ÎN ELECTROMECANIC MEDIU IINFORMATIC INDUSTREIAL [611259]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE
ÎN ELECTROMECANIC MEDIU IINFORMATIC INDUSTREIAL 
NOTE DE CURS
INSTALA II DE RIDICAT
ITRANSPORTAT NICULAE BOTEANU
AN UNIVERSITAR 2007-2008

1.MAINI DE RIDICAT ITRANSPORTAT
1.1. GENERALIT I
Instala iile de transport iridicat contribuie prin caracterul lor la m rirea productivit ii muncii
ieficien ei economice prin includerea lor în linii tehnologice, ceea ce impune mecanizarea
manipul rii, transportului idepozit rii. Dezvoltarea imodernizarea proceselor de produc ie implic 
mecanizarea iautomatizarea produc iei, prin opera ii de containerizare, paletizare, extinderea
fronturilor de înc rcare desc rcare, alimentare continu cu semifabricate imodernizarea
tranporturilor.
Paletizarea este opera ia de mecanizare a transportului de m rfuri pe platforme simple sau
duble manevrate cu ajutorul electrocarelor ial stivuitoarelor.
Pachetizarea este opera ia de mecanizare a manipul rii, trasportului idepozit rii unui grup de
mrfuri strânse între ele printr-o legatur .
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, l zi, containere, etc. care serve te
în mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletiz rii icontaineriz rii sarcinile de transportat iridicat trebuiesc
constituite în unit ideîncrcturgrupate convenabil în scopul manipul rii, cu dimensiuni care
trebuie sa aib la baz unmodul .Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special)
respectiv containerele (universale sau speciale), sunt modulate dup standarde în vederea efectu rii
opera iilor de manipulare, depozitare itransport.
Pentru a exemplifica eficien aeconomic apaletiz rii se prezint ostivde1000 unitide
încarcatur stivuite manual imecanizat prin lise, c rucioare manuale, benzi transportoare, respectiv
paletizate prin utilaje cu furc istivuitor (fig.1.1.).
Fundamentarea tiinificasistemului de transport idepozitare prin palete, pachete i
containere prevede creerea unui cadru organizatoric cu stabilirea unui necesar de dotare cu utilaje din
cadrul instala iilor de transport i
ridicat.
Fundamentarea tiinifica
sistemului de transport idepozitare
prin palete, pachete icontainere
prevede creerea unui cadru organizatoric cu stabilirea unui necesar de dotare cu utilaje din cadrul instala iilor de transport iridicat.
În tehnica instala iilor de
transport iridicat s-au stabilit prin
norme de tipizare
istandarde
rezultatele ob inute privind valorile
funcionale (de lucru) idimensionale
(de constructii).
În contextul verific rii, prescrip iilor iregulilor de calcul s-a impus FEM (Federation
Europenne de la Manutation -1953) cu elaborarea unor reglement ri care conduc la modernizarea i
îmbunat irea parametrilor func ionali prin:
1execu ie în serie, prin solu ii constructive economice;
1utilizarea în limite largi a condi iilor de exploatare ifuncionare rezultate în practic ;
1dimensionarea în baza duratei de via  necesare;
1criterii de clasificare dup condi iile de func ionare, etc.
Mainile de ridicat itransportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor între limitele unei
încperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul îndep rtat (feroviar, rutier, aerian) care
transport sarcini la distan emari, dispozitivele de ridicat itransportat, deplaseaz sarcinile pe
distan  relativ scurt inumai în anumite cazuri ele pot atinge distan emari (asigurarea unei
comunica ii permanente între doua sau mai multe puncte legate prin procesul de produc ie). Fig.1.1 Explicativ 

Instalatii de ridicat
itransportat 4
Transportul aferent unei întreprinderi cuprinde opera ii de manipulare a sarcinilor în exteriorul
sau în interiorul s u.
Transportul exterior serve te pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate,
combustibili precum  idesfacerea produc iei finite sau eliminarea de eurilor.
Transportul interior serve te la distribu ia materiilor prime, semifabricatelor, pentru executarea
opera iilor de transport între unit ile de lucru legate prin procesul de produc ie precum ipentru
aducerea produc iei finite iadeeurilor la punctele de înc rcare-desc rcare ale sistemului de transport
exterior. Opera iile de acest gen constau nu numai din opera ia de transport propriu zis ,ci idin
opera iile de înc rcare idescrcare a sarcinilor pe organele ce poart dispozitivele de ridicat i
transportat, a ezarea lor în depozite sau pe ma inile unelte care efectueaz diversele opera ii
tehnologice. Pentru executarea opera iilor de înc rcare idescrcare unele ma ini de ridicat i
transportat sunt prev zute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagne i, graifare),
altele sunt deservite de ma ini iinstala ii auxiliare speciale, altele necesitând o deservire manual .
Transportul intern cuprinde la rândul s utransportul dintre ateliere itransportul în interiorul
atelierului (depozitului).
Ocategorie special atransportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre
dou opera ii tehnologice succesive care execut deplasarea produselor de la o instala ie de prelucrare
la alta, fiind strâns legat de executarea opera iilor tehnologice din atelier sau fabric .Transportul dintre
opera ii joac unrol important în produc ia de serie asigurând leg tura dintre instala ii imaini unelte
independente, înlesnind procesul de produc ie al atelierului dup unanumit ritm de lucru.
1.2. CLASIFICAREA MA INILOR DE RIDICAT ITRANSPORTAT
1.2.1. Instala (ii de ridicat
Grupa instala iilor de ridicat cuprinde ma inile prev zute în îns iconstruc ia lor cu un
mecanism pentru ridicarea sarcinilor, diferen iindu-se prin caracteristicile constructive urm toarele:
Mecanismele de ridicat sunt instala ii de ridicat de complexitate redus ,cu ac iune periodic 
icare în general au un singur mecanism, cel de ridicare, dintre care se pot aminti:cricuri cu
cremalier ,cu urub, hidraulice; palane manuale ielectropalane; platforme ridic toare manuale;
vinciuri.
Macaralele sunt instala ii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidat 
pe vertical ideplasarea pe orizontal aacestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de
numrul mi crilor ide mijloacele cu care se realizeaz aceste mi cri, adaptate în general la
necesit ile tehnologice ale fluxului de lucru în care este integrat macaraua. Dintre acestea putem
aminti:
a) Macarale rotitoare sta ionare:cu contrafix ;deperete cu tirant; cu coloan rotitoare; cu
coloan fix;cu plac turnat .
b)Macarale cu deplasare pe sin deghidare: macarale consol ;macarale de tavan; macarale
velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe c ifrin:macarale montate pe c rucioare manuale sau
mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe tractoare; macarale autopropulsate.
d)Macarale de cale ferat sau pe enile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grind suspendat ;poduri rulante cu o singur grind
principal ;poduri rulante cu dou grinzi principale; macarale capr isemicapr ;
Ascensoarele alctuiesc grupa de ma ini cu ac iune periodic ,destinate pentru ridicarea
sarcinilor pe ghidaje, putând aminti:
1ascensoare de persoane imateriale; schipuri; ascensoare catarg  ifuniculare.
1.2.2. Instala (ii de transport continuu
Instala iile de transport continuu sunt destinate deplas rii sarcinilor în mod continuu
cuprinzând: transportoare, transbordoare  idispozitive auxiliare.
Transportoarele sunt instala ii destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie
determinat prin ac ionarea mecanic continu aorganului lor activ, în anumite situa ii for ade
deplasare este o component agreut ii proprii a sarcinii.

5
a) Transportoarele cu organ flexibil se caracterizeaz prin prezen aunui organ de trac iune
flexibil f rsfârit care execut omicare continu primit dela organul de ac ionare, transmi ând
astfel la transportor for anecesar pentru deplasarea sarcinii: transportoare cu band ;transportoare cu
plci; transportoare cu lan ;transportoare cu raclete; transportoare cu cupe; transportoare suspendate;
scri rulante.
b)Transportoare far 2organ flexibil ,nuau organ flexibil de trac iune, for anecesar 
deplas rii sarcinii realizându-se prin diferite piese rigide (cilindrii, tuburu, jghiaburi ): transportoare
gravita ionale; transportoare cu rulouri; transportoare elicoidale ( necuri); transportoare oscilante;
tuburi rotitoare pentru transport.
Instala (iile de transbordare alctuiesc grupa mecanismelor deplasabile cu ac iune continu ,
destinate lucr rilor de înc rcare desc rcare a sarcinilor sub form demase granuloase: transportoare
deplasabile; înc rctori mecanici; înc rctori auto.
Dispozitivele auxiliare sunt destinate s deserveasc funcionarea diferitelor categorii de
maini de transportat: planuri înclinate, bunc re, închiz tori, alimentatori, desc rctori de bunc re,
cântare, etc.
1.2.3. Instala (ii pentru transporturi terestre 6isuspendate
C7rucioare f 2r26ine destinate deplas rii sarcinilor pe c ifrine:crucioare manuale;
electrocare; motostivuitoare; electrostivuitoare.
Instala (ii de manevr 26ideplasare prin rulare destinate pentru depla-sarea în interiorul
inteprinderilor a vagoanelor ivagonetelor de cale ferat :cabestane; trolii de manevr ;platforme
turnante; 1dispozitive de întoarcere.
C2ile suspendate alc tuiesc grupa instala iilor pentru transporturi suspendate, destinate pentru
deplasarea pe c isuspendate a unor c rucioare care poart sarcina: cisuspendate cu  ine icu cabluri.

1.3. MODELE ABSTRACTE ÎN ANALIZA SISTEMELOR DE RANSPORT
1.3.1. Modelul matematic al transportului discret
Utilizarea modelelor abstracte (matematice sau grafice), servesc la stabilirea unui plan optim de
manipulare a produselor cu satisfacerea unor criterii care s asigure un optim local sau global în
funcionarea sistemelor.
Rezultatele ob inute permit o alegere corect asistemului de transport, stabilirea legii de
comand ,identificarea posibilit ilor de reducere a costurilor, a consumurilor energetice, de cre tere a
productivit ii, a randamentului, etc.
Pentru stabilirea modelului matematic utilizat la analiza instala iilor de transport cu sarcini
individuale, se consider sistemul de transport descris de urm torul protocol de func ionare (fig.1.2):
1Ai(i = 1..m) – m centre (depozite, centre de prelucrare, fabrici, etc.) unde o sarcin omogen
oarecare este disponibil în cantit ile a 1,a2,…am;
1Bj(j=1…n) – n centre de consum, cu necesarul b 1,b2,…b n;
1dij – distan ele de transport între utilizatori;
1cij – costul transportului unit ii de produs pe distan adij;
1xij – cantit iunitare de sarcin ce se transport .
=inând seama de problematica sistemului de transport se formuleaz urmtoarele restric ii: A1/a1 Am/am
B1/b1 Bk/bkBn/bnx11
C11xmn
Cmnx1nC1n x1kC1kxm1Cm1 xmkCmk
Fig.1.2 Plan de transport

Instalatii de ridicat
itransportat 6
1sarcina total expediat din cele m centre de distribu ie A ispre cele n centre de consum B j,
trebuie s fie egal cu disponibilul din A i;
1cantitatea total desarcin primit decentrul de consum B jde la cele m centre de distribu ie
trebuie s fie egal cu necesarulcentrului de consum B j;
1condi ia de existen  inegativitate a cantit ilor transportate;
1se presupune c întreaga sarcin disponibil în cele m centre, este expediat în exclusivitate
celor n centre de consum, care nu sunt alimentate decât din cele m centre de produc ie.
=inând seama de restric iile impuse, se ob ine modelul matematic
mn
ij ij
i=1 j=1nm
ij j i j
j=1 i=1 0 ab x ,(i=1, 2, …. m ); = , (j = 1,2,…n); = ; ( i = 1, 2, …. m; j = 1,2, …n) a xx bi
=    (1.1)
Modelul matematic este descris de un sistem de (m+n-1) ecua ii liniar independente, cu mn
necunoscute.
Rezolvarea sistemului înseamn determinarea necunoscutelor xij,care s satisfac restric iile
impuse isasigure un maxim sau minim al func iei criteriu (solu ie optim ).
Considerând c pentru planul de transport se impune s se realizeze un minim de cheltuieli,
funcia de optimizat va fi
min xc =fij ijn
1j=m
1=i  (1.2)
Problema transporturilor ocup unloc important în programarea liniar .
Deoarece: m>1; n>1; m, n N, este satisf cuta rela ia:
nm<1-n+m (1.3)
Sistemul este nedeterminat  iadmite o infinitate de solu ii.
Soluia optim impune determinarea mai întâi a unei solu ii de baz iverificarea dac ea este
sau nu optim .
Iterativ se verific succesiv solu iile pân la determinarea celei optime. Se consider cdup un
numrfinit de pa ise ajunge întotdeauna la un optim.
Iteraia este determinat dedimensiunea problemei ( mn), mrimea elementelor necunoscute
( c,b,a ij j j )ialgoritmul folosit.
1.3.2. Modelul matematic al transportului de mas 2
În cazul transportului de mas (pneumatic ihidraulic ), se define te proprietatea transportat 
m=T [kg], ca fiind m rimea sau complexul de m rimi care define te calitatea icantitatea
transportului.
Poten ialul sau densitatea de proprietate transportat se define te în func ie de natura
propriet ii transportate
]m[kg/ vm=P3. (1.4)
Proprietatea transportat este o m rime extensiv fiind dependent de mas ,astfel c fluxul de
proprietate (debitul) reprezint cantitatea transportat în unitatea de timp
A =  (1.5)
unde: 1G-fluxul unitar;
1A-suprafa aprin care se transport proprietatea.
Fluxul unitar este un vector la suprafa aechipoten ialdar de sens contrar gradientului de
poten ial.
În cazul transportului de mas ,influen amediului asupra
transportului este exprimat decoeficientul de difuzibilitate D. Dac 
dintr-un mediu imobil, omogen iizotrop se separ unvolum de
control cu laturile dx, dy, dz fluxul de proprietate transportat se
poate calcula cu rela ia (fig.1.3)
AnPD-=m (1.6) Px
dydJ1
dz dxdJ1KPP dxKx+
Fig. 1.3. Transport de mas 

7
unde: D – coeficient de propor ionalitate;
nP
-gradientul de poten ial;
A-suprafa aprin care se efectueaz transportul (perpendicular pe direc ia de transport).
Bilan ulfluxurilor intrate  iieite din volumul de control
yz1x
yz2xPd=-D dd
Pd =D P+ dxddx

 
 (1.7)
Astfel c fluxul acumulat dup axa x este
v
xzyx
x2 1 x dPD=dddPD= d- d= d22
22

   (1.8)
Analog pentru direc iile y iz
22
22v; vyzyzP Pd=D dd = D d
 (1.9)
Se ob ine fluxul total
   y z x m d+ d+ d= d .(1.10)
Acest flux total va provoca o varia ie în timp a poten ialului volumului de control, astfel încât
conform principiului conserv rii masei  ienergiei
  d d=dvdP
m (1.11)
Astfel c 
)zP+yP+xP(D=P
22
22
22



(1.12)
În regim sta ionar se ob ine
0=P
; 0=P2 . (1.13)
Modelul matematic pentru instala iile de transport
continuu (cu band ,raclete, suspendate, etc), care asigur 
manipularea sarcinilor caracterizate de anumite propriet i
(densitate, granula ie, umiditate, etc.) se stabile te considerând
instala iile de transport ca un sistem cu timp mort.
Pentru transportorul cu band (fig.1.4), cu lungimea Ni
viteza de transport v, timpul T mnecesar deplas rii materialului
din A în B este T
m=l/v (1.14)
Proprietatea de material este variabil în timp, dar r mâne constant pedistan adetransport.
1.4. AUTOMATIZAREA MANIPUL :RII
Orice sistem de fabrica ie (SF – fig.1.5), se descompune în subsisteme care s corespund 
funciunilor sale de baz .Strile subsistemelor sunt: tehnologie (T), manipulare (M), control (C) i
comand (P).
Subsistemul de manipulare asigur transferul, orientarea, pozi ionarea idepozitarea pe tot
parcursul procesului de fabrica ie. Subsistemul de manipulare are ca semnale de intrare confirmarea de
alimentare cu reperele ce trebuiesc asamblate sau prelucrate icondi iile care anun  execu ia
opera iilor tehnologice idetermin manipularea subansamblurilor realizate. Semnalele de ie ire
confirm executarea manipul rilor pentru aducerea pieselor la posturile de lucru, aducerea la postul de
control  ipunctul de expedi ie.
Creterea productivit ii muncii prin automatizarea manipul rii este similar cu efectul dat de
tehnologizare. Complexitatea opera iilor de manipulare este un argument al automatiz rii opera iilor de Fig. 1.4. Transport cu band $BAv

SF
T M C P
Fig. 1.5. Sisteme de fabrica 'ie

Instalatii de ridicat
itransportat 8
manipulare. Efectuarea manual aopera iilor de manipulare se face prin coordonarea ochi-mân .O
astfel de mi care printr-un sistem cibernetic nu este înc utilizat pentru industrie în totalitate.
Proiectantul de sisteme tehnologice dispune în mic msurdedispozitive iechipamente de
automatizare a manipul rilor adaptate cerin elor practice. Problema tipizatelor destinate manipul rii
automate a pieselor a devenit o preocupare de prim ordin a firmelor cu preocup ri de tehnologizare.
Considerând sistemul modular de manipulare (fig.1.6), în prima faz se descompune func ia
general demanipulare în func ii elementare (depozitare, schimb ri de loc idedirecie, schimb ri de
poziie, apucare ieliberare, verificare pozi ie, etc.) iasocierea fiec reia cu un sistem modular.
Pentru definirea elementelor fiec rui subsistem în parte se folose te metoda cutiei morfologice,
care reprezint oclasificare a tuturor elementelor componente ale subsistemului dup mai multe
criterii. În prima linie se face clasificarea în func ie de caracteristicile interne (natura opera iei
respective) ale func iei elementare. Se mai ine seama de caracteristicile externe ale func iunii (agent
folosit pentru ac ionare): mecanic, electric, pneumatic ihidraulic.
Urmtoarele condi ii sunt determinate de forma idimensiunile elementelor supuse
manipul rii.
Parcurgerea unei asemenea scheme reprezint prim ea îns iaplicarea tipiz rii iunific rii în
concep ia sistemului modular.
Constituirea sistemului modular de automatizare a manipul rii const în conceperea a câte unei
familii de module de manipulare specifice fiec rei func iuni (fig.1.7).
Analizând
structura fiec rei
funciuni se constat 
cele se compun
dintr-o succesiune de micri elementare i
parametrii geometrici, succesiunea lor în timp diferind func ie
de situa ie (fig.1.8).
Pe aceast 
bazse poate concepe
sistemul modular de
elemente de automatizare a manipul rii, prin asocierea câte unei familii de module cu fiecare mi care
elementar .Va rezulta o familie de module de transla ie una de rota ie ialta de dispozitive de
apucare-eliberare.
Combinând aceste trei tipuri de elemente iprevzând un sistem de comand adecvat, care s 
asigure succesiunea în timp iparametrii geometrici ai mi crilor, se poate rezolva orice problem de
manipulare.
Constituirea corect adispozitivelor de manipulare implic cunoa terea comport rii în mi care
adiferitelor corpuri geometrice. Fig. 1.7. Modules d’automatisations spécifiques des fonctions Foncii de
manipulare
Mod de
manipulare
Tipe de piese
DimensiuniGravimetric Dimensional Funcie de contur
Cilindric Paralelipipedic Sferic Transf er Rotaie Alimentar e Sortare
D3 D4 D1 D2 D5 D6
Fig. 1.6. Modules d’automatisation spécifiques des fonctions Manipulare
Schimbare de
loc ide pozi ieDepozitare Schimbare de
poziie Apucare i
eliberare Verificare
poziie
Transfer Alimentare Evacuare Adunare Sortare
Mecanic Electric Pneumatic Hidraulic
Cilindric Paralelipipedic Sheric Plat
<0,1 kg 0,1 < G < 1/9 kg 1 < G < 5 kg > 5 kg

9
1.5. PARAMETRI INSTALA IILOR DE RIDICAT
Sarcinile iforele sunt m rimi caracteristicie ale instala iilor de ridicat, standardizate prin
STAS 9064/2-82. Capacitatea de ridicare Qs,este valoarea maxim amasei care este admis afi
ridicat demecanismul sau instala ia de ridicat, în cazul func ionrii în cel
mai u orregim de lucru, exprimat în Kgf sau tf. Caracteristica de sarcin 2
(fig.1.8), reprezint dependen adintre capacitatea de ridicare a instala iei de
ridicat iraza de ac iune Q s=f(R). Sarcina nominal 2QN,este valoarea
maxi-m amasei (inferioar capacit ii de ridicare) admis afi ridicat de
mecanismul sau instala ia de ridicat în cazul func ionrii în condi iile date de
grupa de func ionare conform STAS 4662-79. Sarcina util 2Qu,este
valoarea masei maxime care poate fi preluat ,dup caz de dispozitivul de
prindere, dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare. Sarcina variabil 2admisibil 2,
este valoarea maxim amasei care este admis sfie ridicat deinstala ia cu bra ,funcie de raza de
aciune, rezultat din caracteristica de sarcin .Sarcina de încercare este valoarea sarcinii la care este
încercat oinstala ie de ridicat, un dispozitiv de prindere, un dispozitiv de legare a sarcinii, etc. cu
ocazia probelor irecep iei pentru un scurt interval de timp. Masa organului de prindere este masa
dispozitivului de apucare nedemontabil (mufl cu cârlig, cle tele macaralelor speciale, etc.).
Masa dispozitivului de ridicare (portant) exprim masa dispozitivului de apucare demontabil
(ben,graifer, electromagnet, etc). For(ade trac (iune la tambur este suma for elor rezultate din
eforturile în cablu care ac ioneaz asupra tamburului. Astfel pentru proiectare, func ie de
caracteristicile constructive, sarcina la instala iile de ridicat este :
Q = Q u+Qo[Kgf]; uzuall [tf]; (1.15)
unde: Q u-sarcina util ;Qo-sarcina dat dup caz de masa organului de prindere, a dispozitivului de
ridicare, legare, etc (masa moart ).
Cinematica are ca obiectiv calculul elementelor diagramelor de mi care în timp, dac se
cunoa te sau se impune una dintre dependen ele :
1-accelera ia liniar a=f1(t) – accelera ia unghiular S=f4(t)
1viteza liniar  v=f2(t) – viteza unghiular  T=f5(t)
1spaiul liniar x = f 3(t) – spa iul unghiular U =f6(t)
Determinarea se face pe baza rela iilor diferen iale sau integrale inând seama de : restric ii
impuse de instala ie sau procesul tehnologic ( v vmax,aamax,ssmax ); condi ii iniiale ifinale;
indice de performan ,etc.
Regimurile de func ionare ale unei ma ini de lucru, sunt determinate de ansamblul valorilor
variabilelor de intrare-stare-ie ire care caracterizeaz funcionarea instala iei la un moment dat.
Regimul de lucru este o caracteristic important ainstala iilor de ridicat de care trebuie s se
inseama atât în proiectare cât iîn exploatare. Cunoa terea regimurilor de func ionare este necesar 
pentru alegerea corect amecanismului de transmisie, a motorului
electric de ac ionare iaansamblului de comand .Pe baza
regimurilor de func ionare se aleg rezisten ele admisibile, coeficien ii
dinamici icoeficien ii de siguran ,care stau la baza dimension rii
mecanismelor iconstruc iei metalice. Specific instala iilor de
ridicat sunt regimurile de func ionare intermitente, caracterizate de o
succesiune de cicluri, cu durat mai mic dezece minute, fiecare Fig.1.8 Caracteristica
de sarcina Qi
Fig.1.9 Regim intermitent t[s]Ms1
t01Ms2Ms[Nm]
t1 t2t02
tc

Instalatii de ridicat
itransportat 10
ciclu fiind format din intervale de lucru la sarcin constant iintervale de pauz (fig.1.9). Regimurile
nominale de func ionare ale instala iilor de ridicat iale mecanismelor componente sunt standardizate
(STAS 4662-79,tab.2.1): regimul de func ionare u or, mediu igreu.
Pentru o instala ie, regimul de func ionare este determinat în general de regimul de func ionare
al mecanismului principal de lucru.
Regimurile de func ionare ale instala iilor de ridicat sunt determinate de:
a) Durat 2relativ 2de func( ionare
[]%100tct%DFi=
unde W ti-suma timpilor efectivi de func ionare ; t c-timpul ciclului (maxim zece minute).
Durata ciclului este dat de:
tc=Wti+Wt0,unde: Wto-suma timpilor de pauz .
Durata relativ defuncionare este standardizat la valorile: 15%, 25%, 40%, 60%. Func ie de valoarea
duratei relative, regimurile de func ionare sunt: regimul de func ionare u or: 10% < DF% 25% ;
regimul de func ionare mediu: 25% < DF% 60% ; regimul de func ionare greu: 60% < DF% 80%
.b)Factorul de înc 2rcare, se determin cu rela ia
Nmed
iQQK
unde: Qmed[Kgf] – sarcina medie transportat în timpul unui an ; Q N[Kgf] – sarcina nominal .
c) Num 2rul de conect 2ri pe or 2,se determin cu rela ia:


+++=hcon
tttt3600n
des c r 1c
unde ß=1,1 coeficient de corec ie care ine seama de posibilitatea cumul rii timpilor intermediari;
tl[s] – timpul de legare a sarcinii ; t r[s] – timpul de ridicare a sarcinii ; t d[s] – timpul de deplasare a
sarcinii ; t c[s] – timpul de coborâre a sarcinii ; t des[s] – timpul de deslegare a sarcinii.
d) Coeficientul relativ de utilizare anual 2,determinat de:
kra = k zka[heures/année]
unde: k z=Nh/24 – coeficientul de utilizare zilnic ;ka=Nz/365 – coeficientul de utilizare anual ;Nh-
numrul de ore lucrate pe zi; N z-numrul de zile lucrate într-un an.
e) Temperatura mediului ambiant ,Z[0C], necesar pentru verificarea din punct de vedere
termic a motoarelor electrice de ac ionare. Dac temperatura mediului de lucru difer de temperatura
standardizat ,este necesar recalcularea puterii reale la care poate fi înc rcat motorul.
f) Sarcina relativ 2de lucru ,se determin cu rela ia:
QnQn=Q
Ni i
runde n inumrul curselor efectuate cu sarcina Q i;Qi-sarcina
curent în exploatarea instala iei; n num -rul total de curse; Q N-sarcina nominal .
g) Coeficientul de stabilitate ,este determinat de raportul:
15,1MMK
rs
s
= unde:M s-cuplul dat de for ele care tind s stabilizeze instala ia de
ridicat; Mr-cuplul for elor care tind s rstoarne instala ia de ridicat.

11
Proiectarea iconstruirea mecanismelor de ridicat, care s fie adecvate scopului ilocului de
exploatare, necesit încadrarea lor în grupe de func ionare determinate de condi iile de lucru itoi
factorii care pot interveni în timpul exploat rii.
Grupele de func (ionare ale mecanismelor se refer la prescrip ii generale de calcul (STAS
4662-79 ), fiind stabilite func ie de clasa de utilizare istarea de înc rcare.
Clasa de utilizare caracterizeaz timpul de func ionare mediu zilnic apreciat sau determinat i
durata de serviciu, în baza c ruia se disting zece clase T 0)T9.La stabilirea claselor de utilizare se
consider mecanismele ca func ionând cu vitez nominal .Clasele de utilizare T 0,T1,încadreaz 
mecanismele cu utilizare rar ,ocazional .În clasele T 2,T3se pot încadra mecanismele care fac numai
micri de schimbare a pozi iei frsarcin .Clasele de utilizare T 4…T 9încadreaz mecanismele cu
utilizare intens .Clasa de utilizare este caracterizat defrecven ade înc rcare a instala iilor de ridicat
pe durata lor de via ,determinat denumrul ciclurilor efectuate de mecanism. Pentru practic s-au
stabilit patru spectre de eforturi unitare conven ionale, definite astfel: spectrul sarcinilor u oare
corespunz tor cruia sarcina nominal este ridicat în mod excep ional; înc rcri la sarcin curent 1/3
din sarcina nominal ;încrcri la sarcin curent 2/3 din sarcina nominal ;încrcri la sarcin 
nominal .Pentru a stabili starea de înc 2rcare ,se va preciza starea de solicitare, tipurile de solicitare
iipotezele asupra st rii de înc rcare.
Starea de solicitare precizeaz msura în care mecanismul sau un alt element al
mecanismului, este supus la solicit ri maxime respectiv solicit ri mai mici date de sarcinile curente.
Conven ional poate fi caracterizat prin spectrul sarcinilor ridicate care indic procentual propor ia de
ridicare a sarcinii nominale raportat la num rul de cicluri de lucru efectuate (N) într-o perioad de
timp determinat .Ciclul de lucru reprezint totalitatea mi crilor necesare pentru efectuarea complet 
atransportului.
Cuplul static ,caracterizeaz comportarea instala iei de ridicat în regim sta ionar ireprezint 
cuplul pe care îl opune aceasta motorului de ac ionare în timpul desf urrii procesului tehnologic.
Pentru mecanismele de ridicat cuplul static este o func ie dependent despaiul liniar, pozi ia
unghiular sau timp M s=f(x,\,t). Cuplul static are o component util,corespunz toare lucrului
mecanic necesar desf urrii procesului tehnologic iocomponent de
pierderi determinat defrecrile specifice elementelor în mi care. Pentru
instala iile de transport pe vertical iplan înclinat, cuplul static este activ,
putând s întreinsau s se opun micrii. La instala iile de mare
adâncime sau în lime (instala ii de extrac ie minier ,instala ii de foraj,
ascensoare de mare în lime, etc.) unde greutatea organului flexibil de
traciune poate fi comparabil cu a sarcinii, la calculul cuplului static se
ine seama de greutatea cablului de extrac ie iechilibrare (fig.1.10).
Notând G v-greutatea cabinei goal ;Gu-greutatea util ;q1-greutate pe
metru liniar a cablului de trac iune; q 2-
greutate pe metru liniar a cablului de echilibrare. Seob ine:
() ()[]2 1 u s x2H G2DM !! +=
La instala iile de mic adâncime sau în lime, se poate considera
greutatea cablului de trac iune neglijabil în raport cu greutatea sarcinii
utile (fig.1.12). D
HH-x xq1
q2Qc+Q
Fig.1.10 Instala 'ie cu
rol$de fr ic'iuneQc
Fig. 1.12. Instala 'ie cu troliuQu+Q 0DhminH
H-x xT

Instalatii de ridicat
itransportat 12
Cuplul static devine Q2DMs= .Diametrul organului de înf urare este constant la înf urarea într-un
singur strat ivariabil la înf urarea în mai multe straturi. Instala iile de transport pe orizontal sunt
caracterizate de cupluri statice pasive.
1.6. PARAMETRII INSTALA IILOR DE TRANSPORT CONTINUU
Productivitatea instala iilor de transport continuu, reprezint cantitatea de material
transportat în unitatea de timp:
]s/kg[vqQ= unde: q – sarcina liniar [Kg/m]; v – viteza de deplasare a sarcinii [m/s].
Uzual, în practic productivitatea se exprim în [t/h], iar pentru instala iile de transport
continuu, care deplaseaz sarcini individuale, productivitatea se mai exprim în [buc/or ].
La deplasarea continu asarcinii, sarcina liniar este:
! A =q o 1 unde: ^-greutatea specific amaterialului transportat în stare afânat ,[kg/m3]; A o
-aria sec iunii normale a dispozitivului purt tor de sarcin ,[m2]; _-coeficient de umplere a
dispozitivului purt tor, determinat de natura materialului transportat.
În cazul transport rii materialului în cupe, sarcina liniar devine:
! lc=q2 unde: c este capacitatea cupei, [m3]; distan aîntre vasele purt toare de sarcin ,
[m]. La deplasarea individual sau în grup a sarcinilor, sarcina liniar devine:
lzG=lG=q3   unde: G – greutatea sarcinii independente, [kg];z – num rul sarcinilor
independente transportate.
Granula (ia materialului ,determinat în baza diagramei granulometrice, exprim în procente
mrimea granulelor cu dimensiuni de pân la 100% din dimensiunea maxim agranulei celei mai
mari. Dac raportul a max/amin < 2,5, materialul se consider sortat, iar dac amax/amin "2,5 materialul
este amestecat.Granula ia caracteristic amaterialului sortat, se determin innd seama de
dimensiunile buc ilor minime imaxime:
2a+ a=amin max
c iasarcinilor amestecate: a c=0.8 a max
Unghiul de taluz natural ,reprezint unghiul format de generatoarea conului de material
vrsat, care se depune liber pe o suprafa  plan orizontal (fig.1.13).
Unghiul de taluz natural este dat de unghiul de frec ri interne al
materialului, fiind determinat de natura materialului. Dac suprafa a
purttoare de sarcin se afl în mi care se defin te unghiul de taluz
dinamic, dependent de viteza de transport:
  )0.7 … 0.55 (=)v(f=d
Coeficientul de frecare ,al materialelor v rsate în repaus sau în mi care. Valorile
coeficientului de frecare în repaus sunt determinate de natura materialului v rsat (sortat sau amestecat)
inatura materialului de sprijin (o el, lemn, cauciuc, etc.). Un corp care
poate aluneca pe un support este supus ac iunii a trei for e: sarcina Q, for a
de deplasare F ireaciunea R a suportului asupra corpului (fig.1.14). În caz
general for ade reac iunea R formeaz unghiul în raport cu normala la
suprafa ade alunecare. Fig.1.13Unghiul de taluzQa
Jnat
J
QFFn R
Ftv
Fig.1.14 Coeficientul
defrecare