VIOLENȚA ȊN SECTORUL SĂNĂTĂȚII ȘI ORGANIZAȚ IILE SOCIALE STUDENT: VĂSUICĂ ANA – MARIA AN I GRUPA: 209 SERIA B BUCUREȘTI -2015 – 2 1. TITLUL: Violența… [610949]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

VIOLENȚA ȊN SECTORUL SĂNĂTĂȚII ȘI
ORGANIZAȚ IILE SOCIALE

STUDENT: [anonimizat] – MARIA
AN I
GRUPA: 209
SERIA B

BUCUREȘTI
-2015 –

2
1. TITLUL: Violența ȋ n sectorul sănătății și organizaț iile sociale.
2. REZUMAT:
 OBIECTIVUL CERCETĂ RII:
 Identificarea factorilor de risc ȋn ceea ce privește fenomenul violenței ȋn organizațiile sociale și ȋ n
afara acestora;
 Identificarea tipurilor de violență mai frecvent manifestate ȋn organizațiile sociale și ȋ n afara
acestora;
 Evaluarea gradului de intensitate ȋ n manifesta rea diverselor tipuri de violență ȋn organizațiile
sociale și ȋ n afara acestora;
 Identificarea ca uzelor principale care generează fenomenul violenț ei ȋn organizați ile sociale și ȋ n
afara acestora;
 Evaluarea măsurilor concrete luate de către unitățile competente, ȋn vederea reducerii de intensitate
a fenomenului de violență ;
 Evaluarea potențialului de intervenție existent la nivelul unităț ilor abilitat e ȋn vederea di minuării
intensității fenomenului de violență .
 STADIUL CUNOAȘ TERII:
Până ȋ n prezent se cu nosc mai multe tipuri de violență: violența personală; violența
culturală; violența structurală; violența interpersonală; violența colectivă; violenț a socială;
violen ța economică; violența politică; violența verbală; violența fizică etc.
 METODOLOGIA UTILIZATĂ :
Instrumentul utilizat ȋ n acest articol de cercetare va fi un chestionar pentru exprimarea atitudinilor ș i
opiniilor cu privire la vio lența ȋ n mediul profesional, administrat studenț ilor din cadrul A cademiei de Studii
Economice. Pe lângă acest chestionar voi utiliza și un interviu individual adresat unuia dintre respondenț i.
 REZULTATE OBȚ INUTE:
Ȋn urma aplică rii chestion arului, am ajuns la concluzia c ă violența dominantă este cea
verbala.
 CONCLUZII:
Ȋn concluzie, lucrarea va prezenta ce tip de violență este predominant ȋn sectorul sănătății și
organizațiile sociale cât și cauzele principale care generează efectul de violență.
3. CUVINTE CHEIE SI JEL:
Violența profesională ; Violența la locul de muncă ; Motivul; Intenț ia; Cauză -efecte.
JEL codes: I00
4. INTRODUCERE:
Violența la locul de muncă este o problemă de ordin atât național, cât și mondial. Problemele violenț ei
și hărțuire la locul de muncă au p rodus interese speciale ȋ n ultimii ani , ceea ce a dus la publicarea multor

3
lucrări științifice . Preocuparea socială cu această problemă a crescut de asemenea ȋ n diferite instituții ș i
laboratoare politice la nivel național și internaț ional, au determinat p ublicarea diferitelor documente care se
concentr au asupra fenomenului de violență la locul de muncă .
Ca de exemplu studenț ii, ca viitori oameni care, cel puțin teoretic, ar trebui să știe să obțină și să
gestioneze efici ent banii, si nu numai, uită foarte des, de problemele care ȋi ȋnconjoară, ș i anume
problemele sociale.
Studenții se pot implica ȋ n anumite proble me de interes social, chiar dacă sunt la o fac ultate cu
specialitate economică . Totul este foarte simplu , aceștia pot ȋnvăța s ă facă bani și să ȋi folosească ȋ n
rezolvarea acestor probleme. Modalităț ile de ajutor a acestor persoane sunt numero ase, și depind de situația
ȋn care se află aceste persoane.
De aceea, cu această ocazie, aș dori să prezint o problemă care la noi ȋn țară nu prezintă un interes
mare, cu toate că este o problemă socială destul de gravă, și anume violența de la locul de muncă .
Când vedem la televizor, sau auzim că un individ a fost agres at de angajatorul lui, cei mai mulț i
dintre noi, simt pen tru acel individ, cel mult, milă. Dar, nu știm ce consecinț e psihologice, au astfel de acte
asupra lu i sau a familiei sale. Oricine ȋ n orice moment poate deveni o victimă a violenței la locul de muncă .
De aceea trebuie să ne implicăm, ȋntr -o anumită măsură, ȋ n prevenire a acestor abuzuri, sau ȋ n ajutorarea
victimelor.
5. STADIUL CUNOAȘTERII Ȋ N DOMENIU:
 „Violenț a în organizațiile sociale pot lua multiple forme, începând cu amenințări făcute între
grupuri diferite, confruntări fizice dintre membrii u nor grupuri diferite de prieteni, amenințări
cu acțiuni distructive, altele decât agresarea fizică. Unele acte de v iolenț ă ale găștilor și
indivizilor par întâmplătoare și fără motiv, însă de cele mai multe ori sunt manifestări reci și
deliberate de ură împotriva celor care sunt diferiti”. ( Diaconu Mihai, Sociologia educației,
Editura ASE, București 2004 );
 „Stresul la muncă reprezintă reacția emoțională și psiho -fiziologică la aspectele aversive și
dăunătoare ale muncii. Agitația provocată de neplăceri provocată la locul de muncă provoacă
stres și apoi boală. Este o stare percepută ca fiind negativă de un grup de angajați ,
acompaniată de disconfort sau discfunctionalităț i la nivel psihic, fizic sau social, este
consecința faptului că angajații nu sunt în măsură să răspundă exigențelor și așteptărilor care le
sunt impuse de situația lor la locul de munca”. ( Gheorghevici Teodora. Combaterea stresului
la locul de muncă. Editură Universitară );
 „Violența are multiple manifestări și ȋnțelesuri și este omnipre zentă ȋn viața individului,
precum și ȋn aceea a grupurilor sociale, ȋncepâ nd cu persoana, familia și sfârșind cu ȋntreaga
omenire. Violența se regăsește ȋn prezent, ȋn cotidian și ȋnsângerează istoria grupurilor
sociale,a omenirii ȋn ansamblu. Cercetări r ecente, demonstrează o largă răspândire a violenței
interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin”.

4
„Violenț a conturează două poziții pr ecise: aceea a sursei de violenț ă, adică a agresorului (călău,
torționar, terorist, criminal, autocrat sau tiran, jefuitor, părinte abuzi v, profesionist abuziv, natură
dezlănțuită) și aceea a victimei, care poat e fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă nu îi este
direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil, o femeie, un băt rân, un bărbat, grupuri sociale
marginalizate, animalele, natura , o întreagă societate etc.”
„ Când vorbim despre violență și suferință suntem obligați să vedem intenția și nuanțele,
gradele violenței și ale suferinței, zona în care con secințele acestora devin distructive. Dar manifestările
violenței și consecințele ei nu pot fi înțelese decât în relație cu vulnerabilitatea victimei.”
„Ȋntr-o abordare ecosistemică , așa cum este cea concepută de Bronfenbrenner (1979), vio lența ar
necesita definiții specifice nivelului de manifestare :
 Ȋn microsistem (violența ȋn cuplu, violența ȋn familie, abuzul ș i neglijarea cop ilului, abuzul
persoanelor de vâ rsta a treia, mem bri ai familiei) ;
 Ȋn mezosistem (violența la locul de muncă, v iolența ȋn școală, violența ritualurilor de inițiere ȋ n
anumite grupuri) ;
 Ȋn exosistem (violența ȋn comunitate, ȋn spații publice, ȋn instituții, pe stradă );
 Ȋn macrosistem (la nivelul v alorilor, religiilor, reprezentă rilor sociale).” (Munteanu Ana –
Maria . Violența, trauma, reziliența. Editura Polirom, Bucureș ti 2011 ).

6. METODOLOGIA CERCETĂ RII:
În acest articol de cercetare am utilizat metoda cercetării calitative, instrumentele utilizate fiind
chestionarul și interviul. În această cercetare a m cule s date referitoare la experiența și stările conflictuale în
sectorul sănătății și organizațiile sociale din România.
Chestionarul este metoda utilizată cel mai mult în cercetările socio -umane, acesta incluzând o
succesiune de întrebăr i având ca finalitate obținerea de răspunsuri lămuritoare în abordarea și rezolvarea
temei de cercetare. În cercetările sociologice chestionarul este utilizat atât pentru culegerea datelor
obiective (vârstă, sex, nivel de școlaritate, venituri etc.), cât ș i a celor subiective (opinii, atitudini, aspirații,
trebuințe etc.) Succesiunea întrebărilor este logic ă ( de la particular la general; de la trecut la prezent și apoi
la viitor), dar și psihologică (de la întrebările neutre la c ele încărcate emoțional).
Interviul reprezintă cea mai răspândită și în același timp cea mai valoroasă metodă calitativă de
cercetare a pieței. El presupune o conversație care are la bază un număr de întrebări formulate de
cercetător, pentru a afla de la subiecți pe rcepțiile acestora. Interviul poate fi desfășurat atât individual, cât și
în cadrul unui grup. Însă, în cadrul acestei lucrări de cercetare am folosit interviul individual.
În funcție de gradul de libertate a discuțiilor, acesta poate fi nestructurat și nondirectiv sau
semistructurat și semidirectiv. În cadrul acustui studiu de cercetare am utilizat interviu l semistructurat și
semidirectiv, care are la bază un ghid d e interviu ce conține subiectele ce trebuie abordate în cadrul
discuției.

5
Ipotezele acestei cercetă ri sunt :
– Respondenț ii acestui chestionar vor minimaliza pe cât posibil fenomenul violenței ȋ n med iul
profesional, fapt datorat păstrării aparenț elor și reputației instituției unde lucrează ;
– Actele de violență psihologică și fizică vor avea un procent mic,majoritat ea respondenților vor
declara existența rară sau chiar nulă a violenței verbale ȋn cadrul instituției ȋn care lucrează ;
– Ȋntrebați dacă sunt sprijiniț i de conducerea anumitor instituții, respondenții vor avea o anumită
reticență ȋn a ră spunde onest;

7. REZU LTATE OBȚINUTE ȊN URMA CERCETĂ RII:
 REZULTATEL E CHESTIONARULUI APLICAT STUDENȚILOR Ȋ N
MEDIUL PROFESIONAL :

GENUL RESPONDENȚ ILOR
FEM ININ 17
MASCULIN 4
TOTAL: 21

PROFILUL LICEULUI ABSOLVIT
UMAN 5
REAL 6
TEHNOLOGIC 9
ALTELE 1
TOTAL: 21

MEDIUL DE PROVENIENȚĂ
URBAN 17
RURAL 4
TOTAL: 21

6

7
13 0 Cum calificați dumneavoastră atmosfera de la
serviciu/instituție ?
Foarte bun Destul de bun
De multe ori; 8
Nu stiu/Nu este
cazul; 2 Rareori; 5 Uneori; 1,2 Locul de muncă poate gestiona tensiunile și
conflictele interne ?

De multe ori Nu stiu/Nu este cazul Rareori Uneori
Multe; 1
Destule; 1
Putine; 7 Nu stiu/ Nu este
cazul; 1,2 Simțiți că există violența ȋn cadrul serviciului
dumneavoastră ?
Multe Destule Putine Nu stiu/ Nu este cazul

7

Violenta verbala; 9 Violenta psihica; 1 Nu exista; 1,4 Violenta fizica; 1 Ce fel de violență ?
Violenta verbala Violenta psihica Nu exista Violenta fizica
Teama fata de
agresor; 9
Rusinea; 3 Teama de a pierde
locul de munca; 6 Lipsurile
financiare; 1,2 Care consideri că sunt motivele pentru care
persoanele agresate nu apelează la ajutor ?
Teama fata de agresor Rusinea
Teama de a pierde locul de munca Lipsurile financiare
Dorinta de a -si
arata puterea; 14 Influenta grupului
din care face
parte; 4 Influenta mass –
media; 2 Proasta educatie;
1,2 Care credeți că sunt cauzele principale ale
violenței la locul de muncă ?
Dorinta de a-si arata puterea Influenta grupului din care face parte
Influenta mass-media Proasta educatie

8

 REZULTATELE INTERVIULUI INDIVIDUAL :
 La întrebarea „Ce apreciați cel m ai mult la serviciul dumneavoastră ?” persoana intervievată a
răspuns : „ La serviciul în cadrul căruia activez, apreciez faptul că sistemul de securitate este
foarte bine dezvoltat, că de exemplu în cazul unei situații de urgență se acționează imediat, es te
un ambient plăcut, atmosfera este una relaxantă , propice pentru a lucra în condiții normale.”
 La întrebarea „Consideraț i că locul de muncă poate gestiona anumite tensiuni și conflicte
interne? Dacă da, de ce ?” persoana intervievată a răspuns: „Sunt d e acord că locul de muncă
poate gestiona tensiuni și conflicte interne, deoarece sunt situații care dau naștere la astfel de
lucruri, ca de exemplu anumite neplăceri, ordine date de angajator către angajat, și poate și
invers, sunt lucruri pe care dorești să le spui și nu poți să le exprimi din diverse motive, pot exista
conflicte între colegi, tensiuni care pot denatura în bătăi, certuri, conflicte interioare, psihologice,
stres etc.”
 La întrebarea „Simțiț i că există violen ță în cadrul serviciului dumneav oastră ?” persoana
intervievata a răspuns : „Ȋ n cadrul serviciului în care activez simt că există violență, dar nu fizică
ci mai mult cea psihologică, verbală, chiar au fost situații când am luat parte la violență verbală,
ce a fost activată de tensiunile acumulate de -a lungul timpului. Mai rar, pot apărea situații de
violență fizică într -o instituție ce se respectă, dar personal pot spune că am luat parte la un
conflict intern între angajator și angajat care a dus la violență fizică.”
 La întrebarea „Va simțiți în siguranță la locul de muncă ?” persoana intervievată a răspuns:
„Personal, pot spune că mă simt în siguranță la locul de muncă, pentru că este o instituție care se
Foarte mica; 3
Mica; 3
Medie; 11 Mare; 1,2 Care credeți că este intensitatea violenței
psihice la locul de muncă ?
Foarte mica Mica Medie Mare

9
respectă și are asigurată o protecție strictă pentru toți angajații, dar consider că violența psihică,
verbală între colegi nu poate fi oprită.”
 La întrebarea „ Care credeți că este intensitatea violenței psihice la locul de muncă ?” persoana
intervievată a răspuns : „Consider că violența psihică la locul de muncă este întâlnită în o rice
activitate desfășurată, deoarece este inevitabil să nu aibă loc, de -a lungul timpului apar tensiuni,
stres, oboseală, lucruri care nu pot fi rostite, și este un lucru firesc ca pe parcurs toate aceste
aspecte să ia o întorsătură neașteptată, fiind det erminate de violența psihică.”

8. DISCUȚII Ș I CONCLUZII:
În cadrul acestei lucrări de cercetare privind ,,Violența în organizațiile sociale”, am const atat că, la
locul de muncă în c ea mai mare parte este întâlnită violența verbală.
Violen ța verbală reprezintă unul dintre cele mai mari pericole la locul de muncă. Aceasta se referă la
insulte, amenințări. În 2005, 4% dintre lucrători au reclamat că au f ost victime ale violenței verbale din
partea publicului în ultimele douăsprezece luni.
În general, conceptul de violență la locul de muncă înglobează insulte, amenințări, agresiuni fizice
sau psihologice, exercitate de către persoane din afară sau din interiorul întreprinderii, asupra unei persoane
din interiorul întreprinderii, car e constituie un pericol pentru sănătatea, securitatea și starea de bine a
acestei persoane. Violența poate avea și conotații rasiale sau sexuale.
Violența poate preveni din interiorul sau exteriorul unei organizații. Actele specifice de violenț ă nu
pot fi previzibile, însă situațiile probabile în care se produce violența pot fi previzibile. Actele de violență
specifice pot fi imprevizibile, dar situațiile favorizate pot fi prevăzute.
Consecințele violenței pot varia de la pierderea mo tivației și a considerației față de propria activitate
până la stres (chiar și pentru victimele indirecte, cum sunt martorii unui act sau incident violent) și
afectarea integrităț ii fizice sau psihice. Pot ap ărea simptome posttraumatice, cum ar fi frică, fob iile,
tulbur ările de somn. Ȋ n cazurile extreme se poate instala tulburarea de stres posttraumatic.
Vulnerabilitatea persoanelor depinde, în general, atât de contextul în care se manifestă violența, cât și
de caracteristicile pers onale ale victimelor. În cazul violențelor fizice, consecințele sunt mai ușor de
stabilit. Este mai dificil însă să se prevadă cum va reacționa o potențială victimă la actele repetate de
violență psihologică .
Violența are, de asemenea, impact și asupra întreprinderii întrrucât persoanele care lucrează într -un
mediu plin de teamă și resentimente nu -și pot desfășura activitatea în mod eficient.
Consecințele incidentelor violente, care cuprind rănirea, tulburări post -traumatice pe bază de stres,
absența din motive medicale și proasta realizare a sarcinilor, pot fi foarte grave, atât pentru indivizi cât și
pentru organizații.
Consecințele negative asupra organizațiilor se manifestă prin creșterea absenteismului, scăderea

10
motivație i, reducerea productivității, deteriorarea relațiilor de muncă și dificultăți în recrutarea
personalului.
Organizațiile nu pot aștepta producerea unui atac fizic pentru a lua măsuri. Intervențiile eficiente
trebuie să se adapteze împrejurărilor sp ecifice ale unei organizații și să se bazeze pe evaluări detaliate ale
riscurilor.
Metodele bazate pe prevenirea violenței de la început sunt mai sigure decât măsurile izolate, luate la
nivel individual odată cu producerea incidentului. Măsurile eficiente pot include dotarea corespunzătoare
cu sisteme de iluminat și echipamente de supraveghere, realizarea de schimbări în organizarea muncii și
proiectarea postului de lucru, pentru a evita ca angajații să lucreze singuri, instruirea în gestionarea
situațiilor dificile cu clienții și recunoașterea indicatoarelor de avertizare.
De asemenea, este importantă existența unor proceduri care să fie urmate în cazul oricărui incident
violent, inclusiv acordarea de sprijin psihologic victimei.

9. REFE RINȚ E BIBLIOGRAFICE:
Referințe bibliografice :
Beldiman, A. -M. (2013). Violenta si societatea.Tematizari contemporane. Bucuresti: Editura ASE.
Benjamin, W. (2008). Despre violenta. Bucuresti: Editura Ideea.
Diaconu, M. (2004). Sociologia e ducatiei. Bucuresti: Editura ASE.
Esanu, M. (2005). Riscuri profesionale in spitale. Cluj: Editura Revista Cluj Medica.
Gheonea, A. (2008). Fenomene specifice de discriminare la locul de munca. Mobbing -ul. Bucuresti: Editura Calitatea
Vietii.
Gheorghevici, T. (2005). Combaterea stresului la locul de munca. Bucuresti : Editura Universitara.
Milczarek, M. (2009). Workplace violence and harassment. A European Picture. Luxembourg: European Agency for
safety and health at work.
Moscovici, S. (2011). Influenta so ciala si schimbarea sociala. Bucuresti: Editura Polirom.
Munteanu, A. -M. (2011). Violenta, trauma, rezilienta. Bucuresti: Editura Polirom.
Neculau, A. (2003). Violenta.Aspecte psihosociale. Bucuresti: Editura Polirom.
Radulescu, S. (2011). Sociologia viole ntei. Bucuresti: Editura Lumina Lex.
Septimiu, C. (2001). Metodologia cercetarii sociologice. Bucuresti: Editura Economica.
Zlatea, M. (2008). Mobbing -ul sau psihoteroarea la locul de munca. Bucuresti: Editura Revista organizationala.