CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE „ RETAIL ” CU APLICA ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA TRANSILVANIA CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC [611030]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“
–

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE

LUCRARE DE LICEN
ȚĂ

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE
„
RETAIL
”

CU APLICA
ȚIE LA BANCA
COMERCIALĂ ROMÂNĂ
ȘI BANCA
TRANSILVANIA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
:

Conf
.

univ. dr. CONSTANTINESCU LILIANA AURORA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

C U P R I N S

I N T R O D U C E R
E

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..

1

1.
SISTEMUL BANCAR DIN
ROMÂNIA

………..

ERROR! BOOKMARK NOT
DEFINED.

1.1

ISTORICUL SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

…………………………..
…………

2

1.1.1 Activitatea sistemului bancar din România

…………………………..
…..

…..
………………..
….
8

1.2

TENDIN
ȚE ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ DIN ROMÂNIA

…………………………..
.

10

1.3 REFORMA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

…………………………..
…………

14

2.
CREDITUL BANCAR ÎN A
CTIVITATEA DE RETAIL

…………………………..
………..

20

2.1 APARI
ȚIA CREDITULUI

…………………………..
…………………………..
……………………..

20

2.1.1 No
țiuni de credit

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……

22

2.1.2 Tipuri
și forme ale creditu
lui

…………………………..
…………………………..
………………..

25

2.2

EVOLU
ȚII ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL DIN ROMÂNIA

…………………………..

37

2.2.1 Tendin
țe în activitatea de retail din România

…………………………..
……………………….

40

3.
STUDIU DE CAZ PRIVIN
D ACORDAREA CREDITUL
UI
“PRIMA CASĂ LA
BANCA COMERCIALĂ ROM
ÂNĂ
ȘI BANCA TRANSIL
VANIA

…………………………

42

3.1

PREZENTAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

…………………………..
…………

42

3.1.1 Prezentarea Băncii Transilvania

…………………………..
…………………………..
……………

43

3.2

ISTORICUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

…………………………..
………………..

43

3.2.1 Istoricul Băncii Transilvania

…………………………..
…………………………..
………………..

45

3.3 PRODUSE
ȘI SERVICII OFERITE DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

…….

46

3.3.1 Produse
și
servicii oferite de Banca Transilvania

…………………………..
………………….

54

3.4 ISTORICUL CREDITULUI “PRIMA CASĂ

…………………………..
……………………….

58

3.4.1 Prezentarea creditului „Prima Casa” la Banca Comercială Română

……………………..

60

3.4.2 P
rezentarea creditului „Prima Cas
ă” la Banca Transilvania

…………………………..
……

64

3.5 EVOLU
ȚIA CREDITULUI “PRIMA CASĂ”

…………………………..
………………………

67

3.6 COMPARA
ȚIA CREDITULUI “PRIMA CASĂ” LA BANCA COMERCIALA
ROMÂNĂ
ȘI BANCA TRANSILVANIA

…………………………..
…………………………..
………

73

3.7 ANALIZE SWOT

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..

74

3.7.1
Analiza SWOT la Banca Comercială Română
…………………………..
……………………….
.
75

3.7.2

Analiza SWOT la Banca
Transilvania

…………………………..
…………………………..
……

76

3.7.3 Analiza SWOT la creditul „Prima Casă”
…………………………………………………..
………..78

CONCLUZII ȘI PROPU
NERI

…………………………..
…………………………..
……………………

79

B I

B L I O G R A F I E

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…..

82

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

1

I N T R O D U C E R E

Titlul lucrării este
Creditul bancar în activitatea de retail cu

aplica
ție la Banca
Comercială Română
și Banca Transilvania
.

Am ales această temă pentru că
mi sa p
ărut un subiect cu o importan
ță majoră, având
în vedere rolul pe care îl are creditul atât pe plan economic, cât
și

pe plan social
.

Informa
țiile
utilizate m
–
au ajutat să îmi dezvolt cuno
ștințele în legătură cu această temă, considerând că
trebuie să cunoa
ștem detaliile fiecărui credit.

Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundame
ntale ale sistemului bancar
și a
creditului bancar

în activi
tatea de retail
, care a cunoscut o amplă evolu
ție atât în occident,
cât
și în țara noastră.

Lucrar
ea este structurată
pe trei capitole, dintre care în primele două am utilizat
no
țiuni de teorie, încercând să aprofundez și s
ă asimilez cât mai multe

informa
ții, iar în cel
de
–
al treilea capitol am lucrat

la studiu de caz pentru a dezvolta subiectul
.

În primul capitol,
Sistemul bancar din România
,

am abordat no
țiunea de sistem
bancar, pornind de la istoricul său, precizând apoi activitatea, continuând
cu tendin
țele în
activitatea sistemului bancar

și reforma sistemului bancar din România.

Al doilea capitol,
Creditul bancar

în activitatea de retail
,

analizează conceptual de
credit în anasamblu său, pornind de la
apari
ția creditului,

no
țiuni de credit, tipurile și formele
creditului, se continuă cu evolu
țiile și tendințele în activitatea de retail.

În capitolul trei,
Studiu de caz pri
vind acordarea creditului “Prima Casă
’’ la Banca
Comercială Română
și Banca Transilvania,

am aborda
t în primul rând prezentarea, istoricul,
produsele
și serviciile oferite de Banca Comercială Română și Banca Transilvania, iar în al
doilea rând am lucrat la prezentarea creditului “ Prima Casă” la cele d
ouă bănci, evolu
ția
creditului
, compara
ția creditul
ui “Prima Casă” la Banca Comercială Română
și Banca
Transilvania
și prezentarea unor analiza S.W.O.T..

Lucrarea de licen
ță se încheie cu
C
oncluziile
și propuneriile
, pe care mi le
–
am
exprimat în urma analizei pe care am realizat
–
o prin studiul unor
lucrări de specialitate, a
lecturii de specialitate
și a legislației în vigoare existente în România.

Pentru realizarea lucrării, am folosit biblografie din literatura de specialitate, atât din
România, cât
și din străinătate pentru a descoperi și a apr
ofunda cât mai multe informa
ții
despre sistemul bancar, creditul bancar în activitatea de retail, beneficiile sau dezavantajele
oferite de creditul Prima Casă.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

2

1.

SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA

1.1
ISTORICUL SISTEMULUI BANCAR DI
N ROMĂNIA

În
tre anii 1786
–
1855
,

au fost descoperite pe teritoriul România primele s
emne ale
efectuării unei activită
ții bancare, reprezentând 55 de plăci de piatră care au fost gasite într
–
o
zonă de mine aurifiere.

Aceste mine d
atau din perioada Daciei Traiană

și conțin amănunte
privind contractul înfi
i
n
țării unei instituții bancare.

În epoca modernă, primele încercări de înf
i
in
țare a unei bănci au avut loc la începutul
secolului al XIX
–

lea.

Conform lui Ion C. Brătianu care în ziua de 10 ianuarie 1861 a rostit un discurs în
Cameră a afirmat că „
atât

timp cât

nu

vom avea

o bancă natională nu vor dispărea crizele
financiare din
țară
”
.
1

Discursul lui

Ion C. Brătianu nu a ramas fără

ecou.

În februarie 1861
pre
ședintele Consiliului de Miniștri și ministru
l de F
inan
țe Manolachi Costachi Epureanu, a
publicat în Monitorul Oficial, un proiect de lege pentru înf
i
in
țarea unei bănci de scont și
circula
ție, cu un capital de 12 milioane lei vec
hi, din care 3 milioane subscris
e de s
tat, iar
restul de 9 milioane să

fie subscris de particulari.

Proiectul nu a f
ost

aprobat
, deoarece
guvernul lui Manolachi C. Epureanu a demisionat.

În anul 1864 a

fost fondată Casa de Depuneri
ș
i Consemna
țiuni, care a avut un rol
foarte importat până la înf
i
in
țarea Bănci Naționale a României în anul 1880, deoarece a fost
prin
cipala bancă de emisiune de pe teritoriul Principatelor Unite.

Înfiin
țarea unei bănci de emisiune ramân
ea în continuare o mare nevoie,
care era
determinată de principalele interese ale statului sub aspect financiar
și valutar și a greutăților
politice d
in anii 1876
–
1877.

Ion C. Brătianu sus
ține că
„
ce mult
și dureros se simte lipsa unui așezământ financiar
puternic
și serios, care să
poată da
țării existența bănească în vremuri de nevoie
”
.
2

Sistemul bancar din România s
–
a format odata cu înfiin
țarea Bănci Naționale a
României (1880). După înfiin
țarea Bănci Nationale a România au înce
put să apară
întreprinderile mijloci
și mari

care de
țineau capitaluri importante și posibilități
le de ob
ținere a
creditului atât

de la Banca Na
țională a României, cât și de la marile bănci din străinătate.

La 17 aprilie 1880 Io
n Brătianu împreună cu membrii Ministerului de F
inan
țe au

1
Caracota Constantin Răvzan,
Sistemul bancar din
România:realizări
și perspective
, Editura Universitară,
Bucure
ști, 2012, pag. 9

2
Căpraru Bogdan,

Activitatea bancară. Sisteme, opera
țiuni și practici,

Editura C.H. Beck, Bucure
ști, 2014, pag.
30

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

3
depus un proie
ct care apr
oba legea prin care stabilizau

normele de organizare a Bănci
Na
ționale a României, care urma să
–
și înceapă activitatea la 1 iulie 1880.

Acest moment de
maximă importan
ț
ă pentru activitatea bancară din România a fost ca
racterizat de
Ștefan
Zeleti
n ca:
„
cel mai de seamă eveniment în dezvoltarea burgheziei moderne române,
metropola capitalismului nostru bancar
”.
3

Sediul principal al Bănci Na
ționale a României s
–
a stabilit la Bucure
ști, cu obligația de
a înfiin
ța sucurs
ale
și agenții în principalele orașe ale țării și în special în capitala de județ.
Capitalul bănci s
–
a stabilit la 30 milioane lei, din care 10 milioane lei au fost depu
și de stat și
20 milioane de particulari.

Banca Na
țională a României este cea m
a
i importantă banca înfiintată

în aceea
perioadă, care din punct de vedere organizatoric, a fost conceput
ă dupa mo
delul Bănci
Na
ționale a Belgiei. Acesta a fost
î
nceputul unui sistem bancar nou
și modern.

Înfiin
țarea Banci Naționale a României a creat pr
emisele pentru apari
ția de noi

bănci
și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc.

Banca Na
țională a României s
–
a c
onstituit
ca importantă institu
ț
ie destin
ată credită
rii, activită
ții

economice
și comerciale, scontăr
i dar
și
opera
țiunilor cu alte instr
umente financiare.

La 1 ianuarie 1901, Banca Na
țională a României devine instituție cu caracter privat,
statul ie
șind din asociație.

La sfâr
șitul secolului XIX
–
lea se simte o puternică centralizare a capitalului bancar în
România.

În aceast
ă perioadă, unele institu
ții
b
ancare sau asocia
ții bancare, apărute a
nterior,
dar care în circumstan
ț
ele noului context nu dispuneau de suficient capital financiar,
și
–
au
schimbat statut
ul juridic sau au fost dominate de alte societă
ții bancare.

Până în

1947, sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare

remarcabilă. Băncile de
țineau

resurse importante
și funcționau confo
rm standardelor interna
ționale,
personalul bancar era
form
at din speciali
ști pregă
ti
ți în condiții de concurență și standarde profesionale foarte
ridicate, a
șa cum erau cerute de Banca Națională a României.

După 1947, sistemul
bancar a început să fie din ce î
n ce mai limitat datorită treceri la o
economie de

comandă la intrarea
Rom
âniei în zona de influen
ță sovietică. Până la sfârșitul
anului 1989, sistemul bancar românesc oferea un numar de produse
și servicii bancare
limitate.

După 1989, România a începu
t să sufere mai multe schimbări
, iar odată cu trecerea la
o economi
e de pia
ță

a determinat cre
șterea continuă

a numărului de agen
ții economicii privați.

În perioada de după 1990 anumite băncii care au fost receptate gre
șit de către

3
Constantin Razvan Caracota,
Op.cit.
, pag 12

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

4
popula
ție, sistemul bancar ro
mânesc este vizibil mai stabil
ș
i mai bine reglementat decat î
n
restul economiei în ansambul prin: prezen
ța unor bănci străine alături de băncile cu capital
mixt român
–
străin, cerin
țe de capital minim stabilit de B.N.R., crearea Bursei de Valori,
reglementări în domeniu valutar.

Evolu
ția sistemului bancar rom
ânesc în ultimul deceniu al secolului XX s
–
a
car
acterizat prin dezvoltarea
și di
versificarea produselor
și serviciilor bancare, creșterea
vitezei
și deversificarea
instrumentelor de decontare, monitorizarea sistemului de evolu
ție și
control, informatizarea

sistemului de transmitere a datelor de natură contabilă, statistică
și a
determinat băncile să
–
și monitorizeze rețeaua teritorială.

La 31.12.2002, în structura sistemului bancar românesc erau cuprinse 3 bănci cu
capital integral sau majoritar de sta
t, 4 bănci cu capital integral sau majoritar privat autohton,
24 de bănci cu capital integral sau majoritar străin
și 8 bănci sucursale ale băncilor străine. În
total, la sfâr
șitul anului 2002 sistemul bancar cuprindea 39 de bănci, cu două mai puțin decât
la sfâr
șitul anului 2001, din cauza retragerii autorizaților de funcționare pentru 3 societăți
bancare (Banca Română de Scont, Banca de Investi
ții și Dezvoltare și Banca Turco
–

Română)
și a înființării unei noi bănci (Miro Bank
–

Banca de Microfinan
țare).
4

Din anul 2001, sistemul bancar românesc cuprinde
și cooperativele de credit,
care
du
pă criza traversată în anul 2000 au fost nevoite să se reorganizeze, fie prin afilierea la o
Casă Centrală a Cooperativelor de Credit
, fie prin transferarea în bănci com
erciale.

Sistemul bancar românesc
și
–
a demonstrat

stabilitatea structurală
și pe parcursul anulu
i

2015, prin men
ținerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. S
–
au
înregistrat îmbunătă
țiri în ceea ce privește optimizarea calităț
ii portofoliului de
active dar
și
privind profitabilitatea.

Riscurile implicate în procesele de conturare, transpunere
și respectare a
reglementărilor post criză constau în posibilitatea restrângerii expunerii institu
țiilor de credit
cu capital
strain.

Sistemul bancar este marcat de o perioadă în care fuziunile
și achizițiile vor conduce
la o mai mare concentrare, numărul institu
țiilor de cr
edit în sistemul bancar românesc fiind de
37 în present, fa
ță de 43 de bănci existente înainte de criză. Structura sectorului bancar
românesc la sf
ârsitul anului 2015 include 2

bănci cu capital integ
ral sau majoritar de stat, 4

institu
ții de credit cu capi
tal majoritar privat autohton, 23 de bănci cu capital majoritar strain
și 7 sucursale ale unor bănci străine.

Sist
emul bancar românesc
și
–
a demonstrat

stabilitat
ea structurală
fiind, de astfel,

4
Constantinesc
u Liliana Aurora,
Institu
ții de credit
, suport online, 2016

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

5
printre

pu
ținele sectoare din Un
iunea E
uropeană care nu

a avut nevoie p
e perioada crizei de
sprijin din partea statului.

Pia
ța bancară din România este, în ritm similar cu toate sectoarele bancare din
Uniunea Europeană, integratoare de noi reglementări, în materie de creditare, pla
ți,
economisire, rez
olvare litigii.

Comunitatea bancară din România speră că se va respecta
principiul uniformită
ții reglementărilor la nivel european, fie prin directivele creditului
ipotecar, de directivele conturilor de plă
ți de bază sau de alte reglementări
. România a ad
optat
recent în legisla
ție legea

dării

în plată.

Perspectivele sistemului bancar românesc
sunt supuse printre altele

și de concordanța

actului legislativ intern în materia bancară cu principiile impuse de directivele europene
pentru reglementarea un
iformă a sistemului bancar

european. Orice abatere de la n
ormele
europene, în sensul introducerii în plan local a unei legisla
ții mai defavorabile, mută opțiunile
de investire de pe harta României.

În perioada crizei, sistemul bancar românesc a tr
ecut printr
–
o reajustare, numărul
băncilor a început să scadă cu 15%, dar în acela
și timp și sectorul bancar din regiunea a
ajustat costurile totale.
5

S
istemul bancar local a fost campionul „cost
–
cutting
–
ului” în regiune în perioada
2008
–
2013. Ast
fel, sistemul bancar din regiune a ajustat costurile totale cu angajații în scădere
cu 6% în Ungaria
și 17% în România, în timp ce în Cehia și Polonia aceste costuri au crescut
cu 12%
și 13%. Băncile au ajustat numărul de angajați în sistem până la 55.900,

în timp ce
numărul unităților bancare s
–
a restrâns până la 4.947 la finele anului 2015.

Indicatorii de prudență bancară s
–
au menținut la valori adecvate, semnificativ peste
pragurile minime reglementate. Rata de solvabilitate s
–
a menținut la un nivel r
idicat, de
19,10% în iunie 2016.

Curățarea bilanțurilor
și schimbarea metodologiei de calcul a creditelor neperformante
au condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformante, rata NPL
6

fiind de
11,30% în iunie 2016.

Sectorul
bancar românesc a consemnat la sfârsitul anului 2015 un profit net de 4,5
miliarde lei, progresele privind înlăturarea bilan
țurilot de creditele neperformante și evoluțiile
marcoeconomice interne reflectându
–
se într
–
un nivel mei redus al cheltuielilor nete

cu
deprecierea activelor financiare se arată în Raportul anual B.N.R..

5

http://www.arb.ro/sistemul
–
bancar
–
din
–
romania/sistemul
–
bancar
–
din
–
romania/

6

NPL= Non
–
Performing
–
Loans

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

6

FIGURA 1.1.

–

Rentabilitatea activelor
și a capitalului sistemului bancar

( Sursa: B.N.R)

Chiar dacă în anul 2015 s
–
a înregistrat un profit

de 4,5 miliarde lei în perioada 2009
–
2015, sistemul bancar românesc a înregistrat o pierdere de 2,6 miliarde lei, în condi
țiile în
care aportul nou de capital s
–
a cifrat în perioada men
ționată la peste 2,2 miliarde euro.

Sistemul bancar ro
mânesc în anul

2016 este unul a
g
l
ome
rat, cele 36/37 de bănci se bat
pe un business corporate, care stagnează
și pe un business de retail, care are potențial mai
mare de cre
ștere, dar nu poate să se dezvolte din cauza veniturilor scăzute al
e

români
lor , de
legea dării în

plată
și

de faptul că nu toată lumea e foarte bine informată de

cum func
ționează

sistemul bancar.

Aproximativ 90,2% din activele sistemului bacar (aproximativ 84 miliarde euro) sunt
de
ținute de instituții de capital străin, potrivit datelor B.N.R
. în luna iunie 2016.

Cură
țarea bilanțurilor și schimbarea metodologică de calcul a creditelor nepreformante
au condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformante, rata NPL fiind de
11,30% în iunie 2016.

Constrângerile de regle
mentare existente la nivel european privind creditarea,
înclina
ția spre economisire, reticența în contractarea de noi credite pe fondul lipsei încrederii
în evolu
ția economiei care a traversat criza și restructurarea portofoliilor băncilor au
determinat ca

raportul credite/depozite din sistemul bancar să devină subunitar. Ra
portul
credite/depozite se situa

la 83,66% la finele lunii iunie 2016.
7

Ajustarea adecvată a politicilor de creditare la care asistăm în această perioadă este
consecin
ța direct a apr
obării legii dării în plată, în vederea men
ținerii stabilității sistemului

7

http://www.bnr.ro/Rolul
–
sistemului
–
bancar
–
din
–
Romania
–
in
–
reluarea
–
cresterii
–
economice
–
609
2.aspx

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

bancar
și în absența predictivității cadrului juridic. Se transferă un efect negativ asupra
creditării economiei reale.

Pe

plan intern trebuie ado
instituțiilor financiare în societate. Trebuie evitată abordarea unei conduite care poate genera
a
șteptări nerealiste în rândul clienților și afecta stabilitatea financiară. Comunitatea bancară
din România apreciază că, mai
menținerea încrederii într
–
un climat investițional propice cre
care să beneficieze populația, companiile
dezvolt
area economică a României
parte.
8

Figura 1.2
–

Bănciile continuă să
milioane
de lei
,

rezultatul din perioada ianuarie
2016
și cu 413 milioane față de trimestrul I al anului 2015, potr
raportate

de B.N.R.

Potrivit defini
cincime din expunerea băncilor era considerată neperformantă. Gradul de acoperire cu
provizioane a creditelor neperformante a scăzut
2017.

8
Golo
șoiu Ligia Georgescu,
Mijloace, modalită
–
5000
–
4000
–
3000
–
2000
–
1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
2206
2532
4400
815.9
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
și în absența predictivității cadrului juridic. Se transferă un efect negativ asupra

plan intern trebuie ado
ptate măsuri pentru a imp
ulsiona

și nu distorsiona rolul
instituțiilor financiare în societate. Trebuie evitată abordarea unei conduite care poate genera
șteptări nerealiste în rândul clienților și afecta stabilitatea financiară. Comunitatea bancară
din România apreciază că, mai
ales în contextul financiar internațional actual, se recomandă
un climat investițional propice cre
șterii intermedierii financiare de
care să beneficieze populația, companiile
și statul român, astfel încât să contribuie la
area economică a României
și la creșterea nivelului de trai al fiecărui consumator în

–

Profit/ pierdere sistemul bancar românesc(milioane lei)

(Sursa:
https://www.profit.ro
)

Bănciile continuă să
–
și îmbunătățească profitabilitatea, cu un avans de 62 de
rezultatul din perioada ianuarie
–
martie 2017 fată de aceea
și cu 413 milioane față de trimestrul I al anului 2015, potr
ivit datelo

Potrivit defini
ției Autorității Bancare Europene
, la sfâr
șitul anului 2014, circa o
cincime din expunerea băncilor era considerată neperformantă. Gradul de acoperire cu
provizioane a creditelor neperformante a scăzut

de la 58,2% în martie 2016 la 56,8 în martie

Mijloace, modalită
ți și instrumente de plată,

Editura ASE, Bucure
815.9
–
516.4
–
777.3
–
2341.9
48.6
–
4667.1
820
1200
2247
4877.9
1169.6
2410
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
7
și în absența predictivității cadrului juridic. Se transferă un efect negativ asupra

și nu distorsiona rolul
instituțiilor financiare în societate. Trebuie evitată abordarea unei conduite care poate genera
șteptări nerealiste în rândul clienților și afecta stabilitatea financiară. Comunitatea bancară
ales în contextul financiar internațional actual, se recomandă
șterii intermedierii financiare de
și statul român, astfel încât să contribuie la
și la creșterea nivelului de trai al fiecărui consumator în

Profit/ pierdere sistemul bancar românesc(milioane lei)

și îmbunătățească profitabilitatea, cu un avans de 62 de
martie 2017 fată de aceea
și perioada a anului
ivit datelo
r preliminare
șitul anului 2014, circa o
cincime din expunerea băncilor era considerată neperformantă. Gradul de acoperire cu
de la 58,2% în martie 2016 la 56,8 în martie

Editura ASE, Bucure
ști, 2016, pag. 12

1169.6
2410
3696
4259
1240

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

8

1.1.1
ACTIVITATEA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

.

Sistemul bancar are o clasificare aparte, având o structură piramidală, la baza căruia se
află un numar mai mare sau mai mic de bă
nci comerciale, iar în vârf se află banca centrală. În
acest sistem care este structurat pe două niveluri
și anume tranzactiile între agenții nebancari
se efectuează prin băncile comerciale (bănci de rangul doi), iar cel de
–
al doilea nivel,
tranzactiile în
tre băncile comerciale se efectuează prin banca centrală (bancă de prim rang)
„banca băncilor”
.
9

Această centralizare a sistemului bancar cunoa
ște însă și unele excepți
minore,
și anume cazurile în care anumite întreprinderi pot deschide conturi curente
direct la
banca centrală

În epoca contemporană, locul
și rolul băncilor în economie este foarte mare, activând
ca intermediar principal în rela
ția economii
–
investi
ții, relație hotărâtoare în creșterea
economică.

Conceptele moderne priv
ind dezvoltare
a economică

a fost considerată ca un rezultat
necesar al evolu
ției societății, obținerea de economii al agenților economici sau persoanelor
fizice, reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă
și destinate unei utilizări
viitoare. În

cadrul acestor concepte investi
țiile, reprezentând achiziția de instalații și
echipamente, structuri, ma
șini și inventar, destinate să dezvolte producția, reflectând o altă
realitate a economiei
și expansiuni. Acești agenții economici, își găsesc resursel
e necesare, fie
prin propriile economii, fie recurcând la credite ce sunt acordate prin băncii, în procesul de
reciclare
și valorificare a capitalurilor monetare în economie.

Băncile s
–
au afirmat esen
țial ca instituții monetare, ca intermediari monetar
i, a căror
caracteristică esen
țială este posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor dar care
sporesc masa mijloacelor de plată
și volumul circulației monetare.

Emisiunea de bancnote a fost o func
ție inițial deschisă pentru toate băncile, i
ar mai
apoi a fost limitată doar la banca de emisiune, aceasta reprezintă forma principală a crea
ției
monetare
și cadrul premordial prin care are loc expansiunea masei monetare.
10

În cadrul sistemului bacar s
–
au
inclus în timp
și intermediari nemonetrai a
i

căror
func
ții principale sunt:



colectarea de economii;



acordarea de credite pe termen lung sau scurt, direct către beneficiar;



angajarea de capitaluri pentru recreditare.

Multiplicarea centrelor de emisiune
a creat condi
ții de încălcare a normelor de

9
Constantinescu Liliana Aurora
, Opera
țiuni și instituții de credit
, Editura Lux Libris, Bra
șov, 2011, pag. 37

10
Dardac Nicolae, Vascu Teodor,
Monedă
și credit,

Editura ASE, Bucure
ști, 2009, pag . 24

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

9
emisiune
și încălcarea canalelor de circulație cu banconte emise, cu sau fără justificație
ec
onomică. Astfel că, în momente

istorice diferite toate
țările dezvoltate au trebuit să
restrângă categoric func
țiile bă
ncii de emisiune, aceasta concentrându
–
se de regulă la o
singură bancă
și aceea fiind, banca centrală.

Specializarea băncilor a fost o tendin
ță ce se manifestă în interiorul băncilor timp de o
întreagă epocă. La sfâr
șitul afirmării tendințele de specializa
re, erau adesea declarative,
propagandistice, fără a obliga la interziceri sau exclusivitate.

De
și structurile naționale ale sistemului bancar sunt foarte diferite,purtând amprenta
evolu
țiilor anterioare, sau a unor tradiții ce se imortalizează și fiin
d de o potrivă supuse
suflului înnoirilor, totu
și pretutindeni în lume s
–
au delimitat cu transparen
ță la un moment dat:
• băncile de depozit;

• băncile specializate.

Băncile specializate au o misiune de int
eres public: creditarea pe termen mijlociu si
lung
pentru întreprinderi, creditarea

mărfurilor cu plata în rate, creditarea locuin
țelor cu
garan
ții ipotecare, gestiunea mijloacelor de plata, în special prin cărți de credit. Principalele
lor orientări sunt:

leasing
–
ul, factoring
–
ul, acordarea
și garantarea de credite pe termen
mijlociu
și lung pentru întreprinderi, creditarea mărfurilor cu plata în rate, garantarea
locuin
țelor cu garanții ipotecare, gestionarea mijloacel
or de plată.

Unele bănci ac
ț
ioneaz
ă ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate,
desfă
șurând activități atât de mobilizare a resurselor, cât și de distribuire a creditelor în sfera
lor specifică, în cadrul unu
i

echilibru relativ între opera
țiunile active și pasive proprii.
O mare
parte din bănci sunt însă unită
ți profitabile unilaterale, fie premordial pentru mobilizarea de
resurse, fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce sunt puse la dispozi
ție.

În acest cadru, băncile joacă rolul de intermediar. Astfel
băncile î
și exercită rolul de
intermediar nu numai între agen
ții în afara sistemului bancar, ci și au un rol major în reciclare
și valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse și distribuirea de credite. În acest proces
se afirmă
și se detașează ca

principale func
ții ale bănci cele două laturi ale interedierii:

•mobilizarea resurselor;

•distribuirea creditelor.
11

Legătura directă cu mii
și milioane de agenți economci, titulari de contri, în legătură
cu constituirea
și utilizarea depozitelor, atribuie băncilor o altă principală funcție în economia
modernă, ceea de centru de efectuare a plă
ților între titulari de con
t
și prin aceasta băncile
determină
și conturează fluxurile circulației monetare scripturale.

11
Spulbăr Cristi, Ni
țoi Mihai,
Sisteme bancare.Comparate,
Editura Sitech, Craiova, 2012, pag. 390

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

10

1.2
TENDIN
ȚE ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ DIN ROMÂNIA

Instabilitatea financiară a pie
țelor emergente (America Latină, Rusia, Europa de Vest,
Asia). Te
ndin
țe de agregare a interselor economice prin formarea de blocuri comerciale,
caracterizate prin: libera circula
ție a mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, înlaturarea
barierelor fiscale
și vamale.

Tendin
țe de globalizare a economiei mondiale
, inclusiv în domeniul bancar exprimat
prin achizi
ți
i
, fuziuni
și acorduri de cooperare, tendințe care îi dovedește României că nu
poate rămâne descoperită fa
ță de sistem
ul bancar interna
țional.

Concentarea capitalului
și consolidarea noilor entități î
l reprezintă: crearea de bănci
universale (universal banking), conform modelului Uniuni Europene, deplasarea centrului de
greutate a activită
ții bancare către Invesment Banking.
12

Starea actuală în domeniul bancar din România.

Înainte
de 1990, s
istemul
bancar românesc,

a fost unul dintre cele mai rigide sisteme
din fostele
țări socialiste. A fost un sistem lipsit de eficiență și control de stat. Stucutura
semăna în ma
re măsură cu celelalte economii
din Europa Centrală
și de Est, dar în
anumite
privin
țe economia românească este mul
t

mai strictă
și a avu
t un rol pasiv în economie.

Înainte de reformă sistemul bancar românesc era format din Banca

Na
țională a
României,

care îndeplinea func
țiile unei bănci centrale deopotrivă cu câteva funcți
i ale unei
bănci comerc
iale. În colaborare cu alte institu
ții de stat, B.N.R
.

elabora proiecte de creditare
și
urmărea punerea lor în practică, respectiv extinderea creditelor către întreprinderi
și
organiza
ții economice ce aveau cont deschis la B.N.R.

În perioada 1990
–
1999, s
istemul bancar este considerat a fi cel mai fragil mecanism al
unei economii, în sensul în care simte cel mai puternic
șocurile incluse în economie. Sistemul
bancar românesc dupa 1990 a fost afectat de falimentul anumitor bănci d
in sectorul privat, dar
s
–
a dovedit a avea o evolu
ție surprinzătoare, prestanța Bănci Naționale a României a
influen
țat decisiv atât băncile comerciale, cât și evoluția economiei în ansamblu.
13

În perioada scursă din 1990, în ciuda unor întreruperi ale u
nor bănci, receptate negativ
de către popula
ție, sistemul bancar românesc este vizibil mult mai stabil și mai bine
reglementat decât restul economiei în ansamblu.

Prezen
ța în sistemul românesc a unor bănci
străine alături de băncile cu capital mixt
român
–
străin
.

12

Căpraru Bogdan,
Op. cit
, pag. 28

13
Andrie
ș Alin Marius,
Performan
ța și
eficien
ța activității bancare,
Editura Universită
ți “AL. I. Cuza” Iași,
2010, pag. 44

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

11

Reglementăriile cheie în domeniul bancar, care s
–
au adoptat în această perioadă:
cerin
țe de capital minim stabilit de B
.
N
.
R
.
, crearea Bursei de
Valori, reglementări pruden
țiale
cum ar fi: maxim
ul împrumutului pe un singur client, împrumu
turile totale
interne,
plasamente în societă
ț
i nebancare, aprobarea B
.
N
.
R
.

pentru cumpărarea pach
etelor de ac
țiuni
ce depă
șesc 5
% din capital, reguli specifice pentru clasificări de credite, sisteme de plată,
asigurarea depozitelor popula
ției la bănci (Leg
ea 88/1997),

cerin
țe de rezerve minime
obligatorii,

reglementări în domeniul valutar, înfiin
țare sistemului de decontări interbancare
prin intermediul Casei de Compensa
ție
.

Banca Na
țională a României a instituit Fondul de
Garantare a Depozitelor în urma de
zechilibrului re
sim
țit de industra

bancară românească care

a

avut loc în urma

dificultă
ților majore întâmpinate de unele bănci, provocate și de retragerile
masive ale depozitelor popula
ției.

În mai 1997 intra în vigoare legea 83
/1997
14
, privind p
rivatizarea societă
ților
comerciale bancare la care statul este ac
ționar. Prin intrarea în vigoare a Legii 58/1998
15

privind Legea bancară
și a Legii 101/1998
16
privind Statutul Băncii Na
ționale a României,
cadrul legal privind autorizarea, reglementarea
și s
upravegherea pruden
țială a băncilor a fost
lărg
ită
și îmbunatațită.

În ianuarie 1998, obiectivele de supraveghere au început să prindă contur odată cu
introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar.

Între 1998
–
1999 au început s
ă se
pr
ivatizeze primele doua bă
nci cu capital majoritar de stat, prin cumpărarea pachetului
majoritar de către investitori străini.

În perioada anului 2000, chiar
și
după crearea sistemului pe două niveluri
și
deschiderea domeniului noilor operatori, băn
cile specializate nu au fost reconfigurate, iar
sectorul bancar românesc a fost dominat până în anul 1999, de cele cinci bănci de stat care la
început aveau o pozi
ție de monopol în sectoarele lor respective. Pe fondul reglementării
stricte a activită
ții bă
ncilor comerciale din parte Băncii Na
ționale, printre insuficența
sistemului financiar bancar românesc se enumerau: restructurarae inadecvată a băncilor
comerciale române
ști, credite neperformante, legislația în curs de formare, lipsa unei culturi
adecvate

în domeniu, conducerea corporatistă în formare la nivelul întregi economii.

Datorită faptului că multe sectoare economice erau la începutul restructurării iar
legisla
ția nu a impus o modalitate omogenă și obigatorie în activitatea de creditare a băncilo
r
comerciale, acestea s
–
au gândit inclusiv la eventualitatea creăr
i
i unei propr
i
i metodologi de
creditare
și monitorizare a creditelor. O parte din aceste credite acordate au devenit

14
Legea 83/1997 privind Privatizarea societă
țiilor comerciale

15
Legea 58/1998 privind Legea bancară

16
Legea 101/1998 privind Statutul Băncii Na
ționale a României

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

12
neperformante, mai ales ca urmare a crizei infla
ționiste din anii 1992
–
19
93.

Alte prob
l
eme ale acestei perioade su
nt: slaba supraveghere bancară,

ambiguitat
e în
reglementări
și legislație și

restructurarea inadecvată. Procesul de restructurare
și privatizare
în sectorul industrial

încă nu este încheiat.

Încă din 1991
întreprinderile de stat au fost finan
țate prin rata real negativă a
dobânzilor, credite bancare garantate neguvernamental
și prețuri determinante administrati
v.
Subventiile au fost stopate î
n anul 1994, dar au reapărut ocazional în anul 1997.

Băncile
și
–
au schimbat într
–
o propor
ție minimă structura portofoliilor de credite și au
continat să ruleze credite la clien
ții tradiționali. Chiar dacă bilanțul băcilor pare sănătos în
termeni contabili, aceasta este în parte deoarece băncile au fost re
ținute în ext
inderea
creditului, optând să se concentreze pe venitul din comision decât pe cel din rata dobânzi.

Men
ținerea distorsiunilor în sectorul real, fluctuația ratelor dobânzilor, ale cursul
ui de
schimb al monedei n
a
ționale, precum și ale prețuri
lor de consum
și
–
au pus amprenta asupra
sectorului bancar, influen
țând negative performanțele fi
nanciare ale bănci
și indicator
i de
pruden
ță bancară în sensul creșterii ponderii veniturilor nerealizat
e din dobânzi
și din influețe
de curs valutar în total profitului brut.

Apari
ția falimentelor bancare în contextual recesiunii
bancare.

Se continuă procesul de restructurare
și p
rivatizare, de cre
ștere a calități

serviciilor
prestate
și ed
ucarea popula
ției, stimularea atrage
rii în sistemul bancar a econom
ilor a
agentilor economici
și populației, intensificarea operațiunilor pe piața de capital și
monitorizarea sistemului de pla
ți, prin dezvoltarea sistemului electronic de plată. S
–
au
dezvol
tat foarte mult
și instituțiile financiare specializate în activitatea de leasing, brokeraj,
asigurări, fonduri de investi
ții, fonduri de pensii, invesment banking. Creșterea accelerată a
concuren
ței în sistemul bancar, creșterea calitătii și difersificări
i produselor
și serviciilor
bancare.

Banca Na
țională a României și
–
a îmbunătă
țit considerabil funcția sa de regulator al
sistemului bancar. În prezent există deja o relativă alinare a indicatorilor
și standardelor
impuse de Uniunea Europeană
și s
–
a redus influen
ța politicului în sfera reglementărilor
financiare care a fost până de curând un factor major de destabilizare. După multe încercări
și
obstacole s
–
a finalizat procesul de înfii
n
țare a Registrului de Garanții.
17

Perioada de după anii 2000

duce la restrângerea lichidită
ții băncilor comerciale printr
–
o serie de măsuri administrative, rezerva minimă obligatorie fiind una din măsuri, aceasta a
condus la men
ținerea unei rate active ale dobânzilor ridicate și implicit la reducerea finanțării

17
Moraru Da
n, Nedelescu Mihai,
Produse
și servicii bancare,
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2013, pag 11

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

13
eco
nomiei române
ști. La aceasta se adaugă majorarea contribuțiilor la Fondul de Garantare a
Depozitelor în sistemul bancar, care a intervenit o dată cu nevoia de bani a investi
ție, create să
despăgubească depuneriile din băncile falimentate. Riscul de neplată

a datoriilor către bănci

mai persista, atâta timp cât economia se află încă departe de a da semn de dezvoltare. Pe
fondul unui mediu economic caracterizat de oscila
ția ratei de schimb și de o rată a inflației
încă ridicată, creditele acordate de bănci se
fac pe baza unor garan
ții de valoari mari. Datorită
crizei economice băncile eu preferat să atragă bani de la clien
ți pe care i
–
au amplasat ulterior
în titluri de stat, conducând astfel la finan
țarea deficitului bugetar.
18

După ce anul 2015 a fost marcat

de rela
ția tot mai tensionată dintre bănci și clienți,
2016 pare a fi pia
ța de încercare pentru instituțiile de credit din România, care trebuie să facă
fa
ță problemelor de imagime actualizate în ultima vreme de eșecul înregistrat de cele două
act
e normat
ive apreciate ca fiind un

real ajutor pentru debitori: Legea falimentului personal
și
Legea privind darea în plată.

În timpul crizei, sistemul bancar românesc a trecut printr
–
o reajustare, numărul
băncilor a scăzut considerabil cu 15%, dar în acela
și timp

și sectorul bancar din regiune a
ajustat costurile totale.

Indicatorii sistemului bancar românesc s
–
au îmbunătă
țit semnificativ în prima jumătate
a anului 2016, pe fondul unei cre
șteri economice puternice, de 6% pe an, care a permis
băncilor să ac
o
r
de tot mai multe împrumuturi, în special popula
ției. Totodată băncile și
–
au
diminuat costurile, atât cele aferente riscului de credit, cât
și cele de funcționare, persistând
să
–
și ajusteze rețeaua de unități si numărul de salariați, în contextual în care

tot mai mul
ți
clien
ți preferă să utilizeze serviciile bancare electronice, online.
19

Strategia de dezvoltare a României ar trebui să includă
și tactici de ponderare a
deficitelor în raport cu mediile europene, inclusiv pe linia creditării economiei
reale. Lec
țiile
crizei ar trebui să fie deja
știute atât de bănci,căt și de clienți. Creditarea responsabilă trebuie
sumată corespunzător, fiind cheia dezvoltării economice fiindcă cheia dezvoltării economice
fiindcă antrenează pe oriz
ontală întreaga econi
mie

Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R. a identificat trei tendin
țe a sistemului bancar din
România: cre
șterea moderată a creditului, calitatea creditelor mai importantă decât cantitatea
și creșterea importanței finanțării locale.

18
Mati
ș Eugenia Ana
, Managementul bancar,
Editura Casa Căr
ții de Stiință, Cluj
–
Napoca, 2010, pag. 77

19

http://www.bnr.ro/Sistemul
–
bancar
–
din
–
Romania
–
pilon
–
d
e
–
baza
–
al
–
sistemului
–
financiar
–
7333.aspx

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

14

Figura 1.2.
–

Tendin
țe în activitatea bancară din România în anul 2017

Sursa: (

http://economie.hotnews.ro/
)

1.3

REFORMA SISTEMULUI BANCAR

DIN ROMÂNIA

Reforma sistemului bancar din România

a înce
put în decembrie

1990, atunci câ
nd a
fost introdusă structura bancară pe două niveluri, specifice economiei de pia
ță; banca
comercială
și băncile comerciale. În procesul de organizare a sistemului bancar de tip
occidental, Banca Na
țională a României și
–
a asumat func
țiile
tradi
ționale ale unei bănci
centrale, iar opera
țiunile comerciale pe care le executase anterior au fost transferate unei bănci
comerciale nou înfiin
țate și anume Banca Comercială Română.

În aprilie 1991 au fost adoptate Legea nr. 33/1991 privind activi
tatea bancară
și Legea
nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Na
ționale a României cu scopul declarat de a crea un
sistem bancar modern.
20

Noile legi au fost elaborate în concordan
ță cu directivele bancare ale
Uniuni Europene. S
–
au urmărit îndeaproape modifică
rile apărute în legisla
ția bancară a țărilor
dezvoltate, îndeosebi în
țările membre ale Uniuni Europene, cu scopul îmbunătățiri în
continuare a cadrului legal privind activitatea bancară.

Banca Na
țională a României are un statut bine definit prin Lege
a nr. 34, aceasta a
dobândit un grad mare de independen
ță, ea răspunzând numai în fața organului legislativ al
țării. Guvernatorul și membrii Consiliului de administrație au fost numiți de către Parlament

20

Legea 34/1991 privind Statutul Băncii Nă
ționale a României

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

15
la recomandarea primului
–
ministru, pe termen de opt

ani, cu posibilitatea reînoirii mandatului.

În calitate de bancă centrală, Banca Na
țională a României are ca obiect principal de
activitate controlul masei monetare
și al nivelului dobânzilor, răspunde de asemenea de
conducerea politicii valutare
și de ad
ministrarea rezervelor oficiale interna
ționale ale statului.
De asemenea, Banca Na
țională a României a devenit organul unic de supraveghere bancară,
fiind autorizată prin lege să ac
ționeze ca împrumutător de ultimă instanță pentru societațile
bancare aflat
e în dificultate de plată. Trebuie men
ționat că legea privind statutul băncii
centrale a stabilit
și limite pentru împrumuturile pe care Banca Națională le poate acorda
bugetului de stat.

Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară a prevăzut m
odificări substan
țiale ale
statutului băncilor comerciale din România.
21

B
ăncile au devenit societăti pe ac
țiuni
independente
și orientate către maximizarea profitului, cu dreptul de a se impica într
–
o paletă
largă de opera
ții bancare și de a funcționa pe
întreg teritoriul
țării, cu condiția respectării
cadrului de reglementare
și supraveghere stabilit de Banca Națională a României. În urma
introduceri noii legisla
ții privind activitatea bancară, au fost înființate bănci private în scopul
promovări unor pie
țe comparative și al imprimări unui rol mai activ sectorului bancar în
economie, prin diversificarea
și îmbunătățirea serviciilor bancare.

În vederea cre
șterii eficienței băncilor comerciale și pentru asigurarea unei mai bune
alocări a resurselor finan
ciare, Parlamentul României a adoptat în anul 1997 legea privind
privatizarea băncilor, cu scopul de a facilita privatizarea societătilor bancare cu capital
majoritar de stat. Guvernul a fost împuternicit să stabiliască următoarele:

• băncil
e care urmează a fi privatizate
și programul de privatiza
re;

•
cota de participa
ție care va aloca categoriile de investitori, fie ei interni sau străini;

• strategia de punere în vânzare;

• pre
țul de vânzare al acțiunilor și alte măsuri destinate facilitării procesului de privatizare.
22

Integrarea europeană are în vedere, pentru a asigura cre
șterea durabilă a economiei
române
ști unele măsuri cu efecte sigure: în
t
ărirea disciplinei financiare î
n sectoarele publice
și
private, remunerarea corectă a muncii
și un mediu de afaceri propice.

Astfel, Legea nr. 58/1998
–

Legea bancară
23

a fost în mare măsură armonizată cu
prevederile Directivei consolidate nr. 2000/12/EC,

referitoare la condi
țiile de acces și de
exercitare a activită
ții bancare de către instituțiile de credit: fondurile proprii ale instituțiilor
de credt, solvabilitatea institu
țiilor de credit, expunerile mari ale instituțiilor de credit,

21

Legea 33/1991 privind Activitatea bancară

22

Constantinescu Liliana Aurora,
Opera
țiuni și instituții de credit,
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2012,

pag. 63

23

Legea nr. 58/ 1998 privind Legea bancară

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

16
supravegherea con
solidată a institu
țiilor de credit.

Completarea Legii nr. 58/1998
–

Legea bancară urmăre
ște adâncirea transpunerii
directivelor men
ționate, precum și a altor directive: Directiva Parlamentului European și a
Consiliului European nr. 2000/28/EC pentru m
odificarea Directivei nr. 2000/12/EC, Directiva
Parlamentului European
și a Consiliului European nr. 2000/46/CE privind condițiile de acces,
exercitarea
și supravegherea prudențială a activității bancare de către instituțiile emitente de
monedă electronică
. Directivele Parlamentului European
și a Consiliului European nr.
2001/24/CE privind reorganizarea
și falimentul instututiilor de credit.
24

Reforma sistemului bancar se împarte în cinci etape:

Prima etapă a reformei bancare
între anii

1991
–
1996
,

s
–
a remarcat prin următoarele aspect:

●
Promulgarea Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară
și a Legii nr. 34/1991
privind statutul Băncii Na
ționale a României a asigurat:

○
structurarea sistemului bancar pe două paliere, pri
n separarea
și dezvoltatea noilor funcți ale
băncii centrale (politica monetară, politica valutară, reglementarea, autorizarea,
spuravegherea,
sisteme de plă
ți);

○
înfiin
țarea de bănc
ii comerciale;

○
premisele dezvoltării sistem
ului bancar românesc (40 de bănci în 1996, fa
ță de

12 bănci în
1990)

●

Înfiin
țarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar în anul 1996;
A doua etapă a reformei bancare
între anii 1997
–
2000
,

a eviden
țiat următoarele
evenim
ente:

●

Îmbunătă
țirea și completarea legislației bancare, adoptarea unor noi acte normative:

◊
Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară;

◊

Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Na
ționale a României;

◊

Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor;

◊

Legea nr. 87/1998 privin
d privatizarea băncilor.

●

Crearea cadrului juridic privind func
ționarea cooperativelor de credit, Ordo
nan
ța de
Urgen
ță nr. 97/2000, aprobată
prin Legea nr. 200/2002.

●
Privatizarea primelor institu
ții de credit în anul 1999 (Banca Română pentru
Dezvoltare
și Bancpost).

A treia etapă a reformei bancare
între anii
2001
–
2007

a adus în prim

plan următoarele

evenimente:

●
Alinierea legisla
ției bancare la prevederile directivelor Uniuni Europene și la

24

Razvan Caracotă,
Op. cit.
, pag. 24

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

17
principiile de bază ale Comitetului de la Basel privind suprav
egherea bancară eficientă:

○
Anul 2004 a fost momentul trecerii

de la supravegherea bazată pe conformitate la cea
bazată pe risc;

○

Îmbunătă
țirea cadrului juridic
prin noi acte normative:

◊
Legea nr. 312/2004 privind Statutul
Băncii Na
ționale a României;
25

◊
Ordonan
ța de Urgenț
ă nr. 99/2006 privind institu
țiile de credit și adecvarea
capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007;

◊
Legea 227/2007 pentru aprobarea O.U.G nr 99/2006 privind institu
țiile de credit și
adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial nr. 41
0 din 18 iulie 2007;
26

◊
Ordonan
ța nr. 10/2004 privind procedura reorganizării juridice și a falimentului
institu
țiilor de credit, aprobata prin Legea nr
. 278/2004.

○

Elaborarea reglementărilor secundare privind transpunerea cerin
țelor p
ruden
țiale (începând
cu anul
2006);

○

Semnarea primelor acorduri de cooperare în domeniul supravegherii cu autorită
țile
competente din Moldova, Turcia, Cipru, Italia, Grecia, Germania, Olanda, Austria, Ungaria,
Fr
an
ța);

○
Consolida
rea sistemul bancar:

ș
Privatizarea Băncii Agricole S.A (2001)
și a Băncii Comerciale Române S.A. (2006)

ș Modificarea structurii de proprietate, preponderen
ța capitalului străin.

A patra etapă a reformei ban
care

între anii
2008
–
2013
,
are ca principale caracteristici
următoarele:

●
Consolidarea supravegherii bancare prin alinierea la practicile adoptate de

Uniunea
Europeană.

●

Participarea in structurile europene (Autoritatea Bancară Eur
opeană) cu rol în
asi
gurarea:

○
cadrului eficient de reglementare
și supraveghere prudențială la nivelul sistemului bancar
european;

○

setul unic de norme pruden
țiale armonizate pentru instituțiile financiare din Uniunea
Euro
peană;

○
convergen
ței practi
cilor de supraveghere.

●
Constituirea colegiil
or de su
praveghere:

○

Scop: realizarea supravegherii la nivel consolidat a grupurilor

bancare;

○

Baza legală: Directiva+ acorduri multilaterale
de cooperare
și coordonare.

25
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Na
ționale a României

26
Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea O.U.G nr 99/2006 privind institu
țiile de credit și adecvarea cap
italului

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

18

●
Alinierea cadrului normativ la cerin
țele
Basel III
și pachetului CRD IV:

○

modificarea prevederilor Ordonan
ței de Urgență nr.99/2006
;

○

elaborarea reglementărilor secundare.

ș Ordonan
ța de urgență nr.
25 din 18 martie 2009 pentru modifica
rea
și
completarea Ordonan
ței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului

(Monitorul Oficial, Parte I nr. 179 din 23 martie 2009);

ș
Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
2
5/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
;

A cincea etapă a reformei bancare 2009
–
2016
,
s
–
a remercat prin următoarele evenimente:

●
Îmbunătă
țirea proporți
ilor normelor, în sensul de a simplifica sarcinile de raportare
pentru băncile mici;

●
Reducerea sarcinilor de reglementare nejustificativă, astfel încât normele să
–
și
atingă obiectivele la costuri minime pentru
entită
țile reglementare;

●
Îmb
unătă
țirea cadrului juridic prin noi acte normative:

șLegea nr. 207 privind aprobarea Ordonan
ței de urgență a Guvernului nr.
25/2009 pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind institu
țiile de credit și ade
cvarea capitalului;

șOrdonan
ța de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și
completarea Ordonan
ței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului
și a altor acte normative;

ș
Legea nr.

231/2010 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative
;

ș

Ordonanța nr.
1/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul instituțiilor de credit
;

ș
Ordonanța de urgență nr. 43/2012 pentru modificarea art. 240
28

alin. (1) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile

de credit și adecvarea
capitalului
;

ș

Legea nr. 271/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 43/2012 pentru modificarea art. 240
28

alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
99/2006 privind instituțiile de credit și adecvare
a capitalului
;

ș
Legea nr. 272/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a
societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților
de servicii de investiții financiare

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

19
și a societăților de administrare a investițiilor dintr
–
un conglomerat financiar, a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a
Legii nr. 32/2000 privind a
ctivitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor
;

ș Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire
a ainsolven
ței și de
insolven
ță.

27

Figura 1.3
–

Etapele reformei sistemului bancar

Sursa:
(bancherul.ro)

27

Legisla
ția bancară, Regulamente și norme ale B.N.R. (actualizare)/ www.bnro.ro

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

20

2.
CREDITUL BANCAR
ÎN

ACTIVITATEA DE RETAIL

2.
1

APARI
ȚIA CREDITULUI

Creditu
l este cunoscut
și reglem
entat încă de la începutul vie
ț
i economice
și social.
Primele dovezi ale unei activită
ți bancare se regăsesc în Orientul Apropiat ș
i Egiptul Antic,
unde templele
ț
ineau loc atât de rugăciune, cât
și de păstrare a banilor și tezauru
lui. Tăbli
țele
de lut găsite reprezintă dovada că templele din Babilon aveau o activitate ce poate fi
asemănată
, în unele aspecte cu activitat
e
a

institu
țiilor bancare modern de astăzi. Pe aceste
tăbli
țe a fost dăltuită legea care cuprindea norme privind di
feritele în
țelegeri dintre oameni.
Străvechiul cod con
ținera reguli concrete cu privire la primirea și acordarea de împrumuturi,
plata dobânzilor, constituirea de garan
ții, folosirea însrisurilor doveditoare, împarțirea
obliga
țiunilor, depunerea în depozit
e.

Creditul cu dobânda a fost o practică care la început nu a putut fi controlată de
autorită
ți, deoarece nu existau re
g
lementări în domeniu. Creditul cu dobânda a fost
reglementat mai târziu prin Codul lui Hammurabi,
28

care este recunoscut ca prima

reglementare în domeniu. Un pas importat în evolu
ția relațiilor economice și sociale îl
reprezintă extinderea împrumuturilor, într
–
o primă fază numai de produsele destinate
consumului, în special cereale, iar mai tărziu
și de unelte ale muncii și de instr
umente băne
ști.
Împrumuturile se acordau înca de la apari
ția acestuia contra unui anumit preț, adică dobânda,
ceea ce asigura substantial câ
știg creditorilor
, respectiv destinatarilor de disponibilită
ți în
ma
rfă
și bani care încheiau asemenea tranzacții.

Mai tâziu dobânda va fi cunoscută sub denumirea de camătă
și se conturează o
însu
șire aparte, cămătaria a fost specializată pe tranzacții de împrumut, ce au luat amploate
odată cu dezvoltarea societă
ții sclavagiste. Capitalul cămătăresc era solicitat pentr
u nevoile
curente de producătorii liberi, agricultori, me
ștesugari, de către comercianți și navigatori în
scopul finan
țării afacerilor, dar și de aristrocați, din nevoia de acoperire a cheltuielilor datorită
luxului in care trăiau, precum
și de suverani pe
ntru puterea răboaielor.

29

În Babilon au apărut
și au dăinuit adevărate dinastii de cămătari, care transmiteau și
sporeau for
ța economică din generație în generație, exercitând și o anumită influența și in
via
ța politică.

Apari
ția băncilor ca in
stitu
ții a avut loc în Grecia și Roma Antică în secolele VI
–
VII

28
Codul lui Hammurabi a fost descoperit sub ruinele templului din Gizeh
și expus la Muzeul Louvre

29
Dedu Vasile, Ni
țescu D. Costică, Turcan Ciprian,
Produse
și servic
ii bancare,
Editura Economica, Bucure
ști,
2015, pag. 107

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

21
Î.H., ca urmare a dezvoltării comer
țului ca urmare a emiterii monedei proprii de către fiercare
ora
ș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecesti au decis să constituie
“
bănci publice”, care pe lângă rolul propriu
–
zi
s

și anume cel bancar, mai aveau și s
arcina
străngerii impozitelor
și

dreptul de a combate moneda. După modelul Greciei, în Roma Antică

au început să apară “bancheri priva
ți’ și “bănci publice”. Aceștia au faci
litat
și diversificat
schimburile comerciale, ajungând să asigure toate func
țiile clasice ale băncilor: depuneri,
credite, gestiunea conturilor, serviciul cecurilor.

Republica, iar mai apoi Imperiul Roman, înfiin
țează asemenea

bănci specializate
,
în

primul rând cu păstrarea impozitelor

colectate de la contribuabili. În porturile grece
ști,
“trapezi
ști” devin bancheri în

sesul actua al termenului, ei î
ndeplinesc majoritatea func
țiilor
băncii moderne: depuneri, credite, schimb valutar, crea
rea altor mij
loace de plată decâ
t
ba
n
cnota sau moneda. În Egipt, acolo unde statul avea autoritate totală a fost înfiin
țată Banca
Regală din Alexandria care de
ținea monopolul asupra

acestor activită
ți.

În feudalism, creditul a accentuat procesul de deposedare a mici
lor producători de
mijloace de produc
ție, paralel cu pierderea drepturilor economice

și politice, ducându
–
i

la
star
e
a

de dependen
ță fa
ță de feudal. Creditul a
dus
și î
n această perioadă la extinderae
rela
țiilor monetare, contribuind apoi la ruinarea marilo
r latifundiali, la distrugerea
indepen
den
ței meșteșugarilor, creând a
stfel premise necesare treceri la manufactura
capitalistă. În ultima perioadă de extindere a feudalismului, creditul a contribuit la acumularea
capitalului, ruinarea producătorilor de mar
fă
și transformarea lor în salariați.

În capitalism creditul bancar se trasformă într
–
un instrument de domina
ție. El devine o
armă
folosită de marile monopoluri î
n lupta concuren
țială. În condițiile producției capitaliste
de mărfuri, creditul a contrib
uit într
–
o anumită măsură
și la diminuarae temporală a
contradic
ției dintre preț și valoarea de întrebuințare, manifestată prin contrazicerea dintre
produc
ție și consum.
30

Prin fa
ptul că reflectă de
zvoltarea for
țelor de producție, creditul a favorizat instituirea
prin reglementarea capitaliste, a contribuit la lărgirea poduc
ției și supraproducției. Prin
rela
țiile de credit
s
–
au redistribuit capitalurile î
ntre ramurile economice, s
–
au egalizat
profitu
rile, au crescut însă
și speculațiile și în final s
–
au accentuat contradic
țiile
capitalismului.

Creditul a
devenit unul din mecanismele

economice fundamentale odată cu
dezvoltarea intensivă de la sfâr
șitul secolului al XVIII
–
lea începutul secolu
lui al XIX
–
lea al
rela
țiilor capitaliste de producție.

30
Mati
ș E. Ana, Mutu Simona, Matiș A. Crenguța,
Produse
și servicii bancare,
Editura Risoprinr, Cluj
–
Napoca,
2011, pag. 200

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

22

2.1.1 NO
ȚIUNI DE CREDIT

Creditul, la fel ca moneda este o categorie economico
–
financiară creată pentru a servi
la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de pro
cesul de schimb.

Una din primele opera
țiuni, cu caracter economic înfăptuită de indivizi care au trecut
de la via
ța izolată, individuală, la o formă de viața socială a fost schimbul în natură și ca o
consecin
ță imediată a lui a apărut creditul care este
tot un schimb, cu singura particularitate că
în momentele schimbului se intercalează factorul timp.

La orice tranzac
ției de schimb, în mod obijnuit, fiecare din părți oferă celeilalte un
echivalent. Atunci când una din păr
ți preferă să primescă echiva
lentul la care are dreptul la o
dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb de credit.

31

Indiferent de modul în care a luat na
ștere și a evoluat activitatae economică a omenirii,
creditul a apărut înaintea oricărui sistem
și instrument de schimb
.

Etimologic, creditul î
și are originea în cuvântul latin “creditum
–
credere”, care
înseamnă a crede, a se încrede sau a avea încredere. Această origine a no
țiunii de credit scoate
în eviden
ță un element psihologic absolut necesat existent unei operațiu
ni de împrumut
–
încredere.

Creditul, fiind o categorie de natură economico
–
financiară a format obiectul unor
cercerări amănun
țite în lietratura de specialitate. Analizând unele definiții cu privire la credit,
vom constata o deversitate de opinii,

diferen
ța dintre ele fiind determinată de punctul de
vedere din care este privit creditul.

Astfel, profesorul W. Sombrat, oferă o defini
ție concisă, dar expresivă, când spune:
“creditul este puterea de cumpărare, fără a de
ține numerar”
.
Într
–
o man
ieră asemănătoare,
profesorul C. Gide define
ște creditul ca fiind
“schimbul unei bogă
ții prezente, contra unei
bogă
ții viitoare”
. Profesorul F. Leitner define
ște creditul ca un
“act economic care face să
nască în favoarea unui individ un drept de a dispune

în mod permanent de bunuri sau servicii
pune la dispozi
ția lui, de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat”
. La
rândul său profesorul V. Slăvescu arată că:
“este vorba de o opera
țiune de credit sau ne
găsim în fa
ța unui fapt econom
ic, numit credit, ori de cât ori este vorba de cedarea unei sume
de bani, efectuată într
–
un moment dat, din partea unui subiect economic, cu obliga
ția pentru
aceasta din care se cheamă interes sau dobândă”
.
32

Adept al defini
țiilor succinte, profesorul
A. Pa
ge defini
ște creditul ca fiind:
“schimbul unei valori monetare prezente contra unei

31

Moraru

Dan
, Nedelescu

Mihai,

Produse
și servicii bancare,
Editura
ProUniversitaria, Bucure
ști

2013, pag.115

32
Dardac N., Barbu T.,
Monedă,
Editura ASE, Bucure
ști, 2009, pag . 53

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

23
valori monetare viitoare
.
33

Potrivit unei opinii “creditul constă în acte
și operațiuni de concentrare a economice și
ale cetă
țenilor”.

Punctele de vedere
după care creditul este considerat drept un scop în activitatea
economică, nu vor reu
și să ofere o imagine clară a acestuia. Noțiunea de credit nu poate fi
concepută ca un instrument de care să dispună oricum
și oricând.

Creditul nu este un împrumut în

forma sa pură. Obiect al împrumutului îl formează
întodeauna un bun,

care va fi retituit în formă sau în substan
ța sa. Creditul, este un împrumut
în monedă. După cum se cunoaste, moneda este o marfă, dar nu orice fel de marfă, ci una cu
calită
ți deosebit
e, aceea de marfă a mărfurilor, cu rol de echibalent general.

Creditul este un schimb de monedă condi
ționat și desp
ăr
țit de un interval de timp.
Cu
alte cuvinte, a acorda unei
persoane un credit, înseamnă să îi

pui

la dispozi
ție o sumă de bani,
cu condi
ț
ia de a o rambursa în

viitor, la o anumită dată.
Schimbul în timp, adică separarea
printr
–
un interval de timp a momentului cedării unei

Pentru timpul care va trece între primirea sumei de bani
și rambursarea sa, beneficiarul
opera
țiunii va trebui să
plătească o dobândă. Prin urmare, schimb separat de timp, folosirea
banilor, plata unei dobânzi, sunt elemente constitutive ale oricărei opera
țiuni de credit.

O variantă a creditului in forma sa naturală
și simplă este

creditul comercial. Într
–
unul
din c
ele două momente, al acordării sau rambursării, în loc de o sumă de bani poate sa apară o
cantitate de marfă, executări de l
u
crări sau prestări de servicii.

În orice operatiune de credit, în principiu intervin două subiecte:creditorul, cel care
acordă
creditul
și debitorul, cel ca

prime
ște creditul. Alte elemente ale creditului sunt:

○
scaden
ța reprezintă momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului;

○
ratele par
țiale care se rambursează eșalonat, la numit
e termene;

○
conform întelegerii stipulate în contractul de credit;

○
temenele de garan
ție reprezintă peroada între momentul angajării creditului și începerea
rambursării lor;

○

garantarea creditului sau gajul este format din bunuri care se constituie la dispozi
ția
creditorului sau al unei ter
țe, pentru asigurarea îndepliniri de către debitor aunor obligațiuni
de o valoare, în general mai red
usă;

○

dobânda este reprezenată de o sumă de bani plătită de către debitor, creditorului său, pentru

împrumutu
l acordat pe un termen detemint
.
34

Apărut odată cu schimbul în natură
și cunoscând în evoluția sa numeroase forme,

33

Turliuc V., Cocri
ș V.,
Monedă
și credit,
Editura Junimea, Ia
și, 2011, pag. 80

34
Constantinescu L.A.,
O
p. cit.
, pag. 54

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

creditul îndepline
ște un rol esențial în economia modernă. De altfel, evaluându
deosebit al monedei
și creditului în dezvoltarea social
trei etape de evolu
ție:

⁙ treapta economiei naturale
propriu sau cel mult al familiei. În această etapă se disting două subdiviziuni:

ș econo
mia familiară autarhică, în care toat
închise;

ș economia de schimb în natură.

⁙ treapta economiei naturale,
monedei;

⁙ treapta econo
miei de credit,
de a restitui in viitor aceea
economică
și financiară a omenirii, unde, în procesul schimbului, rolul esențial îl au
o
pera
țiunile de credit
.
35

Figura 2.1.1

35

Dardac Nicolae, Barbu Teodora,
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
ște un rol esențial în economia modernă. De altfel, evaluându
și creditului în dezvoltarea social
–
economică a omeniri, au fost co

⁙ treapta economiei naturale
,

în care indivizii produceau bunurile necesare traiului
propriu sau cel mult al familiei. În această etapă se disting două subdiviziuni:
mia familiară autarhică, în care toat
e celelalte celule economice erau

ș economia de schimb în natură.

⁙ treapta economiei naturale,
în care schimburilede bunuri se fac prin intermediul

miei de credit,
în care se pun bunurile în circula
de a restitui in viitor aceea
șî valoare. Este ultima și cea mai evoluată treaptă de dezvoltate
și financiară a omenirii, unde, în procesul schimbului, rolul esențial îl au

Figura 2.1.1
–

Mecanismul de realizare a creditului cumpărător

Sursa: (

http://www.efin.ro
)

Dardac Nicolae, Barbu Teodora,
Institu
ții de credit
, Editura ASE, 2012, pag. 300

ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
24
ște un rol esențial în economia modernă. De altfel, evaluându
–
se rolul
economică a omeniri, au fost co
nturate

în care indivizii produceau bunurile necesare traiului
propriu sau cel mult al familiei. În această etapă se disting două subdiviziuni:

e celelalte celule economice erau

în care schimburilede bunuri se fac prin intermediul

în care se pun bunurile în circula
ție contra promisiunii
șî valoare. Este ultima și cea mai evoluată treaptă de dezvoltate
și financiară a omenirii, unde, în procesul schimbului, rolul esențial îl au

Mecanismul de realizare a creditului cumpărător

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

25
2.1.2 TIPUR
I
ȘI FORME ALE CREDITULUI

Creditul comercial

se caracterizează prin
urmatoarele:

●

reprezi
ntă creditul pe care agen
ț
ii economici

și
–
l acordă la vâ
nzarea mărfurilor sub forma
amânării plă
ților;

●

avantaju
l acestei forme de credit constă în faptul că întreprinzătorii î
și pot desface producția
fară să a
ștepte momentul în care cumpărătorii vor deține bani. Se apreciază, astfel, accelerarea

circuitul capitalului real;

●

creditul comer
cial prezintă unele
limite, în sensul că orice întreprinză
tor
va putea vinde
marfa pe credit în măsura în care acesta de
ține rezerve de capital care să îi permită
continuarea activită
ț
ii. De asemenea, c
reditul comercial este limitat în func
ție ș
i de
regula
ritatea încasării co
ntravalorii mă
rfurilor;

●

o altă limită a creditului comercial provine din destina
ția mărfurilor vâ
ndute prin acest tip
de credi
t, respectiv cei doi participan
ț
i
la raportul de credit trebuie să apar
țină aceluiaș
i sector
de activitate.
36

Creditul comercial
se manifestă

sub doua forme:

•

creditul cumpără
tor;

• creditul vâ
nzator.

Creditul cumpără
tor
:

•

se manifestă sub forma pla
ților î
n avans;

•

a
cest credit apare ca o prefinan
țare de că
tre beneficiari a produselor pe care

inten
ționează să
le achizi
ț
ioneze;

•

sunt frecvente în ramuri precum: agricultura
și construcțiile de locuinț
e.

Creditul vâ
nzator:

•

are ca obiect vânzarea mărfurilor cu plata amânată
.

Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial d
ecurg din cele
trei co
mponente ale sale, respectiv cea

tradi
țională, comercială și financiară
.

Componen
ța tradițională

reprezintă

i
nteresele comune ale participan
ților în sporirea
fluidită
ții schimburilor ș
i diminuarea costurilor de organizare a activitati
i comerciale. Se
reduc costurile de

depozitare ale stocurilor de mărfuri (pentru producător)
ș
i costurile
aferente
mijloacelor de plata (în cazul cumpără
torilor).

Componen
ța comercială

semnifică

utilizarea credit
ului ca mijloc de promovare a
vânză
rilor.

36

Constantinescu Liliana Aurora,
Op. cit.,

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

26
Co
m
ponen
ța financiară
reprezintă o altă motiva
ție a creditului comercial și semnifică
punerea la dispozi
ția clientului, pentru o perioadă dată, a unei părți din capital sub formă de
marfă, pentru care plata este amânată
.

Creditul comercial antrenează

emisiun
ea de titluri specifice acestuia (cambii, bilet
e de
ordin) ca titluri de crean
ță, care prezintă

avantajul

scontă
rii

la bănci. Î
n acest mod,
creditul
comercial se transforma î
n credit bancar, iar prin cedarea portofol
iului de efecte comerciale de
că
tre o ba
n
ca comercială, bă
ncii central
e prin rescontare, se antrenează

un mecanis
m de
emisiune de moneda centrală
.
37

Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi a
ngajând modalități diferite, pe
termen scurt și pe termen mediu și
lung, privind operații bazate pe înscrisuri sau fără,
garantate, sau negarantate, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general
.

Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilității și realismului
afacerilor în v
ederea identificării și evaluării capacității de plată a clienților, respectiv de a
genera venituri și lichidități ca sursă principală de rambursare a creditului și de plată a
dobânzii. Determinarea capacității de plată a clienților se face prin analiza as
pectelor
financiare și nefinanciare ale afacerilor, atât din perioadele expir
ate cât și din cele prognozate.

Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece prin
extinderea și diversificarea portofoliului de credite, poate obțin
e profit suplimentar, cât și
pentru clienți, care pe seama creditelor pot să
–
și dezvolte

afacerile, să obțină profit și

pe
această bază, să ramburseze împrumuturile și să
–
și achite dobânzile.

Analiza și acordarea creditelor trebuie să aibă influența factorilor externi asupra proiectelor
propuse de clienți, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra

desfășurării afacerilor

și a rambursări creditului.

•
participan
ț
ii la
creditul bancar sunt reprezenta
ț
i, la modul general, de un
agent economic, pe
de o parte,
și bancă
, pe d
e altă

parte.

•creditul bancar prezintă

avan
tajul unei mai mari flexibilită
ți comparativ cu cel comercial,
findcă

sumele

disponibile pot fi orientate că
tre diferi
te forme de activitate economică
.

•

între creditul comercial
și cel bancar există

o puternic
ă legătură, în sensul că în anu
mite
situa
ț
ii creditul

comercial se poate transforma î
n cr
edit bancar, sau acesta din urmă

poate
constitui suport al acordă
rii unui credit comercial.

Creditul bancar îmbraca, î
n principal, urmatoarele forme:

37

Dedu V., Ni
țescu D.C, Turcan C.,

Produse
și servicii bancare,
Editura Economică, 2015, pag.77

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

27
a)

a
vansuri î
n cont curent;

b)

linia de credit simpla
;

c)

linia de credit confirmată
;

d)

linia de credit revolving;

e)

credite cu destinatie specială
.

A.

Avansuri î
n cont curent:

• sunt utilizate pentr
u acoperirea unor goluri de casă
;

• nu au destina
ție prestabilită ș
i din acest motiv sunt denumite

credite de trezorerie
;

• aceste credite nu su
nt garantate prin anumite garan
ț
ii, ci prin starea de bonitate a clientului.

B.

Linia de credit simplă:

•

reprezintă

nivelul maxim al creditului car
e se poate acorda unui client, î
ntr
–
un cadru
prestabilit.

C.

Linia de credit confirmată:

•
semnifică suma ce poate fi acordată sub forma de credit
și care este consemnată î
ntr
–
un
document scris, convenit cu banca finantatoare.

D.

Linia de credit revolving
:

•este un mecanis
m de creditare care presupune că pe masură

ce au fost

rambursate

creditele
a
nterioare, se acordă noi credite, fără î
ntocmirea de noi documente.

E.

Credite cu destinatie specială:

•sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privind materiile prime ag
ricole, creditele
pentru produc
ț
ia de conserve, ori pentru stoc
area unor
materiale de construc
ț
ii.

Mecanismul este simplu, odată îndeplinite condi
țiile bancare eliberează clientului
prima transă, a doua tran
șă și următoarea se acordă automat fără a mai fi reluate negocierile.
Condi
ția este ca agentul economic să
–
și ramburseze
tran
șele anterioare, în caz contrar linia de
credit se blochează.

♦
creditul pentru stocuri pentru produc
ție sezonieră sau de campanile
.
Acest credite sunt
destinate să asigure resursele în cazul apari
ției unui dezechilibru în cazul circuitului
previzionare
–
produc
ție
–
desfacere.
♦
creditu
l pe bază de documente,

cel mai important document îl reprezintă warrant
–
ul
–

este
document care atestă existen
ța mărfurilor într
–
un depozit general (vămi, porturi).
38

38
Postulache Rada, Manea M. Dan
iela,
Creditul bancar. De la teorie la practică,
Editura C.H. Beck, Bucure
ști
2009, pag. 189

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

Figura 2.1.2

Creditul de consum
Creditul de consum este un credit pe ter
individuale
și destinate acoperieii costului serviciilor de care beneficiază prin
comercializare.
39

Creditul de consum s
într
–
o formă ini
țială a existat sub forma creditului deschis, respectiv posibilitatea pe care
comerciantul o acordă clien
nevoilor, urmând ca lichiditarea sau reglarea datoriilor să se facă ulterior, potrivit
angajamentelor personale diferite de la caz la caz.

Privit în evolu
ția creditul de consum a îmbrăcat 2 forme:
♦
creditul deschis c
u rambursare nee
Costul practic în posibilitatea acordată de comercian
bunuri
și servicii potrivit nevoilor lor urmând cu lichidarea și reglarea datoriilor să se fa
ulterior potrivit unor aranjamente personale diferite de la caz la caz.
♦

creditul e
șalonat.

39
Radu Sorin Claudiu, Dudu Ligia,
2%
2%
1%
14%
25%
Structura creditelor acordate în 2016 în funcție
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

Figura 2.1.2
–

Structura creditelor acordate în dec
embrie 2016

Sursa: (Raportul anual al B.N.R. 2016)

Creditul de consum

Creditul de consum este un credit pe ter
men scurt sau mijlociu,
și destinate acoperieii costului serviciilor de care beneficiază prin

Creditul de consum s
–
a afirmat încă de la apari
ția lui între celelalte forme de credit și
țială a existat sub forma creditului deschis, respectiv posibilitatea pe care
comerciantul o acordă clien
ților, de regulă celor solvabili, de a achizi
nevoilor, urmând ca lichiditarea sau reglarea datoriilor să se facă ulterior, potrivit
angajamentelor personale diferite de la caz la caz.

ția creditul de consum a îmbrăcat 2 forme:

u rambursare nee
șaloonată

a fost prima formă a creditului de consum.
Costul practic în posibilitatea acordată de comercian
ți clienților solvabili de a achiziționa
și servicii potrivit nevoilor lor urmând cu lichidarea și reglarea datoriilor să se fa
ulterior potrivit unor aranjamente personale diferite de la caz la caz.

Radu Sorin Claudiu, Dudu Ligia,
Monedă,
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2016, pag. 103
35%
21%
Structura creditelor acordate în 2016 în funcție
de tipul de risc
Creditul de trezorerie
Credite pentru investiții
Credite de consum
Credite comerciale
Obligațiuni
Angajamente asumate în numele
debitorului
Alte credite acordate
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
28

embrie 2016

men scurt sau mijlociu,

acordat persoanelor
și destinate acoperieii costului serviciilor de care beneficiază prin
re
țeaua de

ția lui între celelalte forme de credit și
țială a existat sub forma creditului deschis, respectiv posibilitatea pe care
ților, de regulă celor solvabili, de a achizi
ționa mărfuri potrivit
nevoilor, urmând ca lichiditarea sau reglarea datoriilor să se facă ulterior, potrivit

a fost prima formă a creditului de consum.
ți clienților solvabili de a achiziționa
și servicii potrivit nevoilor lor urmând cu lichidarea și reglarea datoriilor să se fa
că

ști, 2016, pag. 103

Structura creditelor acordate în 2016 în funcție
Creditul de trezorerie
Credite pentru investiții
Credite de consum
Credite comerciale
Obligațiuni
Angajamente asumate în numele
debitorului
Alte credite acordate

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

•reprezintă vânzarea cu plata î
îndelungată
ș
i de

mare valoare;
•

î
ntre
creditul
de consum
și creditul bancar există stranse legături, î
determinare;

•pentru plata în rate, comercian
•

în condi
ții de insolvabilitate, cumpărătorul este obligat să
func
ț
ie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.

Creditul de consum este destinat persoanelor fizice care lucrează pe baza unui contract
de muncă
și a căror principală sursă de vinit o reprezintă salariul, fiind de asemenea a
și alte tipuri de venit: dividente, chirii, etc.

Figura 2.1.3.
MDL) la 30.06.2016

Creditul obligatar

•
reprezintă

res
ursele mobilizate de participan
obliga
ț
iun
i (titluri de valoare cu scaden
primară

de c
apital.

Î
n calitate de

debitori
a)

Statul emite obliga
țiuni pe piața internă sau internațională, în vederea finanță
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
•reprezintă vânzarea cu plata î
n rate a unor bunuri

de consum personal, de folosin
mare valoare;

și creditul bancar există stranse legături, î
n sensu
•pentru plata în rate, comercian
ții recurg la credite bancare;

ții de insolvabilitate, cumpărătorul este obligat să

restituie bunurile, iar un
ie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.
Creditul de consum este destinat persoanelor fizice care lucrează pe baza unui contract
și a căror principală sursă de vinit o reprezintă salariul, fiind de asemenea a
și alte tipuri de venit: dividente, chirii, etc.

Figura 2.1.3.
–

Structura portofoliuluii de credite pe monedă (recalculat în

Sursa: (

www.bancamea.md

)

ursele mobilizate de participan
ții la relaț
iile de
credit prin emisiunea de
i (titluri de valoare cu scaden
ță

mai

mare de 1 an)
și plasarea acestora pe piața
debitori

a
par o diversitate de participan
ț
i:

țiuni pe piața internă sau internațională, în vederea finanță
MDL
USD
EUR
Alte valute
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
29
de consum personal, de folosin
ță
n sensu
l unor raporturi de
restituie bunurile, iar un
eori, în
ie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.

Creditul de consum este destinat persoanelor fizice care lucrează pe baza unui contract
și a căror principală sursă de vinit o reprezintă salariul, fiind de asemenea a
ccesibile

Structura portofoliuluii de credite pe monedă (recalculat în

credit prin emisiunea de
și plasarea acestora pe piața

țiuni pe piața internă sau internațională, în vederea finanță
rii deficitelor

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

30
bugetare sau a unor obie
ctive de investi
ții de interes naț
ional, aceste t
itluri fiind o modalitate
tradi
țională de procurare a resurselor de că
tre trezo
reria statului. Asemenea obliga
ț
iuni nu sunt
garantate pro
priu
–
zis, statul emitent garantând cu încasarile
ș
i calitatea sa de pu
tere suverană.

b) Unită
ț
ile administrativ teritorial
e ale statului, respectiv primăriile ora
șelor și municipiilor,
emit obliga
ț
iuni

municipale
, pentru acoperirea necesită
ț
ilor de fonduri destinate fi
nan
ță
ri
i
unor obiective locale.

c) Societă
ț
ile

come
rciale de mare dimensiune
ș
i cu un anumit impact pe pi
a
ță și în rândul
popula
ț
ie
i recurg la emisiunea de obliga
țiuni, ca alternativă

la creditul bancar, acestea fiind
desemnate cu termenul

obliga
ț
iuni corporative
.

d) Evolu
țiile din ultimele

decenii în materie de obliga
țiuni vizează ș
i pe cele realizate de
persoane fizice
. Aceasta din urmă categorie de obliga
țiuni este desemnată

cu termenul
de

obliga
ț
iuni exotice
, incluzând
ș
i titlurile
emise de marile companii producătoare
și

distribuitoare
de filme
a căror rambursare este garantată cu veniturile din î
ncasarile viitoare.

Din această enumerare a emiten
ț
ilor rez
ultă

dimensiunile sporite ale

pie
ț
ei

obliga
țiunilor
și preocupările investiț
oril
or pentru plasarea disponibilită
ților î
n astfel de

instrumente ale pie
ț
ei.

Î
n calitate de

creditori
, deci de cumpărători ai obliga
ț
iunilor, apa
r investitorii
persoane fizice
ș
i

cei institu
ționali, aceștia din urmă putând influența în mod semnificativ
evolu
ția pieței. Motivația investitorilor în orientarea

că
tr
e astfel de plasamente este dată de
nivelul dobânzii aferente, cât
și de posibilitatea de tranzacționare pe piaț
a secunda
ră (la B
ursa
de
Valori), prin care se valorifică diferen
ța favorabilă de preț dintre momentul cumpărării și
cel al vânză
rii acesto
r titluri financiare.

De
și se afirmă despre obligațiuni ca acestea nu prezintă

riscul de nerambursare

din
partea emitentului,
totu
ș
i aceste
a sunt supuse riscului de varia
ție a ratei de dobândă, deci de
evolu
ția ratei de dobândă pe piață, în sensul creșteri

sau descre
șteri, îndepartându
–
se de rata
nominală a dobânzii prevăzută î
n prospectul de e
misiune. Din acest motiv, există

o

tipologie
diversă de obliga
țiuni care își propun să

elimine un asemenea risc, dupa cum este
cazul

obliga
ț
iunilor indexate

si al

cel
or cu rată variabilă
.

De asemenea, rata de dobândă
este indexată în func
ție și de alți factori, precum evoluț
ia

indicelui bursier, a pre
ț
ului aurului
sau a cursului bursier.
40

Î
n economiile contemporane,

creditul obligatar

co
ncretizat prin lansarea pe
pia
ța

de
c
apital de titluri financiare de
ține o pondere importantă, în ansamblul ei și care se cuantifică

prin ponderea datoriei publice î
n PIB. Din punct
de vedere tehnic, împrumuturile obligatare
prezintă particularită
ți atât în ce privește modalitățile
de lansare cât
ș
i cele de rambursare.

40
Tudorache D., Ivan V. Mihai,
Institu
ții de credit. Produse și
opera
țiuni,

Editura Universitară, Bucure
ști, 2008,
pag. 308

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

31
Astfel, emisiunile de obliga
ț
iuni pot fi

realizate direct

de că
tre debitoru
l emitent, la
sediul acestuia, î
nsa

modalitatea

de lansare cea mai frecventă

o con
stituie sindicatelor sau
consor
țiile de plasare, formate înde
osebi, din banci de investi
ț
ii.

Creditul obligatar prezintă particularită
ți ș
i din punct de vedere al

modalită
ț
ii de
rambursare
, cu efecte asupra investi
țorilor și asupra emitenț
ilor, din punct de

vedere al
veniturilor sub formă de dobânzi
ș
i al costurilor

s
uportate de debitori. Se remarcă, î
n acest
sens,

rambursarea prin anuită
ți constante, în serii egale, la sfârș
itul pe
rioadei sau prin
tragere la sor
ț
i.

Deoarece emiten
ții de obligațiuni prezintă

o ma
re diversitate, de la guverne până la
nivelul corpora
ți
ilor, rolul agen
ț
ilor de rating este important, oferind investitorilor informatii

cu privire la capacitatea de răscumparare a obliga
țiunilor.
41

Creditul ipotecar

•

reprezintă

un credit garantat cu proprietă
ț
i imobiliare (cladiri, terenuri
etc.).

•cunoa
ște mai multe forme ș
i are
o amploare deosebită, atât în
țările dezvoltate, cât și în
economiile emergente;

•creditul ipotecar cu dobândă variabilă
;

•

credit i
po
tecar cu rambursare progresivă;

•credit ipotec
ar inversat, purtat
or de anuită
ți (caz în care î
mprumutul aduce proprietarului un
venit r
egulat), prin care se valorifică capitalul investit
și se beneficiază de dreptul de
proprietate
ș
i de uzufruct.

•în calitate de participan
ți, pe această piață

ap
ar societă
țile de asigură
ri, băncile comerciale,
băncile mutuale, ceea ce dovede
ște un interes sporit al investițiorilor, ca urmare a importanței
pe care o acordă autorită
ț
ile acestui tip de credite.

Ca
și î
n cazul altor forme ale creditului, bonitatea
clientului ocupă

un loc impo
rtant.

Î
n
cazul persoanelor fizice
, este necesar c
a nivelul ratelor de rambursat
și al dobânzilor să nu
depă
șească

un anumit procent din v
eniturile nete ale debitorului
și ale familiei acestuia. Î
n
cazul

persoanelor juridice
, cr
editul ipotecar se acorda în

func
ție de situația ultimului bilanț
contabil, a balan
ței de verificare lunară ș
i a in
dicatorilor: lichiditate curentă
, solvabilitate
patrimonială
, rata prof
itului, grad de acoperire a dobânzii
și viteza de rotaț
ie a activelor
circulante etc.

Valoarea gar
an
țiilor sub formă

de i
poteci sau privilegii trebuie să

fie mai mare decat
cea a creditulu
i ipotecar, contractul de garan
ție încheindu
–
se în termen de 30 de zile de la

41

Nedelescu

Mihai, Stănescu

Cristina,

Produse
și servicii bancare,
Editura Universitară, 2012, pag 23
–
30

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

32
î
ncheierea contractu
lui de credit ipotecar. Institu
ț
ia credi
toare acordă creditul printr
–
o plată
integrală sau esalonată, către vâ
nzatorul sau constr
uctorul imobilului, direct sau î
ntr
–
un cont
deschis pe numele acestuia. O prevedere a norm
elor legale este aceea a asigurării garan
ț
i
ilor,
debitorul fiind obligat să î
ncheie un contract de asigur
are a bunurilor ipotecare, plata p
rimelor
de asigurare trebuind să

se realizeze odata cu rambursarea ratelor de credit.

Costul creditului ipotecar

este stabilit în func
ție de nivelul ratei de dobândă, care
poate fi fixă

sau vari
abilă, î
n

varianta ratei
variabile a dobânzii fiind necesară

corelar
ea
acesteia cu rata medie a dobânzii de pe pia
ța monetară
.

Prin creditul ipotecar, în majoritatea
țărilor s
–
a urmărit
și dinamizarea pieței de capital,
ș
i legea creditului ipotec
ar din Româ
nia prevede posibilitate
a

titluriză
rii ipotecilor

prin
următorul mecanism: crean
țele ipotecare și privilegiile apartinând instituț
iilor creditoar
e, pot
fi acordate unor institu
ț
ii,
fonduri ipotecare, autorizate să func
ționeze pe piaț
a de capital
.
Acestea din urmă

pot emite, pe de

o parte, titluri de valoare ne
gociabile pe piata de capital, î
n
l
imita a 75% din valoare nominală a tuturor crean
țelor și, pe de altă parte, obligațiuni, î
n
limita a 60% din v
aloarea portofoliului pe baza că
ruia se reali
zează

emisiunea.
42

Figura 2.1.4.
–

Harta împrumuturilor bancare

Sursa. B.N.R.

42

Nicula Ileana,
Opera
țiunile instituții de credit,
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2
009, pag. 190

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

33

Tabel

2.1
.2

RAPORT DE CREDIT

Sursa: (prelucrare proprie)

Tabel 2.1.
3

RAPORT DE CREDIT

Sursă:

(prelucrare proprie)

Debitor

Creditor

CREDIT
COMERCIAL

CUMP
ĂRĂTOR
(agent economic)

FURNIZOR (agent
economic)

CREDIT
OBLIGATAR

UTLIZATOR agent
economic sau institu
ție
public

SUBSCRIITOR
(persoană sau agent
economic)

Debitor

A BANCA B

Creditor

Agen
ți economici
sau persoane fizice

Distribuire

Depozitare

Agen
ți economici
sau personae

CREDITUL
BANCAR

CREDITUL
IPOTECRA

CREDITUL DE
CONSUM

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

34

Tabel 2.1.4

Sinteza opiniilor băncilor referitoare la evolu
ția ofertei și cererii de credit

Sursă: (Sondaj creditare 2016 B.N.R)

Cerea de credit s
–
a redus se
mnificat în cazul
împrumuturilor

acordate popula
ției în
T3/2016, în timp ce în cazul companiilor nefinanciare aceasta a cunoscut un avans moderat.
Pentru trimestrul următor, institutiile de credit preconizează cre
șteri ale cererii, atât în cazul
creditelor destinate popula
ției, cât și pe

segmental de credit a companiilor nefinanciare.

Forme ale creditului:

Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea
mai multor criterii semnificative de clasificare, în func
ție de care s
e disting următoarele:

1.După natura economiei
și participanții la relația de creditare, se remarcă:

ș Creditul comercial;

ș Creditul bancar;

ș Creditul de consum;

ș Creditul obligatar.

2. După calitatea de
bitorului se delimitează:

Segment de credit

Ofertă

Cerere

T3/2016

T4/2016
asteptări

T3/2016

T4/2016
a
șteptări

Popula
ție

Credite pentru
achizi
ția de
locuin
țe și
terenuri

Credite pentru
consum

Companii,
total

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

35

ș Creditul acordat persoanelor fizice;

ș Creditul acordat persoanelor juridice.

3. După calitatea debitorului
și a creditoruluise disting:

ș Creditul privat;

ș Creditul public.

4. După scopu
l acordării creditului:

ș Creditul de produc
ție;

ș Creditul de circula
ție;

ș Creditul de consum;

5. După natura garan
țiilor:

ș Credite reale;

ș Credite personale.

6. După întinderea drepturilor credi
torului:

ș Credite denun
țabile;

ș Credite nedenun
țabile;

ș Credite legale.

7. După modul de stingere al obliga
țiilor de plată:

ș Credite amortizabile;

ș Credite neamortizabile.

8. După termenul la care tre
buie rambursat creditul:

ș Credite pe termen scurt;

ș Credite pe termen mijlociu;

ș Credite pe termen lung.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

Figura 2.1
.5

Figura 2.1
.6

Creditul
producți
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

.5

–

Formele creditului

Sursă: Prelucrare proprie

.6
.
–

Structura creditelor retail pe tipuri de credite în anul 2016

Sursa: FNGIMM

Creditul
de
producți
e
Credite
reale
Structura creditelor retail
Credite pentru consum
Credite pentru investiții
imobiliare și ipotecare
Credite pentru activitații cu
caracter productiv
Alte credite
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
36

Structura creditelor retail pe tipuri de credite în anul 2016

Credite pentru consum
Credite pentru investiții
imobiliare și ipotecare
Credite pentru activitații cu
caracter productiv
Alte credite

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

37

2.2

EVO
LU
ȚII ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL

DIN ROMÂNIA

Segmentul de retail banking a suferit de
–
a lungul anilor, odată cu nolie tehnologii

și
sisteme de comunica
ții apărute pe piață, modificări importante în ceea ce privește serviciile
oferite
și relațiile cu clineții.

Într
–
un viitor nu prea îndepărtat tehnologiile informatice vor schimba complet acutala
configura
ție a băncilor trad
i
ționale. Tot mai multe servii vor fi automatizate, clienții vor
prefera să
–
și efectueze siguri operațiunile sau prin telefon, astfel ca noua bancă va deveni mai
mult un centru de afaceri. Actuala bancă tradi
țională se va transforma într
–
un centru tehnic d
e
lucru, un fel de bancă fără clien
ți fizici.
43

Noile orientări către persoanele fizice completează profilul universal al băncilor.
Accentul care se pune pe produsele
și serviciile destinate acestui segment corespunde
cerin
țelor pieței din România ,
în prezent existând o adevărată competi
ție pentru piața de retai.
De la segmentul persoanelor fizice va veni cel mai ridicat profit
șî cel mai sigur, experiența
băncilor din occident cu câteva deceniiîn urmă reprezintă un argument în acest sens.

Anticipăr
ile cu privire la pia
ța de retail românească se bazează pe următoarele
premise:

ș pia
ța românească se bazează pe un grad ridicat de competiție, in contextul în care
gradul de bancotizare este în scădere. Din experien
ța europenă rezultă că m
ulte bănci mici vor
să aibă azi unn cuvânt important de spus dar pia
ța se va împărți până la urmă intre 6
–
7 bănci,
care vor avea fiecare o cotă de pia
ță de peste 5
–
6 %;

ș pia
ța este prea puțin sofisticată, în sensul că în afară de depozite, card
urile
și
credite, oferta băncilor este încă limitată, deoarece nu există o pia
ță autentică pentru produsele
și serviciile mai complexe;

ș pia
ța este o bază de produse și nu de clienți, care in prezent sunt migratori și mai
pitin fideli pentru

a construi o rela
ție globală cu banca;

ș pia
ța de retail este mai puțin rentabilă și se află într
–
o intensă construc
ție și
devenire.

Industria mondială bancară se restructurează, iar vechea rela
ție dintre bancă și clienți
se schimbă
ș
i ea. Modificările din sectorul tehnologic, reglementările
șî condițiile economice
generale transformă industria servicilor financiare.

Activitatea electronică, cunoscută
și sub denumirae de “e
–
banking”, reprezintă o parte
componentă a comer
țului ele
ctronic, care cuprinde toate tipurile de tranzac
ții desfășurate prin

43

Dănilă Nicolae, Lucian C. Anghel, Florin E.
Șinca,
Retail banking,
Editura Economică, 2012, pag. 93

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

38
intermediul re
țelelor electronice. În urmă cu câțiva ani, activitatea de e
–
banking era
reprezentată de opera
țiuni de tip phone banking și remote banking (tranzacțiile electronice
dintre c
lien
ți și bancă se derulau printr
–
o re
țea închisă de comunicare și

cu utilizarea
programelor informatice specifice furnizate de bancă). În prezent, sfera no
țiunii de e
–
banking
s
–
a extins, utilizându
–
se termeni ca internet banking
și mobile banking pentru a

desemna noi
modalită
ți prin care clienți stabilesc raporturi bilaterare cu băncile fără a fi prezenți fizic.
44

În România, relativ recent s
–
a dezvoltat serviciile Internet, acest lucru a făcut ca
segmentul e
–
banking să fie încă în studiuincipient, băncile
reu
șind abia în ultimi ani să
–
și
pună la punct inflastructura necesară. În prezent, sub o formă sau alta, doar câteva bănci oferă
servicii bancare online: Banc Post, B.C.R..

De
și în România cifrele sunt încă foaret reduse (doar circa 1% din clineți
au utilizat
servicii de Internet banking
și 0,6% folosesc servicii de mobile banking), potențialul pieței
este destul de ridicat.

Interent banking
–
ul
și home
–
banking
–
ul au fost deschizătoarele de drumuri pentru un
nou tip de serviciu: mobile
–
ban
king
–
ul care permite sccesarea informa
țiilor financiar
–

bancare
de către client folosind numai telefonul mobil. Primul serviciu de mobile
–
banking, a fost
lansat în iulie 2000 iar utilizatorii acestei platforme foloseau serviciile de telefonie mobilă,
fiind

în acela
și timp, posesorii unui card emis de băncile care ofereau, la aceea dată,
opera
țiunea respectivă.

Concuren
ța din sectorul bancar pe segmentul de retail a obligat băncile comerciale să
dezvolte canale alternative de distribu
ție a produsel
or
și serviciilor bancare . Self banking este
un serviciu cu mare succes in rândul clien
ților deoarece elimină cozile de la ghișee, orarul fix
și contactul cu funcționarul băncii. Calea a fsot deschisă în 2004 de ING Bank. Din acel
moment, tot mai multe in
stitu
ții de credit sunt preocupate de promovarea serviciilor de tip
self
–
banking sus
ținute de o logistică modernă.

Unită
țile bancare fără funcționari, aflate permanent la dispoziția clienților, reprezintă
una din tendin
țele de pe piața bancară române
ască. Dacă, în 2004, ING Bank era singura
bancă ce oferea astfel de sevicii, urmată de B.R.D Groupe Societe Generale
și Millennium
Bank, în 2008 numărul băncilor care au lansat sau inten
ționează să lanseze astfel de unități
cre
ște de la o zi la alta (Credi
t European Bank, UniCredit,
Țiriac Bank, Piraeus Bank).

Românii s
–
au înrolat în număr mare la serviciile de interent
–
banking anul trecut, atra
și
în special de posibilitatea de a plăti facturile. Numărul total de clien
ți care folosesc internet
–

banking, a
tât persoane fizice cât î
ș companii, a urcat cu 66% anul trecut, până la 1,96

44
Căpraru

Bogdan,

Retail banking,
Editura C.H.Beck, Bucure
ști 2009, pag 10

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

39
milioane, potrivit datelor colectate de la bănci de revista eFinance.
Și numărul de tranzacții a
înregistat în 2009 o cre
ștere anuală de 28% până la 2,4 milioane.

Tab
el

2.2

Sursă: (eFinance)

Devine tot mai evident că, în general, viitorul va pune bază mai mult pe tehnologie,
decât pe loca
țiile fizice. Tehnologia poate fi folosită pentru a integra diferite tipuri de conturi
financiare, atât timp cât clien
ții sunt mai interesați de valoarea tota
lă a depozitelor lor, decăt
de a stabili o rela
ție cu furnizorul de servicii financiare.

Tehnologia sprijină
și realizarea de plăți și poate asigura înlocuitori pentru bănci. Pe
măsură ce clin
ți fac plăți electronice și software
–
ul cercetează site
–
ul

web în locul lor pentru a
afla care sunt cele mai bune rate la credite, băncile se reduc la simple furnizări de servicii
și
produse. Tehnologia permite băncilor să devină o intefa
ță, în acest fel, tehnologia devine parte
integrată a transformărilor care a
u loc în segmentul retail.

Apari
ția activității bancare de e
–
banking, oferă băncilor
și clienților o serie de
oportunită
ți, dar generează și numeroase riscuri pentru aceștia. Activitatea bancară electronică
spore
ște ponderea specific
a riscurilor legate de tehnologiile informatice în profilul de risc al

unei bănci. Totodată, ea modifică natura riscurilor bancare clasice (riscul de credit, de piață,
de

rată a dobânzii, de lichiditate), acestea manifestându
–
se cu rapiditate sporită și av
ând
consecințe

mult mai importante.
45

Evoluțiile recente indică următoarele previziuni în legătură cu piața de retail din
România

și noile servicii electronice și informatice:

45
Dedu V., Enciu A., Ghencea S,
Produse
și servicii bancare: corpo
rate
și retail banking.Principii și tehnici de
analiză, creditare
, Editura ASE, Bucure
ști, 2008, pag. 49

Valoarea totală a tranzac
țiilor realizate prin internet bankig

Institu
ția de credit

Val. Totală tranzac
ții 2016 (mild.
euro)

Evolu
ția fața de 2015 (%)

Banca Comercială a
României

33,5

1

Banca Transilvania

23,8

2

B.R.D.

8,8

7

Raiffeisen Bank România

6,1

6

Garanti Bank

2,7

5

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

40
♦ se apreciază o creștere a tranzacțiilor electronice, atât ca număr

cât
și ca
volum;

♦ se vor dezvolta serviciile de telebanking șî o bună personalizare a relației de
colaborare cu clien
ții;

♦ marea provocare o va reprezenta exigența sporită a clienților față d
e calitatea
serviciilor, a informa
țiilor oferite, față de timpul petrecut la sediul bănci;

♦ creșterea concurenței pe acest segment vizat întocmai de bănci și de alte institu
ții
financiare;

♦ satisfacerea consumatorului va devein ținta principal în dezvoltarea portofoliului de
noi produse, marcate de flexibilitate
și rapiditate.

Premisele succesului în retail
–
banking ține și de alți

factori care privesc:
aspectul

unităților bancare, consultanța oferită clienților persoane fizice, separarea clară a
activităților de

front și back office, dezvoltarea canalelor alternative de distribuție a
produselor și serviciilor

oferite.
46

2.2.1
TENDIN
ȚE ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ DE RETAIL

Pe pia
ța bancară începe o nouă perioadă, care se caracterizează prin creșteri mai lente
și o concurență sporită.
Ca să se mențină creșterea ultimilor ani, băncile trebuie să răspundă
noilo
r
provoc
ă
ri ale pie
ț
ei, dezvolt
â
nd strategii eficiente de contracarare.

Rezultatele pozitive
î
nregistrate
î
n ultimii ani, arat
ă

clar c
ă

rom
â
nii folosesc cardurile

mai frecvent
ș
i apreciaz
ă

siguran
ț
a
ș
i comoditatea pl
ăț
ilor efectuate cu cardul. Mai exact,
una
din

patru tranzac
ț
ii derulate cu carduri Visa sunt efectuate la comercian
ț
i. De asemenea,
î
n
continuare

aceast
ă

tendin
ță

va fi consolidat
ă

prin campanii de informare a consumatorilor
derulate de marile

b
ă
nci de retail din Rom
â
nia.

Î
n viitorul apropiat
, cardurile de credit vor fi privite ca instrumente flexibile de
creditare,
fiind mult mai accesibile dec
â
t un credit de consum, au specificat speciali
ș
tii,
men
ț
ion
â
nd
î
n

acela
ș
i

timp

c
ă

ritmul

de

cre
ș
tere

a

pie
ț
ei

cardurilor

s
–
a

accelerat

odat
ă

cu

schimbarea

comportamentului de consum al rom
â
nilor.

Anali
ș
tii se a
ș
teapt
ă

ca
î
mprumuturile de retail s
ă

fr
â
neze brusc anul viitor,
î
n
condi
ț
iile

î
n care costurile au crescut, iar noile reglementari ale BNR stabilesc condi
ț
ii mult
m
ai restrictive
pentru calificarea clien
ț
ilor.

Totodat
ă
, perspectiva

unei

î
ncetiniri

considerabile a economiei,

aduce
ș
i perspective mult mai modeste pentru cre
ș
terea veniturilor
clien
ț
ilor, care era vazut
ă

ca

principalul debu
ș
eu pentru dezvoltarea credi
t
ă
rii.

46
Găban Lucian,
Retail and corporate banking,
Editura Aetermitas, Alba
–
Iulia, 2009, pag. 71

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

41
Pe de alta parte, pe m
ă
sur
ă

ce b
ă
ncile se g
â
ndesc s
ă

îș
i extind
ă

ofertele c
ă
tre diverse

categorii de clien
ț
i
ș
i s
ă

se adreseze clien
ț
ilor existen
ț
i cu noi produse cu o valoare ad
ă
ugat
ă

mai

mare, se va dezvolta și infrastructura informatică care să permită lansarea unor produse
care nu
sunt prezente acum pe pia
ț
a din Rom
â
nia, cum ar fi cardurile prepaid sau serviciul de
cash
–
back.
47

Anul viitor, sunt de p
ă
rere speciali
ș
tii, vom asista la o se
gmentare
ș
i mai accentuat
ă

a

pie
ț
ei, creat
ă

de institu
ț
iile financiare
î
n cadrul portofoliilor de produse.

Î
n urm
ă
torii ani, veniturile ob
ț
inute de b
ă
nci din activitatea de retail vor continua s
ă

creasc
ă
. Acest lucru poate fi explicat prin reglement
ă
rile din ce
î
n ce mai restrictive privind

fuziunile
ș
i achizi
ț
iile, cerin
ț
e mai dure din partea ac
ț
ionarilor, tehnologiile flexibile
ș
i apari
ț
ia
de

noi juc
ă
tori pe pia
ță
, care vor duce la cre
ș
terea competitivit
ăț
ii
ș
i, cel mai probabil, la
sc
ă
derea

preturilor.

Sectorul bancar a intrat
î
n etapa competi
ț
iei sporite, pe o pia
ță

î
n care cre
ș
terile nu mai
sunt
foarte mari, iar b
ă
ncile trebuie s
ă

se adapteze
ș
i s
ă

r
ă
spund
ă

eficient pentru a
–
ș
i men
ț
ine

ritmurile de cre
ș
tere.
Î
n acest sens, b
ă
ncile vor trebu
i s
ă
–
ș
i redefineasc
ă

strategiile pe
segmentul

de retail banking pentru a
–
ș
i men
ț
ine sau cre
ș
te veniturile
ș
i pentru a evita sc
ă
derea
profiturilor
.

47
Căpraru Bogdan,
Interna
țional banking. Teorie și practice,

Editura C.H. Beck, Bucure
ști, 2011, pag. 40

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

42

3.

STUDIU DE CAZ

PRIVIND ACORDAREA CREDITULUI

“
PRIMA CASĂ” LA BANCA COMERCIALĂ

ROMÂN
Ă
ȘI

BANCA TRANSILVANIA

3.1

PREZENTARE
A BĂNCII COMERCIALE

ROMÂN
E

Banca Comercială Română (B.C.R), este membră a Erste Group, cel mai important
grup financiar din România, cuprinzând operatiunile de bancă universală (retail, corporate
și
investment banking, trezorerie
și piața de capital), precum și societățile de
profil de pe pia
ța
leasingului, managementul activelor, pensiile private, a băncilor de locuin
țe și a serviciilor
bancare prin telefon mobil.

Banca Comer
cială Română este banca nr.1 în România după valoarea activelor (peste
16 miliarde euro), după
numărul de cline
ți și pe segmentele economice de creditare. B.C.R
este cel mai competent brand financiar din România, după gradul de încredere al clien
ților și

după numărul celor pentr care B.C.R este principala institu
ție cu care fac banking.

B.C.R ofe
ră o gamă variată
și completă de produse și servicii financiare prin
intermediul unei re
țele 41 de centrale de afaceri dedicate companiilor și 561 de unități retail
localizate în majoritatea ora
șelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. De aseme
nea
B.C.R este banca nr. 1 în România pe pia
ța cardurilor și a tranzacțiilor bancare, clienții B.C.R.
au la duspozi
ție cea mai mare rețea națională de A.T.M
–

peste 2.200 de bacnote
și P.O.S
–
13.500 de terminale pentru plata cu cadrul la comercian
ți, precum
și servicii complete de
Internet banking, phone
–
banking
și e
–
com
merce.
48

48

http://www.bcr.ro/ro/despre
–
noi/grup
–
bcr

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

3.1.1 PREZENTAREA BĂNCII TRANSILVANIA

Banca Translvania (B.T) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România, banca se
clasea
ză pe pozi
ția a 3
–
a în topul băncilor din România, în func
Transilvania este accea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse
inovatoare, oferite cu profesionalism.

Istoria Băncii Transilvania a început în anul 1994 la Cluj
oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost accea de a crea o bancă locală, un brad de Cluj.
Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea pozi
într
–
o primă etapă în Cluj
început activitatea spre sectorul Întreprinderi Mici
timp aceasta a inceput să se dedice

În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima institu
a fost cotată la Bursa de Valori Bucure

Strategia băncii este sus
Reconstruc
ție ș
i Dezvoltare

3.2

ISTORICUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română î
și reorganizate după 1989. Este o intitu
a înfiin
țat pe data de 1 decembrie 1990, dar în acelasi timp, prin activitatea pe care o
desfă
șoară în cadrul Băncii Naționale a României din care se desprinde, este deopotivă o
bancă cu tradi
ție în
domeniul bancar.

49

https://www.bancatransilvania.ro/despre
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
3.1.1 PREZENTAREA BĂNCII TRANSILVANIA

Banca Translvania (B.T) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România, banca se
a în topul băncilor din România, în func
ție de active. Misiunea Băncii
Transilvania este accea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse
inovatoare, oferite cu profesionalism.

Istoria Băncii Transilvania a început în anul 1994 la Cluj
–
Napoca, la ini
oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost accea de a crea o bancă locală, un brad de Cluj.
Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea pozi
ției Bănci
o primă etapă în Cluj
și ulterior, la nivel regional și național. Banca și
început activitatea spre sectorul Întreprinderi Mici
și Mijloci și datorită cereri pieței, în scurt
timp aceasta a inceput să se dedice
și domeniu
lui retail.

În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima institu
ție bancară din România, care
a fost cotată la Bursa de Valori Bucure
ști.

Strategia băncii este sus
ținerea de acțioari puetnici, precum: Banca Europeană pentru
i Dezvoltare
și I.F.C.
–
Divizia de investi
ții a Băncii Mondiale.

ISTORICUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română î
și inscrie numele pe lista băncilor comerciale nou create
și reorganizate după 1989. Este o intitu
ție spcială, ce poate fi considerată o bancă nouă care s
țat pe data de 1 decembrie 1990, dar în acelasi timp, prin activitatea pe care o
șoară în cadrul Băncii Naționale a României din care se desprinde, este deopotivă o
domeniul bancar.

https://www.bancatransilvania.ro/despre
–
noi/

ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
43

Banca Translvania (B.T) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România, banca se
ție de active. Misiunea Băncii
Transilvania este accea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse
și servicii

Napoca, la ini
țiativa unor
oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost accea de a crea o bancă locală, un brad de Cluj.
ției Bănci
i Transilvania,
și ulterior, la nivel regional și național. Banca și
–
a orietnat la
și Mijloci și datorită cereri pieței, în scurt

ție bancară din România, care

ținerea de acțioari puetnici, precum: Banca Europeană pentru
ții a Băncii Mondiale.
49

și inscrie numele pe lista băncilor comerciale nou create
ție spcială, ce poate fi considerată o bancă nouă care s
–
țat pe data de 1 decembrie 1990, dar în acelasi timp, prin activitatea pe care o
șoară în cadrul Băncii Naționale a României din care se desprinde, este deopotivă o

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

44

Conducerea Băncii Comerciale Române a reu
șit să aducă banca la paarmetrii deja
cunoscu
ți si confirmați pe plan intern și internațional. În ciuda greutăților întâmpinate, B.C.R,
a reu
șit să devină azi una din cele mai puternice și
prestigiose bănci române
ști.

În 1990, B.C.R
și
–
a început activitate cu un colectiv de 5.300 de angaja
ți șî 100 unități
în re
țea, cifră care s
–
a dublat încă din primi 5 ani de activitate.

Evolu
ția capitalului este poate cel mai imporatnt criteriu de a
preciere a for
ței
financiare a bănci. La un capital social subscris de 12 miliarde lei în 1990, încep să se adauge
fondurile constituite, adică capitaulu total cre
ște în primii 5 ani de actiitate la 577 miliarde lei.

La experien
ța acumulată se adaugă o alt
a nouă, ca urmre a extinderi opera
țiunilor
specifice tranzac
ției și economei de piață. Astefl în aceste interval de timp, banca s
–
a
dezvoltat atât prin deversificarea gamei de produse
și servicii bancare pe care le
–
a oferit până
acum clientelei sale, căt
și prin asimilarea rapidă a unora noi, din care sunt menționate:

♦ extinderea creditelor pe teremen mediu și lung pentru investiții;

♦ acordarea de credite de orice tip în valută;

♦ deschiderea de conturi în valută pentru persoanele fizice șî juridice șî efectuare de
opera
țiuni de schimb valutar;

♦ derularea operațiunilor de decontare, în numele clineților, a activitătilor de comerț exter
n.

Interesul cilen
țiulor de toate categoriile pentru colaboaraerea cu B.C.R, evoluția
acestei clientele contribuie în final la completarea imaginii despre bancă. Unul din elementele
calitative, de marcă, adăugat de bancă îl constituie activitatea interna
ți
onală.

Independen
ța dintre piețele interne șî externe a făcut necesară adaptarea sistemuluide
lucru al băncii la practicile bancare interena
ționale. În prezent foarte multe societăti
comerciale î
și desfășoară afacerile proprii de comerț exterior prin reț
eaua B.C.R,
și apelează
la întreaga gamă de servicii spefice a
cestor opera
țiuni.

Scurtă dar

bogată istoria B.C.R., recunoa
ște ca realizarea deosebită s
–
a făcut odată c u
pa
șii făcuți în domeniul informatizării. In 1990, toate lucrurile băncii erau exe
cutate fara o
tehnică de calcul adecvată, iar astăzi banca utilizează cele mai moderne echipamente din
domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate
și dinamică a operațiunilor
efectuate. Prin această s
–
a ob
ținut extinderea funcționalități
i aplica
țiilor informatice destinate
apera
țiunilor valutare, banca dispunând în prezent de un sistem modern de realizare în timp
real a tranzac
țiilor internaționale care oferă facilități de generale, transmitere șî reconciliere a
mesajelor SWIFT.

Calitatea resurselor a reprezentat candi
ția esențială a tuturor succeselor obținute până
în prezent
și din acest punct de vedere, lucrătorul băncii se va plasa mereu înaintea oricărui alt
factor important care poate condi
ționa viitorul B.C.R..

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

45

Un asp
ect fundamentel al oricărei economii de pia
ță este ca diferite firme optează șî
concureazănpe aceea
și piață pentru aceiași consumatori. În cazul băncilor, cest lucru asigură
clien
ților posibilitatea alegerii băncii cu care vor face afaceri. In cele din ur
mă, supravie
țuiesc
băncile care servesc cel mai bine necesită
țile pieței și ale clienților. Într
–
o economie de pia
ță șî
băncile, ca orice societate comercială î
și realizează venituri în “arena peței”.
50

3.2.1

ISTORICUL BĂNCII TRANSILVANIA

Banca Transilvania este o societate bancară românească cu capital mixt român
și
străin, integral privat. A fost fondată la sfâr
șitul anului 1993 la inițiativa unor oameni de
afaceri români
șî străini, iar activitatea băncii a început să se der
uleze din luna februarie 1994,
prin deschiderae sucursalei din Cluj
–
Napoca, după ob
ținerea autorizației definitive de
func
ționare din partea Băncii Naționale a României.

Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a determinat consolodare pozi
ției Bă
ncii
Transilvania, într
–
o primă etapa, în Cluj
și ulterior la nivel regional. Banca și
–
a orientat la
început activitatea spre sectorul I.M.M
și datorită cererii pieței în scurt timp aceasta a început
să se dedice
și domeniului retail. În anul 1997 Banca Tr
ansilvania a devenit prima institu
ție
bancară din România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucure
ști, ceea ce a însemnat
recunoa
șterea valorii sale pe piață și a transparenței acțiunilor băncii.

Din anul 2002, Banca Trnsilvania are un management m
odern, cu un know
–
how
interna
țional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere și flexibilitate.
Un alt moment important pentru banc
ă a fost anul 2003, atunci când identitatea de corpota
ție
s
–
a schimbat, conform noii sale misiuni
. Re
–
branding
–
ul a însemnat modificarea logo
–
ului
băncii, precum
și implementarea unui concept nou, standard privind unitățile sale.

Banca Transilvania este un grup financiar român integrat, cu activită
ți dedicate distinct
clien
ților de coroprate și reta
il banking pentru a oferi servicii de calitate, având o re
țea
teritorială na
țională. Fiind partener care își ține întotdeauna promisiunile, misiune Băncii
Transilvania este să asigure randamente superiore ac
ționarilor, să fie responsabili față de
comunitat
e

Banca Transilvania sus
ține comunicarea șî sprijină dezvoltarea acesteia, printr
–
o serie
de sponsorizări
șî implicări în proiecte locale. Deoarece volumul mare al cererilor de
sponsorizare, Banca Transilvania face o selec
ție inițială, de intere
s major fiind cele mai legate
de comunitate, educa
ție, dezvoltarea tinerilor.

50

https://www.bcr.ro/ro/despre
–
noi/istoric

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

“Tu alegi Banca Transilvania se implică” este principiul care a marcat proiectul de
marketing comunicat ini
țial, în luna martie, de Banca Transilvania, proiect destinat loc
din ami multe ora
șe. Ideea campaniei demarată a fost accea de veni tot mai aproape de
comunitatea din care face parte, acesta fiind un aspect prioritar al activită
socială. Campania a fost ini
publice locale din partu ora

Figura 3.2.
–

3.3

PRODUSE
ȘI SERVICII OFERIT

Banca Comercială Română are o gamă diversificată de produse
posibilitatea clien
țiilor băncii să își aleagă produsul sau serviciul dorit.

PRODUSELE OFERITE DE BANCA COMERCIALĂ

Banca Comercială Română pune la dispozi
diferite destina
ții, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor.

51

https://www.bancatransilvania.ro/despre
Jan
–
15
721
380
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
“Tu alegi Banca Transilvania se implică” este principiul care a marcat proiectul de
țial, în luna martie, de Banca Transilvania, proiect destinat loc
șe. Ideea campaniei demarată a fost accea de veni tot mai aproape de
comunitatea din care face parte, acesta fiind un aspect prioritar al activită
socială. Campania a fost ini
țiată prin alegerea de către bancă
, în colaborare cu autorită
publice locale din partu ora
șe.
51

–

Profitul ob
ținut de primele trei bănci românești (milioane lei)

Sursa: (bancherul.ro)

ȘI SERVICII OFERIT
E DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Banca Comercială Română are o gamă diversificată de produse
și servicii care le oferă
țiilor băncii să își aleagă produsul sau serviciul dorit.

PRODUSELE OFERITE DE BANCA COMERCIALĂ
ROMÂNĂ

Banca Comercială Română pune la dispozi
ția clienților săi o gamă largă de carduri, cu
ții, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor.

https://www.bancatransilvania.ro/despre
–
noi/

15
Jan
–
16
697
380
606
904
BT
BRD
BCR
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
46
“Tu alegi Banca Transilvania se implică” este principiul care a marcat proiectul de
țial, în luna martie, de Banca Transilvania, proiect destinat loc
uiorilor
șe. Ideea campaniei demarată a fost accea de veni tot mai aproape de
comunitatea din care face parte, acesta fiind un aspect prioritar al activită
ții sale de implicare
, în colaborare cu autorită
țile

ținut de primele trei bănci românești (milioane lei)

E DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

și servicii care le oferă

ROMÂNĂ

ția clienților săi o gamă largă de carduri, cu
ții, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor.

1145

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

47

♦ B.C.R VISA CLASIC

RON/ EUR/ USD

Card de debit,

cu tehnologie cip încoroprată, destinat persoanelor fizice rezidente sau
nerezidente
și are o valabilitate de 3 ani.

AVANTAJE:

• e
ști protejat împotriva riscului de
schimb valutar în func
ție de moneda în care dorești
tranzac
ția: RON,EUR sau USD;

• p
oate fi utilizat atât în
țară cât și în străinatate pentru plăți direct de la comercianți, pe
internet sau pentru ridic
are de numerar la bancomate;

• a
cces 24/7 la fondurile proprii, atât pentru retrageri de numerar de la ATM, cât
și pentru
plă
ți rapide fară commission în țar
ă
și în străinătate, oriunde este afișată sigla VISA;

• a
cces u
șor la contul curent prin Easy 24 Banking B.C.R., Internet și Mobile Banking, dar și
prin Alo 24 Banking;

• r
educerei acordate la comercian
ții parteneri B.C.R.;

• p
o
ți vizualiza oricând ultimele 10 tranzacții de pe contul tău cu cardul, solicitând un
miniextras de cont la orice A
TM B.C.R.;

• p
osibilitatea accesării unui descoperit de cont individual dacă î
ți încasezi salariul lunar într
–
un cont curent B.C.R.
și acordarea unui credit de consum în limita unui pl
ofan cuprind intre
500 RON
și 40.000 RON, fără a depăși 6 salarii n
ete;

• r
ambursarea sumei se face prin cardul de credit sau creditele B.C.R. în lei.

♦

B.C.R VISA BUSINESS

►VISA BUSINESS SILVER

► MA
STERCARD BUSINESS SILVER

Card de debit, emis în valut
ă destinat firmelor ai caror ang
aja
ți călătoresc în
străinătate, în interes de afaceri.

AVANTAJE:

• a
ccesul 24 de ore din 24 la orice ATM din
străinătatte pentru ob
ținerea de numerar;

• p
osibilitate emiterii mai multor carduri ata
șate aceluiași cont de acces direct la disponibilul
din contul curent;

• e
liminarea riscurlor pe care le presupune de
ținerea numerarului;

• m
ijloc eficient de control asupra cheltuielilor de afa
ceri;

• e
ste un instrument de plată modern, sigur
și rapid

, util pe parcursul calătoriilor în
străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul fiind cel mai utilizat sistem de plă
ți din lume;
• s
chimbarea codului
PIN la ATM.

♦
CARDUL B.C.R MAESTR
O

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

48
Banca pune la disp
ozi
ție un instrument de plată mo
dern, sigur, rapid,
comod
și
flexibil. Cardul este emis sun marca ec/Cirrus
și
ed/Maestro, care apar
țin organiz
a
ției Europay
Interna
țional
–

una dintre cele mai mari organiza
ții internaționale pe piața car
durilor.

B.C.R Maestro este un card de debit, emis în lei pentru persoanele fizice. Este utilizat
pentru plata salariilor angaja
ților societăților comerciale.

Este destinat ob
ținerii de cash de la ATM
–
urile sau gi
șeele bancare sau pentru plata
bunuri
lor
și serviciilor la comercianții acceptători de carduri, care dețin POS
–
uri, pe teritoriul
R
omâniei.

♦
MASTERCARD/ VISA ELECTRON

Card de debit, emis în lei destinat persoanelor fizice ce pot fi utilizate oriunde pe
teritoriul României
și în străinătate.

AVANTAJE:

• a
cces 24/7 la fondurile proprii, atât pentru retrageri de numerar
de la ATM, cât
și pentru
plă
ți rapide fără
c
om
ision

în
țară și în străinătate
, oriunde este afi
șată sigla MasterCard/ VISA;

• p
lata ploduselor
și serviciilor;

•
p
osibilitatea accesării unui descoperit de cont individual dacă încasezi salariul lunar într
–
un
cont curent B.C.R
și îți putem acorda un credit de consum în limita unui plafon cuprins între
500 RON
și maxim 40.000 RON, fără a depăși 6 salarii nete;

• f
aci transferuri de fondurii din propriul cont curent cu card de debit ata
șat într
–
un alt cont
deschis la B.C.R în lei prin ATM
–
urile
și MFM
–
urile B.C.R, cum ar fi:

• rambursarea de sume pentru cardul de credit;

•

rambursarea ratelor creditele B.C.R.

♦
ZĂMBET

B.C.R

Card de debit, emis în lei destinate persoanelor fizice ce poate fi utilizat oriunde pe
teritor
iul României
și în străinătate. Cardul este emis sub logo
–
ul MasterCard, are cip
încorpora
t.

AVANTAJE:

• a
cces permanent la banii din contul curent în lei dacă optează pentru încasarea salariului pe
ZĂMBET B.C.R., po
ți aplica pentru un descoperit de cont atașat;

• 0% comision de plată cu cardul la comercian
ții din țară și străinătate;

• b
eneficiezi de reduceri la plata cumpărătutilor cu cardul la partenerii B.C.R.;

• e
fectuezi într
–
o clipă plă
ți de mică valoare (mai mici de 100 lei/ tranzacție contactless), doar
cu apropierea cadului de cititorul special, fară introducerea codului PIN.
52

52
https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/conturi
–
si
–
operatiuni/carduri
–
de
–
debit

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

VISA
CLASIC

B.C.R ZÂMBET

PRODUSE DE ECONOMISIRE

Pentru a venit în întămpliarea dorin
lichidită
ți de care dispun, în lei sau valută, B.C.R oferă

♦
DEPOZITE LA TERMEN
Depozitul SUCCES B.C.R
12 luni, suma minimă de constituire: 500 RON/ 200 EUR/ 200 USD, iar suma minimă
acumulată 100 RON/ EUR/ USD.
Depozitul MAXI PLUS B.C.R
suma minimă de constituire 500RON/ 200 EUR, chiar
de termen, prime
șt
i o dobândă avantajoasă, calculată în func
depozitului.

AVANTAJE:

• p
o
ți depune oricând bani în contul tau de deposit la orice unitate B.C.R. sau prin Clik 24
Banking sau Touc
h 24 Banking
pu
țin o lună înainte de scadența depozitului
poate face prin serviciul de plată programate
• p
o
ți deschide depozitul de oriunde prin intermediul serviciilor Internet și Phone Banking
(Click
și Alo 24 Banking);

• p
rime
ști bonus de dobândă pentru depozitele la ter
maturitate de la 3 la 12 luni, dacă î

53

https://www.bcr.ro/ro/persoane
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

VISA BUSINESS

B.C.R ZÂMBET

B.C.R MAESTRO

PRODUSE DE ECONOMISIRE

Pentru a venit în întămpliarea dorin
țelor clienților de a economisi suruplusul de
ți de care dispun, în lei sau valută, B.C.R oferă

clen
ților o gamă v
DEPOZITE LA TERMEN

53

Depozitul SUCCES B.C.R
., este emis în RON, EUR. USD, disponibil pe teremen de 1, 3, 6,
12 luni, suma minimă de constituire: 500 RON/ 200 EUR/ 200 USD, iar suma minimă
acumulată 100 RON/ EUR/ USD.

Depozitul MAXI PLUS B.C.R
., este emis în RON, EUR, disponibil pe teremen de 24 luni,
suma minimă de constituire 500RON/ 200 EUR, chiar
și supă lichidarea depozitului înainte
i o dobândă avantajoasă, calculată în func
ție de perioada de deținere a

ți depune oricând bani în contul tau de deposit la orice unitate B.C.R. sau prin Clik 24
h 24 Banking
–

clinetul prime
ște dobânda și pentru sumele depuse cu cel
țin o lună înainte de scadența depozitului
. Alimentarea periodică a contului de depozit se
poate face prin serviciul de plată programate

(Standing Order).

ți deschide depozitul de oriunde prin intermediul serviciilor Internet și Phone Banking

ști bonus de dobândă pentru depozitele la ter
men cu dobândă fixă în RON, cu
maturitate de la 3 la 12 luni, dacă î
ți primești venitul în cont la B.C.R;

https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/economisire
–
si
–
investire/depozitul
–
la
–
termen

ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
49

VISA BUSINESS

B.C.R MAESTRO

țelor clienților de a economisi suruplusul de
ților o gamă v
ariată de depozite.

., este emis în RON, EUR. USD, disponibil pe teremen de 1, 3, 6,
12 luni, suma minimă de constituire: 500 RON/ 200 EUR/ 200 USD, iar suma minimă

., este emis în RON, EUR, disponibil pe teremen de 24 luni,
și supă lichidarea depozitului înainte
ție de perioada de deținere a

ți depune oricând bani în contul tau de deposit la orice unitate B.C.R. sau prin Clik 24
ște dobânda și pentru sumele depuse cu cel
. Alimentarea periodică a contului de depozit se

ți deschide depozitul de oriunde prin intermediul serviciilor Internet și Phone Banking

men cu dobândă fixă în RON, cu

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

50
•

d
epozitele sunt garantate prin Fondul de Garantare a Depozitelor, în limita a 100.
000 EUR,
echivalent în lei.

PRODUSE DE INVESTI
ȚII

♦
CERTIFICATE DE TREZORERIE

Sunt emise de statul român în RON, cu scaden
țe de până la 1 an.

AVANTAJE:

• c
ertificatele de terzorerie sunt emise cu discount, plâtind la scaden
ță valoarea nominal
ă
;

• B.C.R. este dealer primar pe pia
ța de titluri de sta
t, punând la dispozi
ția clienților să
i accesul
direct la licita
țiile Ministerului de Finanțe;

• p
e pia
ța secundară, B.C.R. este furnizor de lichiditate, având un portofoliu relevant de
certificate de trezoreri
e;

• î
n cazul în care compania dore
ște să lichideze anticipat parțial sau total o deținere de
certificat de trezorerie, banca oferă pre
țuri comparative de răscumpărare.

♦
CREDITUL DIVERS B.C.R

C
redite de nevoi personale sau refinantarea unor credite deja existente la alte bănci la
B.C.R..

AVANTAJE:

• c
osturi reduse:

• rate lunare fize pe toată perioada împrumutului: de

exemplu, ai o rată lunară de 210
lei, pentru un împrumut de 10.000 lei, pe 5 ani, dacă vi cu salariul sau pensia la B.C.R.;

• zero commission de analiză;

• zero comisiom la administrare credit;

• o
b
ții banii rapit si simplu:

• o singură vizită la bancă (dacă î
ți încasezi déj
à salariul sau pensia la noi);

•

fără adeverni
ță de salariu;

• fără garan
ții;

• r
efinan
țare la or
ice tip de credit fără garan
ții: credit de nevoi personale, card de credit sau
descoperit de cont. Po
ți obține bani în plus, în aceleași condiții avantajoase de dobândă și poți
opta pentru transformarea în lei a creditului contractat deja în valută, pentru

a nu mai fi afectat
de varia
ția cursului de schimb valutar;

• b
eneficii de sigurantă
și protecție:

• p
rotec
ția extinsă pentru situații neprevăzute: cu doar 12 lei/lună la 10.000 lei
împrumuta
ți, spre exemplu,

beneficiezi de acoperire in caz de deces, pierderea locului de
muncă, concediu medical prelungit sau pierderea totala a capacită
ții de muncă;

• rate fize pe toată perioada creditului;

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

51

• riscul valutar este zero.

• s
uma maximă: 1
10.000 lei, în func
ție de produsele bancare deținute și de gradul de
îndatorare existent la momentul solicitării creditului;

• t
ermenul maxim de acordare al creditului este de 5 ani în cazul împrumutului noi
și celor
d
estinate refinan
țării împrumuturilor acordatate de B.C.R și/sau de alte bănci după 31
pctombrie 2011,
și de 10 ani, în cazul refinanțării împrumuturilor acordate de B.C.R. și/sau
alte bă
nci îna
i
n
te de 31 octombire 2011.

La acest credit Divers B.C.R se acce
pt maxim 1
coplătitor.
54

♦
CREDITUL PRIMA CASĂ

Creditul se acordă pentru achizi
ționarea unui imobil.

AVANTAJE:

• r
ate în lei cu dobândă de 2,82% pe an
(ROBOR 3M+2%)

;

• z
ero commission de analiză;

• r
isc valutar zero;

• a
probarea financiară valabilă 90 zi
le, în cazul în care

imobilul pe care dore
ști să
–
l
achizi
ționezi,

nu e încă găsit, se aprobă creditul iar mai apoi ai la dispozi
ție 90 de zile de la
semnarea contractului de credit pentru gasirea imobilului;

• s
uma maximă: 57.000 EUR în echivalent RON, în cazul creditelor aprobate pentru locuin
țe
final
izate
și 66.500 EUR în echivalent RON în cazul creditelor acordate pentru locuințe noi,
construite în baza autoriza
țiilor eliberate după 22.02.2010și pentru locuințele viitoare ce
urmează să se construiască de catre beneficiari individuali;

• t
ermenul maxi
m: 30 ani;

• avansul minim:5%

• garan
ții ipotecare.

♦
CREDITUL CASA MEA

Creditul se acordă pentru achizi
ționarea/ construirea/ reabilitarea/ modernizarea/
consolidarea/ extinderea
de locuin
țe.

AVANTAJE:

• c
osturi mici:

• dobândă începând de la 4,95%/ an;

• zero comision de analiză credit;

• zero comsion de adimistrat
e credit;

•

risc valutar zero cât timp veniturile tale sau resursele care asigură rambursarea

54

https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/credite/credite
–
pentru
–
nevoi
–
personale/divers
–
bcr

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

52
creditului sunt în aceea
și monedă cu creditul contractat;

• s
iguran
ța și confort:

•
știi de la început care va fi rat
a creditului tau în primii 5 ani sau 10 ani
și ai control
asupra bugetului tău;

• posibilitatea încheieri la sediul B.C.R poli
ța de asigurare a imobilu lui, pe toată
perioada de creditare;

• s
implitate: nu ai nevoie d
e documente de venit, informa
țiile sunt obtinute din baza de date
ANAF;

• f
lexibilitate: po
ți avea apobarea creditului și în 90 de zile să îți găsești locuința;

• s
uma minimă: 45.000 RON;

• s
uma maximă: până la 85% din valoare investi
ției;

• t
ermen maxim: 25 ani;

• a
vansul este cuprins între 15%
și 35% din valoarea investiției iin funcție de localitatea înn
care este situate
imobilului
și termenul creditului și 0% în cazul creditelor acordate pentru
refinan
țare.
55

SERVICIILE OFERITE DE BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

♦
MONEYGRAM

B.C.R pune la dispozi
ția clienților săi, un serviciu bancar de

primit
și transferat bani.
• simplu, comod
și accesibil;

• transferul imediat al banilor în control curent deschis la B.C.R;

• retagerea de nume
rar la orice oră de la bancomatele B.C.R, cu 0 lei, pentru cardurile în
RON;

♦
CASETA DE VALORI

B.C.R pune la dispozi
ția clienților săi, un serviciu bancar modern
–

caseta de valori
–

prin intermediul căreia se pot păstra în condi
ții de si
guran
ță deplină:

• titluri de valoare, bilete de bancă
și valută cash, bijuterii,
documente de valoare.

Casetele

sunt amplasate în spa
ții special amenajate, asigurate cu sisteme de pază,
supraveghere video
și alarmă.

Deschiderea/ închiderea

casetelor de valori se face cu ajutorul a două chei: prima
unicat, de
ținută de client, iar cea de
–
a doua de
ținută de funcționarul bancar, accesul la casetă
se efectuează numai folosind ambele chei.

55
htt
ps://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/credite/credite
–
pentru
–
casa/prima
–
casa
–
bcr

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

53

AVANTAJE:

•

confiden
țialitatea operațiunilor;

• eliminarea riscului furtului din locuin
ța dumneavostră;

• casetele au mărimi diferite;

• s
e încheie un c
ontract de închiriere a casetei de valori în 2 exemplare, după va primi cheia
casete, perioada de închiriere este de minim 1 lună, maxim 12 luni cu posibilitate de
prelunngire.
56

♦
MULTI CASH

Prin serviciul MULTI CASH, B.C.R oferă clien
ților săi, persoane juridice, confort și
flexibilitate în rela
ția cu banca.

Avantajele folosirii acestui serviciu:

• plata unui abonament diferen
țial corespunzător serviciului de care aveți nevoie;

• confortul
și economisirea timpului beneficiând de legătura electronică cu banca la orice oră
din orice col
ț al țării;

• accesarea unor informa
ții financiare
–
bancare vitale

pentru succesul afacerilor clien
ților;

• siguran
ța și confidențialitatea o
pera
țiunilor.

♦

CECUL BANCAR ÎN VALUTĂ

Cecul bancar în valută se emite de B.C.R pentru plata mărfurilor
și serviciilor
importante
, iar cecul emis în străinătate poate fi utilizat pentru onorarea exporturilor de
mărfuri
și servicii.

Cecul bancar în valută sepoate plăti într
–
o gamă larga de valute principale, la plată se
încasează valoarea integrală, plata se efectuează cu r
espectarea regulilor
și uzanțelor
interna
ționale, valabilitatae unui cec bancar în valută este de maxim 6 luni
de la data emiteri.

♦

CECUL DE CĂLĂTORIE AMERICAN EXPRES

Cecul de călătorie American Expres este unul din cele mai sigure servicii de a avea
la
dispozi
ție bani în străinătate. Acest cec poate fi preschimbat în numerar la cele mai multe
bănci din lume, la un curs general al monedelor.

Avantajele:

• confortul
și siguranța ope
ra
țiunilor.

♦
DIRECT DEBIT

Modalitate de plată prin care banca achită, pe baza autorizărio prealabile date de
client, plă
țile cu caracter de regulalitate, a căror sumă nu este dinainte cunoscută.

Serviciul implică existen
ța unui acord între:

56

https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/asigurari/casete
–
de
–
valori

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

54
• plătitor
și beneficiar;

• plătitor
și bancă;

• beneficiar
și bancă.

3.3.1

PRODUSE
ȘI SERVICII OFERIT
E DE BANCA TRANSILVANIA

Banca Transilvania are o gamă diversificată de produse
și servicii care sunt puse la
dispozi
ția clienților. Banca Transilvania vine în ajutorul clinților săi, fie ei persoanle fizice,
persoanel fizice autoritate sau întreprinderi m
ici
și mijloci.

PRODUSELE OFERITE DE BANCA TRANSILVANIA

♦
VISA ELECTRON

Card de debit, emis
în lei pentru persoanele fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe
teritoriul României.

Cardul este destinat:

• plă
ți de bunuri sau servicii, oriunde este afișată sigla VISA;

• acces la contul curent;

• po
ți primi un credit, suma împ
rumutată poate fi de până la 6 ori valoarea veniturilor lunare
eligibile, fără însă a depă
și suma de 25.000 lei;

• comision zero la plata cumpărăturilor cu cardul, la plata factorilor la bancomatele Băncii
Transilvania, la

retragerea banilorsua personalizarea PIN
–
ului la bancomatele Băncii
Transilvania.

♦ MASTERCARD MONDO

Card de debit, emis în lei destinat persoanelor fizice ce poate fi utilizat oriunde în
țară
și străinătate.

AVANTAJE:

• plă
ți de bunuri sau servicii;

• primirea salariului;

• acces online la banii fin contul curent;

• po
ți primi un credit de până la 6 ori mai mare decât salariul lunar (maxim 25.000 lei);

•

comision zero de emitere, de aministrare anuala. la plata direct cu

cardul, la plata facturilor
prin bancomatele BT, la personalizarea PIN
–
ului prin bancomatele BT;

• tranzac
ții rapide și sigure.

♦ MASTERCARD GOLD DEBIT

Card de debit, emis în lei pentru persoanele fizice ce poate fi utiliz
at oriunde în
țară și

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

st
răinătate.

AVANTAJE:

•

plă
ți de bunuri sau servicii;
•

primirea unui credit de pân
• acces online la banii din contul curent;
• înlocuirae cardului în regim de urgen
• taxa de emitere este de 50 lei, iar taxa de adim
• comision zero la plata cu cardul, la plata facutrilor la bancomatele BT, la personalizarea
PIN
–
ului la bancomatele BT.

♦

MASTERCARD DIRECT

Card de debit, emis în euro, poate

AVANTAJE:

• plă
ți bunurilor
sau servicilor oriunde în lume;
• tranzac
ții rapide și sigure;
• comsion de emitere 4 euro
• comision zero la plata cu cardul, la plata facturilor
BT.
57

MASTERCARD MONDO

♦
CREDITUL DE NEVOI PERSONALE

Creditul se acordă pentru nevoile personale sau pentru refinan
• termen: 5 ani;

• suma maximă: 20.000 euro (echivalentul în lei);

57
https://www.bancatransilvania.ro/pentru
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

ți de bunuri sau servicii;

primirea unui credit de pân
ă la 6
ori mai mare ca salariu;

• acces online la banii din contul curent;

• înlocuirae cardului în regim de urgen
ță;

• taxa de emitere este de 50 lei, iar taxa de adim
inistrare a contului tău este de 80 lei, anual;
• comision zero la plata cu cardul, la plata facutrilor la bancomatele BT, la personalizarea
ului la bancomatele BT.

MASTERCARD DIRECT

Card de debit, emis în euro, poate
fi utilizat atât în
țară cât și în străi

sau servicilor oriunde în lume;

ții rapide și sigure;

• comsion de emitere 4 euro
și 3 euro comisionul anual pentru administrare;
• comision zero la plata cu cardul, la plata facturilor
și personalizarea PIN

VISA ELECTRON

MASTERCARD MONDO

MASTERCARD GOLD DEBIT

CREDITUL DE NEVOI PERSONALE

Creditul se acordă pentru nevoile personale sau pentru refinan
țare.

• suma maximă: 20.000 euro (echivalentul în lei);

https://www.bancatransilvania.ro/pentru
–
tine/carduri/

ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
55

inistrare a contului tău este de 80 lei, anual;
• comision zero la plata cu cardul, la plata facutrilor la bancomatele BT, la personalizarea

țară cât și în străi
nătate.

și 3 euro comisionul anual pentru administrare;

și personalizarea PIN
–
ului la bancomatele

MASTERCARD GOLD DEBIT

țare.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

5
6
• asigurare de via
ță gratuită;

• refinan
țare: zero comsion de analiză;

• s
uma minimă: 5.000 lei;

• refinan
țarea creditelor de consum:

• dobândă variabliă: perioada împrumutului este de până la 10 ani pentru refinan
țarea
creditelor de consum contractate înainte de 31.10.2011;

• dob
ândă fixă: perioada împrumutului este de până la 15 ani.

♦

CREDITUL DE NEVOI PERSONALE GARANTAT CU IPOTECĂ

Creditul se acordă pentru finan
țarea achizițiolr de mare valoare.

• termen:
2 luni
–

5 ani;

•

suma: 5.000 euro (echivalentul în lei);

• avans: zero;

• refinan
țare: zero comision analiză;

• pentru un credit în lei dacă prime
ști veniturile într
–
un cont BT, dobânda este de 5,07%
*
(
ROBOR 6M + 4,00 pp)
, fa
ță de dobânda 5,57% * (ROBOR 6M+ 4,50 pp) standard;

• pentru un credit în euro dacă prime
ști venturile intr
–
un cont BT, dobânda este de 5,00% * (
EURIBOR 6M + 5,25 pp), fa
ță de do
bânda 5,25%* (EURIBOR 6M+ 5,50 pp) standard.

♦
CREDITUL

IMOBILIAR
–
IPOTECAR

Creditul se acordă pentru moderlizări/ consolidări/ reabilitări/ extinderi ale imobilelor.
• termen: 30 ani;

• suma maximă: 345.000 euro

• moneda: lei sau euro;

• avansul începe de la 15%;

•

pentru un credit în lei, daca primesti veniturile int
r
–
un cont BT, dobânda este de 4,32% *
(ROBOR 6M+ 3,25 pp), fa
ță de dobânda standard de 4,82% * (ROBOR 6M+ 3,75 pp);

• pentru un credit in euro, dacă prime
ști vniturile într
–
un cont BT, dobânda este de 4,50% *
(EURIBOR 6M+ 4.75pp), fa
ță de dobânda st
andard de 4,75% *( EURIBOR 6M + 5,00 pp).

♦

CREDITUL PRIMA CASĂ

Credtul se acordă pentru achizi
ționarea unui imobil.

• termen: 30 ani;

•

valoarea creditului:

71
.250 euro (echi
valentul în lei);

• flexibilitate în ceea ce prive
ște analiza dosarului;

• fără solicitare asigurări de via
ță/ deces;

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

57
• dobânda este de 2,86% * ( ROBOR 3M + 2,00 pp);

• avansul minim este de 5% din valoare imobililui.
58

SERVICIILE OFERITE DE BANCA TRANSILVANIA

♦

INTERNET BANKING

Internet Banking este un serviciu oferit de Banca Transilvania, o opera
țiune
bancară
online, disponibil non
–
stop.

Avantaje:

• plata în lei sau valută;

• acces rapid la informa
țiile despre contul curent, depozite, credite;

• achizi
ționezi online roviniete.

• schimb valutar;

• afli rapid informa
ții despre: contul curent, conturi de card, depozite, tranzacțiile din conturile
tale, e
xtrase de cont;

• po
ți deschide online conturi în lei sau valuta;

• reemiterea online a PIN
–
ului cardului.

♦
WESTER UNION

Este un serviciu prin care po
ți să trimiți sau
să prime
ști bani de oriunde din lume.
Wester Union este o re
țea de peste 500.000 de puncte de lucru,în peste 200 de țări, iar bani
pot fi trim
și sau primiți în mai mult de 130 valute.

Comisioanele aferente tranzac
țiilor de numerar sunt standard , ace
ste comisioane se
plătesc doar de catre expeditor.

♦

DIRECT DEBIT

Este un servicii care te ajută la plata anumitor bunuri sau servicii, fără a veni la bancă,
bani se retrag din contul tău.

Avantaje:

• economise
ști timp;

• siguran
ța plăți facturilor la data scadenței;

• scapi de drumurile la bancă.

♦

LEASING

Beneficii:

• perioada de finan
țare e de maxim 5 ani;

58

https://www.bancatransilvania.ro/pentru
–
tine/credite/

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

58
• cumpararea unui autovehicul nou sau rulat, dar nu mai vechi de 8 ani;

• pachet de servicii

intergat.
59

3.4

ISORICUL CREDITULUI PRIMA CASĂ

Prima Casă este un program al guvernului României, lansat la data de 20 mai 2009,
destinat sprijinirii persoanelor care achizi
ționează pentru prima dată o locuință și nu a
u
beneficiat în trecut de un credit ipotecar. Prin acest program, guvernul garantează 80% din
valoarea împrumutului pentru cumpărarea locuin
ței. Valoarea maximă a creditului este de
60.000 de euro, iar pentru beneficiary nu există limită de vârstă.

Pân
ă în prezent (2016), au fost achizi
ționate 30.000 de locuințe prin programul Prima
Casă, valoarea totală a garan
țiilor acordate de stat fiind de aproape 1 miliard e euro.

În prima etapă, Fondul Na
țional de Garantare a creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a
aco
rdat garan
ții pentru maim ult de 18.500 de locuințe, în valoare de aproximativ 770
milioane euro. Valoarea maximă a unui împrumut a fost de 57.000 euro.

În etapa a doua a programului, care a început în februarie 2010, Fondul a acordat
garan
ții pentru a
proximativ 5.800 de locuin
țe, valoarea acestora fiind de circa 220 milioane
euro. Bugetul alocat în 2010 pentru sus
ținerea achiziției primei locuințe este de 700 de
milioane de euro, fa
ță de 1 miliard de euro alocat în 2009. Creditul Prima Casa reprezintă
un
credit acordat în lei sau valută în vederea:

1. Achizi
ționării unei locuințe finalizate;

2. Achizi
ționării unei locuinței nefinalizate, aflat în diverse stadia de const
ruc
ție, dar ce
urmează a se achizi
ționa imediat după finalizarea ei (banca va emite o promisiune unilateral
de creditare);

3. Construc
ția unei locuințe.

Clien
ții eligibili pentru creditul Prima Casă sunt
peroanele care fie nu de
țin în
proprietate exclusivă sau împreună cu so
țul ori soția nicio locuință, indiferent de modul și de
momentul în care a fost dobândită, fie de
țin în proprietate exclusivă sau împrumă cu soțul ori
so
ția cel mult o locuință, dobândi
tă prin orice alt mod decât prin programul Prima Casa, în
suprafa
ță utilă mai mică de 50 mp.

Valoarea acordata prin creditul Prima Casă este de 57.000 euro pentru achizi
ție
locuin
ță finalizată sau 66.500 euro. Doar pentru construcțiile noi, care a
u autoriza
ție de
construc
ție eliberată după data de 22.02.2010, iar un avans Prima Casă este de minim 5%.

59

https://www.bancatransilvania.ro/pentru
–
tine/utile
–
pentru
–
tine/

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

59

Perioada de creditare este de minim 120 luni
și maxim 360 luni. Veniturile acceptate
de bănci: venituri din slaraii, pensii, drepturi de autor, rente

vigere, dividend, activită
ți
independente, diurne personele, cu excep
ția veniturilor d
in chirii.

Figura 3.4.
–
Evolu
ția creditului Prima Casă

Sursa: (Fondul Na
țional de Garantare)

Pentru anul 2016
, Guvernul României a stabilit un plafon Prima Casă de 1,5 milioane

euro.

Programul Prima Casă este criticat de diverse medii (ziare, forumuri) pentru că a
limitat scăderea pre
țului la imobiliare. Se argumentează că, dacă nu ar exista limita d
e 40.000
de euro pentru un apartament cu două camera, pre
țurile pentru acestea ar putea scădea sun
această valoare
și că Prima Casă menține artificial ptețurile sus, împotriva pieței libere,
reglementate de cerere
și ofertă.

Evolu
ția programului Prima casă

An

Număr locuin
țe cumpărate

Valoare finan
țări (mild. euro)

2009

12.000

495

2010

23.000

935

2011

19.000

740

2012

27.000

1.010

2013

25.500

944

2014

25.000

900

2015

33.000

1.260

2016

30.000*

1.231

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

60

3.4.1 PREZENTAREA CREDITULUI “PRIMA CASĂ” LA BANCA
COMERCIALĂ

ROMÂNĂ

MOTTO: “ Î
ți amintești prima bicicletă? Prima jucărie preferată? Prima carte citi
tă?
Nu
știai atunci că o să vină momentul să
–
ți alegi o casă. Acum știi însă cât de importantă o să
fie aceasta pentru tine. Alege

creditul PRIMA CASĂ
și transformă o viață agitată într
–
o via
ță
bogată, acasă!”

!

r
ate în lei cu dobândăde 2,
82% pe an (ROBOR 3M + 2%)*
;

! a
vans minim: 5%
;

! z
ero comision de analiză
;

BENEFICII:

•
e
ate în lei cu dobândă de
2,82% pe an (ROBOR 3M + 2%)*
;

•
z
ero comision

de analiză;

•
r
iscul valutar zero;

•
a
probare financiară

valabilă 90 zile; în cazul imobilul pe care d
ori
ți să îl achiziționați nu a
fost găsit, întâi î
ți aprobăm creditul iar după ai la dispoziție 90 de zile de la semnarea
contractului de credit pentru găsirea imobilului.

*
Dobânda este variabilă
și se calculează în funcție de indicele de referință R
OBOR la
3 luni publicat în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare, la care se adaugă o marjă de 2%.
60

CARACTERISTICI

ș s
umă maximă:

• 57.000 EURO
în echivalent RON în cazul creditelor acordate pentru locuin
țe

60

https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/credite/credite
–
pentru
–
casa/prima
–
casa
–
bcr

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

61
finalizate;

•

66.500 EURO

în echivalent RON în cazul creditelor acordate pentru locun
țe noi,
construite în baza autoriza
țiilor eliberate după 22.02.2010 și pentru locuințele ciitoare ce
urmează să se construiască de către beneficiari individuali.

•
t
ermen maxim:
30 ani;

•
a
vans minim:

5%;

•
g
aran
ții ipotecare
;

•
a
cordarea creditului

se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul
de Finan
țe.

CUM OB
ȚII UN CREDIT PRIMA CASĂ B.C.R

În ob
ținerea unui credit PRIMA CASĂ se urmează câțiva pași:

♦ Pasul 1: Prezentarea documentelor necesare analizei, consultatul reatil persoanel fizice
vreifică dacă îndepline
ști con
di
țiile pentru suma solicitată;

♦ Pasul 2: Depunerea tuturor actelor, primirea dosarului “Informații standard la nivel
european privind creditul pentru consumatori”
și semnarea cereri de credit;

♦ Pasul 3: Plata

taxei de evaluare, un evaluator extern, aprobat de bancă, va evalua imobilul
pe care dore
ști să îl aduci în garanție, iar banca te informează dacă împrumutul a fost aprobat;
♦ Pasul 4: După aprobarea de către Bancă, se obține aprob
area de la F.N.G.C.I.M.M, iar după
aprobare se semnează contractul de credit, contractul de garan
ție și închei polița de asigurare;
♦ Pasul 5: Punerea baniilor la dispoziție în contul curent
, de unde se vor transfera în contul
vânzătorului, constructorului, furnizorului de materiale, etc., după caz.

DOCUMENTE

• a
cte de identitate ( pentru tine, membrii familiei
și după caz, persoanele care

participă cu
veniturile lor la credit, denumite coplătotori);

• c
ertificat de căsătorie sau hotărâre de divor
ț, daca este cazul (cop
ie);

• d
ocumente care atestă realizarea de venituri.

Clien
ții pentru care veniturile sunt raportate la ANAF:

•f
ără documente de venit (doar semnarea Acord de interogare la ANAF);
• î
n cazul veniturilor din salarii, banca pa
ote solicita suplimentar de la angajator “Adeverin
ța
privind durata contractului de muncă” în următoarele situa
ții:

61

• angaja
ți pe perioadă detreminată;

• clien
ți care lucrează la actualul angajator de mai puțin de 12 luni.

• î
n cazul veniturilor din pensii este necesară prezentarea “Deciziei de pensionare
definitive”.
Clien
ți pentru care veniturile nu sunt raportate la ANAF:

61

https://www.bcr.ro/ro/persoane
–
fizice/credite/credite
–
pentru
–
casa/prima
–
casa
–
bcr

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

62
• c
lien
ții pentru care veniturile din salarii nu sunt raportate la A
NAF (salaria
ții MAI, MAPN,
SRI, SIE, SPP, Poli
ția Comunitară, Jandarmeria, salariații penitenciarelor sau ai altor unități
cu character special);

• a
deverin
ță angajator (pentru clienții car
e încasează în cont la B.C.R);

• a
deverin
ță de salariu (pentru cilenții care nu încasează salariul în cont la B.C.R).

Clien
ți pentru care veniturile din pensie nu sunt raportate la ANAF:

• t
alon de pensie sau extras de cont curent;

• d
ecizie de pensionare definitivă;

• a
cte de proprietate ale imobilului adus în garan
ție
–

diferă în fuc
ție de destinația credi
tului
(ex.: copii după actul de proprietate înregistrat la Biroul de Carte Funciară, copii după
documenta
ție);

• d
ocumente care atestă existen
ța avansului: abtecontract de vânzare
–
cumpărare, chitan
ță
autentificată la notariat, ect
.
;

• d
ocumente privind alte credite/ carduri de credit/ overdraft pe care le de
ți la alte bănci, dacă
este cazul;

• d
eclara
ție pe propria răspundere autentificată, că la data solicitării creditul
ui, nu de
ții, în
proprietate exclusivă sau împreună cu so
țul ori soția, nicio locuință, indifferent de modul sau
momentul în care a fost dobândită, fie de
ții în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori
so
ția cel mult o locuință, dobândită prin orice

alt mod decât prin program, în suprafa
ță utilă
mai mică de 50 m².

Documente specific, ce diferă în fuc
ție de destinația creditului: cumpărare imobil,
construire ect.

Spre exemplu, pentru cumpărare
a unui locuin
țe îți sunt n
ecesare:

• p
recontractul de vânzare
–

cumpărare a imobilului;

• a
ctul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul vânzării (copie);

• d
eclara
ție de propria răspundere a vânzătorului, conform Legii 10/2001, că bunurile
imobiliare respective nu sunt revendicate
și că nu există litigii în legătură cu aceasta;

• e
xtras din documenta
ția cadastrului (copie
);

• c
ertificat de efic
ien
ță energetic.

În orice unitate B.C.R se oferă lista completă a documentelor necesare pentru
ob
ținerea creditului, personalizată în funcție de destinația creditului!

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

63

CREDIT IPOTECAR ÎN LEI

% EXEMPLU DE CALCUL APRILIE 2017

Tabel 3.4

Sursa: (prelucrare proprie)

*DAE este calculate în condi
țiile prezente în table și nu conține costul cu asigurarea
imobilului; 2,89% (ROBOR 3M+ 2,00%);

** Rata lunara nu include comisionul de gestionare datorat FNGCIMM (Fondul Na
țional de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici
și Mijloci);

*** Comisionul de analiză dosar: 0%, cu excep
ția cererilor pentru promisiunea de garantare
pentru care se percepe 0.15% din valoarea promisiunii de garantare.
62

62

https://calculator
–
rate
–
credit.bcr.ro/#results_div

Credit

Comision

Prima Casă B.C.R

Valoare totală credit

180.000 RON

Perioadă de acordare

Maxim 30 ani

Dobânda variabilă

2,76%/an (ROBOR 3M + 2%)

Comision evaluare apartament

370 RON inclusive TVA

Comision de gestiune FNGCIMM

0,49% annual, calculate la valoarea garan
ției
(
și anume 50% din soldul finanțării garantate
(principalului), exculsiv dobânzile
și
comisionele percepute de Bancă
și alte sume
datorate în baza contractului de credit)

DAE*

3.19%

Valoare totală plătibilă de client

278.152,67

Rată lunară***

751,16 RON

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

64

3.4.2
.

PREZENTARE
A

CREDIT
ULUI

“PRIMA CASĂ” LA BANCA
TRANSILVANIA

MOTTO: “Cu un pas mai aporoape de acasă”.

•Valoarea creditului: 71.259 euro (echivalent lei);

• Moneda acordării: l
ei;

• Perioada contractului: maxim 30 ani.

BENEFICII

Avantajele care le oferă creditul Prima Casă de la Banca Transilvania sunt
următoarele:

• f
lexibilitate în ceea ce prive
ște analiza dosarului;

• c
osturi foarte avantajoase;

• n
u se solicit asigurare de via
ță/ deces.

Ce fel de locuin
țe se pot cumpăra sau constui prin progra
mul Prima Casă:

• d
acă locuin
ța este finalizată sau se află în diferite faze de finalizare, construită pe baza
autoriza
țiilor de construcție eliberate înainte de 22.02.2010, atunci valoare maximă a
creditului pe care îl po
ți obține e de
57.000 euro

în echiv
alent lei, iar avansul minim pe care
trebuie să
–
l depui este de 5% din pre
țul de achiziție a locuinței.

• d
acă locuin
ța este nouă sau aflată în construcție în baza autorizăriilor de constucție eliberate
după data de 22.02.2
010, atunci valoarea maximă a creditului pe care îl po
ți obține este de
66.500 euro
în echivalent lei, iar avansul minim pe care trebuie să
–
l depui este de 5% din
pre
țul de achiziție a loc
uin
ței.

Avansul acoperă

diferen
ța dintre prețul de achiziți
e rezultat din antecontractul de

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

65
vânzare
–
cumparare
și finalizarea garantată.

• d
acă vrei să î
ți construiești locuința visurilor tale, atunci valoarea maximă a creditului pe
care îl po
ți obține este de
71.250 euro,
iar avans
ul minim pe care trebuie să
–
l depui este de
5% din valoarea costului de construc
ție a locuinței.

Avansul acoperă diferen
ța dintre costul de construcție a locuinței rezulyat din devizul
estimative de construc
ție finalizarea garantată.

COSTURII

• d
obânda este de
2,86%*
(ROBOR 3M + 2,00 pp);

• a
vansul de minimum 5% din valoarea achizi
ției;

• c
omision evaloare imobil: 470 lei pentru apartament/ 700 lei
pentru case, vile, teren
și
construc
ții;

• d
epozit colateral pentru garantarea dobânzii, care cumulează 3 rate de dobândă;

• t
axa de gestionare lunară a costului: 0 lei;

• c
omision de rambursare anticipată: 0 lei;

• c
omision de gestionare; 0,45% pe an, pentr garan
țiile care se acordă începând cu anul 2017,
datorat către FNGCIMM,
pe care îl percepem la jumătate din soldul creditului;

• a
sigurarea locuin
ței este obligatorie și o poți achiziționa împotriva tuturor risurilor
(drepturile de despăgubire vor fi cesionate în favoarea Statului Rom
ân, reprezentat de
Ministerul Finan
țelor Publice și a Băncii Transilvania);

•
c
omision AEGRM: 65,7 lei x 2 ( pentru contractul de deposit collateral constituit în vederea
garantării dobânzii
și pentru contractul de ipotecă mobil
iară asupra soldurilor creditoare ale
tuturor conturilor deschise la Baca Transilvania).

•
dobânzii si ia în considerare indicele de referin
ță ROBOR 3M în vigoare în ultima zi a
trimestrului anterior. Actualizările dobănzii se
fac o dată la 3 luni, sunt în func
ție de indicele
de referin
ță aflat în vigoare în ultima zi a trimestrului anterior și se aplică începând cu prima
zi a noului trimestru.

GARAN
ȚII:

• ipoteca imobiliară legată de rangul I asupr
a imobilului finan
țat;

• garan
ția acordată FNGCIMM, în numele și în contul statului;

• ipoteca mobiliară aupra depozitului collateral pentru garantarea do
bânzii
, în

valoar
e egală cu
3 rate de dobăndă, valabil pe toata durata finan
țării, înregistrată la AEGRM;

• ipoteca mobiliara la valoare creditului aprobat, asupra soldurilor creditoare ale tuturor
conturilor deschise la institu
ția de

credit finan
țatoare, valabilă până la stingerea creantelor

datorate de beneficiar în baza contractelor de credit
și de garantare, înregistrată la AEGRM.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

66

OB
ȚINEREA CREDITULUI

• beneficierea de venituri nete, cu caracter perma
nent;

• să nu de
ți o locuința sau, dca deții una, să aibă o suprafață utilă mai mică de 50 mp;

•posibilitatea depune
rii unui avans minimum de 5% din pre
țul achiziție al locuinței.

Important:
Începând cu 1 ianuarie 2011, încadrarea locuin
țelor în una din clasele A
–
C de
performan
ță energetic este un criteriu de eligibilitate în cadrul programului Pr
ima Casă

ACTE NECESARE:

•

d
eclara
ție pe propria răspundere, în formă autentică, pein care să rezulte că toate condițiile
sunt îndeplinite, prevăzute la art. 1 alin.2 din Ordonan
ța de Urgență a Guvernului nr. 60/2009,
aprobată cu
modificările
și completările prevăzute în Legea nr. 368/2009, cu modificările și
completările ulterioare, în original;

• c
ererea de credit
–

formulat tipizat eliberat de bancă;

• a
ctul de identitate;

• a
cordul ANAF (se prime
ște și se semnează în sediul banci);

• c
opie act de proprietate a vânzătorului asupra
imobilului ce face obiectul vânzării;

• e
xtras de Carte Funciară în original;

• d
eclara
ția în original pe propria răspundere a vânzătorului prin care se precizeaz
ă ca
imobilul nu este revendicat conform Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor immobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie1945
–

22 decembrie 1989
șî nu există alte litigii în
desfă
șurare în legătură cu acesta;

• c
opie certificată după antecontractul de vânzare
–

cumpărare

al locuin
ței sau contractul de
construc
ție încheiat cu o societate de construcții, după caz;

• c
ontractul de vânzare
–

cumpara
re autentificat, încheiat cu persoana fizică sau juridică care
vinde locuin
ța, în care se precizează valoarea la care s
–
a efectuat vânzarea, adresa
și
amplasarea acesteia, modalitatea de plată
și valoarea achitată ca avans ( în original)
–

document necesar

la momentul punerii pe cont a creditului sau documentele specific
procesului de licita
ție în cazul achiziționării de locuințe în cadrul procedurilor de execuție
silită.

În anumite situa
ții, ar putae fi nevoie și de alte documente suplimentare.

Varia
ția
indicelui de referin
ță, fluctuația veniturilor proprii, precum și modificarea cursului de schimb
valutar pot să influen
țeze posibilitate de a plăti ratele la credit sau suma totală de plată.
63

63
https://www.bancatransilvania.ro/pentru
–
tine/credite/credite
–
pentru
–
investitii
–
imobiliare/prima
–
casa/

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

67

CALCUL IPOTECAR ÎN LEI

% EXEMPLU CALCUL APRILIE 2017

Tabel

3.4.1

Sursă: (prelucrare proprie)
64

3.5. EVOLU
ȚIA PROGRAMUL PRIMA CASĂ

Programul guvernamental Prima Casă a avut o contribu
ție importantă asupra
economiei române
ști în perioada imediat următoare recesiunii economice, având atât
implica
ții economice (susținerea creditării sectorului populației, iar prin această susținere PIB,
precum
și limitarea corelațiilor negative din piața imobiliară rezidențial
ă
și susținerea
sectoarelor de activitate conexe), cât
și implicații sociale (înlesnirea accesului tinerilor celor
cu venituri mai mici la creditarea ipotecară.

Î
n primul rând, programul Prima casă

a contribuit la susținerea creditării populației, î
n
perioada ianuarie 2010
–

mai 2016, creditele acordate prin intermediul acestui Program
au
reprezentant aproximativ 60%
din împrumuturile noi pentru achiziția unei locuințe acordate
populației, respectiv peste un sfert din creditarea acordată populației î
n aceeași perioadă. În
ultimii doi ani, se observă însă o modificare a factorilor care au contribuit la această evoluție.
Astfel, în an
ul 2015 interesul pentru acest credit

a scăzut semnificativ pe fondul reducerii
decalajelor de cost între diferitele tipu
ri de finanțare pentru achiziția de locuințe (ratele d
e
dobândă s
–
au redus de la 11,8% în decembrie 2009 la 3,7%
în decembrie 2015) și a
continuării îmbunătățirii condițiilor macroec
onomice. Astfel, doar 20%

din credita
rea

64
https://www.bancatransilvania.ro/simulator
–
credite/

CREDIT

COMSISION

PRIMA CASĂ BANCA TRANSILVANIA

Valoare totală credit

180.000 RON

Perioada de acordare

Maxim 30 ani

Dobânda variabilă

2,86% * (ROBOR 3M + 2,00 ap)

Comision evaluare apartament

470
RON inclusive TVA

Comision de gestionare FNGCIMM

0,45% pe an, calculate la valoarea garan
ției

DAE

3,14

Valoare totală plătibilă de client

275.463 lei

Rata lunară

745 lei

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

68
ipotecară, respectiv aproximativ
11%
din totalul creditului acordat populației au reprezentat
credite acordate prin programul ”Prima casă” în anul 2015.

În al doilea rând, programul Prima casă

a avut un rol substanțial în orientarea creditării
interne către creditarea în lei prin in
troducerea cerinței de derulare a
programului
doar pentru
credite în monedă națională începând cu luna august 2013, contribuind astfel la o mai bună
funcționare a mecanismului de transmisie a ratei de politică monetară și la o diminuare a
riscului valutar
prin reducerea ponderii creditării în valută în îndatorarea sectorului populației.

În al treilea rând, p
rogramul a facilitat accesul populației tinere și cu venituri mai
reduse la creditul ipotecar. Cea mai mare parte a persoanelor care au beneficiat de ac
est
credit
au fost persoanele cu vârste de până în 35 ani (ponderea acestora chiar c
rescând în ultimii ani
de la 50%
în anul 2010 la aprox
imativ 80%
în anul 2016). Mai mult, venitul mediu al
persoanelor care au contractat un credit ”Prima casă” a fost semn
ificativ mai mic comparativ
cu venitul mediu al persoanelor care au obținut un credit ipotecar
de alt tip (cu aproximativ
13% mai mic

în medie, pe toată perioada funcțio
nării programului ”Prima casă”).
65

Figura 3.5
–

Lansarea creditul
ui Prima Casă

Sursa: (imobiliare.ro)

În perioada anilor 2009
–
2014, preten
țiile proprietarilor s
–
au mai diminuat, cumulate,
cu circa 15% fa
ță de valoarea maximătinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim
de sub 900 de euro pe metru patrat. În acest timp, suma de 60.000 euro a devenit un adevarat
etalon de pre
ț, pentru cele mai cautate locuințe, respective apartamente cu două și trei camera.

65

https://www.fngcimm.ro/

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

În ora
șele din provincie, piața a atins pragul de jos la jumătatea
iunie, locuin
țele din Brașov, Cluj
din declinul început în 2008.

În capitală preten
țiile vănzătorilor au continuat să scadă timp de încă 12 luni, până în
iunie 2015, d
upă care au intrat pe un curs u
par
țial , de faptul că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este
Bucure
știul (o valoare de 1.104 euro pe metru pătrat),

Figura 3.5.1

Potrivit datelor din 2008, 70% din cumpărătorii de apartamente erau interesa
proprietă
ți m
ai scumpe de 100.000 euro (la aceea vreme, apartamentele cu trei
camera din Capitală se situau de regulă, peste acest prag, atat pia
de altă parte, 11% dintre clien
s
–
ar fi încadrat între 60.000
locuin
ță.

11%
peste 100.000 euro
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
șele din provincie, piața a atins pragul de jos la jumătatea
țele din Brașov, Cluj
–
Napoca, Timi
șoara și Constanța au început să recupereze
din declinul început în 2008.

țiile vănzătorilor au continuat să scadă timp de încă 12 luni, până în
upă care au intrat pe un curs u
șor ascendant. Acest decalaj este responsabil
țial , de faptul că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este
știul (o valoare de 1.104 euro pe metru pătrat),
și

Cluj cu o medie de 1.197 d

Figura 3.5.1
–

Evolu
ția cererii de locuințe “Prima Casă” din 2008

Sursă: (Imobiliare.ro)

Potrivit datelor din 2008, 70% din cumpărătorii de apartamente erau interesa
ai scumpe de 100.000 euro (la aceea vreme, apartamentele cu trei
camera din Capitală se situau de regulă, peste acest prag, atat pia
ța veche, cât și cea nouă). Pe
de altă parte, 11% dintre clien
ți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.00
ar fi încadrat între 60.000
și 80.000 de euro, iar 9% ar fi plătit la 60.000 de euro pentru o

70%
10%
9%
Cerere 2008
80.000
–
100.000 euro
60.000
–
80.000 euro
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
69
șele din provincie, piața a atins pragul de jos la jumătatea

anului 2014, din luna
șoara și Constanța au început să recupereze

țiile vănzătorilor au continuat să scadă timp de încă 12 luni, până în
șor ascendant. Acest decalaj este responsabil
țial , de faptul că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este
Cluj cu o medie de 1.197 d
e euro.

ția cererii de locuințe “Prima Casă” din 2008

Potrivit datelor din 2008, 70% din cumpărătorii de apartamente erau interesa
ți de
ai scumpe de 100.000 euro (la aceea vreme, apartamentele cu trei
și chiar două
ța veche, cât și cea nouă). Pe
ți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.00
0 de euro, 10 %
și 80.000 de euro, iar 9% ar fi plătit la 60.000 de euro pentru o

60.000 euro

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

Figura 3.5.2.

Cu totul alfel stau lucrurile la nivelul anului 2016. Acum cea mai mare parte a cererii
este de 49% este concentrată asupra procentului de până la 60.000 de euro, în vreme ce
pinderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut dras
total. În intervalul de pre
ț 60.000
permite o casă de 80.000
–
100.000 de euro.

Figura 3.5.3.
–

Cerin

Sursă: (Prelucrare proprie)
38%
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

Figura 3.5.2.
–

Evolu
ția cererii de locuințe “Prima Casă” în perioada 2016

Sursa: (Imobiliare.ro)

Cu totul alfel stau lucrurile la nivelul anului 2016. Acum cea mai mare parte a cererii
este de 49% este concentrată asupra procentului de până la 60.000 de euro, în vreme ce
pinderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut dras
ț 60.000
–
80.000 euro s
–
ar încadrat 21% dintre clien
100.000 de euro.

Apartamente livrate în perioada:

2000
–
200
8

Cerin
țe de preț pentru apartamente în perioada 2000
Sursă: (Prelucrare proprie)

13%
34%
15%
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
70

ția cererii de locuințe “Prima Casă” în perioada 2016

Cu totul alfel stau lucrurile la nivelul anului 2016. Acum cea mai mare parte a cererii
este de 49% este concentrată asupra procentului de până la 60.000 de euro, în vreme ce
pinderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut dras
tic, până la 18% din
ar încadrat 21% dintre clien
ți, iar 13 % si
–
ar

țe de preț pentru apartamente în perioada 2000
–
2008

o cameră
2 camere
3 camere
4+ camere

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

Pentru a răspunde noilor cerin
reziden
țiale s
–
ai vazut nevoi
de camera, cât
și suprafațele alocate.

Astfel, din stocul constituit între anii 2000
de locuin
țele cu trei camera, această categorie fiind urmată
33,6%, cu patru camera
și mai mult 1
din total

Figura 3.5.4.

Dacă ne raportăm la ce s
numeroase construc
ții sunt apartamentele cu două camere adică, 48,3%,
important de apartamentele cu trei camere 32,5%, apoi urmate la o distan
garsoniere 12,2%
și de apartamentele cu patru camere sau mau mult care au un procent
relative mic în compara
ție cu celelalte apartamente și anume de doa
33%
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
Pentru a răspunde noilor cerin
țe de preț ale pieței, dezvoltatorii de ansambluri
ai vazut nevoi
ți să
–
și reconfigureze produsele
–
atât în ceea ce prive
și suprafațele alocate.

Astfel, din stocul constituit între anii 2000
și 2008, o cotă de 37,9% era reprezentată
țele cu trei camera, această categorie fiind urmată
de unitătile cu două camera
și mai mult 1

5,3%
și în final de garsoniere cu un procent de 13,2%

Apartemente livrate în perioada:

2012
–
2016

Figura 3.5.4.
–

Ce
rin
țe pe piața pentru apartamente în perioada 2012

Sursa:

(Imobiliare.ro)

Dacă ne raportăm la ce s
–
a construit între anii 2012
și 2016, vom observa că cele mai
ții sunt apartamentele cu două camere adică, 48,3%,
important de apartamentele cu trei camere 32,5%, apoi urmate la o distan
și de apartamentele cu patru camere sau mau mult care au un procent
ție cu celelalte apartamente și anume de doa
r 7%.
12%
48%
7%
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
71
țe de preț ale pieței, dezvoltatorii de ansambluri
atât în ceea ce prive
ște numarul

și 2008, o cotă de 37,9% era reprezentată
de unitătile cu două camera
și în final de garsoniere cu un procent de 13,2%

țe pe piața pentru apartamente în perioada 2012
–
2016

și 2016, vom observa că cele mai
ții sunt apartamentele cu două camere adică, 48,3%,
urmate la o distan
ță
important de apartamentele cu trei camere 32,5%, apoi urmate la o distan
ța mare de
și de apartamentele cu patru camere sau mau mult care au un procent
r 7%.

1 cameră
2 camere
3 camere
4 camere

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
TRANSILVANIA

Figura 3.5.5.

Tendin
ța de a dezvolta apartamente cu mai puține camera a fost dublată de o
diminuare a suprafe
țelor aferente diferi

Astfel, suprafa
ța medie unei garsoniere a scăzut de la 45 de metri pătrați în 200
la 36 de metri pătra
ți în 2012
pătra
ți față de 74 de metri pat
105 matri pătra
ți, iar unul cu patru camera și mai
pătra
ți.

Figura

3.5.6

–

0
20
40
60
80
100
120
140
1 camera
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2013
CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA

Figura 3.5.5.
–

Evolu
ție suprafață

Sursa: (Imobiliare.ro)

ța de a dezvolta apartamente cu mai puține camera a fost dublată de o
țelor aferente diferi
telor categorii de
locuin
țe.

ța medie unei garsoniere a scăzut de la 45 de metri pătrați în 200
ți în 2012
–
2016, un apartament cu două camera are acum circa 55 de metri
ți față de 74 de metri pat
ra
ți, unul cu trei camera
ajunge

la circa 82 de metri pătra
ți, iar unul cu patru camera și mai

m
ult la 115 metri pătra

Plafonul maxim acordat pentru programul Prima Casă

Sursa: (Pre
lucrare proprie)

2 camere
3 camere
4 camere
2014
2015
2016
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
72

ța de a dezvolta apartamente cu mai puține camera a fost dublată de o

ța medie unei garsoniere a scăzut de la 45 de metri pătrați în 200
–
2008
2016, un apartament cu două camera are acum circa 55 de metri
la circa 82 de metri pătra
ți de la
ult la 115 metri pătra
ți față de 125 metri

Plafonul maxim acordat pentru programul Prima Casă

Series 1
Series 2
10.690 milioane euro
2.639,1 milioaneeuro
4.273,3 milioane euro
389 milioane euro

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

73

În 2013 plafonul total al ganan
țiilor ce poate fi acordat de stat este de aproximativ 385
milioane euro,în 2014 plafonul maxim a fost de 4.273,7 milioane euro, în 2015 plafonul a fost
de 2.639,1 milioane euro, iar in 2016
plafonul maxim a fost de 10.690 milioane euro.

3.6. COMPARA
ȚIE

CREDIT
PRIMA CASĂ LA BANCA COMERCIALĂ
ROMÂNĂ
ȘI
BANCA TRANSILVANIA

BANCA COMERCIALĂ
ROMÂNĂ “PRIMA CASĂ”

BANCA TRANSILVANIA
“PRIMA CASĂ”

COST TOTAL

DAE

3,47%

3,66%

Suma totală de rambursat

148.216,4 RON

151.248,6 RON

Rata lunară

468,5 RON

467,0 RON

DOBÂNDA

Tip dobândă

Variabilă

Variabilă

Rata dobânzii

2,89%

2,86%

Formula de calcul

ROBOR 3M+2,00%

ROBOR 3M+ 2,00%

COMISIOANE

Comision de analiză

0

lei

0 lei

Comision de administrare

0 lei

0 lei

Comision de garantare

0,45% pe an (plătibil la 50% din
sold)

0,45% pe an (plătibil la 50%
din sold)

Comision rambursare
anticipată

0%

0%

Taxă evaluare imobil

370 lei

450 lei (apartament) 700 lei
(case,
vile, teren
și construcții)

ALTE CONDI
ȚII

AVANS MINIM

5%, pentru locuin
țe de până în
echivalentul a 60.000 euro

5%, pentru locuin
țe de până în
echivalentul a 60.000 euro

Unde trebuie încasat venitul?

la orice bancă

la orice bancă

Asigurări
obligatorii

ș asigurare obligatorie de
locuin
ță
(20 euro/an)

ș asigurare facultativă de
locuin
ță
(0.09% an la credit)

ș asigurare obligatorie de
locuin
ță
(20 euro/an)

ș asigurare facultativă de
locuin
ț
ă
(cost estimate în

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

74

Sursă: (prelucrare proprie)

Potrivit datelor din tabelul de mai sus, putem observa că cea mai avantajoasă

bancă la
care putem aplela pentru un credit Prima Casă este Banca Comercială Română. Chiar dacă
între cele două băncii nu există diferen
țe foarte mari de costuri.

3.7. ANALIZA SWOT

Analiza S.W.O.T este o metodă folosită

în mediul afaceri, pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea func
ționează ca o radiografie a firmei sau a ideii
de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi au unei
organiza
ții, precum și
pozi
ția
acesteia pe pia
ță sau în raport cu ceilalți competitor, cu scopul
de a eviden
ția punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și
amenin
țările existente la un moment dat pe piață.

Conceptul analizei strategice SWOT p
rovine dintr
–
o cercetare efectuată între anii 1960
și 1970 la

Stanford Research Institute

din SUA.

Acronimul

SWOT provine
din

engleză

Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats
, însemnând „Puncte tari, Puncte
slabe, Oportunită
ți, Amenințări”.

Analiza SWOT
se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca
elementele de analiză să poată alcătui baza planului de proiect
și să poată fi folosite ulterior în
cadrul proiectului, dacă acesta întâmpină dificultă
ți în ceea ce privește planificarea, l
ivrabilele
sau bugetul alocat
și trebuie readus pe linia de plutire.

În cadrul analizei SWOT se va
ține seama de faptul că:

● p
unctele tari
și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai
unei zone, într
–
o perioadă determinat
ă de timp. Ele reprezintă

ceea ce există
.

● o
portunită
țile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care le au de
făcut persoanele implicate în procesul de planificare. Ele reprezintă

ceea ce va fi
.

graficul de rambursare)

Garan
ții

ș ipotecă , garan
ție de stat,
depozite colaterale egal cu 3
rate de dobândă
ș ipotecă , garan
ție de stat,
depozite colaterale egal cu 3
rate de dobândă

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

75

3.7
.1 ANALIZA
SWOT LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Banca Comercială Română are o misiune clară, este principalul actor în realizarea
procesului de sus
ținere a economiei reale, prin furnizarea de produse și servicii bancare
competitive.

Viziunea Bănci
i Comerciale Române este aceea de a
–
și considera poziția de lider
ocupat în sistemul bancar intern. Prin implementarea unei culture a excelentului.

Obiectivele băncii în ultimii anii vizează în principal următoarele:

● considerarea pozi
ției
de pia
ță;

● performantizarea activită
ții, respective creșterea profitabilității și productivității;

● gestionarea eficientă a riscurilor bancare;

● continuarea trendului ascendant de dezvoltare
și eficiență.

PUNCTE
TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂ
ȚI

AMENIN
ȚĂRI

Re
țea de sucursale și
agen
ții puternic
răspândite în teritoriu

Numeroase atacuri
asupra sistemului
informa
țional
bancar

Cre
șterea
consumului
și
accelerarea vitezei
de circula
ție a
banilor

Ținta unor atacuri

Portofoiul de clin
ți
bine segmentat
și
deversificat

Expunerea la riscurile
valutare aferente
împrumuturilor acordate
în valute

Succesul
înregistrat de
aplica
țiile online

Rata rezervelor
minime mare

Servicii bancare
diversificate

Ac
țiunile B.C.R. nu
sunt cotate la bursă

Propriul
departament în
finan
țe europene

Instabilitatea
monedei na
ționale

Personal bine pregătit

Nu este promovat

Numarul din ce în
ce
mai mare de
carduri emise

Conjunctura
economic a
țării
nefavorabilă

Re
țea de bănci
corespondente foarte
extinse

Vulnerabilitatea
informa
țiilor din bancă

Cre
șterea
frecven
ței de
utilizare a
cardurilor

Numărul mare de
concuren
ți

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

76
Numeroase idei
inovatoare
ale
personalului aplicat în
practică

Nu oferă posibilitatea
de plată a taxelor
și
impozitelor locale

Gradul ridicat de
acces la Internet a
popula
ției

Valoarea totală a
garan
țiilor pot fi
solicitate în orice
moment de statele
arabe

Nivel bun de
securitate

Atacuri inevitabile
asupra bancomatelor
băncii

Timpul liber din
ce î
n ce mai limitat

Rata infla
ției

Plata unei sume de
bani, convertite
între plătitor
și
beneficiar, pentru
achitarea
contravalorii unor
produse/ servicii/
rate cu caracter de
repetabilitate, la
ini
țiativa
beneficiarului

Există foarte pu
țini
furnizori de utilită
ți
care pot fi plăti
ți
online, folosind
sistemul Direct Debit

Cre
șterea creditului
în România

Existen
ța unui
modul online: Direct
Debit

Promovarea de
afaceri

Transferuri din
conturile de card în
conturile curente

Sursa: (prelucrare proprie)

3.7.2 ANALIZA SWOT LA BANCA TRNASILVANIA

Banca Transilvania are drept misiune să fie o bancă de primă op
țiune pentru clienții
coroprativi
și de retail din România, operand totodată cu simț de răspundere față de acționarii

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

77
săi, angaja
ții săi și față de societate.

Misiunea Băncii Transilva
nia are ca viziune furnizarea de produse
și servicii
inovatoare, care satisfac dorin
țele clienților coroprativi, de retail și ale persoanelor fizice de
statut financiar ridicat din România. Produsele
și serviciile vor fi oferite într
–
un mediu
prietenos
și
modern, de către un personal bine pregătit, dynamic
și orientat spre rezultate.

Strategia Băncii Transilvania pe termen mediu
și lung are drept obiectiv

atingerea unei
cote de pa
ță de 10% (după marimea obiectivelor). Printre căile posibile de atingere a a
cestui
obiectiv se numeră:

○ achizi
ția de rețele bancare viabile;

○ dezvoltarea re
țelei proprii;

○ introducerea serviciilor de internet banking
și e
–
commerce pe support online softului nou
aflat în prezent în teste;

○ atragerea de finan
țare și

proiecte de la B.E.R.D (pentru finan
țarea leasingului, credit
ipotecar), Băncii Europene, fondului de investi
ții și fondului de pensii.

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂ
ȚI

AMENIN
ȚĂRI

Existan
ța unui modul
online :Direct Debit/BT
Ultra

Nu

este un serviciu
suficient de promovat

Numărul din ce in ce
mai mare de carduri

Competi
ție acerbă

Comisioane cu 10%
mai mici decât cele
standard

Nu se oferă informa
ții
suficiente în legătură cu
serviciul oferit

Cre
șterea frecvenței de
utilizare a
cardurilor

Băncile cu resurse
ieftine

Nivel de securitate
ridicat

Documenta
ție stufoasă

Grad ridicat de acces la
Internet al popula
ției

Apari
ția creditelor
pentru refinan
țare

Call center

Lipsă soft specific

Dezvolatarea pie
ței
creditului de consum

Interfa
ța disponibilă în
trei limbi: română ,
franceză, engleză

Atingerea de noi pie
țe
prin cre
șterea rețelei

Flexibilitate

Garan
ții multiple

Perioada de creditare
lungă

Rapiditate în acordare

Sursa: (prelucrare proprie)

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

78

3.7.3. ANALIZA SWOT LA CREDITUL PRIMA CASĂ

Sursa: (prelucrare proprie)
66

66

https://www.fngcimm.ro/index.php?page=achizitie

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂ
ȚI

AMENIN
ȚĂRI

Programul a reu
șit să
sus
țină cererea de
credite ipotecare pe
perioada crizei

Permiterea de a
achizi
ționa atât
immobile noi, cât
și
vechi

Cre
șterea nivelului de
trai a unei categorii a
popula
ției

Poate genera risc de
sistem în caz de
cre
ștere masivă a
creditelor

Avans mai mic în
compara
ție cu
produsul standard

Efectele de antrenare în
economie au fost
minime

Sprijinirea de
construc
ție de locuințe
noi

Riscul concentrării
creditelor pentru
achizi
ția de locuințe
vechi

Rata dobânzii mai
redusă

A permsi accesul
achizi
ționări de imobil
doar acelor persoane
care nu sunt deja
proprietary unui alt
imobil

Oportunită
ții

de cross
–
selling

Poate provoca
distorsiuni pe pia
ța
imobiliară

Garan
ția statului

Riscurile legislative

Perioada de achitare
pe termen de 30 ani

Poate rata oportunitatea
de dezvoltare a
fondului local

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

79

CONCLUZ
II
ȘI PROPUNERI

În urma analizei efectuate pe parcursul acestei lucrări
am eviden
țiat o multitudine de
elemente privind creditul bancar în activitatea de retail
și prezența acestuia în relațiile
economice ale persoanelor fizici
și juridice, cât și in economia de tranziție a țării noastre.

În ultimii ani, sistemul bancar din R
omânia a cunoscut o amplă transformare,
modernizare
și deversificare în concordanță cu schimbările produse în economia țării.
Restructurarea lui a fost
și continuă să fie o prioritate. Unul din rezultatele transformărilor
produse până în prezent a fost cre
area unui sistem bancar modern, de inspira
ție europeană, în
paralel cu modificarea importan
ței pe care o au diferite instrumente și servicii financiare.

Sistemul bancar din România se caracterizează printr
–
un grad ridicat de concentrare
și
segmentare. As
tfel de
și numărul băncilor a crescut continuu în ultimii ani, piața este dominată
de câteva dintre băncile cu capital majoritar de stat.

Începând cu anul 1995, s
–
a înregistrat un vârf al activită
ții bancare, în condițiile
men
ținerii inflației la cote

relative scăzute.

Anul 2000 a fost caracterizat de fluctua
ții importante în cadrul sistemul bancar.
Evolu
ția economiei românști a fost marcată de inflație, reducerea producției și devalorizarea
accentuată a monedei na
ționale, mai ales în ultimul tr
imestru, în aceste condi
ții, băncile au
preluat o parte din
șocurile manifestate în economie, fiind nevoie să modifice spectaculos
dobânzile, pentru a men
ține o dobândă reală pozitivă

În ceea ce prive
ște B.C.R un obiectiv cu caracter permanent este co
nsolidarea băncii,
care în anul 2016 a avut o rată relative înaltă a profitului net de 1.045,6 milioane lei. În ceea
ce prive
ște calitatea portofoliului de credite exprimate de ponderea creditelor restante în total,
sus
ține B.C.R. poate fi apreciată ca sat
isfăcătoare.

Banca Comerciala Română
și
–
a păstrat
caracteristica de banca a industriei dar
și prin măsuri privind lărgirae masei de clienți s
–
a
adresat
și altor ramuri economice și în special sectorului privat.

Banca Transilvania este un jucător activ
e pe pia
ță, devenind datorită accelerării
implementării strategiei de cre
ștere, o bancă recunoscută la nivel național, cu o cotă de piață
de aproximativ 10%.

Banca Transilvania a fost în ultimii ani cotată ca una dintre cele mai profitabile bănci
locale, cu al doilea cel mai mare profit net din sistem, de 375 miliarde lei.

Banca Transilvania
este institu
ția financiară care nu a cunoscut piederii în timpul crizei.

În anul 2016, Banca
Transilvania a înregistrat un profit net de 1,2 miliarde lei.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

80

Perfec
ționarea în continuare a sistemului bancar din România nu poate înainta separate
de stabilizarea macroeconomică, eliminarea pierderilor din economie
și dezvoltarea
institu
țiilor și mecanismelor specific economiei de piață.

Creditul bancar este op
era
țiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în
schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însotit de plata unei dobânzi
ce remunerează pe împrumutător.

Opera
țiunile de creditare pot interveni într
–
o gamă amplă, de l
a rela
țiile între indivizi
sub forma unor acorduri personale simple, până la tranzac
țiile formalizate ce se efectuează pe
pie
țele monetare sau financiare foarte dezvoltate și formulate în cadrul unor contracte
complexe.

Specificul creditului este indiferent de forma sa, acela
și: o valoare acutală se transmite
de un creditor (investitor sau împrumutător) unui debitor (împrumutător) care se angajază să
–
l
ramburseze, după un timp, în condi
țiile specificate de acordul de cred
it, în cadrul căruia
debitorul promite, de asemenea plata unei dobânzi pentru a remunera pe creditor.

Reforma creditului în
țara noastră trebuie să conducă la o elasticitate și o operativitate
mai mare în creditare, realizate prin caracteristici
le tehnicii de creditare
și promtitudinea cu
care băncile satisfac cerin
țele clienților privind acoperirea prin credite a unor necesități
imediate. Este necesară trecerea la negocierea pe baze comerciale a creditelor
și deversificarea
modalită
ților de cred
itare.

Consider că o aten
ție deosebită trebuie îndreptată asupra priorității acordării creditelor
către întreprinderi private, ceea c educe la întărirea rolului acestuia în economie, la folosirea
mai eficientă a creditelor în sensul orientării spre

investi
ții ce răspund cerințelor pieței
na
ționale cât și a celor internaționale.

Activitatea de retail prezintă o importan
ță deosebită, atât în țările dezvoltate, cât și în
țările aflate în tranziție spre economia de piață, cum este cazul României,

Slaba dezvoltare a
pie
ței de capital a determinat utilizarea creditului bancar ca principal sursă de finanțare a
economiei române
ști și de stimulare a creșterii economice. Sectorul bancar
colectează resurse
disponibile î
n economie, redistribuind fondurile

în sectoarele economice productive
și către
popula
ție, punând astfel în legătură pe cei care economisesc cu cei care au nevoie de resurse.

Se prefigurează că,

tipologia creditelor acordate, pornind de la împăr
țirea clientele șî
de la identificarea nevoilo
r acesteia, bazându
–
se pe informa
ții relevante oferite de modelul de
analiză de risc,
și a cărui rezultate sunt considerate în loturi relativ omogene specific unei
anumite categorii de clien
ți.

În concluzie
, putem afirma despre creditul bancar în
activitatea de retail că este un
element care contribuie la rentabilizarea activită
ții age
n
ților economici, care împlică î
n acela
și

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

81
timp o aten
ție deosebită în modul de derulare a circulației mărfurilor.

Principalele propuneri:

●

reactualizarea normelor de creditare
și gestionarea riscului și interpre
tarea acestora din
punct de ved
ere juridic;

● asigurarea permanent a echilibrului între resursele de creditare
și plasamente;

● evitarea
și minimizarea riscului de creditare;

● controlul
și evaluarea riscului se poate realiza în condițiile în care există un personal
calificat în domeniu;

● instruirea
periodic a personalului.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

82

BIBLOGRAFIE

Căr
ții

1. Andrie
ș A. Marius,

Performan
ța și eficiența activității bancare,
Editura Universită
ții “Al. I.
Cuza“, Ia
și, 2010
.

2. Caracota C. Răzvan,
Sistemul bancar din România,
Editura Universitară, Bucure
ști, 2012.
3. Căpraru Bogdan,
Activitatea bancara. Sisteme, opera
țiuni și practice,
Editura C.H. Beck,
Bucure
ști, 2014.

4. Căpraru B.,
I
nternational banking. Teori
și practice,
Editura C.H. Beck, Bucure
ști, 2011.
5.
Căpraru B.,
Retail banking,
Editura C.H. Beck, Bucure
ști, 2009.

6.

Constantinescu Liliana Aurora,
Institu
ții de credit,
suppo
rt online 2016.

7. Constantinescu L. A.,
Opera
țiuni și instituții de credit,
(manual de studiu individual),
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2012.

8. Constantinescu L. A.,
Opera
țiuni și instiuții de credit,
Editura Lux Libris, Bra
șov, 2011.
9. Constantinescu L. A.,
Institu
ții de credit și operațiunile desfășurate de acestae în România,
Editura Lux Libris,

Bra
șov, 2009.

10. Dănilă Nicolae, Anghel C. Lucian,
Șincă F. Eugen,
Retail banking,
Editura Economica,
Bucure
ști, 2012.

11.

Dardac Nicolae, Barbu Teodora,
Institu
ții de credit,
Editura ASE, Bucure
ști, 2012.

12. Dardac N., Barbu T.,
Monedă,
Editura ASE, Bucure
ști, 2009.

13. Dardac N., Vasu Teod
ora,
Monedă
și credit,
Editura ASE, Bucuresti, 2009.

14. Dedu Vasile, Ni
țescu D. Costin, Turcan Ciprian,
Produse
și servicii bancare,

Editura
Economoca, Bucuresti, 2015.

15. Dedu V., Enciu A., Ghencea S.,
Produse
și servicii bancare: corporate și retail bancar.
Principii
și tehnici de analiză, creditare,
Editura ASE, Bucure
ști, 2008.

16. Drăgoi E. Violeta, Rădoi M. Antoneta,
Bănci
și alte instit
u
ții de credit. Administrarea
banilor,
Editura Cartea Studen
țească, București, 2009.

17. Găban Lucian,
Retail and corporate banking,
Editura Aetermitas, Alba
–
Iulia, 2009.

18. Golo
șoiu Ligia Geogescu,
Mijloa
ce, modalită
ți și instrumente de plată,
Editura ASE,
Bucure
ști, 2016.

19. Mati
ș E. Ana,
Managementul bancar,
Editura Casa Căr
ții de Știință, Cluj
–
Napoca, 2010.
20. Mati
ș E. A., Mutu Simona,
Mati
ș A. Crenguța,
Produse
și servicii bancare,
Editura
Risoprint, Cluj
–
Napoca, 2011.

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

83
21. Moraru Dan, Nedelescu Mihai,
Produse
și servicii bancare,
Editura ProUniversitaria,
Bucure
ști, 2013.

22
. Mishkin F.,
The Economics of Money, Bnaking and Financial Markets, Person, global,
edition, 9
th
, edit
ion 2016.

23.
Nicula Ileana,
Opera
țiuni bancare,
Editura ProUniversitaria, Bucure
ști, 2013.

24. N
icula I.,
Produse
și servicii bancare,
support online, 2013.

25. Postulache Rada, Manea M. Daniela,
Creditul bancar. De la teorie la practică,

Editura
C.H. Beck, Bucure
ști, 2009.

26. Radu S. Claudiu, Dudu Ligia,
Monedă,
Editura ProUniversitară, Bucure
ști, 2016.

27. Spulbăr Cristi, Ni
țoi Mihai,
Sisteme bancare. Comparate,

Editura Sitech, Craiova, 2012.
28. Spulbăr C., Ni
țoi M.,
Creditarea intreprinderi
,
Editura Sitech, Craiova, 2013.

29. Trenca Ioana, Benyoveski Anna Maria,
Riscul portofoliului de credite bancare
–

solu
ții de
management,
Editura Casa Căr
ții de Știință, Cluj
–
Napoca, 2011.

30. Tudorache Dumitru, Ivan V. Mihai,
Institu
ții de credit. Produse și operați,
Editura
Universitară, Bucure
ști, 2008.

31. Turline V., Cocri
ș V.,
Monedă
și credit,
Editura Junimea, Ia
și, 2011.

Site
–
uri

1. www.arb.ro

2. www.bancherul
.ro

3. www.bancatransilvania.ro

4. www.bancamea.md

5. www.bnr.ro

6. www.bcr.ro

7. www.efin.ro

8. www.eFinance.ro

9. www.FNGIMM.ro

10.
www.Fondul

Na
țional de Garantare

11. www.imobiliare.ro

12.
www.profit.ro

Rapoarte

Raportul anual al B.N.R 2016

Sondaj creditare 2016 nov. B.N.R

Sondaj creditare 2017 feb. B.N.R

CREDITUL BANCAR ÎN ACTIVITATEA DE RETAIL CU APLICA
ȚIE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ȘI BANCA
TRANSILVANIA

84
Situa
ții financiare B.C.R 2013
–
2016

Situa
ții financiare Banca Trnasilvania 2013
–
2016

Legisla
ția bancară. Regulamente și norme ale B.N.R