Schimbări lingvistice. Efectul mobilității sociale asupra comportamentului lingvistic. [611328]

1
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Schimbări lingvistice. Efectul mobilității sociale asupra comportamentului lingvistic.
Schimbări lingvistice în România

Student: [anonimizat]

2
Schimbarea lingvistică desemnează două tipuri de preocupări: de istorie
internă(lingvistică istorică),urmărind reconstruția protolimbilor pe baza textelor
moderne, și de istorie externă(istoria limbii), urmărind schimbările formelor
lingvistice în legătură cu cadrul socioeconimic.(G, E, 208)1
Sociolingvistica pornește de la o doctină uniformitară în explicare. Studiul în
curs urmărește trei probleme principale: problema tranziției (stabilirea lanțului
evolativ, cu cât mai multe verigi intermediare), problema integrării (găsirea maticei
comportamentului social și lingvistic în care este încadrată), problema evaluării
(găsirea corespondentelor subiective ale schimbării obiective). (L, M, 190 -191)2
Mobilitatea socială denumește schimbările care intervin î n statutul
socioeconimic al vorbitorilor. Pentru determinarea ei, se folosesc ca parametri
ocupația tatălui și prima ocupație după termnarea școlii, datele fiind corelate cu
indicele curent al statutului socioeconomic. (L, E, 200 -2001)3
Limba se sc himbă deoarece este vorbită de indivizi, care își manifestă
libertatea și creativitatea într -un cadru istoric, iar, în termeni coșerieni, această
facere continuă a limbii ilustrează dimensiunea rațională a schimbării lingvistice. În
condițiile actuale, ale aderării la Uniunea Europeană, unul dintre principiile de bază
este acela al diversității limbilor, al încurajării libertății de exprimare și a creațiilor de
orice fel. Un principiu care stă la baza Uniunii Europene este acela al diversității
culturilor ș i, implicit, al diversității limbilor. Așadar, deschiderea către alte spații
culturale, către diversitatea lingvistică și respectul față de individ sunt fundamentale
în înțelegerea politicii Uniunii.
După cum mărturisește Eugen Coșeriu în “Sincron ie, diacronie și istorie” ”
Limba se face prin schimbare și ,,moare” atunci când încetează să se schimbe.”
După părerea mea, Eugen Coșeriu are dreptate, deoarece este destul de important
ca orice limbă sa sufere unele modificări. Aceste modificări pot ajua la înțelegerea
limbii si de ce nu la învătarea mai usoară a acesteia.
Tot Eugen Coșeriu ne spune că “Schimbarea nu e un simplu accident, ci ține de
esența limbii. într -adevăr, limba se face prin intermediul a ceea ce se numește
„schimbare lingvisti că": “schimbarea lingvistică nu este decât manifestarea
creativității limbajului în istoria limbilor”. De aceea, a studia schimbările nu înseamnă
a studia niște „alterări" sau „abateri" ci înseamnă, dimpotrivă, a studia modul de
consolidare a tradițiilor l ingvistice, adică facerea însăși a limbilor.
Fiecare etapă importantă din lume a adus limbii române unele schimbări ce
privește limbajul, cum ar fi: slavonisme (cuvinte intrate în limbă în special prin
traducerile de cărți bisericești), grecisme, tu rcisme (în perioada fanariotă),

1 G, E= J. J. Grumperz, Asupra etnologiei schimbării lingvistice
2 L, M= W. Labov, Asupra mecanismului schimbării lingvistice
3 L, E= W. Labov, Efectul mobilității sociale asupra comportamentului lingvistic

3
ungurisme (mai ales în perioada stăpânirii austro -ungare în Transilvania),
franțuzisme (mai ales în epoca modernă), anglicisme și americanisme mai recent.
Cuvinte împrumutate din alte limbi

Influența limbii engleza este ce a mai întâlnită actual, limba noastră
împrumutând foarte multe cuvinte. Astfel de împrumuturi ar fi, așadar, îndreptățite în
unele domenii, precum cel al științei, al modei, al publicității, al cinematografiei.
Câteva exemple în acest sens ar fi: broker și dealer, cu sensul de „intermediar”,
voucher, ca „document de călătorie reprezentând contravaloarea serviciilor

4
prestate”, în terminologia economică și financiară; hard și soft, termeni din
cibernetică; curriculum „programa școlară pentru o anumită discipl ină”, grant „sumă
de bani nerambursabilă acordată unui cercetător individual, echipe sau institut de
cercetare pentru realizarea unei activități de cercetare”, în terminologia
învățământului și a cercetării; body „obiect de lenjerie feminină”, în domeniul modei;
terminologia medicală; tehnicile cinematografice.
Problema apare atunci când aceste împrumuturi sunt utilizate în exces, când nu
mai fac parte din limbajul specializat al unui domeniu, ci sunt preluate în limbajul
comun. Câteva exemple din ca tegoria acestor împrumuturi inutile ar fi: advertising
„publicitate”, spot „reclamă”, în domeniul publicității; band „formație”, performance
„spectacol”, în domeniul artistic; fashion „modă”, trendy „modern, în pas cu
tendințele modei”, make -up „farduri”, în domeniul monden etc. Cea care strică limba
este mass -media, ea promovând unele cuvinte folosite cu sens greșit.
Dacă în zilele noastre, cele mai multe împrumuturi sunt din limba engleză,
totodată este bine să precizăm faptul ca, schmbăriile ling vistice au existat înca din
cele mai vechi timpuri continuând pâna în prezent, spre exemplu au fost
înprumutate cuvinte din limba grecă (arvună, stol), din maghiară ( neam, oraș,
viclean), din turcă (cafea, iaurt, dușman), din latina (apa, lumină, foc), di n franceză
(influeintă, parfum), din italiană (operă, spaghete), din germană (procură, prodecan).
Cuvinte împrumutate din limba franceză

Schimbările în sistemul lingvistic a unei persoane se introduc datorită
contactului cu alte variante lingvistice, la care se adjunge fie datorită mobilității
sociale, fie prin școală sau prin mijloace de comunicare în masă.

5
În condițiile specifice ale țării noastre, în actuala etapă de dezvoltare econimocă
de exemplu, mobilitatea socială constituie o caracterist ă a întregii societăți, cu
reflecți importante în comportamentul lingvistic al vorbitorilor. Schimbările din
comportamentul lingvistic fac parte integrantă din ansamblul schmbărilor socio –
psiho -culturale care au loc la grupuri sociale care -și schimbă prof esia, domiciliul,
concomitent cu schmbări in întreaga lor mentalitate si mod de viată.4
Inovația lingvistică este proprie tuturor grupurilor claselor sociale. Ea poate
apărea înauntrul grupului sau în strânsă interdependență cu celelalte grupuri sau
clase sociale. În orice comunitate lingvistică, modelele lingvistice urmate de ceilalți
vorbitori acționează, dar ele nu aparțin în mod necesar unei singure clase sau unui
grup social, bine conturat economic, politic sau religios.
E. Coșeriu face distincția în tre fenomenul de schimbare și cel de inovație.
Schimbarea reprezintă produsul evoluției limbii ca sistem de norme, ea implică
continuitatea și divergența. Schimbarea unităților lingvistice, care constituie diverse
subsisteme, este determinată de cauze part iculare, ceea ce nu exclude, desigur,
raporturi complexe, directe și indirecte, cu sistemul lingval în ansamblu. Inovațiile
lingvistice comportă un caracter individual, au funcții și semnificații ocazionale.
Inovația poate deveni fapt de limbă în cazul în care satisface nevoile
vorbitorului și corespunde tendințelor de evoluție a limbii, aceasta ne apărând ca o
necesitate. Potrivit lui E. Coșeriu „inovația nu este schimbare”. Schimbarea
lingvistcă reprezintă difuzarea sau generalizarea unei inovații, adică implică o serie
de adoptări succesive.
Schimbările de limbă nu sunt doar modificări ale sistemului instituit pentru
totdeuna, Coșeriu afirmă „limba se schimbă fără încetare, dar schimbarea nu o
distruge și nu o afectează în natura ei de a fi limbă, care rămâne mereu intactă”5.
Sistemul limbii se află într -o continuă mișcare si dezvoltare.
În urma mai multor studii s -a demonstrat faptul că în ceea ce privește
comportamentul lingvistic, un grup de vorbitori cu o mobilitate crescută este mai apt
să se apro pie de grupul socioeconomic superior, decât de acel grup cu care
vorbitorii sunt asociați în mod curent.
În concluzie, schimbările lingvistice au un rol important deoarece ele
„înfrumusețează” limbă si o fac mult mai accesibilă.

4 S. Țicăloiu și V. V. Caramelea, Industrializarea, schmbări t ehnice, socio -econimice si psiho -culturale, limbaj, personalitate
5 Coșeriu 1997 246

6
Bibliografie
1. Chițoran, Dumitru, Sociolingvistica, Orientări actuale, Editura Disactică și
Pedagigică, București, 1975
2. Coșeriu, Eugen, Sincronie, diacronie și istorie, Problema schimbării
lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997
3. Rus, Maria Laura, Un fapt lingvistic de actualitate: Influența engleză a limbii
române, Universitatea ,,Petru Maior” din Târgu -Mureș, România
Webografie
1. http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/091 –
095%20CRETU%20Cristina.pdf
2. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A1244/pdf