Specializarea: Administrarea Afacerilor Anul 1 CONSTANTA 2021 CUPRINS 1. Introducere 2. Caracterizarea Geopolitica, legatura intre geografie,… [610827]

Universitatea Tomis din Constanta
Fundatia Gaudeamus

Referat Geografia economica
Caracterizarea Elvetiei

Student: [anonimizat]: Administrarea Afacerilor
Anul 1
CONSTANTA
2021

CUPRINS
1. Introducere
2. Caracterizarea Geopolitica, legatura intre geografie, politica si economie
3.Caracterizarea Economica
4.Caracterizarea Geografica
5.Bibliografia

1. INTRODUCERE
Elvetia, numita complet Confederatia Elvetiana, e o republica federala formata din 26 de
cantoane autonome. Guvernul(Consiliul Federal) si Parlamentul(Adunarea Federala) au sediul la
Berna. Ca si localizare Elvetia se afla in partea de vest a Europei Centrale, invecinandu-se cu
Germania la nord cu Franta la vest cu Italia la sud si cu Austria si Liechtenstein la est.
Elvetia are o suprafata de 41.285 km² si este prinsa intre Muntii Alpi, Platoul Elvetian si Muntii
Jura, nu are iesire la mare iar cea mai mare suprafata a teritoriului este ocupata de Alpi, cu toate
acestea este populata de aproximativ 8 milioane de locuitori predominant in zona Platoului Elvetian
unde se afla si marile orase printre care si orasele globale Zurich si Geneva.
Din punct de vedere PIB pe cap de locuitor, Elvetia este una dintre cele mai bogate tari din
lume si cu cea mai mare bogatie pe cap de persoana adulta din punct de vedere bunuri financiare si
nefinanciare de pe glob. Zurich este clasat pe locul 2 si Geneva pe locul 8 in clasamentul calitatii
vietii, tara din punct de vedere PNB se situiaza pe locul 19-lea in lume si pe locul 36 dupa paritatea
puterii de cumparare, este al 20-lea cel mai mare exportator si al 18-lea cel mai mare importator.
Desi Confederatia Elvetiana nu este membra a Uniunii Europene si nici a Spatiului Economic
European face parte din Spatiul Schengen iar in europa este membru fondator al Asociatiei
Europene a Liberului Schimb. Este sediul mai multor organizatii internationale inclusiv biroul ONU
al 2-lea ca marime in lume, este locul unde s-a nascut Crucea Rosie, Elvetia urmareste o politica
externe activa si este frecvent implicata in procese de pace din toata lumea, are o neutralitate lunga
a armatei ca si istorie, din 1815 nu a mai fost in stare de razboi si aderat la Natiunile Unite in 2002.
Elvetia are patru limbi oficiale germana, franceza, italiana si retoromana , desi predominant
germanofoni nu formeaza o natiune din punct de vedere cultural si etnic, sentimentul de
apartenentala o tara comuna se bazeaza pe valori comune pe un fundal istoric si pe simbolistica
Alpina. Infiintarea Confederatiei Elvetiene este datata la 1 august 1291, deaceeia pe data de 1
august se sarbatoreste ziua nationala.

CARACTERIZAREA GEOPOLITICA, Legatura intre
Geografie, Politica si Economie
Elvetia isi adapteaza propria politica de neutralitate in scopul de a-si intensifica securitatea
prin cooperare pe bazele a doua principii cu privire la respectarea dreptului international si
interzicerea folosirii fortei in relatii internationale. Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din
anul 1948. Pana la aceasta data, Elvetia nu era practic un stat ci mai degraba o simpla alianta
Confederala de cantoane idependente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca
Confederatia.
Din punct de vedere al elvetienilor, neutralitatea mai degraba este un instrument de politica
externa facut sa garanteze independenta statului.Obiectivul acestui instrument este sa itensifice
securitatea nationala.
In 1499, Elvetia a fost implicata in operatiuni militare inca de la angajarea de mercenari
elvetieni de catre statele straine, inclusiv Statul Papal.
La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca Stat
Confederal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare
masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini precum politica externa sau politica financiara au
intrat in resortul puterii centrale. Sistemul politic Elvetian are un pronuntat caracter democratic si
combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale
cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta al sistemului Elvetian de guvernare,
este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau
pentru adoptarea unor legi importante la nivel Federal, caz in care este necesara atat majoritatea
populara(electorala), cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si
amendata in 1874 si in 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat, Adunarea
Federala (Parlamentul), Consiliul Federal (Guvernul), Tribunalul Federal.
CONFEDERATIA ELVETIANA CONSTA IN 26 DE CANTOANE

CARACTERIZAREA ECONOMICA
Economia Elvetiei este un dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plina de
succes pe termen lung in domeniul sigurantei monedei nationale, dublata de secretul operatiilor
financiare efectuate in bancile Elvetiene a facut din Elvetia un ”rai financiar” al investitorilor si al
investitiilor acestora. In acelasi timp, a creat o economie care se bazeaza masiv pe afluxul extern
constant de investiti. Din cauza micimii tari si a specializari inguste a fortei sale de munca, industria
fina si de precizie, respectiv comertul si finantele sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii
economice ale tarii.
Confedereatia Elvetiana a fost fondata in anul 1291 ca o alianta defensiva formata initial
din trei cantoane. In anii ce aveau sa urmeze, si alte localitati au aderat la aceasta alianta.
Confederatia Elvetiana avea sa isi consfiinteasca independenta fata de Imperiul Roman in anul
1499. Constitutia din 1848, amendata ulterior in anul 1874, a inlocuit conceptul confederatie cu un
guvern federal centralizat. Suveranitatea si neutralitatea sunt doua puncte de referinta pentru aceasta
tara, onorate cu sfintenie de marile puteri europene, fapt pentru care Elvetia nu a fost angrenata in
nici unul din Cele Doua Razboaie Mondiale. Integrarea Europei atat de natura politica cat si
economica din ultima jumatate de secol, dar si implicarile Elvetiei in multe proiecte ale Organizatiei
Natiunilor Unite cat si altor organizatii internationale, au dus la consolidarea relatiilor Elvetiei cu
vecinii. Cu toate acestea, statul nu a aderat in mod oficial la O.N.U. decat in anul 2002. In tot acest
timp ea ramane activa in multe interventii ale O.N.U. si ale altor organizatii internationale, dar nu se
dezice de la principiul neutralitatii.
Economia elvetiana a trebuit sa accepte doua lucruri dificile, tara are resurse naturale
extrem de limitate si un sfert din suprafata sa este neproductiva. Elvetia depinde exclusiv de
importul de materii prime , care sunt ulterior transformate in produse de inalta calitate pentru
export. Companii industriale elvetiene au reprezentanti pe toate cele cinci continente ale lumii.
Industria tehnologica e poate cea mai avansata, avand fabrici specializate in productia de energie,
instalatii si unelte, urmeaza industria farmaceutica, textila si a ceasurilor si desigur produsele
alimentare, peste tot in lume se gasesc iubitori ai branzei si a ciocolatei elvetiene. Sectorul de
prestari de servicii este esential pentru economia Elvetiei, in toata lumea exista banci si companii de
asigurari elvetiene. Industria turismului si cea hoteliera au peste 200.000 de angajati, fapt care ii
inscrie printre angajatorii cei mai importanti din tara.. Doar 6% din populatie lucreaza in
agricultura, de un interes deosebit bucurandu-se cresterea renumitelor vaci elvetiene pe pasiunile
alpine.

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA
*Asezare
Elvetia este situata in Europa Centrala, denumirea oficiala in limbile principale vorbite
astazi pe teritoriul tarii sunt: Schweiz (germana), Suisse (franceza), Svizzra (italiana) a capatat-o de
la cantonul Schwyz, care impreuna cu alte doua cantoane, Uri si Unterwalden, toate situate in
centrul de azi al Elvetiei din dorinta de a-si apara libertatea in mijlocul padurilor si a muntilor inalti,
au format in 1291 Liga celor trei Cantoane, embrionul initial al Confederatiei Helvetice.
*Vecini
Cinci tari se marginesc cu Elvetia de-a lungul unor frontiere( cea mai mare parte este
naturala). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein iar in Nord si Nord-Est
impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria, in partea de Nord-Vest,
Vest si Sud-Est Muntii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar granita cu Italia spre
S si Sud-Est este formata din lantul Alpilor Occidentali.
*Asezare geografica
Elvetia se intinde intre paralelele de 45 ° si 48° latitudine nordica si intre meridianele de
5° si 11° longitudine estica. Ea contine trei zone topografice de baza: Alpii Elvetieni la sud, Platoul
Elvetian sau tara de mijloc si Muntii Jura in nord.
-Suprafata totala: 41.285 km2
-Uscat: 39.997 km2
-Apa: 1.280 km2
-Populatie: 7,9 milioane locuitori

*Relieful
In Elvetia se disting trei regiuni principale:
-Alpii Elvetieni ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si orientala a
Elvetiei.
-Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a
dezvoltat o economie specific elvetiana.
-Podisiul Elvetiei (tara de mijloc a Elvetiei) este situat intre doua lanturi muntoase, pe o intindere
care ocupa 30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta.
Din punct de vedere al structurii reliefului, in centrul Alpilor Elvetieni se afla zona
rocilor cristaline(sisturi cristaline, granite, gnaisuri-roca metamorfica alcatuita din cuart si mica), iar
in exteriorul acestor munti se afla zona sedimentara (calcare si marne). Astfel:
-zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline
-zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.
Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munti de natura
foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei pamantului au condus la
formarea lor. La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte forte de natura tectonica care
au determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte fenomene de eroziune
care actionand din exterior au modelat si au transformat relieful dandu-i formele pe care le cunoaste
astazi.
Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate
a tertianului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand
nastere asa numitelor panze de sariaj, care sunt niste cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru
prima data in aceste locuri.

Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:
-In nord: muntii Bernezi, muntii Glarus
-In sud: muntii Pennini, muntii Lepontini, muntii Retici.
Toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si periglaciar, ghetari de tip alpin,
circuri si vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in general influentate de
pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite (Alpii Calcarosi Kalkapen)
Muntii Jura se intind din nordul lacului Leman pana in partea de N-E a Elvetiei, in
regiunea cuprinsa intre Rin si Acar. Sunt formati in general din culmi calcaroase paralele si alungite
pe directia S-V , N-E, separate de vai tranversale, au o altitudine medie de 700-800 m si coboara
brusc spre regiunea podisului. In cadrul muntilor Jura se pot distinge trei zone mai importante :
-Zona din partea meridionala denumita si zona Neuchatelezi, constituie regiunea cea mai inalta ,
este remarcata prin industria de ceasuri care a determinat un miracol in activitatea industriala a
Elvetiei (1600).
-Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea mai mare parte in
nordul cantonului Berna. Muntii Jura Bernezi sunt mai putin inalti decat muntii Neuchatelezi
despartiti de vai joase.
-Zona muntilor Jura septentrionali regiune colinara, ale carei altitudini nu depaseste 600-700 m.
Podisul Mitteland (tara de mijloc) se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui culoar de
250 km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podisul Mitteland ocupa aproape 1/3 din teritoriul
Elvetiei si se bucura de cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea agriculturii, industriei,
artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate din intreaga populatie a tarii.

BIBLIOGRAFIE
– ”Europa Geografie Regionala” autori: Ion Marin, Marian Marin
– Enciclopedia Statelor Lumii
– Wikipedia