Padure Cristina Elena, Specializare Ects [611153]

1 UNIVER SITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
-BUCUREȘTI –
SPECIALIZARE ECTS

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
conf. univ. dr. Băltărețu Andreea Mihaela

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2 UNIVER SITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
-BUCUREȘTI –

CĂI DE INTENSIFICARE
A FLUXURILOR TURISTICE CĂTRE JUDEȚUL VÂLCEA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
conf. univ. dr. Băltărețu Andreea Mihaela

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

3 CUPRINS

CAP 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA ………………………….. …… 7
1.1Așezarea geografică și cai de acces a județului Vâlcea ………………………….. ………………….. 7
1.2 Potențialul socio -economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
1.3 Potențialul turistic natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
1.3.1 Relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 18
1.3.2 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
1.3.3 Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 21
1.3.4 Flora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
1.3.5 Hidrogra fie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
1.3.6 Arii natural e protejate ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
1.4 Poten țialul turistic antropic ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
1.4.1 Obiective turistice religioase ………………………….. ………………………….. ………………… 31
1.4.2 Obiective cultural istorice ………………………….. ………………………….. ……………………. 36
1.4.3 Artă populară și tradiții ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
1.4.4 Alte obiective turistice antropice ………………………….. ………………………….. …………… 40
CAP 2: BAZA TEHNI CO-MATERIALA A TURISMULUI DIN JUDEȚUL
VÂLCEA ÎN PERIOADA 2013 -2017 ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
2.1 Unități de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 44
2.2 Dotări pentru al imentația publică ………………………….. ………………………….. ………………… 48
2.3 Instalații și modalități de agrement și tratament ………………………….. …………………………. 49
CAP 3: CIRCULAȚIA TURISTICĂ DIN JUDEȚUL VÂLCEA ÎN PER IOADA
2013 -2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53
3.1 Numărul de turiști cazați ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 53
3.2 Numărul de înnoptări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56
3.3 Sejurul mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 58
3.4 Densitatea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 60
3.5 Gradul de ocupare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 62
CAP. 4 PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A
JUDEȚULUI VÂLCEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 65
4.1 Analiză SWOT a turismului din județul Vâlcea ………………………….. …………………………. 65
4.2 Modalități de intensificare a fluxurilor turistice către județul vâlcea ………………………….. 70
4.3 Amenajarea în scopuri turistice a unei zone din orașul Călimănești ………………………….. . 71

4 4.3.1 Tipul de amenajare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 72
4.3.2 Selecția zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 72
4.3.3 Determinarea indicelui de atracție al zonei ………………………….. ………………………….. … 80
4.3.4 Determinarea ariei de atracție ………………………….. ………………………….. ………………….. 81
4.3.5Determinarea capacității optime de primire ………………………….. ………………………….. … 81
4.3.6 Concepția de amenajare a zonei ………………………….. ………………………….. ……………….. 82
4.3.7 Analiza economic ă și surse de finanțare ………………………….. ………………………….. ……. 84
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 85
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 87
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 92

5 INTRODUCERE
Turismul are ca scop recreerea și este o importanță sursă de venit a multor națiuni ale lumii
și joacă un rol important în economia și dezvoltarea lor. Turismul mai înseamnă să cunoști
oameni noi, culturi noi și să vizitezi locuri neștiute. Industria călătoriilor și a turismului este
considerată ca fiind cea mai importantă și mai diversă industrie a lumii.
Potențialul turistic al României es te marcat prin două componente esențiale acestea fiind
componentă naturală și cea antropică. Componența naturală este reprezentată prin peisaje
impresionante, relief variat, climă favorabilă, iar componența antropică este reprezentată prin
monumente istorice și de artă, muzee, case memoriale și multe altele.
Județul Vâlcea se bucură de forme de relief variate, fapt ce îl transformă într -un
microcosmos al țării. Aproximativ jumătate din teritoriul său este acoperit de păduri de stejar,
fag, conifere sau altă vegetație forestieră. În partea nordică, munții reprezintă peisajul dominant,
cu înălțimi de peste 2,200 metri.
Am ales acest județ, deoarece consider că beneficează de toate caracteristicile unei zone
turistice complexe. Bogăția de ape minerale, formele de relief de luncă la munți, monumentele
cultural -istorice și m ulte altele, fac din teritoriul vâlcean un județ de primă importanță.
Lucrarea de licență va fi structurată în 4 capitole, după cum urmează:
Astfel, primul capitol “Prezentarea generală a Județului Vâlcea” format din mai multe
subcapitole care va fac e referire la așezarea teritoriului, regimul climei, descrierea ariilor
protejate, atracții turistice, tradiții și obiceiuri și mult e altele;
Al doilea capitol “Baza tehnico -materială a turismului” , cuprinde trei subcapitole și se va
vorbi de dotările care vor fi făcute în acest domeniu, adică câte unități de cazare sunt,
câte loc uri disponibile există, despre mâncarea cu specific tradit ional al zonei dar și
despre spații le de agrement, de recreere.
Capitolul al treilea este structurat in cinci subcapitole în care se vor analiza și calcula
indicatorii circulației turistice, respect iv, numărul turiștilor cazați, numărul de innoptari,
sejurul mediu, densitatea turistică și gradul de ocupare. Se vor mai enumera și statiunile
balneoclimaterice, importanta lor, factorii naturali de cură, indicațiile terapeutice și
instalațiile de tratame nt și tipurile de proceduri.
Cel de al patrulea capitol este format din șapte subcapitole în care se va efectua analiză
SWOT care ne ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra județului Vâlcea.
După care se vor prezența câteva propunerii și stra tegii, plus o amenajare turistică a unei
zone din orașul Călimănești. Scopul este de a atrage turiști de toate vârstele prin

6 diversificarea zonei de agrement. Toate acestea ajută la o mai bună dezvoltare a județului
care ar ajută în princiupiu economia și turism.

7 CAP 1. PREZEN TARE A GENERALĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA
În acest capitol urmează a fi prezentate date generale despre Județul Vâlcea. Bogatul
potențial natural al orașului este determinat de varietatea resurselor naturale exist ente în zonă.
Municipiul Râmnicu Vâlcea se încadrează în rangul II, potrivit L 351/2001 , la fel ca alte 30
municipii reședințe de județ din România, iar conform HG 998/2008 se numără printre cei 13
Poli de dezvoltare urbană delimități la nivel national .
Definirea și planificarea adecvată a cadrului de dezvoltare al unui teritoriu este singura
modalitate care va asigura o evoluție armonioasă a teritoriului, în concordanță cu nevoile
comunității locale.
1.1 Așezarea geografică și cai de acces a județului Vâlcea
Județul Vâlcea este situat în partea de Sud-Vest a României la poalele Carpaților Meridionali,
de o parte și de altă a râului Olt, fiind traversat de drumul european E81/DN7 , principala arteră
de circulație ce leagă București de principalele țări a le Europei Centrale și de Vest. Face parte
din Regiunea de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia împreună cu județele Gorj, Olt, Dolj și
Mehedinți.
Acest județ ocupă o suprafață de 5.765 km2 , reprezentând 2,4% din suprafața totală a țării ,
situându -se pe locul 20 în ierarhia județelor în raport cu acest indicator. Are o populație de
396.887[1] locuitori din care 195.199 de sex masculi, iar 202.679 de sex feminin și o densitate d e
71,7 loc/kmp1.
Județul Vâlcea este împărțit în următoarele unități administrativ -teritoriale: două municipii
(Râmnicu Vâlcea – reședința județului și Drăgășani), nouă orașe (Brezoi ,Băile Govora, Băile
Olănești, Călimănești, Horezu ,Ocnele Mari, Berbe ști la care s -au adăugat Băbeni și Bălcești care
au fost declarate orașe în 2002 ),78 de comune și 562 de sate.2
Situat la o distanță de 175 km de București, județul Vâlcea se învecinează cu județele Sibiu și
Albă la nord, Dolj la sud, Olt la sud -est, Arge ș la est, Hunedoar a și Gorj la vest.

1Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu , Județului V âlecea , Resurse și destinații turistice în România ,
Editura Universitară, București 2016, pag 41
2Idem

8
Fig. 1 .1:Localizarea pe harta a Județului V âlcea
Sursa: www.turismlaramnicuvalcea.ro , accest la data de 15.01.2019

CĂI DE ACCES
Drumuril e publice 3(an 2016) = 2.325 km, din care: m odernizate (832 km), cu îmbrăcăminti
ușoare rutiere ( 800 km), pietruite ( 486 km) și de pământ ( 207 km).
Dumurile nationale4= 529 km, din care : modernizate ( 480 km), cu îmbrăcăminti ușoare rutiere
(24 km) și cele pietruite ( 25 km).
Drumuri județene și comunale = 1.796 km, din care : modernizate ( 352 km), cu îmbrăcăminti
ușoare rutiere (776 km), pietruite ( 461 km), de pământ ( 207 km).
Densitatea drumurilor publice de la 100 km²: 40,3
Accesul rutier se poate face pe următoarele rute :
– București – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A .
– Sibiu – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A .
– Drobeta – Turnu Severin – Motru – Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea pe DN 67 ,
Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A .
– Câmpulung – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea pe DN 73C, Râmnicu Vâlcea – Băile
Olănești pe DN 64A .
– Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Rm.Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A .

3 http://www.valcea.insse.ro/wp -content/uploads/2018/11/P2.Drumurile -publice.pdf

9 – Craiova – Ganeasa pe DN 65, Ganeasa – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Râmnicu
Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A.
Acces feroviar:
– Gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatră Olt și curse auto până în stațiune (18 km).
– Din Autogară 1 Mai – Rm. Vâlcea, sunt curse de microbuze A NTARES la fiecare 30 min.
până în Stațiunea Băile Olănești.
1.2 Potențialul socio -economic
Economia județului se caracterizează printr -o industrie în creștere și o agricultură care
valorifică formele de relief, în majoritate dealuri și condițiile pedo -climatice. Datorită condițiilor
economice favorabile pentru valorificarea superioară a resurselor naturale de care dispune,
industria a cunoscut o dezvoltare mare în ultimul deceniu. În economia Municipiului Râmnicu
Vâlcea o pondere mare constituie: in dustria chimică, industria prelucrătoare, industria producerii
energiei electrice și termic, ale căror producții s -au situat, ani de zile, în topul economiei
județului. Principalele ramuri industriale din județ se bazează pe exploatarea resurselor naturale
existente. Cele mai reprezentante sunt:
-Industria energetică – care utilizează potențialul energetic al Oltului și afluenții săi, realizând
o producție de 1000MW , din care 510 MW numai la stația Lotru – Ciunget, cea mai mare
Hidrocentrală din România. În județ mai funcționează două hidrocentrale pe răul Lotru, la
Brădișor ( 115MW ), Malaia ( 18MW ) și alte 11 hidrocentrale p e răul Olt cu o putere de 469MW ;
-Industria chimică – județul Vâlcea deține una dintre cele mai mari capacități de prelucrare, în
acest d omeniu, din țară – astfel se produc mai mult de 70 de repere diferite, printre care: sodă
caustică și praf, P.V.C., insecticide, alocooluri, policarbonați, pesticide, etc;
-Exploatarea și prelucrarea lemnului, i ncluzând și producția de mobilă;
-Industria constructoare de mașini produce echipamente pentru industria petrochimică, pentru
industria producătoare de autovehi cule, elemente hidraulice, etc;
-Industria ușoară este de asemenea bine reprezentată, prin fabrici producătoare de încălțăminte
și îmbrăcămi nte din piele și înlocuitori, tex tile și materiale nețeșute, etc;
-Industria alimentară este reprezentată de fabrici de conserve de legume și fructe, de produse
lactate, de panificație și b ăuturi răcoritoare și alcoolice;
-Construcții industriale , civile ș i de instalații;
Suprafața agricolă a județului Vâlcea este de 2463,1 kmp , reprezentând 42,7% din
suprafața totală a județului și 1,7% din suprafața totală a țării. Din această 37,7% reprezintă
terenuri arabile, 43,3% pășuni, 12,7% fânețe, 1,7% vii și pepiniere viticole iar 6,6% livezi și

10 pepiniere pomicole;
Câștigul salarial nominal mediu brut lunar în Județul Vâlcea era în noiemb rie 2018 de 2.148
lei/ salariat;5
Dezvoltarea turistică a județului e similară de anumite aspecte ale dezvoltări i
economico -sociale: modernizarea drumurilor naționale și județene, extinderea rețelelor
drumurilor forestiere, construirea hidrocentralei Lotru prin care s -a format o importanță
infrastructură pentru turism, amenajarea hidroenergetică a răului Olt. Relați a turism -dezvoltare
economică poate fi privită în dublu sens. Pe de o parte dezvoltarea economică impune o
dezvoltare a industriei în județ, iar pe de altă parte, activitatea turistică e considerată a avea un
impact deos ebit asupra ramurilor economiei;
Populația județului Vâlcea
Structura etnică: români = 93,5% , romi = 1,8% , maghiari = 0,05% și așa mai departe ; 6
Structura confesională: ortodocși = 94,6% , adventiști de ziua a șaptea = 0,2% , penticostali
= 0,2% etc..; Populația urbană: 164.649 loc. (44 ,2%) ; Populația rurală: 207.065 loc. (55,8%) ;

Tabel nr 1.1 – Populația totală pe pe grupe de vârstă, sexe, macroregiuni și regiuni de
dezvoltare a Județului Vâlcea (2013 -2017)
-Număr de persoane –

Sexe
2013

2014

2015
2016
2017
0-4 ani Masculin 8281 8074 7820 7487 7383
Feminin 7807 7565 7286 6977 6964
5-9 ani Masculin 9114 9026 8924 8707 8357
Feminin 8852 8714 8628 8421 7982
10-14 ani Masculin 10151 9860 9583 9361 9157
Feminin 9648 9446 9185 8974 8883
15-19 ani Masculin 10668 10565 10383 10387 10282
Feminin 10222 10184 9973 9890 9510
20-24 ani Masculin 10190 9944 9913 9776 9621
Feminin 8941 8541 8546 8643 9060
25-29 ani Masculin 10605 10933 10949 10332 9806
Feminin 9792 9965 9798 9102 8006
30-34 ani Masculin 11576 10882 10267 9770 9757

5 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -onlin e/#/pages/tables/insse -table
6 Ioan M ărcule ț, Județele României. Enciclopedie geografică, ISBN 978 -973-0-28617 -7, Bucuresti 2019, pag 101

11 Feminin 11473 10615 9856 9245 8960
35-39 ani Masculin 13911 13752 13296 12725 12009
Feminin 13560 13434 13026 12685 12002
40-44 ani Masculin 16096 15134 14482 14131 13827
Feminin 15603 14454 13959 13611 13330
45-49 ani Masculin 12318 14008 15260 16302 17054
Feminin 11707 13304 14427 15381 16254
50-54 ani Masculin 12087 11580 11143 10645 10400
Feminin 12025 11427 10921 10334 9781
55-59 ani Masculin 12847 12701 12499 12201 11895
Feminin 13601 13334 13040 12376 12234
60-64 ani Masculin 11866 12125 11878 11995 12182
Feminin 13104 13378 13219 13115 13323
65-69 ani Masculin 8821 9228 1352 1202 1260
Feminin 10753 11078 11513 12395 12613
70-74 ani Masculin 7515 7129 7146 7031 7365
Feminin 9898 9348 9395 9083 9459
75-79 ani Masculin 6956 7024 7036 6805 6396
Feminin 10265 10502 10309 9919 9274
80-84 ani Masculin 4098 4355 4602 4875 5110
Feminin 6692 6872 7312 7713 7966
85 ani și
peste Masculin 2165 2481 2744 3024 3449
Feminin 4213 4735 5088 5547 6239
Total 367421 365697 363270 359817 356716
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

În tabelul de mai sus ambele sexe suferă o mică modificare pe parcursul anilor, acestea au
parte de o ușoară descreștere, că de exemplu, în anul 2013 pentru populația masculină având
grupa de vârstă 40-44 ani s-a înregistrat un număr de 16096 , dar până în 2017 s-a ajuns la 13827 ,
scăzând cu 2269 persoane. Pentru popoulatia feminină în anul 2013 pentru grupa de vârstă 55-59
ani, s -a început cu un număr de 13601 persoane, iar până în anul 2017 s-a ajuns la 12234
persoane, scăzând cu 1367 persoane. Am ales aceste grupe de vârste, deoarece atunci pentru
ambe le sexe s -au atins cote maxime (figura 1.3 și 1.4 ).

12
Fig 1.2 Populația totală pe pe grupe de vârstă, sexe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare a
Județului Vâlcea (2013 -2017)
După cum se poate observă în figura de mai sus în intervalul de ani 2013 -2017 , populația
totală a înregistrat cel mai mare număr în anul 2017 de 367421 de persoane. Din 2013 până în
2017 pupulatia a crescut cu 10705 persoane.

Figura 1 .3: Populația pe grupe de vârstă și sexe în județul Vâlcea (2013 )
350000 352000 354000 356000 358000 360000 362000 364000 366000 36800020132014201520162017
367421365697363270359817356716
Populația totală
020004000600080001000012000140001600018000
Masculin
Feminin

13 În figurile 1.3 și 1.4 se poate observă faptul că atât în anul 2013 cât și în anul
2017 populația masculină este majorita ră pentru grupele de vârstă cuprinse între 0-54 de ani, iar
populația feminină este majoritară pentru grupele de vârstă de peste 55de ani .
În figura 1.3 populația masculină atinge cote maxime la grupa de vârstă 40-44 ani, având un
număr de 16096 mascu li. În cazul figuri 1.4 grupa de vârstă la care se înregistrează cel mai mare
număr este 45-49 ani cu un număr de 17054 populație masculină.

Figura 1. 4: Populaț ia pe grupe de vârstă și sexe în județul Vâlcea (2017 )
Pentru populația feminină în ambele figuri (1.3 și 1.4) numărul maxim este pentru grupa de
vârstă 55-59 ani, înregistrând în figura 1.3 un număr de 13601 populație feminină, iar în figura
1.4 un număr de 12234.
Tabel nr 1.2: Populația Județului Vâlcea pe grupe de vârstă și sexe în mediul u rban
(2013 -2017)
-Număr de persoane –

Sexe
2013

2014

2015
2016
2017
0-4 ani Masculin 4006 3981 3960 3906 3947
Feminin 3906 3846 3751 3622 3681
5-9 ani Masculin 4282 4264 4289 4211 4018
Feminin 4216 4198 4141 4104 3917
020004000600080001000012000140001600018000
Masculin
Feminin

14 10-14 ani Masculin 4299 4286 4173 4225 4249
Feminin 4166 4127 4155 4215 4194
15-19 ani Masculin 4692 4641 4605 4500 4446
Feminin 4653 4585 4481 4328 4212
20-24 ani Masculin 4411 4257 4208 4195 4172
Feminin 4666 4473 4498 4537 4724
25-29 ani Masculin 5297 5345 5199 4760 4306
Feminin 5224 5306 5121 4715 4068
30-34 ani Masculin 5811 5445 5156 4852 4828
Feminin 6110 5736 5371 5059 4881
35-39 ani Masculin 6427 6506 6352 6139 5837
Feminin 6823 6764 6676 6595 6362
40-44 ani Masculin 7007 6481 6209 6148 6049
Feminin 8062 7278 7001 6810 6636
45-49 ani Masculin 5801 6495 6940 7270 7427
Feminin 6503 7363 7804 8109 8390
50-54 ani Masculin 5796 5497 5244 4946 4775
Feminin 6490 6153 5918 5607 5270
55-59 ani Masculin 6211 6147 6021 5816 5511
Feminin 6781 6815 6763 6587 6340
60-64 ani Masculin 5136 5422 5402 5520 5543
Feminin 5492 5789 5947 6153 6275
65-69 ani Masculin 3006 3254 3615 4050 4232
Feminin 3790 4051 4383 4822 4985
70-74 ani Masculin 2355 2229 2289 2265 2335
Feminin 3070 2930 2965 2946 3159
75-79 ani Masculin 1886 1936 1985 1939 1863
Feminin 2859 2961 2940 2891 2748
80-84 ani Masculin 1019 1074 1138 1185 1221
Feminin 1747 1788 1858 1959 2038
85 ani și
peste Masculin 569 634 650 689 758
Feminin 1163 1282 1364 1410 1536
Total 163341 162934 162122 160654 158545
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

În tabelul de mai sus se poate observă că anul 2013 a avut o populație de 163341 , acesta
inregitrand cel mai mare număr din perioada 2013 -2017 . Se poate constată că de la an la an
numărul populației s -a modificat și s -a ajuns în 2017 la 158545 număr persoane, diferența fiind
de -4796 număr persoane.

15
Fig 1. 5: Populația pe grupe de vârstă și sexe în mediul rural (2013 ) în județul Vâlcea
În figurile 1.5 și 1.6 se poate observă fapt ul că în anul 2013 cât și în anul 2017 , în mediul
urban populația masculină este majoritară pentru grupele de vârstă cuprinse între 0-29 de ani, iar
populația feminină este majoritară pentru grupele de vârstă de peste 30 de ani. În ambii ani se
poate ved ea o mică creștere pentru grupa de vârstă 20-24 ani pentru populația feminină.

Fig 1.6 : Populația pe grupe de vârstă și sexe în mediul rural (2017) în județ ul Vâlcea
0100020003000400050006000700080009000
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 an
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
> 85
Masculin
Feminin
0100020003000400050006000700080009000
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 an
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
> 85Masculin
Feminin

16 În figura 1.5 populația masculină atinge cote maxime la grupa de vârstă 25-29 ani, a vând un
număr de 5297 persoane, iar pentru figura 1.6 se înregistrează cel mai mare număr pentru grupa
de vârste 15-19 ani cu 4446 populație masculină.
În cazul populației feminine în ambele figuri grupa de vârstă 40 -45 ani atinge cote maxime,
având în fig ura 1.5 un număr de 8062 femei, iar în figura 1.6 având 6636 populație feminină.

Tabel nr 1.3: Populația în mediul rural pe grupe de vârstă și sexe în județ ul Vâlcea
(2013 -2017)
– Numă r de personae –

Sexe 2013
2014
2015 2016 2017
0-4 ani Masculin 4275 4093 3860 3581 3436
Feminin 3901 3719 3535 3355 3283
5-9 ani Masculin 4832 4762 4635 4496 4339
Feminin 4636 4516 4487 4317 4065
10-14 ani Masculin 5852 5574 5410 5136 4908
Feminin 5482 5319 5030 4759 4689
15-19 ani Masculin 5976 5924 5778 5887 5836
Feminin 5569 5599 5492 5562 5298
20-24 ani Masculin 5779 5687 5705 5581 5449
Feminin 4666 4473 4498 4537 4724
25-29 ani Masculin 5308 5588 5750 5572 5500
Feminin 4568 4659 4677 4387 3938
30-34 ani Masculin 5765 5437 5111 4918 4929
Feminin 5363 4879 4485 4186 4079
35-39 ani Masculin 7484 7246 6944 6586 6172
Feminin 6737 6670 6350 6090 5640
40-44 ani Masculin 9089 8653 8273 7983 7778
Feminin 7541 7176 6958 6801 6694
45-49 ani Masculin 6517 7513 8320 9032 9627
Feminin 5204 5941 6623 7272 7864
50-54 ani Masculin 6291 6083 5899 5699 5625
Feminin 5535 5274 5003 4727 4511
55-59 ani Masculin 6636 6554 6478 6385 6384
Feminin 6820 6519 6277 6089 5894
60-64 ani Masculin 6730 6703 6476 6475 6639
Feminin 7612 7589 7272 6962 7048
65-69 ani Masculin 5815 5974 6249 6499 6594

17 Feminin 6963 7027 7130 7573 7628
70-74 ani Masculin 5160 4900 4857 4766 5030
Feminin 6828 6418 6430 6137 6300
75-79 ani Masculin 5070 5088 5051 4866 4533
Feminin 7406 7541 7369 7028 6526
80-84 ani Masculin 3079 3281 3464 3690 3889
Feminin 4945 5084 5454 5754 5928
85 ani și
peste Masculin 1596 1847 2094 2335 2691
Feminin 3050 3453 3724 4137 4703
Total 204080 202763 201148 199160 198171
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Pentru tabelul cu numărul 1.3, populația urbană atinge cel mai mare număr în anul 2013 cu
204080 număr persoane , iar cel mai mic număr în 2017 cu 198171 , având o diferența de -5909 .

Fig 1. 7: Populația pe grupe de vârstă și sexe în mediul urban (2013 ) în județ ul Vâlcea
Pentru mediul rural, populația masculină în anul 2013 este majoritară pentru grupele de
vârstă cuprinse între 0-54, iar populația fe minină este majoritară pentru grupele de vârstă de
peste 55 de ani. Populația masculină înregistrează cel mai mare număr pentru grupa de vârstă
40-44 ani cu un număr de 9089 masculi, iar populația feminină atinge cote maxime la grupa de
vârstă 60-64 ani vu un număr de 7612 femei.
010002000300040005000600070008000900010000
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 an
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
> 85
c
Masculin
Feminin

18
Fig 1. 8: Populația pe grupe de vârstă și sexe în mediul urban (2017 ) în județ ul Vâlcea
Pentru mediul rural, populația masculină în anul 2017 este majoritară pentru grupele de
vârstă cuprinse între 0-59, iar populația feminin ă este majoritară pentru grupele de vârstă de
peste 60 de ani.
Populația masculină atinge cote maxime la grupa de vârstă 45-49 ani, având un număr de
9627 masculi, iar populația feminia la vârstă de 60-64 ani cu un număr de 7612 .
1.3 Potențialul turist ic natural
Așezat într -o zonă cu forme de relief variate și climă blândă, municipiul Râmnicu Vâlcea
dispune de un patrimoniu natural și antropic bogat, propice dezvoltării turismului. Caracterul
turistic al orașului nu constă doar în obiectivele de int eres turistic situate pe teritoriul său
administrativ, ci mai ales prin poziționarea sa favorabilă.
1.3.1 Relief
Situat la sud de axa longitudinală a Carpaților Meridionali, județul Vâlcea dispune de un
relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altit udini descrescătoare de la nord spre sud.7
Principalele unități de relief sunt:
-Munții Căpățânii au o altitudine maximă de 2124 m (Vârful Ursu) și se află în cadrul
Carpaților Meridionali, și anume în grupul munților cuprinși între Olt și Jiu. Ei sunt c onstituiți
010002000300040005000600070008000900010000
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
15-19 an
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
> 85
Masculin
Feminin

19 dintr -o culme înaltă, prelungă de cca 50 km , orientată vest -est, pe care se rânduiesc,
perpendicular, ramificații nordice mai scurte, mai povârnițe și ramificații sudice mai lungi, mai
puțin înclinate. În majoritatea lor, culmile sunt puternic î mpădurite. Există însă suprafețe
apreciabile de goluri de munte, care au favorizat viața pastorală și apari ția unei rețele dese de
poteci;8
-Munții Cozia se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din țară noastră, înălțimile de peste
1000 m ocupând d oar circa 20% din suprafață să. Altitudinile cele mai mari se găsesc în partea
centrală, acolo unde vârfurile ce se profilează din cele două culmi principale, care se sudează
perpendicular în Vârful Cozia (Ciuha Mare), depășesc frecvent 1500 m : Rotundă -1593 m,
Cozia -1668 m , Babolea – 1538 m , Omul – 1558 m , situate pe direcția generală vest -nord-est,
Ciuha Mică – 1629 m , Durducul (Crucea Ciobanului) -1568 m și Bulzu – 1560 m , ce se înșiruie
la distanțe foarte apropiate p e direcția nord -vest și sud -est;9
-Munți i Făgăraș au o altitudine de 2544 m (Vârful Moldoveanu -este cel mai înalt din Carpați)
și se află în Carpații Meridionali, spre est -vest, având o lungime de 70 km , lățime de 40 km ,
întinzându -se pe o suprafață de 2000 km , reprezentând astfel cel mai putern ic masiv alpin din
munții României;10
-Munții Căpățânii au o altitudine maximă de 2124 m (Vârful Ursu ) și se află în cadrul
Carpaților Meridionali, și anume în grupul munților cuprinși între Olt și Jiu. Ei sunt constituiți
dintr -o culme înaltă, prelungă de cca 50 km , orientată vest -est, pe care se rânduiesc,
perpendicular, ramificații nordice mai scurte, mai povârnițe și ramificații sudice mai lungi, mai
puțin înclinate. În majoritatea lor, culmile sunt puternic împădurite. Există însă suprafețe
apreciabile de goluri de munte, care au favorizat viața pastorală și apar iția unei rețele dese de
poteci;11
-Munții Cozia se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din țară noastră, înălțimile de peste
1000 m ocupând doar circa 20% din suprafață să. Altitudinile cele mai mari se găsesc în partea
centrală, acolo unde vârfurile ce se profilează din cele două culmi principale, care se sudează
perpendicular în Vârful Cozia (Ciuha Mare), depășesc frecvent 1500 m: Rotundă -1593 m,
Cozia -1668 m, Babolea – 1538 m, Omul – 1558 m, situate pe direcția generală vest -nord-est,

7 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu , op. c it., pag 323
8 http://www.horezu -infoturism.ro/muntii -horezeni
9 http://www.valceaturistica.ro/destinatii/masivul -cozia/
10 https://muntii -fagaras.ro/
11 http://www.valceaturistica.ro/destinatii/masivul -cozia/

20 Ciuha Mică – 1629 m, Durducul (Crucea Ciobanului) -1568 m și Bulzu – 1560 m, ce se înșiruie
la distanțe foarte apropiate p e direcția nord -vest și sud -est;12
-Munții L otrului care au o altitudine de 2242 – Vârful Șteflești. Munții Lotru se întind între Jiu
și Olt. Limitele acestor munți sunt foarte bine delimitate ;
-Subcarpații Getici sunt mărginiți la nord de abrupturile Carpaților Meridionali, dar la sud se
prelungesc cu dealurile care formează Podișul Getic . Acest sector subcarpatic este mai simplu
decât sectorul Curburii, dar mai complex decât Subcarpații Moldovei ;
Altitudinea maximă a dealurilor depășește 1000 m (1017 m, Măgura Mățău ), iar succesiunea
de dealuri și depresiuni este destul de strânsă. Pr incipalele depresiuni se află situate la
extremități: Depresiunea Câmpulung (în est) și Depresiunea Târgu Jiu (în vest);13
-Podișul Getic care este intersectat de văile adânci ale Oltului, Jiului, Argeșului și afluenții
acestuia. Se desfășoară pe cca 13.95 0 km² (5,9 % din teritoriul României) constituind o treaptă
între Subcarpați, Podișul Mehedinți și Câmpia Română ;14
Județul Vâlcea are unele peșteri foarte cunoscute, apreciate și vizitate precum Peștera Muierii
((lungime amenajată vizitării de 640 m ), Peștera Polovraci care se află în cheile Oltețului
(lungime de 9,1 km, electrificată );
Varietatea reliefului este reflectată de următoarele proporții: 40% din suprafața județului o
formează zona montană cu altitudini maxime Vârful Ciortea( 2426 mm ) și Vâr ful Suru( 2283 m ),
20% din suprafață este ocupată de depresiuni și dealuri subcarpatice , 40% din suprafață este
reprezentată de zona piemontană ;
1.3.2 C lima
Clima este continentală, cu veri scurte și ierni mai lungi și răcoroase, mai ales în zona
monta nă. Varietatea formelor de relief influențează clima temperat montan/deluros specific
depresiunii Loviștei și a Văii Oltlui. Media anuală a temperaturii este de + 10,2 °C ( -2 °C în
munți și + 11 °C în sudul județ ului). Pentru zona subcarpatică , temperatur a medie anuală este de
8 °C , caracteristice fiind inversiunile de temperatură.
Precipitațiile variază anual în zona montană, până la 500-600 mm în sudul județului
(Depresiunea Loviștea 800-900 mm/an , Voineasa 800-1000 mm/an , Călimănești 775 mm/an ,
Olănești 800 mm/an , Drăgășani 570 mm/an ). Cele mai mari cantități de precipitații șes
înregistrează în lunie mai și iunie. Direcția cânturilor este orien tată de -a lungul Văii Oltului
(nord-sud).

12 Idem
13https://www.gimnaziu.info/subcarpatii -moldovei -curburii -getici

21 Umezeala relativă a aerului variază între 71% și 78% , cu med ia de 75% , iar în sezonul
estival între 61,9 – 72% , cu media de 69% . Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceață
este în medie de 52 pe an.
Numărul mediu anual al zilelor de îngheț (T min. <0 °C) este în medie de 98,3, având cea
mai mare frecven ța în lunile decembrie, ianuarie și februarie.
În sezonul rece o parte din precipi tații cad sub formă solidă. Data medie de apariție a primei
zăpezi se situează în luna decembrie, iar cea a ultimei ninsori la începutul lunii martie. Stratul de
zăpadă se me nține cca 70 de zile pe an.
Vânturile bat, în general, pe direcțiile nors -sud sau sud -nord, cu o viteză medie a valorilor
maxime lunare de 9,9 m/s . Descărcările electrice sunt frecvente în sezonul cald, având o
intensitate mai ma re în lunile mai și sep tembrie.
1.3.3 Fauna
Județul Vâlcea beneficiază de un număr mare de specii de animalea și păsări, multe dintre
aceste fiind rare, ocrotite lege, de ex: acvila de munte, pajură, capra neagră, râsul, pantera
Carpaților, în zona montană, apoi corbul în zo nele de munte și de deal.Fauna pisicola este
reprezentată de scobar, crab, caraș, știucă, păstrăv și boistean.Mamiferele mari precum ursul,
lupul, mistrețul, cerbul, căpriorul prezintă interes vânătoresc.Au fost identificate un număr de 54
de specii de flo ră și 67 specii de faună de interes național, respectiv 7 specii de floră și 19 specii
de faună de interes comunitar.
1.3.4 F lora15
Județul Vâlcea este un adevărat parc în care vizitatorul poate admira natura în toată
splendoarea și frumusețea sa. Munții sunt acoperiți cu “covoare” multicolore de brad, molid,
subcarpații sunt îmbrăcați de codri seculari de fac și gorun. Aproape 40% din suprafața județului
este acoperită cu păduri ( 4,2% din suprafața țării). Pe văile principale se întâlnesc sălcii, plopi ș i
arini. Peisajul viu și colorat al covorului floristic este o adevărată podoabă naturală a județului.
Se întâlnesc aici 12 specii de mare importanță științifică, monumente ale naturii: tisa, în
rezervația de pe valea Cheii, lăricele, zada și țisarul, bulb ucii de munte, iedera albă sau liliacul
alb de munte, angelica, bujorul de munte, smârdarul, floare de colț etc.

14 https://www.ebacalaureat.ro/c/podisul -piemontul -getic/184
15 Nicolae Neacșu, Andree a Băltărețu, Monica Neacșu, op. cit., pag 324

22
Fig 1.9 : Floare de colț
Sursa: http://www.montaniarzi.ro/floarea -de-colt-monument -al-naturii -din-1933/ accesat la
data de 29.05.2019

1.3.5 H idrografie
Hidrografia sectorului muntos este dominată de prezența râului Olt, care drenează axial
întregul ținut muntos al județului , reprezintă axă longitudinală fluidă care străbate jud ețul Vâlcea
de la nord la sud. Pe partea stangă, Oltul adună la intrarea în județ, apele Pârâului Valea Satului,
în dreptul localitătii Caineni, pentru că apoi să primească pârâul Boia, format di n Boia Mare,
Boia Mică și Boisoara, care reunesc apele izvoarelor aflate pe partea sudică a Munților
Făgărasului (Munții Cocoraciu, Olanu, Miclăusu, Budislavu, Suru, Vemesoaia, Clo coticiu, Boia,
Petriceaua etc.).
Înainte de a intră în defileul Cozia, O ltul mai primește pârâul Titestilor, apoi Băiasu, care
dispune de un larg bazin de obârșie situat între muchia Cerbului, Poiană Spinului și Muntele
Cozia, precum și Lotrisorul ce coboară de sub versanții prăpăstiosi ai Muntelui Cozia. La ieșirea
din defile u, principalul afluent din stânga este Valea Păusii, care drenează ținutul sudic al
Munților Coziei.
Cel mai de seamă afluent al Oltului în acest sector, este insă Lotrul , rău lung de circa 76 km
care își adună apele din Munții Parâng, de pe partea su dică a Munților Lotrului, din Munții
Latoritei și din partea nordică a Munților Căpătanii. În cuprinsul bazinului său, afluenți de seamă
sunt Voinesita și Păscoaia -pe stânga, Mană ileasa și Latorita -pe dreaptă.
În defileul Cozia, în Olt, își varsă apel e Lotrisorul, străjuit de pereți verticali în cursul
inferior, renumit azi și prin cascadă făurită de oameni, ce se prăvăleste de la aproape 20 m
inăltime.

23 Pe lângă lacurile menționate mai sus în Județul Vâlcea mai există o serie de lacuri naturale.
Pe primul loc se situează lacurile glaciare Calcescu, Iezerul, Zănoaga, Lacul lui Vidal, Lacul lui
Pencu, Lacul Păsării, lacurile din căldarea Găuri etc. Un interesant și pitoresc lac glaciar se află
și în Munții Lotrului: Zănoaga Cristestilor, ce constitu ie, impreună cu căldarea glaciară din jur,
un obiectiv protejat. Semnificativ este lacul Iezerul Latoritei (sau Iezerul Muntinului) care, deși
este lacul glaciar situat la altitudinea cea mai joasă din tară -1.530 m (Silvia Iancu, 1970),
reprezintă incă o s uprafată relativ mare, fiind înconjurat de mlaștini de turbă. Tot în zonă
montană se mai află lacuri pluvio -nivale (Cibanu, Musetoiu, Huluzu în Parâng, Florica și
Marginea în Munții Căpătanii etc.), dar cu suprafețe mici.
Apele subterane
La Călimănesti sunt izvoare sulfuroase, clorurosodice, iodurate, bromurate, calcice,
magneziene folosite atât în cură internăcat și în cea externă pentru tratarea bolilor aparatului
digestiv, căilor urinare, reumatism, boli ale f icatului și boli profesionale. Apele mine rale
clorurosodice, iodurate, bromurate, clorurosodice sulfuroase și apele minerale slab concentrate,
că și nămolul mineral antrenat din adâncuri de ape sunt indicate în tratamentul afe cțiunilor
aparatului locomotor, respirator, O.R.L., sistemului nervos p eriferic, bolilor de nutriție, că boli
asociate. În urmă studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s -a constatat că izvorul
mineral nr. 24 din Băile Olănesti egalează sau depăseste efectele apelor din zone cu renume cum
ar fi Contrexville, Kar lsbad, Martingni, Vittel, Evian și Tahanon.
Apele minerale16
Principala atracție turistică a acestui județ o constituie stațiunile balneoclimaterice, vestite
pentru apele minerale și frumusețea peisajului. Izvoarele minerale sulfuroase, oligominerale ș i
clorurate și iodate se găsesc la Călimănești -Căciulată, Olănești, Govora, Muerească, Dobriceni,
Bunești, Râmnicu Vâlcea, Măteești, Ocnele Mari, Ocnița, Oteșani, Pietrarii de Sus și la
Gorunești. De asemenea, apele lacurilor sărate de la Ocnele Mari și Oc nița sunt benefi ce pentru
sănătatea turiștilor.
Rețeaua hidrografica
Principalul curs de apă care străbate teriroriul Jud.Vălcea este Oltul și afluenții
acestuia -Lotru, Topolog, Olănești, Bistrița, Olteț.
Între lacurile aflate pe teritoriul județul ui predomin cele de proveniență glaciară, aflate în
bazinul Latoriței: Mutinelul Mic, iezerul Latoriței, Singuraticul și Cioara, precum și cele din

16 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, op. cit ., pag 323

24 munții de la Obârșia Lotrului.17
Lacurile sărate sunt la Ocniță și Ocnele Mari, iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a
construcției hidrocentralelor sunt: Vidra (lac de acumulare antropic, realizat în anul 1972 , cu un
volum de 340 milioane m³ și cu suprafața de 940 ha ), Călimănești, Babeni, Dăești, și Brădișor
(lac antropic, cu o suprafață de 230 ha , cu un volum de 8,0 milioane m³ de apă).
1.3.6 A rii natural protejate
La nivelul județului Vâlcea în prezent în conformitate cu Legea nr. 5 / 2000 și HG 2151 /
2004 sunt constituite un număr de 33 de arii naturale protejate ( 2 parcuri naționale, 19
rezervații naturale, 11 monumente ale naturii și o arie de protecție specială avifaunistica) ,
toate acestea reprezintă o adevărată podoabă neprețuită a pământului vâlcean.
Parcuri nationale : 2 Parcuri Nationale in suprafata de 21.286 ha
1. Parcul Național Co zia – 17.100 ha -parc național si natural18
Se întinde pe o suprafață de 17.100 ha , dintre care doar 5000 ha sunt protejate de lege.
Cuprinde numeroase specii de plante alpine, subalpine (afinul) și termofile (rototele le Coziei),
care se întâlnesc într -un singur areal, precum și numeroase plante endemice(trandafirul de Cozia)
și plante rare (garofiță de munte).
Principalele atracții pentru turiști sunt următoarele:
 drumeții, plimbări în natură;
 practicarea unor sport uri, organizarea de expediții, tabere și concursuri în aer liber;
 vizitarea unor lăcase de cult, locuri și monumente istorice;
 vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite (Defileul Oltului, Cheile Lotrișorului, Cascada
Gardului);
 informații noi despre nat ură (în general elevi și studenți);
2. Parcul Național Buila – Vânturarița 19- 4186 ha – este sit uat în partea central -nordică a
Județului Vâlcea și face parte din Munții Căpătanii.
În Parcul Național Buila Vânturarița se găsesc două rezervații importante : Rezervația
Tisă și Rezervația Naturală Stogu . Rezervația de Tisă din Mun ții Buila Vânturarița cu vârful
Vânturarița Mare (1855 m) este declarată Parc Național prin Hotărârea de Guvern nr. 2 151/30
noiembrie 2004.

18 http://www.buila.ro/about_ro
19 Idem

25 În Masivul Buila – Vânturarița se pra ctică turismul în diferite forme: turism montan, turism
științific, agroturism, turism cultural, turism monahal, etc. Deși infrastructura este dezvoltată în
mică măsură, există totuși un minim necesar desfășurării activităților turistice. Cu toată această
isuficienta a infrastructurii, zonă este căutată și vizitată de către turiști.
Floră masivului Buila Vânturarița cuprinde numeroase specii protejate , până în prezent
fiind identificate peste 22 de specii, printre care tisă, bradisorul, floarea de colț și iederă albă etc.
Datorită dispunerii în trepte a masivului, aici se întâlnesc specii relicte, glaciare precum și
numeroase specii protejate printre care capră neagră, cerbul, râsul, bursucul, viperă, șopârla de
stâncă etc.
Rezervații naturale : 19 R ezervații naturale în suprafața de 1727,5 ha :
1) Piramidele din Valea Stăncioiului -14,6 ha – Ramnicul Vâlcea
Este o rezervație geologică și este situată în Su bcarpații Getici (Subdiviziune Subcarpații
Valcii). Lungimea rezeravatiei este de cca. 750 m , iar pădurea de aproximativ 100 m lățime, cu
rol de protecție. Are o varietate deosebită de forme sculpt urale pe pietrișuri și nisipuri , cimentate
pe marne și argile. Aria protejată se si tuează în fond forestier de și aparține O.S. Rm. Vâlcea ;
2) Piramidele de la Slătioara –12,08 ha – Comuna Slătioara
Rezervație geologică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Valcii) -Varietate de forme
sculpturale , conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate creeate prin acțiunea a numeroase
organisme torenția le. Rezevatia se situează în v ersantul stâng al râului Cerna și la vest de dealul
Măgură, se mărginește la vest cu șoseaua D.J. Slătioara –Stroiesti, iar în restul punctelor
cardinale cu fond forestier privat. Aria protejată se situează în fond forestier d e stat, în U. P. IV.
Horezu (u. a. 54 N );
3) Jnepenisul Stricatul – 81,4 ha – Com una Voineasa20
Este o rezervație naturală mixtă care este situată pe falancul sudic al Munților Lotrului, în
zonă Vf. Balindru și Stricatul, delimitată de văile râului Bali ndru, Hoteagu și râului Furnică
Mare și la alt. de la 1750m la 1950m . Habitat cu jneapăn (Pinus mugo -pinul de munte) și faună
strict protejată și rară ( ursul brun, capră neagră) .
Rezervația se mărginește cu fond fo restier de stat pe lațurile de vest -est și cu pajiști alpine
administrate de Prim ăria comunei Răul Sadului (Jud. Sibiu ). Această include și muntele Stricatul
(1831 m);

4) Mlaștina Mosoroasa – 1,4 ha – Oras Băile Olanesti

20 http://apmvl.anpm.ro/ -/-arii-protejate -de-nivel -national -in-judetul -valcea

26 Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcar pații Valcii), la cca 0,5km
sud de satul Mosoroasa, la altitudinea de 700m . Conservă un habitat de depresiune pe substraturi
turboase (mlaștina mezooligotrofa – mușchiul de turbă și relictu l glaciar Drosera rotundifolia);
Rezervația se află în depresiun ea lacustră inm lastinita, aflată la nord de Vârful Dealul
Frumoasei – 735 m ..În spre est și sud se află două drumuri forestiere, iar în nord – vest un
mamelon cu 10 m mai înalt decât marginea depresiunii. Rezervația este mărginită pe toate
laturile de propr ietăți private ce includ terenuri neproductive și fânețe;
5) Pădurea Tisa Mare – 19,3ha -Com una Lungești, sat Dumbravă
Această rezervație este una mixtă care se situează în Piemontul Getic, în bazinul Răul Tisa
Mare. Conser vă habitate naturale de pădure panonică de Quercu s petraea și Carpinus betulus
(gorun și carpen), cu exemplare seculare de gorun și specia rară de arbust, Ruscus aculeatus.
Tulichină (Daphne mesereum) la cea mai joasă altitud ine din țară. Elemente de fauna , respectiv
avifauna care nece sită protecție strictă că ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, sorecarul
etc.
Rezervația se află pe stânga văii Tisa Mare și se situează în fond forestier de stat,
administrat de Oc. Silvic Drăgășani, aparține U.P. III Dobrusa , u.a. 7 A ,8 A;
6) Pădurea Silea – 19,4 ha – Comuna Lungești – sat Fumureni
Rezervație naturală mixtă situată în Piemontul Getic, în b azinul Pr. Silea, afluent de stâng al
Pârâului Mamu , la alt. de 220- 290,5 m . – Conservă habita te naturale de gorun și carpen cu
exempl are seculare de g orun și specia rară de ghimpe ( Ruscus aculeatus). Din fauna, avifaună
este reprezentată prin barza neagră , ciuful de pădure, huhurezul mic , cucuveaua, sorecarul , specii
care necesită protecție strictă.
Rezervația se află pe valea pr. S ilea, de o parte și altă a firului de vale. Aria protejată se
situează în întregime în fond forestier de stat, administrat de Oc. Silvic Drăgășani și aparține
U.P.III . Dobrușa (u.a. 19 B – 8,0 ha.,20 B – 5,5 ha.,20 A – 6,6 ha., 21 A – 8,8 ha, 21 B – 11,4
ha., 21 C – 5,8 ha., 22 B – 5,0 ha);
7)Pădurea Călinești – Brezoi – 993 ha – Oraș Brezoi
Este o rezervație naturală mixtă situată în flancul sud – estic al Munților Lotrului, la alt.
cuprinse între 340m –815m . Elementele de flora se remarcă prezența , la una din cele mai joase
stațiuni din țară (340 m .), pentru floarea de colț. Se întâ lnesc elemente termofile sudice , precum
scumpia (Cotynus coggygrya), cât și elemente specifice unor mlaștini reci – mușchiul Sphagnum
wulfianum. Sunt prezente specii endemice și rare de plante , cum ar fi: Dianthus henteri, Galium
valantoides, var. bailloni, Thymus comosus și Pulsatilla montană (deditelul) , tulichina mică și
mare ( Daphne cneorum,,D. mesereum);

27 8)Căldarea Gâlcescu – 190,1 ha – Comuna Voineasa
Rezervație natura lă mixtă situată în Mtii Parâng, cu o valoare peisajistica deosebită a
reliefului. Conservă habitate de tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron sp. și de pajiști alpine,
bogate în specii de Nardus. Elemente deosebite ale florei sălbatice include, pe lângă cele
dominante reprezentate prin jneapăn și bujor de munte și floarea de colț, ghințu ra etc iar din
fauna ursul brun , capra neagră , cocoșul de munte. Rezervația este în custodia Fundației Guard
Forest ;
9)Rezervația Miru – Bora – 74,9 ha
Este o rezerva ție naturală mixtă situată în vestul Muntiilor Latoritei, în nord -est Vârful
Bora, la alt. de 1800 –2030 m . Păstrează unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de
Pinus mugo (jneapăn), din județul Vâlcea, und e își găsesc adăpost ursul brun , cocoșul d e munte.
Rezervația se află în circul glaciar Miru (Bora). Se mărginește pe latura de vest , sud și sud
–vest cu pajiști alpine , reconstituite Obștii de M oșneni Bălcești – Peresti (județul Gorj), la nord –
vest cu pârâu l Miru, iar la est și nord – est cu fond forestier de stat . Rezervația este în custodia
Fundației Guard Forest ;
10) Rezervația Ocnele Mari – 1,4 ha -Oraș Ocnele Mari
Rezervație naturală geologică situată în Subcarpații Getici ( Subcarpații Valcii), se situează
în teren neproductiv și se l imitează pe toate la turile cu fond forestier privat;
11) Rezervația Ra dita – Manzu. – 80,7 ha – Oraș Băile Olănești
Este o rezervație naturală mixtă și se situează în Mtii Căpățânii , Munceii Olan estilor,
bazinul superior al P ârâului Olănești. Păstrează forme de relief spectaculoase cu aspect
ruiniform, din flora sălbatică, specii rare că floarea de colț , iederă albă , stanjenei, tulichină mare
iar din fauna specii periclitate și rare -ursul brun, capra neagră.
Rezervația este constituită din fond fore stier privat, la fel întreagă suprafață limitrofă și
aparține Obștii de Moșneni Olănești.Rezervația este în custodia Asociației Montaniardul
Călăuză ;
12) Iezerul Latoritei – 51,6 ha – Comuna Mălâia
Rezervație naturală mixtă situată în pa rtea de vest a Mtilor Latoritei , în bazinul superior al
Pârâului Latorita. Conservă relieful de excavație generat de largă dezvoltare a lacurilor glaciare
(Iezerul Latoritei – 0,8 ha , 1,5 m . adâncime – situat la cea mai joa să altitudine din țară -1530 m.) ,
cascadele și z onele cu turbarii active (în care predomină musciul de turbă Sphagnum).
Rezervația este în custodia Fundației Guard Forest ;
13) Muntele Stogu – 31,4 ha – Oraș Băile Olănești – Sat Cheia

28 Rezervație naturală mixtă situată în Mtii Capatânii, între Valea C heii și Valea Olănești,cu
alt. între 1200 – 1493,7m . Păstrează forme de rel ief spectaculoase modelate în ca lcare masive
jurasice, habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote și peșteri, flora cu specii
de plante rare( floarea de colț, g hințura, iederă albă ), plante endemice ( Dianhus
spiculifolius Linum uninerve ),iar din fauna specii de animale periclitate și rare (ursul brun ,
râsul, capra neagră, cocoșul de munte, viperă cu corn).
Aparține U.P. ÎI . Olănești , fiind administrat de Oc. Silvic Rm. Vâlcea ( 45 N – 12,7 ha, 46 N –
1,2 ha ,49 N – 7,6 ha ) ;
14) Pădurea L atorita – 23,3 ha -Comuna Mălâia – Sat Ciunget
Rezervaț ie naturală mixtă situată în nord-vestul Mtilor Căpățânii, pe versantul nordic al
Culmii Tarnovului, în partea dreapt a a defileului Pârâului Latorita. Păstr ează genofond forestier
valoros , habitat de pădure alpină cu Larix decidua (larice, cu exemplare seculare), ală turi de
specii de plante rare ( floarea de colț, bujorul de munte, angelica, ghințură) . Rezervația aparțin e
U.P. ÎI. Latorita – u. a. 5 D admin istrată de Oc. Silvic Voineasa ;
15) Rezervația Dealul Negru – Sterpu – 120,9 ha – Comuna Voineasa
Rezervație naturală mixtă situată pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separă
valea Pr. Voinesita de vale a Pârâului Pascoaia. Are în grijă u n habitat natural de tufișuri de Pinus
mugo cu Rhododendron sp. ( jneapăn și bujor de munt e) în care își găsește adăpost ursul brun, iar
în zonele stâncoase, capra neagră.
Rezervația se mărginește pe latura de nord ș i est cu pajiști alpin , iar pe latura de vest și sud –
vest se mărg inește cu fond forestier privat , ambele categorii de terenuri aparț înând de Obștea
Mare Voineasa;
16) Rezervația Cristești – 8,5 ha -Comuna Voineasa
Rezervație naturală mixtă situată în Munții Lotrului (Steflesti) î n sud –estul culmii
principale dominată de Vârful Cristești. Conservă habitat natural de tufișuri de Pinus mugo cu
Rhododendron sp. (jneapăn și bujor de munte) în care se adăpostește ursul bru n săi pe stancarii
capra neagră;
17) Pădur ea Valea Cheii – 1,2 ha –Oraș Băile Olănești
Rezervație naturală mixtă situată în Mtii Capatânii, Masivul Buila – Vânturarița , în bazinul
hidrografic superior al Pârâului Cheia, în versantul drept al Cheilor Cheii. Are habitat natural de
grohot isuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa),la care se adaugă specii de
plante rare ( ghințura, floarea de colț, iederă albă, tulichină mare)și plante endemice( Dianthus

29 spiculifolius, Oxytropis carpathica, Linum uninerve). Rezervația est e inclusă în Parcul Național
Buila – Vânturarița ;
18) Rezervația paleon tologică Golești – 1,2 ha – Comuna Golești , sat Poieniță
Rezervație naturală paleontologică situată în Subcarpații Getici ( Subcarpații Vâlcii ),
bazinul Pârâului Samnic la alt .de cca. 550m . Ține numeroase fosile de vertebrate și
nevertebrate de vârstă meoțiană ,impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm, salcie, mesteacăn,
tei, pin, molid)ce pot contribui la re constituirea florei neozoicului;
19) Rezervația Muzeul Trovantilor – 1,1 ha
Se situează în Subcarpații Getici ,subd iviziunea Subcarpaților Valcii , bazinul Pârâului
Costești , afluent de stânga al răului Bistrița. Rezervația este situată în sudul comunei Costești,
lângă DN 67 Râmnicu Vâlcea -Târgu Jiu. Are o suprafață de 1,1 hectare și a fost constituită ca
rezervație geologică . Rezervația este în custodia Asociației Kogayon ;
Monumente ale naturii ( speologice) : 11 monumente în suprafață de 10,5 ha
1) Avenul Piciorul Boului – 0,1 ha – Comuna Câineni –Sat Câineni i Marii
Este un monument al naturii (speologic ) situat în Munții Făgăraș , la sud -vest de Vârful
Prislopul și alt. de 1600m . Are forme specifice în depozite de dolomit și marmură;
2. Peștera Valea Caprelor – 0,08 ha -Oraș Băile Olănești –sat Cheia
Monumen t al naturii ( speologic ) situat în Munții Capatânii –Masiv Buila – Vânturarița . Are o
diversitate și bogăție de concretiuni calcaroase, fosile de urs și hienă de peștera. Peștera se
situează în fond forestier privat , aparțînând Obștii Cheia – Olănești . A fost inclusă în Parcul
Național Buila – Vânturarița ;
3.Peștera Munteanu – Murgoci – 0,1 ha – Oraș Băile Olănești , Sat Cheia
Monument al naturii (s peologic) situat în Munții Capatânii – Masivul Buila – Vânturarița
Bmuntele Stogsoare , bazinul superior a l Pârâului Cheia. Adăpostește cea mai mare colonie de
lilieci din județul Vâlcea, resturi fosile de urs de peștera. Peștera se si tuează în fond forestier
privat , aparțînând Obștii Cheia – Olănești ;
4. Peștera Liliecilor – 0,1 ha – Com una Costești
Este un monument al naturii (s pelogic) situat în Munții Capatânii – Masivul Buila –
Vânturarița , bazinul superior al Pârâului Bistrița, la a lt.de 850 m. Au fost identificate un număr
de 5 specii de lilieci. Peștera a fost inclusă în Parcul Național Buila – Vânturarița ;
5. Pește ra Pagodelor – 0,1 ha – Oraș Băile Olănești
Monument al naturii (s peologic) situat în Munții Căpățânii -Masivul Buila – Vânturarița ,
muntele Stogsoare, bazinul superior al Pârâului cheia, la alt de 1090m . Este Cea mai frumoasă

30 peșter a din județ , datorită bogăției speleotermelor (stalactite și stalagmite). A fost inclusă în
Parcul Național Buila – Vânturariț ;
6. Peștera Ra c – 0,14 ha – Oraș Băile Olănești
Este un monument al natu rii (s peologic) situat în Munții Căpățânii –Masivul Buila –
Vânturarița , Muntele Stogsoare și alt. de 925 m . Adăpostește fosile de urs de peștera.
Se situează la est de munții Stogsoare, la altit de 925 m. Peștera se situează în fond forestier
privat, aparțînând Obștii Cheia –Olănești. A fost inc lusă în Parcul Național
Buila – Vânturarița ;
7. Peștera valea Bistrița – 0,25 ha – Comuna Costești
Monument al naturii (s peologic) situat în Munții Căpățânii, Masivul Buila – Vânturarița .
Bazinul sup erior al Pârâului Bistrița, alt. 830 m . Adăpostește fosile a le ursului d e peștera și urme
ale culturii Coțofeni . Peștera se situează în fond forestier privat, aparțînând de Mănăstirea
Bistrița și a fost inclusă în Parcul Național Buila – Vânturarița .
8. Peștera cu Lac (Peștera Lacul Verde ) – 0,08 ha – Oraș Băile Olănești
Este un monument al naturii (s peologic) situat în Munții Capatânii, Masivul Buila –
Vanturarita, bazinul sup erior al Pârâului Cheia, muntele Stogsoare 990 m . Adăpostește un lac de
cca 10 mp . și cu adâncime de 3 m. în unele puncte; puncte fosil ifere și fauna cavernicolă. A fost
inclusă în Parcul Național Buila – Vânturarița ;
9. Peștera cu Perle – 0,17 ha – Oraș Băile Olănești
Monument al naturii (s peologic) situat în Munții Căpățânii , Masivul Buila – Vânturarița ,
bazinul superior al Pârâul ui Cheia , muntele Stogsoare, la alt de 1100 m . Se remarcă prin
prezența unor concrețiuni calcaroase de mărimea și formă perlelo și prin prezența fosilelor de urs
de peștera. A fost inclusă în Parcul Național Buila – Vânturarița ;
10.Peștera Arnăuților – 9,4 ha-Oraș Băile Olănești
Monument al naturii(s peologic) situat în Munții Căpățânii , Masivul Buila – Vânturarița ,
bazinul sup erior al Pârâului Olănești, în Cheile Manzului, la alt. de 1000m . Adăpostește puncte
fosilifere și fauna cavernicolă. A fost inclus în Parcul Național Buila – Vânturarița ;
11.Peștera Clopot – 0,13 ha – Oraș Băile Olănești
Este un al naturii (s peologic) situat în Munții Căpățânii, Masivul Buila – Vânturarița , bazinul
superio al Pârâului . Cheia, la est de muntele Stogsoare și al t. de 1050 m . Are cele mari
stalagmite (depunere calcaroasă de formă conică) din județul Vâlcea. Este inclusă în Parcul
Național Buila – Vânturarița ;
Arii de P rotecție specială Avifaunistică : o arie în suprafață de 2378 ha
1. Lacul Strejesti – 2378 ha(avi faunistică), comuna Strejesti

31 Este o rezervație naturală protejată de tip aviafaunistica și corespunde categoriei a IV a
IUNC .
Suprafața total ă a Ariilor Naturale Protejate de interes național în județul Vâlcea = 25.302 ha .
1.4 Potențialul turistic antropic
Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de
elemente având funcția principală recreativă, create chiar de către oameni. Marea majoritate a
acestor obiective nu au fost create special pentru funcția tu ristică, ci, dimpotrivă, ele au îndeplinit
alte atribuții (economice, culturale, sociale). Calitatea de obiective turistice și -au câștigat -o în
timp, ajungând uneori să le depășească chiar pe cele naturale.
1.4.1 Obiective turistice religioase
Obiectiv ele religioase reprezintă o dovadă a faptului că ne -am născut creștini. Gama
edificiilor religioase cu caracter turistic cuprinde pe teritoriul județului Vâlcea biserici de piatră,
biserici de lemn, biserici fortificate, schituri și chilii monahale, cated rale și, mai ales, mănăstiri .
Bisericile de lemn : Numărul bisericilor de lemn este impresionant ele se întind pe tot teritoriul
județului, unele având o vechime de peste 400 de ani , păstrându -se până în zilele noastre
nemodificate, altele reconstruite parț ial sau total din elemente de zidărie. Multe dintre bisericile
vâlcene sunt apreciate de către tu riști, ele făcând parte dintr -o ,,coloană infinită a spiritualității
noastre”.
Din totalul de peste 60 de biserici de lemn , unele dintre ele fiind consider ate monumente
istorice valoroase :
– Biserica ,,Cuvioasă Paraschiva” din satul Marița, comună Vaideeni, considerată cel mai vechi
monument religios de lemn din județul Vâlcea, construit se pare în 1556 – 1557. Această poartă
trei hramuri : “ Cuvioasă Parasch iva”, “Sfântul Nicolae” și “Sfinții Apostoli”. Drumul care duce
spre biserica nu este asfaltat, f iind plin de bolovani și pietre;

Figura 1.10 : Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din satul Marița, comuna Vaideeni
Sursa: https://evenimentvalcean.ro/biserica -de-lemn -din-satul -marita -vaideeni -cea-mai-veche -din
-oltenia/ , accesat la data de15.01.2019

32 -Biserica Tuturor Sfinților este ascunsă odinioară în desișul codrilor din partea de răsărit a
satului Pietriș, aproape de izvoarele minerale din Băile Olănești, a fost ctitorită în anul 1736, la
îndemnul și pe cheltuiala vornicului Preda Bujoreanu și a preotului Teodor, din Olănești.21
– Biserica Sfântul Nic olaesi Sfinții Voievozi este o veche biserica ortodoxă din localitatea
Măldărești. Minunată biserica din Măldărești – ctitorie a pitarului Maldarescu -, împodobește,
încă din anul 1790, pământurile naționale, că un adevărat monument de arhitectură româneas că.
22
-Biserica 44 de Izvoare este situată în satul Pietreni. Numele bisericii – "44 de izvoare" – vine
probabil de la mulțimea izvoarelor ce se găsesc în zona. Chiar în comună Costești se găsesc mai
multe izvoare minerale vindecătoare, de care nu mai știu decât localnicii.23
-Biserica Adormirea Maicii Domnului – Gramesti , închinată Adormirii Maicii Domnului, se
află în satul Pietreni, comună Costești, județul Vâlcea. Este cea mai veche biserica a localității,
fiind construită în anul 1664, de către mitropo litul Ștefan I al Țării Românești.24
-Biserica din Călinești este o minunată biseric ă de zid, cu pridvor și păstrează pictură originală
atât în interior cât și decorațiunile exterioare. Biserica a ieșit din cult încă din anul 1946 și de
atunci a fost în p lin proces de degradare.25
-Biserica ,,Sf.Nicolae” din Lăpușata ;
-Biserica ,,Sf.Voievozi ” din satul Capul Dealului (comuna Lăpușata), Biserica ,,Cuvioasa
Paraschiva” din comuna Lădești etc;
Biserici cu picturi interioare reprezentative :
Reprezintă o ca tegorie de obiective turistice care mai păstrează încă, de sute de ani, picturile
originale sau cele care dețin în patrimoniul propriu icoane pictate pe lemn, pânză sau sticlă, a
căror autori au fost artiști de r enume. Menționăm în acest sens: Biserica ,,Sf.Nicolae” din satul
Biserica (comuna Zătreni) , Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Momotești (Drăgășani) ,
Biserica ,,Intrarea în Biserică” din Popești (comuna Bălcești) , Biserica ,,Adormirea Maicii
Domnului” din satul Stănești (comuna Lungești) , Biserica ,,Buna Vestire” din Râmnicul
Vâlcea, Biserica ,,Sf.Voievozi” situată în partea de nord a Municipiul ui Rm.Vâlcea, pe Dealul
Cetățui, Biserica cu hramul ,,Sf.Arhangheli” din cartierul Arhanghel, etc.
S-au enumerat doar câteva dintre bisericile de clarate monumente istorice datorită picturilor
originale păstrate până în zilele noastre, dar numărul lor este cu mult mai mare. Județul Vâlcea

21 https://www.crestinortodox.ro/tag/biserici+din+valcea/
22 Idem
23 Ibidem
24 https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/biserica -adormirea -maicii -domnului -gramesti -143501.html
25 https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/biserica -calinesti -67969.html

33 este probabil unul dintre județele cu cel mai mare număr de monumente religioase, unele dintre
ele de mare valoa re. De altfel, din totalul de peste 340 de biserici , la care se adaugă și altele
construite după 1990, aproximativ 165 (aproape jumătate) au fost declarate monumente istorice,
având o valoare turistică deosebită.
Schiturile : Prin amplasarea lor inedită, în locuri singuratice sau chiar în peșteri, schiturile și
chiliile monahale trezesc interesul unui număr mare de turiști. Relieful montan și subcarpatic
care ocupă cea mai mare parte a județului Vâlcea a ajutat liniștea și adăpostul pădurilor de fag și
rășin oase, au oferit condiții ideale pentru construirea unor schituri și chilii în care își găseau
refugiul nu numai pustnicii, dar au constituit adevărate vetre de spiritualitate ortodoxă.
Pe teritoriul vâlcean se întâlnesc 16 schituri care reprezintă impo rtante obiective turistice,
marea majoritate fiind situate în zona montană și subcarpatică de la vest de Olt. Dintre cele
intrate în circuitul unor programe turistice amintim:
– Schitul Iezer (în apropierea satului Cheia): este una dintre cele mai izolate sihaștrii din nordul
Olteniei, situată în muntele Cheia din județul Vâlcea. Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcea
se praznuieste în fiecare an, la dată de 23 noiembrie. Sfintele sale Moaște se află păstrate, cu
mare evlavie, în paraclisul cel nou al s chitului – aflat în stânga bisericii, în corpul de chili;
-Schitul Sfântul Ștefan , aflat la mică distanță de Mănăstirea Hurezi. A fost construit în anul
1703, de către Sfântul Ștefan Brâncoveanu, fiul cel mare al domnitorului. Schitul a fost închinat
Sfântului Arhidiacon și Întâiului Mucenic Ștefan, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 27
decembrie.
-Schitul Comanca este unul dintre vechile schituri din județul Vâlcea. Aflat în comună Olănești,
aproape de stațiunea turistică Băile Olănești, din vechiul schit s -a mai păstrat până astăzi decât
biserica, împreună cu pictură ei originală.26
– Schitul Pahomie și Schitul Pătrunsa (situate la poalele sudice ale Munților Buila –
Vânturarița) : O cruce mare de fier stă înfiptă în munte, deasupra apei, binecuvantan d pe toți
pelerinii care se închină ei. La picioarele Crucii stă așezată Maică Domnului, însoțită de
cuvintele: "În ce chip dorește cerbul izvoarele apelor, așa Te dorește sufletul meu pe Ț ine,
Dumnezeule" (Psalm 41, 1);
– Schitul Brad situat în localitate a Gurguiata (Olănești) : Biserica schitului, închinată Sfântului
Ioan Botezătorul, adună la un loc obștea de maici, aflate sub îndrumarea duhovnicească a maicii
starete Arsenia și a părintelui duhovnic Varsanufie, starețul de la Pătrunsă;

26 https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/biserica -tuturor -sfintilor -schitul -comanca -137380.html

34 – Schitul Jgheabur i din comună Stoenești : Minunată bisericuța a schitului, închinată Nașterii
Maicii Domnului, adăpostește o obște de maici ce înalta rugăciuni neîncetate pentru binele lumii
și mântuirea tuturor;
-Schitul Ostrov din Călimănești: Este un schit de călugări, c u hramul ” Nașterea Maicii
Domnului ” și se află amplasat pe o in sula a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești de
pe răul Olt, fiind legat de stațiunea balneo -climaterică Călimănești -Căciulata printr -un pod, la o
distanță de 5 km de la haltă C.F.R. Călimănești -Jiblea. Biserica este rezidită pe locul unei biserici
mai vechi din secolul al XIV -lea sau începutul secolului al XV -lea , între anii 1520 -1521, fi ind
ctitorită de Neagoe Basarab și soția să, doamna Despina;
-Schitul Dobrușa , mai puțîn cunoscut și vizitat de către turișt i este situat în satul Dobrușa
(comună Zlătărei), la 7 km de Drăgășani. Biserica, cu hramul ,,Intrarea în Biserică” este una
dintre cele mai vechi fundații religioase din Oltenia, cu ctitori necunoscuți, fost schit de călugări.
Că vechime se poate plasa al ături de Cozia Veche și Vodița lui Nicodim, fiind atestată
documentar din anul 1500;
-Schitul Sfinții Apostoli a fost construit în anul 1689, de către starețul de atunci al Mănăstirii
Hurezi, arhimandritul Ioan. Bisericuța acestuia a fost zugrăvită în fres că în anul 1700, de către
ierodiaconul Iosif și de zugravul Ion.27
Mănăstirile
Ansambluri arhitecturale cu atribuții religioase și de habitat, dar și cu numeroase valențe
turistice deosebit de atractive derivate din vechimea edificiilor, stilurile de co nstrucție, valoarea
patrimoniilor pe care le adăpostesc etc. Pe lângă funcția religioasă propriu -zisă mânăstirile sunt
și habitate caracteristice, producătoare de bunuri și atracții turistice (articole de artizanat,
hramuri, pelerinaje).
Au că menire principală ,,comunicarea cu divinitatea” , mânăstirile au fost amplasate în
locuri adăpostite, în general foarte pitorești, la poalele munților stâncoși sau la obârșiile unor văi.
În acest fel, pe de o parte erau mai ușor de apărat , nefiind expuse atacurilo r din toate părțile, iar
pe de altă parte, munții și pădurile ofereau posibilități de retragere și adăpost. Deși aceste
obiective turistice sunt răspândite în tot județul, marea majoritate a acestora se întâlnesc în zona
subcarpatică și montană având o mar e importanță turistică, alături de stațiunile balneoclimaterice
atrăgând cel mai mare număr de turiști.
Mănăstirea Hurezi se află în cadrul depresiunii subcarpatice . Este p rintre monumentele
istorice, care împodobesc pământul românesc și este considera tă, împreună cu schiturile sale, că

27 https://www.crestinortodox.ro /biserici -manastiri/schitul -sfintii -apostoli -hurezi -141057.html

35 cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru „stilul brâncovenesc”. Înălțată în
1693 de Constantin Brâncoveanu, a fost inclusă în anul 1995 în patrimoniul UNESCO . Este
așezată în partea de nord a județului Vâlcea, pe drumul național DN 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu
Jiu, la poalel e munților Căpățânii, străjuită de codrii, într -un loc plin de farmec și singurătate, a
cărui liniște o tulbură doar cântecul huhurezilor, acele păsări de noapte care au dat, probabil,
numele acestor locuri și al mănăstirii.28
Mânăstirea Cozi a este s ituată la 20 km nord de Rm.Vâlcea, pe șoseaua Rm.Vâlcea – Sibiu,
la altitudinea de 300 m . Construită într -un cadru pitoresc, la poalele sudice ale Masivului Cozia.
Această a fost zidită între anii 1387 – 1388, fiind sfințită la 18 mai 1388 sub domnia lui Mirc ea
cel Bătrân, al cărui mormânt îl adăpostește. Este unul dintre cele mai importante monumente de
artă religioasă din țară, și probabil cel mai vizitat de către turiști, având în vedere faptul că în
apropiere se află stațiunea Călimănești – Căciulata.
Mânăstirea Stânișoara se află la circa 900 m altitudine sub marele abrupt sudic al Masivului
Cozia, accesul făcându -se pe drumul forestier ce pornește de la Păușa pe Valea Păușa (10 km),
fie pe potecă turistică bine marcată de la Gara Turnu – Mânăstirea Tu rnu – La Troiță –
Mânăstirea Stânișoara (timp de o ora jumate -două ore).
Mânăstirea Turnu se localizează în spatele stației CFR Turnu , a fost zidită în anul 1776 de
către Mitropolitul Varlaam, în timpul domniei lui Ducă Vodă (1673 – 1678). Numele pro vine
de la Muntele Turnu sau ,,Turnul lui Traian” situat puțîn mai jos pe stânga Oltului, punct întărit
încă de pe vremea românilor.
Complexul monahal Bistrița este a șezat la poalele Munților Buila – Vânturarița, la contactul
acestora cu Subcarpații Vâlcii și la altitudinea de 650 m. Cadrul natural extrem de pitoresc,
vechimea și patrimoniul pe care îl adăpostește fac că Mânăstirea Bistrița să fie una dintre cele
mai vizitate obiective religioase din județ.
În apropiere se află un alt obiectiv turistic, Peștera Grigorie Decapolitul menționată
documentar la 1610, care a jucat un rol important în însăși viața mănăstirii, fiind loc de adăpost
și sihăstrie. În vremurile tulburi aici a fost adăpostit patrimoniul cultural și tezaurul cultic al
mănăstirii, în frunt e cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul.
Mânăstirea Arnota este situată pe Muntele Arnota, deasupra Cheilor Bistriței, într -un peisaj
extrem de pitoresc care oferă o priveliște deosebită asupra Depresiunii Costeștilor. Prin
arhitectura, pictura și sculptura sa, aceasta poate fi considerată unul dintre cele mai
reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară.
Mânăstirea Govora se situeaz ă între dealurile subcarpatice într -un cadru pitoresc, la câțiva

28 http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea -hurezi/

36 kilometri de Stațiunea Govor a, Mânăstirea Govora are o semnificație deosebită, fiind un adevărat
monument al culturii și spiritualității românești. Ca urmare, Mânăstirea Govora este alături de
Cozia, Bistrița și Hurezi, printre cele mai vizitate obiective turistice religioase ale jud ețului.
Aceasta a contribuit enorm la răspândirea cuvântului scris românesc și la promovarea culturii
neamului românesc prin nenumăratele tipărituri realizate. Mânăstirea Govora a păstrat o bună
parte din vechiul tezaur de artă, icoane vechi, manuscrise și tipărituri, reunite într -un interesant
muzeu, pus permanent la dispoziția turiștilor.
Mânăstirea Dintr -un Lemn se găsește pe raza localității Frâncești, pe malul drept al
Otăsăului, afluent al Bistriței, la contactul dintre Piemontul Getic și dealurile subcarpatice.
Mânăstirea Surpatele se situeaza în satul Surpatele (comuna Frâncești), la numai 3 km de
Mânăstirea Dintr -un Lemn. Fără să aibă măreția altor mănăstiri, totuși Mânăstirea Surpatele
reprezintă un obiectiv turistic atractiv, atât prin poziț ia geografică, cât și prin obiectele de valoare
pe care le adăpostește, dar și pentru faptul că oferă loc de adăpost și reculegere având și
posibilități de cazare pentru turiști.
Mânăstirea Frăsinei se află în comuna Muiereasca, la circa 20 km de Rm.Vâ lcea. Viața
monahală extrem de austeră se călăuzește după cea de la Sfântul Munte Athos.
Mânăstirea Cornetu este pe teritoriul satului Călinești , la poalele muntelui Cornetu , într -un
cadru foarte pitoresc. In trecut a fost schit de calugari, in prezent este manastire de maicure cu
hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul.
1.4.2 Obiective cultural istorice
În această categorie este inclusă o gamă variată de construcții și dovezi materiale aparținând
mileniilor și secolelor trecute. În județul Vâlce a elementele de cultură materială și spirituală au
creat o personalitate distinctă, care sporește mult valoarea turistică a acestui județ. Adăpostul
depresiunilor, condițiile climatice, bogăția resurselor naturale precum și alte condiții social –
istorice au constituit elemente determinante pentru popularea acestui ținut.
Cetățile dacice : Vâlcea păstrează dovezi materiale care atestă existența dacilor pe aceste
meleaguri, mărturie stând cetățile dacice de la Grădiștea (pe Valea Muierii), Roești (Dealul
Cărămizii) și Ocnele Mari. Dintre aceste se detașează, indiscutabil, cetatea dacică de la Buridava,
important centru politic, economic și religios, menționat de Ptolemeu în sec.I d.Hr. Urmele
vechii cetăți dacice constituie, împreună cu Râpa Evantai și Lacu l Doamnei, o zonă cu un
potențial turistic deosebit, toate fiind situate într -un perimetru relativ restrâns și foarte aproape de
Stațiunea Ocnele Mari.
Castrele romane : Construite de romani de -a lungul cursului Oltului și reprezentând un
puternic sistem de apărare denumit Limes Alutanus, ele ar putea reprezenta interesante obiective
turistice. Cele mai cunoscute sunt : Castrul Rusidava de la Drăgășani , Castrul de la Ionești

37 (Pons Aluti) , Castrul “Buridava” de la Stolniceni , Castrul de la Sâmbotin (Castra Traiana),
Castrul Arutela (de la Bivolari), Castrele de la Racovița și Copăceni , Castrul Pons Vetus (Podul
Vechi) de la Câineni.
Deși sunt situate de -a lungul Văii Oltului, axă de mare circulație turistică mai ales în
porțiunea Cozia – Turnu Roșu, cast rele amintite, cu excepția castrului de la Arutela, nu sunt
incluse în circuitele de cunoaștere complexă a Văii Oltului. Lipsesc panourile de semnalare a
acestor obiective turistice și, cu excepția menționată, lipsesc ghidurile turistice, pliantele cu
caracter publicitar, diapozitivele, fotografiile menite să -i incite și să -i atragă pe turiști. Elaborarea
unui program complex de valorificare a obiectivelor turistice de pe Valea Oltului, care să includă
și castrele, ar fi benefică pentru turismul vâlcean.
Culele : Originalitatea edificiilor din perioada feudală constă nu în construirea de castele sau
cetăți, greu de apărat și întreținut ci, în construirea unor curți boierești cu rol de apărare ,
denumite la sud de Carpați cule.
Asemenea obiective istor ice se întâlnesc în județul Vâlcea în comuna Măldărești. Aici se află
un complex muzeistic format din două cule (Cula Greceanu și Cula Duca) , la care se adaugă
biserica aflată în apropiere, care împreună cu gospodăriile țărănești vecine se integrează în
ansamblul natural al peisajului local. Mai menționăm faptul că în comuna Zătreni se află cea mai
veche culă d e pe teritoriul valcean, ridicată în jurul anului 1750, iar în comuna Măciuca existența
a șase cule de apărar e.
1.4.3 Artă populară și tradiții
Arhit ectură și tehnică populară:
Casa vâlceană și tot ce ține de mediul construit al omului din acest ținut poartă pecetea unei
intense preocupări pentru estetic, pentru detaliul mărunt al ornamentației, pentru încadrarea
armonioasă în peisaj. În arhitectur ă populară vâlceană, se poate vorbi despre o adevărată
“civilizație a lemnului” . Tradiția arhitectonică a lemnului s -a transmis și s -a combinat cu
tradiția marilor construcții medievale de zid.
Cu materiile prime avute la îndemână, folosind tehnicile d ezvoltate în condițiile istorice și
economice știute, meșterii vâlceni au construit una dintre cele mai reușite opere arhitectonice
țărănești: casă cu foișor . Această își găsește aici, în Vâlcea, una din cele mai artistice
întruchipări și are o frecvență n eegalată de alt ținut românesc.
Creația artistică: Prelucrarea lemnului este un alt meșteșug care reprezintă o constantă în
arta tradițională vâlceană. Meșterii lemnari confecționează o mare diversitate de obiecte: lăzi de
zestre, lăcrițe, mese cu sca une ornamentate, dulapuri înalte, hambare. Caracteristică principală o

38 are unitatea de o mare originalitate combinată cu simplitatea și finețea formelor decorative.
Confecționarea fluierelor a dus faima meșterilor vâlceni până departe. Localitatea de unde s-a
dezvoltat acest meșteșug este Vaideeni.
Scoarța vâlceană, era destinată, în epoca feudală, decorării interioarelor caselor boierești.
Scoarțele erau lucrate în gospodărie, la războiul de țesut orizontal, sau la mânăstiri, unde se
utiliza războiul vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice,
florale, zoomorfe și antropomorfe. Dezvoltarea țesutului scoarțelor este în strânsă legătură cu
centrele specializate din sudul Dunării, dar stilul este original și se datorează unor meșteri locali
și a unui centru specializat care s -a aflat, cel mai probabil, la mânăstirea Horezu .
Velințele au un decor mai simplu decât al scoarțelor. Acesta se compune din simplul joc al
alternării culorilor. Stilul decorativ al acestor țesăt uri este preponderent geometric: dungi
colorate, dispuse orizontal pe toată suprafața sau dungi alternând cu motive romboidale. Dacă
scoarțele au rol preponderent decorativ, velințele au rol practic, fiind folosite frecvent în
gospodăriile țărănești.
Prelucrarea argilei, în depresiunea Horezu, a determinat apariția centrelor: Slătioara și
Olari -Horezu. Lângă orașul Râmnicu -Vâlcea sunt menționate că centre ceramice: Buda și
Vlădești.
Una dintre cele mai cunoscute si stravechi tradiții existente pe t eritoriul vâlcean este
olăritul , aceasta este transmisa din generatie in generatie si este o meserie foart e indragita atat de
localnici, cat si de ochii curiosi ai turistilor. Orașul Horezu este producător al unei cantități
impresionante de ceramică tra dițională, purtătoare a cunoscutului însemn local "cocoșul
stilizat" . La Horezu există o preocupare aparte pentru decorarea vaselor cu smalțuri policrome.
Motivele aplicate pe farfurii, strachini, căni, ulcioare sunt formate din simboluri solare vechi
precum: spirală simplă sau dublă, steaua cu șase sau opt colțuri, cercul ș i zig-zagul. Motivele
specifice centrului Horezu, alături de celebrul cocoș sunt și decorațiile geometrice, vegetale și
zoomorfe.Centrul de ceramică Horezu este considerat cel mai impo rtant din România fiind
totodată unul dintre cele mai cunoscute din Europa. Un obicei străvechi al zonei este decorarea
manuală a ouălor cu motive folclorice prezente în întreagă simbolistica românească: spice de
grâu, frunze, și bineintejes, simbolul creș tinismului – crucea. Începând cu anul 2012, ceramica
românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial .

39
Fig 1 .1: motivele aplicate pe farfuriile din lut
Sursa: https://www.invietraditia.ro/editorial/ceramica -autentica -romaneasca/ , accesat la data
de 10.12.2018

Arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă frumusețea României,
istoria și sufletul neamului. Man ifestată sub toate aspectele, aceasta prezintă o bogăție de comori,
un izvor nesecat pentru cei ce doresc s -o cunoască.
Costumele populare au rămas în lăzile de zestre ale bătrânelor, fiind din ce în ce mai rar
folosite și confecționate. Împodobite cu mărgele, flori, altițe și șebac reprezintă o podoabă
admirată și prețuită de turiștii străini. Ele erau cusute numai cu arnici de cea mai bună calitate
pentru a nu se decolora. Aceste tradiții sunt pe cale de dispariție.
În localitatea Pietrari se desfășo ară anual o manifestare culturală organizată de Comunitatea
locală prin reprezentanții săi, în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea. Această manifestare, „Hora
costumelor ”, promovează costumul popula r confecționat de meșterii populari sau de țesătoarele
satului, realizat în războiul de țesut sau cusut.
Printre cele mai importante manifestări tradiționale , pot fi amintite: Festivalul de folclor
"Cântecele Oltului" din Călimănești , Târgul Ceramicii Pop ulare "Cocoșul de Hurez" , Târgul
Meșterilor Populari , Festivalul folcloric al păstorilor din Carpați “Învârtita dorului” din
Vaideeni .
Realizările tehnico -economice recente constituie, de asemenea, elemente de atracție
turistică: amenajarea hidro -energ etică Olt-Lotru ; hidrocentralele (Govora, Drăgășani, Gură
Lotrului, Turnu, Ciunget , Brădișor, Robești, Călimănești etc..). Dintre lacurile antropice,
importante sunt lacurile sărate de la Ocnele Mari și Ocnița, formate în urmă prăbușirii unor
saline . De menționat sunt și lacurile de acumulare de pe Olt: Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni,
Govora, Ionești, Zăvideni, Drăgășani, și de pe Lotru: Vidra, Mălâia. La acestea se adaugă
acumulările Jidoaia de pe râul cu același nume și Petrimanu pe Latorița, de d imensiuni mai mici.

40 1.4.4 A lte obiective turistice antropice
Obiective turistice culturale
Cultura reprezintă ansamblul de norme, valori materiale și morale și obiceiuri create în timp
de omenire. Atributele atractive ale edificiilor culturale provin at ât din exercitarea funcției lor
inițiale cât și din arhitectură, care trezește interesul turiștilor atrași de estetică tradițională sau
modernă a acestora. Dintre acestea menționăm: teatrele, muzeele, colecțiile de artă, casele
memoriale, monumentele, inst ituțiile de învățământ etc.

Tabel 1.4 : Instituții și companii de spectacole sau concerte pe categorii de instituții pe Județul
Vâlcea

CATEGORII DE INSTITUȚII DE
SPECTACOL ANUL: 2017
UM: NUMAR
Dramatice (inclusiv secțiile de teatru) 2
Filarmonica si orchestre simfonice 1
Orchestre populare 1
Ansambluri artistice 1
TOTAL 5
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.in sse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Teatrele:
– Teatrul ,,Anton Pann”: este o instituie profesională, această decizie s -a luat în mai 1990. Între
anii 1960 -1980 a fost unul din teatrele cele mai valoroase din țară, fiind răsplătit cu prem ii atât
naționale cât și internaționale.
– Teatrul Municipal ,,Ariel” .
Filarmonica
Filatmonica ,,Ion Dumitrescu”: a înființată în anul 1995, această instituție de prestigiu a
culturii naționale desfășoară o stagiune permanentă, oferind melomanilor vâlcen i, precum și
turiștilor aflați în tranzit, concerte și recital uri de înaltă ținută artistică.

41
Fig. 1. 12 : Filatmonica ,,Ion Dumitrescu”
Sursa: https://www.google.com/search?q=filarmonica+valcea&rlz=1C1CAFB_enRO675RO675
&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwieoYXugt_iAhXlxIsKHfsNAvgQ_AUIECgB&b
iw=1366&bih= 657#imgrc=aVoIjeknUjLbwM: , accesat la data de 29.05.2019

Orchestre
Orchestra “Rapsodia Vâlceana ”: Prin Hotararea nr. 2 din 1995 a Consiliul Jude țean
Vâlcea, s -a înființat începând cu dată de 1 mai 1995, Filarmonica “Ion Dumitrescu”, în cadrul
căreia a funcționat și o secție de folclor, Orchestra de muzică populară.
Ansambluri turistice aici avem Ansamblul folcloric “Doina Oltului” .
Muzee
Muzeul Județean de istorie este adăpostit în clădirea fostei „Școli cu ceas”, un edificiu
reprezentativ pentru orașul Râm nicul, din secolului al XIX -lea;
Muzeul de Artă adăpostește Muzeul de artă a aparținut familiei Nae și Tita Simian.Casă a fost
construită î n anul 1940. Muzeul adăpostește lucrări de valoare, de pictură și de sculptură
românească, semnate de artiști de renume: Grigorescu, Vermont, Storck, Petrașcu, Ton itza,
Pallady, Țuculescu, Ressu;
Casă memorială " Anton Pann" : Este un monument de arhit ectură urbană, constuit la
jumătatea secolului al XVIII – lea;
Muzeul Memorial "Nicolae Bălcescu": Începând cu anul 1966, Nicolae Ceaușescu a luat
hotărârea că destinația " Căminul Nicolae Balceascu" să fie schim bată în muzeu (15 aprilie
1968);
Se mai regăsesc următoarele : Complexul muzeal Măldărești, Casă memorială ,,Gib
Mihăescu” de la Drăgășani, Complexul muzeistic Troian și Muzeul Satului Vâlcean care a
fost construit în anul 1969 și a intrat în circuitul tu ristic de vizitare în anul 1974;
COLECȚII DE ARTĂ: Colecția etnografică de la Irimești (comună Bălcești), Colecția

42 ,,Theodor Bălășel” din comună Ștefănești, Colecția ,,Dimitrie Anghel” de la Costești, Colecția de
arheologie, Carte veche și artă feudală „Gheorghe Petre” din Govora, Colecția etnog rafică de la
Măldărești.

MONUMENTELE
În această categorie intră statuile, busturile, grupurile statuare și plăcile comemorative care
se găsesc pe teritoriul județului Vâlcea și care, evident, prezintă interes pentru turiști și se bucură
de atenția ac estora. Aici se regăsesc următoarele: Statuia Independenței de la poalele dealului,
Capela grupul statuar Descătușarea României (Parcul Zăvoi), Statuia lui Mircea cel Bătrân ,
Statuia lui George Țărnea de la intrarea în parcul cu același nume, Bustul lui I. Gh.Ducă –
toate din Râmnicu -Vâlcea, Bustul lui Gib Mihăescu din Drăgășani etc.
Obiective turistice propriu -zise:
Fac parte următoarele obiective turistice de natură antropică: parcurile de recreere,
agrement și fântânile.
Parcurile de recreere ș i agrement – le oferă locuitorilor din oraș sau turiștilor un colț de
natură, în care aceștia să regăsească atmosfera necesară destinderii și recreerii. Recreerea este
asigurată prin prezența a numeroase asociații floristice și forestiere, dispuse într -un cadru mai
mult sau mai puțîn amenajat, intercalat cu spații dotate cu mijloace de agrementare destinate în
special copiilor.
Cele mai cunoscute parcuri sunt urmatoarele:
– Parcul Zăvoi (Municipiul Rm.Vâlcea) -este cel mai mare parc din județul Vâlcea și m artor al
multor evenimente istorice, sociale, culturale, desfășurate în ambianța pitorească a parcului;
– Parcul Mircea cel Bătrân situat pe ,,terasa” din centrul orașului, pe locul vechii curți domnești
a Domnitorului Mircea cel Bătrân. În mijlocul parcul ui se mai află încă o clădire veche ce a
aparținut familiei Lahovari ,,cea mai veche casă și cea mai mare din oraș” (Cella Delavrancea –
,,Dintr -un secol de viață ”);
– Parcul Ostroveni a fost amenajat în apropierea lacului de acumulare de la Râureni;
– Dealul Capela – deși nu este amenajat special ca să fie integrat în categoria parcurilor de
recreere, totuși oferă turiștilor posibilitatea unor plimbări de agrement pe aleile din pădurea de
foioase și conifere;
Fântânile au atribuții strict decorative, fiind amplasate cu predilecție în marile piețe urbane
și parcuri, sporind frumusețea și farmecul acestora. Dintre numeroasele fântâni cu valoare
turistică existen te în județul Vâlcea menționăm: Fântâna lui Filaret (monument de artă, cel mai

43 vechi, cu carac ter laic din Râmnicu -Vâlcea (Tamaș C., 1999), Fântâna Tur batului situată în
Parcul Zăvoi, Fântâna de la monumentul lui Constantin Brâncoveanu, amplasată în fața
Primăriei.

Fig 1.13 Fântâna lui Filaret
Sursa: https://arhiepiscopiaramnicului.ro/centrul -eparhial/fantana -episcopului -filaret , accesat la data
de 24.06.2019

44 CAP 2: BAZA TEHNICO -MATERIALA A TURISMULUI DIN JUDEȚUL
VÂLCEA ÎN PERIOADA 2013 -2017

Potențialul turistic al municipiului Râmnicu Vâlcea și a zonei metropolitane a acestuia,
îmbibat de trectutul istoric, oferă oportunități reale de dezvoltare. Acesta se încadrează în
bioclimatul de dealuri și depresiuni submontane, pericarpatice, cu pr oprietăți sedative și de
cruțare. Caracteristică principala a muncipiului este formată din stimulii climatogeni, atât termici
cât și pluviometrici, moderați și din presiunea atmosferică, factori ce nu prezintă excese în
manifestarea lor anuală. Zona munici piului Râmnicu Vâlcea prezintă climatul fără
contraindicații, pe toată perioada anului, pentru tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și
metabolice.
2.1 Unități de cazare
Din punct de vedere topologic unitățile de cazare ale județului Vâlcea se compu n din unități
de tip: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, bungalouri, cabane, campinguri, tabere de elevi și
pensiuni. În ceea ce privește evoluția rețelei unităților de cazare turistică și a capacității de cazare
turistică în perioada 20 13 -2017 această se prezintă astfel în județul Vâlcea :
Tabel 2.1: Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri a
Județului Vâlcea (2013 -2017)
Anul
2013
Număr Anul
2014
Număr Anul
2015
Număr Anul
2016
Număr Anul
2017
Număr
Hoteluri 41 42 40 43 48
Hosteluri 3 5 7 6 3
Moteluri 13 12 10 11 10
Vile turistice 33 30 30 30 34
Cabane turistice 5 6 6 6 5
Bungalouri 2 2 1 – 3
Sate de vacanta 2 2 2 2 2
Campinguri 6 7 6 5 5
Popasuri turistice 5 5 5 4 5
Căsuțe turistice – – – – 2
Tabere de elevi 4 4 4 4 4
Pensiuni turistice 59 61 53 58 71
Pensiuni agroturistice 57 57 53 59 66
TOTAL 230 233 217 231 260
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

45
În ceea ce privește numărul unităților de cazare pe categorii, se poate observa faptul că
pensiunile turistice au o valoare de +18 unități de c azare între anii 2015 -2017 . În cazul
hostelurilor se poate observa că, din anul 2015 până în 2017 a avut loc o scădere cu 2 unități;
ultimul an ajugând ca și număr de unități la fel ca în anul 2014 , adică cu 5 unități de cazare.

Fig 2.1: Evoluția numărul ui total al structurilor de primire turistică din județul
Vâlcea (2013 -2017) în județul Vâlcea
Se poate observa grafic o creștere a unităților de cazare în i ntervalul 2013 -2017 de aproape
30 de unități. După cum se vede, în anul 2015 acestea au suferit o mică scădere ajugându-se la
217 față de anul 2014 and erau 233. Numărul cel mai mare înregistrându -se în anul 2017 cu 260
de unități.
Tabel nr 2.2: Capacitatea de cazare turistică existența ( num ăr loc -pat) pe tipuri de structuri de
primire turistică în județul Vâlcea (2013 -2017)
Anul
2013
Număr Anul
2014
Număr Anul
2015
Număr Anul
2016
Număr Anul
2017
Număr
Hoteluri 6489 6437 6372 6440 6663
Hosteluri 121 112 200 168 155
Moteluri 421 397 358 387 347
Vile turistice 620 580 584 584 622
19020021022023024025026020132014201520162017
230233217231260
Numarul total al structurilor

46 Cabane turistice 112 136 136 124 116
Bungalouri 30 30 16 – 24
Sate de vacanta 87 87 143 152 152
Campinguri 448 501 451 302 302
Popasuri turistice 334 334 296 224 282
Căsuțe turistice – – – – 50
Tabere de el evi 472 467 409 464 467
Pensiuni turistice 1169 1194 1078 1191 1427
Pensiuni agroturistice 855 866 799 861 986
TOTAL 11158 11141 10842 10897 11593
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

În tabelul anterior numărul hotelurilor au crescut cu +174 număr loc -pat între anii 2013 -2017
înregistrat cel mai mare număr dintre toat e tipurile de unități de cazare , chiar dacă au suferit mici
schimbări pe parcursul anilor. Bungalourile se situează pe ultimul loc, ac eastea având în anul
2017 un număr de loc -pat de 24.

Fig 2.2: Evoluția capacității de cazare turistică (numă r loc-pat) pe tipuri de structuri de
primire turistică în județul Vâlcea (2013 -2017)

Se poate observă o creștere a capacității totale de ca zare în intervalul 2013 -2017 de la 11158
la 11593 locuri -pat, dintre care, în ultimul an a crescut cu 435 locuri -pat. Anul 2015 fiind cel mai
slab că și număr loc -pat, având un număr de 10842.
Tabel nr 2. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcție (număr loc -zile) pe tipuri de structure
10400106001080011000112001140011600
2013201420152016
20171115811141
108421089711593
Capacitatea de cazare turistică

47 de primire turistică în județul Vâlcea
– Număr Locuri -zile-
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017

Hoteluri 2145009 3299794 3375784 3422445 3696649
Hosteluri 2145009 2019274 2058499 2115451 2252958
Moteluri 141067 129330 135248 121990 117136
Hoteluri apartament – – 3322 – –
Vile turistice 190242 153132 168218 165356 188496
Cabane turistice 36496 46494 46488 44482 40366
Bungalouri 7892 8416 6212 2040 3120
Sate de vacanta 26193 32642 48750 55632 54085
Popasuri turistice 28967 28982 30356 24044 36874
Camping 33642 38382 48750 55632 54085
Căsuțe turistice – – – 1860 3066
Tabere de elevi si prescolari 152786 170455 161547 141186 118087
Pensiuni turistice 332312 338673 335769 389628 471735
Pensiuni agroturistice 256676 290355 280718 284523 338437
TOTAL 3377184 3299794 3375784 3422445 3696649
Sursa: date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/# /pages/tables/insse -table

Capacitatea de cazare turistică (număr loc -zile) este ușor instabilă, această variand în
intervalul de ani 2013 -2017. Dacă în 2013 numărul era de 3377184 loc-zile, în 2017 numărul a
ajuns până la 3696649 . Hotelurile se bucur ă de cel mai mare număr, în 2017 fiind de 3 696649
loc-zile, iar apoi ho stelurile cu 2252958 . Pe ultimul loc se situe ază căsuțele turistice cu doar
3066 loc-zile.

48
Fig. 2.3 : Evoluția capacității de cazare turistică (număr loc -zile) pe tipuri de structuri de
primire turistică în județul Vâlcea (2013 -2017)
În graficul de mai sus pentru capacitatea de cazare turistică în intervalul de ani 2013 -2017 ,
acestea au crescut cu 319465 număr loc -zile. Anul 2014 " trăgând" puțin în jos evoluția
crescătoare a capa cității de cazare (loc -zile), înregistrând cel mai mic număr de 3299794 loc-zile.
2.2 Dotări pentru alimentația publică
Bucătăria oltenească este cunoascută datorită obiceiului de a pregăti mâncarea în oale de
pământ, acestea oferă un gust deosebit mân cărurilor. Această zonă este apreeciată pentru ciorba
de praz și de stevie, fiertura oltenească care este ciorba de pasăre cu legume fierte în oala de lut
în spuză pe vatră.
Când vorbim debucătăria oltenească nu putem să nu amintim prep aratele specifi ce acestei
zone: ciulama de pui cu mămăliguță, roșiileumplute cu carne sau numai cu orez, tochitura
oltenească,saramura de pește și renumiții cârnăciori oltenești.
Cei din sate pun accent în prepararea mâncărurilor peverdețuri cum ar fi: urzici, stevie , stir,
frunze de ceapă verde. Ciorbele le preferă mai acrișoare. Le acresc cu zeamă devarză sau suc de
roșii.
Înainte de masă se bea un păhărel de rachiu pentru că se aude că favorizează absorbția
nutrienților din alimente. Se mai zice că dacă ai o du rere de măsea, de cap etc.., un păhărel de
rachiu te ajută la ameliorarea durerii.
201320142015201620173377184
3299794337578434224453696649Capacitatea de cazare turistică
Capacitatea de cazare turistică

49 Prepararea țuicii este cel mai vechi obicei practicat în Oltenia de sub munte, când majoritatea
sătenilor se adună la cazanele mari din localitatea lor și aduc prunele fermentate pentru a produce
“răchia” sau ”rachiul”, cum mai este denumită celebra băutură a zonei.29
Stroești este una dintre comunele din Vâlcea unde, la cele trei cazane mari de câte o jumătate
de tonă de borhot, s -au făcut listele și s -a stabilit or dinea pentru prepararea țuicii. Fiecare om are
un cazan mic în curte, dar pentru cei care au hectare de pruni și unde se fac cam câte 1.000 —
2.000 de litri de rachiu, se apelează la cazanul cel mare. Aici se strânge lumea cu borhotul și cu
lemne aduse de acasă.
Ordinea este bine stabilită și respectată, iar cazanele intră în funcție precum “o fabrică,
non-stop”, conform primarului din Stroești, totul fiind “ca o clacă, unde gospodarii satului stau
de vorbă, socializează, pun țara la cale ”. Proprietarul d e cazan fie își oprește ” uium” din
cantitatea de țuică drept plată în natură, fie stabilește un preț. Țuica de Stroești , ca cea din toată
Oltenia de sub munte, are între 35 -40 de grade tărie, funcție de cum dorește cel ce o face.

Fig. 2.5 : Țuica fiartă
Sursa: https://www.culinar.ro/retete/bauturi/smoothie -milkshake/tuica -fiarta -cu-ghimbir -si-miere
-reteta -video , accesat la data de 07.01.20 19

2.3 Instalații și modalități de agrement și tratament
România deține aproximativ o treime din izvoarele minerale naturale din Europa. Există
117 localități în țară noastră cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate stațiuni
balnear e de importantă națională iar 32 drept stațiuni de importantă locală.
Turismul de sănătate cuprinde următoare le subsegmente: turismul de tratament medical,
turismul de întreținere și revitalizare, turismul de reabilitare, turismul balnear , talasoterapi a,
hidroterapia, oferta de wellness.

29https://www.cooperativatraditionala.ro/prepararea -tuicii -cel-mai-vechi -obicei -practicat -in-oltenia -de-sub-munt/

50 Stațiuniile balneare sunt vizitate de urmataorele categorii de consumatori:
-Persoane la tratament: aflate în cure lungi, interesate de îngrijiri medicale.
-Turiști care vin pentru tratament sau wellness: aceștia su nt consumatori de prestații turistice
-Sportivii: vor să își întrețină c orpul, să facă antrenament etc.
Stațiunile balneoclimaterice din Județul Vâlcea:
1. Băile Olănești
Este o stațiune turistică balneoclimaterică, permanentă, de interes național, la o altitudine de
450 m , amplasată în nord-estul Olteniei, într -o depresiune intracolinara a Carpaților Meridionali,
de pe o parte și de altă a răului Olănești, afluent al Oltului, la 20 km de orașul Râmnicul Vâlcea.
Climatul este de tip continental, cu ierni blânde și veri răcoroase, cu o t emperatura medie
anuală de 9 °C. Vânturile sunt slabe, iar nebulozitatea scăzută. Precipitațiile sunt moderate,
750-800 mm/an .
Factorii naturali terapeutici ( de cură): ape minerale (sulfuroase, clorurate, iodur ate,
bromurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone și izotone) și bioclimatul sedativ
de cruțare.
Indicații terapeutice : afecțiuni ale tubului digestiv și glandelor sale anexe, afecțiuni renale și
ale cailor urinare, afecțiuni hepatobi liare, afecțiuni respiratorii, afecțiuni O.R.L., afecțiuni
metabolice, afecțiuni dermatologice și afecțiuni asociate (reumatismale, nevroză astenică, boli
profesionale, afecțiuni endocrine).
Instalații de tratament: buvete pentru cură internă cu apă mi nerală, instalații pentru băi
calde cu apă minerală, instalații pentru inhalatii și aerosoli, instalații pentru electro -hidro și
termoterapie, cabinete de masaj medical și sala de gimnastică medicală. La Olănești funcționează
și un Sanatoriu pentru copii, profilat pe tratamente ale afecțiunilor hepato -biliare.
2. Stațiunea Ocnele -Mari
Stațiune balneoclimaterică, sezonieră, de interes local, la o altitudine de 310 m . Este
amplasată pe valea Oltului, în zona dealurilor subcarpatice care coboară către Gov ora, la o
distanță de 15 km de Râmnicul Vâlcea și la 8 km de Băile Govora.
Climatul este de tip continental moderat, de culoar deluros. Temperatura medie anuală este
de 9,5°C, iar precipitațiile ating, în medie, 700 mm/an .
Factori naturali terapeutic i: apă minerală sărată concentrată, provenită din lacul heliotermal
din localitate, cu o mineralizare totală de peste 200 g/l ; nămol sapropelic fosil extras din lac
(51,9%) apă și bioclimat stimulativ de cruțare.
Indicații terapeutice: afecțiuni reumati smale pos traumatice, neurologice periferice,
ginecologice și afecțiuni cardiovasculare (varrice).

51 Instalații de tratament: pentru băi calde cu apă sărată, pentru împachetări calde cu nămol
rece și băi în lacul cu apă sărată.
3. Stațiunea Călimănești – Căciulata
Stațiune balneoclimaterică, permanentă, de interes național, la o altitudine de 260 m . Este
amplasată în depresiunea subcarpatică Jiblea – Călimănești, pe malul drept al Oltului, la ieșirea
acestuia din Carpații Meridionali, la 20 km de Râmni cul Vâlcea.
Clima este de tip continentală blând, specific depresiunilor subcarpatice, fără contraste
termice. Temperatura medie anuală este de 9,8°C. Cantitatea medie anuală de precipitații este
de 750 -800 mm/an umiditatea relativă a aerului atinge va lori medii de 60 -80%, stațiune fiind
ferită de vânturi puternice.
Factori naturali terapeutici de cura : ape minerale reci si termale, provenite din izvoare
naturale si de la sonde si bioclimat sedativ de curatare.
Indicații terapeutice și tipuri de proceduri : afecțiuni ale tubului digestiv, hepato -biliare,
renale și ale cailor urinare, metabolice și de nutriție, reumatismale, postraumatice, neurologice
periferice, afecțiuni respiratorii și asociate (ginecologice, ORL, dermatologice, cardiovasculare,
endocrine, nevroză astenică, boli profesionale).
4. Statiunea Băile Govora
Este o stațiune balneoclimaterică, permanentă, de interes național, situată la o altitudine de
360 m, este amplasată în bazinulsubcarpatic din nord-estul Olteniei. pe valea rău lui Hinta, la 20
km de Râmnicul Vâlcea.
Climatul este continental moderat, cu influență mediteraneană, cu vero răcoroase și ierni
blânde. Temperatura medie anuală este de 11,2 °C, vânturile sunt rare, iar precipitațiile sunt
moderate, 800 mm/an .
Factori naturali terapeutici (de cura): ape minerale (sulfuroase, clorurate, iodurate,
bromurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone si izotone) si bioclimatul de
cruțare .
Indicații terapeutice: afecțiuni respiratorii, otorinolaringologie (ORL), afecțiuni
reumatismale, neurologie periferice și centrale și afecțiuni asociate (ginecologice, renale,
digestive, cardiovasculare, endocrine, boli profesionale).
Instalații de tratament și tipuri de proceduri : instalații pentru băi calde cu ape minerale
iodurate și sulfuroase, bazin cu apă minerală caldă pentru kineteoterapie, instalații pentru
aplicații de nămol cald, instalații pentru terapie respiratorie, instalații pentru electroterapie și
hidroterapie, sala de gimnastică medicală, buvete pen tru cură internă, trasee marcate pentru cură
de teren

52 5. Stațiunea Voineasa
Este o stațiune turistică, permanentă, de interes național, situată la altitudinea de 610m , pe
Valea Lotrului, între Munții Lotrului și Căpățânii, la o distanță de 36 km de or așul Brezoi.
Clima stațiunii Voineasa este de culoar montan, tonic stimulent, bogat în aerosoli, cu
ionizare negativă.
Factorii naturali terapeutici : bioclimatul montan, tonic stimulent, bogat în aerosoli,
rahitism și tulburări de creștere la copi i, astm bronșic, afecțiuni respiratorii.
Instalații de tratament și tipuri de proceduri : băi de plante la cadă, instalații pentru aerosoli
și inhalatii, împachetări cu parafină, instalații pentru electroterapie și kinetoterapie, masaj
medical ș i sala d e gimnastică medicală.
6. Stațiunea Vidra
Este amplasatape malul drept al lacului de acumulare Vidra, pe teritoriul comunei Voineasa ,
la o altitudine de 1350 -1400 m . Este indicată pentru pregătirea și recuperarea fizică a sportivilor
de performanță de oarece stațiunea prezintă pe lângă ionii negativi specifici și puritatea aerului.
De asemenea, pot fi practicate pescuit, vânătoare, sporturi nautice, drumeții în zonele montane
înconjurate.

Fig 2.6 Băile Olănești
Sursa: http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea -baile -olanesti/ , accesat la data de
02.04.2019

53 CAP 3 : CIRCULAȚIA TURISTICĂ DIN JUDEȚUL VÂLCEA ÎN
PERIOADA 2013 -2017

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt
deschise unitățile în perioada considerată, fiind exprimată în locuri -zile.
3.1 Numărul de turiș ti cazați

Tabel nr 3.1: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cun funcțiuni de cazare
turistică, pe tipuri de structuri, tipu ri de turișt i în Județul Vâlcea (2013 -2017)
-Număr personae –
TIPURI DE
TURIȘTI 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri TOTAL 153822 165429 197323 218334 240235
ROMÂNI 148300 159393 190483 210285 231340
STRĂINI 5522 6036 6840 8049 8895
Hosteluri TOTAL 477 6561 14999 13467 133388
ROMÂNI 476 6552 14999 13453 13342
STRĂINI 1 9 – 14 46
Hoteluri apartament TOTAL – – 114 – –
ROMÂNI – – 109 – –
STRĂINI – – 5 – –
Moteluri TOTAL 10644 9211 10989 12970 11225
ROMÂNI 10309 8478 10479 12418 10907
STRĂINI 335 733 510 552 318
Vile turistice TOTAL 9919 11178 13706 18229 19773
ROMÂNI 9761 11052 13610 18072 19649
STRĂINI 158 126 96 157 124
Cabane turistice TOTAL 773 1839 2239 2667 2576
ROMÂNI 773 1810 2239 2667 2576
STRĂINI – 29 – – –
Bungalouri TOTAL 158 113 378 187 48
ROMÂNI 124 113 378 187 48
STRĂINI 34 – – – –
Sate de vacanta TOTAL 2256 2079 3065 2236 2281
ROMÂNI 2222 2042 3048 2204 2229

54 STRĂINI 34 37 17 32 52
Campinguri TOTAL 2217 1264 3118 1695 2311
ROMÂNI 2217 1264 3113 1611 2311
STRĂINI – – 5 84 –
Popasuri turistic e TOTAL 2233 2328 3306 3425 5792
ROMÂNI 2184 2328 3306 3415 5782
STRĂINI 49 2 – 10 10
Căsuțe turistice TOTAL – – – 30 215
ROMÂNI – – – 30 215
STRĂINI – – – – –
Tabere de elevi TOTAL 1673 1880 2945 2432 2060
ROMÂNI 1673 7865 2945 2432 2060
STRĂINI – 15 – – –
Pensiuni turistice TOTAL 15955 16493 21185 29751 36884
ROMÂNI 15678 16058 20677 29021 36138
STRĂINI 277 435 508 730 746
Pensiuni agroturistice TOTAL 10926 10862 13525 17029 20635
ROMÂNI 10727 10576 13017 16230 19880
STRĂINI 199 286 508 799 755
TOTAL TOTAL 211053 229237 286892 322452 357423
ROMÂNI 204444 221529 278403 312025 346477
STRĂINI 6609 7708 8489 10427 10946
Sursa: Date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Analizând evoluția numărului de sosiri se poate remarcă faptul că de la an la an numărul
turiștilor sosiți în județul Vâlcea crește . În anul 2017 , cele mai multe sosiri s -au înregistrat în
hoteluri, de unde rezultă că sunt cele mai căutate tipuri de unități de cazare atât de turiștii
români cât și de cei străini.

55
Fig. 3.1: Evoluția sosirilor turiștilor români (2013 -2017 ) în județul Vâl cea

Se poate observă în graficul de mai sus faptul că evoluția numărului de sosiri ale turiștilor
români are o tedinta crescătoare în intervalul 2013 -2017 de la 204444 sosiri , ajugandu -se la
346477 cu un plus de 142033 sosiri .

Fig. 3.2: Evoluția s osirilor turiștilor străini (2013 -2017) în județul Vâlcea
La fel că în graficul 3.1, se poate observă o tendința crescătoare de la an la an asupra
evoluției sosirilor a turiștilor străini. Dacă în anul 2013 numărul acestora era de 6609 turiști
străini , în anul 2017 numărul acestora a a juns până la 10946 , înregistrând un plus de 4337
turiști străini .
050000100000150000200000250000300000350000
2013 2014 2015 2016 2017204444221529278403312025346477
Turiști români
0 2000 4000 6000 8000 10000 1200020132014201520162017
6609770884891042710946
Turiști străini

56 3.2 Numărul de înnoptări
Tabel nr 3.2: Înnoptari în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști
în Județul Vâlcea
-Număr personae –
TIPURI DE
STRUCTURI DE
PRIMIRE
TURISTICA TIPURI DE
TURIȘTI 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri TOTAL 907742 888746 970323 985507 1008944
ROMÂNI 897181 876487 956339 960074 988371
STRĂINI 10561 12259 13984 25433 20573
Hosteluri TOTAL 798 8808 17642 15720 15072
ROMÂNI 795 8799 17642 15696 14929
STRĂINI 3 9 – 24 143
Hoteluri apartament TOTAL – – 178 – –
ROMÂNI – – 167 – –
STRĂINI – – 11 – –
Moteluri TOTAL 18299 1598 6 16854 23896 19696
ROMÂNI 17833 15112 16059 23100 19325
STRĂINI 466 874 795 796 371
Vile turistice TOTAL 33645 30805 39150 42699 51862
ROMÂNI 33420 30598 38980 42392 51568
STRĂINI 225 207 170 307 294
Cabane turistice TOTAL 1718 3209 4038 4989 3970
ROMÂNI 1710 3161 4038 4989 3970
STRĂINI – 48 – – –
Bungalouri TOTAL 195 124 388 187 84
ROMÂNI 161 1241 388 187 84
STRĂINI 34 – – – –
Sate de vacanta TOTAL 5301 4447 7379 4819 4570
ROMÂNI 5227 4328 7349 4776 4478
STRĂINI 74 119 30 43 92
Campinguri TOTAL 4933 3536 7789 3652 4641
ROMÂNI 4933 3536 7784 3544 4641
STRĂINI – – 5 108 –
Popasuri turistice TOTAL 8009 7147 7474 9176 13310
ROMÂNI 7949 7145 7474 9154 13282
STRĂINI 60 2 – 22 28
Căsuțe turistice TOTAL – – – 70 263
ROMÂNI – – – 70 263

57 STRĂINI – – – – –
Tabere de elevi TOTAL 5073 5614 8627 8850 8444
ROMÂNI 5073 5599 8627 8850 8444
STRĂINI – 15 – – –
Pensiuni turistice TOTAL 42277 37062 48638 74544 86594
ROMÂNI 41776 36286 47790 72113 85063
STRĂINI 501 776 848 2431 1531
Pensiuni
agroturistice TOTAL 21409 20443 25577 37123 39629
ROMÂNI 21071 19816 24788 35357 38141
STRĂINI 338 627 789 1766 1488
TOTAL TOTAL 1049399 1025927 1154057 1211232 1257079
ROMÂNI 1037137 1010991 1137425 1180302 1232559
STRĂINI 12262 1493 6 16632 30930 24520
Sursa: Date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe site -ul
http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Numărul total al innoptarilor a inregistat o creștere destul de evidență de la an la an. Anul
2017 înregistrând un număr de innoptari de 1257079 . Hotelurile s -au bucurat de cel mai mare
număr de innoptari având un total de 1257079 , din care 988371 sun turiști români , iar restul
de 20573 sunt turiști străini .
.
Fig. 3.3: Înnoptari ale turiștilor români (2013 -2019 ) în județul Vâlcea
0200000400000600000800000100000012000001400000
2013 2014 2015 2016 201710371311010991113742511803021232559
Turiști români

58
Fig. 3.4: Înnoptari ale turiștilor străini (2013 -2017 ) în județul Vâlcea
În figurile 3.3 și 3.4 sunt reprezentate gra fic evoluțiile innoptarilor, atât pentru turiștii
români, cât și pentru cei străini. Innoptarile turiștilor români au fost considerabil mai multe în
anul 2017 , față de anul 2013 , având un plus de 195428 . Pentru turiștii străini cel mai mare număr
de innopt ari a fost în anul 2016, iar numărul minim a fost în 2013. Din 2013 până în 2017 s -au
înregistrat un număr de +122565 .
3.3 Sejurul mediu

S =𝐍𝐔𝐌 Ă𝐑 Î𝐍𝐍𝐎𝐏𝐓 Ă𝐑𝐈
𝐓𝐔𝐑𝐈 Ș𝐓𝐈 𝐂𝐀𝐙𝐀 Ț𝐈
Tabel nr 3.3 Sejurul mediu în perio ada 2013 -2017 în județul Vâlcea
-Zile-
TIPURI SEJURUL MEDIU
2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri 5,90 5,37 4,91 4,51 4,19
Hosteluri 1,78 1,34 1,17 1,16 0,11
Hoteluri apartament – – 1,56 – –
Moteluri 1,71 1,73 1,53 1,84 1,75
Vile turistice 3,39 2,75 2,85 2,34 2,62
Cabane turistice 2,22 1,74 1,80 1,87 1,54
12262149361663230930
24520
2013 2014 2015 2016 2017Turiști străini
Turiști străini

59 Bungalouri 1,23 1,09 1,02 1 1,75
Sate de vacanta 2,34 2,13 2,40 2,15 2
Camping 2,22 2,79 2,49 2,15 2
Popasuri turistice 3,58 3,07 2,26 2,68 2,30
Căsuțe turistice – – – 2,33 1,22
Tabere de elevi si
prescolari 3,03 2,98 2,92 3,63 4,09
Pensiuni turistice 2,64 2,24 2,29 2,50 2,34
Pensiuni agroturistice 1,95 1,88 1,89 2,17 1,92
TOTAL 4,97 4,47 4,02 3,75 3,51
Sursa: date rezultat e din prelucr area informațiilor

Rezulatele sejurului mediu ne arată că turiștii au petrecut cel mai mult timp în anul 2013, iar
din anul 2014 până în 2017 a avut loc o micșorare a acestuia.
Analizând datele statistice cu privire la activitatea turi stică, se poate concluziona că turismul
din zona Vâlcea este un turism de tranzit. Durata medie a șederii, calculată ca raport al
numărului de înnoptări realizate la numărul de turiști cazați , a fost în anul 2013 de 4,97 de zile,
scăzând pe parcursul anilo r ajugansu -se la un număr de 3,51 zile în 2017 .

Fig. 3.5: Evoluția sejurului mediu între anii 2013 -2017 în județul Vâlcea (2013 -2017 )
012345
2013201420152016
2017
2013 2014 2015 2016 2017
Sejurul mediu 4.97 4.47 4.02 3.75 3.51

60 Pentru sejurul mediu în județul Vâlcea se poate observă o descreștere în perioada 2013 -2017.
În anul 2013 sejurul med iu era de 4,97 zile , dar până în 2017 s -a ajuns la un număr de 3,51 zile ,
așadar în acest interval de timp numărul sejurului a scăzut cu 1,46 zile .
3.4 Densitatea turistică
Densitatea turistică este un indicator care ne arată cât de solicitate sunt țările de destinație.
Dt in raport cu pop = 𝑻𝒖𝒓𝒊 ș𝒕𝒊 𝒔𝒐𝒔𝒊 ț𝒊
𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂 ț𝒊𝒆 = Turiști/locuitori
Tabel 3.4 Densitatea turistic ă în raport cu populația în perio ada 2013 -2017 în județul Vâlcea
2013 2014 2015 2016 2017
Turiști sosiți 153822 165429 197323 218334 240235
Populație 367421 365697 363270 359814 356716
Total
Turist/locuitor 0,41 0,45 0,54 0,60 0,67
Sursa: date rezultate d in prelucrarea infor mațiilor

Doi factori c are au ajutat pentru creșterea densității în raport cu populația au f ost
turiștii sosiți care au crescut de la an la an, dar și populația, chiar dacă între anii 2013 -2017, au
scăzut cu 10705 persoane.
Se poate observă că în anul 2017 s -a înregistrat cel mai mare număr de 0,67 turist/locuitor ,
chiar dacă populația a sc ăzut, iar turiștii sosiți au crescut ca și număr. Acești doi factori
importanți care ne ajută să calculăm densitatea turistică echilibrează cumva rezultatul final.

61
Fig. 3.6: Densitatea turistică în raport cu populația (2013 -2017) în județul Vâlcea
Conform graficului de mai sus se poate observa faptul că densitatea turistică în raport cu
populația are parte de o creștere de la an la an. Dacă în 2013 numărul era de 0,41 turist/
locuitor , în 2017 era de 0,67 turist/locuitor , având o creștere de +0,26 .
Dt in raport cu suprafața = 𝒕𝒖𝒓𝒊 ș𝒕𝒊 𝒔𝒐𝒔𝒊 ț𝒊
𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂𝒇𝒂 ț𝒂 = Turiști/ km²
Tabel 3.5 Densitatea turistic ă în raport cu suprafața în perio ada 2013 -2017 în județul Vâlcea
2013 2014 2015 2016 2017
Turiști sosiți 153822 165429 197323 218334 2402 35
suprafața 5.765 5.765 5.765 5.765 5.765
Total turist/
km 26,68 28,69 34,22 37,87 41,67
Sursa: date rezultate d in prelucrarea inform ațiilor
În tabelul de mai sus se poate observa ce rol important joacă turiștii sosiți pentru densitatea
turistică în raport cu suprafață, aceștia având o tedinta de creștere de la an la an. Dacă în 2013 au
fost 153822 sosiri, în 2017 numărul sosirilor a crescut cu 240235 , înregistrând un plus de 86413
turiști sosiți . Așadar și densitatea turistică crescând la fel că în cazul turiștilor sosiți cu un plus
de 14,99 turist/km .

0.410.450.540.60.67
00.10.20.30.40.50.60.70.8
2013 2014 2015 2016 2017
Densitatea in raport cu populatia

62
Fig. 3.7: Densitatea în raport cu suprafața (2013 -2017) în județul Vâlcea
Conform figuri de mai sus, observăm că 2017 atinge cota maxima de 41,67 turiști/ km². Cel
mai slab număr fiind în anul 2013 , având 26,68 turiști/km² . Cu toate astea densitatea turistică în
raport cu suprafață se bucură de o creștere în intervalul 2013 -2017, înregistrând un plus de 14,99
turist/km.
3.5 Gradul de ocupare
Gradul de ocupare = Î𝑛𝑛𝑜𝑝𝑡 ă𝑟𝑖
𝑛𝑢𝑚 ă𝑟 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 −𝑝𝑎𝑡 𝑥 𝑛𝑢𝑚 ă𝑟 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒 x 100
Tabel nr 3.6 Gradul de ocupar e în județul Vâlcea (2013 -2017)
TIPURI 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri 42,3% 26,9% 28,7% 28,8% 27,2%
Hosteluri 0,03% 0,43% 0,85% 0,74% 0,66%
Hoteluri
apartament – – 5,35% – –
Moteluri 12,9% 12,3% 12,5% 19,5% 16,8%
Vile turistice 17,6% 20,1% 18,9% 25,8% 27,5%
Cabane
turistice 4,7% 6,9% 8,6% 11,2% 9,8%
Bungalouri 2,4% 1,4% 6,2% 9,1% 2,6%
Sate de
vacanță 20,2% 13,6% 15,1% 8,6% 8,4%
Camping 14,6% 9,2% 15,8% 13,0% 15,7%
051015202530354045
2013201420152016
2017
2013 2014 2015 2016 2017
Densitatea in raport cu suprafața 26.68 28.69 34.22 37.87 41.67Densitatea in raport cu suprafața

63 Popasuri
turistice 27,6% 24,6% 24,7% 38,1% 36,0%
Căsuțe
turistice – – – 3,7% 8,5%
Tabere de
elevi si
prescolari 3,3% 3,2% 5,3% 6,2% 7,1%
Pensiuni
turistice 12,8% 10,9% 14,4% 13,1% 18,3%
Pensiuni
agroturistice 8,3% 7,0% 9,1% 13,0% 11,7%
TOTAL 31,0% 31,1 34,1% 35,3% 34,0%
Sursa: date rezultate d in prelucrarea informațiilor
În tabelul 3.5 se poate observă că cel mai mare grad de ocupare s -a înregistrat în anul 2013 la
hoteluri cu un număr de 42,3 % , până în 2017 au scăzut cu 15,1 % . Nici po pasurile turist ice nu
stau rău, ele dețînând în 2016 un număr de 38,1% . Pe ultimul loc se situează hostelurile a vând
gradul de ocupare în anul 2013 de 0,03% , iar până in 2017 a crescut cu 0,63% .

Fig. 3.8: Gradul de ocupare în județul Vâlcea (2013 )
În graficul de mai sus pentru anul 2013 , hotelurile ating cote maxime cu un număr de 42,3
%, apoi popasurile turistice cu 27,6. Făcând o mică comparație cu graficul 3.9, se poate observă
că situația stă puțîn altfel. Dacă în 2013 hotelurile atingeau cot e maxime, în 2017 ele au 27,2% ,
42.3
0.0312.917.6
4.7
2.420.2
14.627.6
3.312.8
8.3
051015202530354045
2013

64 iar popasurile turistice 36,0% , având cel mai mare număr. În ambele figuri cel mai slab număr
s-a înregistrat la hosteluri, în 2 013 erau 0,03% , iar in 2017 erau 0,66% .

Fig. 3.9 : Gradul de ocupare în județ ul Vâlcea (2017)

27.20.6616.827.59.82.68.415.7368.57.118.311.7
0 5 10 15 20 25 30 35 40HoteluriHosteluriMoteluriVile turisticeCabane turisticeBungalouriSate de vacantaCampingPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de eleviPensiuni turisticePensiuni agroturistice
2013

65 CAP . 4 PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAR EA
TURISTICĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA

Obiectivul principal al procesului de planificare strategică îl reprezintă crearea cadrului
necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială, cu scopul valorificării
oportunităților și a nivelului de dezvoltare actual.
4.1 Analiză SWOT a turismului din județul Vâlcea
Analiza SWOT va scoate în evidență, în baza analizei situației socio -economice actuale
elaborată în cadrul capitolului precedent, principalele puncte slabe și puncte forte care
caracterizează municipiul Râmnicu Vâlcea în ceea ce privește cadrul natural în care se
poziționează, capitalul antropic și infrastructura edilitară, caractersticile economice și
caracteristicile sociale, reli efând de asemenea principalele oportunități și amenințări care pot
influența dezvoltarea municipiului Râmnicu Vâlcea în perioada 2014 -2020.30
Tabel nr 4.1 Analiza Swot a turismului din Vâlcea
Puncte tari Puncte slabe
• Diversitatea resurselor atractive pen tru o
paletă foarte largă de activități turistice, pentru
practicarea unor forme de turism variate în tot
timpul anului: cultural, religios (monahal),
balnear, montan, turism rural și agroturism,
ecoturism, turism de aventură, turism uval
(viticol);
• Clim at temperat -continental moderat fără
extreme deosebite, ceea ce favorizează
desfășurarea activităților turistice tot timpul
anului;
• Existența unui patrimoniu cultural -istoric
diversificat, complex și complementar, capabil
să motiveze și să susțină segme nte variate de • Infrastructura precară în unele stațiuni
balneare; • Acoperirea deficitară din punct de
vedere numeric cu instituții indispensabile
informării și organizării activităților turistice;
• Valorificarea resurselor turistic e se realizează
la nivelul stațiunilor și localităților cunoscute;
• Lipsa personalului calificat din domeniul
turismului, fluctuația acestuia;
• Prezența unui număr redus de localități rurale
care dispun de o capacitate de cazare capabilă
să susțină org anizarea unui eveniment
generator de turiști;
• Ofertă scăzută a posibilităților de agrement în
zonele în care se practică turismul rural si

30 file:// /C:/Users/Acer/Downloads/Strategie_Rm_Valcea_20214 -2020.pdf

66 turiști cu profil cultural (număr mare de
mânăstiri);
• Numărul mare al operatorilor turistici cu
expertiză;
• Izvoarele minerale și geotermale
recunoscute pe plan național și internațional
pentru potențialul și valoarea curativă;
• Modern izarea parcurilor din stațiuni;
• Implementarea unor proiecte cu finanțare
europeană destinate dezvoltării și promovării
turistice;
• Dezvoltarea turismului prin înființarea de
domenii schiabile (ex: Voineasa -Vidra);
• Existența parcurilor naționale Coz ia și
Buila -Vânturarița, a rezervațiilor naturale,
peșterilor;
• Amenajarea salinei de la Ocnele Mari;
• Existența a numeroase trasee turistice
montane; • Creșterea numărului structurilor de
primire turistică diversificate, creșterea
capacității de cazar e, construcția de noi baze
moderne, cu un confort competitiv (județul
Vâlcea ocupă locul 3 pe țară din punctul de
vedere al capacității de cazare funcționale și
locul 2 pe țară din punctul de vedere al
numărului de înnoptări);
• Existența unui număr mare de stațiuni
turistice (Călimănești, Băile Govora, Băile
Olănești, respectiv 3 din cele 9 stațiuni
balneare din țară recunoscute pentru potențialul
și valoarea curativă), de interes național dar și
internațional și de interes local (Horezu,
Voineasa); agroturismul;
• Deficiențe și disfuncționalități la nivelul
ofertelor, programelor și produselor turistice
existen te, a promovării acestora, insuficiența
materialelor de promovare turistică;
• Absența unui „brand” turistic al județului și
susținerea deficitară a obiectivelor cu potențial
de brand;
• Accesibilitatea turiștilor în județ este mult
îngreunată de lipsa u nei autostrăzi;
• Slaba participare la târguri și expoziții
internaționale a produselor turistice menite a
aduce plus -valoare turismului din judet;
• Nivel redus al indicelui de utilizare netă a
capacității de cazare turistică în funcțiune, în
raport cu potențialul turistic existent;
• Existența unui turism de tranzit la nivelul
orașelor, cu excepția stațiunilor balneare, cu o
durată medie a sejurului foarte scăzută;
• Lipsa unui sistem de management integrat al
deșeurilor în zonele turistice;
• Insufi cienta cooperare între diferiții
operatori din turism și asociațiile profesionale
(de tipul ANTREC, ANAT, AJT, AER) ;

67 • Existența taberelor de elevi, a satelor de
vacanță și campingurilor;
• Interesul ONG -urilor pentru dezvoltarea și
promovarea turismului;
• Investițiile majore în domeniul turismului, în
special ale operatorilor cu capital privat;
• Diversificarea servicii lor turistice;
• Păstrarea meșteșugurilor tradiționale;
• Apariția serviciilor de wellnes/SPA și a unor
unități de restaurant selecte și/sau cu specific;
Volum de turiști în creștere continuă an de an;
• Funcționarea în Călimănești a Liceului
Tehnologic de Turism cu specializări în
domeniul turismului și a claselor cu profil
turistic la licee din județ, ce asigură forța de
muncă calificată necesară susținerii domeniului
turistic;
• Traversarea județului de Transalpina – cea
mai înaltă șosea din țară, în tr-o zonă de mare
biodiversitate.

Oportunități Amenințări
• Rețeaua hidrografică prezintă potențial de
dezvoltare a turismului;
• Promovarea turismului prin programe de
finanțare;
• Evenimentele culturale și folclorice prezintă
un potențial semnificativ pentru dezvoltarea
turismului;
• Existența programelor de finanțare pentru
dezvoltarea resurselor din domeniul turismului,
dezvoltarea investițiilor și promovarea
turismu lui, reabilitarea infrastructurii în •Schimbările climatice au efecte negative
asupra activităților turistice, reducând numărul
de turiști; • Cost urile mari ale reabilitării
infrastructurii rutiere;
• Migrația personalului din sectorul turismului;
• Competitivitate scăzută a ofertei turistice în
condițiile accentuării concurenței la nivelul
pieței turistice internaționale;
• Lipsa angajamentului c lar al membrilor
parteneriatelor create în spiritul dezvoltării
turistice pentru realizarea acțiunilor asumate;

68 vederea creșterii accesibilității spre zonele și
obiectivele turistice;
• Oportunități pe piață pentru dezvoltarea
turismul de nișă și alternativ, coroborat cu un
interes sporit pentru turismul din parcuri
naturale (ju dețul Vâlcea dispune de 33 de arii
naturale protejate), spațiul rural și obiectivele
culturale, manifestările de factură religioasă
(pelerinaje) și culturală;
• Cererea în creștere din partea practicanților
sporturilor de iarnă, turismului rural, ecologic
și cultural, turismului de afaceri, congrese și
reuniuni; oeno -gastronomic; de tip
”City -break”; științific, dar și a formelor de
turism de aventură și extreme, sportiv și de
vânătoare (alpinism, escaladă, parapantă,
cicloturism, river rafting, agrement na utic de
exemplu pe râul Olt, pe lacurile de acumulare
Turnu și Calimănești, motocros, gale sportive
în municipul Râmnicu Vâlcea etc.) obligă la
realizarea dotărilor adecvate care să permită
afirmarea lor la cotele „dictate” de potențialul
existent și intere sul manifestat pentru acestea;
• Cererea în creștere a elevilor pentru taberele
școlare din județ (centrele de agrement Cozia,
Brădișor, Căciulata);
• Stimularea turismul balnear, medical și de
wellness (SPA), înfrumusețare și antiageing,
prognozele indic ând creștere a interesului
pentru acestea pe fondul îmbătrânirii
populației, creșterii uzurii biologice și a
stresului la categoriile de vârstă active și a
creșterii preocupării populației urbane pentru o • Degradarea patrimoniului arhitectural rural
prin depopularea localităților și a comunităților
rurale; • Calamități naturale (inundații,
alunec ări de teren etc.);

69 viață sănătoasă, activă, profilaxia unor boli în
zone precum Olănești, Govora, Voineasa;
• Existența unor programe de promovare a
produselor turistice balneare și culturale la
nivel național, de tipul ”Ruta orașelor termale”,
care integrează și stațiunile vâlcene;
• Afirmarea speoturismului și turismului
cinegetic în condițiile existenței în județ a unor
resurse deosebite și a lipsei acestora (fauna
cinegetică) în țările din vestul Europei (mari
emițătoare de fluxuri turistice de acest tip);
• „Fortificarea” (prin îmbunătățirea
managementului și a promovă rii)
manifestărilor culturale și folclorice de impact
organizate anual în diferite locații și inițierea
unor evenimente și festivaluri și în alte locații
și perioade ale anului;
• Creșterea gradului de implicare al ONGurilor
în domeniul turismului;
• Const ruirea în viitor a autostrăzii pe tronsonul
Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu;
• Crearea unor noi pachete turistice în funcție
de cerere (nișe turistice);
• Revitalizarea/ Promovarea zonelor rurale
(incluzând cultura tradițională); existența unor
zone rura le cu un tezaur etnografic și folcloric
de mare originalitate, meșteșuguri,
gastronomie bazată pe produse naturale locale,
tradiție vini -viticolă;
Sursa: http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Strategia_dezvoltare_economica_2015_
2022.pdf

70 4.2 Modalități de intens ificare a fluxurilor turistice către județul vâlcea
Obiectivele de dezvoltare a turismului din județul Vâlcea are drept obiectiv genereal
îmbunătățirea calității vieții populației și promovarea dezvoltării durabile prin valorificarea
potențialului existen t, diversificarea și extinderea activităților economico -sociale, în vederea
creșterii nivelului de trai al locuitorilor județului Vâlcea.31
Condiții preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum și pentru creșterea atractivității
teritoriului și îmbu nătățirea calității vieții populației , urmează :
– accesibilitatea în și dinspre teritoriul județului, legată direct de existența și calitatea
infrastructurilor de transport care implică circulația liberă a persoanelor și bunurilor;
– calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor
existente, inclusiv prin construcția și/sau modernizarea infrastructurii (pentrumanagementul apei,
monitorizarea calității aerului, managementul deșeurilor), prevenirea poluării și a riscuril or de
mediu (inundații, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activitățile industriale și
transportul substanțelor periculoase), recuperarea siturilor poluate și intervenții în situații de
urgență.
Propuneri :
1. Să e creeze un "brand" turis tic al județului Vâlcea și să se susțînă obiectivele cu potențial de
brand;
2.Existența unu program de fonduri europene în județ pentru dezvoltarea zonelor de turism;
3.Să e participe la târgurile turistice;
4.Să se semnalizeze corespunzător obiectivele tu ristice cu panouri, marcaje de semnalare;
5.Ghiduri turistici în zonele în care este necesar sau un punct de informare;
6. Valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic al județului ;
7. Creșterea competitivității economice prin dezvoltarea eco nomică și promovarea turismului cu
reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației ;
8. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la
cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale ;
Priori tățiile strategice pe care le avem sunt următoarele :32
Prioritatea strategică 1: INFRASTRUCTURĂ, UTILITĂȚI ȘI DOTĂRI
Prioritatea strategică 2: RESURSE UMANE
Prioritatea strategică 3: PROMOVARE, INFORMARE ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

31 http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Strategia_dezvoltare_economica_2015 _2022.pdf
32 Idem

71 Protejarea mediului e ste un lucru foarte important , tocmai de aceea am să enumăr câteva
strategii pentru a ocroti mediul:
– prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deșeurilor în concordanță cu ierarhia deșeurilor
(prevenirea, reutilizarea, reciclarea, operațiuni de v alorificare);
– dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea,
promovând utilizarea durabilă a resurselor;
– creșterea ratei de reciclare și îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu
sectorul de afaceri și cu unitățile și întreprinderile care valorifica deșeurile;
– promovarea valorificării deșeurilor din ambalaje, precum și a celorlalte categorii de deșeuri; –
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate;
– încurajarea produ cerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate; –
organizarea bazei de date la nivel local și eficientizarea procesului de monitorizare;
– implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viață" în politică de gestionare a
deșeu rilor.
Solutii:
-Participarea la târgurile turistice ajută la cunoașterea mai detaliată a teritoriului vâlcean ;
-Existența unui pr ogram de promovare a județului, ofertele variabile turistice, pliantele
turistice ar contribui pentru o mai bună promovare, ar incită și ar atrage turiștii curioși;
-Dezvoltarea turismului ajută economia , iar acest lucru crește nivelul de trăi al populației.
Extinderea turismului este ben efică și când vine vorba de rata șomajului, această ar scădea,
deoarece prin creșterea tur ismului este nevoie de forță de muncă;
4.3 Amenajarea în scopuri turistice a unei zone din orașul Călimănești
Importanța cunoașterii cadrului de dezvoltare la nivelul unui teritoriu sau municipiu este
esențială în condițiile propunerii unor măsuri ade cvate care să sprijine o evoluție durabilă și
sustenabilă din toate punctele de vedere.
Amenajarea turistică pe care am ales să o fac are scop recreativ și se află poziționată în
apropierea gării orașului Călimănești la doar 5 km de localitatea Căciula ta. S-a observant că în
Călimănești, Căciulata sau prin apropiere lipsesc posibilitatiile de distracție, de agrement. Se vor
construi mai multe terenuri de joacă atât pentru copii cât și pentru adulți. Chiar dacă această zona
este destinată mai mult persoa nelor de vârstă a treia, vreau să le ofer tuturor un alt tip de relaxare
înafara d e cel pentru care au venit.

72 4.3.1 Tipul de amenajare
Se dorește să se realizeze realizez o amenajare de t ip balnear, complexa, echivoca.
4.3.2 Selecția zonei
În acest capitol vor fi prezentate tot ceea ce reprezintă această zona din punct de vedere a
localizării, a potențialului turistic , partea socio -economică cât și infrastructura .
Așezarea geografică și cai de acces
Călimănești este un oraș în partea de nord -est (vezi Anexa 5 ) a județului Vâlcea la poalele
masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea
acestuia din defileu.
Este declarat oraș încă din anul 1927. Considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului,
Călimănești – Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru
bioclimatul său și pentru numeroasele puncte de atracție turistică din zonă. Conform Institutului
Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – Ministe rul Sănătății și
Familiei, stațiunea Călimănești – Căciulata se încadrează în categoria stațiunilor
balneoclimaterice de interes general din România.
Zona studiată se caracterizează printr -o viață economico -socială complexă ce este redată de
potențialu l uman și cel economic de elemen tele de civilizație și cultură.
Scurt istoric:
Dovezi ale folosirii apelor minerale din zona Călimănești – Căciulata datează din vremea
romanilor care au construit aici fortificații și terme. Căciulata, împreună cu Căli măneștiul sunt
atestate documentar în 1388. Mai târziu, călugării Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniță
pentru tratament utilizată, între alții, de Mircea cel Bătrân și Matei Basarab, domnitori ai Țării
Românești.. Sunt valorificate terapeutic prin anul 1883 . În 1873 apele de la Călimănești –
Căciulata au fost prezentate în colecția apelor minerale la expoziția de la Viena, iar 1893 primesc
“Diploma Grand – Prix” și medalia de aur. Primele pavilioane pentru cură de apă minerală
datează din anul 1910 . În 1927, Călimănești -Căciulata devine oraș .
Legenda spune că un cioban se spovedește călugărilor mănăstirii Cozia spunându -le că el s -a
vindecat de "metehnele trupului" scăldându -se într -un lac din "câmpul lui Căliman". Crede că
acest lac are "puteri cerești din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s -au
vindecat". Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare.
Meșteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăst ire o "bolniță"
(un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze .

73 Accesul în orasul Calimanesti se realizeaza:33
– rutier -pe drumul european E81(DN7) București -Rm.Vâlcea -Călimănești -Sibiu -Cluj-Satu
Mare -Halmeu ;
– feroviar – este asigurat de linia secundară Piatra Olt – Podul Olt, ramificație a magistralei
feroviare Brașov -Sibiu -Arad -Curtici, prin stația de cale ferata Călimănești (situată la 16 km de
municipiul Rm. Vâlcea), prin Halta Păușa și prin Halta Mănăstirii Turnu, situate la 2 km și
respect iv 8 km de stația Călimănești ;
– aerian – Aeroportul International Sibiu, la 81 km, pe E81, Aeroportul International Henry
Coanda, Otopeni , la 200 km ;
Cai de acces rutiere:
În stațiune se poate ajunge cu mașină personală sau cu autobuze și microbuze p e următoarele
șosele: București – Pitești – Sibiu pe DN 7, Craiova – Râmnicu Vâlcea pe DN 65 C și apoi pe
DN 7, Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea pe DN 67 și apoi pe DN 7.
Distanța față de principalele orașe : București – 203 km, Cluj -Napoca – 242 km, Constanța –
428 km, Suceava – 437 km, Iași – 486 km, Craiova – 131 km.
Potențialul turistic al zonei
Resurse turistice naturale
Relief: oraș situat în partea central sudică a României, pe malul drept al Oltului, în Depresiunea
subcarpatică Jiblea Călimănești, la alt itudinea de 260 -280 m, 18 km distanță de
municipiul Râmnicu Vâlcea .
Climă : Este de tip temperat continental blând, specific depresiunilor subcarpatice, fără contras te
termice.
Temperatura: medie anuală este de 9,8 °C
Precipitațiile: cantitatea medie anuală este de 750 -800 mm/an, umiditatea relativă a aerului
atinge valori medii de 60 -80 %.
Flora și fauna:
Microclimatul stațiunii oferă condițiile dezvoltării unei foarte bogate flore și faune. Din
suprafața totală a stațiunii, aproape jumătate este împădurită: 13% rășinoase și 87% foioase.
Dintre rășinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul ocupă restul de 30%. Între foioase
predomină fagul cu peste 80%. În rest, foioasele mari sunt reprezentate de către: stejar, arțar,
mesteceni, iar de -a lungul văilor putem întâlni plopi și sălcii. Stratul ierbaceu din pădurile
stațiunii este format din ferigi. În timpul verii, dealurile se acoperă cu o mantie verde de iarb ă,

33 https://www.caciulata -cazare.ro/articol/ro/Cai -de-acces

74 punctată de roșul, albastrul, galbenul și albul florilor: margarete de munte, Melandryum
nemorale, Alyssum incanum și altele.
Fauna în această zonă cuprinde căprioara, ursul brun, cocoșul de munte, ciocănitoarea, uliul
și altele. Pe Nărutu se pot v edea capra neagră, jderul, bursucul și numeroase păsări cântătoare:
privighetori, pițigoi, pitulicea galbenă, turtureaua, mierla și multe altele. În frunziș se găsesc mii
de specii de animale mici: salamandra, vipere și alte specii de șerpi. Se găsesc și s pecii specifice
climatului mediteranean: scorpionul, viperă cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera coleopătrată și
altele.
Hidrografia:
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care fac faimă
stațiunii. Afluenții loca li ai Oltului sunt: pârâurile Păușa și Sălătrucul pe partea stângă, și
pârâurile Puturoasa, Căciulata și Căldările pe partea dreaptă, cu orientare generală est-vest.
Aria geografică a comunității Călimănești are un important potențial de energie geotermală .
Există 3 sisteme care exploatează apele geotermale, captându -le la o adâncime de 3000 m și la o
temperatură de 90 -950C. Apoi, apa este distribuită hotelurilor, clădirilor administrative și la circa
700 apartamente, pe ntru a asigura energia termică.
Cele trei sonde energetice sunt plasate pe malul drept al râului Olt, la o distanță de 1 -1,2 km
depărtare una de alta, între Călimănești și până la ieșirea din Căciulata resort, către Mănăstirea
Cozia: Sonda 1006 Căciulata (arteziană) are o capacitate de 9 ,4 l/s (33,8 m3/h) și o temperatură
de 96°C, Sonda 1008 Cozia (arteziană) are o capacitate de 23 l/s (82,8 m3/ h) și o temperatură
de 92°C, Sonda 1009 Călimănești (arteziană) are o capacitate de 18 l/s (64,8 m3/h) și o
temperatură de 92°C.
Cadrul socio -economic
Călimănești are o populație de 8.837 locuitori (4272 -bărbați, 4565 femei).
Localități componente: Se învecinează cu localitățile Brezoi la nord, Salatrucel la e st, Daesti și
Bujoreni la sud, Muiereasca la vest și Olănești în partea de nor d-vest.
Contopit deja cu stațiunile Căciulata și Cozia, orașul mai are în componentă să localitățile Jiblea
Veche, Pausa și Seaca . În total se întinde pe o suprafață de 10.632 ha constituie intravilanul.34
Căciulata – este situată în partea de nord a ora șului Călimănești, la +2 km distanta de centrul
acestuia, parte componentă a Stațiunii turistice de interes național si balneoclimatică de interes
general, Călimănești – Căciulata.

34 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacș u, op. cit. , pag. 14

75 Jiblea Veche – Localitatea este situată pe malul stâng la Oltului, 1 km distanță de centrul
orașului, în partea de est. Parcelarea localității se deosebește de parcelarea din Călimănești,
având parcele cu dimensiunea frontului mai mare și construcții care ocupă o parte din frontul
parcelei.
Jiblea Nouă – Această localitate a orașului Călimănești, este situată la sud -est de centrul
orașului, la o distantă de 3 km de acesta. A fost înființată în anul 1896 printr -o lege dată de
Carol I. pentru însurățeii de pe valea Topologului. Satul a fost înzestrat cu un teren arabil în
platoul Carpanoasa, precum și un teren pentru construcția bisericii în mijlocul satului. Între
1956 -1960 s -a construit și s -a dat în folosință căminul cultural.
Păușa – Localitate componentă a orașului Călimănești, aflată la o distanță de 2 km de centru l
orașului, pe malul stâng al Oltului, în dreptul localității Căciulata, de care este legată printr -un
pod de beton, chiar la gura văii cu același nume.
Seaca – Localitate componentă a orașului Călimănești, situată pe malul drept al Oltului, de o
parte și de alta a DN 7(E81), la 3 km sud de cent rul orașului Călimănești.
Localitățile componente Călimănești – Căciulata dispun de resurse de substanțe minerale,
științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de factori clima tici benefici și
de condiții de asigurare a menținerii și ameliorării sănătății și capacității de muncă, precum și a
odihnei și reconfortării, formează împreună Stațiunea Călimănești – Căciulata , atestată, la
solicitatrea Consiliului Local, astfel:
– H.G. nr . 1122/2002 – atestată ca Stațiune turistică de interes național
– H.G. nr. 852/2008 – reatestată ca Stațiune turistică de interes național
– H.G. nr. 1016/2011 – acordat statutul de Stațiune balneoclimatică
Oraș ul Călimănești se învecinează: la nord cu or așul Brezoi, la est cu comuna Sălătrucel, la
vest cu comuna Muiereasca, la sud -est cu comuna Dăești, sud cu comuna Bujoreni , nord-vest cu
stațiunea Băile Olănești.
Industria
Principala activitate industrială de pe teritoriul orașului Călimănești o repr ezintă producerea
energiei electrice în cele două hidrocentrale, Turnu și Călimănești.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 351 / 2001 , privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului național – Secțiunea a IV -a: Rețeaua de localități , Oraș ul Călimă nești este oraș
de rangul III.
Suprafața orașului C ălimănești este repartizată astfel:
a) Suprafață agricolă = 2.040 ha, din care :
arabil= 525 ha;

76
pășuni= 917 ha;
fânețe= 354 ha;
vii și pepiniere viticole= 13 ha;
livezi și pepiniere pomicole= 2 31 ha.
b) Păduri și alte te renuri cu vegetație forestieră = 7.712 ha;
c) Terenuri cu ape și bălți = 145 ha;
d) Căi de comunicații = 101 ha;
e) Terenuri ocupate cu construcții și curți =208 ha;
f) Terenuri degradate și neproductive = 247 ha;
g) Terenuri neagricole total= 8.413 ha;
h) Terenuri total = 10.453 ha;
În spațiul extramontan al localității terenul arabil este redus ca suprafață și este ocupat cu
culturi agricole, iar livezile pomicole și fânețele îmbogățesc peisajul local, completând în mod
armonios covorul vegetal.
Creșterea animalelor: bovine: 327 capete, ovine: 180 capete, caprine: 100 capete, cabaline: 68
capete, porcine: 1.100 capete, familii de albine: 650 familii, păsări: 12.500 buc.
Infrastructura
Orașul Călimănești dispune de instalații de alimentare c u apă în sistem centralizat, atât
pentru stațiunea Călimănești -Căciulata, cât și parțial pentru localitățile componente Jiblea Veche,
Seaca, Păușa și Jiblea Nouă. Prin localitate trec conductele de alimentare cu apă a municipiului
Râmnicu Vâlcea din sursa Brădișor, iar pentru stațiunea Călimănești -Căciulata se distribuie un
debit de 150 l/s. Rețeaua de distribuție alcătuită din conducte de diverse diametre cuprinde atât
conducte pe majoritatea străzilor stațiunii cât și în localitățile componente.
 Rețeau a de alimentare cu apă : lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei p otabile
este de 40,5 km, lungimea rețel ei de canalizare este de 8,6 km, sursele de alimentare sunt
lacul Brădișor și pârâul Păușa.
 Reteaua de canalizare : lungimea simplă a rețelei de canalizare este de 8,6 km , stațiunea
dispune de 2 stații de epurare: stația de epurare a orașului Călimănești, cu un debit de
100l/s și stația de epurare a Complexului hotelier Cozi -Călimănești -Oltul, cu un debit de
epurare de 15 l/s .
Alimentarea cu energi e electrică
În prezent consumatorii casnici, sociali -culturali și comerciali din orașul Călimanești și
localitățile componente sunt alimentați cu energie electrică din sistemul energetic național

77 printr -o stație de transformare amplasată în localit atea Jiblea Veche și Hidrocentrala de la Turnu.
Rețeaua medie de înaltă tensiune de 0,4 KV acoperă toate localitățile component.
Telefonie
Localitatea este racordată la centrala telefonică digitală de tip ALCATEL, pe cablu din
fibră optică, aeria n și subteran, ce însoțește DN 7 (Rm. Vâlcea – Călimănești); centrala are o
capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa 1.700 posturi fixe instalate, cu posibilități de
extindere; există servicii pentru telefonia mobilă GSM (Vodafone, Orange, T elekom). Din anul
2008 a mai apărut un serviciu de telefonie și internet prin RDS, dar numărul de abonați al ace stui
serviciu este necunoscut.
C.A.T.V
Televiziunea prin cablu, dezvoltată după anul 1994, are centrul de captare și amplificarea
semnalelor emise de satelit, amplasat pe blocul 1 din orașul Călimănești; de aici semnalele sunt
transise în rețeaua de distribuție de tip aerian. Această rețea folosește în unele locuri stâlpii de
susținere ai rețelei electrice, iar în alte părți este susț inută pe elementele de construcție ale
blocurilor de locuințe. Rețeaua de televiziune prin cablu acoperă zona centrală a orașului, dar
este în curs de extindere și spre zonele de case individuale. Distribuția Televiziunii prin cablu
este realizată de SC TO URIMEX TEL NET SRL .
Alimentarea cu energie termică
În orașul Călimănești aceasta se realizează cu două sisteme de încălzire:
 încalzirea centrală ce asigură necesarul de căldură și apă caldă de consum la
blocurile de locuințe, la o serie de construcții administrative și social -culturale, la
obiectivele hoteliere cu bazele acestora de tratament, precum și la un număr redus de
locuințe individuale.
 încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații
administrative, social culturale și la unele spații de cazare de mică importanță,
folosind drept combustibil lemnele de foc și cărbune.
Sursele termice cuprind:
 Centrale termice în număr de 8, cu capacități cuprinse între 0,4 și 2,5 Gcal/h; ele au
rolul de a asigura ne cesarul de energie termică la locuințe, clădiri administrative și
obiective social -culturale. Toate centralele termice folosesc pentru ardere
combustibil lichid ușor (C.L.U).
 Obiectivele hoteliere și bazele de tratament au dezvoltat un sistem propriu în baza
unor studii și investiții proprii. Astfel, cele trei sonde (foraje) executate și puse în

78 funcțiune asigură debite suficiente de apă termală la o temperatura de aprox. 90 °C.
Centralele termice de la aceste obiective au fost modificate în consecință el e folosind
apa geotermală pentru încălzirea spațiilor, la prepararea apei calde de consum cât și
la prepararea apei calde pentru tratamente.
 Rețeaua de alimentare cu energie termicăsursele de alimentare cu energie termică
sunt sondele geotermale 1006, 1 008, 1009;rețeaua de distribuție este asigurată de
conducte Isoplus ce au o lungime de 10 km.
Alimentarea cu gaze naturale
Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din septembrie 1992 s-a aprobat înființarea retelei
de distribuție a gazelor naturale pentru consum destinat preparării hranei la blocurile de locuințe,
preparării hranei și încălzirii prin CT proprii sau sobe în gospodăriile individuale și necesităților
obiectivelor social -culturale la un nivel de 4870 Nmc/h. Numărul de gospodării individuale est e
de 3783, inclusiv petroliști, 150 obiective social -culturale (primărie, școli, dispensare, creșe,
cămine culturale, biserici etc.), 1678 apartamente. In conformitate cu avizul CTE al ROMGAZ
Mediaș cu nr.52/15.06.1992, gazele se vor lua din stația de regl are-măsurare -predare Râureni,
printr -un racord de medie presiune Dn 14, L = 0,6 Km și Dn 12", L = 22 Km până în stațiunea
Călimănești și Dn 4 " L = 1,3 Km, până în Jiblea.
Transport interurban
Transportul în comun în teri toriu este organizat în do uă moduri: transport local și transport
pe distanță medie . In prezent, transportul local se execută pe baza unui protocol, încheiat cu SC
ANTARES TRANSPORT SA , traseele existente făcând legătura dintre orașul Călimănești și
localitățile componente (Păușa, Jiblea Nouă, Jiblea Veche).
Traficul de tranzit, precum și traficul pe distanță lungă au capăt de linie orașul Călimănești,
care împreună cu localitatea Căciulata reprezintă o destinație pentru turismul balnear. Traseul de
intrare și ieșire se realizea ză prin strada Calea lui Traian, strada recent modernizată.
Traficul greu, de mărfuri, atât local cât mai ales cel de tranzit, se desfășoară pe un traseu care
ocolește centrul orașului pe strada Stefan cel Mare, pe malul drept al râului Olt, peste ba rajul
UHE Călimanești și apoi pe malul stâng al Oltului pâna la barajul UHE Căciulata. Astfel, noxele
și zgomotul produs de aceste autovehicule sunt evitate în stațiuni. Accesul prin centru este
permis numai autovehiculelor ușoare și de aprovizionare.
Gestiunea deșeurilor
Pe raza orașului Călimănești, deșeurile menajere de la populație / persoane juridice sunt
depozitate la depozitul de la Fețeni. Groapa de gunoi de pe raza orașului Călimănești este
închisă din 16 iulie 2009 conform H.G. nr.349/2 005.

79 Totodată, un program de colectare selectivă a deșeurilor se află în implementare, astfel:
PET – 30125 KG – pe baz a unui contract de colaborare; HARTIE – 585 KG – prin SC MCC
PRODUCTIE și SERVICII ; ALUMINIU – 328 KG – prin recipiente amplasate în anumite zone
ale orașului pentru hârtie, PET, doze de aluminiu; DEEE – 859 KG – o data pe lună se
colectează la Sera de Flori și se predau la SC URBAN SA; SURSE DE LUMINA – 92 KG – sunt
colectate de Primărie și pred ate, prin contract cu RECOLAMP.
Echip amente de cultură și odihnă
Călimănești are în total 46 de locuri de cazare, cele mai multe fiind pensiuni turistice cu 18
unități urmate de hoteluri cu 10 unități.
Tabel nr 4.2 : Numărul unităților de cazare din Călimănești
TIPURI DE STRUCTURRI DE PRIM IRE TURISTICA ANUL 2018
NR
HOTELURI 10
MOTELURI 4
VILE TURISTICE 9
CABANE TURISTICE 1
POPASURI TURISTICE 2
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI 2
PENSIUNI TURISTICE 18
TOTAL 46
Sursa:date rezultate din prelucrarea informațiilor de pe
site-ul http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
Turiștii se pot caza la unitățile unitatile hoteliere din apropiere.
Legislația în vigoare și protecția zonei
Din categoria monumente și ansambluri de arhitectură face parte și Parcul Național Cozia
privind legea 5/200 secțiunea a III a -arii protejate .
Parcul Național Cozia : se găsește în partea central -sudică a Carpaților Meridionali cu o
vastă ari e încărcată de istorie. Este un parc național și natural complex ce se întinde pe o
suprafață de 17100 ha, dintre care doar 5000 ha sunt protejate de lege; cuprinde numeroase
specii de plante alpine, subalpine(afinul) și termofile(rototelele Coziei), care se întâlnesc într -un
singur areal, precum și numeroase plante endemice(trandafirul de Cozia) și plante rare (garofiță
de munte).
Principalele atracții pentru turiști sunt următoarele: drumeții, plimbări în natură, practicarea unor
sporturi, organizarea de expediții, tabere și concursuri în aer liber, vizitarea unor lăcase de cult,

80 locuri și monumente istorice, vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, însușirea unor cunostințe
despre natură (în general elevi și studenți).
O parte din vizitatorii care frecventează in general locurile mai accesibile de la intrările
in parc sunt sosiți in zonă pentru tratament balnear în Stațiunea Călimanesti –Căciulata .
Parcul Național Cozia are un plan de management , dar și un regulament de organizare și
funcționare.
4.3.3 Determinarea indicelui de atracție al zonei

Tabel nr 4.3 Indicele de atracție al zonei
ELEMENTELE
OFERTEI
TURISTICE Qi Ci I=∈Qi x Ci

I Resurse naturale:
-clima
-flora
-fauna
-peisaj
-retea hidrografica
-monumente ale
naturii 0,25
0,02
0,04
0,05
0,05
0,03
0,06
2
3
4
3
3
3 0,78
0,04
0,12
0,2
0,15
0,09
0,18

II Resurse antropice
-biserici si
ansambluri
manastiresti
-schit
-castruri

0,15
0,10

0,025
0,025
4

3
3 0,55
0,4

0,075
0,075
III Resurse naturale
-parcuri naturale
– chei si cascade
0,10
0,05
0,05
4
3 0,35
0,2
0,15
IV Poluarea
mediului 0,15 3 0,45
V Accesul
-rutier
-feroviar
-aerian 0,10
0,05
0,03
0,02
3
2
2 0,25
0,15
0,06
0,04
VI Distanta fata de:
-capitala judetului 0,05
0,03
3 0,13
0,09

81 -alte centre emitente
0,02 2 0,04
Forme d e turism
practicate
-balnear
-picnic
-drumetii
-sporturi
0,20

0,10
0,04
0,03
0,03

4
2
2
2 0,6

0,4
0,08
0,06
0,06

TOTAL 1 – 3,11
Sursa: Date rezultate din prelucrarea informațiilor

Indicele de atractivitate de 3,11 este cuprins între [1;4], și d epășește jumăta tea intervalului
deunde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o amenajare în condiții optime. Din câte se
poate observă, resursele naturale deține cea mai mare pondere pentru că ele sunt cele mai
importante elemente care justifică depla sarea turiștilor către această zona.
4.3.4 Determinarea ariei de atracție
Piață potențial a zonei ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiștii ce vin din orașul
Brezoi, din comunele Sălătrucel, Dăești, Muiereasca, Bujoreni, statiuniile Căciula ta, Băile
Olănești, precum și din turiștii români și starini ce vor veni prin programe turistice concepute și
organizate de diferite agenții de turism sau pe cont propiu.
4.3.5 Determinarea capacității optime de primire
Co= S x K/ N
Tabel nr 4.4 Determina rea capacității de primire
FORME DE
TURISM S K N Co= S x K/ N

Drumetii 2 1 1/100 pers./ha 200
Picnic 1 1 1/50 pers./ ha 50
Sporturi 1 1,25 1/150 pers./ha 189
balnear 200 1 1/ 4 pers./ha 800
TOTAL 204 – – 1239
Sursa: Date rezultate din prelucrarea inf ormațiilor

Conform tabelului de mai sus capacitatea optimă de primire este de 1239 persoane.

82 4.3.6 Concepția de amenajare a zonei
Amenajarea echipamentelor de agrement
Suprafață totală a terenului este de aproximativ 1000 m² și este împărțit în trei terenuri și
două săli: un teren de fotbal , un teren de fotbal acoperit, un teren de tenis, o sala de ping pong, o
sala de bowling și parcare.
 Terenul de fotbal în aer liber are o lungime de 100 m² și o lățime de 50 m² cu o
capacitate de 11 persoane. S uprafață este finisată cu iarbă artificială de culoare
verde, este marcat cu linii de culoare albă cu o lățime de cel mult 12 cm, este împărțit în
două jumatăți prin linia mediană, iar la mijlocul liniei mediane se află punctul de la
centru terenului, iar în jurul acestui punct, se află un cerc cu rază de 9,15 m, 2
porți , plasa pentru zona de protecție din spatele porților și 4 băncuțe pentru odihnă plus
stâlpi de iluminat.
 Terenul de fotbal acoperit are aceleași dotări că cel de mai sus. Ambele terenuri a u
vestiar comun care este de 50 m² din care 30 m² este folosit pentru zona de vestiare, iar
cei 20 m² pentru 4 cabine de dus, 5 toalete și 4 chiuvete și toate necesare pentru
practicarea jocului.
 Terenul de tenis are o lungime de 30 m² și o lățime de 11 m ² cu o capacitate de 4
persoane. Aria este acoperită cu iarbă artificială de culoare verde, distanța de la fileu la
cele două linii de serviciu trebuie să fie de exact 6,40 metri, linia de centru aflându -se la
jumătatea terenului de tenis. Poziționarea fil eului este importantă pentru că terenul să
respecte standardele impuse de Federația Internaționala de Tenis, capetele fileului trebuie
să se găsească la cel puțin 0,91 metri depărtare de marginile exterioare ale terenului, iar
pilonii care susțin fileul t rebuie să aibă o înalțime de 1,07 metri. La mijlocul terenului,
acolo unde fileul intersectează linia de centru, înălțimea fileului trebuie să fie de 0,91
metri.
Coborând la nivelul solului, grosimea liniilor desenate trebuie să fie de: 5 cm pentru linia
de centru, între 2,5 cm și 10 cm pentru cele două linii de baza (liniile de fund), între
2,5 cm și 5 cm pentru toate celelalte linii ale terenului.
Are la dispoziție un vestiar de 30 m² din care 20 m² sunt folosiți pentru zona de
vestiare, iar r estul de 10 m² sunt folosiți pt 2 cabine de dus,3 toalete și 2 chiuvete și toate
necesare pentru practicarea jocului.
 Sala de ping -pong are o lungime de 50 de m² și o lățime de 25 m² cu 4 mese pentru
joc. Masă de tenis este dreptunghiulară, cu suprafața de joc netedă și perfect orizontală,

83 este confecționată din plastic iar fileul are o lungime de 183 cm, partea să superioară
fiind la 15,25 cm de la suprafața mesei.
În sala se mai pot găși 4 băncuțe, 16 palete și 8 mîngîi de plastic.
 Sala de bowling are în total o lungime de 160 de m², fiecare pistă are atribuită o lungime
de 40 m², lățimea pentru fiecare pistă este de 3,50 m², în total 14 m². În sala se pot găsi
următoarele:
Mași nă automată pentru poziționarea popicelor Linii sintetice comp lete, structura suport inclusă, fosforescente în întuneric Sistem scor automatic – profesional Sistem complet de reîntoarcere a bilei pe sub piste, ball lift, suport pentru 11 bile Unitate masca decor pentru peretele cortina, cu suport rabatabil, indicatoare
luminoase Detector depășire linie start – infraroșu Mobilier Popice – toate mărimile; Pantofi – toate mărimile; Bile – toate mărimile; Un mini bar + snac ksuri  Va fi amenajat și un punct de prim ajutor.
Infrastructura
Drumurile de acces spre terenurile de joacă vor fi semnalizate cu panouri corespunzătore.
Alte dotări sau servicii oferite
Prețurile sunt următoarele:
Teren de fotbal în aer liber/a coperit:
– Între orele 08:00 -16:00 -tariful este de 60 RON/ ora ;
– Între orele 16:00 -18:00 -tariful este de 80 RON/ ora ;
– Între orele 18:00 -02:00 -taril este de 100 RON/ ora ;
Teren de tenis:
– Între orele 08:00 -11:00 -tariful este de 25 RON/ora ;
– Între orele 11:00 -17:00 – tariful este de 30 RON/ ora ;
– Între orele 17:00 -22:00 -tariful este de 40 RON/ ora ;
– Între orele 22:00 -24:00 – tariful este este de 35 RON/ ora ;
– Cursuri pentru copii: -L-D între orele 08:00 -17:00 -50 RON/ ora , iar între orele 17:0 0-24:00 -70
RON/ora ;
– Cursuri pentru adulți: -L-D între orele 08:00 -17:00 -70 RON/ or a, iar între orele 17:00 -24:00 -90
RON/ ora ;
Ping -Pong:
– Între orele 08:00 -13:00 -tariful este de 9 RON/ ora ;

84 – Între orele 13:00 -18:00 – tariful este de 20 RON/ ora ;
– Între orele 18:00 -24-tariful este de 30 RON/ ora ;
Bowling
– Între orele 08:00 -13:00 – tariful este de 36 RON/ ora ;
– Între orele 13:00 -18:00 – tariful este de 70 RON/ ora ;
– Între orele 18:00 -24:00 – tariful este de 100 RON/ ora ;
OFERTE:
Bowl ing: 2 ore bowling, 2 pizza și 2 băuturi din partea casei ;
Ping-pong: 1 ora, mai primești 30 de min de joc ;
Fotbal: 2 ore, încă 1 ora în plus ;
Vino cu un prieten la cursurile de tenis pentru adulți și plătiți amând oi 120 RON/ORA
(08:00 -17:00) -(după 17:00)150 RON/ ora ;
4.3.7 Analiza economic ă și surse de finanțare
Cu ajutorul fondurilor europene pe ntru turism am realizat aceste terenuri de joacă.
Pentru a accesa aceste fonduri a fost nevoie să îndeplinesc anumite condiții . Am să enum ăr
câteva dintre acestea: suprafață terenului trebuie să aibă cel puțin 1000 mp pentru a evita
supraaglomerarea, construcția să respecte prevederile P.U.G ., beneficiarul trebuie să facă dovadă
deținerii de aptitudini manageriale sau să le dobândească până la achitarea ultimei plăti etc.
Mai întâi am analizat și mi -am făcut un plan pentru a observă dacă zona aleasă este un a de
tranzit și ar avea succes.
Site-ul firmei care oferă fonduri europene pentru turism :
http://activmarket.ro/index.php/afaceri -in-turism/fonduri -pentru -turism -2014 -2020
Costul ar fi de:
Pentru ambele terenuri de fotbal, valoarea este de aproximativ 3.200 € (16 € m²), iar
pentru restul do tarilor se ajunge la suma totala de 25.000 € ;
Terenul de tenis costa 10.000 € , incluzand absolut toate dotarile necesare activitatii ;
Sala de ping -pong ajunge la valoarea de 4000 € ;
Sala de bowling costa in jur de 35.000 € ;
Totalul este de: 74.000 €

85 CONCLUZII

În primul rând, am definit așezarea teritoriului și s -a descoperit că județul Vâlcea are
numeroase calități și plusuri. Pe lângă faptul că este așezat într -o zona cu forme de relief variate,
Vâlcea se bucură de un bogat de un bogat potenți al natural care dispune de foarte multe specii de
flora, că de exemplu, floarea de colț care a fost declarată monument al naturii în 1931, dar se mai
bucură și de un potențial antropic variat.
Dispune de aproximativ 33 de arii naturale, două dintre cele mai importante sunt Parcurile
Naționale Cozia și Buila Vânturarița.
Este unul dintre județele care posedă un număr generos de biserici și mănăstiri, cea mai
cunoscută fiind Mănăstirea Horezu care este considerată un important ansamblu de arhitectură
religioasă din epoca brâncovenească.
Olăritul reprezintă pentru oamenii din Vâlcea o tradiție bine păstrată, dar și un simbol al
teritoriului, "Cocoșul stilizat" regăsindu -se pe toate vasele din lut. Ceramică românească de la
Horezu a fost recunoscută că Pa trimoniu Cultural Imaterial de UNESCO în anul 2012.
Teritoriul vâlcean se bucură din plin de existența apelor minerale, așadar stațiunile
balneoclimaterice atrag turiștii care vin special pentru a se trata, a se relaxa sau pentru
întreținere. Fiecare s tațiune are diferite indicații terapeutice, că de exemplu, Băile Olănești are
pentru afectiuniile respiratorii, afecțiuni O.R.L și așa mai departe.
În al doilea rând, în această lucrare s -a aflat și cum se împarte populația vâlceană. Atât în
mediul urb an cât și în cel rural s -a analizat grafic care este punctul maxim pentru grupele de
vârstă, dar și pentru sexe.
S-a mai reprezentat grafic și CAP 3 ( Circulația turistică din județul Vâlcea în perioada
2013 -2014), unde fiecare tabel a fost analizat, calculat, astfel încât să se poată vedea care sunt
diferențele, atât pe plus cât și pe minus.
În al treilea rând, analiză SWOT a venit în ajutorul nostru pentru a putea identifica mai
detaliat existența problemelor pentru a le putea combate, de ce o portunitai am avea parte, dar în
același timp și amenințările care ne -ar putea împiedică.
Pentru o mai bună organizare și intensificare eficientă a turismului, propunerile și strategiile
sunt un punct foarte important, acestea ar trebui puse în aplicar e în cel mai scurt timp posibil
pentru a ameliorarea anumitor dificultăți și pentru o dezvoltare mai calitativă a teritoriului.
Călimănești este o zona de tranzit, aici practicandu -se turismul fără sezon.

86 S-a creat și o așezare turistică într -o zon a din orașul Călimănești. În acest oraș se va construi
în apropierea gării mai multe terenuri de joacă pentru a se putea bucură turiștii de toate
categoriile de vârste, chiar dacă zona este frecventată mai mult de persoanele de vârstă a treia. Se
încearcă atragerea și atragerea turiștilor mai tineri prin această amenajare.
S-a cumpărat un teren de aproximativ 1000 mp și s -a împărțit în trei terenuri de joacă, o sala
de ping -pong, una de bowling și o parcare. Toate terenurile și sălile de joacă au fost echipate
corespunzător, fiecare beneficiind de dotările necesare pe categorii.
Ca și sursă de finanțare s -a aplicat pentru fondurile europene pentru turism. Pentru a le put ea
dobândi a fost nevoie să se îndeplinească mai multe criterii care au fost en umerate și în lucrare.
În concluzie, pentru o intensificare cât mai bună a turismului în județul Vâl cea ar
trebui multă implicare ș i dezvol tare în mai multe zone ale teritoriului, deoarece prin tr-o bună
organizare putem contribui la evoluția județului atât în scop turistic cât și economic și astfel
Vâlcea ar putea fi printre principalele atracții turistice ale țării noastre.

87 ANEXE

Anexa 1 : Rețeaua de transport și stațiile publice din Judetl Vâlcea
Rețeaua de transport public local are peste 333 km, sens dublu, autobuzele și microbuzele din
parcul public deplasându -se pe rețelele stradale din municipiu și localitățile învecinate. În
prezent există 25 de linii de autobuz și 5 de microbuz. Din cele 25 de trasee de autobuz, 9 sunt
principale cu ritmicitate ridicată și rulând de -a lungul întregii zile, și 16 sunt secundare, cu
ritmicitate scăzută rulând doar la orele de vârf.
În interiorul municipiului trans portul în comun este asigurat de S.C. ETA S.A. Societatea are că
acționar unic Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea. Parcul SC ETA SĂ este compus
din 42 de autobuze și 9 microbuze. Societatea deservește 24 de trasee municipale și 2 trasee
județen e.
Stațiile publice ce pot fi folosite de operatorii de transport de personae județean și
interjudețean:35
 Calea lui Traian Sud – Colegiul Economic, stație îmbarcare călători ;
 Splaiul Independenței – vizavi de blocul 1, stație debarcarecalatori ;
 Strad ă Știrbei Vodă – Parc Zăvoi, stație îmbarcare călători ;
 Calea lui Traian Nord – Elegant, stație îmbarcare călători ;
 B-dul Tineretului – Casă Tineretului, stație debarcare călători ;
 B-dul Pandurilor – Haltă CFR, stație îmbarcare/debarcare ;
 Stradă Ca rol I – Colegiul Național Mircea cel Bătrân, stație debarcare călători ;
 B-dul Nicolae Bălcescu – Sala Sporturilor Traian, stație debarcare călători ;
 B-dul Nicolae Bălcescu – Complex Traian, stație îmbarcare călători ;
Strada Lucian Blaga – Scoala Gene rala “Anton Pann”, statie debarcare ;
Anexa 2 : Lista celor 78 de com une din județul Vâlcea
Comuna Alunu Comuna Livezi
Comuna Berislăvești Comuna Mădulari
Comuna Bujoreni Comuna Mateești
Comuna Cernișoara Comuna Mitrofani
Comuna Creteni Comuna Olanu
Comuna Diculești Comuna
Păușești -Măglași
Comuna Făurești Comuna Pesceana
Comuna Ghioroiu Comuna Prudeni
Comuna Grădiștea Comuna Roșiile

35 H.C.L. nr.335/183 din 30.10.2008 co mpletata prin H.C.L. nr.245/2011

88 Comuna Lăcusteni Comuna Scundu
Comuna Lăpușata Comuna Stoenești
Comuna Măciuca Comuna Susani
Comuna Măldărești Comu na Titești
Comuna Milcoiu Comuna Valea Mare
Comuna Nicolae
Bălcescu Comuna Voineasa
Comuna Oteșani Comuna Bărbătești
Comuna Perișani Comuna Budești
Comuna Popești Comuna Câineni
Comuna Roești Comuna Costești
Comuna Sălătrucel Comuna Dănicei
Comuna Sirineasa Comuna Fârtățești
Comuna Ștefănești Comuna Galicea
Comuna Stroiești Comuna Golești
Comuna Tetoiu Comuna Ionești
Comuna Vaideeni Comuna Lalosu
Comuna Voicești Comuna Lungești
Comuna Amărăști Comuna Malaia
Comuna Boișoara Comuna Mihăești
Comuna Bunești Comuna Muereasca
Comuna Copăceni Comuna Orlești
Comuna Dăești Comuna Păușești
Comuna Drăgoești Comuna Pietrari
Comuna Frâncești Comuna Racovița
Comuna Glăvile Comuna Runcu
Comuna Gușoeni Comuna Sinești
Comuna Lădești Comuna Stănești
Comuna Tomsani Couna Stoilești
Comuna Vlădești Comuna Sutești
Comuna Zătreni
Sursa: http://comuna.info/comune -valcea/
Anexa 3
Planul de management: https:// cozia.ro/Anexa%202016.pdf
Regulamentu l de organizare si functionare: https://cozia.ro/Regulament%202016.pdf

89 Anexa 4 Poza stemei din județul Vâlcea

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi%C8%99ier:Stema_judetului_Valcea.png , accesat în data
de 23.06.2019

Anexa 5: Harta reprezentativă a orașului Călimănești

Sursa: http://zarnesti.net/informatii -utile/harti/harta -judetelor -roman iei/valcea/, accesat în data
de 05.05.2019

90 Anexa 6: Poză cu zona aleasă din Orașul Călimănești

Sursa: https://www.google.ro/maps/dir/C%C4%83lim%C4%8 3ne%C8%99ti,+Strada+G%
C4%83rii,+Jiblea+Veche/C%C4%83ciulata/@45.2400885,24.352334,946m/data=!3m1!1
e3!4m14!4m13!1m5!1m1!1s0x474d3d67466eb2ed:0x20c98cb3edd7a81!2m2!1d24.354
9111!2d45.2359758!1m5!1m1!1s0x474d1829ea9c92b7:0xaffd330222e198f0!2m2!1d24
.3212908!2d4 5.2600766!3e0 , accesat în data de 05.05.2019

91 Anexa 7: Casa Memorială "Anton Pann"

Sursa: https://www.google.com/search?rlz=1C1CAFB_enRO675RO675&biw=1366&bih=657&t
bm=isch&s a=1&ei=Blr -XO-fGY2xUKH8mNAF&q=casa+memoriala+anton+pann+ramnicu+
valcea&oq=casa+memoriala+an&gs_l=img.1.3.0l4j0i24l3.901.3633..7169…0.0..0.116.1454.16
j1……0….1..gws -wiz-img…….35i39j0i67.yOWwLK6vMZE#imgrc=Wwls5TkxsMi_FM: , accesat la
data de 29.05 .2019

Anexa 8: Cârnați oltenești

Sursa: http://radic.ro/portfolio_item/carnati -oltenesti/ , accesat la data de 07.01.2019

92 BIBLIOGRAFIE

1. Cristea Anca, “Tehnologia activităților de turism ”, Editura Pro Universitară, București, 2007
2. Băltărețu Andreea Mihaela , “Amenajarea Turisti că a Teritoriului ”, Editura Uninersitara,
București, 2013 ;
4. Erdeli Gheorghilaș, Aurel Gheorghilaș, “ Amenajări turistice ”, Editu ra Universitară, București
2008;
3. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea Mihaela , Neacșu Monica , Drăghila Marcel, Județului
Vâlcea, “Resurse și destinații tu ristice în România ”, Editura Universitară, Bucureș ti, 2016 ;
4. Neacșu Nicolae , Băltărețu Andreea , “Economia Turismului ”, Editura Uranus, București , 2005;
5. Mărculeț Ioan, Județele României, “Encic lopedie geografică ”, ISBN 978 -973-0-28617 -7,
Bucuresti 2019 ;
6. Minciu Rodica, “Economia turismului ”, Ediția a II a revăzută, Editura Uranus, București,
2004 ;
7. Sava Cipriana , “Turismul în contextul dezvoltării reg ionale durabile ” –Editura Eurostampa,
Timișoara, 2010 ;
8. Turcu Daniela Janeta Weisz, “Economia turismului ”, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008;
9. ***http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/21860 ;
10. *** http://memorialulbalcescu.ro/ ;
11.***http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_12_5714_Potential_Turistic_Gener
al_Anul_II.pdf ;
12.*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table ;
13.https://www.agerpres.ro/lifestyle/2015/02/16/destinatii -cu-gust-de-la-ciorba -de-bureti -pana -la
-cea-de-macris -valcea -imbina -influentele -gastronomice -a-trei-regiuni -13-03-52;
14. www.anpm.ro/web/apm -valcea/arii -naturale -protejate -de-interes -national ;
15. https://www. caciulata -cazare.ro/articol/ro/Cai -de-acces ;
16.https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/biserica -tuturor -sfintilor -schitul -comanca -13
7380.html ;
17. http://www.cjvalcea.ro/ ;
18.http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Program_integrat_gestionare_calitate_a er.
Pdf;
19.http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Strategia_dezvoltare_economica_2015_2022
.pdf;
20. https://w ww.eea.europa.eu/

93 21. http://www.inforegio.ro/ro/ ;
22. http://www.istorielocala.ro/index.php ;
23. https://www.mdrap.ro/ ;
24. http://www.muzee -valcea.ro/
25. http://www.primariacalimanesti.ro/ ;
26. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Dezvoltarea -turismului -in-jude66.php ;
27. https://www.ropedia.ro/localitati/Valcea/Ramnicu_Valcea/ ;
28. http://www.traditiivalcene.ro/?page_id=141 ;
29. ttp://www.traiesteromaneste.ro/traditii -valcea/ ;
30. https://www.turistinfo.ro/judet -valcea.html ;
31. http://www.turismlaramnicuvalcea.ro/ro/home.html ;
32. http:// www.valcea.insse.ro/ ;