investiție directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității
economice.

3.10.4 Repartizarea pe județe a soldului ISD în întreprinderile cercetate exhaustiv
(întreprinderil e cu cel puțin 20 de salariați și întreprinderile atipice)

Cercetarea statistică pentru determinarea ISD asigură reprezentativitatea datelor statistice
la nivel național și la nivelul regiunilor de dezvoltare; din această cauză, soldul final al ISD
obținut nu poate fi detaliat la nivel de județ.
Întreprinderile cercetate exhaustiv dețin o pondere de 93,8 la sută din totalul ISD.
Întreprinderile cercetate exhaustiv sunt întreprinderile ISD având cel puțin 20 de salariați,
precum și întreprinderile co nsiderate atipice, respectiv cele având sub 20 de salariați, dar
cu cifra de afaceri sau capitalul social de peste 30 de milioane lei sau care au atras credite
pe termen lung de la investitorii străini direcți sau de la companii nerezidente din grupul
acestora în valoare de peste 15 milioane lei .

Repartizarea pe județe a soldului ISD în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în
întreprinderile atipice la 31 decembrie 2017
Valoare
(milioane de euro)
TOTAL 71 173
Alba 828
Argeș 1 117
Arad 1 216
Bacău 144
Bihor 667
Bistrița -Năsaud 136
Brăila 112
Botoșani 77
Brașov 2 204
Buzău 399
Cluj 1 934
Calarași 353
Caraș -Severin 287
Constanța 2 163
Covasna 140
Dâmbovița 396
Dolj 1 198
Gorj 4
Galați 603

54
Giurgiu 169
Hunedoara 411
Harghita 105
Ilfov 4 165
Ialomița 293
Iași 469
București 38 699
Mehedinți 5
Maramureș 476
Mureș 1 620
Neamț 197
Olt 973
Prahova 2 251
Sibiu 1 310
Sălaj 457
Satu Mare 401
Suceava 453
Tulcea 322
Timiș 3 998
Teleorman 79
Vâlcea 182
Vrancea 117
Vaslui 43

3.10.5 Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine
Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel
puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție direc tă din România (pe
baza principiului immediate country basis).
Primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2017,
sunt: Olanda (25,9 la sută din soldul ISD la sfârșitul anului 2017), Germania (12,8 la sută),
Austria ( 12,6 la sută), Italia (6,2 la sută) și Franța (6,2 la sută). În ceea ce privește ordinea
primelor cinci țări de origine a investițiilor directe, se observă că, față de anul precedent,
Italia a surclasat Franța și Cipru, ocupând locul patru.

Repartizarea p e țări de origine a soldului ISD la 31 decembrie 2017
Valoare
(milioane de euro) Pondere în total ISD
(%)
TOTAL 75 851 100,0
Olanda 19 638 25,9
Germania 9 704 12,8
Austria 9 575 12,6
Italia 4 739 6,2
Franța 4 731 6,2
Cipru 4 647 6,1

Luxemburg 3 543 4,7
Elveția 3 144 4,1
Grecia 1 723 2,3
Belgia 1 584 2,1
Spania 1 559 2,1
Marea Britanie 1 452 1,9
Republica Cehă 1 431 1,9
Statele Unite ale Americii 1 128 1,5
Ungaria 959 1,3
Polonia 692 0,9
Danemarca 581 0,8
Suedia 533 0,7
Turcia 519 0,7
Coreea de Sud 349 0,5
Norvegia 339 0,4
Japonia 315 0,4
Irlanda 288 0,4
Gibraltar 286 0,4
Liban 271 0,4
Portugalia 268 0,4
Israel 224 0,3
Virgine Britanice 189 0,2
Bulgaria 174 0,2
Canada 158 0,2
Malta 107 0,1
Alte țări 1 001 1,3

56
3.11 Cifra de afaceri a întreprinderilor ISD și forța de muncă angajată

În tabelele de mai jos sunt redate evoluția cifrei de afaceri a întreprinderilor investiție
directă și a numărului mediu anual de salariați din aceste întreprinderi în perioada 200 9-
2017.

Cifra de afaceri
Anul Întreprinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul II Total întreprinderi
ISD
2009 109 907 6 515 116 422
2010 112 851 9 307 122 158
2011 123 974 13 524 137 498
2012 125 473 14 137 139 610
2013 129 615 12 587 142 202
2014 131 820 9 685 141 505
2015 133 076 10 792 143 868
2016 137 832 10 532 148 364
2017 152 217 12 588 164 805

Număr mediu de salariați mii persoane
Anul Întreprinderi ISD de
gradul I Întreprinderi ISD de
gradul II Total întreprinderi
ISD
2009 1 084 54 1 138
2010 1 055 71 1 126
2011 1 075 74 1 149
2012 1 102 67 1 169
2013 1 083 64 1 147
2014 1 124 60 1 184
2015 1 165 63 1 228
2016 1 205 59 1 264
2017 1 244 65 1 309

Față de anul 2016, cifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă a crescut cu
11,1 la sută, depășind valoarea de 164 miliarde euro, iar numărul mediu de salariați a
crescut cu circa 3,6 la sută, atingând nivelul de 1 309 mii de salariați

3.12 Exporturile și importurile întreprinderilor ISD

Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv
asupra comerțului exterior al României. Contribuția acestora la exporturile de bunuri este
de 73,4 la sută, în timp ce la importurile de bunuri este de 66,0 la sută, iar ponderea în
exporturile și importurile de servicii se situează la 53,0 la sută și respectiv 48,0 la sută din
totalul exporturilor, respectiv importurilor de servicii.

Exporturile și impo rturile de bunuri ale întreprinderilor ISD

EXPORTURI IMPORTURI
Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%) Întrep.
ISD
(milioane
euro) Pondere întrepr.
ISD(%)
În total
economie În total
sector În total
economie În total
sector
TOTAL,
din c are: 43 755 73,4 73,4 47 193 66,0 66,0
INDUSTRIE,
din care: 40 048 67,2 79,9 31 575 44,2 80,0
Industria
extractivă 509 0,8 93,1 467 0,6 91,9
Industria
prelucrătoare,
din care: 39 084 65,6 79,8 30 874 43,2 80,5
-alimente,
băuturi și tutun 905 1,5 56,8 1 650
2,3 63,4
-ciment, sticlă,
ceramică 246 0,4 63,2 276 0,4 64,3
-fabricare
produse din lemn 1 792 3,0 65,2 668 0,9 69,7
-fabricarea
calculatoarelor,
altor produse
electronice,optice
și electrice 4 685 7,9 79,8 4 114 5,8 80,5
-mașini, utilaje și
echipamente 3 538 5,9 93,1 1 973 2,8 89,8
-metalurgie 3 809 6,4 85,7 2 301 3,2 79,4
-mijloace de
transport 15 697 26,3 83,5 11 255 15,7 86,9
-prelucrare 4 674 7,8 85,1 5 838 8,2 85,3

58
țiței,produse
chim ice,cauciuc
și mase plastice
-textile, confecții
și pielărie 3 261 5,5 65,1 2 323 3,2 66,2
-alte ramuri ale
industriei
prelucrătoare 477 0,9 58,3 476 0,7 55,9
Energie
electrică, gaze și
apă 455 0,8 77,2 234 0,4 40,2
Activități
profesionale,
științifice,
tehnice și
administrative
și servicii suport 214 0,4 44,2 387 0,5 41,2
Agricultură,
silvicultură și
pescuit 82 0,1 13,4 82 0,1 10,4
Comerț 3 243 5,5 40,6 14 270 20,0 51,0
Construcții și
tranzacții
imobiliare 56 0,1 37,1 229 0,3 42,3
Hoteluri și
restaurante 1 0,0 14,3 13 0,0 23,6
Tehnologia
informației și
comunicații 46 0,1 73,0 391 0,5 74,8
Intermedieri
financiare și
asigurări 5 0,0 55,6 84 0,1 39,4
Transporturi 54 0,1 31,2 98 0,1 12,5
Alte activități 6 0,0 29,4 64 0,2 32,5
Din analiza soldului balanței comerțului internațional cu bunuri a întreprin derilor ISD din
cadrul diferitelor activități economice se constată că industria prelucrătoare este principala
activitate cu excedent comercial (8 210 milioane euro), în special datorită subdomeniilor
mijloace de transport (excedent de 4 442 milioane euro) , mașini, utilaje și echipamente
(excedent de 1 565 milioane euro), metalurgie (excedent de 1 508 milioane euro), fabricare
produse din lemn, inclusiv mobilă (excedent de 1 124 milioane euro), textile, confecții și
pielărie (excedent de 938 milioane euro), precum și fabricarea calculatoarelor, altor
produse electronice, optice și electrice cu un excedent de 571 milioane euro. Se constată că
majoritatea activităților industriale au înregistrat excedente în comerțul cu bunuri, iar în
majoritatea celorlalte ac tivități se consemnează deficite. De remarcat că excedente se
înregistrează și în cadrul întreprinderilor ISD cu activitatea principală energie electrică,

gaze și apă (excedent de 221 milioane euro) și industrie extractivă (excedent de 42
milioane euro). Î n cadrul activității agricultură, silvicultură și pescuit balanța comercială a
fost echilibrată. Datele privind exportul și importul de bunuri pe ansamblul economiei,
luate în calcul la determinarea mărimilor relative, sunt cele raportate de operatorii
economici care au depășit pragurile valorice de raportare pentru anul 2017, stabilite pentru
declarațiile Intrastat, date compilate de către Institutul Național de Statistică. Atât datele
privind exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD, cât și cele aferente
exporturilor și importurilor de bunuri pe ansamblul economiei cuprind importurile de
bunuri pentru prelucrare și exporturile acestor bunuri după prelucrare.

3.12.2 Exporturile și importurile de servicii ale întreprinderilor ISD
Contribuția întreprinderilor ISD la exportul și importul de servicii în anul 2017 este redată
în tabelul de mai jos:
Exporturi Importuri
Întrep. ISD
(milioane euro) Întrepr. ISD în
total sector de
activitate(%) Întrep. ISD
(milioane euro) Întrepr. ISD în
total sector de
activitate(%)
Total servicii ,
din care 10 975 53,0 5 987 48,0
Servicii de
prelucrare a
bunurilor 2 079 72,0 136 74,3
Transport , din
care 2 141 34,6 1 010 42,8
Transport rutier
de mărfuri 1 756 37,7 540 60,5
Servicii de
telecomunicații,
informatice, și
informaționale 2 981 75,7 1 050 56,1
Alte servicii
pentru afaceri* 3 123 74,6 2 438 73,9
Alte servicii 651 18,6 1 353 28,4
* „Alte servicii pentru afaceri” conține: „Servicii de cercetare -dezvoltare”, „Servicii de
consultanță profesiona lă și managerială” și „Servicii tehnice, comerciale și alte servicii
pentru afaceri n.c.a.”
Menționez că valoarea serviciilor de prelucrare a bunurilor, atât pentru export, cât și
pentru import, este cuprinsă și în valoarea importurilor de bunuri pentru p relucrare și a
exporturilor de bunuri prelucrate, prezentate în statistica comerțului exterior cu bunuri .
Baza de sondaj a cercetării statistice a cuprins 39 544 de întreprinderi investiție străină
directă. Numărul total de întreprinderi ISD cercetate, atâ t exhaustiv, cât și prin sondaj, a
fost de 7 902. Au fost cercetate exhaustiv 6 696 de întreprinderi investiție străină directă,
cuprinzând întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați (5 541 de unități), toate instituțiile de
credit cu capital străin (28 de unități), toate societățile cu capital străin din domeniul
asigurărilor (36 de unități), precum și întreprinderile considerate atipice (toate

60
întreprinderile investiție străină directă având sub 20 de salariați, dar care au cifra de
afaceri sau capitalu l social de cel puțin 30 de milioane lei sau care au atras de la investitorii
străini sau din grupul acestora credite pe termen lung de cel puțin 15 milioane lei, respectiv
1 091 de unități). A fost cercetată prin sondaj mulțimea de întreprinderi investiți e străină
directă având între 5 și 19 salariați inclusiv, aceasta fiind reprezentată de eșantionul format
din 791 de unități din totalul de 6 936 de unități din această categorie. Deosebit de cele de
mai sus, au fost cercetate exhaustiv și întreprinderile ISD de gradul II (415 unități). Rata de
răspuns a cercetării statistice ISD a fost de 98,3 la sută. Gradul de eroare al rezultatelor
cercetării statistice privind investițiile străine directe în România la 31 decembrie 2017
(fluxuri și solduri) este de ±3 la sută, principalii indicatori cercetați fiind garantați cu o
probabilitate de 95 la sută.

BIBLIOGRAFIE

1. Simona Șerbu , Investițiile străine directe -Determinanți, efecte și politici de
promovare , Editura Casa Carții de Știință Cluj Napoca 2007 ;
2. Florea Staicu , Eficiența economică a investițiilor , Editura R.A București 2000;
3. Maria Bârsan , Integrarea economică europeană, Introducere în teorie și practică,
vol. 1 , Cluj Napoca, Editura Carpatica, 1995 ;
4. Mihaela Luțaș, S. Câle a, Economia Europeană , Cluj Napoca, Editura Imprimeria
Ardealului, 2005 ;
5. Dinu Marin, Globalizarea ca proiect de mo dernitate , Academia de Studii
Economice, București ;
6. C-tin Tulai, D. Bizo, Cota unică își consolidează poziția de pilon central al
sistemului f iscal românesc . În Curierul fiscal, nr. 9, 2006
7. C-tin Tulai. Finanțele publice și fiscalitatea , Cluj -Napoca, Editura Casa Cărții de
Știință, 2003 ;
8. I. Denuța, Investițiile străine directe în țările de est și central -europene, Editura
Economică, 1998 ;
9. F. Bon ciu, Politici și instrumente de atragere a investițiilor străine directe,
București, Editura Albatros, 2001 ;
10. Tulai, C -tin, Haas, Disfuncționalități în relația contribuabil -fisc. În Curierul fiscal,
nr. 6-7;
11. TO BE CONTINUED!!!!!

62
ANEXE

Anexa nr.1

Anexa nr.2

Anexa nr. 3

64

Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

66
Anexa nr.7

Anexa nr.8

68

Anexa nr. 9

Anexa nr. 10

Anexa nr. 11

70

Anexa nr. 12