Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 2016 55 Evoluția serviciilor turistice în România [611040]

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 / 2016 55 Evoluția serviciilor turistice în România
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE
Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU
Lector univ. dr. Mugurel POPOVICI
Lector univ. dr. Marian SFETCU
Universitatea „ARTIFEX” din Bucur ești
Abstract
În acest articol, autorii evaluează serviciile turistice în economia românească
de-a lungul perioadei recente. Sunt analizate potențialul și resursele ariilor turistice
majore de pe teritoriul țării. Principalii indicatori considerați în cadrul demersului de
cercetare sunt sosirile de turiști, indicele net de utilizare a spațiilor de cazare, sosirile
de turiști străini, accentuându-se situația cetățenilor Uniunii Europene, preferința
pentru turism manifestată de persoanele din anumite categorii: pensionari, studenți.
Cuvinte cheie: turism, servicii, zonă, etnografi c, resursă
Clasifi care JEL: L83, Z30
Introducere
Varietatea reliefului țării, numărul mare de monumente istorice și, mai ales,
semnifi cația lor istorică, concomitent cu existența unor stațiuni montane, unele cu
profi l balnear sau pentru practicarea sportu lui, constituie elemente de atracție ale
turismului românesc pe intern și internațional.
În special zona montană (zona alpină din munții Rodna, Bucegi, Făgăraș,
Parâng, Retezat), un număr important de fenomene naturale sau carstice cum ar
fi trecătorile de la Bicaz, peșterile Scărișoara, Ialomicioara, Topolnița, precum și
rezervele naturale care există în Delta Dunării și pe coasta Mării Negre constituie
puncte de referință.
Aspectul cultural, constând în tradițiile de etnografi e și folclor, precum și
săpăturile arheologice (Constanța, Samizegetusa etc.), existența unor monumente din
Evul Mediu (mănăstirile Neamț, Suceava, Sucevița etc.) reprezintă un alt element care
a determinat dezvoltarea turismului.
Zona Mării Negre, una importantă din punct de vedere turistic, oferă condiții
speciale pentru petrecerea concediilor sau pentru tratament balneoclimateric.
Literature review
Algieri (2006) dezvoltă pe tema specializării turismului în țările mici, un
subiect asemnănător este abordat de Arezki, Cherif și Piotrowski (2009). Allen și
Arkolakis (2014) descriu relația dintre comerț și topografi e în cazul economiei
spațiale. Anghelache și Anghel (2015) reprezintă o cercetare de referință pentru
analizele statistico-economice. Evoluția turismului în România a mai fost analizată
de Anghelache, Anghel, Bardașu și Popovici (2014), Anghelache și Anghel (2014) ,
Anghelache, Fetcu (Stoica) și Anghel (2012). Ashley, De Brine, Lehr și Wilde (2007)
discută asupra rolului turismului în fructifi carea oportunităților economice, Sequeira
și Macas Nunes (2008) analizează turismul ca factor de infl uență pentru creșterea
economică. Dimanche (2005) proiectează un cadru conceptual general pentru

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 12 / 2016 56 competitivitatea turismului din orașe. Dwyer și Kim (2003) aplică o abordare pe bază
de modelare asupra competitivității, Navickas și Malakauskaite (2009) dezvoltă pe
tema factorilor de competitivitate în turism. Hawkins și Mann (2007) studiază rolul
băncilor în dezvoltarea domeniului turistic, Mair și Jago (2010) prezintă un model
conceptual dezvoltării componentei verzi în turism.
Metodologie și date
1. Aspecte generale
Pe o lungime de circa 70 km pe malul Mării Negre se întind o serie de stațiuni
(Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Techirghiol, Cap Aurora, Mangalia,
Neptun, Jupiter , Venus, Olimp etc.) cu hoteluri moderne, sate de vacanță, facilități
pentru practicarea minigolfului, terenuri de tenis, de bowling, precum și cazinouri,
restaurante, baruri sau utilități pentru practi carea sportului.
În zona turistică a Mării Negre se adună anual, începând din 2000, peste un
milion de turiști români și străini.
Delta Dunării, zonă turistică și rezervație naturală, repre zintă un alt punct de
atracție pentru cei care doresc să-și petreacă o parte a concediului în România.
În nordul Bucovinei, județul Suceava (cu orașul Suceava, capi tala Moldovei
din sec. XIV-XVI), rămâne un monument de atracție prin cele cinci mănăstiri (afl ate
în județ) care sunt pe lista UNESCO și care fac parte din patrimoniul mondial. Aici
vom întâlni V oronețul (construită în anul 1488), Arbore (construită în 1503), Humor
(construită în 1530), Moldovița (construită în 1532) și Sucevița (construită în perioada
1582-1600).
În zona centrală a Moldovei, zona municipalității Piatra Neamț, impresionează
Cheile Bicazului și frumusețile de pe valea râului Bistrița, reprezentate prin vestigii
istorice cum sunt: Fortă reața Neamț sau mănăstirile Agapia, Văratec etc.
Valea Prahovei, ca și a Timișului, sunt atractive pentru doritorul de odihnă,
fi ind înconjurate de munții Bucegi, Baicului, Piatra Mare, situate relativ aproape de
București (120-150 km).
Pe Valea Prahovei există o salbă întreagă de stațiuni, cum sunt: Sinaia,
Bușteni, Azuga ori Predeal.
Brașovul și Poiana sa reprezintă o altă zonă de interes prin faptul că aici se
pot practica sportul, escaladarea munților , vânătoarea și există multe alte posibilități
turistice.
Zona de nord a Olteniei este cunoscută din punct de vedere turistic, specifi ce
fi ind stațiunile balneoclimaterice: Băile Căciulata, Călimănești, Olănești, Govora și
altele.
Această zonă este particulară și prin arhitectură, folclor și, mai ales, prin
monumentele istorice cum sunt mănăstirile: Cozia, Tismana, Horezu. Mai spre
nord, munții Apuseni oferă o panoramă superbă prin reprezentativele peșteri: Pojarul
Politei, Urșilor, Scărișoara și, de asemenea, existența unor lacuri termale, glaciare,
unice în felul lor în sud-estul Europei.
Mai la nord, zona turistică a Maramureșului este bogată din punct de vedere
etnografi c, folcloric. Aici vom întâlni faimoasele biserici și mănăstiri din lemn și vom
admira costumele specifi ce portului local.
Cele câteva aspecte mai sus prezentate relevă faptul că turismul reprezintă o
bogăție naturală, fi ind un domeniu de activitate căruia trebuie să i se acorde o atenție
sporită.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 / 2016 57 Privatizarea în acest domeniu a început mai greu, dar, în ultimii ani, procesul
s-a accelerat, exercitându-se infl uențe și adoptându-se măsuri care să conducă la
dezvoltarea turismului, în general, pentru specifi cul românesc, dar, mai ales, ca punct
de atracție pentru turismul internațional.
S-au dezvoltat noi centre turistice, centre-pilot care au primit sprijin fi nanciar
din partea administrației locale și care au atras investitori străini.
În prezent, asistăm la o încetinire a dezvoltării centrelor agro-turistice, ceea
ce frânează dezvoltarea acestor servicii.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2016 a fost
de 1.401,6 mii persoane, mai mare față de numărul din luna iulie 2015.
Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de
cazare în anul 2016 au reprezentat 78,9% din numărul total de sosiri, în timp ce turiștii
străini au reprezentat 21,3% din numărul total de sosiri.
Sosirile în hoteluri au fost în iulie 2016 de 997,5 mii persoane. Față de anul
2015, sosirile în hoteluri în anul 2016 au crescut cu peste 17%.
Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de
cazare în anul 2016 au crescut, fi ind în iulie de 3.877,6 mii persoane.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2016 a fost în luna iulie
de 42,5%, mai mare decât în 2015.
Sosirile vizitatorilor străini în România înregist rate la punctele de frontieră, au
fost în anul 2016 în creștere, atingând în iulie 1. 279,2 mii persoane. Majoritatea vizitatorilor
străini provine din țări situate în Europa (91,7%). Dintre statele Uniunii Europene cele mai
multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria , Bulgar ia, Germania și Italia.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, în luna iulie 2016 au fost de 1.659,4 mii persoane, mai mari comparativ
cu luna iulie din 2015. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de
vizitatorii români pentru plecările în străinătate.
În 2010-2016, turismul s-a caracterizat, în principal, prin:
• încetinirea procesului de privatizare a turismului;
• în domeniul serviciilor turistice s-a temperat trafi cul de turiști din țările Uniunii
Europene. Astfel, în 2014, turismul din țările est- europene în România a fost
mai redus. În anul 2015, au intrat în România, în m edie lunară, peste 758.415
de vizitatori străini și români cu domiciliul în st răinătate;
• dezvoltarea programelor turistice care au oferit o gamă largă de servicii și
produse, în special prin practicarea unor programe atractive pentru turiștii
români și străini;
• procesul de reabilitare a plajei Mării Negre și îmbunătățirea condițiilor de
superschi în Carpați a fost modest. În ca drul acestor programe s-a încercat
modernizarea stațiunii Mamaia;
• în ceea ce privește turismul la Marea Neagră, acesta a scăzut în mod constant.
Circa 10.000 de turiști străini au participat la Programul „Croazieră pe
Dunăre“. În perioada 2011-2016, numărul acestor străini a crescut;
• în sezoanele turistice de iarnă s-a înregistrat un număr mai redus de turiști;
• reducerea numărului de turiști a avut la bază situația fi nanciară difi cilă a
populației, deși condițiile s-au menținut atractive.
S-au inițiat programe cum ar fi : „Litoralul românesc pentru oricine“, „O
săptămână de recuperare în stațiune“ și altele care, totuși, nu au atras un număr
important de turiști, conform anticipărilor.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 12 / 2016 58 Numeroși pensionari și studenți au benefi ciat de aceste programe speciale.
Educația în domeniul turismului, deși a fost mai bine ajustat, deoarece nu au
existat fondurile necesare, nu a avut efectul scontat. Relațiile internaționale în
domeniul turismului s-au dezvoltat în cadrul relațiilor cu unele organizații turistice
internaționale, cum sunt: World Turism Organization, The Asociations for Turism
Protection, The Danube River etc. Cu aceste organizații s-au abordat și s-au dezbătut
aspecte privind dezvoltarea turismului, cum sunt turismul ecologic și dezvoltarea
turismului rural. S-au făcut schimburi de opinii și s-au purtat discuții cu autoritățile
turistice din Republica Moldova, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina, Turkmenistan,
Uzbekistan, Serbia, Iordania, Egipt, Israel, Turcia, Ungaria, Polonia, republicile
baltice etc., încercându-se o bază mai bună de cooperare în vederea dezvoltării
turismului și pentru realizarea de schimburi între agențiile de turism din aceste țări.
În 2002-2016, s-au legiferat unele aspecte în legătură cu atestarea stațiunilor
turistice, asigurarea asistenței medicale, prevenirea accidentelor în zonele turistice
etc. S-a creat un cadru clar în legătură cu companiile turistice și protecția împotriva
zgomotului și poluării.
Legea turismului și Legea privind aprobarea programului „Superschi în
Carpați“ au fost momente importante și au condus la protejarea și dezvoltarea
turismului în România.
În semestrul I 2016, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul
precedent, atât sosirile cât și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare, au înregistrat creșteri.
În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire
turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa, mai accentuat din țările
aparținând Uniunii Europene.
Durata medie a șederii în luna iulie 2016 a fost de 2,5 zile la turiștii români,
și de 2,1 la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iulie
2016 a fost de 42,5% pe total structuri de cazare turistică.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna iulie 2016 s-au
înregistrat la hoteluri (52,8%), vile turistice și căsuțe turistice (36,5%), hosteluri (32,0%).
Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire
turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în perioada 01.01-31.07.2016 75,3%, în
timp ce turiștii străini au reprezentat 24,7%.
2. Programe speciale pentru dezvoltarea turismului
În domeniul serviciilor turistice, în 2009-2016, a continuat utilizarea unor
serii de programe care au avut urmărit sporirea numărului de vizitatori și, pe această
cale, a încasărilor din domeniul activității turistice.
Între programele demarate în 2009-2015 și care vor fi continuate și în
perioada următoare, amintim:
• programul de dezvoltare a turismului național „Super-schi în Carpați“.
În cadrul acestui program se au în vedere dezvoltarea și modernizarea
stațiunilor pentru practicarea schiului, ca și îmbună tățirea și aducerea la
standarde europene a unor stațiuni deja existente, precum și creșterea
gradului de securitate a turiștilor. Efectele acestui program au fost:
diversifi carea turismului, sporirea calității stațiunilor turistice din zona
montană și creșterea numărului de turiști străini care ne-au vizitat.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 / 2016 59 • programul „Croazieră pe Dunăre“. În cadrul acestui program s-au urmărit
îmbunătățirea structurii și dezvoltarea unor docuri pentru bărci și
vaporașe care au fost un punct de atracție pentru turiștii străini. În 2003-
2014 au continuat lucrările de modernizare pentru eliminarea poluării,
înlăturarea efectelor unor nave sau macarale abandonate, așa încât să
se poată vorbi de o dezvoltare a turismului în această zonă. S-au creat
zone de agrement pe malul Dunării, în special la Oltenița și Giurgiu,
unde un număr important de bucureșteni, dar și cetățeni din alte zone ale
țării și-au petrecut timpul liber . Ca efect al măsurilor întreprinse, anual,
peste 33.000 de turiști au vizitat aceste stațiuni de pe malul Dunării,
veniturile din aceste activității au crescut încasările, existând perspective
suplimentare de dezvol tare în perioada următoare;
• „România – țara vinurilor“ este un program în care s-a urmărit valorifi carea
atracției pe care o au zonele viticole și mai ales vinurile românești bine
cunoscute de turiști, în special de cei străini, c are au vizitat o serie de stațiuni
specifi ce. Agențiile de turism au acordat o atenție deosebită prezentării,
într-un mod profesional, și lansării unor oferte ca re au fost atractive și bine
primite de turiștii străini. Aceste servicii vor fi transpuse în practică și, în
mod cert, vor avea ca efect sporirea numărului de v izitatori, mai ales străini,
interesați în a cunoaște această rezervă și poten ț ialul vinurilor românești.
Au avut loc activități de promovare, realizate de M inisterul Turismului în
cadrul unor târguri și expoziții, în cadrul cărora au fost lansate broșuri și
materiale documentare. De asemenea, la aceste târgu ri au participat agenții
și fi rme turistice din țara noastră, care au promo vat, în mod activ, vinurile
românești în străinătate, organizând activități ap reciate de turiștii străini;
• programul „Vacanțe în mediul rural“ are în vedere dezvoltarea turismului
rural concomitent cu prezentarea acestuia în vederea atragerii de vizitatori
din țară, în special, dar și din străinătate. S-au diversifi cat programele
care au prevăzut servicii în zona rurală, acordându-se o atenție specială
programelor pentru tineret. Ca rezultat al acestui program, a crescut
procentul turismului rural sau agroindustrial care în ultimii trei ani a
cunoscut o dinamică sporită. Serviciile turistice în aceste zone și în cadrul
acestui program au benefi ciat de prețuri avantajoase și de ghizi care au
prezentat o serie de aspecte specifi ce zonei rurale românești. În același
timp, turiștii români și străini au avut posibilitatea să cunoască tradițiile
arhitecturale și modul în care s-a dezvoltat satul românesc;
• programul „Steagul albastru“ a fost introdus în România ca un simbol al
recunoașterii internaționale a calității stațiunilor românești de pe malul
Mării Negre. În anul 2005, au fost realizate programe în cinci stațiuni
ce au cuprins salba de la Mamaia și Neptun până la stațiunea Olimp. În
acest program s-a implicat și organizația nonguvernamentală „Fundația
pentru educația mediului“;
• programul „Q“ a fost introdus ca un simbol al calității, așa cum se practică
în Spania, Franța, Elveția, fi ind solicitat de turiști. Acest program va
asigura dezvoltarea calității turismului. În concor danță cu acest program,
se vor elibera standarde naționale pentru ser viciile hoteliere, care vor fi
aprobate prin decizii guvernamentale și va fi o campanie în care vor fi

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 12 / 2016 60 implicați agenții comerciali și de turism. Ca rezultat al acestui program,
s-a dezvoltat conștiința turiștilor și au crescut calitatea și imaginea pe
termen lung pe care o au societățile românești;
• programul de reabilitare a cazinourilor existente a reintegrat în domeniul
turistic o serie de stațiuni cu un pitoresc arhitectural deosebit. Printre
acestea s-au situat Sinaia, Constanța, Slănic Moldova, Vatra Dornei,
Herculane, care au fost integrate în lanțul internațional de cazinouri.
Ca rezultat al acestui program, a crescut clientela, care a determinat un
număr important de vizitatori ce au apreciat condițiile existente și au
contribuit, prin încasări, la obținerea unor venituri importante;
• programul pentru turiștii cu venituri mici este destinat, în special,
pensionarilor și turiștilor care au venituri mici;
• programul „Dracula Parc“, interpretat ca unul cu specifi c românesc, a fost
cuprins în cadrul programelor organizate pentru turiști. Începând cu anul
2000, s-a pus problema stabilirii unui parc „Dracula”, care, în ciuda unor
elemente mai delicate, reprezintă un pas înainte. Ca efect al programului
„Dracula Parc”, turiști străini au vizitat locurile istorice care se presupune
a fi fost locuite (vizitate) de Dracula;
• s-a introdus sistemul de taxare în hoteluri și restaurante pentru persoanele
cu venituri reduse. Având în vedere valoarea redusă a contribuției statului
la dezvoltarea stațiunilor turistice, precum și preocuparea de a combate
evaziunea fi scală, un nou sistem de taxare a fost elaborat de Ministerul
Turismului în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice și acesta se
referă la unitățile turistice nonprofi t;
• programul „România simplu-surprinzătoare“ este unul promoțional
și se adresează pieței turistice, conducând la diversifi carea și creșterea
posibilităților de cunoaștere, devenind o ofertă specifi că și foarte atractivă
pentru turiști din Germania, Olanda, Austria sau țările scandinave.
Pornind de la faptul că țări cu care suntem în com petiție turistică au alocat sume
importante la bugetul promoțional (Bulgaria – 10 mi lioane de euro, Polonia – 11 milioane
de euro, Ungaria 28 milioane de euro, Turcia 76 mil ioane de euro), s-a avut în vedere
desfășurarea unei campanii publicitare agresive atâ t pe plan intern, cât și internațional.
Televiziunea, ca principal mijloc media, a particip at la prezentarea unor aspecte turistice.
Din păcate, în ultimii trei ani promovarea turisti că externă a fost neefi cientă
deoarece s-a axat pe aspecte nesemnifi cative și de interes redus pentru potențialii turiști străini.
Sumele, destul de mari cheltuite pentru promovarea turismului nu și-au atins scopul propus, și
anume, aducerea de turiști străini care să se afl e la o a doua sau a treia vizită în România.
În domeniul serviciilor turistice, s-a acționat pe ntru inclu derea României în cadrul
ghidului Euro Travel Guide, aceasta benefi ciind de pagini în care se arată structura stațiunilor
turistice, istoricul acestora, turismul rural, gast ronomia, vinurile și informații hoteliere.
Acest ghid este distribuit în peste 40 de țări, fi ind citit de cca. cinci milioane
de persoane. Este publicat în trei limbi de circulație internațională (engleză, franceză
și germană) și are o prezentare grafi că atractivă .
• programul Info-turism. În fi ecare capitală de județ, stațiune sau zonă
turistică internațională s-au difuzat informații turistice care au putut fi la
îndemâna vizitatorilor țării noastre. În felul acesta a crescut gradul de
cunoaștere a frumuseților țării noastre.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 12 / 2016 61 Concluzii
A scăzut numărul de companii de turism pe piață, reducându-se posibilitățile
pentru cei care doresc practicarea turis mului.
Deși s-a acordat atenție creșterii laturii sociale a turismului, evoluția a rămas
sensibil infl uențată de efectele crizei.
Din anul 2001, România a practicat, prin oferirea de servicii turistice, un
mod agresiv de prezentare a produselor turistice, care a determinat atragerea de
vizitatori.
În perioada 2002-2016 România a participat, în med ie, la 68 de târguri și
expoziții internaționale anuale, în Europa, în Orie ntul Mijlociu, în America de Nord și
Japonia. Cu aceste prilejuri, peste 225 de companii turistice româ nești au fost prezente, au
expus și au negociat contracte de turism interna ț ional, contribuind astfel la prezentarea
mai activă a frumuseților României, atrăgând un num ăr însemnat de turiști. Peste 3,9
milioane de vizitatori s-au prezentat la standurile României cu ocazia acestor târguri și
expoziții internaționale. Prezența românească la ac este activități a fost apreciată pe plan
internațional, obținându-se și unele medalii cum ar fi : „Werve Grand Prix“ pentru Delta
Dunării și „Golden Web Award“, din partea unor asoc iații internaționale.

Bibliografi e
1. Algieri, B. (2006). International tourism specialization of small countries , International
Journal of Tourism Research, 8, pp. 1-12
2. Allen, T., Arkolakis, C. (2014). Trade and the topography of the spatial economy , The
Quarterly Journal of Economics, 1085, 1139
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori și studii ce
caz, Editura Artifex, București
4. Anghelache, C., Anghel, M.G., Bardașu, G., Pop ovici, M. (2014). Evoluția serviciilor turistice
în România , ART ECO – Review of Economic Studies and Research , V ol. 5/No. 4, pg. 176-191
5. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014) . Serviciile turistice în România , ART ECO – Review
of Economic Studies and Research, V ol. 5/No. 2, pg. 90-95
6. Anghelache, C., Fetcu (Stoica), A.E., Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the
Evolution of Tourism in the Last Decade , Romanian Statistical Review Supplement, Trim
II, pp. 265–270
7. Arezki, R., Cherif, R., Piotrowski, J. (2009). Tourism specialization and economic
development: Evidence from the unesco world heritage list (No. 9-176). International
Monetary Fund
8. Ashley, C., De Brine, P., Lehr, A., Wilde, H. (2007). The role of the tourism sector in
expanding economic opportunity , Harvard University
9. Dimanche, F. (2005). Conceptual Framework for City Tourism Competiveness , WTO
Forum, New Paradigms for City Tourism Management, Istanbul, Turkey, 1-3 June
10. Dwyer, L., Kim, C.W. (2003). Destination Competitiveness: A model and Indicators ,
Current Issues in Tourism, 6(5), pp. 369–414
11. Hawkins, D. E., Mann, S. (2007). The world banks role in tourism development , Annals of
Tourism Research, 34(2), pp. 348–363
12. Mair, J., Jago, L. (2010). The development of a conceptual model of greening i n the business
events tourism sector , Journal of Sustainable Tourism, V olume 18, Issue 1, pp. 77-94
13. Navickas, V ., Malakauskaite, A. (2009). The Possibilities for the Identifi cation and Evalua tion
of Tourism Sector Competitiveness Factors , Engineering Economics, No 1 (61), pp. 37-44
14. Sequeira, T. N., Macas Nunes, P. (2008). Does tourism infl uence economic growth? a
dynamic panel data approach , Applied Economics, 40(18), pp. 2431–2441