Asist. univ. dr. Ana -Maria Taloș [611143]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:
Prof. univ. dr. Liliana Dumitrache
Asist. univ. dr. Ana -Maria Taloș

Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Geografie
Programul de sudii: Planificare Teritorială

COMUNA OSTROV -STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ

Îndrumător științific:
Prof. univ. dr. Liliana Dumitrache
Asist. univ. dr. Ana -Maria Talo ș

Absolvent: [anonimizat]
2019

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
Obiectivele luc rării: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
Etapele de lucru: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
Ipoteze de cercetare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
Capitolul 1. Arealul de s tudiu, localizare și caracteristici ………………………….. ………………………….. … 8
1.1Așezare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.2 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
1.3 Rel ieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
1.4 Particularități climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 12
1.5 Particularități hidrografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
Capitolul 2. Evolu ția numărului de locuitori ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
2.1 Evolu ția numărului de locuitori între anii 1992 -2018 ………………………….. ………………………… 15
2.2 Repartiția populației pe s ate ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
2.3 Evoluția densității populației între anii 1992 -2018 ………………………….. ………………………….. .. 17
Capitolul 3. Dinamica populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
3.1 Mi șcarea naturală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 19
3.1.1Natalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 19
3.1.2Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
3.1.3Bilanțul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
3.1.4Fertilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.1.5 Nupțialitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
3.1.6 Divorțialitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 27
3.1.7 Mortalitatea infantilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.2 Mișcarea migratorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
3.2.1Rata imigrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 30
3.2.2Rata emigrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
3.2.3 Bilanțul migratoriu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32

3.2.3 Bilanțul demografic general ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
Capitolul 4. Structura populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 35
4.1 Structura populației pe grupe de vărstă și sexe ………………………….. ………………………….. …….. 35
4.2 Raportul de masculinitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
4.3 Raportul de dependență demografică ………………………….. ………………………….. …………………. 38
4.4 Stru ctura etnică a populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 39
4.5 Structura lingvistică a populației ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
4.6 Structura populației pe confesiuni religioase ………………………….. ………………………….. ……….. 41
4.7 Rata șomajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 42
Concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 44

5
Introducere

Lucrarea intitulată ,, Studiu de Geografie Umană în Comuna Ostr ov” este rezul tatul
dorinței de a descoperi și a cunoaște întrega zonă a localității, atât din punct de vedere geografic
cât și demografic. Prin realizarea acestui studiu se pot evidenția procesele și fenomenele
caracterizate prin dezvoltarea și diversific area colectivității umane, dar și relației dintre om și
natură.
Această lucrare este realizată în scopul susținerii examenului de licență al Facultății de
Geografie, specializarea Planificare Teritorială, din cadrul Universității din București.
Un alt mot iv pentru care am ales să studiez arealul Comunei Ostrov se datorează faptului
că am petrecut o perioadă în această localitate, atrăgându -mi dorința de a întelege și a analiza
frumoasa zonă de lângă Dunăre.
În elaborarea acestui studiu de geografie umană s-au re alizat cercetări efectuate pe teren,
consultarea materialelor bibliografice, documentarea, colectarea și prelucrarea datelor la care s –
au adăugat numeroase grafice și tabele cu scopul înț elegerii mai exacte a informațiilor cu privire
la dinamica și evoluția demografică a populației.
Lucrarea este structurată în 4 capitole în care au fost ev idențiate aspecte legate de
geografie și demografie. Au fost adăugate grafice prin care am examinat diferența dintre datele
statistice și aspectele geografiei uma ne.
Primul capitol cuprinde informații referitoare la cadrul natural, localizarea și așezarea
geografică a arealului de studiu, urmat de un scurt istoric al Comunei Ostrov și câteva detalii
despre relief, climă și hidrografie.
În cel de -al doilea capitol e ste prezentată evoluția numărului de locuitori din Comuna
Ostrov între anii 1992 și 2018. În acest capitol sunt evidențiați și explicați factorii care au dus la
modificarea numărului de locuitori din fiecare an.
Cel de -al treilea capitol cuprinde dinamica populației privind mișcarea natural ă și
mișcarea migratorie. Mișcarea naturală se referă la numărul total de nașteri, decese, căsători și
divorțuri care s -au înregistrat pe parcursul anilor 1990 -2018. Î n cea de a doua parte legată de
mișc area migratorie su nt remarcate atât migrațiile interne cât și cele externe ale populației.

6
Ultimul capitol este reprezentat de structura populației, unde se pot observa aspectele
legate de vârstă, sex, etnie, religie etc. Aici se văd ex act grupele de vârstă și sex c e predom ină în
Comuna Ostrov.
Lucrarea se î ncheie cu câteva concluzii generale referitoare la întregul studiu elaborat,
dar și cu concluzii pe c apitole, în care s -au constatat cele mai importante rezultate ale cercetării.
Metodologie
Obiectivele lucrării :

Obiecti vul principal este de a prezenta în această lucrare cele mai importante aspecte
legate de demogr afia populației Comunei Ostrov. Se va analiza relația dintre geografia umană și
domeniile economice, sociale, politice și culturale. În urma rezultatelor efectu ate se va observa o
evoluție ascendentă sau descende ntă asupra dinamicii populației între anii 1992 și 2018.
Obiectivul secundar al lucrării este de a cerceta cu atenție regiunea de dincolo de Dunăre,
mai exact satele și împrejurimile Comunei Ostrov. Locul acesta oferă o fermecătoare priveliște
datorită brațului Dunării ce formează mici insulițe, dar și dealurilor accentuate și platourilor
acoperite de vii. Întreaga zonă atrage dorința de a descoperi cu adevărat locul de dincolo de ape.
Un alt obiectiv se r eferă la activitățile agricole ce se desfășoară în Comuna Ostrov,în urma
căreia se poate realiza o analiză a influenței acesteia asupra evoluției numărului de locuitori.

Etapele de lucru :
În urma cons ultării planului lucrării s -au folosit mai multe etape de lucru și o serie de
metode de cercetare cu ajutorul cărora s -au putut evidenția cele mai importante aspecte ale
acestui studiu.
Prima și cea mai important ă etapă este cea de documentare în care a fost necesară
consultarea și extragerea informațiilor din materialele bibliografice și observația detaliată pe
teren.
Etapa de colectare a datelor este cea mai complexă, în urma căreia s -au obținut date
statistice lega te de populația Comunei Ostrov. Aceste date cu caracter statistic au fost preluate
de la Instit utul Național de Statistică a site -ului tempo -online.

7
Etapa de prelucrare a datelor se rezumă la întocmirea graficelor pentru a evidenția
întreaga evoluție a populației. În urma realizării graficelor s -au efectuat o serie de comentari i pe
baza rezultatelor obținute, implicând și factorii care au permis modificarea numărului de
locuitori între anii 1992 și 2018.
Ultima etapă are ca scop redactarea lucrării pe capitol e și preze ntarea unor concluzii
generale.

Ipoteze de cercetare :

Lucrarea a plecat de la i poteza unui număr relativ mic de locuitori din cauza localizării în
mediul rural.O altă ipoteză face referire la populația vârstnică ce se regăsește în Comuna Ostrov
ce este determinată de plecările to t mai accentuate ale tinerilor, și implicit de natalita tea scăzută.
Ultima ipoteză demonstrează faptul că economia Comunei Ostrov este t ot în scădere. De aici
reies veniturile mici ale populației , scăderea locurilor de muncă și mod ificarea numărului de
locuitori.

8
Capitolul 1 . Arealul de studiu, localizare ș i caracteristici

1.1 Așezare

Comuna Ostrov din Județul Constanța este situată în partea de sud -vest a Dobrogei , la 24
km de orașul Călărași și la 126 km de orașul Constanța. Legătura cu județul Constanța se face
prin Drumul Național 3, iar cu jude țul Călărași se face cu ajutorul feribotului prin traversarea
Dunării la punctul de trecere Ostrov -Regie, dar și Chiciu -Călărași.1 (Magiru M., (2003),
Dobrogea Studiu Etnografic Vol I -Românii Autohtoni, Muzeul de Artă Populară, Constanța, p
18)
Regiunea aflată în studiu are coordonatele 44°06′07″ N 27°24′06″E . Comuna Ostrov este
formată din șase sate, respectiv Bugeac (5km), Almălău (4 km), Galița (9km), Gârlița (15k m),
Esechioi (21 km) și Ostrov, c entrul de reședință al comunei. Satul Ostrov se delimitează la sud –
est de satul Bugeac, la nord de brațul dunărean Ostrov și la sud -vest de satul Almălău. Aceste
sate sunt legate prin drumuri modernizate și depind din punct de vedere admin istrativ de
Comuna Ostrov. Majoritatea a șezărilor sunt sate vechi românești și se regăsesc în lungul
Dunării.2 (Th. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, ediție îngrijită și prefațată de Marin Bucur,
Buc. , Ed. Tineretului, colecția Miorița, 1962, p. 28)
După aderarea României, în anul 2007, la Uniunea Europeană, Ostrovul are rută directă
către Bulgaria, mai exact către orașul Silistra care se află la 8 km distanță, astfel devine o cale
mai rapidă de acces spre țările central și vest -europene .

1 Magiru M., (2003), Dobrogea Studiu Etnografic Vol I -Românii Autohtoni, Muzeul de Artă
Populară, Constanța, p 18
2 Th. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, ediție î ngrijită și prefațată de Marin Bucur, Buc. , Ed.
Tineretului, colecția Miorița, 1962, p. 28

9

Fig. 1 Harta de localizare a Comunei Ostrov
Sursă: https://gis -unibuc.webnode.ro/date/

10
1.2 Scurt istoric

Alexandru P. Arbore susține faptul că localitatea Ostrov a fost înființată prin anul 1790,
având populație românească din Ialomița și Balta Brăilei, dar și mocani din împrejurimile
Brașovului.3 (Al. P. Arbore, O încercare de reconstituire a trecutului românilor din Dobrogea,
Analele Dobrogei, an III, 1922, pp. 260 -261)
Satele Comunei Ostrov au fost l ocuite încă din cele mai vechi timpuri, acest lucru s -a
constatat în urma descoperirilor arheologice. Au fost descoperite bucăți de ceramică, tezaure și
monede histriene. Alte descoperiri s -au mai regăsit în satul Bugeac sub formă a do uă necropo le.
În anu l 1965 s -au descoperit cimitire în apropierea Ceairului Bugeac și Ceairului lui Moș
Marinciu, în urma modernizării Drumului N ațional Constanța -Ostrov.4 (M. Irimia – Cimitirul de
incinerație geto -dacice de la Bugeac -Ostrov, Pontice, 1968, Muzeul de arheologi e Constanța)
Nu se știu cu exactitate informații legate de apariția și perioada localității Ostrov, însă au
fost exprimate două puncte de vedere susținute de domnul Ușurelu Marin, profes or de geografie
la Grupul Școlar Ostrov și domnul Ovidiu Dunăreanu.
Ușurelu Marin afirmă faptul că localitatea a luat naștere întăi pe malul stăng al brațul
Dunării , pe locul unde se află astăzi insula Ostrov .5 (Preot Mototol G. , Istoricul Bisericii
Ortodoxe Româ ne Ostrov )
Ovidiu Dunăreanu susține că localitatea Ostrov este una dintre cele mai mari și mai vechi
așezări din partea de sud a Dobrogei, aflată la 9 km de Silistra.6 (Dunăreanu O.,(2008), Cu
bucuria în suflet, Editura Paralela 45, Pitești )
Căpitanul M.D. Ionescu afirmă că în anii 1880 -1891, armata a contribuit la f ormarea
acestei comune, lăsând în Ostrov bani de care localnicii au reuțit să profite. După terminarea
armatei, trupele de soldați au rămas și s -au însurat cu fetele din Ostrov.7 ( M.D. Ionescu, op. cit.,
p 481)

3 Al. P. Arbore, O încercare de reconstituire a trecutului românilor din Dobrogea, Analele
Dobrogei, an III, 1922, pp. 260 -261
4 M. Irimia – Cimitirul de incinerație geto-dacice de la Bugeac -Ostrov, Pontice, 1968, Muzeul de
arheologie Constanța
5 Preot Mototol G. , Istoricul Bisericii Ortodoxe Româ ne Ostrov
6 Dunăreanu O.,(2008), Cu bucuria în suflet, Editura Paralela 45, Pitești
7 M.D. Ionescu, op. cit., p 481

11
În secolul XIX, Ion Ionescu de la Brad susți ne faptul că satul românesc înregistra un
număr de 400 de locuitori și aproximativ 65 de case , cu o avere de 300 de vaci și boi și 400 de
oi.8 ( Gh. Dumitrașcu, op. cit., p 122)
În trecut, localitatea purta denu mirea de Alunetul sau de Fândâk așa cum au nu mit-o
turcii. Astăzi, s atul și -a păstrat denumirea de Ostrov datorită insulei care a fost creată de apele
Dunării și de brațul Ostrov.9 (Ușurelul M., Monografie Comuna Ostrov, județul Constanța, p 2)
În prezent, localitatea Ostrov face parte din comuna cu același nume, numărându -se și
celelalte sate precum B ugeac, Almălău, Galița, Gârlița și Esechioi.

1.3 Relieful

Comuna Ostrov este încadrată în unitatea fizico -geografică a Podișului Dobrogei de
Sud, subunitatea Podișului Olteniei , având un relief de pod iș și o rețea hidrografică, reprezentată
de balta Bugeac și fluviul Dunărea.10 (Magiru M., (2003) ,Dobrogea Studiu Etnografic Vol I –
Românii Autohtoni, Muzeul de Artă Populară, Constanța, p 18 )
Relieful comunei are aspect vălurit datorită văilor înguste, adânci și fragmentate de
torenți, ce atinge altitudini maxime de 120 -150 m în Dealul Esechioi și Parapet. Sectorul
dunărean constituie o platformă inferioară a unităț ii structurale a Do brogei de Sud. Satele sunt
situate în lungul văilor și a limanelor fluviatile. Pantele sunt reprez entative pentru această zonă,
astfel se deosebesc următoarele diferențieri: pante cuprinse între 10 °-20° și abrupturi de 45° ce
se regăsesc în jurul limanului Bugeac și pante cuprinse între 0° -3° pe interfluvii.
Zona Dogrogei de Sud este reprezentat ă și de adâncirea fragmentării relie fului ce
cuprinde valori ridicat e între 80 -100 m pe valea Dunării, valori medii între 20 -60 m în jurul
limanelor și valori reduse între 0 -20 m pe interfluvii .
Satul Ostrov este situat într -o zonă cu funcții specific viticole, având o fragmentare
redusă ce permite inundarea viiturilor foarte ușor. Se pot extinde supraf ețe construite pe terasa
medie și superioară ce atinge o pantă înt re 3° -5°, iar partea de vest a satului este de evitat pentru
construcții din cauza alunecărilor de teren frecvente și a unor pante ce ating 20°.

8 Gh. D umitrașcu, op. cit., p 122
9 Ușurelul M., Monografie Comuna Ostrov, județul Constanța, p 2
10 Magiru M., (2003) ,Dobrogea Studiu Etnografic Vol I -Românii Autohtoni, Muzeul de Artă
Populară, Constanța, p 18

12
Viticultura este însă cea mai importantă activitate a localnicilor din Comuna Ostrov.
Regiunea viticolă a satu lui românesc produce struguri pentru vinurile de mas ă datorită
precipitațiilor din apropierea pădurilor. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX -lea Comuna
Ostrov a însemnat un important centru viticol, iar în anul 1924, Podgoria Ostrov a fost cea mai
renumită din țară datorită calității super ioare a vinurilor produse aici.11 (Ostrovul, Marea Neagra
14 august 1924)
Satul Almălău este izolat reprezentănd astfel tendite de depopulare. Relieful satului este
reprezentat de pante mari (30°) ceea ce cauzează d rumuri lungi între centrul comunei și sat.12
(Analele Universității București, Seria Științele Naturii Geologie -Geografie, Anul XVII Nr. 1,
1968)
Vegetația :
Din pricina condițiilor climatice și de sol, localitatea cuprinde vegetație de stepă și
silvostepă f ormată din ierburi de talie mică de 30 -40 cm (păpădia, coada -calului, pălămiă), din
arbuști precum că tina, soc, salcie pitică, liliac și din specii de arbori submediteraneeni. Vegetația
ocupa o suprafață destul de mică deoarece zona este prielnică activită ților agricole. Apele
comunei au vegetație formată din specii de plante precum stuful și nufărul.

1.4 Particularități climatic

Particularități climatice sunt determinate, în primul rănd , de poziția geografică a regiunii
aflate între Dunăre la vest și Ma rea Neagră la est. O altă particularitate este determinată de
componenta fi zico-geografică a teritoriului. Vara sunt prezente influențele maselor de aer
mediteraneene cu aer tropical nord -african și cele anticiclonale. Influența acestor mase de aer
produc, pe timpul verii, temperaturi ridicate și secetă. Temper aturile pe timpul verii cresc până
la 34 °C. Iarna se resimte anticiclonul Siberian cu mase de aer subpolar continen tal producând
astfel temperaturi scăzute. Regiunea a înregistrat temperaturile medii anuale cuprinse între
11,4°C și 11,8°C, iar precipitațiile valori cuprinse între 450 -500ml/m² pe an, perioada cea mai
bogată este către sfârșitul primăverii și începutul verii.

11 Ostrovul, Marea Neagra 14 august 1924
12 Analele Universității București, Seria Științele Naturii Geologie -Geografie, Anul XVII Nr. 1,
1968

13
Condițiile de climă și sol, în special precipitațiile sunt benefice pentru reg iunile viticole
ale comunei, astfel vița -de-vie ajută la producerea vinurilor de masă.13 (Brătescu C., (1928),
Pamântul Dobrogei – Analele Dobrogei)

1.5 Particularități hidrografice
Comuna Ostrov este situată într -o zonă cu o umiditate deficitară, avănd val orile
evaporției destul de mari, iar indicii de ariditate ridicați. Din analiza hidrografică se poate
observa prezența izvoarelor, a pârâielor cu apă permanentă , și anume Scoricea și Gabrovița,
care ajung să se verse în Lacul Bugeac.
Lacul Bugeac reprezin tă cel mai sudic liman fluviatil din țara noastră și are legătură
directă printr -un canal cu Dunărea, fapt care ajută la reglementarea schimbului de ape din
perioada de secetă. Suprafața lacului este de 1.434 ha, iar adâncimea de 1,7 m, având maluri
abrupt e cu o înălțime care poate ajunge și la 30 m. În partea de vest a lacului există o fâșie înaltă
de pământ ce are un aspect stâncos. Acesta prezintă un pasaj și un loc de iernare pentru păsările
acvatice, ca de exemplu pelicanul creț.
Pânza freatică are adâ ncimi cuprinse între 15 și 20 m pe dealuri și 3 și 5 m pe văi.
Izvoarele sunt prezente și destul de frecvente pe malul Dunării, dar și pe văile Gabrovița, Gagea
și Japșa. Acestea au fost captate ca cișmele și au devenit surse de aprovizionare cu apă pot abilă a
locuitorilor din zonă. Calitatea pânzei freatice și a apei izvoarelor este înscrisă în limetele
normale pentru consum. Alimentarea cu apă a izvoarelor și a pânzei freatice se face din topirea
zăpezilor și din ploi. Din cauza climatului secetos și arid al zonei se poate oberva volumul mic
de apă, dar și dimensiunile reduse ale izvoarelor și a pârâurilor.
Cantitatea de precipitații și topirea zăpezilor influențează volumul de apă al brațului
Ostrov, astfel încat în cursul anului, lunile mai -iunie înregi streaza cele mai mari valori. Acest
fapt produce uneori inundații destul de grave, ca cele din anul 2006, când au fost distruse în
totalitate aproximativ 30 de locuințe care se aflau în aprop ierea Dunarii. Locuitorii au primit
case noi construite la intrar ea localității.Alte inundații au mai fost produse și în anii 1941, 1970,
1984.Zonele de risc sunt reprezentate de partea de nord a satului Ostrov ce este învecinată pe o

13 Brătescu C., (1928), Pamântul Dobrogei – Analele Dobrogei

14
lungime de 1,5 km cu malul drept al Dunării și de Balta Ostrov ce cuprinde gospodării provizorii
ale populației din Almălău și Ostrov.
În anul 1924, unul dintre cele mai importante centre piscicole se ragăsea în Ostrov, unde
se pescuia foarte mult datorită bălților și instalațiilor de pescărie. Din ahivele păstrate s -a
demonstrat faptul că pescuitul s -a practicat în toate localitățile din apropierea apelor și bălților
din Dobrogea
Pescuitul a însemnat, pentru satele dobrogene de pe malul Dunării, o ocupație de bază ce
asigura hrană oamenilor, dar și un venit însemnat. Practicarea pescuitu lui i-a ajutat pe săteni să
aibă un profit mare, în urma vânzării surplusului de pește în alte localități.14 (Viața la Ostrov,
Marea Neagră, 9 aprilie 1924).

14 Viața la Ostrov, Marea Neagr ă, 9 aprilie 1924

15
Capitolul 2. Evolu ția numă rului de locuitor i

2.1 Evolu ția numărului de locuitori între anii 1992 -2018

Populația reprezintă totalitatea persoanelor ce trăiesc într -un teritoriu , indiferent de
caracteristicile legate de etnie, rasă, vârstă sau gen.
Numărul de locuitori al unei țări sau regiuni este influențat de mai mulți factori , lucru
care duce în permanență la modificarea număr ului populației. Această evoluț ie poate fi pozitivă
datorită nașterilo r și imigrațiilor care duc la creșterea populației, dar și negativă în urma
deceselor și emigrărilor care duc la scăderea numărului acesteia.15 (Erdeli G., Dumitrache L.,
(2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

Fig. 2 Evoluția numărului de locuitori între 1992 -2018 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică
Evoluția numărului de lo cuitori are o relație strânsă cu dinamica unor factori ce ajută la
modificarea si distribuția populației din Comuna Ostrov. In graficul reprezen tat mai sus, incă din
anul 1992 (5776) se poate observa o ușoa ră tendinta de scă dere a populației cauzat ă de mai multi

15 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

16
factori, precum dorinț a de migrare a tinerilor spre orașele mari dezvoltate sau chiar în
străinătate, căutarea unor locuri de muncă mai bine pl ătite,dar și a unui nivel de trai crescut. O
stabilizare este evidentă de la î nceput ul aniilor 2000 (5460) până în anul 2010 (5474) datorită
dezvoltării comunei Ostrov din punct de vedere economic, prin înființarea unor locuri de muncă
pe plan privat.
Scăderea bruscă di n anul 2010 (5474) a fost influențată , în primul rand , de natalitatea
scăzută și de numărul mare de vâ rstnici din acea perioadă. Alte cauze care au dus la acest declin
sunt legate de situatiile financiare precare, lipsa locuri lor de munca bine platite, dar ș i lipsa unei
cariere de viitor.

2.2 Repartiția populației pe sate

Repartiția populației pe sate, în comuna Ostrov este neuniformă, remarcându -se faptul că
există zone cu populație mai numeroasă și zone mai puțin populate. Răspândirea populației este
influențată de mai mulți factori care au dus la inegalitatea numărului de locuitori în aceste sate.

Fig. 3 Repartiția populației pe sate în Comuna Ostrov la recensământul din anul 2002
Sursă: Institutul Național de Statistică

17
Analizând graficul de mai sus, se poate observa faptul că populația cea mai râspăndită se
află în satul Ostrov (52%), ur mat apoi de satul Almălău (18%) ,aflat la doar 4 km distanță de
reședință și ulterior de Galița (13% ) la o distanță de 9 km.
Conform recensământului din anul 2002, factorii principali care au dus la această
inegalitate între sate sunt cei economici și demo grafici. Populația s -a stabilit în zonele mai
dezvoltate din punct de vedere economic, dar și în zonele cu potențial agricol ridicat.
Dezvoltarea econo mică a satului Ostrov constituie un factor important în atragerea populației
prin forța de muncă. Da torită regiunii viticole care a luat amploare încă din perioada interbelică,
populația s -a concentrat pe activitățile agricole, astfel satul Ostrov a devenit cel mai populat
dintre cele șase sate ale comunei.
Un al t factor care a participat la răspândirea neuniformă a populației, î l constiuie sporul
natural și cel migratoriu. Emigrarea în oraș ele mai dezvoltate a dus î n timp la scă derea
populației din satele Esechioi (5%) și Bugeac (5%) . Izolarea acestora a dus în timp la depopulare
din cauza drumurilor lung i și ocolitoare din centrul comunei . Satul Gârlița (7%) prezintă și el
tendințe mari de depopulare din pricina poziției geografice ce permite inundații frecvente.

2.3 Evoluția densității populației între anii 1992 -2018

Densitatea populației cuprinde tot alitatea numărului de locuitori pe unitatea de suprafață
reprezentând astfel raportul dintre numă rul de locuitori și suprafața unui teritoriu pe care aceștia
îl ocupă. In general, densitatea se măsoară în locuitori pe kilometru pătrat.
DP=
, unde DP= densitatea populației ; P= Populația medie ; S= Suprafața totală .16 (Vert C.,
(2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoar a)

16 Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoara

18

Fig. 4 Evoluția densității populației între 1992 -2018 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Națio nal de Statistică

Conform graficului de mai sus, se remarcă o usoară tendință de scădere a populației,
lucru care a dus în ultimii ani la o densitate mult mai redusă. În anul 1992 (33,71%) , Comuna
Ostrov a înregistrat un număr de 5776 de persoane, adică aproximativ 33 de loc./ km². Anul 2018
(28,69% ) a rămas cu o densitate de 28 de loc./km² , adică o populație de doar 4916 de locuitori.
Scăderea densității din ultimii ani a fost influențată, în primul rând, de factorii naturali precum
natalitatea redusă . Factorii migratorii au cauzat plecarea tineri lor către orașele mai dezvoltate ce
a dus la o populație vârstică ne mai având posibilitatea de a participa la pr ocesul de reproducere.
Astfel ș i emigrarea, atât internă cât și externă joacă un rol impotant în ev oluția densității
populației influențând apoi și evoluția numărului de locuitori a Comunei Ostrov .

19
Capitolul 3. Dinamica populației

3.1 Mișcarea naturală

Mișcarea natural ă a populației reprezintă o component ă esentială prin care se evidențiază
totali tatea modificărilor legate de structura populației. Astfel, este prez entată evoluția în timp a
nașterilor, deceselor, căsătoriilor, dar și divorțurilor. Prin graficele de mai jos se observă
întreaga analiză a evoluției populației, care cuprinde totalitate a factorilor ce au dus la
schimbarea valorilor demografice .

3.1.1 Natalitatea

Natalitatea reprezintă numărul născuților vii dintr -o anumită colectivitate fiind masurată
prin rata natalității. Acest indice este calculat prin raportarea nou-născuților vii la populația
medie dintr -un an .Valoarea dată este exprimată în promile( ‰) și arată frecvența naște rilor din
acea perioadă . Formula ratei natalității este n=(N/P) x 100 , unde n= rata natalității , N= numărul
născuților vii , P= populația medie .
Natalitatea e ste influențată de nupțialitatea și divo rțialitatea populației deoarece aceste
două fenomene demografice ajută în mod direct sau indirect la reproducerea populației. Astfel,
pe lănga aceste fenomene sunt implicați mai multi factori politic i, economici și socio -culturali
care au o importantă influență asupra natalității.17 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia
Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

17 Erdeli G., Dumitrache L., (200 9), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

20

Fig. 5 Rata natalității între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: In stitutul Național de Statistică

În Comuna Ostrov, natalitate a a avut mai multe fluctuații în diferite perioade, datorită
factorilor car e au permis aceste decalaje între ani. Până în anul 1941, când Silistra și Caliacra au
fost retrocedate Bulgariei, popul ația din Ostrov era crescută. Apoi bulgarii care trăiau în
Comuna Ostrov au imigrat în Bulgaria, iar românii și aromânii în Dobrogea.
Factorii economici au avut o influență mare în anul 1999 (14,54 ‰), când natalitatea a
atins cea mai mare valoare de 7 9 de nașteri , față de anul 2014 (6,36 ‰) cu doar 33 de nașteri
înregistrate.
Statutul feme ii în societate joacă și el un rol foarte important în evoluția natalității
deoarece acestea nu aveau o participare activă în cadrul societății, ele fiind implicate doar în
activitățile casnice. Pe langă acești factori care au dus la o creștere semnificativă a natalității di n
acea perioadă, se numară și factorul biologic care influentează procesul de reproducere.
Comuna Ostrov prezenta în anul 1999 o populație cu v ârste tinere, astfel numărul de
nașteri era crescu t. Și în anii 2006 (13,94 ‰) și 2007 (14,31 ‰) s-au înregistrat valori mari ale
natalității datorită nivelului de trai ridicat și a tinerilor care nu au migrat , având posibilitatea de a
inființa familii nume roase. Ostrovul , în anul 2014 (6,36 ‰) s-a confruntat cu o valoare scăzută a
natalității, factorul principal fiind cel biologic. În acest an s -a remarcat o creștere a vârstnicilor
ce nu au reușit să participe la procesul de procreere, fapt care a dus la o s cădere vizibilă a

21
nașterilor. Toti acești factori , precum condițiile de viață, dar și nivelul de dezvoltare economică
au puternice implicații în evoluția natalității între anii 1992 -2017.

3.1.2 Mortalitatea

Mortalitatea reprezintă numărul total d e deces e din cadrul unei popu lații dintr -o anumită
perioadă . Rata mortalității este indicele rezultat din raportatea persoanelor decedate la totalul
unei populații în decursul unei perioade. Ca și rata natalițătii aceasta este exprimată tot în
promile (‰). Pentru a ajunge la valorile date se folosește următoarea formulă de calcul :
m=(M/P) x 1000 în care m= rata mortalității , M= numărul total de decese , P= populația medie.
Pe lângă natalitate și mortalitatea constituie una dintre componentele principale ale mișcării
naturale , fiind diferențiată prin anumiți factori care au contribuit direct la decesele din cadrul
unei populații.18 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-
a, Editura Universitară, București )

Fig. 6 Rata mortalităț ii între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

18 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

22
În graficul de mai sus se poate observa că anul 1996 (19,82%) a înregistrat cel mai mare
număr decedați (110), urmat de anul 2016 (19,06%) cu 96 de decese. Anul cu cea mai mică
valoare a mortalității a fost 2012 (12.77%) , iar numărul de decedați a scăzut până la 68.
Comuna Ostrov are ca factor i principal i, în evoluția mortalității , sistemul de îngrijire
medicală , dar și ni velul de instruire a populației , care au dus în timp la o creștere a mortalității .
Această creștere a fost influențată și de degradarea calității vieții omului și a consumului
exagerat de alcool și tutun. Faptul că este o zonă favorabil ă pentru creșterea viței de vie, mulți
dintre locuitorii comunei sunt con sumatori de alcool etilic cauzând astfel boli și infarcturi.
Pe lângă influența sistemului sanitar și lipsa gradului de instruire a ado ptării unui stil de
viață sănătos, Comuna Ostrov a î nregistrat valori ridicate ale deceselor ș i din cauza nivelului
general de dezvoltare economică,a condițiilor de viață și a locurilor solicitante de muncă .
Calitatea serviciilor sanitare, lipsa personalului medical și a echipamentelor necesare au
influențat creșterea valorilor mortalității din anul 1996 (19,82 ‰). Structura pe grupe de vârstă și
sexe este implicată direct în evoluția mortalității, astfel populația vârstnică înregistrează valori
mai mari a ratei mortalității, precum ca cea din anul 2016 (19,06 ‰). Mulți dintre decedați au
vârste cuprinse între 40 și 70 de ani. O ușoară tendință de creștere este evidențiată și în anul
2013(16,87 ‰) fiind determinată de gradul de imbătrânire a populației.
O scădere semnificativă se poate observa în anul 2012 (12,77 ‰) datorită îmbunătățirii
unui mod de viață mai sănă tos care a dus la amelioarea condițiilor de viață a popu lației, dar și
reducerea timpului de lucru și diminuarea sără ciei. Prin menținerea sănătății, a adoptării unei
alimentații corecte și a unui stil de viața echilibrat , populația reușeste sa stabilească un nivel
redus al mortalității.

3.1.3 Bilanțul natural

Bilanțul natural al populației indică diferența dintre rata natalității și rata mortalității.
Acesta poate fi pozitiv,numit astfel și spor natural, cand numărul de născuti vii este mai mare
decat numărul persoanel or decedate , dar poate fi ș i negativ având termenul de deficit natu ral
sau demo grafic, când valorile natalității sunt mai mici față de cele ale mortalității. Există și
posibilitatea ca rata natalității sa fie egală cu cea a mortalității. Formula reprezent ativă bilanțului

23
natural este: BN=n-m unde BN= Bilanțul natural , n= rata natalității , m= rata mortalității .19 (Vert
C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din Timișoara,
Timișoara)

Fig. 7 Bilanțul natural între anii 199 2-2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

Graficul de mai sus, evidențiază o singură valoare pozitivă a bilanțului natural
înregistrată în anul 2004 (0,54 ) care indică faptul că numărul născuților vii este mai mare decât
numărul decedaților din același an. Restul anilor au înregistrat valori negative ale bilanț ului
natural indicând astfel că mortalitatea din Comuna Ostrov este mult mai crescută față de
natali tate.
În ultimii ani, Comuna Ostrov s -a confruntat cu un deficit natural crescut datorită
factorilor naturali și migratorii. Anul 2016 ( -11,92 ) a atins cea mai mare valoare, remarcându -se
faptul că numărul de decese (96) a depășit numărul nou -născuților (36). Acest deficit demografic
este cauzat și de migrațiile tinerilor din zona r urală către cea urbană. Din cauza migrației,

19 Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, U niversitatea de Vest din
Timișoara, Timișoara

24
regiunea comunei a rămas cu o populație bătrână ceea ce a produs o mortalitate mai crescută și o
natalitate mai redusă.

3.1.4 Fertilitatea

Fertilitatea reprezintă populația feminină cuprinsă între 15 și 49 ani care poate participa
direct la procesul de reproducere. Aceasta este exprimată prin indicele ratei fertilității și reflectă
raportul dintre numărul total de născuți vii și numărul de femei cu vărstă fertilă. Indicile sintetic
de fertilitate se exprimă in promile (‰) și se calculează cu ajutorul formulei: Rf =N/P f x 1000 ,
unde Rf – rata fertilității , N- numărul născuților vii , Pf – populația feminină fertilă (pop feminina
de la 15-49 ani) .20 (Haupt A., Thomas T.K.,(1945)Population Reference Bureau, Washington,
DC)

Fig. 8 Rata fertilității între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

20 Haupt A., Thomas T.K.,(1945)Population Reference Bureau, Washington, DC

25
Analizând evoluția fertilității din graficul de mai sus, se remarcă diferite fluctuații de -a
lungul timpului din pricina factorilor care au dus la creșterea sau descreșterea rate i fertilității. Se
poate observa că cele mai ridicate valori ale anului 1999 (68,69 ‰) sunt caracteristice pentru
femeile cu vârste cupri nse între 15 și 49 de ani ce asigurau cel mai mare procent al fertilității
populației. Însă fertilitatea poate varia in funcție de vârsta mamei, astfel grupele de vârsta
cuprinse între 20 -24 și 25 -29 de ani sunt cele mai reprezentative pentru întemeierea u nei familii
și venirea unui copil pe lume.
În ultimii ani se constată o tendință de scădere a fertilității din cauza factorilor socio –
economici ș i migratorii. Valoarea minimă a fertilității a fos t înregistrată în anul 2014 (28,97 ‰),
cănd tinerii au părăsit locul natal, iar populația a rămas din ce în ce mai puțină fiind cei mai
mulți cu vârste de peste 50 de ani. Nivelul scăzut de trai și lipsa locurilor de mun că, implicit
veniturile mici au influențat valorile rate i fertilității. Aceștia au depins și de factorii economici
deoarece populația a decis ca acest eveniment să aibe loc după integrarea lor pe piața muncii
având astfel un venit adecvat ce asigură materialele necesare pentru un trai decent. Și religia a
jucat un rol important în evoluția feritilități i deoarece a redus numărul căsăto riilor la vârste
fragede, permiț ând ca nașterea să aibe l oc abia după momentul căs ătoriei.

3.1.5 Nupțialitatea

Nupțialitatea reprezintă frecvența căsătoriilor dintr -o anumită populație. Se calculează
prin rata nupțialită ții raportând astfel numărul căsătoriilor la populația totală.Această rată este
măsurată î n promile (‰) prin formula următoare: c=
x 1000 , în care c= rata nupțialității , C=
numărul căsătoriilor , P= populația medie .21 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009 ), Geografia
Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

21 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

26

Fig. 9 Rata nupțialității între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

Nupțialitatea are o mică influență asupra mișcării naturale deoare ce poate influența
numărul populației prin incidența asupra natalității astfel, majoritatea nașterilor au loc în urma
căsătoriilor. Căsătoria este puternic influențată de o serie de factori precum cei legați de
condițiile economice și de trai, de mentalita tea populației, dar și de factorii religioși.
În urma rezultatelor din anii 1992 -2017, s -au constatat doar două valori mari ale
nupțialității, una dintre ele fiind în anul 2004 (61,04),iar cealaltă în 2007 (63,50 ‰).
Din anul 1993(43,63 ‰), se observă mici oscilații determinate de căsătoriile amânate a
tinerilor din motive financiare. După anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană ,
numărul căsătoriilor scade masiv fiind influențat de fenomenul migratoriu. Anul 2011 (35,98 ‰)
a înregistrat cea mai mică valoare a numărului de căsătorii din Comuna Ostrov. Populația tânără
a decis să migreze din dorința de a continua studiile superioare în orașele mai dezvoltate sau
chiar pentru căutarea unui loc de muncă stabil, astfel căsătoriile s -au redus cu mult față de anii
precedenți. Criteriile care au determinat numărul de căsătorii din Comuna Ostrov sunt legate și
de găsirea unui partener de viață potrivit cu care ar putea întemeia o familie și de bunurile și
resursele materiale necesare pentru a avea un trai decent în cuplu.

27
3.1.6 Divorțialitatea

Divorțialitatea populației exprimă totalitatea divorțurilor din cadrul unei populații. Rata
de di vorțialitate se măsoară în promile (‰) și reprezintă numărul de divorțuri raportat la
populația medie, fiind calculat ă cu ajutorul formulei div=
x 1000 în care div= rata
divorțialității , D= numărul divorțurilor , P= populația medie .22 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009),
Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

Fig. 10 Rata div orțialității între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

Analizând graficul de mai sus, se poate observa întreaga situație a divorțurilor între a nii
1992 și 2017. Din anul 1992(0,69 ‰) s-a menținut un oarecare echilibru î n privința numărului de
divorțuri, fiind determinat de factorii economici,naturali și religioși. Majoritatea cuplurilor care
au decis să se căsătorească și să dea viață unui copil, au încercat să mențină armonia în familie,
astfel încât să nu se ajungă la despărțire. Dorința femeii de a avea grijă de cămin, și sprijinul
bărbaților pentru întreaga familie a făcut ca durata căsniciilor din trecut să dureze mai mult. Din
anul 2013 (1,51 ‰) există o tendință de creștere a numărului de divorțuri fiind influențată de o

22 Erdeli G., Dumitra che L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

28
multitudine de factori. Căsătoria încheiată legal între două persoane a fost influențată de
infidelitatea partenerilor de cuplu, de emanciparea femei, scăderea influe nței religioase și
tradiționale, problemele legate de veniturile partenerilor . În pre zent, procedura de a divorța este
mult mai simplă, astfel încât din cauza neîntelegerilor populația decide să rupă căsnicia.

3.1.7 Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă indică numărul de decese al copiilor în vârstă sub un an. Este
exprimată s i calculată prin rata mortalității infantile, indice ce se măsoară în promile (‰) și
exprimă numărul de decedați cu vârstă mai mică de un an raportat la numărul de născuți vii din
aceași perioadă. Formula pentru calcularea ratei mortalității infantile est e Rmi=D 0/N x 1000 în
care Rmi= rata mortalității infantile , D0= decedați în vârstă sub 1 an , N= numărul născuților
vii.23 (Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din
Timișoara, Timișoara)

Fig. 11 Rata mortalității i nfantile între anii 1990 -2013 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

23 Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din
Timișoara, Timișoara

29
În graficul de mai sus, se poate observa faptul că Comuna Ostrov a înregistrat oscilații
mari a mortalității infantile în decursul anilor. Cele mai multe decese ale cop iilor cu vârstă până
într-un an s -au remarcat în anii 1994 (78,43 ‰), 2005 (79,36 ‰) și 2013 (85,10 ‰).
Se observă o scădere bruscă a mortalității infantile în anii 1995(17,24 ‰), 2002(18,51 ‰)
și 2007(12,65 ‰) unde s -a înregistrat un singur decedat sub un an, d ar și în anul 2009 când nu s –
a înregistrat niciun deces. Acest fapt s -a datorat ingrijirii mai amănunțite aupra igienii și sănătății.
Deși evoluția mortalității infantile oscilează de la an la an, copii sub un an riscă la moarte
din cauza a mai mulți factor i. Ignoranța consultării medicale de specialitate a femeilor
însărcinate duce î n timp la complicații grave asupra sarcinii, riscând ca sănătatea copiilor sa fie
în pericol.N ivelul de trai și de educatie redus, lipsa igienei ș i a alimen tației corecte asupr a
copilului nou-născut pot provaca astfel de deces e.

3.2 Mișcarea migratorie

Mobilitatea populației este reprezentată de ma i multe criterii precum durata și scopul
deplasării , dar și distanța parcursă de către o persoană.
Durata deplasării poate fi sezon ieră sau temporară, definitivă sau de lungă durată. Printre
aceste deplasări se numără și cele ziln ice, unde populația este nevoită să facă naveta de acasă
către locul de muncă. Cauza deplasării este în strân să legătură cu durata acesteia , astfel
deplasări le populației au scop educațional, în general tinerii care învață în apropierea comunei,
sau sunt legate de locul de muncă sau chiar de recreere prin petrecerea timpul liber în vacanțe.
Distanța parcursă evidențiază diferențele dintre deplasările interne de cele externe.
Mișcarea migratorie presupune deplasarea teritorială a populației prin depășirea unor
granițe administrativ teritoriale în scopul stabilirii unui domiciliu permanent sau temporar .
Aceasta reprezintă un rol foarte important în evoluția num ărului de locuitori, astfel populația
unei tări își poate modifica numărul prin nașterile și decesele unei comunități umane, dar și prin
imigrările și emigrările persoanelor.24 (Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și
Metodologie, Editura Mirton, Timișoara )

24 Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Meto dologie, Editura Mirton, Timișoara

30
3.2.1 Rata imigrărilor

Rata imigrărilor reprezintă raportul dintre numărul de sosiri dintr -un an și numărul
populației totale din țara de destinație exprimat la 1000 de persoane . Rata de imigrare se
calculează prin următoarea formulă R i =
x 1000, în care Ri = rata imigrărilor , s = numărul de
imigranti/sosiri, P= populția medie .25 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației
Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

Fig.12 Rata imigrărilor între anii 1992 – 2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică
Analizând graficul de mai sus, se poate observa mari fluctuații a rate i imi grărilor , astfel
anii 1993 (0,17 ‰) și 1999 (0,18 ‰) au înregistrat un singur imigrant pe teritoriul Comunei
Ostrov. În a nul 2003, imigrarea a înregistrat o rată maximă de 11,1 ‰, adică 61 de persoane
sosite în acel an. Aceste valori ale ratei imigrarilor au fost influențate de mai mulți factori care
au dus la oscilații evidente între ani. Unul dintre motivele pentru care s -a reîntors populația se
datorează nevoilor de liniște și reîntregimea familiior.

25 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

31
3.2.2 Rata emigrărilor

Rata emigrărilor reprezintă raportul dintre numărul de emigranți care pleacă din țara de
origine și numărul populației totale dintr -o anumită perioad ă exprimat la 1000 de persoane .
Formula reprezentativă ratei de emigrare este R e =
x 1000, în care R e = rata emigrărilor, p=
numărul de emigranți/plecări, P= populția medie .26 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia
Populației Mondiale, Ediția a-IV-a, Editura Universitară, București )

Fig. 13 Rata emigrărilor între anii 1992 – 2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică
Cauzele principale ale emigrațiilor din Comuna Ostrov sunt legate de economia precară,
de lipsa lo curilor de muncă și implicit evitarea șomajului.Încă din anul 1992( 10,38 ‰) populația
a decis să migreze în țară, motivul fiind căutarea unei zone cu un puternic potențial economic
care sa le asigure un nivel de trai mult mai bun. Imediat dupa intrarea României în Uniunea
Europeana, fiind deschise granițele, localnicii au emigrat spre țările din vest. Printre motivele
emigrării se numără și dorința de a continua studiile pe plan educațional. Între anii 2002

26 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, Bu curești

32
(4,37‰) și 2006 (3,62‰) s -a menținut un oarecare echilibru al populației din dorința de a se
stabiliza și a -și întemeia o familie.

3.2.3 Bilanțul migratoriu

Bilanțul migratoriu indică diferența dintre rata imigrărilor și rata emigrărilor dintr -o
regiune. Acesta este demunit spor migratoriu în momentul în care va lorile sunt pozitive, iar
numărul imigranților este mai mare decat cel al emigranților. Când valorile sunt negative poartă
denumirea de deficit migratoriu și indică faptul că emigrarea este mai mare decât
imigrarea.Formula reprezentativă bilanțului migrato riu este: Bm=R i-Re unde Bm= Bilanțul
migratoriu, R i= rata imigrărilor, R e = rata emigrărilor .27 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009),
Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura Universitară, București )

Fig. 14 Bilanțul migratoriu între anii 1992 – 2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

27 Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

33
Din analiza bilanțului migratoriu se evidențiază faptul că în Comuna Ostrov predomină
rata emigrărilor , ceea ce a dus în timp la un deficit migratoriu. Conform valorile graficului, anul
1993 a atins valoarea de -8,91, indicând un număr de 52 de persoane care au emigrat . Motivele
emigrării sunt legate, în primul rând, de factorii eco nomic, așasar aceștia au ales s ă se
stabilească într -o zonă ce să le ofere un trai mai bun.
Anul 2003 a avut cea mai mare valoare (4,18 ‰), datorită numărului mare de imigranți
care au decis să se reîntoarcă și să iși întemeieze familii. Bilanțul migratoriu a fost influențat de
mai mulți factori ce au dus la o diferențiere vizibilă între rata emigrărilor și rata imig rărilor.

3.2.3 Bilanțul demografic general

Bilanțul demografic general reflectă intensitatea evoluției unei popu lații prin mișcarea
generală a acesteia. Cuprinde atât bilanțul demografic natural cât și bilanțul demografic
migratoriu, mai exact urmatoar ele procese demografice: natalitatea, mortalitatea, mișcarea
naturală, imigrația, emigrația și mișcarea migratorie.
Bilanțul demografic general se poate calcula prin două metode, și -anume: BDG= BN –
BM, adică( N -M)+(I -E) sau BDG= (N+I) – ( M+E), unde BDG= bilanțul demografic general,
BN= bilanț natural; BM= bilanț migratoriu; N= natalitate; M= mortalit ate; I= imigranți; E=
emigranți.28 (Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton,
Timișoara )

28 Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoara

34

Fig.15 Bilanțul demografic gen eral între anii 1992 -2017 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

Conform graficului de mai sus, Comuna Ostrov se confruntă cu un deficit demografic
vizibil atât din cauza mișcării naturale, cât și mișcării migratorii.
Anul 2003(3,82 ‰) a înregistrat cea mai mare valoare datorită numărului crescut de
nașteri și a imigranților ce s -au reînto rs în Ostrov. Valoarea de -16,88‰ a fost înregistrată în
anul 2016 cauzată , în primul rănd , de emigrarea populației de vârstă tânără. Astfel a rămas o
populație vârstnică ceea ce a accelerat procesul de mortalitate, în urma cărora nu s -a mai produs
foarte multe nașteri.
Pe de o parte valorile negative sunt influențate și de numărul de căsătorii reduse ce au
dus la o natalitate mai scăzută, dar și de creșterea semnificativă a numărului de decedați, pe de
altă parte aceste valori au mai fost influențate de plecarea în masă a tinerilor.

35
Capitolul 4. Structura populației

Structura populației se referă la acele aspecte legate de vârstă, etnie, religie, limb a și
activitățile economice.

4.1 Structura populației pe grupe de vărstă și sexe
Struc tura pe grupe de vărstă ș i sexe constituie numărul și proporția bărbaților și femeilor
din fiecare grupă de vârstă , reprezentând astfel diferențele semnificative dintre aceștia.29 (Haupt
A., Thomas T.K.,(1945)Population Reference Bureau, Washington, DC )

Fig.16 Structura pe grupe de vărstă și sexe în Comuna Ostrov în anul 1992
Sursă: Institutul Național de Statistică
În anul 1992 predomina grupa adultă reprezentată de po pulația cu vârstă cuprinsă între
20 și 24 de ani. Această grupă înregistrează un număr de 301 bărbați și 224 femei, fiind cea mai
activă și productivă.

29 Haupt A., Thomas T.K.,(1945)Population Re ference Bureau, Washington, DC

36
O altă grupă care înregistrează un număr mai mare de femei (217) și bărbați (233) este
grupa tânără format ă din populația cu cu vârstă cuprinsă între 10 și 14 de ani. Din pricina
școlarizării de lungă durată, populația din această grupă nu este productivă. Factorii economici
au ajutat la creșterea numărului de locuitori din grupele vârste tinere fiind determit ați rolul femei
în activitățile casnice. În aceste an, multe dintre femeile casnice ajungeau sa dea naștere unor
copii.
Cele mai mici valori au fost determinate de grupele vârstnice cuprinse între 80 -84 de ani
și peste 85 de ani. Populția din această grupă prezintă înc etarea activităților economice. Cauza
ce a determinat aceste valori mici este legată de o mortalitate crescută în rândul oamenilor
vârstnici. Lipsa controalelor medicale au dus la probleme grave ale sănătății ce au produs o serie
de decese în rândul populației vârstnice.

Fig.17 Structura pe grupe de vărstă și sexe în Comuna Ostrov în anul 2018
Sursă: Institutul Național de Statistică
În anul 2018 se observă că predomină grupa de vârstă adultă cuprinsă între 45 și 49 de
ani cu un număr de 227 de bărbați și 203 femei. Spre deosebire de anul 1992, natalitatea a
început să scadă fiind determinată de factorii socio -economici. Femeile s-au axat mai mult pe
carieră și mai puțin pe activitățile casnice , astfel nu au mai avut în prim plan aducerea un ui copil
pe lume.

37
Din analiza celor două grafice ale aniilor 1992 și 2018 se observă o diferență clară a
evoluției numărului de locuitori. Grupele de vârstă ce prodominau în anul 1992, acum sunt in
scădere din cauza nivelului de trai precar și a declinului legat de economia comunei.

4.2 Raportul de masculinitate

Raportul de masculinitate este un indice ce reprezintă raportul dintre numărul de bărbați
și numărul de femei dintr -o popu lație dată exprimat procentual și calculat după formula:
Rm
, în care R m = raportul de masculinitate, Nb= numărul de bărbați, Nf= numărul de
femei .30 (Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest di n
Timișoara, Timișoara)

Fig. 18 Raportul de masculinitate între anii 1992 -2018 în Co muna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

30 Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din
Timișoara, Timișoara

38
Analizând valorile din graficu l de mai sus, se poate remarca o creștere accentuată a
numă rului de bărbați în ultimii ani. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2011 cu un
număr de aproximativ 105 bărbați la 100 de femei. În toți acești ani populația masculină a avut o
pondere mai mare decât populația feminină . Cauza principală pentru care predomină populația
de sex masculin este determinată de migrarea femeilor cu scopul de a munci în țările sau orașele
mai dezvoltate.

4.3 Raportul de dependență demografică

Raportul de dependență demografică este un indice ce reprezintă numărul de persoane de
vârstă depedentă, adică populația cuprinsă între 0 -14 ani și peste 65 ani raportat la populația în
vârstă de muncă( 15 -54 ani) exprimat la 100 de persoane.
RDD
, în care RDD= Raportul de dependență demografică, Pd= populația dependentă
(0-14 ani și peste 65 ani), Pa= populația activă (15 -64 ani) .31 (Haupt A., Thomas
T.K.,(1945)Population R eference Bureau, Washington, DC )

Fig. 19 Raportul de dependență demografică între anii 1992 -2018 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

31 Haupt A., Thomas T.K.,(1945)Population Reference Bureau, Washington, DC

39
Valorile graficului, arată faptul că populația dependentă este în scădere fiind influențată
de fact orii naturali cât și de cei migratorii. Faptul că în ultimii ani predomină populația vârstnică,
iar natalitatea este în scădere, a dus la un declin a populației active . O cauză este legat ă de
plecarea tot mai intensă a oamenilor în vârstă de muncă, adică î ntre 15 și 49 de ani în căutarea
unor locuri de muncă mai bine plătite. O altă cauză care a permis acest declin se datorează
intrării Romaniei în Uniunea Europeană ce a permis migrarea către țările din vest. După
deschiderea granițelor din anul 2007(55,62% ) majoritatea tinerilor au decis să plece în cautarea
unr locuri de muncă. Din acest an, numărului oamenilor în vâr stă de muncă a început să scadă,
iar valoarea cea ma mică a fost înregistrată în anul 2017(50,06%).

4.4 Structura etnic ă a populației

Structu ra etnică reprezintă numărul și proporția populației pe etnii din cadrul unei
colectivități umane.32 (Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea
de Vest din Timișoara, Timișoara )

Fig. 20 Structura etnică a populației în Comuna Ostrov
Sursă: Recensământul din anul 2011

32 Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din
Timișoara, Timișoara

40
Conform acestui grafic, se poate evidenția faptul că în Comuna Ostrov predomi nă
populația de etnie română (92,64%), urmată ulterior de o minoritate de romi (3,69%).
La recensământul din 2011, mulți di ntre loc uitorii comunei nu au declarat grupul etnic
din care fac parte, astfel s -a înregistrat o valoare de 3,08% cu informații nec unoscute despre
această p opulație. Pe lângă aceste valori se poate observa un procent de 0,59% din care fac parte
bulgarii, t urcii și tătarii. După mome ntul în care Silistra și Caliacra au fost retrocedate Bulgariei ,
structura etnică a suferit modificări, iar o parte dintre locuitorii Dobrogei de Sud au părăsit zona.
Turcii și bulgarii au migrat din satele comunei.

4.5 Structur a lingvistică a populației

Structura lingvistică indică repartiția totală a populației în funcție de limba vorbită a
locuitorilor.33 (Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton,
Timișoara )

Fig. 21 Structura lingvistică a populației în Comuna Ostrov
Sursă: Recensământul din anul 2011

33 Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoara

41
În urma recensământului din anul 2011, s -a declarat faptul că 96,51% din totalul
populației vorbesc limba română, iar turca este vorbită de o minoritate de doar 0,41%. Din
cauza lipsei de dat e statistice se poate observa un procent de 3,08% cu informații necunoscute.

4.6 Structura populației pe confesiuni religioase

Structura populației pe confesiuni religioase indică repartiția totală a populației în funcție
de religii.34 (Vert C., (2001), Ge ografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton,
Timișoara )

Fig. 22 Structura populației pe confesiuni religioase în Comuna Ostrov
Sursă: Recensământul din anul 2011

34 Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoara

42
Graficul re prezentat mai sus, arată că în anul 2011 , 96,03% din totalul pop ulației și -au
declarat religia ca fiind ortodoxă. În urma recensământului, s -a observat un procent de 0,57%
reprezentat de populația musulmană. Din diferite motive populația a evitat să ofere informații
legate de confesiunea religioasă, astfel s -a înregist rat un procent de 3,08% cu informație
necunoscută.

4.7 Rata șomajului

Rata șomajului se determină prin raportarea unui indicator care exprimă numărului total
de șomeri la un alt indicator ce măsoară populația activă. Rata șomajului reprezintă intensitatea
șomajului dintr -o perioadă anume și este exprimată în procente(%), fiind calculată prin formula
următoare: R ș =
x 100 în care Rș = rata șomajului, ș = numărului total de șomeri , Pa=
populația activă .35 (Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografi a Populației Mondiale, Ediția a –
IV-a, Editura Universitară, București )
Fig. 23 Rata șomajului între anii 2010 -2018 în Comuna Ostrov
Sursă: Institutul Național de Statistică

35 Erdeli G ., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București

43

Rata șomajului a început să crească în momentul în care fostele IAS -uri s-au priv atizat,
iar locuitorii Comunei Ostrov au rămas fără l ocuri de muncă. Ocupația ostrovenilor era legată
de agricultură și creșterea vite lor, însă cel mai mult se axau pe viticultură ca fiind cea mai
importantă activitate a lor. Acest domeniu a reușit să men țină populația, astfel încât în anii 2011 –
2012, rata șomajului să nu sufere mari modificări .(Cadrilater Județul Durostor Dobrogea Nouă,
pag 193)
Din anul 2014 (4,82 %) s-a resimțit o usoară tendință de creștere a persoanelor rămase
fără locuri de muncă. În ultimii ani, rata șomajului a înregistrat valori mai mari , crescând de la
4,05% (valoarea minimă din anul 2011) la 7,10% (valoarea maximă în anul 2017). Datele
evidențiate în grafic indică o creștere semnificativă a numărului de șomeri , ce a fost reprezen tată
de populația tânără cu un nivel scăzut de educație, dar și de locuitorii comunei ce au rămas fără
locuri de muncă din cauza unităților private care au intrat în faliment.

44
Concluzii:
În urma elaborării acestei lucrări de geografie u mană s -a ajuns la concluzia că zona
studiată face parte dintr -o regiune cu o populație destul de restrănsă, mai exact o populație
bătrână.
Evoluția descendentă a numărului de locutiori a fost influențată, în primul rând, de
factorii naturali precum scăder ea tot mai accentuată a natalității și creșterea semnificativă a
decedațiilor din pri cina populației vârstnice. Fa ctorii soci o-economici au ajutat la intensi tatea
migațiilor interne ș externe ceea ce a produs în ultimii ani o scădere vizibilă a numărului de
locuitori. Astfel a răma s o populație de vârstă bătrână, non -productivă.
Din analiza graficelor, s -a constatat un declin al numărului de locuitori din Comuna
Ostrov din cauza influențelor factorilor ce au permis modificarea atât de accentuată a acestora .
În primul capitol s -a realizat o scurtă descrie a arealului de studiu ce a cuprins
particularitățile legate de relief, climă și hidrografie a Comunei Ostrov.
În următo arele capitole au fost prezentate graficele prin care s -au constatat diferențieri
majo re ale populației din Comuna Ostrov. În urma acestor grafice, s -au sesizat o serie de factori
naturali, economici, socio -culturali și politici ce au produs modificări drastice în evoluția
numărului de locuitori. Natalitatea a avut de suferit în ultimii ani deoarece femeile au fost
preocupate de căutarea locurilor de muncă, iar mortalitatea crescută s -a datorat lipsei de
informații privind sănătatea oamenilor.
Un alt aspect ce s -a remarcat pe parcursul lucrării este legat de migrația oamenilor ce a
produs o scădere în masă a populației a ctive. Acest fenomen a luat amploare încă de la căderea
comunismului, însă cele mai mari valori ale migrației au fost înregistrate în ultimii ani din cauza
puținelor locuri de muncă oferite și implicit a creșterii numărului d e șomeri din Comuna Ostrov.
Migrarea s -a produs în rândul tinerilor și din dorința de a va avea un nivel de trai mai bun, dar și
de a studia la nivel mai înalt, astfel încât să iși poată dezvolta o carieră pe viitor.
În urma mișcă rii naturale și migratorii s-a produs fenomenul de depopulare și cel de
îmbătrânire demografică. Toți acești factori prezenți mai sus au influențat atât în mod direct, cât
și indirect populația Comunei Ostrov. În urma graficelor legate de structura populației pe grupe
de vârstă și sexe s -a observat faptul că populația vârstică s -a accentuat de la an la an, ajungând
să predomine.

45
Bibliografie:

Al. P. Arbore,(1922), O încercare de reconstituire a trecutului românilor din Dobrogea, Analele
Dobrogei, an III, pp. 260 -261)
Analele Universității București,(1968), Seria Științele Naturii Geologie -Geografie, Anul XVII
Nr. 1
Analele Universității București,(1968), Seria Științele Naturii Geologie -Geografie, Anul XVII
Nr. 1 -2
Analele Dobrogei, serie nouă, Anul II, nr. 1, Constanța, 1996
Brătescu C., (1928), Pamântul Dobrogei – Analele Dobrogei
Cadrilaterul Județului Durostor – Dobrogea Nouă
Dobrogea între medieval și modern 1406 -1918, Constanța, 2008
Dumitrașcu Gh., op. cit., p 122
Dunăreanu O.,(2008), Cu bucuria în suflet, Editura Par alela 45, Pitești
Erdeli G., Dumitrache L., (2009), Geografia Populației Mondiale, Ediția a -IV-a, Editura
Universitară, București
Haupt A., Thomas T.K.,(1945)Population Reference Bureau, Washington, DC
Irimia M.,(1968), Cimitirul de incinerație geto -dacic e de la Bugeac -Ostrov, Pontice, Muzeul de
arheologie Constanța
Magiru M., (2003) ,Dobrogea Studiu Etnografic Vol I -Românii Autohtoni, Muzeul de Artă
Populară, Constanța, p 18
M.D. Ionescu, op. cit., p 481
Ostrovul, Marea Neagra, 14 august 1924
Preot Mototol G., I storicul Bisericii Ortodoxe Româ ne Ostrov
Rotariu T., Demografie și Sociologia Populației – Fenomene Demografice

46
Th. T. Burada,(1962), O călătorie în Dobrogea, Ediție îngrij ită și prefațată de Marin Bucur,
Buc., Ed. Tineretului, colecția Miorița, p. 28
Trebici V., Hristache I,(1986), Demografia Teritorială a României, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București
Ușurelul M.,(1980) Monografie Comuna Ostrov, jude țul Constanța, Lucrare de licență p 2
Vert C.,(1995), Analiza Geodemografică – Manual practice, Universitatea de Vest din Timișoara,
Timișoara
Vert C., (2001), Geografia Populației – Teorie și Metodologie, Editura Mirton, Timișoara
Viața la Ostrov, Marea Ne agră, 9 aprilie 1924

Referițe bibliografice din surse online :
www.insse.ro
www.statistica.gov.md
https://gis -unibuc.webnode.ro/dat e/
https://ostrov.judetul -constanta.ro

47
D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul/subsemna ta Tudose Cristiana candidat la examenul de finalizare a
studiilor universitare de licență la Facultatea de Geografie a Universității din B ucurești, în
domeniul Geografie /Știința mediului, programul de stud ii universitare de licență , Planificare
Teritorială declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele,pe baza
cercetărilor me le și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate,
conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal
munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de proprietat e intelectuală ale
altcuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic .

Data, Semnătura,