CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA -TURNU SEVERIN [610979]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA -TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator,
Lect.univ.dr. VĂRZARU An ca Antoaneta

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA -TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

MIJLOACE ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ
INTERNAȚIONALE

Coordonator,
Lect.univ.dr. VĂRZARU Anca Antoaneta

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I CADRUL JURIDIC AL RELAȚIILOR
INTERNAȚIONALE DE PLÃ ȚI 5
I.1. Definiție și reglementări juridice 5
I.2. Plata fără instrumente de plată: plata prin marfă contra marfă, plata în
numerar 6
I.3. Plata prin instrum ente de plată : cec -ul, cambia, biletul la ordin, ordinul
de plată 7
I.4. Modalitățile intern aționale de plată: incasso, acreditiv, scrisori de credit 11

CAPITOLUL II INSTRUMENTE DE PLATĂ CU ACCES LA
DISTANȚĂ 20
II.1. Definiție, caracteristici și aspecte juridice 20
II.2. Analiza instrumentelor de plata utilizate in schimburile comerciale
internaționale – realizarea unei plati externe la SC TopLine Management
SRL 24
II.2.1. Scurt istoric și evoluție a societății 24
II.2.2. Particularități privind activitatea desfășurată 25

CONCLUZII 30
BIBLOGRAFIE 32

4
INTRODUCERE

Lucrarea prezintă perspectivele asupra evoluției principalelor instrumente de plată
internationale utilizate de catre agentii economici din Romania, in sfera de abordare, lucrarea
in cauza apare in conditiile in care în țara noastră organizarea sistemului de plați este în etapa
de dezvoltare.
Atașate schimburilor comerciale internaționale, plățile internaționale au înregistrat o
dinamică ascendentă, fapt ce a determinat perfecționarea mecanismelor de derulare a
acestora, în sensul accelerării efectuării decontărilor.
Relațiile comerciale ale unei țări – implicit ale României – au la bază acorduri și
convenții, în baza cărora își asumă drepturi și obligații în domeniul economic, financiar și de
plăți.
Desfășurarea schimburilor economice comerciale și a r elațiilor de plăti generate de
acesta se pot realiza fie într -un cadru convențional solemn având la bază texte oficiale scrise
și opozabile ambelor părți semnatare, fie fără un asemenea cadru, în mod spontan, pe baza
contractelor comerciale internaționale.
Utilizarea modalitatilor de plata si de garantare in cadrul relatiilor comerciale
internationale presupune o temeinica cunoastere a acestora, astfel incat riscurile valutare, de
pret sau cele de neexecutare sau executare defectuoasa a obligatiilor asumate prin contractul
comercial sa fie pe cat posibil reduse.
În tranzacțiile economice internaționale, stingerea efectivă a unei datorii sau creanțe
externe presupune o deplasare a mijloacelor de plată. Mărfurile livrate sau serviciile prestate
pot fi plătite imediat sau “cash”, ori vânzătorul poate consimți să aco rde un credit comercial
partenerului său din străinătate.
Instrumentele de plata utilizate de persoanele juridice in comertul international s -au
diversificat continuu in functie de mutatiile ce au avut loc in cadrul economiei mondiale si a
perfectiona rii tehnicilor și tehnologiilor de trasmitere a mesajelor. Astfel, cele mai utilizate
mijloace, instrumente și tehnici de plata, in tranzacțiile economice internaționale sunt:
cambia (trata), biletul la ordin, cecul, cardul, în ultima perioada de timp au l uat amploare și
plățile electronice – un serviciu de plata de viitor.
Primul capitol trateaza sub aspect economic și juridic, atât instrumentele de plată
internaționale tradiționale folosite de către firmele din Romania, cât și instrumentele de plată
cu ac ces la distanță, prezentând rolul său și funcțiile acestora în încasarea contravalorii
mărfurilor exportate sau a serviciilor prestate.
Cel de -al doilea capitol curpinde un studiu de caz la una dintre firmele din Romania
analizand principalele instrumente de plata utilizate de catre aceasta in comertul international
cu bunuri si servicii. De asemenea, se va face referire la realizarea unei plăți internaționale
prin intermediul Internet Banking -ului.

5
CAPITOLUL I

CADRUL JURIDIC AL RELAȚIILOR INTER NAȚIONALE DE PLÃȚI

I.1. Definiție și reglementări juridice

Un moment important în desfășurarea schimburilor economice internationale il
constituie incasarea contravalorii bunurilor economice care fac obiectul schimbului.
Realizarea incasarii sumelor a stfel rezultate se efectueaza printr -o modalitate de plata
sau de decontare covenita intre parteneri si stipulata in contract, utilizand modalitatile de
plata adecvate caracteristicilor schimbului.
Instrumentele de plata s -au diversificat continuu, odata cu mutatiile ce au avut loc in
cadrul economiei si al perfectionarii tehnicilor de transmitere a mesajelor.
Fiecare din instrumentele de plata prezentate au avantaje si dezavantaje si presupun
stapanirea unei anumite tehnici in utilizarea sa.
Exceptand p lata in numerar si anumite forme de plata prin compensatie, toate
celelalte modalitati si instrumente de plata presupun:
– existenta conturilor bancare ale partenerilor de afaceri;
– realizarea miscarii banilor intre aceste conturi pe canal bancar, prin una din tehnicile
de transfer al fondurilor.1
Deci, agentii economici, in decizia lor privind o plata, au in vedere:
– modalitatea de plata pentru care opteaza, instrumentul si tehnica de plata (cec, ordin
de plata, incaso, acreditiv);
– modul in care vor fi transferate fondurile (letric, telegraphic, Swift);
– si cine suporta comisioanele bancare.
Cea mai importanta ca volum este viramentul. Aceasta a aparut odata cu bancile si este strans
legata de acestea, adica nu se poate desfasura in afara lor.
Viramentul este de doua tipuri:
-de credit;
– de debit.
Viramentul de credit este cel mai utilizat si consta in faptul ca platitorul (debitorul)
dispune de fondurile sale si da d ispozitie sa se efectueze plata , nefiind necesar un
consimtamant prealabil al platitorului. Din aceasta grupa fac parte cele mai importante
instrumente de plata, precum ordinul de plata, cecul si cambia.
In cazul viramentului de debit in prealabil este dat consimtamantul platitorului
transmis bancii sale. Prin acest co nsimtamant, platitorul imputerniceste creditorul sa faca
demersurile pentru efectuarea platii, adica sa depuna documentele la banca si sa ceara ca
suma respectiva de plata sa fie transferata in contul sau. Extinderea platilor electronice, a
platilor prin c arduri, a comertului electronic si a transferurilor electronice de fonduri
transfrontaliere au impus o reglementare juridica a emiterii si miscarii banilor pe cale
electronica. Banca Internationala a Reglementelor – BIS (Bank of International Settlement) –
a facut recent o interesanta trecere in revista a reglementarilor juridice care privesc platile
electronice in toata lumea, inclusiv in Romania.
Din punct de vedere al aderarii la UE si implicit la alinierea legislatiei romanesti la
cea europeana, Romani a a aprobat o serie de legi si directive europene in ceea ce priveste
utilizarea instrumentelor de plata internationale clasice sau moderne in schimbul
international de catre firmele din Romania. Practic aria de utilizare a instrumentelor de plata
s-a larg it permitand firmelor sa -si onoreze plata contractelor incheiate cu furnizorii din UE,
intr-un mod mult mai rapid, mai eficient si mai sigur.

1 Stoica Victor, Deaconu Petre – Bani si credit, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, p.327

6
Siguranta cu care se utilizeaza aceste instrumente inca reprezinta o prioritate pentru in
luarea deciziilor de p lata catre furnizorii din afara Romaniei si nu numai.
In prezent reglementarile cu privire la instrumentele de plata clasice sunt urmatoarele:
– Regulamentul nr.11/2006 privind circuitul instrumentelor de debit, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1032/2006
– Circulara nr. 33/2002 pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a
Romaniei nr. 8/1994 privind ordinul de plata, a Normelor – cadru ale Bancii Nationale a
Romaniei nr. 15/1994 privind ordinul de plata pe suport de harti e si a Normelor tehnice ale
Bancii Nationale a Romaniei nr. 16/1994 privind ordinul de plata pe suport de hartie, cu
modificarile ulterioare
Proiectele de lege aduc și alte modificari legilor aflate in vigoare. Astfel, este
clarificat cuprinsul semnaturil or de pe cec, cambie si ordin la plata, precizandu -se ca orice
instrument trebuie sa cuprinda numele si prenumele persoanei fizice sau juridice, precum si
semnatura olografa a reprezentantului legal al acesteia.
Totodata, se stabileste un termen unic de prezentare la plata indiferent daca sunt
platibile in localitatea in care au fost emise sau nu, respectiv un termen de 15 zile, ca si faptul
ca nu mai sunt platibile daca prezentarea la plata este inaintea datei de emitere. De asemenea,
sunt eliminate foai a de prelungire, pe care erau inscrise girurile, avalurile sau protestul, din
cauza faptului ca acestea erau putin utilizate, si referirile de pe verso care vor fi inscrise pe
recto.

I.2. Plata fără instrumente de plată

Practica internațională a dezvol tat, în prezent, numeroase instrumente și tehnici de
plată și decontare, de la cele mai simple (mijloacele de plată) la cele mai complexe
(modalitățile de plată). Cele mai frecvent utilizate modalități de plată și decontare
internaționale sunt: plata în na tură (fără numerar), plata prin mijloace (instrumente) de plată
(cec, cambie, bilet la ordin, ordin de plată) și plata prin intermediul unor modalități de plată
complexe (incasoo și acreditivul documentar).

Plata prin marfă contra marfă
Plata prin mar fă contra marfă (troc, compensație) este prima “modalitate” de plată
apărută în istorie, la care s -a revenit datorită unor fenomene de criză financiară manifestate la
nivel național sau internațional, sau datorită limitelor financiare ale unor participanți la
schimburile internaționale – pentru a debloca relațiile comerciale în absența disponibilităților
financiare. În prezent, această formă a scăzut semnificativ ca pondere în volumul total al
plăților internaționale, fiind practicate cu precădere în cadrul operațiunilor de contrapartidă
(compensații, barter, lohn, buy -back).

Plata în numerar
Plata în numerar – astăzi pe cale de dispariție în ansamblul plăților internaționale
(folosită doar ca metodă de evaziune fiscală, în cazul mărfurilor de contraban dă sau în
activitatea de turism și transport internațional) datorită dezavantajelor pe care le reprezintă:
necesitatea transportului efectiv al banilor, necesitatea contactului direct între parteneri (sau
reprezentanți ai acestora), și dificultatea sincron izării obligațiilor fundamentale ale părților
(de a livra marfa și de a o plăti). O condiție esențială a plății în numerar în afacerile
internaționale o constituie încrederea absolută ce trebuie să existe între parteneri. Numerarul
(moneda) este asociat cu noțiunea de mijloc de plată. La fel ca și plata în natură, și această
modalitate este practicată în cazul în care există o relație strânsă și de încredere reciprocă
între cei doi parteneri.

7
I.3. Plata prin instrum ente de plată

Plata prin instrumente d e plată (titluri de credit pe termen scurt sau efecte de comerț)
presupune utilizarea unor instrumente specifice, consacrate de -a lungul timpului: cecul,
cambia, biletul la ordin sau ordinul de plată .

Cecul internațional

Reprezintă un ordin scris dat de o persoană (ordonator) unei bănci, la care acesta
are un disponibil depus în cont, ca această să plătească la vedere o sumă de bani
determinată în favoarea unui terț (beneficiar) . Ordinul în cazul cecului este completat pe
baza unui formular tipizat pu s la dispoziție de banca emitentă.
În funcție de persoana în favoarea căreia se va efectua plata, cecul poate fi: nominativ
(plata se face doar în numele persoanei desemnate drept beneficiar), la ordin (plata se va face
către persoana căreia i -a fost and osat cecul) sau la purtător (plătibil oricărei persoane care îl
va prezenta spre încasare băncii emitente).

Mecanismul de plată internațională prin cec

Singura funcție a acestui instrument este aceea de mijlocire a plății între doi
parteneri angaj ații într -o operațiune comercială. În principiu, cecul poate fi folosit mai
puțin pentru amânarea plății (mijloc de credit) sau pentru garantarea unor plăți. Cecul poate
fi transmis prin gir (andosare) către o terță persoană care devine astfel noul benefic iar al
cecului.
Principalul avantaj al acestui mijloc de plată este simplitatea mecanismului. Derivat
din acest avantaj rezultă și principalul Cristiandezavantaj al cecului, și anume lipsa de
protecție pentru exportator, care nu are siguranța că în momen tul în care a primit fila de cec
aceasta va putea fi și încasată. Chiar dacă cecul nu poate fi emis fără a exista suma aferentă
în cont, nu sunt puține situațiile în care au loc emisiuni fără acoperire în cont. În plus,
exportatorul are puține instrumente de verificare a acoperirii cecului.
Din cauza riscului ridicat, practica internațională a dezvoltat câteva tehnici care să
sporească siguranța unei plăți prin intermediul acestui instrument: solicitarea ca plata prin
cec să se realizeze în avans (înainte de livrarea mărfii), solicitarea unei garanții din partea
băncii emitente (cecul certificat), eliminarea posibilității de transfer prin gir (cecul barat) sau
vinculația (livrarea mărfii pe numele unui terț).

8
Cambia

Reprezintă un înscris care conține ordinul necondiționat dat de o persoana
(trăgătorul) altei persoane (trasul), de a plăti o anumita suma unei alte persoane
(beneficiarul), la un termen(scadenta) și intr -un anumit loc.
Cambia servește ca instrument de plata, trăgătorul având de încasat o anumita suma
de bani de la tras si, totodată, are de achitat o datorie de fata de o terță persoană –
beneficiarul. Deoarece plata se face de obicei, la un anumit interval de la emiterea cambiei,
aceasta îndeplinește și funcția de instrument de credit.
Cambia conține următoarele elemente: denumirea de cambie în limba în care este
redactat înscrisul, ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată (exprimată în cifre și
litere), indicarea termenului de plată (scadența), care poate fi exprimat ca dată calendaristică
fixă, la un anumit număr de zile de la data emiterii cambiei (de regula 30, 60, 90, 180 de
zile), la vedere sau la un anumit interval de la prezentare spre acceptare, numele și adresa
trasului, denumirea și adresa beneficiarului, locul efect uării plății, data și locul emiterii,
semnătura trăgătorului, cuprinzând numele de familie în întregime. De la aceste prevederi se
admit următoarele excepții: daca nu se menționează scadenta, cambia este plătită le vedere
(in ziua prezentării ); daca nu es te menționat locul emiterii acesta este considerat domiciliul
trăgătorului.
Emiterea cambiei da naștere la anumite raporturi intre persoanele participante, se
creează un raport juridic prin care trăgătorul se obligă față de beneficiar sa -l determine pe
tras să plătească suma prevăzută în trată.

Mecanismul de plată prin cambie

Acceptarea cambiei apare atunci când trasul are ordin din partea trăgătorului să
efectueze plata dar devine obligat cambial numai în momentul în care accepta cambia. Prin
acceptare, trasul d evine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu trăgătorul,
giranții și avaliștii. Trasul își ia sarcina “să plătească”, iar ceilalți obligați cambial isi asuma
obligația de a face “să se plătească” în mod efectiv, ei plăti nd numai în cazul în care
debitorul principal, trasul, nu își onorează plata. Tehnica plăților prin trate cunoaște o serie de
operațiuni care pot interveni în anumite situații și anume:
Avalizarea apare în situația în care trăgătorul nu este sigur de sol vabilitatea trasului,
se poate apela la o garanție (denumita “aval” sa “pentru garanție”), urmate de semnătura
avalistului și data. Avalistul este, de obicei, o banca ce se obliga să facă plata daca trasul nu
va achita suma respectiva la scadenta, aceasta operațiune evidențiind rolul cambiei de

9
instrument de garantare a plății, întărit prin plata avalizarii.
Andosarea presupune transmiterea cambiei prin gir și aceasta se face printr -o
dispoziție scrisă de către beneficiarul acesteia către tras, care urmea ză să plătească suma
arătată în titlu , la ordinul persoanei care o indică, la locul și data menționată în cambie.
Andosarea are loc atunci când beneficiarul (girantul), la rândul sau este debitor fata de o alta
persoana (giratorul), cu aceeași sumă.
Scontarea este operațiunea prin care posesorul cambiei obține de la o banca
comerciala, înainte de scadență, suma înscrisă pe titlu (valoarea nominală), diminuată cu
dobânda aferentă sumei din acel moment până la scadență, plus un comision al băncii,
denumit valoarea de scont.
Rescontarea presupune ca băncile comerciale să preschimbe cambiile ce le dețin în
bani, la banca centrală care percepe taxa oficială a scontului, influențând astfel nivelul
general al ratei dobânzii.
Forfetarea consta în vinderea de cambii, indiferent de scadenta, unor instituții
specializate care, spre deosebire de băncile comerciale, la scontare preiau riscurile de neplată
de către debitor. Taxa de forfetare este superioară celei de scont, iar operațiunea presupune și
transmiterea d ocumentelor care să asigure încasarea fără dificultăți a cambiei (diferite
autorizații).
Plata cambiei se face prin prezentarea acesteia la plată în ziua scadenței sau în una
din cele doua zile lucratoare care urmează scadentei. Cambia scadentă la vedere poate fi
prezentată la plata în termen de un an de la data emiterii. Trasul care plătește are dreptul să
pretindă de la beneficiar trata cu mențiunea “achitat”, semnată de acesta. Daca trasul vrea să
facă o plată parțială, beneficiarul nu poate refuza pla ta, fiind obligat să menționeze pe trată
suma primită și să dea chitanța trasului. Regresul, în caz de refuz de acceptare sau de plata a
tratei, este dreptul beneficiarului de a acționa împotriva trăgătorului și a celorlalți semnatari
ai documentului respe ctiv (andosatori și avaliști) la scadență, în condițiile în care trasul
refuză plata înainte de scadență, acceptarea totală sau parțială sau dacă intervine falimentul
trasului ori cel al trăgătorului .
Prescripția constă în acțiunea în justiție contra tras ului care a acceptat cambia, și de
regulă cambia se prescrie în termen de 3 ani de la data scadenței. Acțiunea beneficiarului
împotriva celorlalți semnatari se prescrie în termen de un an de la data protestului adresat în
timp util sau de la scadență în ca zul unei cambii cu clauza “fără protest”. Acțiunea unui
andosator contra altuia sau împotriva trăgătorului se prescrie în termen de 6 luni de la data
când aceștia au plătit sau au fost acționați în justiție. Actele de întrerupere a curgerii
termenului de p rescripție nu au efect decât în privința celui care le -a efectuat.
În comerțul internațional, exportatorul apare, de regulă în calitate de trăgător și
eventual beneficiar, iar importatorul – de tras. Daca trasul nu onorează cambia, ultimul
posesor (benef iciar) are dreptul de regres (recurs) asupra tuturor giranților anteriori
avalistului, inclusiv trăgătorului, care sunt solidari, răspunzători fata de el. Recursul merge
pana la declararea stării de faliment și executarea silita prin vânzarea bunurilor. Da ca ultimul
posesor al cambiei dorește să încaseze contravaloarea acesteia înainte de scadenta, o va
sconta unei bănci comerciale.

Biletul la ordin

Este un înscris prin care o persoană (emitentul) se obligă să plătească unei alte
persoane (beneficiar) sau unei terțe persoane desemnată la ordinul acesteia, o sumă
determinată de bani la o dată prestabilită. Scadența poate fi ca și în cazul cambiei de până la
90 de zile. Spre deosebire de cambie, angajamentul de plată este inițiat de debitor,
mecanismul f iind relativ mai simplu (sunt doar două părți implicate). La fel ca și cambia sau
cecul, și biletul la ordin poate fi transmis prin gir (andosare) sau poate fi scontat înainte de
scadență la o terță bancă.

10
Ordinul de plată

Ordinul de plata este dispo ziția dată de o persoană (denumită ordonator) unei bănci,
de a plăti o sumă determinată în favoarea altei persoane (denumită beneficiar) în vederea
stingerii unei obligații bănești provenind dintr -o relație directă existentă între ordonator și
beneficiar .

Mecanismul plății prin ordin de plată

Părțile implicate in derularea unui O.P., de regula sunt:
– ordonatorul , cel care inițiază operațiunea; el este cel care plătește, stabilește
condițiile plății, constituie provizionul bancar in vederea plății ; poate revoca in orice clipa
plata pana in momentul derulării ei;
– beneficiarul este cel in favoarea căruia se face plata; trebuie sa se conformeze
condițiilor prevăzute in O.P.; până în momentul plății nu are certitudinea încasării sumei;
– băncile care intervin in derularea operațiunii au simplul rol de prestatoare de
servicii. Singurele răspunderi ale băncilor sunt legate de manipularea corecta a valorilor
încredințate (fonduri bănești și documente) și sa solicite beneficiarului prezentarea
documen telor așa cum s -a prevăzut de ordonatorul plății (in cazul O.P. documentar). Aceste
bănci în practica denumite: banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da dispoziție privind
efectuarea plății prin O.P. și la care constituie depozitul, și banca plătitoar e, cea la ghișeele
căreia se achita suma beneficiarului plătii și care solicita anticipat sau ulterior de la banca
ordonatoare suma ce urmează sa o plătească sau a plătit -o.
Derularea unei operațiuni de O.P. presupune existenta unui document, formular, d e
regula tipizat, denumit “ordin de plata”. Acesta este pus la dispoziție de bănci clienților lor.
Elementele pe care le surprinde un O.P. sunt: numele și adresa ordonatorului (persoana fizica
sau juridica care da O.P.) (eventual și numărul contului bancar ), numele și adresa
beneficiarului (eventual și numărul contului), denumirea și adresa băncii ordonatoare, data
(ziua, luna, anul) emiterii O.P., ordinul de a plăti (prin formula: “va rog sa plătiți…”, “veți
plăti…”), suma in cifre și litere cu indicarea v alutei in care se va face plata, motivul plății, in
cazul O.P. documentar se indica documentele care trebuie prezentate de beneficiarul plății,
modul de plată: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plăti in cont sau cecuri, valuta efectiva),
semnaturile autori zate ale băncii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma
ordonatoare.

11
I.4. Modalitățile internaționale de plată

Riscurile implicate de derularea afacerilor în plan internațional a condus în timp la
dezvoltarea unor modalități de plată mai complexe și mai sigure pentru toate părțile
implicate în operațiune. Cele mai utilizate modalități de plată sunt incasoo documentar sau
acreditivul documentar . În foarte multe cazuri aceste două modalități sunt utilizate în
combinație cu unul sau mai multe instrumente de plată analizate anterior (în special cambii).

Incasoo documentar

Incasso documentar și incasso simplu intră în categoria plății documentare, în sensul
că prin vehicularea documentelor de către bănci, importatorul efectuează plata nu c ontra
marfă ci contra documentelor comerciale – factura, documente de transport, de proprietate –
care atestă livrarea mărfii conform condițiilor contractului, sau financiare – cambii, bilet la
ordin, cec, chitanțe, etc – utilizate pentru a obține sume de bani. Incasso constă în ordinul dat
de exportator băncii sale de a încasa contravaloarea unei tranzacții comerciale și de a o vira
în contul său contra unui set de documente negociat inițial. În această operațiune băncile
implicate nu își asumă nici un ris c comercial, singura lor responsabilitate constând în
manipularea setului de documente.

Mecanismul plății prin incasoo documentar

Mecanismul derulării incasso -ului documentar este, succint, următorul:
– la livrarea mărfii conform contractului come rcial internațional prin care partenerii
au convenit la plata prin incasso documentar, exportatorul intră în posesia documentelor care
atestă îndeplinirea obligațiilor contractuale, de regulă: factură, document de transport, poliță
de asigurare, certificat de calitate și adesea și una sau mai multe cambii.
– setul de documente însoțit de ordinul de plată încasare la incasso este prezentat
băncii exportatorului (bancă remitentă) care, după ce verifică corectitudinea întocmirii
documentelor, le remite bănci i importatorului, însoțite de un document propriu – incasso
documentar – în cadrul căruia preia (și traduce) întocmai instrucțiunile primite de la
exportator (ordonator) în ordinul de încasare / plată;
– banca importatorului (banca prezentatoare) avizeaz ă importatorul în legătură cu
sosirea documentelor și, în funcție de instrucțiunile primite în incasso documentar, le remite

12
importatorului contra plată, sau contra acceptării cambiei;

– pe baza avizului de efectuare a plății banca importatorului credit ează contul băncii
exportatorului și îl debitează pe cel al importatorului cu suma reprezentând contravaloarea
mărfurilor livrate;
– la primirea banilor, banca remitentă notifică exportatorul de încasarea exportului și
îi creditează contul.

Incasso -ul este o modalitate de plată ce asigură într -o anumită măsură protecția
intereselor ambelor părți implicate în tranzacție: cumpărătorul – înainte de a efectua plata are
posibilitatea verificării documentelor comerciale pentru a avea certitudinea că vânzător ul și-a
îndeplinit obligațiile asumate și a livrat marfa în condițiile și termenele stabilite prin contract.
– Vânzătorul – are siguranța că importatorul nu va intra în posesia mărfii fără să o
plătească, pentru că banca îi va elibera documentele necesar e numai după ce le va achita. Cu
toate acestea, incasso -ul nu prezintă nici o garanție pentru vânzător privind plata (imediată
sau diferată) a documentelor de către cumpărător, existând o singură obligație de plată: a
importatorului asumată prin contractul comercial. Exportatorul livrează marfa fără a avea
garanția că importatorul va onora documentele. El se asigură în principiu de un singur risc:
acela ca importatorul să obțină titlul de proprietate asupra mărfii fără să efectueze plata;
rămân însă o serie de riscuri care pot surveni între momentul expedierii mărfii și cel al
încasării contravalorii ei:
– riscul întârzierii la plată (importatorul renunță la preluarea mărfii) și ca o consecință
a întârzierii sau neefectuării plății;
– riscul diminuării î ncasării – direct prin scăderea prețului mărfii (ca urmare a
deteriorii ei sau la presiunea importatorului) și indirect prin efectuarea de către exportator a
unor cheltuieli suplimentare (cu stocarea, protecția, returnarea sau redirijarea mărfii către o
altă destinație) sau plata unor dobânzi (în cazul în care s -a apelat la refinanțarea operațiunii
comerciale);
– riscul pierderii mărfii (când este expediată direct pe adresa unui cumpărător de rea –
credință care și -o însușește, o înstrăinează și refuză plat a sau când, prin depășirea unor
perioade sau costuri de stocare este confiscată și scoasă la licitație de autorități sau de
creditorii respectivi).
În practică aceste neajunsuri pot fi înlăturate sau diminuate prin:
– utilizarea cambiilor avalizate de o bancă;
– solicitarea unei garanții bancare înainte de efectuarea exportului;
– solicitarea unui avans care să acopere eventualele cheltuieli cu depozitarea,
returnarea sau reorientarea mărfii în caz de refuz al plății;
– întocmirea documentelor de expediție și asigurare a mărfii într -o formă negociabilă;
– vinculație (expedierea mărfii pe adresa unui terț, eliberarea ei făcându -se pe baza
unei dovezi de efectuare a plății).
Cu toate acestea, este evident că în cadrul acestei modalități de plată avantajele sunt
în principal de partea importatorului, întreaga operațiune de incasso desfășurându -se la
ordinul, pe riscurile și răspunderea exportatorului (conform Publicației 522, articolul 21,
spezele și comisioanele bancare sunt suportate tot de expor tator). De aici și ponderea
modestă a incasso -ului documentar în ansamblul plăților cu străinătatea (la noi 10÷15%),
într-o măsură mult mai mare fiind utilizat în relațiile de plăți necomerciale.

Acreditivul documentar

Acreditivul a fost utilizat în că de la începutul secolului al XIX -lea în marile centre
financiare ale vremii – Paris, Amsterdam, Londra. În negoțul cu Extremul Orient, prezentând
elementele de structură regăsite și astăzi în practica în materie: caracterul documentar,

13
fermitatea angaja mentului bancar, siguranța oferită partenerilor și în bună parte chiar
formalismul. Într -o accepțiune modernă despre acreditivul documentar se poate discuta însă,
doar după primul război mondial, când, după crearea Camerei de Comerț Internațional de la
Paris în 1920 au debutat și primele încercări de elaborare a unor reguli uniforme în materie
de acreditiv documentar, pentru facilitarea plăților internaționale și implicit pentru
dezvoltarea schimburilor internaționale. Primele “Reguli și uzanțe uniforme pri vitoare la
acreditivul documentar” au fost adoptate în 1933 dar au fost privite cu reticență de multe țări
printre care SUA și Marea Britanie. După al doilea război mondial, însă, SUA – devenind
primul exportator de către țările europene – interesate în pu nerea sistemului de plăți
internaționale pe baze cât mai riguroase și sigure și sprijinind adoptarea textului revizuit în
1951.
Acumularea de experiență și creșterea numărului de țări interesate în aplicarea
Regulilor și Uzanțelor au impus o nouă revizui re în 1962. Totuși, legislația bancară națională
a multor țări ignora existența acreditivului documentar, în timp ce în altele se utilizau
propriile reglementări naționale. Regulile și uzanțele devin cu adevărat internaționale în 1974
când Publicația nr. 2 74 este recunoscută de un organism ONU: Comisia Națiunilor Unite
pentru Drept Internațional. Textul cunoaște îmbunătățiri și adaptări la noile cerințe în 1984
(Publicația nr. 400) sub impactul evoluției transporturilor internaționale și tehnicilor de
produ cție și transmitere automatizată a datelor .

Mecanismul plății prin acreditiv documentar

În derularea plății prin acreditiv documentar sunt implicate trei părți principale, care
au denumiri consacrate. Acestea sunt:
a. Ordonatorul acreditiv doc umentar – în relația contractuală este importatorul,
beneficiarul unei prestații sau serviciu. El este cel care inițiază relația de AD, prin
instrucțiunile pe care le dă băncii sale de a plăti exportatorul, instrucțiuni cuprinse în
“ordinul de deschidere a AD”, unde precizează toate condițiile de termene și documente
potrivit cărora banca să efectueze plata.
b. Beneficiarul acreditiv documentar – în relația contractuală este exportatorul,
prestatorul de servicii. El este cel în favoarea căruia banca impor tatorului s -a angajat la plată
și care, îndeplinind condițiile de termene și documente cuprinse în textul AD, încasează
banii.
c. Banca Emitentă – este banca care, la solicitarea importatorului, ordonatorul AD, își
asumă în scris angajamentul de plată în anumite condiții de termene și documente, în

14
favoarea exportatorului, beneficiarul AD. Prin angajamentul de plată asumat în scris, Banca
Emitentă este principala angajată în relația de AD. Acest angajament de plată ea îl poate
realiza:
– direct , în sens ul ca ea însăși să efectueze plata. În acest caz, ea îndeplinește atât
rolul de bancă emitentă, cât și de bancă plătitoare;
– indirect , în sensul că desemnează o altă bancă să efectueze plata. Această bancă
desemnată să efectueze plata în numele ei se nu mește bancă plătitoare sau după caz,
negociatoare.
d. O altă bancă , denumită și banca corespondentă , situată, de regulă, în țara
exportatorului, este banca prin care banca emitentă transmite textul acreditiv documentar
spre a fi comunicat beneficiarului AD, exportatorul. În funcție de modul în care se efectuează
plata și de tipul de acreditiv ales de parteneri pentru efectuarea acesteia, banca corespondentă
poate îndeplini funcția de:
– Bancă notificatoare sau avizatoare: în cazul în care plata document elor are loc la
banca emitentă sau plata e domiciliată la o terță bancă, banca notificatoare îndeplinește rolul
unui simplu intermediar, manipulator de documente. Ea anunță exportatorul de deschiderea
AD, primește de la exportator documentele și le transmi te băncii plătitoare. Ea primește un
comision de notificare / preluare de documente
Bancă plătitoare: în cazul în care plata este făcută de o altă bancă decât banca
emitentă, banca plătitoare poate fi situată în țara exportatorului sau într -o terță țară. Prin
instrucțiunile primite de la banca emitentă, ea este autorizată să plătească exportatorului
documentele prezentate, în strictă concordanță cu termenele și condițiile din AD, să remită
documentele băncii emitente, iar aceasta să -i ramburseze suma plăt ită.
Banca trasă / acceptantă: când plata urmează să se facă prin cambii trase asupra unei
bănci, banca asupra căreia au fost trase cambiile și care, la scadență, le va achita, se numește
bancă trasă. Banca trasă primește documentele însoțite de cambii d e la exportator, acceptă
cambiile și i le restituie, iar documentele le remite importatorului sau băncii emitente. La
scadență, banca trasă achită cambiile beneficiarului.
Bancă negociatoare: este banca desemnată să negocieze efectele de comerț emise și
acceptate în cadrul mecanismului de plată prin acreditiv de către banca emitentă sau de
importatorul însuși.
Banca confirmatoare este banca care, la angajamentul de plată asumat de banca
emitentă, adaugă propriul ei angajament, egal ca valoare și condiți i. În cazul în care banca
emitentă nu își onorează angajamentul de plată, banca confirmatoare va efectua ea plata.
Banca confirmatoare poate fi banca din țara exportatorului, respectiv banca plătitoare sau o
bancă dintr -o terță țară.
Banca rambursatoare reprezintă banca desemnată și / sau autorizată să asigure
rambursul în conformitate cu o autorizație de ramburs emisă de banca emitentă
Banca solicitantă reprezintă o bancă care plătește, se obligă la un angajament de plată
diferată, acceptă trate sau ne gociază în cadrul unui acreditiv documentar și prezintă o cerere
de ramburs băncii rambursatoare.
Ca tehnică de plată, acreditivul prezintă câteva caracteristici, și anume:
– Formalismul: generat de setul de documente implicat în efectuarea plății;
– Independența față de relația contractuală de bază
– Fermitatea angajamentului bancar din partea băncii emitente;
– Adaptabilitatea la multitudinea de operațiuni comerciale internaționale;
– Siguranța efectuării plății generată de numărul de intermed iari implicați și de
mecanismul specific de plată;
– Complexitatea relativ ridicată a operațiunii;
– Costul ridicat generat de comisioanele percepute de bănci (comisioane de acceptare,
de negociere, de confirmare, de plată).

15
În executarea acreditivul ui documentar sunt utilizate o serie de documente, cel mai
frecvent utilizate fiind: documentele comerciale de identificare cantitativă, calitativă și
valorică a mărfurilor livrate (factura externă emisă de exportator, factura consulară – vizată
sau legali zată de reprezentanța diplomatică a țării importatorului din țara exportatorului,
factura proformă – “de reformare” sau “provizorie”, transmisă de exportator înaintea livrării
mărfurilor), documentele de transport (conosamentul maritim sau fluvial, duplica tul scrisorii
de trăsură internațională pentru transportul feroviar, scrisoarea de trăsură internațională
pentru traficul rutier, scrisoarea de transport aerian, dovada sau adeverința unei case de
expediții internaționale, în situația în care mărfurile liv rate nu au greutatea sau volumul
necesar ocupării unui vagon întreg), documentele de asigurare , în cazul în care condiția de
livrare din contract prevedea ca obligație a exportatorului de a asigura mărfurile pe parcurs
internațional (polița sau certificatu l de asigurare, notele de acoperire, certificate de asigurare
provizorii ), documentele care atestă calitatea, cantitatea și originea mărfurilor (proces
verbal de recepție calitativă și cantitativă a mărfurilor, buletinul de analiză, certificatul fito –
sanit ar și sanitar veterinar, certificatul de garanție, certificatul de origine, lista de colisaj).
În raport cu anumite caracteristici în derulare și utilizare, termenul de acreditiv
documentar este însoțit de una sau mai multe sintagme care îl definesc. Ace stea se referă la :
formă , modul de utilizare, clauze speciale conținute, folosirea combinată de către beneficiar.
După forma lor acreditivele pot fi revocabile și irevocabile neconfirmate sau confirmate.
Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anu lat de banca emitentă în orice
moment, fără nici o avizare prealabilă a beneficiarului. De exemplu, un exportator avizat de
deschiderea unui AD, își pregătește marfa pentru expediție și, pe acest interval primește fără
o avizare prealabilă , modificarea sa u anularea acreditiv documentar primit inițial in acest
punct de vedere și ca urmare a riscurilor pe care le incumbă, acreditiv documentar revocabil
este foarte rar utilizat. Dreptul de revocare, anulare sau modificare se stinge în momentul în
care plata a fost făcută, iar după efectuarea acesteia, banca emitentă este obligată să
ramburseze banii băncii plătitoare, nemaiputând aduce nici o modificare.
Acreditivul irevocabil presupune angajamentul ferm al băncii emitente de a efectua
plata în favoarea bene ficiarului, cu condiția ca documentele prezentate de acesta să fie strict
conforme cu termenii AD. Un acreditiv documentar irevocabil nu poate fi modificat sau
anulat de ordonator fără acordul băncii emitente, băncii confirmatoare și al beneficiarului și
semnifică pentru beneficiar o certitudine privind plata. In cazul acreditiv documentar
irevocabile neconfirmate banca emitentă își asumă întreaga responsabilitate privitoare la
plată. In cazul în care domicilierea plății este la altă bancă decât cea desemna tă, această
precizare nu constituie nici un angajament pentru aceasta să plătească. Banca desemnată este
obligată să comunice expres beneficiarului acceptul său de a efectua plata, în caz contrar ea
nefiind obligată la aceasta.
Dacă o altă bancă a efectu at pata, banca emitentă este obligată să îi ramburseze banii
contra documentelor primite. Dacă o altă bancă desemnată prin acreditiv documentar nu
acceptă cambiile trase asupra sa sau nu le plătește la scadență pe cele acceptate , banca
emitentă este oblig ată să accepte cambiile și, respectiv , să le plătească la data scadentă. Dacă
plata este prin negociere, banca emitentă este obligată fără drept de recurs împotriva
trăgătorilor, să plătească cambiile trase de beneficiar și documentele prezentate în cadru l AD,
negociate de banca desemnată.
În concluzie, în cazul acreditiv documentar irevocabil neconfirmat, banca emitentă
este singura angajată ferm la plată. acreditiv documentar irevocabil confirmat este acela la
care angajamentului ferm al unei bănci emi tente se adaugă un angajament de plată
independent și ferm al unei terțe bănci -banca confirmatoare. Aceasta se realizează pe baza
unei autorizări sau la cererea bănci emitente, cuprinse în textul AD. Dacă banca solicitată să
își adauge confirmarea nu este pregătită pentru aceasta ea trebuie să informeze banca
emitentă în timp util. In caz de modificare a acreditiv documentar , banca confirmatoare
poate să accepte sau nu extinderea confirmării și asupra acreditiv documentar modificat.

16

După modul de utiliz are acreditivele pot fi
– cu plata la vedere
– cu plată diferată
– cu plată prin acceptare
– cu plată prin negociere

AD cu plata la vedere se utilizează în cazul în care partenerii au convenit ca plata
mărfurilor să se facă îndată după expedierea lo r. Utilizarea unui astfel de acreditiv
documentar implică faptul ca importatorul în ordinul de deschidere al acreditivului să facă
mențiunea “plata la vedere” sau “plata 100% la vedere”, informație preluată de banca
emitentă în deschiderea AD. La primirea AD, exportatorul expediază marfa și întocmește
documentele conform condițiilor din acreditiv documentar apoi le depune spre încasare.
Banca desemnată cu plata, după verificarea documentelor și stabilirea concordanței cu
acreditiv documentar le plătește, ia r documentele sunt remise băncii emitente.

Mecanismul plății prin acreditiv cu plata la vedere

Acreditivul cu plată diferată se caracterizează prin aceea că plata documentelor, deși
se realizează integral, nu se face în momentul prezentării acestora l a bancă de către
exportator, ci la o dată ulterioară, menționată expres în textul AD. Plata diferată se
efectuează, de regulă, la 30 -60 zile, de la prezentarea documentelor.
Pentru exportator, înseamnă o vânzare pe credit pe termen scurt (30 -60 zile), de ci la
negocierea prețului se are în vedere și dobânda sumelor imobilizate în marfă; Importatorul
intră în posesia documentelor, deci și a mărfii, înainte de plata lor. Băncile, în baza unui
acreditiv documentar cu plată diferată adesea acordă credite sub f ormă de avans
exportatorului în contul încasării viitoare a AD. (AD, dat fiind angajamentul ferm de plată al
unei bănci, conferă siguranța încasării banilor).
Acreditivele cu plată prin acceptare sunt utilizate în cazul vânzărilor pe credit pe
termene sc urte și foarte scurte între 60 -180 zile. Elementul caracteristic este faptul că
întotdeauna setul de documente cuprinde una sau mai multe cambii trase asupra băncii
importatorului sau asupra importatorului însuși, iar plata contravalorii mărfurilor se face la
scadența cambiei.
În deschiderea unui astfel de acreditiv se menționează expres “plata prin acceptare la
x zile” iar odată cu depunerea documentelor ce atestă expedierea mărfii, exportatorul
prezintă la banca plătitoare și o cambie cu scadența coresp unzător numărului de zile precizat

17
în AD. Banca plătitoare verifică conformitatea documentelor cu acreditiv documentar și dacă
sunt în bună ordine, acceptă cambia și o restituie exportatorului iar documentele le remite
băncii emitente care, la rândul ei, l e dă importatorului. La scadență, exportatorul prezintă
cambia băncii, iar aceasta o achită. Acest tip de acreditiv reprezintă pentru exportator o
vânzare pe credit a mărfii, o facilitate pe care a acordat -o importatorului.

Mecanismul plății cu acrediti v prin acceptare

Acreditivul cu plata prin negociere este denumit și scrisoare comercială de credit
fiind utilizat cu precădere în țările de drept bancar anglo -saxon.
Acest acreditiv se caracterizează prin faptul că este deschis de banca emitentă, cel mai
adesea în moneda locală a propriei țări. Utilizarea acestei scrisori presupune întotdeauna o
cambie (sau mai multe), trasă de beneficiar asupra băncii emitente sau asupra unui alt tras
(altă bancă) indicat în textul acreditivului, plata cambiilor fiind garantată de banca emitentă.
Acreditivele cu plată prin negociere sunt întotdeauna domiciliate la banca emitentă.
Deoarece domicilierea acestui acreditiv la banca importatorului constituie un dezavantaj
pentru exportator, în practică, banca emitentă auto rizează alte bănci să “negocieze”
documentele.
După clauzele conținute acreditivele pot fi: transferabile, reînnoibile, cu clauză roșie
(red clause) și de compensație (reciproce și standby).

Scrisorile de credit

Sunt variante ale AD care se utiliz ează îndeosebi în țarile de bancară anglo -saxonă
(Marea Britanie, Japonia, Australia, etc). ele au apărut în SUA unde băncile naționale nefiind
autorizate de legislația federală se emită garanții, au recurs la adaptări – prin formula scrisorii
de credit (c are impune utilizarea efectelor de comerț în mecanismul plății)

Scrisoarea de credit comercială
S/C comercială reprezintă un document prin care banca emitentă se angajează în mod
irevocabil față de exportator să onoreze cambiile trase asupra de către acesta, fie prin plată
(dacă tratele Cristiansunt la vedere), fie prin acceptare (dacă tratele sunt la termen) cu
condiția ca, odată cu tratele, să fie prezentate în termen și documentele menționate în
scrisoarea de credit, prin care se atestă expedierea m ărfii.

18
S/C comercială este domiciliată întotdeuna în străinătate (la sediul băncii emitente din
țara importatorului sau dintr -o țară terță). Așadar exportatorul acordă un credit importatorului
chiar și când tratele sunt la vedere (el trebuind să aștepte ca documentele și cambiile să
ajungă la sediul băncii emitente, și apoi circuitul în sens invers al banilor). În cazul tratelor la
termen ele pot fi scontate de exportator la o bancă din țara sa (după acceptarea lor de către
banca emitentă a S/C).
Pentru ca exportatorul să încaseze imediat contravaloarea mărfurilor el poate negocia
cambiile cu scadența la vedere sau la termen, însoțite de documente, la o bancă autorizată în
acest sens (banca negociatoare) sau la oricare bancă (în cazul S/C liber negociabi le).
Negocierea constă în “cumpărarea” cambiilor spre a fi “vândute” băncii emitente (a se vedea
AD cu plata prin negociere).
Așadar, particularitățile S/C comerciale sunt:
-utilizarea prin cambii trase de exportator asupra băncii emitente;
-domicili erea în străinătate (la sediul băncii emitente – sediul trasului conform
dreptului cambial);
-posibilitatea unui decalaj între momentul emiterii S/C și momentul acoperiri cu
fonduri a angajamentului de plată (mai avantajos pentru importatori – în conform itate cu
AD);
-S/C sunt adresate direct exportatorului (trebuie depuse de acesta la banca sa pentru
verificarea autenticității lor și a bonității băncii emitente).

Scrisoarea de credit simplă și scrisoarea de credit circulară

Scrisoarea de credit s implă și scrisoarea de credit circulară sunt adaptări ale AD
respectiv ale S/C la operațiuni necomerciale (turism, călătorii, etc). Particularitatea acestor
modalități de plată o constituie faptul că, ordonatorul și beneficiarul S/C sunt una și aceeași
persoană.
S/C simplă : ordonatorul solicită băncii sale (la care un disponibil în cont din rezerve
propii sau dintr -un credit obținut în prealabil) să adreseze un astfel de document unei bănci
corespondente (nominalizată), situată într -o țară terță.
S/C ci rculară este adresată mai multor bănci corespondente băncii emitente din
aceiași țară sau din țări diferite, nominalizate sau nenominalizate (bănci plătitoate).
În posesia unei S/C simple sau circulare, ordonatorul se poate prezenta la ghișeele oricărei
bănci nominalizate (sau nu) în S/C și să solicite pe baza acesteia plata unei sume (pentru care
a fost emisă S/C). Această plată se face fie contra semnării unei chitanțe de către posesorul
S/C (beneficiar), fie trăgând un cec sau o cambie în numele băncii emitente, fie contra
prezentării unui decont de cheltuieli (în cazul călătoriilor de afaceri). După ce banca
plătitoare eliberează suma contra unuia dintre aceste două documente, va remite documentul
respectiv spre încasare. Banca plătitoare face plățile s olicitate având drept garanție
angajamentul asumat de banca emitentă prin S/C că va remite sumele respective pe baza
dovezii plăților.
Disponibilul în cont al ordonatorului nu are valoarea provizionului ca în cazul cecului
ci mai degrabă este un rezultat al relațiilor dintre banca emitentă și ordonatorul S/C. În mod
firesc, S/C simple și circulare sunt emise de bănci emitente numai clienților cu bonitate
cunoscută. Orice CristianS/C are un anumit termen de valabilitate, care îi permite
posesorului utiliza rea ei numai în intervalul respectiv (ca și în cazul unui AD obișnuit).

Scrisoarea de credit a importatorului
În unele țări din Asia de Sud -Est se utilizează o variantă a S/C așa -numită “S/C a
importatorului”, care se particularizează prin următoarele :
-este o promisiune de plată a importatorului;
– se transmite exportatorului prin banca importatorului, fără însă ca acesta să -și asume

19
însă vreun angajament de plată deși este abilitată să facă plata;
-plata se face direct de importator, prin banca sa, la primirea documentelor de la
exportator.
În țările în care se aplică acest tip de S/C, băncile, deși nu își asumă nici un
angajament de plată, la cererea de remitere a S/C în străinătate solicită importatorilor
constituirea unui depozit în monedă națională echivalent al unui procent (40 % în Indonezia)
din valoarea S/C, calculat la cursul în vigoare la data respectivă între moneda locală și valuta
S/C.
Această este păstrată de bancă într -un cont special, pe numele importatorului, și poate
fi util izată numai pentru marfă care formează obiectul S/C (la livrări parțiale numai pentru
plata ultimei livrări). Diferența (în exemplul dat 60 %) urmează a fi depusă de importator
ulterior, în orice moment până la sosirea documentelor.
Acest tip de S/C poat e fi utilizat numai cu parteneri de încredere, întrucât în fond,
reprezintă un tip de incasso garantat cu proporția depozitului constituit inițial la bancă.
Desigur, banca exportatorului, la prezentarea documentelor, este obligată să plătească
contravalo area lor în valută, urmând să -și recupereze diferența în cazul în care importatorul
nu a depus -o. De aceea, însăși băncile din aceste țări selectează cu grijă importatorii locali
care apelează la “mercant‟s letter of credit”.

Scrisoarea de credit cu cla uză roșie

În literatura de specialitate, dar mai ales în practica comercială din țările Asiei de
Sud-Est și Extremului Orient, noțiunea de AD clauză roșie este asimiliată noțiunii de paking
credit (credit de ambalare – în operațiuni de intermediere – în sensul că beneficiarul cumpără
marfa și o va ambala pentru expediție) sau anticipatory credit (credit anticipat în sensul plății
anticipate față de momentul expediției mărfii). Deoare în majoritatea acestor țări se folosește
sistemul anglo -saxon al S/C ( letter of credit ), paking credit și anticipatory credit sunt de fapt,
S/C clauză roșie.
Acest tip de S/C presupune că banca din țara exportatorului este împuternicită de
banca emitentă (a importatorului) să avanseze exportatorul, înainte de livrarea și ex pedierea
mărfii, o anumită sumă de bani (adesea sub forma negocierii de bilete la ordin non –
documentare trase în valuta S/C de către beneficiarul S/C). Din punct de vedere al garantării
materiale a avansului primit de exportator în practică se utilizează :
-paking credit – red clause (garantat) în care exportatorul prezintă băncii
negociatoare, fie o recipisă de depozit ( warehouse receipt ) ca dovadă a faptului că o marfă în
valoare egală este depozitată fie o recipisă de încredere ( trust receipt ), sau al te forme de
garantare (cesiuni de drepturi, drept de gaj, etc). Indiferent de forma garantării, suplimentar,
exportatorul trebuie în scris să -și asume obligația de a prezenta documentele de export la
timp;
-paking credit – green clause (negarantat) în ca re avansul este acordat numai contra
obligației scrise a exportatorului de a prezenta documentele de export la timp.
Pentru a delimita clar obligațiile băncii negociatoare, de a acorda avansul garantat sau
negarantat (în funcție de gradul de încredere din tre exportator și importator) ordonatorul va
preciza expres tipul de paking credit: red clause sau green clause.

20
CAPITOLUL II

INSTRUMENTE DE PLATĂ CU ACCES LA DISTANȚĂ

II.1. Definiție, caracteristici și aspecte juridice

Instrumentul de plata c u acces la distanta este acela care permite detinatorului sa aiba
acces la fondurile aflate in contul sau, prin intermediul caruia poate efectua plati catre un
beneficiar sau alt gen de operatiuni de transfer de fonduri si care necesita, de obicei, un nume
de utilizator si un cod personal de identificare/parola si/sau orice alta dovada similara a
identitatii; in categoria instrumentelor de plata cu acces la distanta sunt incluse, in special,
cardurile, altele decat cele ce fac parte din categoria instrument elor de plata de tip moneda
electronica (indiferent daca sunt de debit, de credit etc.), precum si aplicatiile de tip Internet –
banking si home -banking.
Pe langa operatiunile de transfer de fonduri, ce confera detinatorului instrumentului
de plata cu acce s la distanta posibilitatea transmiterii electronice a instructiunilor de debitare
a contului curent propriu si a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plata care va fi generat
automat de sistem, detinatorul poate efectua si operatiuni de schimb valut ar, poate constitui
depozite si poate obtine informatii privind situatia conturilor si a operatiunilor efectuate;
toate tranzactiile sunt receptionate de banca intr -un server de comunicatie si procesate printr –
o tehnologie proprie de verificare a autentici tatii mesajului de plata, inainte de a fi transmise
in sistemul informatic propriu
Dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimele decenii a influentat direct metodele si
tehnicile utilizate in domeniul financiar bancar. In tarile avansate volumul tranzactiil or
efectuate utilizand mijloace electronice detine ponderea cea mai mare. In ultimii ani, un
numar din ce in ce mai mare de societati bancare romanesti adopta metode de plata moderne.
Principalele metode moderne de plata utilizate sunt: – platile cu card; – schimbul electronic
de date financiare; – home banking; – internet
– instrument de plata la distanta tip Internet -banking
acel instrument de plata cu acces la distanta care se bazeaza pe tehnologia Internet (world
wide web) si pe sistemele informatice ale emitentului

– instrument de plata la distanta tip home -banking
acel instrument de plata cu acces la distanta care se bazeaza pe o aplicatie software a
emitentului instalata la sediul detinat orului, pe o statie de lucru individuala sau in retea

– instrument de plata la distanta tip mobile -banking
acel instrument de plata cu acces la distanta care presupune utilizarea unui echipament mobil
(telefon, PDA – Persona l Digital Assistant etc.) si a unor servicii oferite de catre operatorii de
telecomunicatii

Avantaje
Asezat comod in fata calculatorului, efectuezi toate operatiunile bancare de care ai
nevoie, fara sa te deplasezi la banca, ca si cum ai avea un ghiseu bancar la tine acasa:
Economisire de bani:
– cost redus de implementare (in comparatie cu alte sisteme electronice)
– comisioane reduse aplicate tranzactiilor
Economisire de timp:
– deplasarea la banca nu mai este necesara
– timpul necesar e fectuarii platilor este redus semnificativ
– furnizarea unei legaturi directe cu sistemele interne ale clientilor

21

Eficienta sporita :
– pune la dispozitie un control complet si facil al gestiunii banilor
– ofera date de ultima ora, necesare deciz iilor rapide
– este un instrument util pentru o planificare mai buna a fluxului monetar si pentru
administrarea limitelor de credit

Mobilitate si confort :
– ofera accesul usor la conturile clientilor deschise la respectiva banca, oricand si de
oriunde
– permite efectuarea oricaror tipuri de plati (in RON si valuta)
– pune la dispozitie instrumente adecvate si performante de securitate
– in majoritatea cazurilor "help menu" ofera asistenta tehnica pentru toate functiile, in
limbile romana si engleza

Siguranta :
– ofera protectie, doar cel care solicita acest tip de serviciu avand acces la contul sau
bancar, confidentialitatea datelor fiind pe deplin asigurata de banca in cauza, gratie masurilor
stricte de securitate . Aceste ma suri de securitate includ:
– certificate digitale, prin care se genereaza PIN -ul;
– elementele de identificare securizate individual(numele de utilizator si parola
confidentiale, pentru verificarea identitatii tale; daca o alta persoana incearca sa a cceseze
contul tau, utilizand un nume de utilizator si o parola incorecte, dupa 3 incercari nereusite
contul este blocat)
– sistem de protectie a retelei impotriva accesului extern neautorizat –firewall
– tehnologie de criptare de tip SSL, pentru proteja rea comunicarii tale cu banca;
– la unele banci este activa functia de inchidere automata a sesiunii dupa cateva
minute de inactivitate; astfel, clientul este protejat împotriva accesului unei persoane
neautorizate,
Flexibilitate financiara :
– comis ioane cu pana la 50% mai mici decat cele percepute in cazul operatiunilor
realizate prin intermediul sucursalelor.
In afara de disponibilitatea ridicata, acest serviciu ofera si avantajul simplitatii. In
general, navigarea pe site -urile dedicate „Interne t banking” -ului este simpla si intuitiva,
majoritatea interfetelor acestui produs fiind „user friendly”.
Mobilitatea este un alt beneficiu al serviciului. Oriunde te gasesti, daca ai un
calculator conectat la Internet poti sa realizezi operatiile puse la dispozitie de „Internet
Banking”.
Mai mult, pentru a incuraja folosirea „Internet banking” -ului, bancile percep
comisioane mai mici pentru operatiile online decat pentru cele realizate la ghiseu sau prin
telefon.
Deoarece in cadrul “Internet Banking ”-ului se poate lucra cu sume foarte mari de
bani, securitatea sistemelor de transfer electronic este esentiala pentru buna functionare a
serviciului. Astfel, se poate observa si din caseta dedicata securitatii ca transmitere datelor
este securizata prin intermediul protocolului SSL cu o lungime a cheii de criptare de 128 de
biti, iar pentru autentificarea clientilor se face prin intermediul unui dispozitiv de securitate
Digipass2. Acesta este un un aparat de securitate pentru accesarea serviciului de “Int ernet
Banking” care genereaza o parola – token -ul. Dispozitivul de securitate Digipass este accesat
prin introducerea unui P.I.N.(numar personal de identificare).Parola generata de Digipass
ofera utilizatorului posibilitatea de a accesa serviciul de “Inter net Banking” si de a transmite

2 Revista www. e -finance.ro

22
operatiunile prin Internet.
Utilizarea redusa de catre romani a serviciilor financiare oferite prin intermediul
Internetului nu este diferita de tendinta din intreaga lume, dar cert este ca ea nu se datoreaza
slabelor perfo rmante ale sistemului electronic sau neprofesionalismului realizarii unor site –
uri web.
Dezavantaje:
Interfetele neprietenoase, teama ca datele ar putea sa nu fie procesate in timp real si
lipsa sigurantei tranzactiilor sunt principalele motive de i ngrijorare. Bancherii si
informaticienii dau asigurari in ce priveste siguranta tranzactiilor. Ei spun ca securitatea
tranzactiilor respecta standarde internationale (mesaje criptate, centre speciale de recuperare
a datelor in caz de dezastru etc.).
Probl emele de securitate, de acces neautorizat asupra bazei de date a bancii, erorile
procedurale, neincrederea clientilor, toate acestea pot constitui aspecte critice ale dezvoltarii
Internet Banking -ului in general, dar care, fara investitii majore in sisteme le IT de ultima
generatie si campanii de promovare, nu poate da rezultate optime.Chiar daca investitiile sunt
masive, succesul anumitor institutii financiar -bancare i -a determinat pe multi sa spere ca vor
obtine un randament suficient de consistent, care s a asigure o rentabilitate ridicata pe un
termen mediu si lung.
Aproape un sfert din bancile de pe piata romaneasca pun la dispozitia clientilor lor
servicii de Internet banking. Si chiar daca utilizatorii se numara acum cu zecile de mii,
ponderea lor in t otalul clientelei bancare este inca foarte mica. Din cele cateva milioane de
clienti ai sistemului bancar, doar cateva zeci de mii au ales sa se foloseasca de avantajele
oferite de Internet banking si mobile banking. Rata de penetrare scazuta a Internetulu i
reprezinta un motiv al slabei utilizari a Internet banking -ului.
Incepand cu data de 1 iulie 2016 au fost avizate privind procedura de avizare a
instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor internet -banking, home –
banking sau mobil e-banking urmatoarele instrumente, emise de 29 de banci ,data valabilitatii
acestor avize fiind 01.07.2017.

Tabel 1
Instrumente de plata cu acces la distanta
Denumire banca Denumire instrument Tip instrument
ABN AMRO Bank Romania Office Net Romania Home Banking
ABN AMRO NetBanking Internet Banking
Access Online -Romania Internet Banking
Alpha Bank Romania AlphaLine Home Banking
Alpha Click Internet Banking
Anglo -Romanian Bank Limited i-ARBL Internet Banking
Banca Comerciala Carpatica BCC e -SMART Internet Banking
Banca Comerciala Romana MultiCash BCR Home Banking cu
modul Internet Banking
Banca C.R.Firenze Romania CR Firenze Online Internet Banking
Banca Italo -Romena Bank@You – Internet
Banking Internet Banking
Banc Post Internet eBank Internet Banking si
Home Banking
BRD – Groupe Societe Generale MultiX Home Banking
Mobilis Mobile Banking
BRD -NET Internet Banking

23
BRD@ffice Internet Banking
Banca Romaneasca e-bancamea Internet Banking
Banca Transilvania BT Ultra Home Banking
BT24 Internet Banking
BANK LEUMI Romania Leumi Online Internet Banking
Citibank R omania CitiDirect Online Banking Internet Banking
Egnatia Bank Romania MultiCash Home Banking
EMPORIKI BANK (Romania) UBISQL Internet Ban king Internet Banking
EXIMBANK Internet eBank Internet Banking si
Home Banking
Credit Europe Bank (Romania)
S.A. CreditEuropeNet Internet Banking
GarantiBank International NV
Suc.Romania Garanti Online Internet Banking

UniCredit Tiriac Bank MultiCash Home Banking
OnLine B@nking Internet Banking
ING Bank N.V . Amsterdam MultiCash Home Banking
ING Online Internet Banking
Home’Bank Internet Banking
Mobile -banking Mobile Banking
BCR Home’Bank Internet Banking
Mobile -banking Mobile Banking
OnLine B@nking Internet Banking
Libra Bank UBISQL Internet Banking Internet Banking
OTP Bank Romania HBS Home Banking
OTPdirekt Internet Banking
Piraeus Bank Piraeus online Internet Banking
Raiffeisen Bank MultiCash Home Banking
myBanking Mobile Banking
Raiffeisen Online Internet Banking
ROMEXTERRA BANK TerraBanking Internet Banking
TerraM -mobile banking Mobile Banking
SANPAOLO IMI BANK
ROMANIA SANPAOLO B@NK Internet Banking
Millennium Bank MilleNet Internet Banking
Porsche Bank Bank@You Internet Banking
V olksbank Romania MultiCash Classic Home Banking
MultiCash@SmartOffice Internet Banking
Sursa: http://www.ceris.ro/e -banking/3

Folosirea tehnologiilor moderne este, de obicei, apanajul firmelor „tinere”. De altfel,
conform datelor furnizate de institutiile bancare, clientul pentru serv iciul de Internet banking
este o persoana activa – intre 25 -45 de ani, in majoritate barbati, din orasele mari, cu venituri
peste medie si cu un program de lucru prelungit de 10 -12 ore pe zi. De asemenea, este o
persoana preocupata de noutatile tehnologice si de cele din domeniul produselor bancare.

3 www.ceris.ro/e -banking/

24
Asa cum se prezinta si graficul de mai jos numarul de utilizatori a a tins un numar de aprox
2.741.902 in trimestrul II al anului 2016.
Un motiv pentru faptul ca doar un procent foarte mic din clientii bancilor apeleaza la
Internet Banking este si acela ca in cazul anumitor institutii de credit, doar o parte din
tranzactiile bancare sunt disponibile in general, prin intermediul acestui serviciu. Totusi,
pentru foarte multe din bancile ce ofera acest serviciu, to ate tranzactiile permise la ghiseu pot
fi realizate si din fata unui computer situat la sediul sau domiciliul clientului, in conditii de
deplina siguranta.
Internet banking permit, in general, 24 de ore din 24, 7 zile din 7 verificarea soldului
si tranzac tiilor din conturi, efectuarea de plati interne (pentru companii sunt posibile si plati
externe), efectuarea de schimburi valutare, de plati programate,constituirea de depozite la
termen si consultarea ofertei bancare cu privire la dobanzi, rate de schimb etc. In plus, ca
avantaj suplimentar, toate operatiunile efectuate prin online banking sunt comisionate la
preturi mai mici (in cazul HVB Bank Romania, chiar la jumatate de pret) fata de cele
efectuate prin procedura traditionala (plata la ghiseu).
Astfel , cheltuielile efectuate de client cu ocazia initierii unei tranzactii se diminueaza
nu numai prin eliminarea acelor costuri implicate de deplasarea la banca (cu benzina,
parcarea etc.), ci si prin reducerea cheltuielilor cu comisioanelor bancare.
Este de remarcat ca implementarea Sistemului Electronic de Plati a creat posibilitatea
procesarii integrate a platilor de la initiator la beneficiar si astfel a generat un proces de
reforma a sistemelor de plati ale institutiilor de credit, prin automatizarea proc esarii platilor
si incheierea unor conventii tehnice intre o parte dintre participanti.
Cateva dezvoltari ale sistemului sunt avute in vedere de comunitatea bancara, astfel:
a) Automatizarea procesarii in sistemul SENT a instrumentelor de debit – cecuri ,
cambii, bilete la ordin,
b) Proiectul privind automatizarea procesarii instrumentelor de debit – cecuri, cambii,
bilete la ordin – in sistemul SENT are ca obiective eliminarea totala a hartiei din circuitul
interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare si decontare automata prin mesaje
electronice.

II.2.Analiza instrumentelor de plata utilizate in schimburile comerciale internationale
– realizarea unei plati externe la SC TopLine Management SRL

II.2.1. Scurt istoric și evoluție a societă ții

Top Line este cel mai mare importator de produse cosmetice profesionale si
aparatura pentru saloane de lux. Brand -urile importate sunt cele mai renumite in lume si sunt
folosite de saloanele de lux din intreaga lume.
Top Line este o companie ta nara si dinamica, care a stiut de la bun inceput ca pentru
a castiga o pozitie solida pe piata trebuie sa respecte criteriile si exigentele acesteia, calitatea
fiind cuvantul cheie al companiei. Intodeauna incerca sa ofere o larga selectie a produselor
potrivite pentru piata interna si externa, astfel incat sa usureze modul de cumparare si sa
ofere cele mai mari discounturi in functie de comenzile efectuate.
Top Line Management, in cei 20 ani de activitate, a reusit sa se impuna cu succes pe
piata de profil din Romania si din afara.
Distribuind produse importate de la prestigiosi producatori si furnizori, Top Line
Management detine in portofoliu peste 30.100 de articole.
Continua crestere si dezvoltare a cotei de piata reprezinta o impresionanta etapa in
istoria companiei.

25
Dupa primii ani de activitate, compania a raportat o crestere substantiala a profitului,
care a fost reinvestit in importul de noi produse de la parteneri cu renume international din
Germania, Franta, S.U.A, China, Spania, Italia, Grecia a cestea fiind numai cateva din tarile
exportatoare.
Astfel, portofoliul de produse ofertat este asigurat in cea mai mare parte de produse
importate direct, ceea ce asigura un ridicat nivel de competitivitate in domeniul calitatii si al
preturilor.
Compan ia a reusit astfel, cresterea cotei de piata, atat pe segmentul de piata de clienti
finali, cat si dezvoltarea unor parteneriate cu distribuitori din toata tara. Firma are filiale in 6
orase importante din Romania (Iasi, Timisoara, Cluj, Brasov, Constanta, Craiova) si o
reprezentanta in Anglia.
Desi, a intrat in competitie cu firme de renume din domeniu, a reusit sa se dezvolte si
sa se impuna intr -un interval relativ scurt de timp si sa ocupe in prezent prima pozitie pe
piata de profil.

II.2.2. Particula rități privind activitatea desfășurată

Cel mai important lucru care recomanda firma Top Line Management, este
consistenta portofoliului de clienti, in care se regasesc nume dintre cele mai cunoscute din
peisajul industeriei de profil, moda si saloane de l ux de infrumusetare:
– Silhouette, Euforia TV , Medi Plus, saloane de coafura Egoist, Evolution, Geta
V oinea Hair&Style.
„Clientii nostri sunt partenerii nostri de afaceri si ne straduim pe zi ce trece sa le
castigam si sa le pastram increderea” – dl. Keso udis Panagiotos
Firma ofera urmatoarea gama de produse si servicii, dotari complete pentru saloane
de frumusete:
-coafura(accesorii, aparatura, extensii, mobilier, produse profesionale JOICO, TIGI)
– cosmetica (aparatura, mobilier, produse ACADEMIE, ANES I, GUINOT)
– machiaj
– manichiura, pedichiura (produse profesionale OPI)
– Solarii, Fitness
Compania organizeaza de asemenea seminarii si programe intensive de specializare
in cosmetica, hair -stilisti, terapii alternative. Diploma fiind recunoscuta de M inisterul
Muncii.

În vederea efectuarii cu rapiditate si siguranta a platilor internationale catre partenerii
externi, societatea a avut in vedere implementarea, in urma cu un an, a doua sisteme on line
de plata, Internet Banking oferit de catre ING Bank , sucursala Libertatii si Internet Banking
oferit de BCR sucursala Unirii. Acestea ofera o serie de avantaje si o serie de operatiuni care
se pot realiza cu ajutorul acestuia:
In cele ce urmeaza, voi incerca sa descriu cele doua sisteme de e -banking:

ING Romania SA ofera serviciul e -banking numit “ING Homebank ”, care este o
aplicatie de Internet Banking care ofera clentului acces in timp real la serviciile ING BANK
ROMANIA.
Prin ING Homebank , se pot efectua urmatoarele operatiuni :
– Vizualizarea, in ori ce moment, indiferent de orarul bancii, a soldului real al tuturor
conturilor deschise: curente, de depozit, de credit etc.
– Tiparirea tuturor tranzactiilor efectuate pentru oricare din conturile deschise.
– Solicitarea extrasului de cont care contine urmatoarele informatii: sold precedent,

26
sold curent si explicatii despre tranzactia respectiva.
– Efectuarea unor plati atat in tara, cat si in strainatate, catre orice furnizor sau
partener de afaceri.
– Efectuarea unor plati in lei la buget sau catre orice alt beneficiar.
– Constituirea/lichidarea depozitelor.
– Cumpararea/vanzarea de valuta fara deplasarea efectiva la banca.
– Generarea de rapoarte care indica clientului toate incasarile si platile efectuate.
– Generarea de rapoarte pe p erioade determinate de timp, dupa data inscrierii la ING
Homebank
– Generarea de rapoarte pe grupuri de conturi sau pe un grup de societati comerciale.

Principalele avantaje pe care le ofera ING Homebank sunt:
– Reducerea comisioanelor la operatiunile facute prin ING Homebank
– Conectarea gratuita
– Administrarea gratuita
– Efectuarea unei cereri de credit
– Rambursarea ratei lunare la oricare din creditele pe care clientul le are la ING
Bank
– Gestionarea unui grup de companii (holding) pr intr-un singur user
– Planificarea platilor
– Importarea ordinelor de plata din programul folosit de client
– Exportarea extraselor de cont catre aplicatia utilizata de client
– Gestionarea mai usoara a conturilor; ING Homebank da posibilitatea red enumirii
acestor conturi si, de asemenea, gruparea lor.
– Reducerea costurilor, in sensul ca comisioanele pentru operatiunile efectuate vor
costa cu 35% mai putin decat la ghiseele bancii.
Operatiunile bancare curente prin ING Homebank se pot efectua de la orice computer
conectat la Internet, indiferent de locul in care se gaseste clientul: acasa, la birou sau oriunde
in lume. Nedepinzand de un software special instalat la sediul clientului, ING Homebank
ofera o mobilitate deplina. Este vorba doar de un c ertificat ING Homebank care se instaleaza
automat pe orice calculator se doreste, conectat la Internet.
Pentru ca tranzactiile bancare sa fie foarte sigure, ING Homebank a fost proiectat sa
raspunda cerintelor de securitate, implementand o combinatie de te hnologii avansate pentru
protejarea conturilor clientilor de accesul neautorizat, printre care: doua niveluri de
certificate digitale prin care se genereaza:

a. PIN -ul si elementele de identificare securizate individuals
b. Numele utilizatorului si paro la.
c.Sistem de protectie a retelei impotriva accesului extern neautorizat (firewall)
comunicarea clientului cu banca este protejata printr -o tehnologie de criptare de tip SSL
d. Numele utilizatorului si parola sunt confidentiale avand rolul de verificar e a
identitatii clientului, daca o alta persoana neautorizata incearca sa acceseze contul clientului
utilizand nume de utilizator si o parola incorecte, dupa 3 incercari nereusite accesul se
blocheaza.
e. Dupa o perioada de inactivitate, sesiunea ING Home bank se inchide automat.
Aceasta masura protejeaza clientul impotriva accesului unei persoane neautorizate in cazul in
care, dupa ce clientul a lucrat, a uitat sa inchida sesiunea.
Prin utilizarea ING Homebank , clientii bancii a efectueaza urmatoarele oper atiuni de
plati:

– ordine de plata in lei
– viramente – ordine de plata catre buget
– ordine de plata in valuta la intern

27
– dispozitii de plata valutara exerna
– constituirea depozitelor la termen
– lichidarea depozitelor la termen
– ordin de vanz are valuta
– ordin de cumparare valuta – schimb valuta -valuta
– utilizare credit
– rambursare credit
– import ordine de plata
– export ordine de plata

Banca Comerciala Romana SA utilizeaza un tip de e -banking numit “ Multicash
BCR”.
Acest serviciu pe rmite clientilor corporate si intreprinderilor mici si mijlocii ,
efectuarea de operatiuni bancare, de la sediul acestora, pe cale electronica, prin modem.

Principalele avantaje ale clientului care utilizeaza acest serviciu e -banking:
• instalarea program ului, instruirea clientului si asistenta tehnica sunt gratuite;
• legatura electronica permanenta cu banca in scopul obtinerii informatiilor financiar
– bancare on –line;
• transfer rapid al sumelor in valuta spre si dinspre Romania;
• beneficiarii sumel or primite nu platesc comision;
• siguranta si confidentialitatea tranzactiilor efectuate.

Conditii necesare pentru utilizarea serviciului “Multicash BCR”
Pentru a beneficia de acest serviciu, clientul beneficiar de cont curent la Banca
Comerciala Roman a SA trebuie sa:
• semneze Conventia pentru persoane juridice, privind efectuarea de operatiuni
bancare prin MultiCash BCR si e -BCR,
• dispuna de o dotare minima, constand in: calculator compatibil IBM si
modem/conectare la Internet, sistem de operare WI NDOWS 2000, XP, ME etc.

Operatiunile care se pot realiza prin intermediul acestui serviciu sunt:
• efectuarea platilor in lei, in sistem intra – si interbancar (inclusiv taxele si impozitele
locale);
• obtinerea extraselor de cont pentru conturile/ subco nturile in lei si valuta;
• consultarea buletinului informativ al Directiei de Trezorerie care cuprinde informatii
cu privire la cursurile de schimb valutar, dobanzile depozitelor la termen in lei si valuta,
cotatiile Bursei de valori, emisiunile de titlu ri de stat, indicii pietei internationale de capital;
• constituirea depozitelor la termen in lei si valuta;
• participarea la piata valutara interbancara;
• import/export de baze de date din/in alte aplicatii de firma (ex: SAP)

In relatia cu clientii externi incasarea creantelor externe se realizeaza prin transfer
bancar, Internet Banking cu selectarea optiunilor de efectuare a platii, deobicei sunt SWIFT
si ca instrument se alege ordinul de plata. Deoarece SC Dino SPA SA colaboreaza cu actualii
clien ti de peste 10 ani, acestia achitandu -se prompt si neconditionat de sarcinile privind plata
ce le revin, partile au convenit ca plata produselor livrate se poate face dupa receptia
marfurilor.
Firma Dino SPA originara din Italia nu s -a lovit pana in prez ent de nici o situatie
neplacuta in aceasta privinta si nu a intampinat nici un fel de greutati in ceea ce priveste
incasarea contravalorii produselor livrate. Aceasta deoarece relatiile dintre parti se bazeaza
pe incredere si buna credinta ca fiecare part e se va achita cu succes de obligatiile ce ii revin,
ceea ce s -a si intamplat pana in prezent.

28
Mecanismul unei astfel de operatiuni este descris in continuare :

Clientul extern in cazul nostru SC Top Line Management SRL, dupa primirea
produselor livrat e de firma SC Dino SPA SA, cu sediul social in Italia, initiaza plata prin
swift, completand un ordin de plata simplu (la incasare nu este conditionat de prezentarea
documentelor de catre firma) la banca sa, cu mentiunea ca plata sa fie facuta prin swift.
Ordinul de plata trebuie sa cuprinda datele referitoare la obiectul platii (numar de factura,
contract).
Banca clientului debiteaza contul clientului sau si transmite un mesaj codificat bancii
firmei SC Dino SPA SA. Acest mesaj se transmite de la terminal ul bancii clientului prin
cumulatorul national din tara respectiva catre centrul de comutare de care apartine aceasta
tara. De la acest centru mesajul este transmis catre centrul de comutare de care apartine
Romania, iar apoi prin cumulatorul national catr e banca firmei SC Dino SPA SA.
La primirea mesajului banca crediteaza contul firmei SC Dino SPA SA cu suma
corespunzatoare.
Toata operatia incepand de la dispozitia privind efectuarea platii externe prin swift
pana la incasarea sumei in valuta de catre firma SC Dino SPA SA dureaza maximum 2 zile
iar firma SC Dino SPA SA este scutita de plata oricaror comisioane, acestea fiind in
intregime suportate de clientul german.
Aceasta operatiune este extrem de rapida si necostisitoare, dar si deosebit de risca nta,
astfel incat ea nu este utilizata decat cu clientii traditionali ai firmei SC Dino SPA SA. Acest
lucru se poate face de la terminalul ING Homebank si/sau E -BCR Internet Banking,
introducand datele in platforma de plati. Toate operatiunile efectuate pr in acest sietm au
aprobarea directorului financiar printr -o semnatura electronica.
O schema sumara este prezentata in tabelul urmator:

Circuitul unui OP plata externa Centru de comutare Tara clientului
Cumulator national
Centru de comutare Top Line Management
(Importator)
Ordin de plata
classic/electronic
Banca clientului
importator
Terminal
Romania
Cumulat or national SC Dino SPA SA
(suma de bani)
BANCA FIRMEI
Terminal

29

Pentru o plata externa facuta in avans de catre X pri n Internet Banking, documentele
care trebuie prezentate sunt dispozitia de plata valutara externa si factura proforma in
original, cu mentiunea ca plata sa fie facuta prin SWIFT. Conform normelor bancii, plata in
avans trebuie justificata in termen de 90 z ile de la data platii, prin prezentarea la banca a
facturii comerciale in original si a declaratiei de import definitiv.
Pentru importul definitiv plata se face prin dispozitia de incasare valutara, insotita de
factura comerciala in original si declaratia de vama (documente pe care banca inscrie data
efectuarii platii).

30

CONCLUZII

Ultimii 20 -25 ani au reprezentat, pentru țările dezvoltate, o etapa de ample
transformari in domeniul bancar care au solicitat actiuni amp le de organizare si reorganizare
a retelelor de plati, echipari si reechipari tehnologice, in functie de progresile rapide in
domeniu.
In prezent sistemul bancar din Romania dispune atat de instrumente de plata
traditionale pe suport hartie cat si instrum ente de plata cu acces la distanta. De aceea in
viitorul apropiat nu se pune problema renuntarii la acestea, ci a existentei lor in paralel cu
cele electronice. Putem afirma ca cele doua tipuri de instrumente de plata coexista si se
suplinesc una pe alta.
In randul bancherilor parerile sunt impartite daca instrumentele de plata
internationale clasice vor avea sau nu viitor in Romania. Acestea vor fi concurate serios de
instrumentele de plata care se proceseaza electronic.
Cecul, pentru a fi procesat electr onic, inseamna recurgerea la cerneala simpatica
speciala, la o imprimerie speciala spre a fi protejat si securizat. In relatiile internationale
cecul si cardul vor coexista deoarece au functii diferite. Cecul este si un titlu de credit care
poate circula p e calea girului. In prezent cecul are o arie de utilizare mult mai extinsa decat
cardurile.
Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata, in derularea unei afaceri
economice internationale, implica din partea managerilor si a colectivelor de sp ecialisti, ce
isi desfasoara activitatea in acest domeniu, cunostinte temeinice de management si marketing
international, de legislatie interna si internationala in domeniile comercial, financiar – bancar,
cu atat mai mult cu cat fiecare dintre aceste mijl oace, instrumente si tehnici de plata au
particularitatile lor de forma si de fond .
Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi: legislatia
nationala -care trebuie sa fie aliniata treptat la cea internationala, de experienta acumul ata in
timp si traditia in utilizarea acestor mijloace sau instrumente, pozitia firmei pe pietele
internationale, relatia dintre agentul economic si banca sau bancile colaboratoare, puterea
economico -financiara a firmei.
Pe fundalul trecerii de la era info rmatiei la cea a comunicatiei schimbarile profunde
ce au revolutionat aceasta lume se inscriu firesc in miscarea vasta ce afecteaza toate
sectoarele de activitate. Relatiile directe, clasice dintre client si banca, sunt structural
schimbate atat la nivelul continutului cat si al formei concrete de realizare. Accesul la
informatii sau diverse servicii bancare prin telefon, Internet, telebanking vor schimba natura
raporturilor dintre banca si clientii sai, iar dezvoltarea retelelor de comunicatii vor elimina
treptat ghiseul clasic.
Avand in vedere faptul ca Internetul ia amploare tot mai mare in desfasurarea
activitatilor tot mai diversificate, iar pe de alta parte datorita necesitatii tot mai mari a
economisirii timpului si fondurilor banesti, conside r ca serviciile de Internet Banking vor
inlocui in cel mai scurt timp serviciile traditionale oferite pana acum de bancile romanesti,
iar lumea va fi tot mai increzatoare in siguranta si beneficiile oferite prin Online Banking.
Deasemeni, cred ca ghiseelo r bancare virtuale isi vor face si ele simtita prezenta pe
piata romaneasca, dar acest lucru nu se va intampla intr -un viitor foarte apropiat.
In Romania, Revista Link a realizat un studiu privind gradul de utilizare al serviciilor
de e-banking in randul companiilor. Cercetarea s -a desfasurat in perioada 14 -29 iulie 2015,
pe un esantion de 246 de companii nationale (mai mult de jumatate din acestea fiind

31
corporatii cu o cifra de afaceri de peste 2,5 milioane EUR)4.
Potrivit studiului, numai 24 din cele 24 6 de companii care au facut parte din esantion
folosesc, in mod curent, serviciile de e -banking, ceea ce reprezinta 12,12%. Dintre acestea,
utilizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta a crescut, mai ales, in randul
companiilor care isi desfasoa ra activitatea in IT&C. In acelasi timp, gradul de utilizare al
serviciilor de e -banking a crescut in randul corporatiilor, intreprinderile mici utilizand mai
putin serviciile de plata electronica.
Principalele motive, conform studiului, pentru care se uti lizeaza sau nu ebanking -ul:
o Comoditatea si economia de timp sunt principalele motive pentru care companiile
utilizeaza un serviciu e -banking.;
o Efectuarea tranzactiilor in timp real;
o Evitarea aglomeratiei pe drumul pana la banca si in incinta acesteia
De remarcat este faptul ca, din cele 24 de companii care utilizeaza e -banking, numai
8,33% motiveaza alegerea lor din perspectiva comisioanelor reduse la realizarea
operatiunilor.
Asadar, nu costurile mai mici atrag companiile in utilizarea instrumentelor de plata cu
acces la distanta, factorii prioritari fiind comoditatea si economia de timp. De cealalta parte,
companiile care nu folosesc e -banking isi motiveaza optiunea prin lipsa de informatii despre
aceste servicii, majoritatea considerand ca e -banking -ul nu este suficient promovat in
Romania.
Principalii vinovati, in opinia companiilor, fiind in primul rand bancile, care nu isi
promoveaza corespunzator pachetele de servicii si in al doilea rand, presa nu mediatizeaza
suficient subiectul. De aceea info rmatia este precara, iar gradul de utilizare al serviciilor este
redus. In acelasi timp, lipsa informatiei conduce la neincrederea in siguranta sistemelor
informatice si a tranzactiilor in sine, fapt care da nastere unui cerc vicios. Conform studiului,
companiile folosesc serviciul e -banking pentru a ordona, in primul rand, plati si transferuri.
Conform studiului, atat companiile care folosesc acest tip de serviciu, cat si cele care nu il
folosesc considera ca e -banking -ul este un instrument util, notandu -l pe o scala
de la 1 la 10 cu 8,32 de puncte. Cei care folosesc deja serviciile de plati electronice sunt, in
general, multumite de acestea si considera ca activitatea le -a fost mult usurata in urma
alegerii acestui serviciu. De cealalta parte, companiile c are nu folosesc, inca, e -banking -ul, ar
dori si ele sa il utilizeze, cu conditia ca sa le fie explicate, pe larg, avantajele acestuia.
Concluzia care se poate trage in urma realizarii studiului este ca, activitatea ebanking
creaza, inca, probleme atat pent ru banci, cat si pentru cei care reglementeaza aceasta
activitate. De aceea, este necesara continuarea muncii, atat la nivel national, cat si la nivel
international, in vederea identificarii si inlaturarii barierelor care pot impiedica desfasurarea
activit atii e -banking.
Chiar daca in activitatea e -banking sunt riscuri, sunt, de asemenea, oportunitiati si
importante beneficii potentiale pentru clienti, banci si pentru cei care reglementeaza
domeniul.
Din punctul de vedere al bancilor, acestea ar trebui sa:
• aiba o stategie clara si bine distribuita care sa pornesca de la varf si sa aiba in vedere
efectele activitatii e -banking, impreuna cu continuarea procesului efectiv de masurare a
performantei.
• aiba in vedere efectul pe care prevederile legale privin d derularea e -banking le pot
avea asupra expunerilor de risc, precum si gestionarea corespunzatoare a acestor riscuri.
• aiba in vedere dezvoltarea cercetarii de piata, realizarea unor campanii de reclama
publicitara, precum si asigurarea ca detin un pers onal adecvat si o continuitate a celui mai
potrivit plan de afaceri.

4 www. linkmagazine.ro

32

BIBLIOGRAFIE

1. A. Barelier –Exporter , 11e Edition, Foucher, Paris, 1993
2. M. Badea – Cecul – titlu de credit și instrument de plat ă, Ed. Economică, 2002.
3. C.Basno, N. Dardac – Sisteme de pl ăți, compens ări și decont ări, Ed. Didactic ă și
Pedagogică, București, 200 3
4. S. Gaftonic –Practici bancare internaționale , Ed. Economica, Bucuresti, 1995
5. L. Golosoiu -Georgescu – Mijloace, modalități și instrumente de plată , Editura ASE,
Bucuresti, 2003
6. D. P. Monod –Moyens et techniques de paiement internationaux , 2e Edition, Ed. ESKA,
Paris, 1995
7. G. Kingsburg –An introduction to World Financial Market , Open University, 1996
8. G. Rosca – Informatica. Societatea Informațională – E-Serviciile , Ed, Economica,
Bucuresti, 2006
9. Popa, coord. –Tranzacții comerciale internaționale , Ed. Economica, Bucuresti, 1997
10.Y . Simon –Techniques financières internationales , 5e Edition, Economica, Paris, 1988
11. V . Stoica, P. Deaconu – Bani și credit, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
12. D. Vasilache – Plăți electronice – o introducere – Ed. Rosetti Educational, Bucuresti,
2004
13. *** –Manual de operatiuni documentare în comertul exterior , Union de Banques
Suisses, Chisinau, 1993
14. *** www. e -finance.ro