General Universitatea Politehnica din Bucuresti [610896]

1

General Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor
Programul de Master: Marketing Industrial

E S E U

la disciplina

E T I C A S I I N T E G R I T A T E
A C A D E M I C A
(E.I.A.)

DESPRE DUMNEZEU si Judecata MORALA
(Dilema lui EUTHYPH RON)

Coordonator stiintific:
Lect. Univ . Dr. Radu SIMANDAN
Masterand: [anonimizat]: II – MASTER (sem. II)

B u c u r e s t i, 9 a p r i l i e 2 0 2 0

2

General D E S P R E D U M N E Z E U s i
J u d e c a t a M O R A L A
(Dilema lui EUT HYPH RON)

Motto: "Este piosul iubit de zei pentru c a este pios , sau este
pios pentru ca este iubit de zei? "
(Dilema lui Euthyphron) ([5])

Explicatie:
“In majoritatea scrierilor sale, mai ales in cele de inceput, dar si in cele mari din
epoca de maturitate, Platon il pune pe Socrate sa vorbeasca in chip de personaj
principal al dialogului si in orice caz drept purtator de cuvant al sau. […] Istoriceste,
este prea putin probabil ca Platon sa fi scris vreun dialog in timpul vietii lui Socrate.
De aceea , toata lumea s -a intrebat: ce este al lui Socrate si ce al lui Platon? […]
Platon da nume la aceea ce Socrate cauta si e firesc ca ei sa nu fie deosebiti, asa
cum nu sunt: cugetul si problema …“
[Constantin Noica – “Platon : Euthyphron; Apararea lui Socrate; Criton” ] ([1])

Dilema lui Euthyphron , care poate fi exprimata si astfel: Dumnezeu porunceste o actiune
pentru ca este morala, sau o actiune este morala pentru ca Dumnezeu o dicteaza ?, a
reprezentat mereu o tema majora de dezbatere ridicata de cei ca re se opun atat credin ței în
existența vreunei divinități , cat și religiei organizate . ([8])

Eu nu sunt neaparat un religios dogmatic , dar CRED …

… cred ca misiunea lui Dumnezeu izvoraste din dragostea lui Dumnezeu pentru
oameni , iar misiunea “ poporului lui Dumnezeu ” isi trage seva din dragostea noastra
pentru Dumnezeu si pentru tot ceea ce El iubeste.

… cred ca religia si morala nu se exclud si nu se confrunta in viata practica, ci mai
degraba ele se influenteaza reciproc, creandu -se un raport simetric, in dublu sens.

… cred ca religia si morala se aseamana oarecum, pentru ca plecand de la reflectarea
a ceea ce am facut in ceea ce ar fi trebuit sa facem, se raporteaza amandoua la
conceptul de rasplata si sanctiune.

… si mai cred ca prezenta Raului, a greselii care genereaza durer e, ne conduce si
catre o confruntare polemica: in intelegerea religioasa , Raul este o incalcare personala
a legii morale, lege care este dictat a de catre Dumnezeu, pe cand in conceptia morala,
Raul reprezinta pur si simplu o in calcare impersonala a preceptelor morale si sociale .

3

General Daca vrem sa ne raportam la timpurile „ moderne ”, ma gandesc la conceptul de lege morală
ca fiind strans legat de notiunea de ordine morală, manifestandu -se ca un criteriu obiectiv al
acesteia, dar și de conștiința morală, care este reperul subiectiv al ordinii morale. Legea
morală impusa si prin cuvantul Domnului „obligă ” conștiința la săvârșirea Binelui și oprește
infăptuirea Răului. Evident că a „ obliga ” nu însea mnă si a „constrânge ” conștiința, în sensul
legii juridice. Nu putem să „ forțăm ” pe cineva să săvârșească Binele pentru că rădăcina și
izvorul său se află în „ inimă ” și aceasta scapă oricărei constrângeri. ([3])

Dupa parerea mea legea morală „dictata ” de Dumnezeu creeaza o punte spirituala intre
autoritate si libertate , pentru ca ea impune o ascultare fără condiții, fără rezerve, dar, în
același timp, cere ca această supunere să fie si liber accepta tă. In acest context, l egea
morală are un cara cter dublu : este i ntrinsec ă și transcendentă în același timp. Ea este
intrinsec ă în sensul că este constitutivă ființei Omului, fiecare purtând -o înscrisă în
strafundurile sufletul ui său și ca atare , ea nu poate fi niciodata refuzat ă sau uitată complet .
Ea este transcendentă , în sensul Dumnezeiesc, pentru că este distinctă de conștiința
noastră , „dictandu -i” acesteia cu autoritate absolută. ([4])

Desi tema initiala a dialogului cu Euthyphon este pietatea , dilema ridicata de Socrate are
avantajul ca poate fi analizata intr -un cadru mai larg. Ma gandesc ca ar trebui sa ne intrebam
daca si moralitatea a re un caracter profund arbitrar, care depaseste vointa oamenilor (adica
orice declara Dumnezeu este moral ?!), sau indirect, daca Divinitatea accepta un standard
de moralitate definit independent, la care El insusi se raporteaza permanent. Intr -o dezbatere
duala atat de filozofica nu exista un singur raspuns posibil si probabil ca noi, cei care credem ,
ar trebui sa admitem ca substanta Dumnezeia sca este fundamental morala ([6]). Altfel spus,
moralitatea crestina nu este doar o notiune pur arbitrara, deoarece Dumnezeu este moral
prin insasi esenta Lui, si ea , moralitatea, depinde de Divinitate pentru ca normele de evaluare
nu sunt niciodata separate de vointa Domnului . Desigur ca religia si morala se despart uneori
atunci cand interpreteaza notiunea de Bine si Rau, dar afirmatia fundamentala este ca primim
credinta, aceasta este un dat , si de aceea , cuvantul lui Dumnezeu inglobeaza si morala care
este doar un alt fel de evaluare sociala (“ judecata ” ii apartine Divinitatii). ([7])

In general, conceptia crestina este construita in jurul dogmei ca Dumnezeu nu este o fiinta,
ci chiar Fiinta unica , in care esenta si vointa coincid in simplitate. De aceea, nu se poate pune
problema unei moralitati crestine arbitrare , complet diferita de natura Dumnezeiasca , caci
daca vointa unei fi inte se poate manifesta capricios, acest lucru este imposibil pentru Fiinta
in sine . Totusi, i storia ne inv ata ca omenirea a trecut prin numeroase experiente
traumatizante , iar astazi Biblia nu mai poate fi privita ca o simpla trimitere literara la misterul
lui Dumnezeu, ci mai degraba ca un indemn de a reflecta la “ sarcinile umane ale oamenilor ”
([2]). In nume le umanismului si a principiilor morale ce decurg din acesta, orice individ trebuie
sa action eze pentru a reduce violenta si pentru a promova Binele intr -o relatie de
responsabilitate fata de cel care ne este aproape. Desi Binele pare o notiune abstracta, eu
consider ca morala crestina se afla intr -o relatie de stransa cauzalitate cu lumea empirica si
materiala : morala trebuie sa fie un “ scut” pentru religie, caci nu exista credinta fara fapte .

Din punctul meu de vedere, raspunsul mai simplu la Dilema lui Euthyphon ar fi ca Dumnezeu
ramane sursa primordiala a moralitatii si ceea ce spune El este mereu moral , pentru ca El
este atat inspiratia, cat si izvorul direct si implicit al virtutii si al intelegerii crestine. Deci morala
este modul spiritual prin care Dumnezeu ar trebui sa se manifeste in fiecare individ, iar
moralitatea se va raporta mereu la totalitatea actiunilor si faptelor facute dupa voia lui
Dumnezeu.

4

General
Bibliografie

[1] Noica C. – “Platon : Euthyphron; Apararea lui Socrate; Criton” , Editura Humanitas
(editia I), Bucuresti, 1997

[2] Frunza S. – “Dumnezeu si Holocaustul la Elie Wiesel” , Ed. Contemporanul, Bucuresti,
2010

[3] Pr. Popa Gh. – “Comuniune și înnoire spirituală în contextul secularizării lumii
modern e”, pp. 251 -254, Editura Trinitas, Iași, 2000

[4] Voiutschi E. – “Teologia morală ortodoxă ”, Ed. Mitropolitana, Iasi 2003

[5] https://www.tpu.ro/religie
(realizat 22.01.2014 / accesat 03.04.2020)

[6] Dragusin N. – “Religia si morala sunt inseparabile ”, Dilema Veche, nr. 313, Februarie
2010

[7] Muller F. – “Platon – apologia singularitatii ”, Observator Cultural, Nr. 512 / Februarie 2010

[8] https://deontologieacademica.unibuc.ro/wp -content/uploads/2018/12/Etica -si-
integritate -academica_instrumente -suplime ntare.pdf
(accesat 04.04.2020)