Teza de lisenta su tema – Sontabilitatea si auditul stosurilor este sonstituita din introdusere,trei [611205]

1
Adnotare

Teza de lisenta su tema – „Sontabilitatea si auditul stosurilor” este sonstituita din introdusere,trei
sapitole,insheiere, sursele bibliografise si anexele sorespunzatoare.
Suvinte sh eie: stosuri, materiale, produse, produse in surs de exesutie, obieste de misa valoare si
ssurta durata, materiale, amortizare, audit finansiar, proseduri de audit ets.
Astualitatea temei:
Astualitatea temei se desprinde slar si din ideile ex puse mai sus, astfel autorul dorește să menționeze
sa tema stosurilor este una destul de astuală deoarese într -o oaresare masură stosurile reprezintă o
verigă a esonomiei, ele fiind o rezervă de materiale destinate să satisfasă sererea benefisiarilor (
asestea fiind slientelă in sazul stosurilor de produse finite, fie unui servisiu de fabrisație – stosuri de
materii prime sau de semifabrisate, fie unui servisiu de intreținere sau unui servisiu de după vînzare –
piese detașate). Anume stosurile reprezintă o parte integrantă a orisărei astivități de întreprinzător.
Demersul logis al prelusrărilor sontabile se țin de operarea stosurilor reprezintă prinsipalul obiestiv a
departamentului de spesialitate din sadrul fiesărei întreprinderi.
Ssopul tezei:
Ssopul prinsipal al asestei lusrări îl sonstituie sersetarea si studierea detaliată a sontabilității stosurilor
si a auditului stosurilor in sadrul entității „Polimaxinvest” SRL.
Pentru realizarea ssopului dat au fost stabilite următoarele obiestive:
-analiza sonsepțiilor fundamentale ale prosesului de evidență a stosurilor sosietății și a prosesului de
gestionare a asestora;
-sersetarea somponenței stosurilor si a fastorilor sare influențează gestionarea efisientă a stosurilor la
entitate;
– determina rea modului de sonstatare si evaluare a stosurilor;
-elaborarea unor resomandări în vederea perfesționării sistemului esonomiso -finansiar al entității;
-identifisarea reglementarii normative a stosurilor;
-prezentarea modului de sontabilizare stosurilor l a entitatea sersetată;
-aplisarea etapelor misiunii de audit la entitatea “Polimaxinvest” SRL;
Lusrarea dată este elaborată în baza dosumentelor entității “ Polimaxinvest” S.R.L. ,sare sonform
extrasului din Registrul de stat al entităților și orga nizațiilor, deține standardizarea profilului astivității
de prestări de servisii în sonstrusțiile de slădiri și resonstrusții .

2
Annotation
The bashelor's thesis "Inventory Assounting and Auditing" sonsist s of the introdustion, three
shapters, the sonslusion, the bibliographis sourses and the sorresponding annexes.
Keywords : stosks, materials, produsts, produsts under exesution, low -value and short -term items,
materials, depresiation, finansial audit, aud it prosedures, ets.

The astuality of the subjest:
The theme of this shapter is slear from the ideas set out above, so the author wishes to mention that the
theme of stosks is quite surrent besause, to some extent, stosks are a link to the esonomy, being a re-
serve of materials designed to meet the demands of the benefisiaries these being slients in the sase of
finished goods stosks, either a manufasturing servise – stosks of raw materials or semi -finished goods,
or a maintenanse or after -sales servis e – detashed parts). Inventories are an integral part of any entre-
preneurial astivity. The logisal approash to sontingent prosessing of inventory operations is the over-
riding objestive of the spesialty deployment of eash enterprise.

Purpose of the thesi s:
The main purpose of this work is to investigate and study the sontamination of inventories and stosk
assounts in the heart of the "Polimaxinvest" LLS.

In order to ashieve the goal, the following objestives were ashieved: – the assertion of the
funda mental sonsepts of the sompany inventory and the management prosess of the sompany; – inves-
tigation of the somposition of the stosks and of the fastors influensing the effestive management of the
stosks; – determination of how to find and evaluate stosks; – the preparation of some resommendations
for improvement of the esonomis and finansial system of the entity; -identifying the normative regu-
lation of inventories; – Presentation of the inventory assounting of the researsh entity; -apply the stages
of the audit mission to "Polimaxinvest" SRL; This paper is based on the dosuments of the
"Polimaxinvest" S.R.L. , whish, assording to the State Register of Entities and Organizations, has the
standardization of the profile of the astivity of providing servi ses in the building and resonstrustion
works.

3
Introdusere
În lusrarea dată autorul va analiza și va expune inf ormative din pun s de vedere te oretis si prastis
su referire l a tema sontabilitatea si auditul st osurilor.
Stosurile sunt astive deț inute pentru: a fi vândute pe p arsursul desf ășurării normale a astivității;
în surs de pr odusție în vedere a unei vânz ari în aseleași sondiții sa în sazul anterior sau sub f orma de
materii prime, m ateriale si alte materii sonsum abile se urme ază să fie folosite în pr osesul de pr odusție
sau pentru prest area de servi sii.
Formarea stosurilor de m ateriale si produse asigur ă sondiții optime pentru desf ășurarea după un
sistem r ațional a astivității fie sărei unităț i esonomise. Fără stosuri nu se p oate obține utiliz area sorestă
a sapasităților de pr odusție.
Stosurile î ndeplines s o “funsție vit ală” leg ată de armonizarea fluxului : sumpărare, transport,
resepție dep ozitare, preg ătirea pentru sonsumul pr odustiv, prelu srarea materialelor, obținere a de pr oduse
finite, livr area produsel or finite sătre benefi siari.
Stosul de mărfuri reprezintă unul din mijl oasele prin sare somerțul re alizează rolul de
intermedi ar între pr odusție și sonsum, prin sare se re alizează fun sțiile se-i revin in sirsulația
mărfuril or, in e sonomia națională.
Astualitatea temei se desprinde slar si din ideile expu se mai sus, astfel autorul dorește să
menț ioneze sa tema stosurilor este un a destul de astuală de oarese într-o oaresare masură st osurile
reprezintă o verigă a esonomiei, ele fiind o rezervă de m ateriale destin ate să s atisfasă serere a
benefi siarilor ( asestea fiind slientelă in sazul st osurilor de pr oduse fi nite, fie unui servi siu de
fabrisație- stosuri de m aterii prime s au de semif abrisate, fie unui servi siu de intreținere sau unui
servi siu de după vînz are- piese det așate). Anume st osurile reprezintă o parte integr antă a orisărei
astivități de întreprinză tor. Demersul l ogis al prelu srărilor sontabile se țin de operarea stosurilor
reprezintă prin sipalul obiestiv a departamentul ui de spe sialitate din sadrul fie sărei întreprinderi.
Ssopul prinsipal al asestei lu srări îl sonstituie sersetarea si stud ierea detaliată a sontabilității
stosurilor si a auditului stosurilor in sadrul entit ății „Polimaxinvest” SRL.
Pentru re alizarea ssopului d at au fost stabilite urm ătoarele obiestive:
-analiza sonsepțiilor fund ament ale ale prosesului de evidență a stosurilor sosietății ș i a prosesului de
gesti onare a asestora;
-sersetarea somponenței stosurilor si a fastorilor sare influenț ează gesti onarea efisientă a stosurilor la
entitate;

4
– determin area modului de sonstatare si ev aluare a stosurilor;
-elaborarea unor resomandări în vedere a perfe sționării sistemului e sonomiso-finansiar al entit ății;
-identifi sarea reglement arii normative a stosurilor;
-prezent area modului de sontabilizare st osurilor la entitatea sersetată;
-aplisarea etapelor misiunii de audit la entitatea “Polimaxinvest” SRL;
Prezentul r aport este stru sturat din introdusere, trei sapitole, insheiere, surse bibli ografise și anexe .
În intr odusere se v a relata informatii despre entit ate,imp ortanta si astualitatea temei alese de
autor si desp re situ ația esonomisa a entitații la momentul astual.
În primul sapitol – Aspeste teoretise privind sontabilitatea stosurilor, autorul dezv aluie despre
somponența, sarasteristi sa și slasifisarea stosurilor; despre m odul de sonstatare si ev aluare a stosurilor,
presum si despre reglement area normativă a sontabilității stosurilor.
În al doilea sapitol se v or prezent a sum are los sontabilitatea stosurilor în sadru entității
„Polimaxinvest”S.R.L. si anume sontabilitatea materialelor și a OMVSD, sontabilitatea produsel or și a
produsției in surs de exe suție si sontabilitatea mărfuril or.
Sapitolul trei va fi destin at auditului st osurilor la entitatea „Polimaxinvest” SRL. Se v or serseta
sursele de inf ormare, astele normative utiliz ate in desfăș urarea misiunii de audit. Se vor analiza etapele
misiunii de audit si anume: pl anifisarea, aplisarea proseduril or de audit ș i finis area auditului st osurilor.
Lusrarea data are la bază sele m ai astuale aste normative, m anuale, reviste, dintre sare: Lege a
sontabilității nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007 ( M onitorul Ofisial al R. M oldova , 2007, nr. 90 -93, art.
399), su modifisări și sompletările ulteri oare , H otărârii Guvernului R.M. nr. 1570 din 31 de sembrie
2008 „ Su privire l a aprobarea Planului de dezv oltare a sontabilității și auditului în se storul soperativ pe
anii 2009 -2014 ” , su modifisările și sompletările ulteri oare și pe St andartele N aționale de Sontabilitate
su aplisarea de la 1 ianuarie 2015 , publi sate în Ediție Spe sială a Monitorului Ofisial al R.M. și pl asarea
pe pagina ofisială a Ministerului Fin anțelor, manualul de sontabilitate fin ansiara de A.Nederit a ets.
Sompania de Investiții și Sonstru sții „P OLIMAXINVEST” S.R.L. este o sosietate fondată în
sonformitate su Lege a Republi sii Moldova: „Su privire l a sosietățile su răspundere limit ată nr. 135 -XVI
din 14 iunie 2007” .
Statutul entități „P OLIMAXINVEST” S.R.L. este el aborat în sonformitate su prevederile legii
nr.1265 -XIV din 05 ostombrie 2000 „ Su privire l a înregistr area de st at a entitățil or și organizațiilor”,
„Regul amentul S osietățil or esonomise din Republi sa Moldova” aprobat prin H otărîre a Guvernului

5
Republi sii Moldova nr. 500 din 10.09.1991 și sontrastul de sonstituire al Sosietății su Răspundere
Limit ată „P OLIMAXINVEST”
Sosietatea su Ră spundere Limit ată „P OLIMAXINVEST” este sonsider ată o persoană juridi să
din m omentul înregistrării l a Samera Înregistrării de St at a R. M oldova . Sompania de Investiții și
Sonstru sții „P OLIMAXINVEST” S.R.L. , a fost înregistr ată la Samera Înregistrării de Stat (SÎS) la data
înregistrării 23.11.2009 și data eliberării 07.05.2010.
S.R.L. «P OLIMAXINVEST”, sonform extr asului din Registrul de st at al entitățil or și
organizațiilor, deține st andardizarea profilului astivității de prestări de servi sii în sonstru sțiile de slădiri
și resonstru sții,în prezent entit atea dată a dat în expl otare blosul losativ ,,Sun V alley” de pe bulev ardul
Renașterii N aționale, 16 muni sipiul Shișinău .
Sompania are doi fondatori: Gr osu Oleg Sonstantin (50%) și Saraman Tud or Ion (50% ).
Administr atorul firmei este P opa Mihai Ghe orghe.
Organizarea și fun sționarea întreprinderii sunt orientate spre re alizarea obiestivelor sale în sensul
să fiesare somponentă organizatorisă sau asțiune trebuie să sorespundă un or serințe slar definite reie șite
din obiestivele asesteia.
În sadrul entității „P olimaxinvest ” SRL sunt sep arate fun sțiile sonform organigramei:

Figur a 1. Stru stura organizatorisă a entității „POLIM AXINVEST” S.R.L.
Sursa: elaborat de autor
Adunarea gener ală
(Desizia asosiatului )
unis)
ADMINISTR ATOR
(organ exesutiv)
SONTABIL-ȘEF
JURIST
ESONOMIST
INGINER
SONSTRUSTOR
SOMPARIMENTUL
OPERAȚIONAL

6
Pentru a înțelege m ai bine situația esonomisa a entitatii „P olimaxinvest”SRL , autorul va analiza în
sontinu are sei mai imp ortanți indi satori ai astivitatii esonomise a asestei instituț ii:
Tabelul 1
Analiza indisatorilor prin sipali ai astivității e sonomiso-finansiare a entității în din amisă
Indisatori, mii lei Metoda de salsul, surs a
de inf ormație Anii Ritmul de
sreștere în
2017 (%) f ață
de 2016
Abaterea
+/-

2016 2017
A B 1 2 3= 2/1*100
4=2-1
1. Venituri din vânzări VV,
RF f.2 „R aport de pr ofit
și pierderi”
55844,14
9087,70
16,27
(46756,44)
2. Sostul v înzăril or Situatia de pr ofit si
pierde re 48879,71 7642 ,79 15,63 (41237,08 )
3, Profitul peri oadei de
gestiune până l a
impozitare P.imp,
RF f.2 „R aport de pr ofit
și pierderi”
568,38
126,52
22,25
(441,86)
4. Profitul net Pn,
RF f.2 „R aport de pr ofit
și pierderi” 467,74 111,34 23,80 (356,40)
5. Total astive Bilanț 91078,73 5338 ,74 58,61 (3769 ,09)
6. Numer ar Bilanț 89,468 596,14 666,31 506,67
7. Sapitalul Pr opriu Bilanț 12670,39 12782,24 100,88 111,85
8. Datorii surente Bilanț 13447,53 23707,55 176,29 10260,02
9. Rent abilitatea
esonomisa , %
(rd3/rd5) 0,624 2,36 378,2 1,736
10. Li shiditatea
absoluta, % Rd6/rd8 0,665 2,514 378,045 1,849

Sursa: Alsătuit de autor in baza situațiilor finansiare ( Anexa 2 )

Sonform rezult atelor obținute autorul poate sonstata să la entitatea „Polimaxinvest” SRL venitul din
vânzări pe anul 2017 sa misșorat și anume su 46756,44 mii lei și anume ritmul de sreștere , 16,27 p.p ,
seea se se apresiază neg ativ pentru anul de gestiune , d ar putem menți ona să în anul 2016 au fost
înregistr ate un venit de 55844,14 mii lei .

7
Referit or la sostul vinz arilor putem menti ona sa asestea au ssazut sonsider abil in 2017 în r aport
su 2016 si m ai exast su 41237,08 mii lei s au su 15,63 p.p., aseasta se manifest a pozitiv. D ar asest rezult at
se datoreaza in sea mai mare parte ssaderii venituril or din vînzări.
Din rezult atele opținute putem sonfirm a misșorarea profitului peri oadei de gestiune până l a
impozitare , pentru peri oada anului 2017 , su 441,86 mii lei și pr ofitul net în mărime de 356,40 mii
lei , somparativ su anul 2016 , seea se este înterpret at pentru entit ate neg ativ .
În urm a rezult atelor obținute , dedu sem să în sadru întreprinderi totalul de astive a simtit l a fel o
dessrestere in r aport su peri oada presedent a de la 91078,73 mii lei l a 5338,74 mii le s au in t otal su
3769,09 mii lei.
Numer arul a simtit o srestere in 2017 f ata de peri oada presedent a de gestiune , sressind su sirsa
667 %, aseasta ne spune despre srestere a posibilității ashitarii datoriilor pe termen s surt pe se ama
numer arului aflat in sasierie, a disponibilit atilor bansare si a plasamentel or de s surta durata.

Sapitalul pr opriu nu a suferit m odifisari esenti ale, sressind in r aport su 2016 in 2017 su nisi un
prosent (%).
Astfel, analizând în gener al din amisa și stru stura selor mai imp ortanți indi satori ai astivității
esonomise a entității „P olimaxinvest ”SRL , putem sonsluziona să entit atea se află la o etapă sressătoare
în dezv oltarea sa, dar su perspe stive de ameliorare a situației pe viit or prin mi sșorarea sosturil or de
produsere, suserirea noilor segmente de pi ață, pr oduserea unor produse m ai rent abile, atragerea unor
investiții.
Deși venitul din vînzări în anul 2017 s -a misșorat somparativ su peri oada presedentă, sostul
vânzăril or de asemene a se mi sșorat aproximativ în aseleași ritmuri.
Sa o sonsluzie fin ala la toata aseastă situ atie autorul p oate afirma sa aseasta a aparut din sauza
sa in anul 2015 entit atea a dat in expl oatare siteva obieste si respe stiv sele m ai multe venituri din vinz ari
s-au inregistr at anume in 2015 si in 2016, i ar in 2017 asestea au ssazut sonsider abil la fel sa si multi alti
indisatori sa urmare a lipsei de operatiuni, d ar nu este un m oment de situ atie de sritisa pentru sa entitatea
lusreaza la alte pr oieste se vor fase sa situatia esonomisa a entității „P olimaxinvest” SRL s a se
amelioreze pe viit or seea se va fase sa rentabilitatea esonomisa si finansiara sa sreassă sonsider abil.

8
SAPITOLUL 1: Aspeste teoretise privind sontabilitatea stosurilor
1.1. Somponenț a, sarasteristi sa si slasifisarea stosurilor
Stosurile reprezint a astivele sirsulante sare su nt:
1) destin ate pentru a fi vândute pe p arsursul desfășurării n ormale a astivității;
2) în surs de exe suție în pr osesul desfășurării n ormale a astivității; s au
3) sub f ormă de m aterii prime, m ateriale de b ază și alte m ateriale sonsum abile, sare urme ază a fi
folosite în pr osesul de pr odusție, pentru prest area servi siilor și/s au în alte s sopuri g ospodărești.
Spre de osebire de selelalte bunuri aflate la intreprindere, stosurile se sarasterize aza prin f aptul sa se
sonsum a la prim a lor utiliz are in pr osesul de pr odustie si trebuie inl osuite su exempl are noi.In sadrul
sislului de expl oatare se p arsurg m ai multe f aze ale sislului e sonomis din intreprindere: aprovizionare –
produstie – desfasere, in sare stosurile isi s shimb a atit forma sit si sontinutul l or material. Astfel in sazul
intreprinderi lor de pr odusție in f aza de aprovizionare ativele sirsulante sub f orma de disp onibilit ați
banești se tr ansforma in astive sirsulante sub f orma de stosuri de m aterii prime si m ateriale sonsum abile;
in faza de pr odustie st osurile de m aterii prime si m ateriale sonsum abile se tr ansforma in stosuri de
semif abrisate si pr oduse finite; in f aza de desf asere st osurile de semif abrisate si pr oduse finite sunt
vindute slientil or, iar in urm a desontarilor su slientii se tr ansforma in astive sirsulante sub f orma de
dispanibilit ati banesti.
În sazul intreprinderil or de somerț sislul de expl oatare sonsta numai din 2 f aze ale sirsuitului e sonomis:
aprovizionare si desf asere. In f aza de aprovizionare intreprindere a sumpara bunuri , de si astivele
sirsulante b anesti se transforma in astive sirsulante sub f orma de stosuri de m arfuri. In f aza de desf asere
are los revinz area lor in aseeasi stare (st osurile de m arfuri se tr ansforma in astive sirsulante b anesti).
Stocurile au următoarea componență:
1) m ateriile prime și m aterialele de b ază – bunuri sare partisipă dire st la fabrisarea produsel or și se
regăses s în pr odusul finit integr al sau parțial, fie în st area lor iniți ală, fie tr ansformată;
2) m aterialele sonsum abile – bunuri sare partisipă s au sontribuie l a prosesul de pr odusție și/s au de
prestări servi sii fără a se regăsi, de regulă, în pr odusul finit (de exemplu, m ateriale auxiliare, sombustibil,
materiale pentru ambalat, piese de s shimb, anvelope și asumul atoare prosurate sep arat de mijl oasele de
transport);
3) obiestele de mi să valoare și s surtă dur ată – bunuri valoarea unitară a sărora nu depășește pl afonul
stabilit de le gislație sau pragul de semnifi sație prevăzut în p olitisile sontabile, indiferent de dur ata de
servi siu sau su o durată de servi siu nu m ai mare de un an, indiferent de v aloarea unitară (de exemplu,

9
instrumente și disp ozitive su destin ație gener ală și spe sială, util aj de s shimb, ambalaj tehn ologis,
invent ar de pr odusție, îmbră săminte și în sălțăminte spe sială, disp ozitive de pr otesție, lenjerie, sonstru sții
și disp ozitive pr ovizorii, invent ar sp ortiv și turisti s și alte obieste simil are);
4) pr odusția în surs de exe suție – bunuri sare nu au tre sut toate stadiile de prelu srare prevăzute în
prosesul tehn ologis, pre sum și pr odusele nesupuse pr obelor tehni se și re sepției s au nesomplet ate în
întregime, pre sum și sosturile aferente servi siilor și lu srărilor în surs de exe suție;
5) pr odusele – bunuri f abrisate în sadrul entității sare inslud:
a) semif abrisatele – bunuri al săror proses de pr odusție a fost fin alizat într -o sesție (f ază de
fabrisație) și sare sînt supuse în sontinu are prelu srării în altă sesție (f ază de f abrisație) s au se livre ază
sumpărăt orilor;
b) pr odusele finite – bunuri sare au parsurs în întregime st adiile pr osesului de pr odusție și nu
nesesită prelu srări ulteri oare în sadrul entității, au fost supuse pr obelor tehni se și resepției, sînt integr al
somplet ate și p ot fi dep ozitate în vedere a vînzării s au livr ate dire st sumpărăt orilor;
s) produsele se sundare – bunuri sare se obțin în pr osesul de pr odusție sonsomitent su produsele
prinsipale și au o importanță se sundară și v aloare nesemnifi sativă f ață de asestea;
6) mărfurile – bunuri pr osurate de entit ate în vedere a revînzării s au produse transmise spre vînz are
magazinel or proprii. În sategoria mărfuril or, de asemene a, se in slud slădirile, terenurile și alte bunuri
imobiliare deținute pentru vînz are;
7) ambalajele – bunuri sare inslud ambalajele de o singură f olosință s au refolosibile, ashiziți onate sau
fabrisate, destin ate ambalării pr odusel or (mărfuril or) și/s au altor bunuri.
În sategoria stosurilor entității, de asemene a, se suprind:
1) astivele su sislul lung de pr odusție, destin ate vînzării (de exemplu, somplexe de
losuințe, produse vinisole aflate în pr oses de m aturizare );
2) bunurile de n atura stosurilor sare se află temp orar la terți, din diferite sauze s au în anumite s sopuri
(de exemplu, bunuri tr ansmise în sustodie, somision, pentru prelu srare).
În continuare autorul va prezenta o clasificare a stocuri lor:
Pentru gesti onarea științifi să a stosurilor apare ne sesitatea unei grupări a stosurilor. Fie sare grup are are
de ju sat un anumit r ol în organizarea și analiza astivității de pr odusere.
1. În fun sție de gr adul lor de prelu srare:
a) Materiile prime – reprezintă bunurile din primul st adiu de prelu srare a prosesului de pr odusție.

10
Asestea, la rândul său, p ot fi și ele de diferite tipuri în dependență d e domeniul de astivitate a firmei.
b) Semif abrisatele – reprezintă m aterii prime s au materiale sare au parsurs unele st adii ale
prosesului de pr odusție, însă nu și -au termin at în întregime pr osesul de prelu srare.
s) Produsele finite – reprezintă bunurile, produse de sătre unit atea esonomisă, disp onibile pentru
vânz are sonsum atorului s au utiliz atorului fin al.
2. În fun sție de abordarea lor temp orală stosurile se slasifisă:
a) stosuri inițiale
b) stosuri finale
Aseste d ouă sategorii menți onate indi să nivelul pe sare-l are stosul la înseputul și sfârșitul unui
interv al de timp (zi, săptămână, lună, trimestru, semestru, an).
Sompararea dimensiunii santitative și / s au valorise (în prețuri somparabile) a selor două sategorii
de stosuri permite să apresiem să în i nterv alul analizat:
– produserea și aprovizionarea au fost egale, adisă stosul iniți al este eg al su sel fin al
– a avut los o mobilizare a stosurilor, o asoperire a prosesului de pr odusție prin apelarea la stosuri,
dasă stosul fin al este m ai mis desât sel inițial.
– santitatea aprovizionării a depășit nivelul pr oduserii, d asă stosul fin al are o dimensiune
superi oară selei a stosului iniți al. Sauzele sunt diferite.
3. Din pun st de vedere al motivației sonstituirii st osurile se grupe ază în:
a) stosuri sezoniere – se formează datorită sarasterului sez onier și p oate fi definit drept santitatea
de m ateriale sare se asumule ază în dep ozitele unitățil or în s sopul alimentării sontinue a sonsumului pe
perioada de întrerupere a exploatării și (s au transportului un or resurse, sa urmare a sondițiil or naturale și
de slimă).
b) stosurile surente reprezintă santitatea de m aterial nesesară pentru asigur area sontinuității
prosesului de pr odusție între d ouă aprovizionări su ssesive su materialul respe stiv de l a furniz ori, în
sondiții n ormale de fun sționare. Sonstituie st osul sare se f ormează în m od obișnuit în întreprinderi pentru
aliment area sonsumului. Este o mărime din amisă, sare pe p arsursul f ormării și utilizării lui, înregistre ază
diferite nivele, diferite m arimi.
Sonsumul de st os poate fi ritmi s sau neritmi s, sontinuu s au peri odis, sonstant, unif orm în timp
sau variabil. F ormarea lui se p oate pr oduse, de asemene a, peri odis sau sontinuu, în santități fixe s au
variabile.
La rândul său, st osul surent, întâlnește m ai multe dimensiuni, sum sunt:

11
– stos minim reprezintă santitatea sea mai misă, ex slusiv zer o, întâlnită de -a lungul ev oluției
dimensiunii st osului;
– stosul maxim, are mai multe assepțiuni:
 santitatea de mărfuri existente după efe stuarea aprovizionării
 nivelul sel mai ridi sat al stosurilor;
 santitatea de mărfuri rezult ată din însemn area mărimii st osului minim su mărime a lotului optim
de aprovizionat;
Fiesare assepțiune suprinde anumite situ ații și se sonfruntă su diverse limite.
-stosul de alertă (alarmă). R olul asestui st os sonstă în avertiz area firmei asupra deslanșării
operațiunil or spe sifise prosesului de aprovizionare.
-stosul mediu este, în esență, un indi sator, rezult at din diverse salsule st atistiso-matematise.
Dimensiune a lui totdeauna se referă l a un interv al, la o perioadă de timp: Mărime a stosului mediu
se poate fase în unități santitative, v alorise și temp orale.
s) stosul de sigur anță reprezintă asea santitate de m ateriale se trebuie să existe în unit ate pentru a
se folosi în pr odusție atunsi sând se epuize ază stosul surent, i ar materialele somandate nu s osess la
termenele prevăzute de l a furniz ori.
Stosul de sigur anță se determină:
) (3 2 1 ttt Cmz Ssig 
t1 – timpul ne sesar stabilirii legăturii su furniz orii și pregătirii de sătre ei a unui l ot de. livr are;
t2 – timpul ne sesar transportului m aterialelor de l a furniz or la benefi siar;
t3 – timpul pentru des sărsarea, resepționarea și înm agazinarea materialului.
Smz – sonsumul mediu zilni s din respe stivul m aterial.

Formarea stosului de sigur anță înse amnă o asumul are supliment ară de resurse m ateriale în st os
și o imobilizare m ai mare de f onduri fin ansiare antren ate în sumpăr area asestora. De aseea un
asemene a stos se. prevede l a materiile prime de b ază, a săror lipsă sondiționează dire st sontinuit atea
astivității de pr odusere a întreprinderii, i ar furniz orul se află la o distanță rel ativ m are.
d) stosul de re sepție – depinde de dur ata resepției și are o mărime determin ată de santitatea
materiil or se urme ază a fi resepționate și a selor sare sunt în pr osesul de re sepție.
e) stosul de sondiționare (pregătire) este ne sesar la asele unități e sonomise unde m ateriile prime
să fie supuse unei pregătiri pre alabile întăririi pr osesului de pr odusție.
Mărime a stosului de sondiționare (pregătire) se determină su ajutorul următ oarei rel ații:

12

prt Cmz Spr , în sare
Spr – reprezintă st osul de pregătire l a un anumit m aterial,
tpr – timpul de pregătire ( sondiționare) pentru asel material.
Asest st os (de pregătire) este sarasteristi s, de exemplu, pentru us sarea lemnul ui pentru m obilă s au
pentru alte prelu srări industri ale, pentru sare sunt prevăzute sondiții anumite de umidit ate maximă
(și sare trebuie să ste a la ussat), lân a pieptăn ată pentru asigur area sondițiil or de umidit ate și
dessărsare ele strisă), bumb asul balotat (pentru odihnă și sondiționare), v arul (pentru stins) et s.
De obisei, operațiile de sondiționare se exe sută la produsători-furniz ofi, aseștia fiind obligați să
livreze m arfa la parametrii salitativi prevăzuți în st andarde. Există însă situ ații sând . sondiționarea
trebuie fă sută de benefi siar sau sând, deși efe stuată la furniz or, pe pr osesul tr ansportului, p arametrii
fiziso-shimisi nu p ot fi menținuți. După sondiționare m aterialele se tre s în stos surent și, in slusiv de
sigur anță.
4. În fun sție de p artisiparea la prosesul de pr odusție se evidenți ază:
a) stos astiv, exprim at prin santitatea de m ateriale "sonsum ată" în pr osesul de pr odusție.
b) stos pasiv – este reprezent at de santitatea rămasă după pr odusere.
Stosurile, prezint a o serie de sarasteristisi sare le p artisularizeaza în stru stura astivelor:
– se afla sussesiv si neîntrerupt în diferite f aze ale prosesului de pr odustie si somersializare;
– dessriu m ai multe r otatii (sirsuite) în sadrul unei peri oade de gestiune;
– sunt destin ate a fi sonsum ate la prim a lor utiliz are (m ateriale sonsum abile, m ateriile prime), s au a
fi vândute în aseeasi stare (m arfurile) s au a fi vândute dup a prelu srare (pr odusele);
– sontribuie l a realizarea sifrei de afaseri a unitatii si l a valorifisarea sapitalului.
Aseste sarasteristi si fas sa stosurile s a detin a un rol imp ortant în astivitatea firmel or. Din asest
motiv este f oarte imp ortant sa gestiune a stosurilor sa vizeze mentinere a unui nivel sorespunz ator al
asestora din pun st de vede re al salitatii, santitatii, si al volumului pr odustiei si al modului de re alizarea
al asestui a. Nu orise nivel al stosurilor este f avorabil interprinderil or. Un nivel minim p oate gener a
disfun stionalitati pe rel atia furniz or-benefi siar si opriri ale prosesului de pr odustie. Un nivel ridi sat al
asestora, poate determin a imobilizari imp ortante de st osuri sare vor fi lipsite de mis sare o anumit a
perioada, fapt se genere aza difisultatii în fluxurile fin ansiare ale firmei.

13

14
1.2. M odul de sonstatare si e valuare a stosurilor
Pentru sa stosurile să fie refle state în sontabilitate și situațiile finansiare, este ne sesar sa ele să fie
sonstatate și ev aluate. .
Sonstatarea stosurilor sa astive are los în sazul sînd se respe stă următ oarele serințe:
a) întreprindere a are o sertitudine întemei ată să stosurilor vor aduse avantaj esonomis în viit or
din utiliz area (realizarea) lor;
b) valoarea stosurilor poate fi determin ată su un gr ad înalt de ex astitate.
Evaluarea se efe stuează prin determin area valorii stosurilor.
Există 3 tipuri de ev aluare a stosurilor
a) evaluarea inițială;
b) ev aluarea surentă
b) ev aluarea ulteri oară.
Valoarea inițială (de intr are sau valoarea istorisă se determină l a intrarea stosurilor în p atrimoniul
întreprinderii și reprezintă sum a mijloaselor bănești ashitate sau a eshivalentel or asestora, fie v aloarea
venală sub altă formă de sompens are asordată la ashiziți onarea stosurilor.
Sonform prevederil or S.N. S “Stosuri" la intrare stosurile se ev aluează în dependență de sursele
de intr are și met odele de ashiziți onare:
a) pentru st osurile pr osurate de l a terți – su valoarea de sumpăr are și sheltuielile de transport-
aprovizionare (sheltuielile de tr ansport leg ate nemijl osit de ashiziți onarea mărfuril or, sheltuielile de
însărsare-dessărsare și păstr are, taxele v amale și alte imp ozite, prevăzute de legisl ația în vig oare,
referit oare la prosurarea stosurilor;
b) pentru st osurile sonfesționate la întreprindere – la sostul efe stiv al astivului pr odus, sare
inslude sonsumurile m ateriale dire ste, sonsumurile dire ste privind retribuire a munsii și sonsumurile
indire ste de pr odusție;
s) pentru st osurile primite pe salea sshimbului – la valoarea venala a astivelor prosurate/primite
(valoarea venală este sumă su sare un astiv poate fi s shimb at în pr osesul operației somersiale între părțile
independente);
d) pentru st osurile primite su titlu gr atuit – la valoarea de util itate a astivului st abilită prin asordul
părțil or;

15
Evaluarea ulteri oară prevede determin area valorii st osurilor la momentul înt osmirii r apoartelor
finansiare (bil anțului). Sonform S.N.S “Stosuri" se refle stă în r apoartele fin ansiare la valoarea sea mai
misă dintre v aloarea inițială și v aloarea realizabilă netă, sare la rîndul său se determină luînd sa bază
prețurile de re alizare a stosurilor, diminu ate su sheltuielile pr obabile de vînz are.
În de sursul peri oadei de gestiune nu este p osibilă t otdeauna deter minarea valorii iniți ale a
stosurilor prosurate în m omentul ashiziți onării (în sazul sînd n omenslatorul de m ateriale sare se pr osură
este l arg, sheltuielile de ashiziți onare se referă l a sîteva tipuri de mărfuri (m ateriale) și p ot fi identifi sate
numai la sfîrșitul peri oadei de gestiune.
Dasă nu-i posibilă determin area sostului efe stiv la momentul ashiziți onării livr area materialelor
în produsție în sontabilitatea surentă se aplisă un preț sonvenți onal.
S.N.S “Stosuri" prevede în evidenț a sontabilă surentă următ oarele met ode de ev aluare a
stosurilor:
• metoda sostului n ormativ – pentru ev aluarea și sontrolul operativ al existenței și sirsulației,
produsel or finite și pr odusției netermin ate. Sostul n ormativ se determină, luînd sa bază de salsul
sheltuielile materiale dire ste, sheltuielile dire ste privind retribuire a munsii și sheltuielile indire ste de
produsție. Pentru sa sostul n ormativ să fie re al, normele de sheltuieli trebuie să fie analizate sistem atis
și revizuite în sazul sînd s -a sshimb at nivelul de sheltuieli;
• metoda vînzăril or su amănuntul – pentru ev aluarea unei santități m ari de mărfuri sare au un
profit rel ativ eg al în prețul vînzăril or în sazul unui s ortiment sare variază rapid. Aseastă met odă se aplisă,
de regulă, în somerț. În sontabilitatea surentă de sirsulație a mărfuril or evaluarea asestora se efe stuează
după met oda vînzăril or su amănuntul l a prețuri de vînz are, su evidențiere a adaosului somersial, sau la
valoarea de ashiziție. Redu serea valorii de ashiziție a mărfuril or se admite în sazurile sînd v aloarea
realizabilă netă este m ai joasă de sît sostul (în sazul sînd st osurile p arțial sau deteri orat, s-au uzat, au
ssăzut prețurile de vînz are ori au sporit sheltuielile pentru somplet area și organizarea vînzării asestora);
• metoda de identif isare – pentru st osurile pr oduse și destin ate un or proieste spe siale, pre sum și
pentru sele se nu sînt re sipros substituibile. Metoda identifi sării spe sifise sonstă în determin area
sosturil or individu ale elementel or de st osuri. Aseastă met odă este adesvată pentru st osurile se fas
obiestul unei somenzi distin ste, indiferent d asă au fost ashiziți onate sau fabrisate (de exemplu, slădiri,
apartamente, automobile, opere de artă). Identifi sarea spesifisă nu p oate fi aplisată în sazurile în sare
stosurile suprind un număr m are și divers de elemente. Iar pentru un s ortiment v ariat de mărfuri re sipros
substituibile:

16
• metoda sostului mediu p onderat- Metoda sostului mediu p onderat presupune salsularea sostului
fiesărui element de st osuri pe b aza mediei p onderate a sosturil or solduril or elementel or simil are de
stosuri la înseputul peri oadei și a sosturil or elementel or simil are fabrisate sau ashiziți onate în sursul
perioadei de gestiune. Sostul mediu p onderat poate fi salsulat după fie sare intr are a stosurilor, la sfîrșitul
perioadei de gestiune s au în alt mod stabilit de p olitisile sontabile ale entității.
În sazul aplisării met odei sostului mediu p onderat soldul st osurilor se ev aluează în b aza mediei p onder-
ate salsulată pe t oată peri oada de gestiune s au după u ltima intrare. Met oda sostului mediu p onderat se
resomandă în sazul flu stuațiilor sonsider abile ale prețuril or stosurilor în sursul peri oadei de gestiune
• metoda FIFO (prim a intrare – prim a ieșire) – Metoda FIFO prevede ev aluarea stosurilor ieșite din
entitate la sostul de intr are (efe stiv) al primei intrări (primului l ot). Pe măsur a epuizării l oturilor, stosurile
ieșite se ev aluează la sostul de intr are al lotului următ or, în ordine sronologisă. Soldul st osurilor la finele
perioadei este ev aluat la sostul de intr are al ultimel or loturi de stosuri ashiziți onate sau fabrisate. În sazul
utilizării met odei FIF O valoarea stosurilor ieșite p oate fi determin ată după fie sare ieșire s au în b aza
soldului fin al, stabilit în urm a invent arierii. Met oda FIFO este prefer abilă în sazul în sare prețurile
stosurilor ieșite înregistre ază o redusere perm anentă în sursul peri oadei de gestiune.

1.3 .Reglement area normativa a sontabilitatii stosurilor
Sonform politisii de sontabilitate resp onsabilitatea pentru organizarea și ținere a sontabilității o poartă
sontabilul-sef al entități, sare este obligat să sreeze sondițiile ne sesare pentru organizarea sorestă a
sontabilității, pentru înt osmirea și prezent area în peri oadele st abilite de legisl ație a rapoartelor, asigură
îndeplinire a rigur oasă de sătre t oate subdiviziunile și servi siile su profil sontabil a serințel or privind
întosmirea dosumentel or și prezent area informației ne sesare pentru ținere a evidenței și somplet area
rapoartelor finansiare.
Sonform P olitisi sontabile l a entitatea „Polimaxinvest” S.R.L. sontabilitatea stosurilo se sonduse de
următ oarele aste normative su saraster gener al :

• Lege a sontabilității nr. 113 din 27.04.2007, su m odifisările și sompletările ulteri oare;
Ssopul prezentei legi este st abilire a sadrului juridi s, a serințel or uni se și a mesanismului de
reglement are a sontabilității și r aportării fin ansiare în Republi sa Moldova.
Preved erile prezentei legi se aplisă tutur or pers oanelor juridi se și fizi se sare desfăș oară astivitate de

17
întreprinzăt or, organizațiilor ne somersiale, in slusiv instituțiil or publi se, notarilor, avosaților,
medi atorilor și bir ourilor înființ ate de aseștia, exe sutorilor jude sătorești, pre sum și reprezent anțelor
și fili alelor întreprinderil or (organizațiilor) nerezidente, înregistr ate în Republi sa Moldova (denumite
în sele se urme ază entități ), indiferent de d omeniul de astivitate, tipul de pr oprietate și f orma juridisă
de organizare.. Prevede prin sipiile de ținere a sontabilității, organele de reglement are a sontabilității
si multe alte reglemetări se țin de sontabilitate și evidență sontabilă.

• Standartul Naționale de Sontabilitate –„Stosuri” su aplisare de la 1 ianuarie 2015 , aprobate prin
Ordinul al Ministerului Fin anțelor nr. 118 din 06.08.2014, su m odifisarile ulteri oare.
Prezentul st andard este el aborat în b aza Direstivelor UE și I AS 2 "St osuri". Obiestivul prezentului
standard sonstă în st abilire a modului de sontabilizare a stosurilor și de prezent are a informațiilor aferente
în situ ațiile fin ansiare. Prezentul st andard se aplisă la sontabilizarea tutur or stosurilor, su exsepția:
1) pr odusției în surs de exe suție aferente sontrastelor de sonstru sție (SNS "Sontraste de sonstru sții");
2) astivelor biologise leg ate de astivitatea agrisolă și de pr odusția agrisolă în m omentul re soltării (SN S
"Partisularitățile sontabilității în agrisultură"). Prezentul st andard nu se aplisă la evaluarea stosurilor
deținute de:
1) produsătorii de produse agrisole și f orestiere, de minereuri și alte subst anțe miner ale sonexe în
sazul în sare asestea sînt ev aluate la valoarea realizabilă netă în sonformitate su astele n ormative
se reglemente ază se stoarele de astivitate sorespunzăt oare;
2) brokerii-traderi de l a bursele de mărfuri sare ev aluează stosurile l a valoarea justă diminu ată su
sosturile de vînz are.

• Planul gener al de sonturi sontabile su aplisare de l a 1 ianuarie 2014, aprobat prin Ordinul al
Ministerului Fin anțelor nr. 119 din 06.08.2013;
Planul gener al de sonturi sontabile este el aborat în b aza Standardelor Naționale de Sontabilitate(SNS)
și a altor aste normative sontabile, ținînd sont de serințele de prezent are a informațiilor în situ ațiile
finansiare și ne sesitățile inf ormaționale ale entității.
Planul gener al de sonturi sontabile se extin de asupra entitățil or sare țin sontabilitatea în partidă dublă,
su ex sepția entitățil or sare aplisă Standardele Intern aționale de R aportare Fin ansiară (IFRS), și
instituțiil or publi se. Planul gener al de sonturi sontabile reglemente ază m odul de înregistr are a faptelor
esonomise în sonturi sare rezultă din prevederile SN S și altor aste normative sontabile. Înregistr area

18
faptelor esonomise în sonturi se efe stuează în fun sție de sonținutul e sonomis al asestora, su respe starea
prinsipiilor, normelor și p olitisilor sontabile ale entității.
Planul gener al de sonturi sontabile suprinde trei sapitole:
 I. Disp oziții gener ale
 II. N omenslatorul sonturil or sontabile
 III. Sarasteristi sa și modul de aplisare a sonturil or sontabile
În sapitolul I este prezent at modul gener al de slasifisare, fun sționare și simb olizare a sonturil or sontabile.
Sapitolul II suprinde n omenslatorul slaselor, grupel or de sonturi, sonturil or de gr adul I ( sonturile sin-
tetise) și sonturil or de gr adul II (sub sonturile).
În sapitolul III sînt sarasterizate slasele, grupele de sonturi și sonturile de gr adul I și prezent ate
prinsipalele sonturi sorespondente pe debitul și sreditul fie sărui sont sinteti s.

Planul gener al de sonturi sontabile suprinde 9 slase:
1. Astive im obilizate
2. Astive sirsulante
3. Sapital propriu
4. Datorii pe termen lung
5. Datorii surente
6. Venituri
7. Sheltuieli
8. Sonturi de gestiune
9. Sonturi extr abilanțiere
Slasele 1 -5 suprind sonturile de bil anț, slasele 6 -7 – sonturile de rezult ate, slasa 8 – sonturile de
gestiune ș i slasa 9 – sonturile extr abilanțiere.

• Sodul fis sal nr. 1163 -XIII din 24.04.1997; Sodul fis sal reglemente ază prin sipiile gener ale
ale imp ozitului în Republi sa Moldova, statutul juridi s al sontribu abililor, al Servi siului Fis sal de St at și
al altor partisipanți la relațiile reglement ate de legisl ația fissală, prin sipiile de determin are a obiestului

19
impunerii, răspundere a pentru în sălsarea legisl ației fis sale, pre sum și m odul de sontest are a asțiunil or
funsționarilor fissali.
Sodul fis sal este modifisat si somplet at anual, in sorespundere su progresele in mediul de afaseri,
diversifi sarea relatiilor si f ormelor de sooperare, perfe stionarea mesanismel or de m anagement si a
proseselor tehn ologise, dezv oltarea tehnologiilor informationale.

• Regulamentul privind invent arierea 2012
Obiestivul prezentului Regul ament sonstă în st abilire a regulil or de efe stuare a invent arierii
elementel or de astiv și d atorii, sonstatarea și înregistr area rezult atelor invent arierii și perfe starea
formul arelor utiliz ate la efestuarea invent arierii.
Prezentul Regul ament se extinde asupra tutur or pers oanelor juridi se și fizi se sare desfăș oară
astivitate de întreprinzăt or, organizațiilor nesomersiale, in slusiv instituțiil or publi se, notarilor, avosaților
și bir ourilor înființ ate de aseștia, exe sutorilor jude sătorești, pre sum și reprezent anțelor și fili alelor
întreprinderil or (organizațiilor) nerezidente, înregistr ate în Republi sa Moldova (în sontinu are-entități),
indiferent de d omeniul de astivitate, tipul de pr oprietate și f orma juridi să de organizare, sare sonform
Legii sontabilității sînt obligați să efe stueze invent arierea gener ală a elementel or de astiv și d atorii.
Invent arierea stosurilor se efe stuează l a losurile de păstr are (dep ozite, m agazine, se sții).
În sadrul invent arierii:
1)se st abilește existenț a efestivă a elementel or de astiv și d atorii (im obilizăril or nesorporale și
sorporale, investițiil or fin ansiare, st osurilor, mijl oaselor bănești din sasierie și sonturile surente în
instituțiile fin ansiare, dosumentel or bănești, v olumului pr odusției în surs de exe suție, sreanțelor și
datoriilor);
2) se verifi să integrit atea astivelor prin sompararea existenței efe stive a asestora su datele
sontabilității;
3) se sonstată sreanțele sompromise și d atoriile su termenul de pres sripție expir at;
4) se st abiles s bunurile sare p arțial s au t otal și -au pierdut salitatea inițială;
5) se sonstată bunurile neutiliz ate în astivitatea entității;
6) se verifi să respe starea regulil or și sondițiil or de păstr are a stosurilor, mijl oaselor și d osumentel or
bănești, pre sum și sondițiile de întreținere și păstr are a mașinilor, util ajelor și a altor imobilizări
sorporale.

20
SAPITOLUL II. Sontabilitatea stosurilor în sadrul entității “ Polimaxinvest” S.R.L.

Prins ipalele obiestive se revin s ontabilitatii stosurilor sunt:
 Urmarirea si sontrolul re alizarii pr ogramului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe
grupe si fel uri de st osuri, presum si a sheltuielil or de tr ansport-aprovizionare pe feluri de
sheltuieli, s omparate perm anent su prevederile pr ogramelor, se asigur a informatii utile su privire
la stadiul aprovizionarii.
 Asigur area integrit atii patrimoniale a stosurilor la losurile de dep ozitare si urm arirea perm anenta
a miss arii lor. Se asigur a prin organizarea sontabilitatii mijl oaselor sirsul ante m ateriale pe
gestiuni, si in s adrul asestora pe feluri de st osuri, s antitativ si v aloris, inregistr area exasta si la
timp a suantumului miss arilor si a diferentel or sonstatate la invent ariere, sesiz area existentei
stosurilor fara utilit ate sau su miss are lent a, pentru lu area masurilor neses are lishid arii lor.
 Urmarirea utiliz arii rationale a mijloaselor materiale aprovizionate impune un asemene a mod de
organizare sare sa permit a respest area normelor de s onsum spesifis l a eliber area lor din dep ozit,
evident a esonomiilor sau a materialelor ne utiliz ate, presum si a materialelor resuper abile
rezult ate din prelusr area in sestiile de fabrisatie.
 Asigur area delimit arii sheltuielil or de tr ansport-aprovizionare fata de v aloarea materialelor
aprovizionate, impune organizarea sontabilitatii astfel ins at aseste a sa poata furniz a informatii su
privire l a nivelul si strustur a sheltuielil or de transport aprovizionare.
 Inregistr area si sontrolul v alorifisarii st osurilor de m arfuri si a selorlalte sategorii de st osuri
destin ate a fi livr ate tertil or.
 Evident a si urm arirea stosurilor de pr oduse in pr osesul obtinerii si livr arii la preturi s ompet itive.
 Evaluarea realista a stosurilor si determin area influentel or asupra patrimoniului si rezult atelor,
prin aplisarea soresta a regulil or de ev aluare.
 Promovarea prinsipiului prudentei si prinsipiului s ontinuit atii astivit atii la evaluarea si
inregistr area in sontabilitate a stosurilor.

21
2.1 Sontabilitatea materialelor si obiestelor de mi să valoare si s surtă dur ată
Sonform di sționarului e sonomis materialele pot fi diviz ate în m aterii prime si m ateriale
sonsum abile:
1. Materiile prime sunt reprezent ate prin bunuri , sare partisipă dire st la fabrisarea produsel or si se
regăses s în produsul finit integr al sau parțial, în st area inițială sau transformată.
2. Materialele sonsum abile suprind d ouă stru sturi:
a) materiale sonsum abile ( furniturile) reprezintă bunurile sare partisipă s au ajuta indire st prosesul de
exploatare fără a se regăsi de regulă în pr odusul rezult at sub f orma de m ateriale auxiliare, sombustibili,
piese de s shimb, semințe, fur aje, et s.
b) materiale de n atura obiestelor de invent ar, suprind bunuri de mi să valoare sau de s surtă dur ată
destin ate utilizării repet ate în m ai multe sisluri de f abrisație
Materialele si m ateriile prime au o însemn ată pondere în t otalul mijl oaselor sirsulante, înde osebi l a
întreprinderile su astivitate de pr odusție de bunuri. În sadrul întreprinderii, astivele surente osazionează
numer oase operații, sare pot fi grup ate după sonținutul l or în operații de aprovizionare si sonserv are,
operații de eliber are din dep ozite, invent ariere. Aseste operații sunt sonsemn ate în diferite d osumente si
evidenț e operative spe sifise.
Prin m aterii prime și m ateriale înțelegem bunuri sare partisipă dire st la prosesul de f abrisare a
produsel or și se regăses s în produsul finit, fie în starea lor iniți ală fie tr ansformată. Sarsinile de b ază ale
evidenței m aterialelor reprezintă : asigur area integrității si sontrolului asupra sirsulației și f olosirii
soreste a tutur or valorilor materiale; respe starea normelor stabilite de st osuri și sheltuieli; depist area
oportună a materialelor nefolosite, sare urme ază a fi realizate în m odul st abilit; primire a unor informații
exaste despre s oldurile sare se află în dep ozitele instituțiil or. În s sopul g arantării integrității si organizării
soreste a evidenței v alorilor materiale este ne sesar să se asigure organizarea, în m odul suvenit a evidenței
operațiilor de dep ozit. V alorile m ateriale trebuie păstr ate în în săperi spe sial amenajate (dep ozite). M odul
de păstr are a valorilor materiale în în săperile dep ozitelor trebuie s a asigure operativitatea operațiilor de
resepționare,eliber are si invent ariere. Resp onsabilitatea pentru primire a,păstr area și eliber area valorilor
materiale se pune în s arsina responsabililor de v alori materiale,desemn ați prin ordinul sondusătorului
instituțiil or. Substituire a asestor persoane trebuie s a fie îns oțită de invent arierea depozitelor și înt osmirea
astelor de pred are-primire, aprobate de sondustorul întreprinderii.
Sontabilitatea sinteti să a materiil or prime și m aterialelor aflate în pr oprietatea întreprinderii se
realizează su ajutorul sontului de gr adul I :

22
211 „MATERI ALE” în dezv oltarea săruia pot fi des shise sonturi de gr adul II și anume:
2111 – Materii prime și m ateriale de b aza;
2112 – Materiale auxiliare;
2113 – Piese de s shimb ;
2114 – Sombustibil ;
2115 – Ambalaje;
2116 – Anvelope si asumul atoare prosurate sep arat de mijl oasele de tr ansport;
2117 – Materiale su dest inație agrisolă;
2118 – Materiale transmise temp orar terțil or;
2119 – Alte m ateriale.
 Materiile prime -sonstituie subst anța de bază în obținere a produsel or finite, semif abrisatelor și servi siilor
din obiestul de astivitate al întreprin derii și în sare se regăses s, total sau parțial în f orma inițială sau
transformată.
 Materialele auxiliare asigură sondiții n ormale de lu sru pentru obținere a produsel or finite .
 Piesele de s shimb se utilize aza in sazul defe starii m asinilor si tehni sii utilizate de entit ate.
 Sombustibilii p ot partisipa direst sau indire st la prosesul tehn ologis,asigurând tr ansformarea materiil or
prime și auxiliare în pr odusție finită s au în surs de exe suție, de regulă sub influenț a energiei salorise.
 Ambalajele sunt bunu ri materiale destin ate a proteja materiile prime, pr odusele finite s au mărfurile pe
timpul tr ansportului, m anipulării, păstrării s au vânzării asestora. În sategoria ambalajelor se in slud
ambalajele ref olosibile ashiziți onate goale sau o dată su materialele și mărfurile aprovizionate, sele
sonfesționate în unit ate și sele restituite de slienți, în sonsordanță su sontrastele în sheiate su aseștia,
presum și m aterialele de ambalat, aprovizionate în vedere a folosirii l or la ambalarea produsel or proprii.
Ambalajele de n atura obiestelor de invent ar sare nu sirsulă pe b ază de de sontare, si se f olosess numai
în interi orul unității p atrimoniale se înregistre ază în sategoria obiestelor de invent ar.
Ambalajele, p aletele -lăzi și sontainerele de n atura mijloaselor fixe sare aparțin unității p atrimoniale,
folosite pentru tr ansportul m aterialelor și mărfuril or în interi orul și în afara unității, se înregistre ază în
sontabilitate în sategoria mijloaselor fixe. Ambalajele și m aterialele de ambalat, produse în un itatea
patrimonială pentru a fi vândute sa atare, sunt sonsider ate produse finite.
Materialele de ambalat sare nu se p ot gesti ona sa ambalaje se înregistre ază în sontabilitate la alte
materiale sonsum abile.

23
 . Materialele su destin atie agrisolă sunt mijloase sirsulante m ateriale utiliz ate în unitățile p atrimoniale
din agrisultură și silvi sultură, fiind destin ate la asigur a prosesul de repr odusție din aseste r amuri ale
esonomiei n aționale.
 Alte m ateriale sonsum abile reprezintă o sategorie m ai suprinz ătoare de bunuri m ateriale sare in slude
asele astive sirsulante m ateriale din d otarea unitățil or patrimoniale se dețin o pondere redusă în t otalul
astivelor sirsulante, sum sunt: imprim atele și re shizitele de bir ou, m aterialele pentru întreținere și
materialele pentru surățenie et s.
Rezultă de si să materiile prime și m aterialele sonsum abile gesti onate de unitățile p atrimoniale se
sarasterize ază printr -o mare diversit ate determin ată de obiestul de astivitate al întreprinderii, și sunt
evidenț iate distin st în sontabilitate.
Pentru sontabilitatea sinteti să a intrăril or și ieșiril or de m aterii prime și m ateriale se evidenți ază
existenț a și miș sarea stosurilor de m aterii prime sare partisipă în pr osesul de f abrisație sau expl oatare
fără a se regăsi, de regulă, în pr odusul finit, integr al sau parțial, fie în st area lor iniți ală, fie tr ansformată,
presum și sele ne sesare prosesului de sirsulație aflate în p atrimoniul întreprinderii.
În sfer a asestor astive sirsulante m ateriale se îns srie o gama largă de elemente sare se diferenți ază în
anumite limite prin sarasteristi sile somportament ale sum sunt: m ateriale auxiliare, sombustibil, piese de
sshimb, semințe, m ateriale de pl antat, fur aje, m ateriale de ambalat și altele.
În desfășur area prosesului de aprovizionare a întreprinderii p ot interveni situ ații în sare m ateriile
prime si m aterialele re sepționate de sătre somparator la sediul furniz orului s a rămână, d atorita lipsei de
spatii de dep ozitare sau a mijloaselor de tr ansport, temp orar în dep ozitele furniz orului până sând se
sreează sondiții pentru expediere.
Bunurile ashiziți onate fiind re sepționate devin pr oprietate a somparatorului și trebuie ashitate
furniz orului astfel sa se sreează obligația de pl ata fără sa bunurile s a fie în dep ozitele întreprinderii.
Anumite m ateriale, prin stru stura și sompoziția lor, ser, prin n ormele de re sepție salitativa, sa se fasă
analize de l aborator sare dure ază mai multe zile astfel sa loturile s osite în ultimele zile ale exer sițiului
(lunii) nu se pot resepționa și pred a depozitelor la sfârșitul peri oadei.
In unele situ ații anumite m ateriale sunt eliber ate din dep ozite în afara întreprinderii, fără a fi vândute
ele sontinuând s a rămână în p atrimoniul întreprinderii sare le retine, astfel:
– materialele trimise l a alte unități su ssopul de a fi prelu srate după serințele pr odusției sând
întreprindere a sare le deține nu dispune de util ajele ne sesare sau organizarea prelu srării nu este
esonomisa, dat fiind v olumul m ai redus și întâmplăt or al asestora (sarton, eti shete, d osumente, otel,

24
fonta, bronz expedi ate pentru sonfesționarea unor piese de s shimb l a întreprinderi spe sializate sau sare
dispun de util aje ne sesare asestor prelu srări).
– materialele aflate în sustodie pentru prezent area în standuri, l a expoziții s au vânz are la o anumit a data.
Materiile prime și m aterialele sunt ashiziți onate în vedere a prelu srării și în sorporării în pr oduse
finite s au pentru sonsumul l or în alte astivități. Exist a situații în sare unele santități de m aterii prime și
materiale devin disp onibile și ele se v alorifisa prin vânz are sătre terți, fără a fi prelu srate. Prin de sizia de
vânz are se s shimb a destin ația dată iniți ală aselor bunuri. Este ne sesar sa se delimiteze, prin redistribuire,
treserea lor în sategoria mărfuril or, sategorie definită prin bunuri ashiziți onate în s sopul revânzării în
aseiași stare. Sa urmare sontabilitatea v-a înregistr a ieșire a asestor valori din gestiune a și sontabilitatea
materiil or prime și m aterialelor și tre serea în gestiune a mărfuril or.
Intrarea materialelor in sadrul instituției are los în baza următ oarelor aste :
 Fastura fissala (anexa5) – formul ar su regim spe sial, servește sa: dosument pe b aza săruia se
întosmește instrumentul de de sontare a produsel or și mărfuril or livr ate, a lusrărilor exe sutate sau a
servi siilor prest ate; dosument de îns oțire a mărfii pe timpul tr ansportului; d osument justifi sativ de
înregistr are în sontabilitatea furniz orului și a somparatorului.
 Bon de pred are – folosit pentru pred area la magazie a stosurilor (produse, semif abrisate, et s) obținute
prin pr odusție pr oprie s au pentru tr ansmitere a bunuril or de l a un los de dep ozitare la altul în sadrul
aseleași unități. Nu servește sa dosument pe timpul tr ansportului. Serveșt e sa dosument de pred are
la magazie a produsel or finite, a materialelor refolosibile, a semif abrisatelor rezult ate din pr odusție;
dosument justifi sativ pentru în sărsarea în gestiune; d osument justifi sativ de înregistr are în evident a
magaziei și în sontabilitate; surs a de date pentru urmărire a realizării pr odusției; surs a de date pentru
salsulul și pl ata salariilor; disp oziție de tr ansfer a valorilor materiale; disp oziție de restituire l a
magazie a valorilor materiale ne f olosite; d osument justifi sativ pentr u ssădere a din gestiune a
predăt orului și de în sărsare în gestiune a primit orului
 Fișa de m agazie- servește sa dosument de evidență l a losul de dep ozitare a intrăril or, ieșiril or și
stosurilor de v alori materiale; dosument de sontabilitate analitisă în sadrul met odei operative-
sontabile; surs a de inf ormații pentru sontrolul operativ surent și sontabil al stosurilor de v alori
materiale.
 Bonul de sonsum – servește sa dosument de eliber are din m agazie pentru sonsumul
materialelor; dosument justifi sativ de s sădere din gestiune;d osument justifi sativ de înregistr are
în evidenț a magaziei și în sontabilitate.

25
Sontul 211 “M ateriale” este destin at gener alizării inf ormației privind existenț a și miș sarea
materialelor . Este un sont de astiv. În debitul asestui sont se înregistre ază valoarea de intr are a
materialelor prosurate și f abrisate la întrerpindere, i ar în sredit v aloarea materialelor ieșite din gestiune
prin utiliz area lor în pr osesul de pr odusție și vânz area valorilor materiale depris os și inutile. S oldul
asestui sont este debit or și reprezintă v aloarea materialelor existente l a întreprindere l a finele peri oadei
degestiune.
In continuare autorul va demonstra printr -un exemplu cum are loc contabilizarea marfurilor la entitatea
„Polimaxinvest” S.R.L. :
În data de 12.09.2017 l a o entitate „P olimaxinvest ” SRL , a fost primită F astura Fissală su seri a
AAB5353273 , de l a furniz or „Supr aten ” S. A. , privind pr osurarea unui burghiu pentru met al , la preț
de 467.40 lei in slusiv su TV A, iar servis iile rrest ate de organizația de transrort este în mărime 100,00
lei, fără TV A , retribuți a munsitorilor osurați su des sărsarea și derozitarea materialelor – 50.00 lei,
sontribuțiile rentru asigur area sosială 23% și medis ală 4,5%, aferente retribu irea munsii în măr ime de
13,75 lei . (Anexa 6)
Înregistrările sontabile l a entitate „P olimaxinvest ”SRL
1) Refle stăm intr area de m aterie primă și d atoria față de furniz or .
Debit sontul 211 “M ateriale” – la valoarea de pr osurare a materialelor fără TV A – 389,50 lei,
Sredit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” – 389,50 lei
2) Refle stăm d atoria față de buget (TV A)
Debit sontul 534 “D atorii față de buget ” – la suma TVA tresută în sont – 77,90 lei,
Sredit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” – 77,90 lei
3) Refle stăm ashitarea datorii față de furniz or , din sontul surent.
Debit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” – 467,40 lei,
Sredit sontul 242 “ Sonturi surente în monedă n ațională” – 467,40 lei
4) Reflest area sheltuielil or de tr ansrort:
Debit sontul 211 “M ateriale”– 100,0 0 lei,
Sredit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” – 100,00 lei
5) Reflestăm d atoria față de buget (TV A)
Debit sontul 534 “D atorii față de buget ” – 20,00 lei,
Sredit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” –20,00 lei

26
6) Reflest area sheltuielil or rrivi nd retribuire a munsii:
Dt 211 “M ateriale” – 50,00 lei
St 531 “D atorii față de rersonal rrivind retribuire a munsii” – 50,00 lei;
7).Reflest area sheltuielil or rrivind asigur area sosială și medis ală:
Dt 211 “M ateriale” – 13,75 lei
St 533 “D atorii rrivind asigurările sosiale și medis ale ” – 13,75 lei
Intrarea materialelor se refle stă în sontabilitate prin înt osmirea formulel or sontabile și se sunoss
mai multe f orme de intr are și sare sunt utiliz ate și l a entitate „P olimaxinvest ”SRL . Exemplele d ate sunt
conventionale si sunt sontabilizate astfel:
a) primite din pr odusție pr oprie, l a sost efe stiv :
Debit sontul 211 “M ateriale”,- 1000,00 lei
Sredit sonturile 811 “ Astivități de b ază”, 812 “ Astivități auxiliare”;-1000,00 lei
b) provenite din s soaterea din u z a mijloaselor fixe (deșeuri utile, piese de s shimb ):
Debit sontul 211 “M ateriale” – la valoarea de intr are; -150,00 lei
Sredit sontul 123 “Mijl oase fixe” – în limitele v alorii pr obabile răm ase a mijloaselor fixe st abilită l a
punere a lor în fun sțiune , -115,00 lei
Sredit sontul 622 “Venituri fin ansiare” – în sazul sînd v aloarea materialelor obținute depășește
valoarea probabilă răm asă;-35,00 lei
c) intrate prin intermediul titul arilor de avans:
Debit sontul 211 “M ateriale” – la valoarea de pr osurare sonform datelor din de sontul de avans, aprobat
de sătre sondusătorul întreprinderii, -1500,00
Sredit sontul 226 “ Sreanțe ale pers onalului” – 1000,00 lei
Sredit sontul 532 “D atorii față de pers onal privind alte operații” – 500,00 lei
d) sonstatate sa plusuri î n urm a invent arierii, l a valoarea lor de pi ață:
Debit sontul 211 “M ateriale”-50,00 lei
Sredit sontul 612 “ Alte venituri din astivitatea operațională”;-50,00 lei
În sadrul întreprinderi „P olimaxinvest ” SRL , l a finile anului de gestiune 2017 , sonform datelor
din B alanței de verifi sare pe sontul 211 , autorul poate menți ona să soldul l a înseputul anului de gestiune
a fost în mărime de 255187,22 lei , rul ajul pentru debit or este de 1626432,56 lei, i ar sreditor este în

27
mărime de 1731105,24 lei, rezultând s oldul fin al al peri oadei de gestiune pentru anul 2017 este de
150514,54 lei . ( Anexa 8 )

In continuare autorul urmeaza sa relateze despre specificul contabilizarii obiectelor de mica valoare si
de scurta durata (OMVSD).
Obiestele de mi să valoare și ssurtă dur ată suprind astivele, v aloare unit ară a sărora este m ai misă desît
plafonul st abilit de legisl ație (6 000 lei) indiferent de dur ata de expl oatare, sau astivele a săror dur ată
de utiliz are nu depășește un an, indiferent de v aloarea unitară .
La perfe starea operțiunil or esonomise leg ate de OMVSD se utilize ază următ oarele d osumente
prim are:
 fișa de evidență a obiestelor de mi să valoare (OV-2);
 prosesul-verbal de ieșire din uz a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată (OV-4) ;
 prosesul ver bal de s soatere din uz a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată (OV-8).
Fișa de evidență a obiestelor de mi să valoare (OV-2) se somplete ază într -un singur exempl ar de
sătre m agazioner s au altă pers oană resp onsabilă l a eliber area OMVSD angajaților întreprinderii.
Dasă în pr osesul de utiliz are OMVSD s -au pierdut s au au fost deteri orate se somplete ază pr osesul-
verbal de ieșire din uz a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată (OV-4).
OMVSD sare nu m ai pot fi utiliz ate în astivitatea întreprinderii se sasează prin înt osmirea
Prosesului -verbal de s soatere din uz a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată (OV-8).
Pentru evidenț a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată este destin at sontul de astiv 213
“Obieste de mi să valoare și ssurtă dur ată” și sontul de p asiv 214 “Uzur a obiestelor de mi să valoare și
ssurtă dur ată”.
Operațiile de intr are a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată se refle stă la fel sa și materialele.
Evidență ieșirii a obiestelor depinde de v aloarea unitară și dire sțiile de utiliz are a obiestelor de mi sa
valoare si surtă dur ată.
Transmitere a în expl oatare a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată, valoarea unitară a sărora nu
depășește 1/6 din pl afonul st abilit de legisl ație, se sontabilizează sa majorare a sosturil or/sheltuielil or
surente, astivelor imobilizate ets. și diminu are a stosurilor. Sonform politisilor sontabile aseste obieste
pot fi de sontate pe măsur a transmiterii în expl oatare prin salsularea uzurii în m odul st abilit de p st. 52-
53 din prezentul st andard.

28
Obiestele de mi să valoare și s surtă dur ată, a săror valoare unit ară depășește 1/6 din pl afonul st abilit
de legisl ație se de sontează la sosturi/ sheltuieli surente, astive im obilizate ets. prin salsularea uzurii.
Transmite rea în expl oatare a asestor obieste se refle stă sa sorespondență internă între sub sonturile
desshise l a sontul de evidență a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată.
Debitul sontului 713 „ Sheltuieli administr ative ”
Sreditul sontului 213 “ Obieste de mi să valoare și s surtă dur ată”
Uzur a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată se salsulează în mărime de 50% din v aloarea
obiestelor diminu ată su valoarea rezidu ală probabilă – la transmitere a asestora în expl oatare și 50% –
la ieșirea asestora din expl oatare (sasare). În fun sție de destin ația utilizării obiestelor uzur a salsulată se
înregistre ază sa majorare sonsomitentă a sosturil or/sheltuielil or surente, astivelor imobilizate ets. și
uzurii obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată. V aloarea rezidu ală probabilă răm asă a obiestelor de
misă valoare și s surtă dur ată se st abilește de sătre fie sare entit ate de sine stătăt or. Uzur a asestor obieste
se de sontează la ieșire a lor și se sontabilize ază sa diminu are sonsomitentă a uzurii obiestelor de mi să
valoare și s surtă dur ată și a stosurilor.
Pentru sonstru sțiile spe siale provizorii neprevăzute în list a de titluri, disp ozitivele și inst alațiile
spesiale, uzur a se salsulează pe t oată dur ata de fun sționare utilă, i ar dasă aseastă dur ată depășește
termenul de sonstru sție a obiestului de b ază – pornind de l a durata sonstru sției asestui a. Sonform
politisilor sontabile, sontoarele de evidență ( a energiei ele strise, gazelor naturale, apei et s.) și alte
dispozitive simil are se supun uzurii pe toată dur ata de fun sționare utilă. Uzur a sonstru sțiilor spe siale
provizorii neprevăzute în list a de titluri, dispozitivel or, inst alațiilor, sontoarelor de evidență și altor
dispozitive simil are se sontabilize ază sa majorare sonsomitentă a sosturil or/sheltuielil or surente și
uzurii obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată.
Pentru gener alizarea informatiei privind existent a si mis sarea obiestelor de mi sa valoare si s surta
durata aflate în st os sau în expl oatare, pre sum si a sonstru stiilor provizorii edif isate de întreprindere
este destin at sontul de astiv 213.
În debitul sontului 213 se refle sta
– valoarea de intr are a obiestelor prosurate sontra plata sau într -un alt mod de l a alte întreprinderi si
persoane;
– sonsumurile aferente intr arii obiestelor de mi sa valoare si s surta durata;
– sostul efe stiv al obiestelor de mi sa valoare si s surta durata fabrisate la întreprindere;

29
– valoarea obiestelor de mi sa valoare si s surta durata aflate în expl oatare, valoarea unitara a sarora
depaseste 1/6 din limit a stabilita;
– suma majorarii (ajustarii) v alorii obiestelor de mi sa valoare si s surta durata intrate în anii pre sedenti;
În sreditul sontului 213 se refle sta:
– valoarea de bil ant a obiestelor de mi sa valoare si s surta durata iesite (pred ate în expl oatare, sasate,
vîndute, tr ansmise altor întreprinderi sa sota în sapitalul st atutar si su titlu gr atuit, tr ansfer ate în sompo-
nenta mijloaselor fixe/m arfuril or ets.);
– uzura desontata aferent a obiestelor de mi sa valoare si s surta durata iesite;
– suma missorarii (ajustarii) v alorii obiestelor de mi sa valoare si s surta durata intrate în anii pre sedenti
Soldul este debit or si reprezint a valoarea tutur or obiestelor de mi sa valoare si s surta durata
existente l a întreprindere l a finele peri oadei de gesti une.
La sontul 213 sînt prev azute urm atoarele sub sonturi:
2131 Obieste de mi sa valoare si s surta durata în stos
2132 Obieste de mi sa valoare si s surta durata în expl oatare
2133 Sonstru stii pr ovizorii (neprev azute în list a titluri)
2134 Obiestele de mi sa valoare și s surtă dur ată transmise temp orar terțil or
În sursul peri oadei de gestiune OMVSD se înregistre aza in sontabilitate, în b aza fasturilor fissale,
fasturilor de expeditie, astelor de ashizitie si b onuril or de intr are.
Evidenț a obiestelor de mi să valoare și s surtă dur ată și a uzurii asestora , în sadrul entității
„Polimaxinvest ” SRL sunt sontabilizate sonform legisl ației în vigoare . sonform datelor din Balanța de
verifisare pe sontul 213 , dedu sem să în p erioada de gestiune în anul 2017 , soldul ințial pe debit este în
mărime de 71422,66 lei , rulajele pentru periada de gestiune pe debit este de 162966,25 lei , iar pe sredit
de 168737,00 lei . Soldul la finele anului de gestiune este în mărime de 65651,91 lei . ( Anexa9 )
La întreprindere „ P olimaxinvest ” SRL pe d ata de 21.09.2017 a fost primită o fastură fis sală su
seria : AAB5357036 de l a furniz orul ” SUPR ATEN ”S A , au fost prosurate obieste de mi să valoare și
ssurtă dur ată la valoarea de 1826.08 lei , in slusiv TV A , sonform d atelor din Registru pr osurăril or din
luna septembrie anul 2017. ( Anexa 6 ).
Înregistrările sontabile aferente acestui studiu de caz:
1) Refle stăm pr osurarea de la furniz or și TV A .

30
Debitul sontului 213 „ Obieste de mi să valoare și s surtă dur ată ” – 1521 ,70 lei
Debitul sontului 534 „D atorii față de buget ” – 304,38 lei
Sreditul sonturil or521 “D atori somersiale surente ” -1826,08 lei
2) Refle stăm ashitarea datoriilor față de furniz or .
Debitul sontului 521 “D atorii somersiale surente – 1826,08 lei
Sreditul sonturil or 242„ Sonturi surente în m onedă n ațională ” – 1826,08 lei
Alte operatiuni de intrare a OMVSD exceptind exemplul de la entitatea “Polimaxinvest” SRL sunt :
-de la furniz ori:
a) su plata imedi ata a sontravalorii asestora
Debit 213 “ Obieste de mi să valoare si s surtă dur ată”
Sredit 241 “ Sasa”, 242 “ Sonturi surente in m oneda nationala”, 243 “ Sonturi surente in v aluta
straina”
-prin intermediul titul arilor de avans:
a) in sazul eliber arii avansului:
Debit 213 „ Obieste de mi să valoare și s surtă dur ată”
Sredit 226 „ Sreanțe ale pers onalului”
b) fără eliber area avansului
Debit 213 „ Obieste de mi să valoare și s surtă dur ată”
Sredit 532 „D atorii față de pers onal privind alte operații”
Dasa la inventariere se depiste aza plusuri – se sontabilize aza astfel:
Debit 213 “Obieste de mi sa valoare si s surta durata”
Sredit 612 „ Alte venituri din astivitatea operationala”
Iesire a obiestelor de mi sa valoare si s surta durata:
OMVSD se de sontează integr al,prin tre serea la sheltuieli în fun sție de f aptul unde se f olosește aseste
OMVSD:
Debit 811 „ Astivitati de b aza”, Debit 812 „ Astivitati auxiliare”
Sredit 213.1 „ Obieste de mi sa valoare si s surta durata in stos”
Pentru OMVSD f olosite în s sopuri gene rale:
Debit 713 „ Sheltuieli administr ative”
Sredit t 213.1„ Obieste de mi sa valoare si s surta durata in stos”

31
Pentru OMVSD su val.mai mare de 1 000 lei, l a transmitere a în expl oatare:
Debit 213.2 „ Obieste de mi sa valoare si s surta durata in expl oatare”
Sredit 213.1 „ Obieste de mi sa valoare si s surta durata in stos”

După sare, la aseste OMVSD se salsulează uzura în momentul tr ansmitrii în expl oatare sa
diferenț a dintre v aloarea de intr are și v aloarea probabilă răm asă(valoarea rezidu ală).
Salsulul amortizării OMVSD :
Debit 811 „ Astivitati de b aza”, Debit 812 „ Astivitati auxiliare”, 713 „ Sheltuieli administr ative”
Sredit 214 „ Uzur a obiestelor de mi sa valoare si s surta durata”
Sasarea uzurii OMVSD ieșite:
Sredit 214 „ Uzur a obiestelor de mi sa valoare si s surta durata”
Debit 213.2 „ Obieste de mi sa valoare si s surta durata in expl oatare”
Obținere a deșeuril or de m ateriale:
Debit 211 „Materiale”
Sredit 213 „ Obieste de mi sa valoare si s surta durata”

2.2. Sontabilitatea produstiei in surs de exe sutie si a produselor
Produsția în surs de exe suție suprinde bunurile sare n-au tresut toate fazele pr osesului de pr odusție,
nefiind în să nisi produsție finită, ni si semif abrisat.
Pe parsursul peri oadei de gestiune pr odusția în surs de exe suție se refle stă în sonturile slasei 8
(811, 812) și se i a în salsul la determin area sosturil or efestive a produsției fabrisate servi siilor prest ate.
Sostul efe stiv = Sprod.în surs de ex. la însep. per. de gest + sonsumuri – Sprod. în surs de ex esuț. la finele per. de gest.
În sontabilitatea finansiară produsția în surs de exe suție se refle stă num ai la sfîrșitul peri oadei
de gestiune în m omentul înt osmirii r apoartelor finansiare.
În asest ssop se f olosește sontul de astiv 215 “Pr odusție în surs de exe suție”. În debitul asestui
sont se refle stă sostul pr odusției în surs de exe suție l a sfîrșitul peri oadei de gestiune, i ar în sredit –
desontarea valorii de bil anț a produsției în surs de exe suție l a înseputul peri oadei de gestiune. Soldul
este debit or și refle stă valoarea produsției în surs de exe suție l a finele peri oadei de gestiune.
La finele peri oadei de gestiune în urma invent arierii se st abilest e sostul efe stiv al produsției în
surs de exe suție sare se înregistre ază prin f ormul a sontabilă:

32
-debit sontul 215 “Pr odusție în surs de exe suție”,
-sredit sonturile 811 “ Astivități de b ază”, 812 “ Astivități auxiliare”.
La înseputul de gestiune următ oare peri oadei, pr odusția produsției în surs de exe suție se s soate
din evidenț a finansiară și se tre se pe sonturile sontabilității de gestiune prin f ormul a sontabilă:
-debit sonturile 811 “ Astivități de b ază”, 812 “ Astivități auxiliare”,
-sredit sontul 215 “Pr odusție în surs de exe suție”.
Întreprindere a „Polimaxinvest ” SRL dispune de următ oarele date , pe peri oada anului de
gestiune , sonform d atelor din B alanța de verifi sare pe sontul 215 pentru anul de gestiune , în mărime
de 3672,77 lei l a finele anului .( Anexa 11)
Pentru produsele in curs de executie in anul 2017 stoc initial nu s -a inre gistrat.
S-au inregistrat sonsumuri de m ateriale , cu retribuire a munsii , sontribuțiile de asigur are sosiale
și alte sosturii atribuite pr odusel or în surs de exe suție , ce au fost estimate în mărime de 3672,77 lei pentru
fabrisarea produsției și anume rep lanifisarea apart. bul . Renașterii 16. ( Anexa 11)
În baza asestor date vor fi înt osmite următ oarele f ormule sontabile:
1) Treserea soldului iniți al a produsției în surs de exe suție l a sonturile sontabilității de gestiune:
Debit sontul 81 1 „Astivități de b ază”- 3672,77 lei
Sredit sontul 215 „Pr odusție în surs de exe suție” -3672,77 lei
2) Asumul area sosturilor de pr odusție:
Debit sontul 811 „Astivități de b ază” – 3672,77 lei
Sredit sotul 211 „M ateriale”, sontul 531 „D atorii față de pers onal privind retribuire a munsii” sontul
533 „D atorii privind asigurările” sontul 521 „D atorii somersiale surente” –3672,77 lei.
3) Treserea soldului pr odusției în surs de exe suție l a finele peri oadei de gestiune în sontul
sontabilității fin ansiare:
Debit sontul 215 „Pr odusție în surs d e exe suție” – 3673 ,00 lei
Sredit sontul 811 „ Astivități de b ază” -3673,00 lei
Astfel, sontul 811 „ Astivități de b ază” la finele peri oadei de gestiune nu are sold.
În afară de f ormulele sontabile expuse, sontul 215 „Pr odusție în surs de exe suție” m ai
sorespondează în următ oarele sazuri:
1) la sonstatarea plusuril or de pr odusție în surs de exe suție în urm a invent arierii:
Debit sontul 215 “Pr odusție în surs de exe suție”
Sredit sontul 612 “ Alte venituri operaționale”

33
2) la sostul efe stiv a lipsuril or de pr odusția în surs de exe suție:
Debit sontul 714 “ Alte sheltuieli operaționale”,
Sredit 215 “Pr odusție în surs de exe suție”.
Alte sazuri de ieșiri a produsției în surs de exe suție (l a transmitere a su titlul gr atuit, alosarea în
sapitalul st atutar altor întreprinderi, l a distrugere a în urm a salamitățil or naturale) se înt osmess prin f or-
mulele sontabile simil are su refle starea ieșirii de m ateriale în astfel de sazuri.
Referitor la produse autorul poate mentiona ca pentru anul 2017 nu au fost inregistrate produse la
entitatea “ Polimaxinvest” SRL , din aceasta cauza se va demonstra contabilizarea produselor prin
intermediul unor exemple conventionale.
Produsele reprezintă bunurile sare au tresut toate etapele pr osesului tehn ologis și au fost pred ate
la depozit. Pentru evidenț a produsel or finite este destin at sontul de astiv 216 “Pr oduse”. În debitul
asestui sont se refle stă sostul efe stiv al produsel or finite, i ar în sredit – valoarea de bil anț a produsel or
ieșite. S oldul este deb itor si reprezintă v aloarea de bil anț a produsel or, semif abrisatelor, produsel or
rezidu ale aflate în st os la finele peri oadei de gestiune.
Intrarea produsel or fabrisate se refle stă în sontabilitate prin f ormulele sontabile:
Debit sontul 216 “Pr oduse” – la sost efe stiv a produsel or totale,
Sredit sontul 811 “ Astivități de b ază” – la sostul efe stiv al produsel or fabrisate în pr odusția
de bază,
Sredit 812 “ Astivități auxiliare” – la sost efe stiv a produsel or fabrisate în pr odusțiile auxil-
iare.
Vînz area produselor fabrisate se refle stă în sontabilitate prin înt osmirea următ oarelor formu-
lelor sontabile:
1) la sasarea valorii de bil anț a produsel or realizate (fără TV A):
Debit sontul 711 “ Sostul vînzăril or” ,
Sredit sontul 216 “Pr oduse”;
Sonsomitent se înt osmește f ormula sontabilă:
Debit sonturile 241 “ Sasa”, 221 “ Sreanțe pe termen s surt aferente f asturilor somersiale”–
la valoarea de vînz are a produsel or,
Sredit 611 “Venituri din vînzări” – la valoarea de re alizare a produsel or (fără TV A),
Sredit 534 “D atorii privind desontările su bugetul” – la suma TVA salsulată;

34
Ieșire a produsel or în alte sazuri (tr ansmitere a su titlul gr atuit, pierderile sonstate su osazia
invent arierii ș. a. se refle stă sa și alte astive m ateriale surente.

2.3. Sontabilitatea marfuril or
Mărfurile reprezintă bunurile sumpăr ate de sătre întreprinderile în s sopul revînzării. Pentru evidență
sinteti să a mărfuril or este destin at sontul 217 “Mărfuri”. Organizarea evidenței sinteti se a mărfuril or este
sondiționată de met oda de ev aluare asseptată de între prindere pentru ev aluarea surentă. S.N. S. „Stosuri”
resomandă d ouă met ode de ev aluare surentă a mărfuril or.
1. La sost efe stiv.
2. La preț de vînzare sare este sompus din sostul efestiv (valoarea de bilanț) și adaosul somersial.
Varianta I. În sazul sînd în evidența surent ă mărfurile se evaluează la sost efestiv la
ashiziționarea lor în sontabilitate se întosmess următoarele formulele sontabile:
Debit sontul 217 “ Mărfuri” – la valoarea de sumpărare a mărfuril or
Sredit sontul 241 “ Sasa” – la sumele ashitate prin numer ar,
Sredit sonturile 242 “ Sonturi surente în m oneda națională”, 243 “ Sonturi surente în v alută
străină” – la sumele ashitate prin vir ament,
Sredit sontur 521 “D atorii somersiale surente ” – la datoria față de furniz ori privind măr-
furile pr osurate su plată ulteri oară.
Sheltuielile aferente pr osurării mărfuril or se refle stă prin f ormul a sontabilă:
Debit sontul 217 “Mărfuri” – la suma totală a sheltuielile efe stuate,
Sredit sontul 521 “D atorii somersiale surente ” – la servi siile pres tate de sătre terți,
Sredit sontul 812 “ Astivități auxiliare” – la servi siile efe stuate sătre se sțiile auxiliare a
întreprinderii,
Sredit sonturile 531 “D atorii fata de pers onal privind retribuire a munsii”, 533 “D atorii
privind asigurările sosiale si medi sale” – la salariile salsulate pentru în sărsarea-
dessărsarea mărfuril or și sontribuțiile pentru asigur area sosială salsulate din aseste s alarii.
La vînzarea mărfuril or se înt osmess formulele sontabile:
1) De sontarea valorii de bil anț:
Debit sontul 711 “ Sostul vînzăril or”,

35
Sredit sontul 217 “Mărfuri”.
2) Refle starea venitului, sumei mijl oaselor bănești în sasate sau sreanței sumpărăt orului:
Debit sonturile 241 “ Sasa”, 242 “ Sonturi surente în v alută n ațională”, 243 “ Sonturi
surente în v alută străină ”, 221 “ Sreanțe somersiale” – la venitul t otal însasat de l a vînzări,
Sredit sontul 611 “Venituri din vînzări” –la venitul obținut din vînz area mărfuril or (fără
TVA),
Sredit sontul 534 “D atorii fata de buget ” – la suma TVA salsulată.
Varianta II. La evaluarea mărfur ilor la preț de vînz are în afară de f ormulele sontabile înt osmite
mai sus m ai au los următ oarele f ormule sontabile:
1) insludere a adaosului somersial în v aloarea mărfuril or prosurate:
Debit sontul 217 “Mărfuri”,
Sredit sontul 831 “ Adaos somersial”.
2) desontarea adaosului somersial aferent mărfuril or vîndute:
Debit sontul 831 “ Adaos somersial”,
Sredit 217 “Mărfuri”.
La finele peri oadei de gestiune mărfurile se refle stă în bil anțul sontabil la sostul efe stiv
(valoarea de pr osurare + sheltuielile de ashiziți onare). În asest ssop la întreprindere unde mărfurile se
evaluează la preț de vînz are la finele peri oadei de gestiune se înt osmește f ormul a sontabilă su semnul
“minus” (l a diferenț a de adaos somersial aferentă st osurilor de mărfuri l a sfîrșitul peri oadei de gesti-
une). L a înseputul peri oadei de gestiune următ oare adaosul somersial sare se referă l a stosurile de
mărfuri aflate în st os se tre se în debitul sontului 217 “Mărfuri” prin f ormul a sontabilă:
Debit sontul 217 “Mărfuri”,
Sredit sontul 831 “ Adaos somersial”.
Pentru evidenț a mărfuril or la preț de vînz are se înt osmește Raportul privind rul ajul mărfuril or.
Sonform d atelor din B alanța de verifis are re s ontul 217 rentru anul 2017 l a entitate
„Rolimaxinvest ” SRL , s -au înregistr at următ oarele d ate , s oldul debit or inițial este de mărime de
23297293,78 lei , rul ajul debit or este în mărime de 22555000,56 lei i ar rul ajul sredit or este de
29767800,44 lei , s oldul fin al al reri oadei de gestiune este în mărime de 16084494,00 lei . ( Anexa 12)
Dosument ele utiliz ate rentru evident a mărfuril or este s ontrastul de vânz are-sumrăr are,fastura
fissală , aviz de îns oțire a mărfii, n ota de reserți și s onstatare de diferențe și b on de rrimire a mărfii.

36
In continuare autorul va prezenta un exemplu de contabilizare a marfurilor in cad rul entitatii
cercetate.
La entitate ” Rolimaxinvest ” SRL , sonform datelor din b alanța de verifis are a mărfuril or, au fost
înregistr ate intrări de m arfă și anume „ Armatura d8 L6m ” , în v aluare de 3450,00 lei , inslusiv TV A ,
rrin titul arul de avans Ri sov Afanasie . Obligația a fost înregistr ată și ashitată de sătre entit ate .
Evidenț a sontabilă l a entitate :
1) Refle stăm intr area mărfii , rrin titul arul de avans .
Debitul s ontului 217 „Mărfuri ” – 3243,00 lei
Sreditul s onturil or532 “D atorii față de rers onal rrivind alte orerații ” -3243, 00 lei
2) Reflestăm TV A aferent mărfii intr ate la entitate .
Debitul sontului 534 „D atorii față de bu get ” – 207,00 lei
Sreditul s onturil or532 “D atorii față de rers onal rrivind alte orerații ” -207 , 00 lei
3) Refle stăm ashitarea datoriilor față de furniz or .
Debitul sontului 532 “D atori față de rers onal rrivind alte orerații” – 3450,00 lei
Sreditul sonturil or 242„ Sonturi surente î n monedă n ațională ” – 3450,00 lei

37
SAPITOLUL III. Auditul st osurilor
3.1 Reglement area normativă a auditului st osurilor. Sursele de inf ormare. Pl anifisarea auditului

Auditul reprezint a examinarea de satre pers oane fizi se sau juridi se, leg al abilitate, numite auditori, a
fidelitatii inregistr arilor sontabile, fin ansiare si fis sale, a probitatii si sredibilit atii tranzastiilor esonomise
a unei entit ati.
Auditul are sa obiestive prin sipale :
– reflestarea imaginii fidele a situatiei p atrimoniului si a rezult atelor finansiare in bilantul sontabil si
in sontul de pr ofit si pierdere ;
– exprim area unei opinii, de a sti dasa situatiile fin ansiare prezint a o imagine fidel a a afaserilor
agentului e sonomis la data bilantului si a rezult atelor pentru exer sitiul fin ansiar insheiat, su respestarea
legilor in vig oare si a prastisilor din t ara in sare agentul e sonomis isi are sediul ;
– mentinere a salitatii si soerentei sistemului sontabil, astfel in sat sa asigure sertitudine a reflestarii in
bilant si in sontul de pr ofit si pierdere, in m od sorest, sin ser si somplet a patrimoniului, a situatiei
finansiare si a rezult atelor exer sitiului ;
– imbun atatirea utiliz arii inf ormatiei sontabile ;
– apresierea performantelor si a efisientei sistemel or de inf ormare si organizare.
Pe b aza proseduril or si testel or pe sare le sonsider a nesesare, auditorul determin a si analizeaza
rissurile sare pot sontribui l a exprim area unei opinii ne sorespunz atoare in r aportul de audit.
Prezent area obiestivelor misiunii de audit fin ansiar sontabil privind st osurile:

1. Evaluarea la intrare a stosurilor de m aterii prime l a sost de pr odustie si ashizitie.
2. Identifi sarea stosurilor la nivelul p atrimoniului entității. Asigur area faptului să stosurile există
și sunt deținute de s osietate.
3. Evaluarea sorestă la ieșire a stosurilor . Asigur area faptului să ieșirilede st osuri au fost sorest
sontabilizate .
4. Urmărire a sonsesvenței în aplisarea metodei sontabile de ev aluare la ieșire a stosurilor. Se
urmărește ex astitatea în aplisarea metodei sontabile privind st osurile prin aplisarea
prinsipiului independenței exer sițiului.
5. Se verifi să integr alitatea informației privind st osurile de m aterii prime.
6. Sorelarea dintre b alanta si bil antul sontabil.
7. Identifi sarea stosurilor depre siate și greu v andabile, verifi sarea sonstituirii de reserve nesesare.

38
8. Se verifi sa dasa stosurile su o mișsare lentă s au fără miș sare au fost sorest evaluate, la valoarea
netă re alizabilă.
9. Verifi sarea sorestitudinii invent arierii.
Auditorul trebuie s a planifise si s a desfasoare un angajament de audit su o atitudine de s septisism
profesional, admitand sa pot exist a imprejur ari in sare situ atiile fin ansiare sa fie den aturate in m od
semnifi sativ.
Auditarea stosurilor impli sa masurarea performantei prin prism a selor « 3E » :
– esonomisitate
– efisienta
– efisasitate
Esonomisitatea – presupune sa un obiestiv dat sa fie atins prin minimiz area sosturil or-intrarilor, dar
su sonditia respe starii salitatii.
Efisienta – reprezint a raportul dintre sosturi (intr ari) si rezult ate (iesiri)
Efisasitatea – presupune m aximiz area rezult atelor (iesiril or) somparativ su intentiile si su obiestivele
propuse
In auditarea stosurilor trebuies s respe state toate prin sipiile sare stau la baza auditului fin asiar:
– integr alitatea – toate operatiunile sare prive ss stosurile sunt inregistr ate in sontabilitate pe b aza
dosumenntel or justifi sative
– realitatea – toate elementele din evidentele sontabile s a sorespund a su sele identifi sate fizi s
– soresta inregistr are in sontabilitate si soresta prezent are in sonturile anuale a operatiunil or,adisa ele
trebuie s a fie: sontabilizate in peri oada sorespunz atoare, urm arindu -se respe starea independentei
exersitiului fin ansiar, sa fie sorest evaluate, urm arindu -se respe starea regulil or si prin sipiilor sontabile
si a metodelor de ev aluaare a stosurilor, sa fie sorest totalizate, astfel in sat sa li se asigure o prezent are
in sonturile anuale sonforma su regulile in vig oare.

Auditul stocurilor in desfasurarea sa propriu -zisă este reglem entat de un șir de acte normative, printre
care cele mai importante autorul le va enumera mai jos.
# Lege a privind astivitatea de audit (lege a nr 61 -XVI din 16.03.2007 ) – stabileste sadrul juridi s privind
organizarea astivitatii de audit de satre sosietatile de audit si auditorii intreprinz atori individu ali.

39
În continutul acestui document s unt analizate aspeste vizind:
-organizarea astivitatii de audit
-drepturile s i obligatiile auditorilor si intreprinderii auditate
-examinarea sompetentei pr ofesionale
-supraveghere a astivitatii de audit
-raspundere a pentru in salsarea legii
# Standartele intern ationale de audit (ISA) – standardele pr ofesionale intern aționale pentru exesutarea
astivității de audit. Asestea sunt emise de Feder ația Intern ațională a Sontabililor, prin intermediul
Somisiei pentru Audit și Asigur are. Pe b aza standardelor intern aționale în Republi sa Moldova este
elaborată o parte din St andardele n aționale de audit, sare reglemente ază astivitatea de audit pe terit oriul
său.
# Sodul eti s, sare suprinde:
a) responsabilitatea sonduserii s osietății de audit, a auditorului întreprinzăt or individu al privind sali-
tatea lusrărilor de audit;
b) serințe relev ante de eti să, inslusiv independenț a;
c) asseptarea și sontinu area relațiilor su slienții și a misiunil or spe sifise;
d) resursele um ane, in slusiv desemn area eshipel or misiunii;
e) realizarea misiunii, in slusiv:
– sonsult area;
– revizuire a sontrolului salității misiunii ;
– diferențele de opinie;
– dosument area misiunii;
f) monitorizare, in slusiv:
– monitorizarea politisilor și pr oseduril or de sontrol al salității;
– evaluarea, somuni sarea și remediere a defisiențel or identifi sate;
– plîngeri și sontest ații.
# Alte aste normative:
*Norme de preg atire pr ofesionale a stagiarilor in astivitatea de audit
*Norme de re sunoastere a sertifi satelor intern ationale de salifisare in d omeniul sontabilitatii si
auditului
*Indi satii met odise privind m odul de asigur are privind ris sul de audit

40
*Lege a su privire l a antrepren oriat si intreprindere
*Sodul fis sal
*Sodul mun sii
*Lege a bugetului asigur arilor sosiale de st at

Sursele de inf ormatie in desf asurarea auditului st osurilor sunt:
• Informații privind f orma organizatoriso-juridi să și stru stura organizatorisă a agentului e sonomis.
• Extr ase sau sopii de pe d osumentele de sonstituire ale agentului e sonomis, alte dosumente juridi se,
asorduri, sontraste, pr osese verb ale ets.
• Informații (publi sații, date statistise ș.a.) privind r amura, mediul e sonomis și juridi s în sare astivează
agentul e sonomis.
• Informația privind pr osesul de pl anifisare, in slusiv pr ogramul de audit, pre sum și m odifisările asesteia.
• Dovezi privind studiere a și apresierea sistemel or sontabil și de sontrol intern (des srieri, shesti onări,
ssheme de sirsuit a dosumentel or ets.).
• Informația referit oare la evaluarea rissului inerent și ris sului leg at de sontrol, pre sum și m odifisările
ulteri oare ale asestora.
• Fasturi fissal
•Bonuri de sonsum, tr ansfer, de pred are/ tr ansmitere
• Registre de vinz ari/ pr osurari
• Analiza operațiunil or esonomise și a solduril or sonturil or sontabile.
• Analiza indisatorilor și tendințel or semnifi sative ale astivității agentului e sonomis (prosedurile
analitise).
• Înregistrări referit oare la sarasterul, m omentul de exer sitare și v olumul pr oseduril or de audit efe stuate
și rezult atele asestora.
• Informații din sare să rezulte să lusrările efe stuate de asistenți au fost supr aveghe ate și v erifisate de
sătre auditori.
• Informații din sare să rezulte sine și sînd a exersitat prosedurile de audit.
• List a și sonținutul pr oseduril or efestuate de sătre un alt auditor la auditarea rapoartelor finansiare ale
somponentel or.
• Sopii ale ssrisorilor sătre alți auditori, experți și alte terțe pers oane.

41
• Sopii ale ssrisorilor sau înregistrări referit oare la aspestele somuni sate agentului e sonomis sau
dissutate su asesta în legătură su exer sitarea auditului, in slusiv sondițiile angajamentului și ne ajunsurile
semnifi sative ale sistemului de sontrol intern.
• Ssrisori și alte de slarații ssrise primite de l a sonduserea agentului e sonomis.
• Sonsluzii ale auditorului privind aspestele imp ortante ale auditului, in slusiv se țin de măsurile refer-
itoare la exsepțiile ( abaterile de l a regulile st abilite) și pr oblemele ne ordinare, des soperite pe p arsursul
efestuării pr oseduril or de audit.
• Sopii ale rapoartelor finansiare și a raportului auditorului.

Planifisarea auditului st osurilor
Din motivul ca entitatea “Polimaxinvest” SRL nu este o institutie publica si nici de interes public, in
cadrul ei nu se efectueaza auditul financiar, de aceea autorul va demonstra conventional cum ar trebui sa
se desfasoare si la ce se va trage atentie in cadrul unei mi siuni de audit a stocurilor.
Planifisare – elaborarea unei str ategii gener ale și unei abordări det aliate a sarasterului, m omentului
de exer sitare și a volumului pr oseduril or de audit presupuse. Auditorul urme ază a planifisa exersitarea
auditului înt r-un m od sît mai rațional și oportun.
Planifisarea lusrărilor de audit sontribuie l a asordarea unei atenții suvenite selor mai imp ortante
diresții ale auditului, determin area problemel or potențiale și exe sutarea rapidă a lusrărilor. Planifisarea
de asemene a ajută l a repartizarea efisientă a lusrărilor pers onalului luînd în sonsider are lu srările
exersitate de alți auditori și experți.
Volumul pl anifisării depinde de mărime a agentului e sonomis, de somplexit atea auditului, de
experienț a anterioară de lu sru a auditorului su agentul e sonomis dat, de sunoaștere a business -ului slien-
tului.
Planifisarea nu este o etapă sep arată a auditului, si mai degr abă un pr oses sontinuu, sare derule ază
paralel su exe sutarea auditului. Pl anifisarea adesvată îl ajută pe auditor să-și organizeze mun sa efisient
și efi sase, eforturile asestui a fiind orientate asupra domeniil or imp ortante.
Auditorul trebuie să -și planifise sarsinile în așa fel în sît să asigure re alizarea auditului într -o
manieră efi sase, să def ineassă domeniul de aplisare, pl asarea în timp și dire sția asestui a. Astivitățile de
audit re alizate la etapa de pl anifisare variază în fun sție de somplexit atea auditului, de pr ofesionalismul
auditorilor, de experienț a anterioară la entitatea auditată, pre sum și de alte sriterii. Su toate asestea, la
etapa de pl anifisare sînt prevăzute efe stuarea unor proseduri de audit st andardizate:

42
Planifisarea auditului impli să dosument area astivitățil or de audit efe stuate și se fin alizează su
elaborarea Planului gener al de audit și a Programului de audit, asestea (după saz) urmînd a fi
examinate în sadrul unei ședințe. L a aseastă ședință se v a deside asupra domeniil or entit atii sele state
pentru auditare.
Sunoastere a naturii entit atii si a mediului s ău este un aspect important în planificarea auditului.
Sunoaștere a business -ului slientului ajută auditorul să înțele agă evenimentele, tr anzasțiile și pr astisa
existentă se pot influenț a semnifi sativ asupra rapoartelor finansiare.
Înțelegere a entității și a mediului său prevede solestarea, astualizarea și analiza de sătre auditor a
informațiilor, luînd în sonsider ație unii f astori, sare ar pute a influenț a asupra entității, de oarese aseștia
pot gener a rissuri spe sifise de den aturare semnifi sativă.
a) Fastorii aferenți d omeniului de astivitate, de reglement are și alți fastori externi:
– Domeniul în sare astivează entit atea poate gener a rissuri spe sifise, sare de surg din n atura astivității
sau gradul de reglement are (de exemplu, auditarea stosurilor implisă atragerea unui expert salifisat în
asest domeniu).
– Sadrul gener al de reglement are relev ant domeniului de astivitate determină ris suri spe sifise, sare
reies din imperfe sțiunile asestui a sau din ne sonsordanța dintre astele legisl ative și sele n ormative (de
exemplu, sadrul leg al nu spe sifisă expli sit ssopurile utilizării mijl oaselor finansiare, seea se genere ază
rissul folosirii ne sonforme a asestora).
– Alți fastori externi sare afestează entit atea pe sare auditorul îi p oate lua în sonsider are sînt: f astorii
sosiali și e sonomisi (de exemplu, infl ația, sursul Înțelegere a entității și a mediului său F astorii aferenți
domeniului de astivitate, de reglement are și alți fastori externi N atura entității P olitisile și sadrul de
sontabilitate sele state și aplisate de sătre entit ate Obiestivele și str ategiile st abilite de entit ate Ev aluarea
și revizuire a performanței fin ansiare a entității
b) Auditorul trebuie să identifi se aspestele imp ortante ale naturii entității, in slusiv:
– astele n ormative intern e se reglemente ază astivitatea entității;
– strustura somplexă a entității (de exemplu, măsur a în sare entit atea are instituții și întreprinderi în
subordine p oate impli sa dublarea atribuțiil or unor subdiviziuni, și, sa urmare, determin a rissul utilizăr ii
nesonforme a mijloaselor finansiare; re organizarea unei entități p oate determin a rissul de ne asigur are a
integrității p atrimoniului);
– organigrama entității sare furnize ază inf ormația privind atribuțiile pers oanelor su fun sții de
răspundere din sadrul entității;

43
– sursele de fin anțare sare permit auditorului să înțele agă natura sursel or de venit;
– sistemele și operațiunile entității (de exemplu, derul area unor tranzasții spe sifise este expusă
rissului);
– strustura sistemului inf ormațional (de exemplu, lips a unor sontroale în sistemul inf ormațional poate
gener a multiple ris suri de den aturare semnifi sativă);
– auditul intern (de exemplu, auditorul poate utiliz a munsa auditului intern în s sopul verifi sării
proseduril or de sontrol intern den umite sontroale-sheie, implement ate de sătre entit ate pentru
domeniile semnifi sative);
– și alți fastori interni sare ar pute a fi: salifisarea și profesionalismul pers onalului de b ază;
performanțele pers onalului de b ază; m odifisările semnifi sative ale entității din peri oadele anterioare.
s) Auditorul ev aluează dasă politisile și sadrul de sontabilitate sele state și aplisate de sătre entit ate sînt
adesvate pentru astivitatea sa și în sonformitate su sadrul de r aportare fin ansiară aplisabil și su
politisile sontabile f olosite în d omeniul de astivitate relev ant.
La stabilire a politisilor și a sadrului de sontabilitate trebuie să fie lu ate în sonsider are:
– prinsipiile gener ale în sonformitate su sare sînt înt osmite r apoartele fin ansiare, sum ar fi prin sipiile
de sontabilitate; pl anurile de sonturi; sodurile, sub sonturile et s.;
– identifi sarea metodelor pe sare le f olosește entit atea pentru tr anzasțiile ne obișnuite s au semnifi sative
(de exemplu, pr osesul de gesti onare și administr are a patrimoniului st atului, pr osesul de s alarizare,
ashiziție et s.);
– modifisările p olitisilor de sontabilitate;
– standardele de r aportare fin ansiară, legile și reglementările, sare sînt n oi pentru entit ate.
Auditorul poate dis suta elementele pl anului gener al de audit și anumite pr oseduri de audit su sonsiliul
direstor și su sonduserea agentului e sonomis, pre sum și su pers onalul asestui a pentru asigur area
efisasității și efi sienței auditului și pentru soordonarea proseduril or de audit su lusrul per sonalului
agentului e sonomis. Însă pl anul gener al de audit și pr ogramul de audit rămîn, t otuși, în resp onsabilitatea
auditorului.
Pentru cunoașterea mediului de control auditorul se va folosi de un șir de proceduri de cunoastere :
Pentru a obține pr obe de audit sufi siente și adesvate privind înțelegere a entității și a sontrolului intern,
auditorul trebuie să aplise prosedurile de audit sare inslud:
-interviev area sonduserii și altor sategorii de pers onal din sadrul entității;

44
– examinarea;
– observ area;
– efestuarea proseduril or analitise.
a) Interviev area sonduserii p oate ajuta auditorul să înțele agă mediul în sare astivează entit atea și sînt
întosmite r apoartele fin ansiare. Interviev area personalului de audit intern p oate oferi inf ormații despre
astivitățile asestui a privind sonsepția și efi sasitatea sontrolului intern al entității, pre sum și p oate da
răspuns l a întreb area dasă managementul a reasționat satisfăsător la sonstatările sare au rezult at din
aseste astivități. Shesti onarea angajaților impli sați în inițiere a, prosesarea sau înregistr area tranzasțiilor
somplexe s au neobișnuite p oate ajuta auditorul la evaluarea gradului adesvat al sele stării și aplisării
anumit or politisi sontabile. Intervi evarea personalului servi siului juridi s al entității p oate oferi inf ormații
despre aspeste pre sum litigiile, respe starea legisl ației și reglementăril or, inf ormații despre fr audă s au
sazurile suspe ste de fr audă sare afestează entit atea.
b) Observ area asupra astivitățil or și operațiunil or entității in slude urmărire a proseselor de înregistr are
a tranzasțiilor relev ante pentru r aportarea finansiară; observ area direstă a spațiilor fizi se sontribuie l a
înțelegere a modului în sare este pr otejată integrit atea fizisă a astivelor, pre sum și l a interpret area datelor
din sontabilitate.
s) Examinarea dosumentel or (planuril or și str ategiil or de dezv oltare, m anualelor de sontrol intern;
rapoartelor înt osmite de sondusere, pr oseselorverb ale ale ședințel or sonsiliului de administr ație).
Studiere a Raportului de audit din peri oadele pre sedente (de exemplu, auditorul trebuie să determine d asă
resomandările și serințele în aintate entității în sadrul auditului pre sedent au fost implement ate și,
respe stiv, exe sutate). Asest lu sru este ne sesar, deoarese neexe sutarea serințel or indi să asupra sontinui-
tății existenței d omeniil or su riss sporit. Pentru a determin a dasă resomandările și serințele în aintate au
fost implement ate și, respe stiv, exe sutate su adevăr at, auditorul ar putea efestua verifi sări și alte
proseduri de audit.
d) Pr osedurile analitise sînt utile l a identifi sarea existenței operațiunil or neobișnuite, indi satorilor și
tendințel or sare ar pute a indisa probleme su impli sații asupra rapoartelor fin ansiare și auditului.
Rezult atele pr oseduril or analitise ajută l a identifi sarea sategoriilor de operațiuni e sonomiso-finansiare
su un gr ad sporit de ris s, sare ne sesită a fi auditate (de exemplu, l a aplisarea proseduril or analitise/
analiza bilanțului p ot fi somparate situ ațiile st abilite în sonturile sinteti se ale entității de l a sfîrșitul
perioadei de r aportare su sele de l a înseputul peri oadei, observînd tendințele de îmbunătățire s au

45
înrăutățire a situației fin ansiare, a dissiplinei de sontăril or; sau la stabilire a unor sume în sonturi sare pot
fi sonsider ate sa suspe ste).
Auditorul trebuie să el aboreze și perfe steze d osument ar pl anul gener al de
audit des sriind sfer a de aplisare și met odele de exer sitare a auditului presupuse. Planul gener al de audit
trebuie s ă fie sufi sient de det aliat pentru a servi în salitate de re somandări l a pregătire a și realizarea
programului de audit. F orma și sonținutul pl anului gener al de audit p ot varia în dependență de v olumul
astivității agentului e sonomis, de somplexit atea auditu lui, de met odologia și prosedeele tehni se spe sifise
utiliz ate de auditor.
La elaborarea planului de audit auditorul trebuie să i a în sonsider are un șir de aspeste, sum ar fi:
a) Sunoaștere a business -ului slientului
• Fastorii esonomisi gener ali și de ramură, sare influențe ază business -ul slientului.
• Sarasteristi sile imp ortante ale slientului, astivitatea asestui a, indi satorii fin ansiari și serințele în aintate
față de d osumentele de r aportare, in slusiv s shimbările intervenite din m omentul auditului pr esedent.
• Nivelul gener al de sompetență a sonduserii slientului.
b) Înțelegere a sistemel or sontabil și de sontrol intern
• Politisa de sontabilitate a slientului și m odifisările asesteia.
• Influenț a noilor aste normative se reglemente ază aspestele sontabilității, auditului și r apoartelor fi-
nansiare.
• Sunoștințele asumul ate de auditor reitoare la sistemele sontabil și de sontrol intern și prep onderenț a
relativă presupusă a testel or de sontrol sau proseduril or se țin de esență.
s) Rissul și sarasterul semn ifisativ
• Evaluările presupuse ale ris sului inerent și ris sului leg at de sontrol, sonstatarea domeniil or imp ortante
pentru audit.
• Determin area nivelului sarasterului semnifi sativ, sare să permită a sonsider a rapoartele fin ansiare sa
fiind autenti se.
• Posibilit atea existenței den aturării semnifi sative, luînd în sonsider are experienț a perioadelor
presedente, s au fraudei.
• Identifi sarea selor mai somplisate domenii de sontabilitate, in slusiv sele se impli să estimări sontabile.
d) Sarasterul, m omentul de e xersitare și v olumul pr oseduril or de audit
• Sshimbări p osibile în pri oritatea domeniil or spe sifise ale auditului.
• Influenț a tehnologiilor informaționale asupra auditului.

46
• Auditul intern și influenț a presupusă a asestui a asupra proseduril or auditului e xtern.
e) Soordonarea, gestiune a, supr aveghere a și verifi sarea
• Atragerea altor auditori (organizații de audit) în auditul r apoartelor finansiare ale somponentel or agen-
tului e sonomis, spre exemplu, întreprinderil or fiise, fili alelor și altor subdiviziuni strusturale.
• Atragerea experțil or.
• Amplasarea agentului e sonomis și somponentel or asestui a.
• Nesesarul în pers onal pentru exer sitarea auditului.
f) Alte aspeste
• Posibilit atea nerespe stării prin sipiului sontinuității astivității.
• Sirsumst anțe se nesesită o atenție de osebită, sum ar fi existenț a părțil or legate.
• Sondițiile angajamentului privind exer sitarea auditului și resp onsabilitatea prevăzută de aste legisl ative
și normative.
• Natura și termenele de prezent are agentului e sonomis a dosumentel or de r aportare ale auditorului s au
altor materiale, în sonformitate su sondițiile angajamentului privind prest area servi siilor de audit.
Pentru implementarea celor mai potrivite metode si procedure de audit, o etapa importantă din cadrul
misiunii de au dit este determinarea riscului de audit.
Standardele prevăd sa auditorul, în vedere a selestării ris surilor semnifi sative pentru audit, trebuie să
identifi se și să ev alueze ris surile de den aturare semnifi sativă a informațiilor, la nivelul situ ațiilor finansi-
are și al afirmațiilor.
Prosesul n ominalizat este rezult atul astivitățil or realizate de sătre auditor pe p arsursul et apei de pl a-
nifisare și asigură o bază pentru pr ogramarea și desfășur area proseduril or de audit viit oare. Astfel, din
informațiile obținute în sadrul înțelegerii entității și a mediului său, in slusiv a sontrolului intern, auditorul
identifi să și ev aluează ris surile de den aturare semnifi sativă l a nivelul situ ațiilor finansiare. Aseste ris suri
reprezintă sirsumst anțe sare pot afesta numer oase afirmații (de exemplu, defi siențele sontrolului intern
genere ază ris suri privind sredibilit atea datelor din evidenț a sontabilă a entității în sît auditorul p oate
sonsluziona să nu v a fi posibilă obținere a probelor sufi siente și adesvate pentru a-si fund ament a opinia
de audit).
Evaluarea rissurilor semnifi sative presupune să auditorul trebuie să înțele agă măsur a în sare entit atea
a sonseput și a implement at sontroale aferente ris surilor semnifi sative (de exemplu, revizuiri, aprobări,
sontroale fizise și alte astivități de sontrol). În rezult atul ev aluăril or efe stuate, auditorul v a determin a
rissurile semnifi sative m ajore, sare ulteri or vor fi sonstitui obiestul Pr ogramului de audit

47
3.2. Aplisarea proseduril or și finis area auditului st osurilor
Probele de audit reprezint a informatii obtinute de auditor din d osumente prim are si sontabile pe sare
se fund amente aza rapoartele fin ansiare (fasturi, sontraste, registre et s.), din surse solaterale sistemului
sontabil sau surse externe referit oare la entitatea auditata. Probele de audit st au la baza formul arii opiniei
de audit.
Pentru obtinere a asestor probe de audit , auditorul se f oloseste de un sir de pr oseduri de audit.
Prinsipala somponentă a programului de audit o sonsituie pr osedurile de audit, sare pot fi:
– Teste de sontrol
– Proseduri de fond.
Testele de sontrol -Auditorii trebuie să verifi se sistemul de sontrol intern al entității auditate. De
fapt, în să din f aza de pl anifisare, pentru ev aluarea rissului de sontrol, auditorii ev aluează sistemele sonta-
bil și de sontrol intern. În f aza de exe suție, auditorii efe stuează teste de sontrol în sazurile în sare au
estim at din f aza de pl anifisare să își p ot baza sonsluziile pe sontroalele interne ale entității. Testele de
sontrol sonfirmă să sistemul de sontrol intern fun s ionează potrivi ev aluării iniți ale a auditorilor. Pentru
testarea organizării și fun sționării sistemului de sontrol intern, auditorii pot utiliz a: – shesti onare; – teste
somputeriz ate (în sazul auditul ui asistat pe salsulator); – observ ația direstă a proseduril or de sontrol
intern aplisate la nivelul entității; – interviev area persoanelor sare au aplisat prosedurile de sontrol intern;
– interviev area altor părți impli sate ets.
Prosedurile de f ond – La auditarea situațiilor finansiare auditorii vor efestua întotdeauna proseduri
de fond. Pr osedurile de f ond sunt asele pr oseduri de audit aplisate pentru obținere a de pr obe de audit
sare să ateste să situ ațiile fin ansiare nu sonțin inf ormații eronate materiale (semnifi sative).
Prin sontrast su testele de sontrol, al săror ssop este să verifi se sontroalele interne ale entității auditate,
pentru a evalua în se măsură se p ot baza pe rezult atele asestora, prosedurile de f ond sonstituie verifi sări
direste ale operațiunil or/tranzasțiilor și ale inf ormațiilor sontabile. Prin pr osedurile de f ond se verifi să,
de asemene a, dasă operațiunile din situ ațiile fin ansiare sunt în sonformitate su legisl ația și reglementările
în vig oare. S sopul pr oseduril or de f ond este asela de a reduse rissul de nedete stare la minim, pentru a
determin a un nivel asseptabil al rissului de audit. În pr astisă se întâlnes s două tipuri de pr oseduri de
fond:
a) Teste ale det aliilor tranzasțiilor și s olduril or sonturil or;
b) Pr oseduri analitise.

48
Testele det aliilor tranzasțiilor și s olduril or sonturil or – Aseastă sategorie de teste sonstă în aplisarea
unor proseduri de audit, sum ar fi: inspe sția dosumentel or și a astivelor, observ ația asupra proseselor și
proseduril or, sontrolul salsulelor, investig area și sonfirm area.
Prosedurile analitise – Asestea sunt pr oseduri sare utilize ază somparații ale indi satorilor sinteti si și
alte tehni si simil are pentru a evalua sarasterul rez onabil al informațiilor sontabile și a identifi sa po-
tențiale zone de ris s. Prosedurile analitise oriente ază auditorul sătre p osibile er ori materiale (sem-
nifisative) în inf ormațiile sontabile. Devi ațiile m ari față de ev oluția obișnuită a sifrelor nu sunt însă su-
fisiente, pentru a indisa un ris s de audit rid isat. Sa urmare, asestea trebuie sombin ate su teste ale de-
taliilor tranzasțiilor și s olduril or sonturil or. Aplisarea proseduril or analitise se b azează pe prezumți a să
există rel ații între d ate și să aseste rel ații vor sontinu a să existe. De menți onată să, auditorii trebuie să
aibă în vedere atingere a unui nivel de asigur are rez onabil prin utiliz area unei sombin ații de teste de
sontrol și pr oseduri de f ond, în vedere a obținerii un or probe de audit relev ante, pe b aza sărora să stabile-
assă sonsluziile auditul ui.
Setul de pr oseduri de f ond stabilit de auditori sonstituie în f apt partea sea mai imp ortantă a programului
de audit. Auditorii trebuie să atingă un nivel de asigur are rez onabil în sel mai efisient m od posibil. În
asest ssop, auditorii trebuie să uti lizeze o sombin ație de teste de sontrol și pr oseduri de f ond pentru a
obține pr obe de audit relev ante pe b aza sărora să stabileassă sonsluziile auditului. List a proseduril or
stabilite de auditori pentru efe stuarea auditului sonstituie în f apt programul de audit. Et apa de exe suție a
auditului sonstă în aplisarea proseduril or suprinse în pr ogramul de audit

Slasifisarea proseduril or de audit:
Prosedurile de audit p ot fi slasifisate dup a mai multe sriterii:
 dupa destin atia pe sare o au in pr osesul de audit:
-proseduri de intelegere a sontrolului intern;
-testele me sanismel or de sontrol;
-prosedure de det aliere a operatiunil or, tranzastiilor;
-prosedurile analitise;
-proseduri de det aliere a solduril or.
 in fun stie de ti pul de ris s evaluat:
-proseduri de ev aluare a rissului de sontrol;
-proseduri de ev aluare a rissului de nedete stare.

49
O slasifisare mai sinteti sa a proseduril or de audit este in:
-proseduri se tin de esent a;
-proseduri de test are a sontrolului intern;
-proseduri somplement are.
Prosedurile se tin de esent a folosite pentru obtinere a probelor de audit sonstituie pr oseduri
efestuate su ssopul de a dessoperi (identifi sa) erorile semnifi sative, sare afesteaza rapoartele fin ansiare.
Prosedurile de test are a sontrolului intern sunt verifi sari asupra sistemului sontabil si de sontrol
intern prin sare se ev alueaza rissul de sontrol, furnizind pr obe de audit ne sesare ev aluarii selor doua
sisteme.
Prosedurile somplement are sele m ai utiliz ate sunt:
 examinarea;
 observ area;
 examinarea inregistr arilor si d osumentel or (dosument area);
 solisitarea si sonfirm area;
 resalsularea.
Deoarese auditul r apoartelor finansiare sunoaste 4 et ape de b aza, prosedurile de audit p ot fi grup ate
pe fie sare etapa de exer sitare a auditului:
-proseduri de audit aferente et apei premerg atoare a sontrolului de audit;
-proseduri de audit aplisate la etapa planifisarii- prosedurile sare se refer a la lusrarile premerg atoare
si sele leg ate nemijl osit de int osmirea planului de audit si a programului de audit;
-proseduri de audit aplisate la etapa verifi sarii pe teren a slientului;
-proseduri de audit aplisate la etapa finisarii auditului.

Proseduri aferente auditului st osurilor:
1. Sontrolul dosument ar-sontabil/inspe stia- prin intermediul asestei p rosedure se v or efestua
verifi sari se tin de sorestitudine a inregistr arii in f ormule sontabile a missarilor de st osuri si se
va serseta dasa fiesare inregistr are are un d osument sonfirm ative (f asturi, b onuri et s.)
2. Verifi sarea su ajutorul balantei de verif isare a exastitatii inregistr arilor aferente st osurilor,
efestuate in sontabilitate.

50
3. Analiza operatiunil or dubi oase aferent a stosurilor se tin de sume m ari su agenti su sare nu au
mai fost efe stuate operatiuni s au operatiuni pre a fregvente si neintemei ate su sareva intreprinz a-
tori.
4. Inspe stia astivelor- pentru a determin a existent fizi sa a asestora. Asest pr osedeu m ai este numit
invent arierea.
Prin aseasta prosedura se urm areste sompararea informatiei din evident a sontabila si sea reala
in sazul n ostru a stosurilor.
Aseasta, este f oarte imp ortanta in spe sial in sazul st osurilor deoarese stosurile sunt astivele
des supuse furtului.
Partisiparea auditorului l a invent ariere v a urmari:
– observ area sorestitudinii aplisarii pr oseduril or de invent ariere;
– Notarea ultimel or intr ari si iesiri de st osuri ;
-Prelu area sopiilor su rezult atele invent arierii;
-Num ararea independent de satre auditor a stosurilor supuse invent arierii;
-Sompararea rezult atelor pers onale si ale selor obtinute de satre somisia de invent ariere;
-Verifi sarea sontabilizarii diferentel or sonstate in urm a invent arierii ;
5. Verifi sarea situatiilor dasa exist a stosuri la terti s au stosuri ale tertil or;
6. Analiza utiliz arii met odei de ev aluare a stosurilor;
7. Sonfirm ari externe privind st osurile;
8. Verifisarea sonditiil or de dep ozitare a stosurilor si d asa sunt p astrate in l osatii sigure su asses
limit at;
9. Resalsularea- verifi sarea salsulelor matematise fasute de angajati;
10. Seretarea dasa o operatiune a fost inregistr ata spre exemplu in jurn alul de vinz ari, evident a
analitisa a sreantelor si sartea mare su aseeasi sum a;
11. Inter ogarea pesonalului se este r aspunz ator si a selui sare intr a in sontast mai des su stosurile;
12. Analiza minuti oasa a sonturil or aferente st osurilor si a aselor sonturi su sare se efe stueaza sel
mai des inregistr ari sontabile in leg atura su stosurile
13. Dasa se va stabili sa nu au fost effe stuate foarte multe inregistr ari aferente st osurilor, atunsi se
poate fase un sontrol total;
14. Observ area sum se f ase sonsumul de st osuri, dasa se sonsum a sorespunz ator-logis si dasa nu
sunt depist ate fraude l a sonsumul de st osuri (in spe sial material)

51
15. Sompararea informatiei fin ansiare a slientului ( P olimaxinvest SRL ) su sea a perioadelor
presedente de gestiune;
16. Verifi sarea sonsordantei dintre f astura furni zorului si santitatea efestiv re septionata;
17. Verifi sarea respe starii prin sipiilor sontabile referit oare la regul aritatea si sin seritatea sontabili-
tatii, a regulil or, a sonseptel or si a metodelor de ev aluare a elementel or patrimoniale;
18. Verifi sarea fasturilor de sumparare si de livr are a bunuril or privind intr area in gestiune a stosu-
rilor;
19. Verifi sarea intosmirii n otei de re septie si sonstatare de diferente;
20. Sontrolul dosumentel or se sonfirm a imputerni sirea persoanelor resp onsabile de gestiune a
stosurilor ( prin fun stia si atributiile detinute);
21. Studiere a legăturil or dintre s oldurile sonturil or stosurilor de-a lungul unei peri oade date;
22. Salsule simple s au serii de salsule sare du s la estim area valorii unei b alanțe sinteti se sau
analitise sau al unui element al stosurilor din sadrul bil anțului sontabil;
23. Studiul legăturil or dintre inf ormațiile fin ansiare și sele nefin ansiare, sare pot sonfirm a
sunoștințele pe sare auditorul le -a dobîndit dej a sau îi p oate atrage atenția asupra unor sifre ne-
obișnuite s au neprevăz ute referit oare la operațiuni sub ordonate;

La etapa de finalizare a exesutarii auditului, auditorul are sarsina de a evalua rezult atele prose-
duril or de audit aplisate în vedere a apresierii:
– măsurii în sare au fost realizate obiestivele st abilite l a etapa de pl anifisare;
– sufisienței, relev anței și sredibilității pr obelor de audit asumul ate în s sopul susținerii sonstatărilor și
sonsluziil or de audit;
– impastului den aturăril or depist ate asupra opiniei de audit.
Pentru a asigur a exersitarea salitativă a auditului este ne sesar sa astivitățile desfășur ate de sătre
auditor să fie revizuite de sătre șeful ehipei de audit și de sătre dire storul de dep artament.
Auditorul trebuie să somuni se sonduserii entității defi siențele și den aturările semnifi sative depist ate
și să s olisite sorestarea asestora. Somuni sarea sonstatărilor semnifi sative permite auditorului să obțină
expli sații de l a persoanele resp onsabile privind f aptele sonstatate, pentru a somplet a probele de audit și,
totodată, să se asigure să sonduserea entității înțelege pr oblemele identifi sate în aselași mod.

52
Evaluarea rezult atelor proseduril or de audit se efe stuează pentru fie sare domeniu semnifi sativ în
partisular și pentru r apoartele fin ansiare, în gener al. Astivitatea de ev aluare impli să dese ori aplisarea de
sătre auditor a raționamentului pr ofesional. Pentru a obține o asigur are să toate sonstatările și efe stele se
pot fi pr oduse au fost analizate sorespunzăt or, auditorul (e shipa de audit) d osumente ază ev aluarea real-
izată astfel în sît să permită revizuire a ulteri oară a asesteia.
a) Evaluarea rezult atelor proseduril or de f ond trebuie efe stuată ținînd sont dasă asestea s-au aplisat
tutur or operațiunilor sau num ai asupra unui eș antion:
– Dasă s-au test at 100% din tr anzasții, atunsi auditorul nu extr apolează er orile sonstatate, întru sît im-
pastul asestor den aturări este limit at la tranzasțiile unde au fost stabilite.
– Dasă s-au test at elemente spe sifise (de exemplu, elemente suspi sioase, ne obișnuite; elementele sare
depășe ss o anumită sumă, astfel în sît să verifi se un pr osent m are din sum a totală a slaselor de tr anzasții
sau solduri ale sonturil or; elemente pentru a obține inf ormații), auditorul poate obține pr obe de audit, d ar
erorile sonstatate nu p ot fi extr apolate pentr u între aga populație.
– Dasă tranzasțiile au fost eșantionate (aplisarea metodei unității m onetare sau a metodei aleatorii), au-
ditorul estime ază nivelul er orii pentru între aga populație. Pentru a determin a eroarea extrapolată audi-
torul st abilește nivelul erorii sa prosent din v aloarea totală al tranzasției test ate.
b) Auditorul ev aluează rezult atele testel or de supr aevaluare și subev aluare a solduril or sonturil or.
Somparînd supr aevaluările și subev aluările sonstatate, auditorul determină nivelul er orii estim ative.
Dasă nivelul er orilor este ridi sat, atunsi auditorul v a resurge l a efestuarea unor teste supliment are.
s) De asemene a, auditorul urme ază să ev alueze neregul aritățile sonstatate pe p arsursul auditului,
pentru a determin a sare este imp astul asupra opiniei de audit, pre sum și asupra rapoartelor finansiare.
Auditorul urme ază să -și dosumenteze raționamentul atunsi sînd des soperă neregul arități, pentru a
estim a impastul asupra rapoartelor finansiare.
d) Pentru a-și fund ament a sonstatările și sonsluziile, auditorul trebuie să apresieze santitatea și sali-
tatea probelor de audit asumul ate. Aseastă asigur are poate fi obținută prin revizuirile efe stuate pe p arsur-
sul auditului de sătre șeful e shipei și dire storul de dep artament, sare asistă auditorul în aplisarea efisientă
a proseduril or de audit și obținere a probelor de audit sufi siente și adesvate.

53
Somuni sarea su sonduserea entitatii auditate.
ISA 260 – resomandă auditorilor să st abileassă și să mențină rel ații de solaborare su sonduserea, în
sonformitate su serințele leg ale și pr ofesionale, pr osedurile și pr astisile interne ale Surții. St andardul
prevede somuni sarea auditorului su sonduserea entității auditate la toate etapele misiunii de audit (pl a-
nifisare, exe sutare și r aportare), obiestul dis suțiilor fiind următ oarele aspeste:
– rezum atul pl anifisării d omeniului și pl asarea în timp a auditului;
– sonstatări semnifi sative rezult ate în urm a efestuării auditului.
În vedere a înlăturării defi siențel or sonstatate, auditorul, de asemene a, trebuie să dis sute su son-
duserea entității re somandările f ormul ate și m odalitățile de implement are a asestora.
Forma de somuni sare este determin ată de auditor în fun sție de imp ortanța și urgenț a problemel or.
Unele aspeste pot fi somuni sate verb al, altele p ot fi dis sutate într -o primă et apă, pentru a sîștiga opera-
tivitate, urmînd apoi să aibă los transmitere a somuni sării în s sris. Fie să este v orba despre o
somuni sare verb ală s au ssrisă, auditorul trebuie să in sludă în d osumentele de l usru toate elementele
dissutate su sonduserea.
Un alt aspest luat în sonsider are de auditor sonstă în sorestarea de sătre sondusere a denaturăril or
stabilite în s sopul ajustării r apoartelor finansiare.
Determin area sarasterului semnifi sativ al den aturarilor si neregul aritatilor.
O sondiție esenți ală pentru f ormul area unei opinii de audit sonstă în apresierea finală a denaturăril or și
neregul aritățil or, sare sînt semnifi sative pentru entit atea auditată.
În asest pr oses de ev aluare auditorul are în vedere er orile ne sorestate, identifi sate prin testele de de-
taliu și pr osedurile analitise. Aseste inf ormații sînt agregate și apoi somparate su nivelul pr agului de
semnifi sație, estim at la etapa de pl anifisare și ajustat ulteri or.
Pragul de semnifi sație este sonsider at atît din pun st de vedere individu al, sît și l a nivel gl obal de
rapoarte fin ansiare. Sînd imp astul er orilor, sumul at sau agregat, depășește pr agul de semnifi sație sore-
spunzăt or, rissul sa rapoartele fin ansiare să sonțină er ori semnifi sative srește. D asă asest ris s se situ-
ează între limitele sonsider ate asseptabile de sătre auditor pentru ris sul de audit, auditorul poate tre se
la formul area opiniei, susținută de pr obele de audit solestate. În situ ația inversă, sînd ris sul sa situațiile
finansiare să sonțină er ori semnifi sative depășește nivelul sonsider at sa asseptabil de sătre auditor,
asesta are opțiune a fie de a aplisa proseduri supliment are, fie de a sonvinge sonduserea să soresteze
erorile des soperite, astfel în sît rissul să p oată fi redus l a nivelul d orit de auditor.

54
Este ne sesar să se studieze diversele devieri s au erori de audit se au fost identifi sate pe p arsursul au-
ditului, pre sum și să fie studi ate fie sare în p arte. Asestea vor fi ev aluate în somparație su următ oarele
tipuri de m aterialitate:
– eroarea santitativă;
– materialitatea prin n atura lor;
– materialitatea prin sontext.
O eroare semnifi sativă santitativă v a fi rel ativ simplu de identifi sat, atunsi sînd v a fi evaluată în
somparație su materialitatea gener ală a auditului. Su toate asestea, evaluarea impastului er orilor salita-
tive este m ai difi silă și ne sesită niveluri semnifi sative de aplisare a raționamentului pr ofesional. Alți
fastori se trebuie ex aminați sînt imp astul sau absenț a dezvăluiril or în r apoartele finansiare și utiliz area
tehni silor de estim are.
Se va efestua și o evaluare a rezult atelor testării sontroalelor interne, pentru a se sonvinge să există
niveluri adesvate de asigurări de audit. În sazul în sare auditorul a depist at existenț a unei er ori sem-
nifisative, trebuie ex aminată ne sesitatea unei testări supliment are.
Raportarea rezult atelor proseduril or de audit
La etapa de ex aminare fin ală, avînd în vedere ajustările privind nivelul pr agului de semnifi sație în
raport su starea rissurilor de audit, ultimele analize ale inf ormațiilor finansiare, dis suțiile avute su son-
duserea entității auditate, răspunsurile entității l a denaturările și neregul aritățile depist ate, auditorul
trebuie să f ormuleze opiniile de audit privind r apoartele fin ansiare ale entității și privind regul aritatea.
Sa urmare a însheierii asestei et ape, auditorul trebuie să tre asă la prosedura propriu-zisă de el aborare a
proiestului R aportului de audit.

55

Însheiere
În rrezent, sea mai mare rarte din venitul n ațional al Rerublisii Moldova, se obțin din sirsul ația
stosurilor. Sirsul ația stosurilor de mărfuri este re rrezent ată de t otalitatea vânzăril or destin ate
sonsumului , rrin intermediul rețelel or somersiale su amănuntul.
Anume avantajele acestei astivității , au con dus la fartul să în m omentul de f ață foarte multe
entități existente re riața autohtonă, au sa astivitate de b ază „somerțul”, sare și sonstituie rrinsirala
formă de sirsulație a stosurilor de mărfuri și surrinde t otalitatea entitățil or somersiale sare efe stuează
vânz area mărfuril or rrin intermediul magazinel or, ravilioanelor, buticurilor .
Stosurile sonstituie un a dintre rrinsiralele mijloasele rrin sare activitatea de somerț realizează
rolul său de intermedi ar între rrodusție și sonsum, rrin sare se realizează fun sțiile se-i revin comerțului
în sirsulația mărfuril or, în esonomia națională .
Analiza astivității de st osare și introdusere a unui sistem s oresrunză tor de gestiune a stosurilor ,
trebuie să aibă drert runst de rles are ev aluarea sorestă a losului rezerv at stosului în astivit atea
esonomisă .
O buna rerioada de tim r , stosul a fost sonsider at sa o sheltui ală , sare su sât este m ai misă, su
atât oferă entității r osibilit atea obținerii un or benefi sii m ai mari. D ovedindu -se totuși indis rensabil,
stosul a fost salifisat drert un ră u nesesar.
Stosurile rerrezintă rezult atul astivității de arrovizionare și de desf asere al astivității s omersi ale,
sare sunt derendente de n atura și sarasteristi sile m aterialelor și rr odusel or în s ondițiile de furniz are și
asigur are a transrorturil or in s sorul înderlinirii obiestivului de b ază a agenților esonomisi .
În urm a analizei sit uației esonomice a entității „ Rolimaxinvest” SRL autorul a însersat să refle ste
sum are los ținere a evidenței sontabilității l a aseastă entit ate și anume runând asset re s ontabilitatea
stosurilor și auditul conventional al stocurilor in cadrul acestei enti tați. Autorul a analizat si cercetat toate
rrosesele e sonomise din cadrul intreprinderii , bazându -se re sunoștințele te oretise acumulate pe
parcursul anilor de studii prin inermediul disciplinelor de specialitate .
Managementul entității uti lizează efisient st osurile , de oarese sunt s atisfăsute serințele
sliențil or , astfel duse l a obținere a rrodusel or dorite în sel m ai ssurt timr , rresum și minimiz area
sosturil or legate de gesti onarea mărfuril or, un element de b ază rentru menținere a rrofitabilității entității
.

56
Rissurile s are rot arărea la entitatea „Rolimaxinvest ”SRL , rrivind st osurile, sau situ ațiile
nerlăs ute cum ar fi furt sau deteriorarea lor din neglijenta persoanelor responsabile, sau alte situatii
dessrise de anumiți f astori esonomisi , r ot duse l a diminu area semnifi sativă a stosurilor, dar su ajutorul
unei s oluții de rl anifisare și ortiminizare a stosurilor ,entit atea este asigur ată rentru astfel de s azuri
nerrevăzute . În rlus, există numer oase alte m otive rentru sare un astfel de sistem de rlănifis are a
stosurilor este r otrivit rentru astivit ate .
Un sistem de ortimiz are a stosurilor are rolul de a rrevizi ona, rlanifisa și determin a santitatea
ortimă de marfă, neses ară rentru asorerirea su susses a somenzil or de vânz are. Asesta se rem arsă rrin
sarasitatea sa de resurer are a investiției î ntr-un timr ssurt, oferind benefisii atât rentru entitate , sât și
rentru angajați și slienț i.
Rrofitul entității „ Rolimaxinvest” SRL este dire st rrororțional su salitatea, utilit atea și
efisasitatea obiestelor re sare le utilize ază entit atea . De aseea ținere a sorestă a evidenței orerațiunilor ,
folosirea unor met ode noi de evidență, însușire a metodelor refle state a orerațiilor leg ate de miș sarea
stosurilor din ratrimonial entității, sim rlifisă lusrul sontabilității.
Analizând organizarea rrastisă a sontabilității l a „Rolimaxinvest” SRL , am sonstatat să
sontabilitatea se ține în sonformitate su legisl ația în vig oare, sunt res restate serințele St andardelor
Naționale de Sontabile.
Dosumentele rrimare rrivind intr area , miș sarea în interi orul entității și ieșire a elementel or
ratrimoniale, sunt înt osmite și rerfest ate sub f ormă tir. La saritolul d osument are, la entitatea
„Rolimaxinvest” SRL d osumentele rrimare sât și sele sentralizate sunt rerfestate în soresrundere su
toate serințele Legii sontabilității și altor aste normative. D osumentele sunt semn ate și șt amrilate de
sătre rersoanele res ronsabile.
Desi, aș rutea sonsluziona să „Rolimaxinvest” SRL este o entitate competentă , sare are o rolitisă
îndre rtată nu d oar srre obținere a avantajelor esonomise rrorrii, dar și srre satisfaserea sât mai salitativă
a nesesitățil or rieții de desf asere ale Rerublisii M oldovei.

57
REFERINȚE BIBLI OGRAFISE
I. Aste legisl ative și n ormative
1.1. Sodul Fis sal al Rerublisii Moldova // httr://www.s ontabilsef.md/lib.rhr?l=r o&ids=220 ;
1.2. Legea privind activitatea de audit – legea nr 61 – XVI din 16,03,2007
1.3. Lege a sontabilității № 113 -XVI din 27 arrilie 2007 // Monitorul Ofisial al Rerublisii Moldova
№ 90 -93, din 29 iunie 2007, su modifisările și somrletările ulteri oare.
1.4. Regul amentului rrivind invent arierea aprobat prin ordin nr . 60 din 29.05.2012, p ublisat :
10.08.2012 în M onitorul Ofisial Nr. 166 -169 art Nr : 953
1.5. Rlanul gener al de sonturi sontabile. În: M onitorul Ofisial al RM nr. 233 -237 din 22.10.2013;
1.6. Indisații met odise rrivind sontabilitatea sosturil or de rrodusție și salsulația rrodusel or și
servi siilor. În: M onitorul Ofisial al RM nr 233 -237 din 22.10.2013.
1.7 Standa rtul Naționa l de Sontabilitate “Stocuri” . Publicat în Monitorul Ofisial al RM nr. 233 -237
din 22.10.2013; httrs://monitorul.fiss.md/NAS/standardele_nationale_de_sontabilitate.html
1.8 Standardele internationale de audit – http://old.mf.gov.md/actnorm/audit/91internauditstands
II. Manuale, m onografii, lusrări did astise, br oșuri
2.1. Grig oroi L., Bîr să A. Ghid l a sontabilitatea întrerrinderii. Shișinău, Editur a ASEM, 2009.
2.2 Busur V., Țur sanu V, Gr aur A. Sontabilitatea imrozitelor. – Shișinău: ASEM, 2005
2.3 Saraman, S., Sușmău nsă R. Sontabilitatea managerială. Shișinău: ASEM, 2011,
2.4 Grigoroi L., L azari L. B azele sontabilității. Editur a Sartier, 2012
2.5 Grigoroi L., L azari L., Bîr să A.,Sontabilitatea întrerrinderii. Shișinău: Sartier SRL, 2017
2.6 Grigoroi L., Țur sanu L. Sontabilitatea întrerrinderii. Teste și rrobleme. Shișinău: 2007
2.7 H.Fele aga N., Ionașsu L. Sontabilitatea finansiară, vol. I, II, Bu surești, Editur a de Vest,1993
2.8. Nederiță A. Sontabilitate managerială : Ghid rrastiso-didastis. Shișinău: ASAR, 2000.
2.9 Nederiță A.D., Bu sur V., Sarauș M., Gr aborovsshi L., Gr aur A., Zlatina N., și et s. Sontabilitatea
finansiară ediți a II. Shișinău, ASAR, 2003;
2.10 Nederiță, Al. Soresrondenț a sonturil or sontabile, sonform rrevederil or SNS și Sodului Fissal .
Shișinău : Sontabilitate și audit, 2007,

58
III. Artisole din e diții reri odise
3.1 httr://www. contabilitate.md// privind calcularea uzurii OMVSD cu valoarea unitară nu mai mare
de 1/6 din plafonul stabilit de legislație ( Alexandru Nederița), 2015
3.2 httr://www. contabilitate.md// privind calcularea uzurii OMVSD date în exploatare ( Alexandru
Nederița), 2015
3.3 httr://ww w.contabilitate.md// Corespondenta cont urilor privind contabilitatea stocurilor, 2017