Ce este stima de sine [611197]

57
Stima de sine

Ce este stima de sine
Stima de sine este o dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana, indiferent de
varsta, cultura, personalitate, interese, statut social.
Stima de sine se refera la modul in care ne evaluam pe noi insine, cat de buni ne
consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii.
Este sentimentul de autoapreciere si incredere in fortele proprii
Exista o relatie de cauzalitate intre formarea stimei de sine la copiii si acceptarea
neconditionata ca atitudine din partea adultilor semnificativi din viata lor (voluntari,
ingrijitori, parinti, profesori, educatori).
Pentru prescolari sursa cea mai importanta pentru formarea stimei de sine o constituie
evaluarea adultilor semnificativi din viata lor.
La copiii scolari, relatia evenimente- stima de sine are un caracter circular si sursa de
formare a stimei de sine se extinde la grupuri de prieteni, scoala.
Experientele din timpul copilariei au un rol esential in dezvoltarea imaginii de sine. Astfel
succesele si esecurile din copilarie, precum si modalitatile de reactie a copilului la acestea
definesc imaginea pe care o are copilul despre el.
Atitudinile parintilor (unde este cazul), ale profesorilor, ale colegilor, ale fratilor, ale
prietenilor, ale rudelor, ale voluntarilor contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.

Stima de sine pozitiva/negativa
Copiii cu o stima de sine pozitiva:
Ø Isi asuma responsabilitatea (Pot sa fac acest lucru)
Ø Se comporta independent (Ma descurc singur)
Ø Sunt mandri de realizarile lor (Sunt mandru pentru ca… Sunt important…)
Ø Realizeaza fara probleme sarcini noi (Sunt convins ca pot face acest lucru)
Ø Isi exprima atat emotiile pozitive cat si pe cele negative (Imi place de mine asa cum
sunt… Sunt suparat cand vorbesti asa cu mine)
Ø Ofera ajutor si sprijin celorlalti copiii (Ai nevoie de ajutorul meu?)
Ø Experientele din copilarie care dezvolta o imagine de sine echilibrata
Ø Este incurajat, laudat
Ø Este ascultat

58
Ø I se vorbeste cu respect
Ø I se acorda atentie si este imbratisat
Ø Are performante bune in activitati extrascolare (sport, desen, pictura, teatru) sau
scoala
Ø Are prieteni de incredre

Copiii cu o stima de sine scazuta
Ø Sunt nemultumiti de felul lor de a fi (Nu sunt bun de nimic, Nu sunt in stare sa fac
asta, Nu am nici o calitate)
Ø Evita sa realizeze sau sa se implice in sarcini noi (Nu voi fi in stare sa iau examenul)
Ø Se simt neiubiti si nevalorosi (sunt antipatic, nu ma place nimeni Sunt plictisitor)
Ø Ii blameaza pe ceilalti pentru nerealizarile lor (Profesorul a fost nedrept cu mine)
Ø Pretind ca sunt indiferenti emotional (Nu ma intereseaza ca am luat 4 la…)
Ø Nu pot tolera un nivel mediu de frustrare (Nu stiu cum sa rezolv problema, Nu pot
sa invat)
Ø Sunt usori influentatibili (Prietenii mei cred ca e bine sa fumezi, bei)
Ø Nu isi asuma responsabilitati, este prea cuminte
Ø Pare rebel, nepasator
Ø Experiente din copilarie care formeaza o imagine de sine scazuta
Ø Este des criticat (ajunge sa creada ca daca cineva ma critica, inseamna ca sunt prost
si ridicol)

59
Ø I se vorbeste pe un ton ridicat (se tipa)
Ø Este ignorat, ridiculizat (ajunge sa creada ca nu trebuie sa faca greseli)
Ø Ceilalti (parinti, educatori, profesori) asteapta sa fie intotdeauna perfect, cuminte,
sa fie asa cum doresc ei sa fie (Trebuie sa fiu cuminte pentru ca ceilalti sa ma
iubeasca)
Ø Are esecuri in activitatile extrascolare sau scolare (Daca prietenii, colegii nu ma plac,
nu am nici o valoare)
Ø Comparatii frecvente intre copiii, frati (George nu se poara asa de urat la masa ca
si tine. Ce se intampla cu tine?)
Ø Adultii neaga existenta emotiei pe care o simte copilul (Nu te doare degetul deloc
– a fost doar o mica zgarietura)
Ø Adultii ii spun copilului ce ar trebui sa simta (Trebuie sa te intelegi cu colegul de
banca. Trebuie sa iti iubesti fratele)
Ø Adultii raspund prin ridiculizare si sarcasm (Ai de gand sa plangi iarasi doar pentru
ca a dat X in tine? De-abia te-a atins. Asa se poarta numai pampalaii!)
Ø Adultii folosesc amenintari si pedepse
Ø Esecul in a diferentia intre comportament si persoana (etichetarea copilului dupa
comportament Esti un prost in loc de Te-ai comportat prosteste! ; Esti obraznic! in
loc de Te comporti nepotrivit acum!)