SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator, Student Absolvent , Prof. univ. dr. Gabriela Meșniță Bejereanu Cristian… [611238]

1
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator,
Student: [anonimizat] ,
Prof. univ. dr. Gabriela Meșniță
Bejereanu Cristian

Formatted: Left

2
IAȘI, IULIE 2017

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
CAPITOLUL 1: NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ORAȘELOR
INTELIGENTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.1 Conceptul de orașe inteligente, un sistem integrat în mai multe
sisteme ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
1.2 Proiectele IoT și contributia lor în cadrul orașelor inteligente …….. 10
1.3 Standardizarea orașelor smart conform ISO ………………………….. …. 16
CAPITOLUL 2: EFICIENȚA ȘI EFICACITATEA DEZVOLTĂRII
ORAȘELOR INTELIGENTE ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.1 Economia inteligenta motorul dezvoltarii orasului „smart”? …………. 19
2.2 Cum pot crește proiectele IOT competitivitatea prin creșterea vitezei
de informație? ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
CAPITOLUL 3: IASI SMART CITY 2025 ………………………….. ……………. 3534
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3635

3

INTRODUCERE

4
CAPITOLUL 1: NECESITATEA
IMPLEMENTĂRII ORAȘELOR INTELIGENTE

Globalizarea și urbanizarea a condus nemijlocit la o rată înaltă de migrare a populației din
mediul rural în cel urban, în special către orașe medii și mari, unde calitatea vieții este mai
ridicată, unde există oportunități de angajare și unde factorul social are un impact pozitiv
asupra cetățeanului. Dezvoltarea orașelor inteligente au la bază încorporat toată te hnologia pe
care a dezvoltat omenirea până în ziua de astăzi. Dezvoltarea lor se datorează în special
resurselor limitate de care dispune omenirea și creșterea populației globale care migreză din
ce în ce mai mult spre centrele urbane. Acești factori catal izatori au contribuit și contribuie în
continuare în schimbarea conceptului de guvernare, de alocare a resurselor și a modului în
care trăim astăzi.
1.1 Conce ptul de oraș e inteligent e, un sistem integrat în mai multe
sisteme
Conform forumului Forumului economic Economic internațional Internațional (world World
economic Economic forum Forum ) în mediul urban vor trăi circa 2,5 miliarde de oameni până
în anul 20501. Secolul 21 devine din ce în ce mai concurențial în toate domeniile din care
facem parte , dar care la rândul său deschide porțile pentru noi industrii și noi piețe. A patra
revoluție industrială împ inge direct sau indirect ca fiecare oraș , la fel ca și companiile , să fie
prezent în mediul online. Orice locuitor a l orașului este un consumator verita bil de servicii.
Un oraș inteligent răspunde cu certitudine la nevoile și cerințele consumatorului. Astăzi
majoritatea orașelor se confruntă cu probleme de mobilitate urbană, criminalitate înaltă,
dezvoltare urbană haotică, rată ridicată de șomaj, lipsă de transparență guvernamentală și
toate acestea raportate la bugetele mici de care dispun. Aceste provocă ri conduc nemijlocit la
o reformare și la o reorganizare a conceptului de oraș în contextul problemelor apărute. O
economie sustenabilă nu poate a vea lo c fără lipsa polilor de dezvoltare regională. Astfel spus,
orașele trebuie să devină un pol de atracție pentru mediul antreprenorial și un magnet pentru

1 Autorul sau macar firma care a realizat studiul? Inspiring Future Cities & Urban Services Shap ing the Future of
Urban Development & Services Initiative, 2016, pag 6 , editura sau revista si/sau linkul de la care a fost accesat
materialul Commented [U1]: Nu as scrie necesitate, ci mai curand
provocari ale dezvoltarii oraselor inteligente
Commented [U2]: Mai curand vorbim de dezvoltarea
oraselor inteligente decat de implementare
Commented [U3]: Capitolul 1 trebuie sa fie un literature
review pe baza caruia sa se obtina ipotezele. Ori, asa cum
este facut acum, suna mai mult a curs si mai putin capitol de
disertatie. Se pot folosi o parte din ideile de aici, insa trebuie
realizat literature review, adica analiza literaturii de
specialitet (cel putin 20 de articole stiintifice), de vazut ce au
studiat altii, ce ipoteze au avut, ce definiti i si caracteristici se
folosesc in cercetare si baza lor sa se poata construi
ipotezele proprii.
Commented [U4]: atentie la acor durile gramat icale
Commented [U5]: E bun pentru a intelege dvs fenomenul,
insa pentru disertatie nu e prea stralucit, pentru ca nu
evidentiaza de fapt aspectele esentiale care trebuie avute in
vedere pentru cercetare, ce va fi folosit si spre ce se
orienteaza lucrarea
Formatted: Highlight

5
persoanele tinere care sunt motorul creativității și a creării de produse, servicii, cât și
consumatori al acestora.
Orașele trebuie să acorde o atenție sporită la domeniile urbane cum ar fi: cultura, petrecerea
timpului liber, e -guvernare. Administratorii vor trebui să răspundă rapid la modificările
politicilor și pentru a obține un av antaj competitiv într-o lume globală în care orașele
concurează pe ntru investiții prin oferirea infrastructurii și furnizarea de stimu lente
îmbunătățite. Chiar ș i cu o populație urbană în creștere , talentul continuă să rămână o
problemă în lumea în curs de dezvoltare, iar orașele vor avea nevoie pentru a hrăni talente
locale să rămână competitivă la nivel mondial2. Astfel spus pentru ca un oraș să rămână
competitiv la nivel global are nevoie de stimulente continue, unde autoritățile publice să
răspundă cât mai eficient și mai rapid la nevoile și problemele antreprenoriale, unde
transparența deciziilor și strategiile pe termen lung să nu lipsească. Totodată orașele trebuie să
atragă talente și să păstreze aceștia pentru a putea susține dezvoltarea continuă a mediului
urban. În atingerea acestor obiective trebuie să existe trei piloni: administrația locală,
instituțiile de învățământ și mediul antreprenorial, care să fie conectate în permanență, unde
instituțiile de învățământ furnizează forță de muncă calificată mediului antr eprenorial, iar
administrația locală vine în întâmpinarea acestora cu debirocratizarea sistemului și
transparența decizională .
Astăzi dezvoltarea orașelor smart la nivel global este datorată în mare parte problemelor cu
care se confruntă fiecare regiune în parte. Astfel zis strategiile sunt utilizate pe fundalul
provocărilor datorate de ani de zile.
Tabelul 1.1 Provocările regio nale urbane
Provocări America de Nord America de Sud Europa Asia
Schimbările climaterice 5 4 4 2
Managementul resurselor de mediu 4 2 2 3
Incluziunea socială 3
Mobilitate 2 1
4
Reziliența infrastructurii 1
Dezvoltarea economică
5 1
Planul urbanistic
3
5

2 Inspiring Future Cities & Urban Services Shaping the Future of Urban Development & Services Initiative, 2016,
pag 10 Commented [U6]: Pana aici nu am gasit nimic legat de
conceptul de oras inteligent, ceea ce inseamna ca nu se pot
dezvolta provocarile din tabel daca nici macar nu ai scris
nimic despre ce este si care sunt caracteristicile oraselor
inteligente

6
Migrația
5
Schimbarile demografice
3
Apă
1
Sursa: World Economic Forum, Shaping the Future of Urban Development & Services
Initiative & PwC research , anul apariti, editura sau revista sau volumul, linkul
Din acest tabel putem conclude chiar dacă fiecare regiune își are propriile provocări și
probleme există și multe puncte în comun. Schimb arile climatice și mobilitatea urbană rămân
principalele probleme cu
care se confruntă societatea
actuală. Tratatul de la
Paris în privința
schimbărilor climaterice ar
putea fi catalogat nu numai
ca o necesitate a
reducerilor emisiilor de
gaze, dar și o obligațiune
pentru părțile semnatare.
Mobilitatea urbană poate fi
văzută ca confortul pe care
îl primesc cetățenii
deplas ându -se prin oraș. Actualele orașe se confruntă cu numărul mare de autoturisme, cu
lipsa pistelor pentru bicicliști și lipsa unui confort pentru plimbă rile pe jos. Aceste probleme
sunt cauzate de proasta proiectare a orașelor și lipsa unui transport public eficient care să
încurajeze șoferii să utilizeze transportul public în schimbul autoturismelor personale, cât și
utilizarea altor mijloace alternative pentru deplasare. Toate aceste provocări impulsionează ca
managerii autorităților publice locale să refo rmeze orașele actuale astfel să corespundă tuturor
cerințelor secolului 21 și să rezolve toate problemele cu care se confruntă pe termen scurt și
mediu.

0 1 2 3 4 5Schimbările climatericeManagementul resurselor de mediuIncluziunea socialăMobilitateReziliența infrastructuriiDezvoltarea economicăPlanul urbanisticMigrațiaSchimbarile demograficeApăProvocările regionale urbane
Asia
Europa
America de Sud
America de NordCommented [U7]: neclar ce este scris aici. Sari de la o idee
la alta fara legatura intre ele
Commented [U8]: nu vad legatura cu ce ai scris pana aici si
cu tema?

7
Acum noua generație de manageri și politicieni trebuie să valorifice puterea tehnologiilor cum
ar fi: cloud, internet of things, senzori, big data pentru ai ajuta să rezolve o parte din probleme
și să facă orașele mult mai manageriale și acceptabile3.
Ce este un oraș inteligent?
Orașele inteligente trebuie să fie considerate ca fiind sisteme de oameni care interacționeză ,
utilizează fluxurile de energie, materiale, servicii și financiare pentru a cataliza o dezvoltare
economică sustenabilă și cu un grad înalt a calității vieții ; aceste fluxuri și interacțiuni devin
inteligente prin utilizarea strategică a informației și comunicațiilor, care interacționează cu
infrastructura și serviciile într -un proces transparent de planificare și management care este
receptiv la nevoile sociale și economice a societății4.
Un Oraș Smart (inteligent) însemn ă un oraș mai inclusiv și care creează oportunități egale
pentru toți. Tehnologia nu este în mod necesar un lux, dimpotrivă s -a dovedit că ne simplifică
existența și o face mai puțin costisitoare în multe aspecte . Smart și Tehnologizat înseamnă
mai educ at, mai sănătos, mai puțin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de
administrație publică, mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și cetățean, beneficii
care se traduc pe îmbunătățirea calității vieții – o interacțiune mai ușoa ră și prietenoasă a
oamenilor cu orașul, cu mediul, cu semenii și orientat către un viitor susținut de tehnologii
inteligente integrate5.
Făcând referire la definițiile de mai sus, un oraș inteligent înglobează confortul,
conectivitatea, mobilitatea și flexibilitatea în îmbunătățirea calității vieții fiecărui cetățean. Un
oraș smart are menirea de a conecta toți participanții la procesul dec izional al localității unde
trăiește astfel devenind mai atractiv pentru atragerea capitalului financiar și capitaul uman. Un
oraș al viitorului ca să atragă talente și investiții orașul trebuie să fie sustenabil. Conform
world economic forum așteptările u nui oraș sustenabil trebuie să înglobeze următoarele
caracteristici :
 Sustenabil : un astfel de oraș demonstrează balanța dintre realizarea dezvoltării
economice și sociale, un management eficace de mediu și o eficiență de guvernare
urbană;

Autorul, Titlul articolului, revista, data aparitie si apoi linkul, la care trebuie spus si cand a fost accesat?3
https://www.forbes.com/sites/sap/2016/11/11/smart -cities -the-next -digital -frontier/#1f3a5eb16544
4 European Innovation Partnership on Smart Cities and Communities – Strategic implimentation plan, 2013, pag
5E carte, revista, rapor, ???
5 https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=7840 Commented [U9]: ce legatura are cu ideile anterioare?
Commented [U10]: introducerea facuta sub titlu pentru a
ajunge la ce este u n oras intelogent este prea mare si nu
prea are releva nta in context, mai ales ca sunt idei disparate
Commented [U11]: atentie la traduce ri si formulari.
Frazele nu suna deloc bine
Formatted: Highlight
Commented [U12]: de ce u O si S mare?
Commented [U13]: nu este indicata o astfel de notare cu
majuscule
Formatted: Highlight
Commented [U14]: sursa biblio grafica pentru aceste
caracteris itici

8
 Cetățenii : focusarea acestor orașe trebuie să fie pe partea socială și fizică a indivizilor,
societății care să cuprindă (satisfacția de viață, starea psihologică, sănătatea, educația,
bogăția, serviciile locale și infrastructura, gradul de angajare, religia, relațiile sociale și
culturale);
 Economie vibrantă : Astfel de orașe sunt orientate pe atragerea investițiilor, facilitarea
mediului de afaceri, forța de muncă bine calificată, îmbunătățirea productivității,
promovarea oportunităților pentru toate părțile implicate;
 Accesibilitatea : toate secțiunile din oraș să fie accesibile pentru toate categoriile de
persoane;
 Rezilent: un astfel de oraș sporește capacitatea indivizilor, comunității, instituțiilor,
afacerilor pentru a supravețui la șocurile economice și de mediu;
 Buna guvernare : Acest oraș utilizează eficient resursele în dezvoltarea strategiilor pe
termen scurt, mediu, lung a orașului prin transparență guvernamentală în luarea
deciziilor;
 Planificare : acest oraș întărește economia locală prin crearea unui master plan care
înglobează domeniile urbane și oferă flexibilitate în modificarea acestuia6.

Pentru a fi eficient și eficace un oraș al viitorului trebuie să se axeze pe pilonii menționați de
mai sus. În cest context eu aș mai adauga și instituțiile de învățământ care sunt vitale pentru
alimentarea mediului antreprenorial și instuționale cu forță bine calificată. Crearea acestui
ecosistem între mediul antreprenorial și instituțiile de învățământ este vitală pentru
dezvoltarea pe termen lung a orașului, d eoarece un oraș smart înglobează și smart citizens.
Planificarea și implementarea unui oraș al viitorului reprezintă un proces îndelungat, care
include o cercetare amplă a tuturor proceselor din oraș. Conform comunității europene de
orașe inteligente procesul de implimentare și planificare include: concentrarea și focusarea pe
cetățean, modele de business, mobilitate urbană potrivită, cartiere potrivite care includ un
mediu prielnic, infrastructura int egrată7. Etapele de dezvoltare urbană prezentate de World
Economic Forum include șase pași de planificare pe verticală și patru pași de planificare pe
orizontală. În tabelul 1.2 de mai jos putem observa patru pași importanți și anume unde
suntem astăzi și unde dorim să ajungem și în special la ce se dorește. Desigur fiecare oraș se

6 Inspiring Future Cities & Urban Services Shaping the Future of Urban Development & Services Initiative, 2016,
pag 13
7 https://eu -smartcities.eu/sites/all/files/Implementation%20of%20the%20Roadmap%202 016.pdf Commented [U15]: se foloseste acest ca nd avem cazul
unui oras anume
Commented [U16]: se duce dupa cele doua punct e inaite
de enumerare , unde am facut comentariul anterior
Commented [U17]: sunt piloni sau caracteristici?

9
confruntă cu problemele personalizate unde o metodă clasică nu poate fi aplicată pentru toți în
aceeași măsură.

Tabelul 1.2 . Pașii dezvoltării urbane
Rudimentar Funcțional Integrat Scalabil
Servicii urbane Nevoi de bază: apă,
adăpost, servicii
sanitare Energie,
educație,
transport, servicii
medicale Infrastructură
adecvată pentru un
grad înalt de trai,
spații verzi,
cultură Educație
avansată pentru
o economie
competitivă
Dezvoltare
durabilă Accesul la servicii de
bază; Reducurea
sărăciei urbane Eficiență
energetică,
coeziune socială,
reciclare Siguranță socială;
A fi gata pentru
schimbările
climatice Surse
energetice
regenerabile,
dezvoltarea
spațiilor verzi
Modele de
business și
tehnologie Implementarea
tehnologiei în
colaborare cu
parteneriatele publice
private Implemetarea
tehnologiei
pentru funcții
critice și mediul
de afaceri Servicii de analiză
prescriptive;
Digitalizarea
serviciilor locale Optimizarea
proceselor
Planificare Dezvoltare
neplanificată în zona
administrativă Dezvoltare
planificată Dezvoltare zonă
metropolitană Planificare
integrată pentru
zone
administrative
Colaborare și
implicare Nu există colaborare
între oameni și
procese Conexiuni între
oameni și
legături cu
procese, sisteme Colaborare
digitală între
(autorități,
cetățeni, sectorul
privat, ONG,
instituții de
învățământ Conexiuni
extinse între
oameni,
procese și părți
interesate
Structurile
organizatorice Orașele nu sunt
împuternicite și
echipate Orașele nu sunt
împuternicite și
echipate Structură de
guvernare de tip
agile, adaptiv la Structuri
integrate cu
capacitate Commented [U18]: E prea devreme pentru a spune
despre pasi , cand nu s -au clarificat prea multe despre
conc eptele compleme ntare in legatura cu orasul smart

10
modelele noi adecvată
Sursa : World Economic Forum, Shaping the Future of Urban Development & Services
Initiative & PwC res earch
Putem observa cu certitudine că în dezvoltarea unui oraș smart individul este pe primul loc,
unde administarția locală într -o ambianță de siteme include p articiparea largă al lui în toate
procesele orașului. Digitalizarea proceselor și interacțiunea lor permite dezvoltarea lui chiar
de la începuturi pornind de la instituții de învățământ -administrație locală -mediu privat. Dar
pentru a avea un efect pe termen lung aceste piloni implimentați trebuie să fie cât mai eficienți
și eficace din toate perspect ivele. Monitorizarea proceselor în timp real este cel mai important
aspect, dar fără programele IOT, BIG DATA acest lucru este imposibil la fel ca și conceptul
de oraș inteligent. Pornind de la ideea că smart cities este un sistem înglobat în mai multe
sisteme, programele IOT ne facem să credem ca acestă ipoteză este corectă .

1.2 Proiectele IoT și contributia lor în cadrul orașelor inteligente

Secolul 21 este marcat în special de a patra revoluție industrială, care în mare parte are
menirea de a diminua distanța dintre oameni, distanța dintre oameni și servicii sub un singur
concept digitalizarea. Desigur a patra revoluție include mai multe instrumente cum ar fi IOT,
BIG DATA, BlockChain , Cloud , . Dacă să raportăm a patra revoluție industrială la cele
precedente care au durat în special câte 100 de ani potrivit previziunilor specialiștilor
următoarele revoluții industriale inclusiv și a 4 nu va dura mai mult de 5 -10 ani. Ce ne spune
nouă acesta? Astfel spus pentru a nu pierde trenul dezvoltarii ori ce țară trebuie să se focuseze
în implementarea acestor instrumente benefice societății cât și dezvoltării economice per
ansamblu.
Totuși ce este Internet of things ? Commented [U19]: Aceasta ipoteza nu are de unde sa
rezulte si nici nu are justificare in ceea ce este scris in
paginile anterioare , unde nici macar nu s-a pomenit de Iot si
legatura lor cu orasele inteligente, rolul lor in dezvoltarea
oraselor etc.
Commented [U20]: Corectitudinea, validarea sau
invalidarea unei ipoteze se face in capitolele urmatoare. In
acest capitol ele sunt doar definite.
Commented [U21]: continutul acestui punct este rupt de
cel anterior
Commented [U22]: Ne cam departam de tema. Putem
discuta d espre iot dar numai in masura in care sprijina
dezvoltarea ipotezelor si le regasim printre ideile de
cercetare de baza din articol e stiintifice

11
Important este că scopul IOT are menirea de a răspunde nevoii în timp real informații
specifice contextului de inteligență și de analiză pentru a aborda necesitatea categorică
locală8.
Internetul lucrurilor reprezintă un pas nou către digitalizarea societății și a economiei, unde
obiectele și oamenii sunt conectați prin rețele de comunicați i inclusiv raportul cu privire la
statutul lor și/sau mediul înconjurător9. Conform prev iziunilor valoare pieței IOT globale
către anul 2022 va trece de 14 trilioane de dolari .
Figura 1.2 : Valoarea
pieței IOT la nivel
global, 2022
Reieșind din afirmațiile
de mai sus IOT
reprezintă mai multe
siteme centralizate în
unul singur, care rezolvă
în timp real problemele și
nevoile societății. Aceste
sisteme au menirea să îmbunătățească viață fiecărui din noi, prin rapiditate, prin optimizarea
proceselor facând companiile și autoritățile mai competitive, mai atractive. Crearea acestui
ecosistem, înglobând sisteme în sisteme care comunică între ele și sunt conectate la o singură
sursă face ca rezolvarea problemelor locale să fie posibilă în timp real cât și soluția să apară
într-un timp cât mai scurt. Conform cotidianului theguardian, internetul lucrurilor conectează
obiectele la rețele și exploatează datale care sunt generate10.
De ce avem nevoie de Internet of things ?
Utilitatea acestor sisteme nu se rezumă numai la optimizarea și ușurarea muncii de zi cu zi,
dar și la o eficiență mai mare a afacerilor. Dacă ne dorim cu adevărat un mediu prosper și
sustenabil trebuie să devenim cât mai abili de a răspunde provocărilor de zi cu zi. Cum am
mai menționat revoluțiile următoare vor dura 5 -10 ani, dacă nu vom putea fi abili de a ne
schimba revoluțiilor vom rămâne mereu în urma trenului dezvoltării. Astăzi deja numeroase

8 http://www.cisco.com/c/dam/en_us/solutions/industries/docs/gov/everything -for-cities.pdf
9 https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/internet -things
10 https://www.theguardian.com/ technology/2015/aug/14/internet -of-things -winners -and-losers -privacy –
autonomy -capitalism

12
țări au ca strategie națională dezvoltarea orașelor inteliginte cum ar fi: Spania cu Barcelona,
Madrid, Olanda cu Amsterdam, Germania care a adoptat IOT ca strate gie națională, India care
intenționează să dezvolte circa 100 de orașe inteligente până în anul 2030, desigur SUA și
China care au aceeași strategie . Exemple de succes în implementarea IOT putem regăsi în
orașe cum ar fi:
 Auckland, Noua Zeelandă, Big Data pentru mobilitatea urbană. Orașul a implementat
o soluție tehnologică care obține în timp real perspectivele traficului urban. Sistemul
utilizează analiza video, detectarea facială, analiza demografică pentru a sprijini
procesul de luare a deciziilor11.
 Barcelona Spania, Barcelona Democratic City. Barcelona își propune să încurajeze
utilizarea tehnologiei pentru a facilita o democrație activă; dezvoltarea și
standardizarea noilor modele de participare în medii digitale (deschise, sigure și
libere), care pro movează o democrație participativă și de colaborare12. Prin aceste
sisteme orașul încearcă să impulsioneze câți mai mulți cetățeni să participe activi la
viața socială. Rezultatele sunt vizibile, pe data de 18 februarie 2017 în oraș au ieșit
160 mii de oame ni să protesteze că statul sa angajat să accepte mai mulți emigranți,
dar a primit de -facto un număr mai mic.
 Amsterdam Olanda, Urban Factory. Acest proiect este focusat pe economia circulară
și anume producție digitală. Producția circulară înseamnă a prod uce pe baza deșeurilor
și a deșeurilor reziduale în asa fel încât materialul să poată fi reutilizat. Scopul acestui
proiect este de a conecta toate sectoarele cum ar fi: construcții, industrii și industrie
creativă13.
Dacă să ne raportăm la România acest co ncept este ceva foarte nou și foarte vag, chiar dacă
uniunea europeană acordă fonduri structurale pentru dezvoltarea orașelor inteligente. Astăzi
sectorul IT din România este unul din cele mai competitive sectoare și care se dezvoltă într -un
ritm accelerat . Lipsa viziunii la nivel național și local, datorită mentalității învechite a
managerilor actuali riscă să nu valorifice potențialul acestui sector, care ar putea aduce
valoare adaugată societății, care poate fi cuantificată în crearea locurilor de muncă și în
creșterea PIB -ului.

11 Inspiring Future Cities & Urban Services Shaping the Future of Urban Development & Services Initiative,
2016, pag 22
12 http://ajuntament.barcelona.cat/estrategiadigital/en
13 https://amsterdamsmartcity.com/projects/urban -factory -auas -hva

13
Figura 1.3: Procesul de
interacțiune internet of things
Astfel spus IOT a devine un
catalizator pentru orice domeniu,
de la mobilitate urbană, industrii,
economie circulară, dar și a
managementului deșeurilor. IoT
înglobează trei piloni importanți:
oameni, lucruri și date care sunt
interconectate. Nu este necesar
doar cumularea acestor date, deoarece sunt doar niște date brute și pentru a putea obține
informații ele trebuie prelucrate și analizate ca după factorii de decizie să ia măsurile de
rigoare. Pentru a putea funcționa sistemul la maxim toți participanții trebuie să fie conectaț i la
internet.
 Oamenii: În internetul lucrurilor oamenii trebuie să fie capabili de a fi conectați la
internet în nenumerate modalități. Majoritatea oamenilor conectați la internet sunt
datorită utilizării dispozitivelor cum ar fi: calculatoare, tablete, tv, smartphone și rețele
de socializare cum ar fi: facebook, twitter, linkedin, pinterest.14
 Datele: Datele adunate de la dispozitive vor fi capabile de stocat la sursa centrală,
unde aceste date vor fi analizate și procesate. Datele brute vor fi transmise
computerelor și oamenilo r pentru viitoarele analize și luarea deciziilor. Transformarea
datelor în informație este important, deoarece se pot lua decizii mai rapide și mai
inteligente.15
 Lucruri: Acestă grupă înglobează elementele fizice cum ar fi: senzori, dispozitive și
activele interprinderilor care sunt conectate la internet și între ele. Exemple de lucruri
în IOT sunt senzorii implantați pe poduri, sau senzori de unică folosință care sunt
implantați zilnic pe cutiile de lapte.16
 Procesele: Procesele joacă un rol important cum f iecare din aceste entități (oameni,
date și lucruri) lucrează una cu alta și cum aduc valoare intregului sistem. Cu procesul
corect conexiunile devin relevante, deoarece aduc valoare adaugată cu informația

14 http://www.cisco.com/c/dam/en_us/solutions/industries/docs/gov/everything -for-cities.pdf
15 http://www.cisco.com/c/dam/en_us/solutions/industries/docs/gov/everything -for-cities.pdf
16 http://www.cisc o.com/c/dam/en_us/solutions/industries/docs/gov/everything -for-cities.pdf
Process People
Data Things

14
veridică, unde sunt livrate persoanelor corespunză toare la timpul potrivit și în cel mai
bun mod. 17
Conform studiului realizat de revista Economist pe un eșantion de 1950 de persoane cu vâ rste
cuprinse intre 18 -34 de ani, î n 12 orase ale lumii, doar 32% de cetățeni ofera feedback către
autorităț ile locale , dar mai mult de 50% ar dori să o facă . Implicarea cetățenilor î n probleme le
orașului este vital pentru managerii a cestora, deoarece transparentizând toate acestea poț i
primi un feedback despre mulțumirea sau nemulț umirea decizii lor luate. Implicar ea lor in tot
acest proces trezește î n cetățean un sentiment care îl face important și implicat î n problemele
cu care se confrunta zi de zi. Transparentiza rea aduce beneficii tuturor parților implicate,
cetăț enii sunt importanti, managerii primesc un credit de î ncredere din p artea mediului
antreprenorial cât și a societăț ii.

Figura 1.4 Canalele și platformele disponibile pentru cetățeni, care participă în comunitate
Aceste platforme d e comunicare este aurul informaț ional pentru autorități , unde factorii de
decizie colectează date pentru a putea luat decizii cât mai rapide și mai inteligente în
administrarea oraș elor.
Astfel IOT reprezintă decâ t interco nectarea oamenilor, lucrurilor și a datelor î ntr-un sistem
centralizat care cumulează și transformă aceste date în informații ca după să se poată lua

17 http://www.cisco.com/c/dam/en_us/solutions/industries/docs/gov/everything -for-cities.pdf 1%5%5%10%10%10%15%16%18%21%24%27%42%44%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%Other, please specifyCrowdfunding websitesCity dashboardsYour city's open data portalOnline chat roomsCorporate websites (utilities, telecoms companies, etc)Community group websitesNoneTexts24-hour telephones hotlinesMobile appsOfficial governament websitesE-mailsSocial mediaCanalele și platformele disponibile pentru
cetățeni , care particip aîn comunitate
Sursa: The Economist Inteligence Unit, 2016

15
decizii. Datele se cumulează din doua sur se importante: senzorii instalați în oraș care
cumulează date despre mobilitatea urbana, con sumul energiei, managementul deșeurilor etc.
O altă cale de cumulare a date lor ofera informaț ii despre profilul cetăț eanului prin toate
interacțiunile lui cu reț elele de socializare, forumurile și toate paginile web tangenț iale di rect
sau indirect cu administrația locală . Astfel cunoscând mai bine profilul cetaț eanului se pot lua
deciziile viitoare prin nevoiele și cerinț ele acestuia.
Eficienț a si eficacitatea sitemelor IOT le putem observa î n datele prezentate de world
economic forum.
 Cum putem eficientiza sistemul energetic?
Astazi pierderile de energie electrică de la reț ea la consumator sunt de circa 30%. Pe
viitor fabricile, clădirile publice ș i gospodariile vor fabrica consumul propriu de
energie din surse regenerabile. Aceste dispozitive conectate vor stoca apoi orice exces
de energie în diferite baterii, aceste sistem e de distribui ție ar putea reduce facturile de
electricitate cu până la 25%18. Toate aceste entități vor fi conectate la rețea ca pe viitor
să poata livra energie conform cererii regionale.
 Cum putem rezolva problema traficului?
O alta problemă majoră care poate fi rezolvata prin IOT este mobilitatea urbana.
Astăzi, locuitorul unui oraș mediu petrece 15% din timpu l de conducere în trafic și
20% în căutarea unui loc de parcare. 19. Aglomerația din trafic poate fi
decongestionată prin instalarea senzorilo r în intersecții. Acești senzori conectați la soft
vor putea analiza în timp real care este situația pe fiecare arteră în parte, unde va lua
decizii de decongestionare a traficului, prin prelungirea sau reducerea timpului în
anumite intersecții. O altă sol uție eficientă sunt aplicațiile mobile care pot ajuta
participanții la trafic să -și aleagă cel mai bun traseu în dependență de trafic.
 Cum putem debirocratiza sistemul public?
Dacă ne referim la mediul antreprenorial, IOT poate reduce substanțial timpul și
debirocratizarea sistemului public prin reducerea de hârtii și numărul de autorități
responsabile pentru înregistrarea companiilor și primirea unor avize etc. O altă utilitate
este plata taxelor online, care la fel reduce timpul antreprenorilor în gestion are
afacerii.
 Cum îmbunătățim sistemul medical?

18 https://www.weforum.org/agenda/2016/02/4 -ways -smart -cities -will-make -our-lives -better/
19 https://www.weforum.org/agenda/2016/02/4 -ways -smart -cities -will-make -our-lives -better/

16
Sistemul medical pe care îl cunoaștem astăzi se va schimba radical prin IOT. Astfel
centralizarea tuturor datelor paciențiolor într -un sistem ne poate ajuta să tratăm prin
datele și experiențile anterioare astfel evitând erori medicale . O utilitate enormă pentru
sistemul medical ar fi sincronizar ea datelor despre migrația medicilor, astfel făcând
previziuni vom putea afla în care domenii ne vor lipsi anumiți specialiști și în care
zone astfel evitând prăbușir ea sistemului medical. (în special cu aceste probleme se
confruntă țările în curs de dezvoltare)
 Cum putem reduce angajații publici și să creștem eficiența sistemului?
Digitalizarea tuturor serviciilor publice va permite reducerea personalului din sistemul
public astfel se va reduce presiunea asupra bugetului. Digitalizarea serviciilor
presupune și d iminuarea corupției din sistem, deoarece softul nu va oferi favoruri .
Revoluție industrială sau probleme noi?
O abordare pragmatică a conceptului pare să fie cât de eficient și eficace posibil. Dar privind
dintr -o altă perspectivă, revoluția datelor poate să ne conducă într -o direcție greșită. Aici aș
dori să vorbesc despre securizarea acestor date și cum pot fi e le folosite împotriva noastră. Un
exemplu foarte recent este efectul de Brexit și alegerile din SUA, unde conceptul de big data
a fost folosit împotriva cetățenilor și anume analizând profilul fiecăruia, fiecare personaj a
fost hrănit în concordanță cu pre ferințele sale unde să facă o alegere pe care a dorit -o politicul.
Din acestă perspectivă dacă noi vom oferi și mai multe date personale nu vom fi manipulați
sub o formă sau alta? !. Nu este neapărat un lucru rău descoperirea profilului dacă aceste date
sunt folosite în scopuri nobile pentru dezvoltarea comunității care aduce beneficii ambelor
părți. Provocarea cea mai mare este cum securizăm aceste date importante, unde le stocăm , ca
să nu ajungă în mâinele celor care doresc să le folosească în alte scopuri .
1.3 Standardizarea orașelor smart conform ISO
Standardizarea este o activitate specifică desfășurată de un organism recunoscut și potrivit
unor principii stabilite, prin care se elaborează standarde sau alte documente de
standardizare.20
Orașele din întreaga lume încearcă să răspundă la agenda digitală care este în creștere
continua . Împreună cu schimbările în eficiența și capacitatea de a crea locuri de muncă și
prosperi tatea, autoritățile orașului dezvoltă noi strategii pentru digitizare a de sus în jos și în
sus, care implică activiști din start -up-uri și comunitatea științifică. Orasele trebuie să

20 http://www.asro.ro/?page_id=2 Commented [U23]: Prea mult despre Iot si prea putin
despre tema/scopul lucrarii
Commented [U24]: este despre Iot sau despre orase
inteligente ?. Neavand stabilite obiectivele si scopul lucrarii
nu este clara nici logica abordarii din capitolul 1
Commented [U25]: ori folosim in toata lucrarea smart ori
inteligente. Trebuie consecventa.

17
acționeze în această lume în schimbare rap idă, și pentru a se asigura că d epășirea schimbărilor
climatice rămâne centrală in depunerea efort urilor lor. Orase importante din î ntreaga lume ar
trebui să atinga și să conecteze dezvoltarea tuturor cetățenilor lor, tineri și bătrâni, bogați și
săraci. Orasele încearcă să utilizeze potențialul de creștere a tehnologiilor de internet prin
(IoT), Open Data si BIG DATA, care începe a fi prezent în creare a și modernizarea celor mai
bune servicii de transport, infrastructură, prelucrarea deșeurilor , apă, si energie . Aceste
tehnologii au potențialul de a contribui la abordarea problemelor sociale , problemele cu
îngrijirea persoanelor în vârstă, securitatea și securitatea educație, să răspundă la creșterea
cerererii populației pentru servicii publice in special .
Un alt lucru e economia. Orașele din jur doresc să facă parte din tehnologia high-tech
inglobata cu producția să crească numărul de locuri de muncă și de muncă investiții interne.
Industriile dezvoltate s -au dovedit a fi rezistente la ultima recesiune. Autoritățile pot deveni
un catalizator cheie în complexe le ecosisteme digitale, contribui nd la deblocarea potențialului
de active digitale în infrastructură mare proiecte și a convinge locuitorii lor că bogăția seste
create pe pământ pentru toți. Pentru a imbunatati toate aceste aspecte a orasului si a
implementa sisteme smart, transformand or asul traditional in oras smart e nevoie de o
abordare mai pragmatica. Aceasta abordare este standardizarea tuturor proceselor conform
organizatiilor de standardizare internationale. Astazi avem doua organizatii care au o abordare
pragmatica asupra oraselor smart:
 ISO ( International Organization for Standardization );
 BSI ( British Standards Institution ).
Standardele ISO reprezintă consensul internaționa l privind cele mai bune practici într-o gamă
largă de domenii care contribuie la realizarea unei funcții a o rașului mai bine și să
îndeplinească obiectivele dezvoltării durabile a Națiunilor Unite pentru a pune capăt sărăciei,
pentru a proteja planeta și pentru a asigura prosperitatea pentru toți. Ace aste include cadre
generale că liderii orașelor și planificatorii pot utiliza instrumente pentru a defini obiectivele
lor și priorități le pentru a -și face orașele mai durabile, precum și specifice orientări pentru
lucruri precum energia , sistemele de management, siguranța rutieră, transport inteligent,
consumul responsabil de apă, sănătatea, securitate ciber netică, conectivitate etc. Standardele
ISO oferă orașelor un cadru gen eral pentru definirea a ceea ce "A fi inteligent" înseamnă
pentru ei și cu m pot ajunge acolo. De exemplu, ISO 37101, care stabile ște cerințele de b ază
pentru dezvoltarea durabilă în comunități, ajută orașele să -și determine obi ectivele de Commented [U26]: neclar

18
dezvoltare durabilă și a pune în aplicare. Direct îndrept ată spre liderii orașului, acest a sistem
de management standard mai inteligent, cum ar fi utilizarea responsabilă a re surselor,
gestionarea mediului, sănătate și bunăstare, guvernare, mobilitate și multe alte le. ISO 37101
este susținută de un număr de standarde diferite în domenii precum te rminologia și indicatorii –
cheie pentru măsurarea perfo rmanțelor serviciilor de oraș, care o feră orientări specifice pentru
elaborarea de strategii și implementarea acestora.21 Pentru orasele inteligente ISO a definit trei
grupuri principale.
 ISO 37100, Orașe și comunități durabile – Vocabular (definitii de ba za si crearea de
draft pentru implementarea acestuia etc.);
 ISO 37120, Dezvoltarea durabilă în comunități – Indicatori pentru oraș serviciilor și
calității vieții (include economia inteligenta, transportul inteligent, educatia inteligenta
etc.;
 ISO 26000, Ghid privind responsabilitatea socială .
ISO se dezvoltă, de asemenea standarde specifice pentru nevoile specifice ale orașului, care
acoperă un larg o serie de probleme care sunt important pentru orașe.

Figura 1.5: Standarde specifice pentru nevoile specifice ale orașului,
www.iso.org/sites/worldsmartcity
Standardele smart aduc beneficii tehnologice, economic e și sociale. Ele contribuie la
armonizarea specificațiilor tehnice ale produselor și ser viciilor care fac industria mai eficientă
și elimină barierele dintre autoritati si cetateni, elimina barierile comerciale internationale etc.
Prin implementarea unor standarde relevante, orasele pot atinge nive luri mai bune de
performanță in dezvoltarea durabila al lor.

21 www.iso.org/sites/worldsmartcity
ISO 17742
•Energie
ISO 39001
•Siguranța traficului rutier
(RTS ) sisteme de management
ISO 39002
•Bune practici pentru
implementarea siguranței la
locul de muncă
ISO 24510
•Activități legate de serviciile
de apă potabilă și de
canalizare
ISO/IEC 30182
•Modelul conceptului de oraș
inteligent -Ghid pentru
stabilirea unui model pentru
interoperabilitatea datelor
ISO/TS 37151
•Comunitate inteligentă a
infrastructuri
Commented [U27]: si care sunt concluziile, la ce foloseste
prezentarea acestor standarde, ce ipoteze se p ot desprinde
sau sustin standardele?

19
CAPITOLUL 2: EFICIENȚA ȘI EFICACITATEA
DEZVOLTĂRII ORAȘELOR INTELIGENTE

Economia țărilor în special înalt dezvoltate de -a lungul perioadei sau împrumutat cu sume
impunătoare de capital car e a fost utilizat în diferite sectoare ale economiei, fie pentru
dezvoltarea industriilor, fie pentru infrastructură, sau pentru stimularea consumului. Toate
aceste decizii au fost datorate de mai mulți factori dar în special pentru a -și putea menține
comp etitivitatea la nivel global sau regional.
Conform Comisiei Europene orașele acoperă peste 70% din populația UE și reprezintă
aproximativ 85% din PIB -ul Uniunii ceea ce denota ca unde exista o concentrare mare de
populatie acolo se creeaza valoare adauga ta mare. Competitivitatea o putem privi din mai
multe puncte de vedere dar un instrument vital al competitivității este viteza. Viteza reprezintă
cât de repede circulă banii într -o economie, cât de repede circulă stocurile, know -how-ul, cât
durează produce rea unor bunuri sau servicii și care este durata de livrare, cât durează
dobândirea unor acte, autorizații de la autoritățile publice etc. Toate aceste caracteristici ale
competitivității se datorează vitezei. Astazi datorita revolutiei industriale sa nas cut un nou
concept de economie si anume economia inteligenta, care are menirea de a creea valoare
adaugata mare intr -un termen cat mai scurt si la costuri cat mai reduse.
2.1 Economi a inteligenta motorul dezvoltarii orasului „ smart ”?

Economia inteligenta este catalogata ca un instrument al oraselor smart fiind doar o mica
parte al unui sistem integral care este „smart city”. Nivelul de economie inteligentă este
bazată pe industria 4.0, Smart Grid, rețelele de inovare, producția de înaltă tehno logie, nivelul
ridicat de confort al omenirii și al mediului este un criteriu cheie pentru dezvoltarea durabilă
și competitivitatea internațională a unei țări în prezent (Mazurenko, 2014). O economie
inteligenta inglobeaza cooperarea si interconectarea mai multor factori cheie (companii,
institutii de cercetare, cetateni, universitati) in clustere pentru a creea, dezvolta si sustine
inovarea.
Bruneckiene și Sinkiene (2014) au a rgumentat că disting în general caracteristicile comune
ale econom iei inteligent e, care, ca atare permite un set al specificității sale: Commented [U28]: ar trebui sa fie dezvoltarea ipotezelor
din capitolul 1
Commented [U29]: ar trebui sa fie in capitolul 1
Commented [U30]: atentie la copierea de texte din
articole. Trimiterea la autorii citati s e face in nota de subsol
nu asa cum este acum in bucata asta de text

20
 Inovație și economia bazată pe cunoaștere: implementarea inovației, creșterea
productivității și reducerea costurilor în toate sectoarele economiei;
 Economia de învățare: învățarea este cel mai important proces în toate sferele
economiei;
 Economia digitală: utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informației și
telecomunicațiilor în economie;
 Economia competitivă: Capacitatea de a concura la nivel g lobal și de a fi deschisă.
Folosind cunoașterea și inovația, se desfășoară o luptă competitivă, bazată pe profituri
mai ridicate, productivitate, calitate, eficiența costurilor resurselor și costurile (în
special costurile generale) și reducerea deșeurilor ;
 Economia ecologică: punerea în aplicare a principiilor dezvoltării durabile,
concentrarea pe crearea unei economii "curate" fără poluare și consumul eficient de
resurse energetice;
 Economia rețelei: Dezvoltarea rețelelor de competențe între universități, afaceri și
guvern sau autorități locale/regionale ;
 Economia social responsabilă: Întreprinderile și organizațiile se caracterizează prin
responsabilități economice, etice, juridice și filantropice. Studiile au dezvăluit diferite
definiții ale economiei in teligente în literatura științifică și în diverse documente
strategice
In linii generale e conomia inteligenta poate fi caracterizată prin totii pilonii ei care odata
implementati pot duce la o crestere a comp etitivitătii companiilor locale /nationale , crest erea
inovarii, cresterea productivi tății la costuri reduse pentru o dezvoltare economică sustenabila
pe termen mediu si lung.
Daca ne raportam la economia Româ niei, ea încă este departe de a fi “smart” . La nivel
structural putem observa decalaje mari intre sectoarele economiei unde Serviciile reprezintă
62% ș i Agricultura doar 5% in anul 2016 conform INS..
Aceste decalaje mari ne demonstrează ca
economia nu este echilibrată si sa
dezvoltat haotic în ultim ii ani . Conform
World Economic Forum, in raportul “The
Global Competitiveness Report 2016 –
2017”, Romania se situeaza pe locul 62 24%
5%
9%62%Structura Economiei
Române ști, 2016
industrie agricultură
construc țiiservicii

21
in lume la nivelul competitivitatii depasita de Columbia, Vietnam, Georgia.
Pentru a demonstra eficienta si eficacitatea econ omiei „smart” au fost selectati o serie de
indicatori bazati pe caracteristicile economiei i nteligente reprezentate mai sus. Mai mult acesti
indicatori au fost comparati cu economiile tarilor UE, dupa care au fost analizate economiile
oraselor „smart” d in aceste regiuni pentru a vedea beneficiile dezvoltarii economiilor „smart”.
 Inovație și economia bazată pe cunoaștere : (PIB per capit a, pondere a întreprinderilor
inovatoare, c heltuieli interne p entru cercetare și dezvoltare, brevet e de invenție de puse
la nivel European );
Indicatorul principal al bunastarii si dezvoltarii unei societati este PIB -ul. La nivel
European PIB -ul pe cap de locuitor este de 23,821 EUR, cel mai mare PIB fiind la
Luxemburg si cel mai mic la Bulgaria.

Figura 1.6: PIB pe cap de locuitor Europa, 2016, euro, sursa
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics/explained/index.php/GDP_per_ capita,_consumptio
n_per_capita_and_price_level_indices
Dacă raportam acesta la PIB -ul României acesta este de 9,439 euro pe cap de locuitor care
plasează tara pe penultimul loc in UE. Trei regiuni din România au un PIB pe cap de
locuitor de sub 50% din me dia Uniunii Europene și anume Nord -Est, Sud -Est Oltenia și
Sud-Muntenia si la polul opus fiind București -Ilfov cu un PIB per capita de 136% din
media europeana. Regiunea Nord -Est chiar dacă e una din cele mai sărace regiuni din UE ,
2016105,82965,87153,24351,60445,21044,56143,49242,32641,49140,41238,53730,29427,01224,29823,42521,37019,75918,32618,07817,89616,64814,89914,14112,30911,90311,8589,4397,09123,821
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000LuxemburgIrlandaDanemarcaSuediaOlandaAustriaFinlandaGermaniaBelgiaRegatul UnitFranțaItaliaSpaniaMaltaCipruSloveniaPortugaliaRepublica CehăGreciaEstoniaRepublica SlovacaLituaniaLetoniaPoloniaUngariaCroațiaRomâniaBulgariaEuropaPIB pe cap de locuitor Europa, 2016, euro
Rang(Nominal)
PIB pe cap de locuitor (Nominal) ($) Linear (PIB pe cap de locuitor (Nominal) ($))Commented [U31]: cine i -a selectat? Cui apartine aceasta
selecti e?
Commented [U32]: Este unul din indicatori? Ceilalti unde
sunt?
Commented [U33]: si la ce intereseaza si cu ce contribuie
la lucrare?

22
are o crestere economică mică anuală datorită polului de dezovoltare si anume muncipiul
Iasi. Conform studiului „Magnet Cities” efectuat de Banca mondială, Iași a reușit să
depășească performanțele din regiunea nord -est , dar nu și economia națională.
Discrepanțele majore din aceste zone este datorată de lipsa de investiții din partea statutului
pentru stimularea economica al acestor zone in special investitii in infrastructura si inovare.
Statul român nu investește în inovare ceea ce face in special ca zonele sub -dezvoltate, zone cu
infrastructură slabă să nu poată atinge o creștere economică rapidă bazată pe exporturi de
înaltă tehnologie. Doar 0.49% din PIB -ul României se duce pe directia de dezvoltare si
inovare, ceea ce plasează România pe penultimu l loc in UE la procentul inovării produselor
noi pe piața. Mai mult ca atat Romania nu are o strategie nationala de dezvoltare a conceptului
„smart” (economie, orase, oameni etc.) .
Figura 1.7: Procentul inovarii produselor noi pe piata comparat cu % cheltuielilor pentru
cercetare si inovare din PIB, EU28, 2016, sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Putem observa ca tarile care investesc cel mai mult din cercetare si dezvoltare au si cele mai
mari exporturi de produse inovative pe piata. Mai mult ca atat cele mai mari exportatori de
tehnologie sunt si cei mai multi care au inregistrat patente la nivel european.

Figura 1.8 : Numarul de patente inregistrate la nivel European, 2016, sursa
http://ec.europa.eu/eurostat 12.522.2 22.0 21.920.419.0 18.5 18.4 18.4 17.515.5 15.0 14.9 14.5 13.5 13.310.8 10.78.9 8.2 8.1 7.5 7.0 6.3 5.7 5.7 5.2
1.3 1.1 2.0 1.51 2.45 3.07 2.9 2.01 2.23 3.261.31 2.21 1.33 0.96 0.46 1.28 1.95 2.871.73.031.04 0.85 0.77 1.18 1.38 0.63 1.22 0.96 1 0.49 1.50.05.010.015.020.025.0Procentul inovarii produselor noi pe piata comparat cu %
cheltuielilor pentru cercetare si inovare din PIB, EU28, 2016
Inova ția produselor noi pentru pia ță cheltuieli interne pentru cercetare și dezvoltare din PIB %
2403.0664.02184.0 2040.0 1818.06889.010486.0
3555.0
472.0 113.04166.0
72.0 46.0 153.0 185.025086.0
5142.0
1867.0
27.0 14.0 89.0 41.0 108.0 12.01558.018.0 408.0 29.0 43.0 0.05000.010000.015000.020000.025000.030000.0Numarul de patente inregistrate la nivel European , 2016Commented [U34]: care zone?

23
Tara cu cele mai multe patente inregistrate la nivel european este Germania si cu cele mai
putine fiind Malta. Conform Organizației Națiunilor Unite, in anul 2050, 80% din populatia
lumii va locui i n zonele urbane, ceea ce înseamnă că dezvoltarea efectivă a țărilor se va
concentra doar in zonele urbane. Conform studiului „Magnet Cities” efectuat de Banca
mondială, cele 8 mari orașe din România care a u in total 22% din populație și generează
aproximativ 53% din PIB -ul țării. Pentru a putea ajunge tarile inalt dezvoltate, Romania are
nevoie de o regandire al oraselor existente, pentru a putea valor ifica potentialul lor la maxim.
 Economia de învățare : (numarul scolilor vocationale, numarul absolventilor scolilor
vocationale, platforme de e -learning in universitati);
Astăzi majoritate orașelor în curs de dezvoltare se confruntă cu două probleme majore:
1.0 o forță de muncă din ce în ce mai slab pregătită;
2.0 lipsa forței de muncă în domenii specifice;
Toate aceste provocări pentru orașe sau transformat în probleme care generează exodul de
companii si externalizarea afacerilor în alte zone, ceea ce însea mnă pierderea de sume enorme
pentru bugetele locale sau naționale și extindirea afacerilor in zonele respective.

Figura 1. 9: Proporția întreprinderilor care oferă formare vocatională profesională inițială,
2010, sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Învățământul vocational este o educație care pregătește oamenii să lucreze în diferite locuri de
muncă, cum ar fi un comerț, economie, IT, o meserie sau un tehnician. Cele mai multe 2462
5147
3432
24232119181616151512987776555431
010203040506070Propor ția întreprinderilor care oferă formare vocatională profesională
inițială, 2010

24
companii care ofera formare vocatională o gasim in Germania, Danemarca, Austria si cele
mai putine in Romania si Lituania.
 Economia digitală : (utilizatori de internet, utilizatorii de internet care au cumpărat sau
au comandat bunuri sau servicii online , persoanele care folosesc internetul pentru a
interacționa cu autoritățile publice) .
În ultimele trei decenii sa înregistrat o inovare rapidă în tehnologia informației. Telefoanele
mobile, internetul și sistemele de livrare digitale de mare viteză au revoluționat majoritatea
lumii din jurul nostru. În temeiul Tratatului privind funcționare a Uniunii Europene (articolele
179-180), UE urmărește să promoveze dezvoltarea și diseminarea acestor noi tehnologii,
introducând o serie de norme care să asigure că clienții și întreprinderile beneficiază de acces
echitabil și accesibil la rețele și servi cii , precum și eliminarea barierelor din calea
concurenței. 22
Nu putem discuta despre smart city, internet of things, cloud sau alte mijloace care implică
tehnologia, dacă nu avem internet în toate localitățile unde ajunge la orice cetățean. Internetul
implică două surse majore unul fiind accesare de acasă prin fibră optică sau alte tehnologii și
altul de pe telefonul mobil sau tabletă. Pentru a putea dezvolta un oraș cu adevărat smart,
internetul reprezintă combustibilul care alimentează acesta. Pornind d e la această idee
internetul va transforma complet si modul de guvernare, de interactiune a cetățenilor cu
autoritățile publice sau cu instituțiile statului.
Figura 2.0: Accesul la internet al gospodăriilor, 2011 și 2016, sursa
http://ec.europa.eu/eurostat

22 http://eur -lex.europa.eu/summary/chapter/information_society.html?root_default=SUM_1_CODED=31 8597 9794 94 93 92 92
87 86 86 85 8582 82 82 81 80 79 79 78 77 7774 7472 7269
64
020406080100120Accesul la internet al gospodăriilor, 2011 și 2016 , %
2011 2016Commented [U35]: Nu inteleg . Luati fiecare din cele "n"
economiii enumerate mai sus si le dezv oltati? In ce sens le
devoltati, de ce le dezvoltati si la ce ajuta in cap 3 si in
general pentru lucrare?

25
Pentru a fi eficient un oraș sau stat , accesul la internet al gospodăriilor trebuie să existe
instrategia de dezolvoltarea al acestora. Dar accesul gospodăriilor nu este suficient pent ru a
avea eficiență și a utiliza internetul eficace. Pentru aceasta este nevoie de educație a populației
în utilizarea internetului, fie ca e pentru dezvoltarea personală, profesională sau socializare.
Un indicator care reflectă interactiunea dintre cetate ni si autoritatile publice este reprezentat in
Figura 2. 0

Figura 2.1: Persoanele fizice care folosesc internetul pentru a interacționa cu autoritățile
publice, 2017 , sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Putem observa ca cea mai mare interactiune dintre cetateni si autoritatile publice o au tarile
nordice, Danemarca, Suedia, Norvegia si cea mai mica interactiune este in estul Europei,
Romania, Bulgaria si Muntenegru. Interactiune dintre cetateni si autoritatile publice ofera o
transparenta decizionala mai buna si dezbateri mai constructive pe anumite teme fie locale sau
nationale. Exemple de succes au fost implementate in orase precum:
 Stockholm: investiția de 70 milioane EUR în servicii de guvernare electronică de
înaltă calitate, accesibile începând cu 2007, care a creat peste 50 de servicii digitale
noi și a redus substanțial costurile de gestionare. 898484837978757569686255555353524949474642312522219
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100DanemarcaSuediaNorvegiaFinlandaOlandaEstoniaLuxemburgElvețiaLetoniaFranțaAustriaBelgiaIrlandaZona euro (schimbarea compozi ției)GermaniaSpaniaUE (28 de țări)Regatul UnitUngariaPortugaliaCipruPoloniaItaliaMuntenegruBulgariaRomâniaPersoanele fizice care folosesc internetul pentru a interac ționa cu
autorită țile publice , 2017

26
 Barcelona: Proiectul mGovernment intenționează să furnizeze toate serviciile oferite
de guvern pe mobil, pentru a crea un nou canal de comunicare, m ai direct, eficient și
eficient.
Un indicator al economiei „smart” sunt utilizatorii de internet care au cumpărat sau au comandat
bunuri sau servicii online. Comertul traditonal se va diminua de doua ori in urmatorii 3 ani
conform Bancii Mondiale, si se va tripla in doar 3 ani comertul electronic. Conform Eurostat
Marea Britanie se situeaza pe primul loc in achizitionare de bunuri si servicii online in
utlimile 12 luni, iar la coada clasamentului se situeaza Romania.

Figura 2. 2: Utilizatorii de internet care au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii
online , http://ec.europa.eu/eurostat
Comertul electronic este un indicator important care reflectă consumului populatiei. Astfel
încât digitalizarea afacerilor, autoritatilor publice este un factor cheie de impulsionare a
consumului.
 Economia competitivă : (rata totala de angajare %, crestere PIB , exporturile de înaltă
tehnologie, i mporturi de bunuri si servicii , cresterea neta de int reprinderi );
Pornind de la ideea de creștere economică și dezvoltare sustenabilă a regiunilor ne întrebam
adesea dar cu cine facem acestă creștere și cum putem menține creșterea actuală. 86%84%82% 82% 82% 82%
76% 75%
70% 70%67%65% 65% 64% 64%
59% 58% 57%55%
49% 49%45% 45% 44%42%39%
27%23%EU-28 = 59 %EU-28 = 68 %
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Regatul Unit
Suedia*
Danemarca
Germania
Luxemburg
Olanda
Franța
Finlanda
Austria
Slovacia
Belgia
Republica Cehă
Estonia*
Irlanda
Malta
Spania
Polonia
Slovenia
Letonia*
Lituania
Ungaria
Grecia
Portugalia
Italia
Croația
Cipru
Bulgaria
România
2012 2017

27

Figura 2.3: Rata totala de angajare % , UE, 2010 -2016, sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Rata totală de angajare este un indicator macro care reflectă evolutia pietei de muncă. Putem
observa ca țările înalt dezvoltate Germania, Suedia, Marea Britanie conduct clasamentul la
coadă fiind Grecia și Croația. Dacă facem referire la România, ne situăm pe locul 23 în UE,
cu o rata de angajare de 64,8% . Rata de creșterea a produsului intern brut reflectă
competitivitatea per ansamblu a economiei pe termen scurt si mediu. Cele mai mari creșteri
din UE în 2016, au avut Malta 5,5%, Irlanda 5.1% și România 4.6%.

Figura 2. 4: Creștere PIB, UE, 2016 , sursa http://ec.europa.eu/eurostat
La coada clasamentului se situează Grecia cu -0,2% si Italia 0,9%. Exporturile de înaltă
tehnologie pentru electronică și telecomunicații sunt conduse de Malta, Estonia pe când
exportu rile de înaltă tehnologie pentru domeniul farmaceutic este condus de Belgia si Irlanda. 78.175.073.575.8 76.8
70.4
66.864.373.9 73.0
64.3
59.968.670.7 70.3 69.3
64.670.3
64.6
60.164.375.0
67.664.7 64.862.861.0 62.163.8
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0Rata totala de angajare, %
2010 2016
5.5
5.1
4.6
3.9
3.3 3.33.2 3.23.1 3.132.9
2.6
2.32.2 2.22.1 2.121.9 1.9 1.9 1.9
1.5 1.5 1.5
1.21.10.9
-0.2
-10123456Cre ștere PIB, %, 2016

28

Figura 2. 5: Exporturile de înaltă tehnologie pe grupuri de produse de înaltă tehnologie, UE –
28, 2014, % , http://ec.europa.eu/eurostat
România face parte din primele 10 țări din UE după volumul de exporturi pentru segmentul
telecomunicații -electronică. Conform INS, 75% din aceste exporturi sunt reprezentate de
orasele, București, Iași, Cluj si Timișoara.
Astăz i majoritatea regiunilor duc lipsă de forță de muncă bine calificată și acesta este definită
prin creativitate și inovare. Dar atragerea capitalului uman competit iv care să creeze valoare
adaugată mare este o provocare pentru orașe. Nașterea noilor întrepr inderi este adesea văzută
ca fiind unul dintre factorii cheie ai creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Se
consideră că nașterile în rândul întreprinderilor cresc competitivitatea populației de
întreprinderi a unei țări, obligându -le să devin ă mai eficiente în contextul concurenței
emergente. Ca atare, acestea stimulează inovarea și facilitează adoptarea de noi tehnologii,
contribuind în același timp la creșterea productivității globale în cadrul unei economii23.

23 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/in dex.php/Business_demography_statistics
90.8
86.5
79.6 78.8
70.668.0
62.6
55.453.5
47.545.342.2 42.040.6 40.036.4
31.628.7 28.0 27.525.8 24.9 23.721.720.3 19.217.7 17.315.8 15.612.5 12.010.1
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0100.0Exporturile de înaltă tehnologie pe grupu ride produse de înaltă
tehnologie, UE -28, 2014, %
Electronică -telecomunica ții Aerospace Instrumente științifice Farmacie Calculatoare -mașini de birou Altele

29

Figura 2. 6: Cresterea neta de intreprinderi dupa numarul de angajati 2013 -2016 ,
http://ec.europa.eu/eurostat
În ceea ce privește ratele natalității în UE (pe baza datelor disponibile pentru 27 de state
membre), numărul înt reprinderilor nou -născute, ca procent din numărul total de întreprinderi
active, a crescut cu 1,8%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate in Danemarca atat
companii intre 1 -4 angajați cât si companii mai mult de 10 angajati. Un exemplu “smart ” de
succes în creșterea spiritului antreprenorial reprezintă “hackathon ”. Mai mult ca atat aceste
instrumente dezvolta afaceri in domenii cheie, in special E -guvernare, tehnologie, e -sanatate
etc. Orase precum Barcelona, Amsterdam, Copenhaga organizeaza tr imestrial “hackathon” in
parteneriat cu mediul de afaceri, universitai si autoritati publice private pentru stimularea
antreprenoriatului.
Raportând la România avem o creștere de 1.19% la companii intre 5 -9 angajați și o mica
scădere de 0.8% a companiilor cu mai mult de 10 angajați. Daca facem o analiza la numarul
de “hackathon”, la nivel de tara putem distinge doar unul singur “Innovation Labs” care are
menirea de a dezvolta 60 echipe annual ceea ce este foarte putin. Municipiul Iasi chiar daca
este un pol de dezvoltare regional, pe piata sunt prezente doar doua “hackathon” , Innovation
Labs” și TBNR. Problema cea mai mare este că aceste două proiecte pregatesc un număr
limitat de echipe între 5 -6 echipe anual, ceea ceeste doar reprezentativ si nu are nici u n impact
economic. -0.86-1.99
-1.878.45
0.431.6
-8.84-14.53-1.03
-4.2-10.7
1.930.46
-2.253.86-1.8
0.79-7.16
-5.611.19
-0.634.85
-1.940.453.86
-20-1001020304050
BE BG CZ DK DE EE ES FR HR IT LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UKCresterea neta de intreprinderi dupa numarul de angajati 2013 -2016
1-4 5-9 >10

30
 Economia ecologică : (Emisii CO2 pe cap de locuitor , energia electrică regenerabilă
%);
Orașele verzi sunt definite ca cele care sunt ecologice Indicatorii economici care măsoară
performanța de mediu pot include: nivelurile de poluare și emisiile de carbon, consumul de
energie și de apă, calitatea apei, mixu l energetic, volumul deșeurilor și ratele de reciclare,
rapoartele spațiului verde, pădurile primare și pierderea terenurilor agricole (Meadows 1999,
Brugmann 1999 ).

Figura 2.7 : Emisiile de CO2 după numele țării tone metrice pe cap de locuitor 2000, 2013 ,
sursa http://ec.europa.eu/eurostat
Cele mai poluante tări din UE sunt Luxemburg, Belgia, Olanda, Estonia. Raportandu -ne la
Romania emisiile de CO2 pe cap de locuitor au scăzut din 2000 în 2013 cu 0.3 puncte
procentuale. Aceasta este datorată în special a scăderii drastice a industriei in perioada
raportată.
Energia regenerabilă în UE a crescut puternic în ultimii ani. Mai concret, pon derea energiei
din surse regenerabile în consumul final brut de energie sa dublat aproape în ultimii ani, de la
aproximativ 8,5% în 2004 până la 16,7% în 2015. 7.48.4
5.4 5.29.4
6.815.1
8.5
59.2
6.3
4.25.7
4.318.7
5.210.1
7.9
4.4
3.57
5.14.657.1
02468101214161820Emisiile de CO2 după numele țării tone metrice pe cap de locuitor
2000, 2013
Emisiile de CO2 după numele țării tone metrice pe cap de locuitor 2000 Emisiile de CO2 după numele țării tone metrice pe cap de locuitor 2013

31
Figura 2.8 : Ponderea energiei din surse regenerabile, 2004 și 2015, sursa
http://ec.europa.eu/eurostat
Cu mai mult de jumătate (53,9%) de energie din surse regenerabile în consumul final brut de
energie, Suedia a avut în 2015 cea mai mare pondere în rândul statelor membre ale UE, față
de Finlanda (39,3%) , Letonia (37,6% Austria (33,0%) și Danemarca (30,8%).
 Economia rețelei : (densitate de clustere, parcuri industriale, parteneriate publice
private %);
Definiția clusterului este întâlnită și în legislația din România (HG 918:2006 – Programul
„Impact”), conform căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori și /sau
beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creșterii
competitivității operatorilor economici.

Figura 2. 9: Clustere urbane (un grup de celule de rețea de 1 km² cu o densitate de cel puțin
300 de locuitori pe km² și o populație minimă de 5 000) , http://ec.europa.eu/eurostat 8181831
1729
817181829
18
9.538
27
518.5
5735
122826233954
9
0102030405060Ponderea energiei din surse regenerabile, 2004 și 2015
2004 2015
28.1
18.4
10.6
7.3 7.1 6.3 5.4 4.3 3.9 3.5 3.3 3.2 2.9 2.9 2.8 2.8 2.4 2.4 2.3 1.6 1.4 1.2 1.2 1.1 1.0 0.7 0.6 0.6 0.6
0.05.010.015.020.025.030.0Clustere urbane (un grup de celule de re țea de 1 km² cu o densitate de
cel pu țin 300 de locuitori pe km² și o popula ție minimă de 5 000)
Clustere de înaltă densitate Clustere urbane

32
Cele mai multe clustere urbane le gasim în Malta, Belgia, Olanda.
În concluzi e pot spune că e conomia inteligenta este motorul dezvoltar ii orasului „smart”
deoarece acest model se bazează pe o serie de concepte de promovare a dezvoltării,
durabilității și atractivității pentru noi investiții, principalele fiind: e -business, comerțul
electronic, creșterea productivității, ocuparea forței de muncă și inovarea în acesta ș i
generarea de noi produse și servicii , noi modele și oportunități pentru afaceri și
antreprenoriat .
2.2 Cum pot crește proiectele IOT competitivitatea prin creșterea
vitezei de informație ?

Astăzi prin dezvoltarea tehnologiei informația a devenit mult mai ușor accesibilă la o viteză
mult mai rapidă și totodată manipulatorie. Dezvoltarea tehnologiei informaționale a adus pe
lume conceptul de internet of things. După cum am menționat în capitolul 1 IOT are menirea
de a răspunde nevoii în timp real. C um poate contribui eficient IOT la produse și servcii,
foarte simplu prin accesibilitate și rapiditate. Un exemplu pentru acesta sunt serviciile prestate
de către autoritățile publice în special deschiderea unei afaceri.

Figura 3.0 : Numărul de companii mici și mijlocii la 100 de locuitori, raportat la numărul de
zile pentru deschiderea afacerilor în UE, 2015 (include și Marea Britanie) , sursa
http://ec.europa.eu/eurostat 9.47.67.576.56.46.36.26.15.65.55.45.35.35.25.14.94.54.44.24.13.83.83.53.53.12.72.29
4.511.5
713
726
46.516.5
65.513
75.543.53.523
1437
321
574.510.512
0510152025303540Numărul de companii mici și mijlocii raportat la numărul de zile pentru
deschiderea afacerilor in UE 2015 (Include și Marea Britanie)
Nr de companii Nr de zileCommented [U36]: Nu s -a inteles pentru ce au fost
prezentate toate acele economii, de ce s -au amintit de niste
indicatori si ce rol ar avea in contexul tezei, despre ce
indicatori era vorba?
Commented [U37]: Nu cred ca are legatura si nici nu cred
ca se leaga de ce ati scris anterior
Commented [U38]: ce legatura are cu Iot?

33
Putem observa că țările care se clas ează pe primele poziții atât după numărul de companii
mici și mijlocii pe cap de locuitori cât și după numărul de zile pentru deschiderea afacerii au
implementat digizatilizarea serviciilor. Acest proces este vital atât la nivel de țară cât și la
nivel loc al. Aș menționa că dezvoltarea economică a unei țări vine de jos în sus și nu invers.
Astfel prin facilitarea unor procese câștigăm viteză în comparație cu alte țări sau regiuni, dar
și interprindem măsuri de atragerea investițiilor cât și dezvoltarea regi onală a țării. Desigur
aceste măsuri se fac palpabile pe termen mediu și lung în bugetul local și național, dar pe
termen scurt se poate contura o imagine clară de dezvoltare a unei regiuni sau țări. Beneficiile
digitalizării nu se rezumă numai la viteză, dar și la numărul de salariați din sistemul public.
Astfel de proiecte taie o parte din salariați care pun presiune pe bugetul național și prin
dezvoltarea lui se pot reduce o parte considrabilă a personalului dezvoltat în acest domeniu,
astfel impunându -i să se angajeze în domeniul privat unde desigur incep a contribui prin taxe
și impozite.
Construcțiiile sunt o altă latură importantă în dezvoltarea economiei. De facto construcțiile au
un impact major la produsul intern brut, care creează locuri de munc ă și dezvoltă afaceri
conexe. O problemă majoră cu care se confruntă astăzi țările este numărul de zile de asteptare
a certificatului de urbanism și numărul de acte necesare pentru aceasta. Spre exemplu Olanda
este prima țară din UE care a digitalizat ace st proces în anul 2016.
Figura 3.1 : Numărul de zile și acte pentru eliberarea certificatului de urbanism, Uniunea
Europeană , 2016 , sursa http://ec.europa.eu/eurostat 507
286
247
227.5 224.5 222212 205 202183171 167 161 157 153 149 147
127 124116 113105 103 102 9686
65 64
81021101211101317920151311121012191771416121089177 0100200300400500600Numărul de zile și acte pentru eliberarea certificatului de urbanism, EU 2016
Numărul de zile Numărul de acte
Commented [U39]: vezi comentariul anterior

34
Digitalizarea presupune și debirocratizarea întregului proces care iarăși ne aduce o viteza
sporită la activitățile noastre prin care numărul de autorizații și numărul de eliberare se pot
reduce considerabil. Dacă ne referim la România, astăzi prin prisma întregului proces
birocratizat economia merge bine cu o creștere de circa 5,7% în primul trimestru a anului
2017. Dar dacă acest proces ar putea avea o viteza mai mare care ar fi creșterea? O simulare a
acestui proces este prezentat in figura de mai jos.
Tabel 1.5: Viteza de operarare a certificatului de urbanism, România 2016 (proiecte
rezidențiale)
Total ianuarie ian.15 ian.15 ian.15 Procent ian.16 ian.16 ian.16 Procent
Autorizații 1674 1674 1674 100% 1426 1426 1426 100%
Numărul mediu de
zile 161 100 70 62% 161 100 70 62,1%
Viteza 10,39 16,74 23,91 6,34 8,87 14,26 20,37 5,38
Sursa: institutul național de statistică ( http://www.insse.ro/cms/ ) și din surse proprii
Din tabelul de mai sus putem constata cât de importantă este viteza și cât pierdem noi anual
din aceasta. Dacă raportăm numărul de autorizații emise de statul român în lunile ianuarie a
anilor 2015 și 2016 raportând la numărul medii de zile a așteptării ce rtificatului de urbanism
avem o rotație de circa 10,39%. Făcând o analogie la reducerea numărului de așteptare a
certificatului menținând același trend a autorizațiilor am constatat că la o așteptare de circa
100 de zile viteza de rotație crește cu circa 6 %, iar la 70 de zile cu circa 12%. Urmând același
gând pot constata că inflația informației în România în domeniul autorizațiilor de urbanism au
fost 6% în 2015 și 12% în 2016.

35
CAPITOLUL 3: IASI SMART CITY 2025

36
Bibliografie

Cărți și V olume:
1) U.S. department of transportation, smart city challenge, decembrie 2015;
2) Methodology for data collection and indicators calculation, co -funded by the european
commission within the h2020 programme. grant agreement no: 646440, city keys,
03.30.2016;
3) Neumann h -m. pangerl e, airaksinen m., ahvenniemi h., bosch p., decunto a., homeier
i., huovila a., jakutyte -walangitang d. jongeneel s., kontinakis n., kotakorpi e., neralic
s., pinto -seppä i., sarasa d., schnepper m., tillie n., vielguth s, m easuring the
performance of smart cities in europe, ait austrian institute of technology gmbh energy
department giefinggasse 2 1210 vienna,austria;
4) Andrew j. ginther, mayor, columbus smart city application, 2014
5) China-britain smart business council, 2015, contact the centre at room 910, sunflower
tower – 37 maizidian west street – chaoyang district – beijing, 100125 t: +86 10 8527
5300; f: +86 10 8527 5093 www.eusmecentre.org.cn ; info@eusmecentre.org.cn ;
6) Stefania aguzzi (idc), david bradshaw (idc), martin canning (idc), mike
cansfield (idc), philip carter (idc), gabriella cattaneo (idc), sergio gusmeroli
(txt), giorgio micheletti (idc), domenico rotondi (txt), rich ard stevens (idc), a
study prepared for the european commission dg communications networks,
content & technology, definition of a research and innovation policy leveraging
cloud computing and iot combination, internal identification, contract number:
30-ce-0608166/00 -79, smart number 2013/0037, 2014

7) Shane mitchell, nicola villa martin, stewart -weeks, anne lange, the internet of
everything for cities, © 2013 cisco and/or its affiliates;
8) Joe ravetz ian douglas miles, foresight in cities: on the possibility of a “strategic urban
intelligence”, vol. 18 iss 5 pp. 469 – 490, http://dx.doi.org/10.1108/fs -06-2015 -0037
9) Miimu airaksinen, pe rformance measurement of smart cities, vtt technical research
centre of finland, miimu.airaksinen@vtt.fi , +358 40 770 4832;

37
10) European innovation partnership on, smart cities and communities, operational
implementation plan: first public draft, 2013;
11) Urban mobility plan of barcelona, 2013 -2018, october 2014, ajuntament de barcelona;
12) Prof. mircea eremia1,2, conf. lucian toma2, conceptul smart city, expo -conferința:
smart cities of romania, 21 -22 octombrie 2015, upb;
13) Nico tillie and roland van der heijden, rotterdam’s smart city planner: using local and
global data to drive performance, martie 2015;
14) Inspiring future cities & urban services shaping the future of urban development &
services initiative, world econo mic forum, april 2016;
17) Intelligent assets unlocking the circular economy potential, world economic forum,
decembrie 2015;
18) Matthew e. kahn, sustainable and smart cities, the world bank sustainable development
network urban and disaster risk management depar tment mai 2014;

Articole din R eviste:
1) Gang pan, guande qi, wangsheng zhang, shijian li, and zhaohui wu, zhejiang
university laurence tianruo yang, huazhong university of science and technology and
st. francis xavier university, trace analysis and mining for smart cities: issues,
methods, and applications, ieee communications magazine • june 2013
2) Anna lisa boni, secretary general, eurocities, a smart outlook for european cities, cities
today, • may 2015
3) Veronica scuotto alberto ferraris stefano bresciani, business process management
journal, internet of things: applications and challenges in smart cities: a case study of
ibm smart city projects, journal, vol. 22 iss 2 pp. 357 – 367,
http://dx.doi.org/10.1108/bpmj -05-2015 -0074 ;
4) The economist, empowering cities, 2016, london, 20 cabot square london e14 4qw
united kingdom tel: (44.20) 7576 8000 fax: (44.20) 7576 8500 e -mail:
london@eiu.com ;
site-uri web:
1) oracle big data cloud service, accelerating analytics, 2015,
http://cloud.oracle.com/bigdata

38
2) oracle big data cloud service, enterprise -grade big data as a service,
http://cloud.oracle.com/bigdata
3) https://www.forbes.com/sites/sap/2016/11/11/smart -cities -the-next-digital –
frontier/#69bb6b996544 , paul taylor, sap,
4) https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=7840 , ministerul comunicațiilor și
societății informaționale;
5) https://eu –
smartcities.eu/sites/all/files/implementation%20of%20the%20roadmap%202016.pdf ,
implementation of the roadmap 2016
6) https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/internet -of-things , european commission;
7) https://www.theguardian.com/technology/2015/aug/14/internet -of-things -winners -and-
losers -privacy -autonomy -capitalism , maria farrell, vineri 14, 2015;
8) http://ajuntament.barcelona.cat/estr ategiadigital/en ;
9) https://amsterdamsmartcity.com/projects/urban -factory -auas-hva ;
10) http://ec.europa.eu/eurostat
Field Code Changed
Field Code Changed