Analele Universității Constantin Brâncuși din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 12014 [610784]

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

99
DISTINGEREA DINTRE
CONTROLUL ADMINISTRATIV –
JURISDICȚIONAL ȘI CONTROLUL
JUDECĂTORESC AL ACTELOR
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Emanoil POPESCU*

Abstract: Delimitarea jurisdicțiilor speciale
administrative față de c ontenciosul obiectiv (tutela
administrativă) și cel subiectiv, cu trăsăturile,
asemănările și deosebirile dintre ele, evidențiază și faptul
că, în afară de tutela administrativă exercitată, după caz,
de către prefect, respectiv de către Agenția Națională a
Funcționarilor Publici, s -a instituționalizat și o tutelă
administrativă asupra contractelor încheiate de către
autoritățile administrației publice (control mediat pus în
mișcare numai de Agenția Națională pentru
Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilo r Publice), o
tutelă administrativă exercitată de către Agenția
Națională de Integritate, o tutelă administrativă directă
sau mijlocită, pe care anumite organe ale administrației
publice centrale o pot exercita asupra actelor emise de
organe ale administra ției publice locale (cazul Comisiei
superioare de evaluare a persoanelor adulte cu
handicap), o tutelă administrativă directă și nemijlocită a
comisiilor județene de fond funciar.

Cuvinte cheie: Control administrativ –
jurisdicțional, control judecătoresc al actelor
administrației publice, jurisdicțiile speciale
administrative, contenciosul administrativ obiectiv (tutela
administrativă), contenciosul administrativ subiectiv.

1. Jurisdicțiile speciale administrative și
contenciosul administrativ obiectiv (tutela
administrativă)

1. Definiție. Tutela administrativă
exercitată de prefect / Agenția Națională a
Funcționarilor Publici
Tutela administrativă este o formă de DISTINGUISHING BETWEEN THE
ADMINISTRATIVE -JURISDICTIONAL
CONTROL AND THE JUDICIAL
CONTROL OF THE PUBLIC
ADMINI STRATION DOCUMENTS

Emanoil POPESCU**

Abstract: Delimiting the special administrative
jurisdictions to the objective contentious (the
administrative guardianship) and to the subjective one,
with the features, similarities and differences between
them, spotlight the fact that, beside the administrative
guardianship exerted, where appropriate, by the prefect,
respectively by the National Agency of Civil Servants, it
was also institutionalized an administrative
guardianship on the contracts concluded by th e
authorities of public administration (a mediated control
started only by the National Agency for Regulating and
Monitoring the Public Purchases), an administrative
guardianship exerted by the National Agency of
Integrity, a direct or indirect administrat ive
guardianship that certain organs of the public
administration may exert on the documents emitted by
organs of the local public administration (the case of the
High Commission of Evaluation of the adults with
disabilities), a direct administrative guard ianship of the
county commissions of the Agricultural Real Estate.

Key words : Administrative -jurisdictional
control, judicial control of the public administration
documents, special administrative jurisdictions,
objective administrative contentious (Admi nistrative
guardianship), subjective administrative contentious.

1. Special Administrative
Jurisdictions and Objective Administrative
Contentious (Administrative Guardianship)

1. Definition . The administrative
guardianship exerted by the prefect /
National Agency of Civil Servants
The administrative guardianship is a

* Conf . univ. dr., Universitatea Ecologică din București
**Associate prof. PhD, Ecological University of Bucharest

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

100control ce se exercită, după caz, de către
prefect asupra actelor auto rităților
administrației publice locale și județene,
respectiv de către Agenția Națională a
Funcționarilor Publici cu privire la actele
prin care autoritățile sau instituțiile publice
încalcă legislația referitoare la funcția
publică și funcționarii public i, precum și în
privința refuzului autorităților și instituțiilor
publice de a aplica prevederile legale în
domeniul funcției publice și al
funcționarilor publici.
Într-adevăr conform art. 3 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosul ui
administrativ,
„prefectul poate ataca direct în fața instanței
de contencios administrativ actele emise de
autoritățile administrației publice locale,
dacă le consideră nelegale”, iar „Agenția
Națională a Funcționarilor Publici poate
ataca în fața insta nței de contencios
administrativ actele autorităților publice
centrale și locale prin care se încalcă
legislația privind funcția publică (…)". Prin
urmare, tutela administrativă:
– nu poate fi exercitată decât în
exclusivitate asupra anumitor categorii de
acte administrative (ori asupra faptelor
asimilate) și niciodată asupra persoanelor;
– îmbracă fie forma unui control
judiciar de legalitate pe care prefectul îl
poate provoca asupra actelor autorităților
administrației publice local e, județene, și
ale municipiului București fie pe cea a unei
verificări similare pe care Agenția
Națională a Funcționarilor Publici o
provoacă în privința actelor administrative
(de nivel central sau, după caz, local) emise
sau adoptate în scopul aplicării legislației
specifice domeniului funcției publice.
2. Tutela administrativă asupra
contractelor (comerciale) încheiate de
autoritățile publice în baza O.U.G. nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a
contractelor de concesiune de servicii
Articolul 2961 al O.U.G. nr. type of control exerted, where appropriate,
by the prefect on the documents of the
authorities of the local and county public
administration, respectively by the National
Agency of Civil Servants regarding the
documents by means of which the authorities
or the public institutions disrespect the
legislation referring to the public job and the
civil servants, and also regarding the
authorities and public institutions’ refusal to
apply the le gal stipulations in the field of the
public job and of the civil servants.
Indeed, according to art. 3 paragraph
(1) and (2) of Law no. 554/2004 of the
administrative contentious, “the prefect may
directly attack the documents emitted by the
authorities o f the local public administration
in front of the administrative contentious
court, if it considers they are illegal”, and
“the National Agency of Civil Servants may
attack, in front of the administrative
contentious court, the documents of the
central and local public authorities deviating
from the legislation regarding the public job
(…)". As a consequence, the administrative
guardianship:
– may be exclusively exerted only on
certain categories of administrative
documents (or on the assimilated acts) a nd
never on persons;
– is either a judicial control of legacy
that the prefect may provoke on the
documents of the authorities of the local,
county public administrations and of
Bucharest, or the one of a similar checking
that the National Agency of Civil servants
provokes regarding the administrative
documents (centrally or, where appropriate,
locally) emitted or adopted in order to apply
the legislation specific to the field of the
public job.
2. The administrative guardianship
on the (commercial) contra cts concluded by
the public authorities based on G.E.D. no.
34/2006 regarding the attributing of the
contracts of public purchase, of the
concession contracts of public works and of
the concession contracts of service

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

10134/2006 precizează, „(1) Fără a aduce
atingere prevederilor art. 294 și în
măsura în care un operator economic nu a
utilizat o cale de atac în acest sens,
Autoritatea Națională pentru
Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice are dreptul de a solicita
instanței de judecată, în condițiile legii,
constatarea nulității absolute a
contractelor (s.n.), pentru următoarele
motive:
a) autoritatea contractantă a atribuit
contractul fără să respecte obligațiile
referitoare la publicarea unui/unei
anunț/invitații de participare, conform
prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență;
b) au fost încălcate prevederile art.
205 ali n. (1) [1], art. 206 alin. ( 3) [2], art.
2563 alin. (3) [3];
c) autoritatea contractantă nu a
respectat prevederile art. 150 [4] sau ale art.
158-160 [5];
d) contractul de achiziție publică,
contractul de concesiune de lucrări publice
sau contractul de concesiune de servicii a
fost încheiat cu nerespectarea cerințelor
minime prevăzute de autoritatea
contractantă în caietul de sarcini sau, deși
sunt respectate cerințele respective,
contractul a fost încheiat în condiții mai
puțin favorab ile decât cele prevăzute în
propunerile tehnică și/sau financiară care au
constituit oferta declarată câștigătoare;
e) atunci când autoritatea
contractantă urmărește dobândirea execuției
unei lucrări, a unui serviciu sau a unui
produs, fapt care ar încadra contractul
respectiv fie în categoria contractelor de
achiziție publică, fie în categoria
contractelor de concesiune de lucrări
publice ori de concesiune de servicii, însă
autoritatea contractantă încheie un alt tip de
contract decât acestea sau nu încheie niciun
contract, cu nerespectarea procedurilor de
atribuire prevăzute de prezenta ordonanță
de urgență;
f) contractul de achiziție publică, Article 2961 of G.E.D. no. 34/2006
specifies that, “(1) Without reaching the
stipulations of art. 294 and as long as an
economic operator used no attack way in this
sense, the National Authority for Regulating
and Monitoring the Public Purchases has the
right to claim to the judicial court, in the law
conditions, to find the absolute nullity of the
contracts (s.n.), for the following reasons:
a) the contracting authority attributed
the contract without respecting the
obligations referring to the publishing of a
participation notice/ invitati on, according to
the stipulations of the present emergency
ordinance;
b) the following stipulations were
disrespected, the ones of art. 205 paragraph
(1) [1], of art. 206 paragraph (3) [2], of art.
2563 paragraph (3) [3];
c) the contracting authority
disrespected the stipulations of art. 150 [4] or
of art. 158 -160 [5];
d) the contract of public purchase, the
concession contract of public works or the
concession contract of services was
concluded without respecting the minimum
requirements stipulated by t he contracting
authority in the task notebook or, even if
those requirements are respected, the
contract was concluded in conditions less
favourable than the ones stipulated in the
technical and/or financial suggestions
constituting the offer declared as t he winner;
e) when the contracting authority
follows to gain the execution of a work, of a
service or of a product, a fact that would
frame the respective contract either in the
category of the contracts of public purchase,
or in the category of the conce ssion contracts
of public works or of the concession
contracts of services, but the contracting
authority concludes another type of contract
than these or it concludes no contract,
without respecting the attribution procedures
stipulated by the present eme rgency
ordinance;
f) The contract of public purchase,
the concession contract of public work or the

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

102contractul de concesiune de lucrări publice
sau contractul de concesiune de servicii a
fost înc heiat cu nerespectarea prevederilor
art. 691[6];
g) nerespectarea/modificarea
criteriilor de calificare și selecție și/sau a
factorilor de evaluare prevăzute/prevăzuți
în cadrul invitației/anunțului de participare;
h) modificarea contrac tului a condus
la diminuarea avantajelor și, după caz, a
factorilor de evaluare care au stat la baza
declarării ofertei câștigătoare.
„(2) Litigiile la care face referire alin.
(1) se soluționează, de urgență și cu
precădere, de către Tribunalul Bu curești,
Secția contencios administrativ și fiscal [7].
(3) Sentința Tribunalului București
poate fi atacată numai cu apel, în termen de
15 zile de la data comunicării, la Curtea de
Apel București, Secția contencios
administrativ și fiscal [8].
(4) În cazuri temeinic justificate,
instanța, până la soluționarea fondului
cauzei, poate să dispună la cererea
Autorității Naționale pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achizițiilor Publice, prin
încheiere motivată dată cu citarea părților,
suspendarea executării contactului”.
Reglementarea de mai sus instituie a
fi o tutelă administrativă asupra
contractelor încheiate de către autoritățile
administrației publice , întrucât vorbim tot
de un control mediat ce poate fi pus în
mișcare numai de către Autoritatea
Națională pentru Reglementarea și
Monitorizarea Achizițiilor Publice,
instituție care poate ataca la instanța
judecătorească de contencios administrativ
contractele de achiziții publice în condițiile
stricte prevăzute de lege, și anum e:
a) dacă un operator economic
interesat de destinul juridic al unui astfel
de contract nu a utilizat o cale de atac în
același sens, respectiv în același scop:
desființarea judiciară a respectivului
contract,
b) contractul să fi fost încheiat cu
încălcarea leg ii, respectiv în prezența concession contract of services was
concluded without respecting the stipulations
of art. 691[6];
g) disrespecting/changing the
qualification and selectio n criteria and/or of
the evaluation factors stipulated in the
framework of the participation
invitation/notice;
h) the change of the contract has led to the
diminution of the advantages and, where
appropriate, of the evaluation factors
representing the bas e of the winning offer.
„(2) The litigations mentioned by
paragraph (1) are emergently and priorly
solved by Bucharest Court, Administrative
and Fiscal Contentious Section [7].
(3) The sentence of Bucharest Court
may only be attacked by appeal, in a 15 d ay
term since the communication date, at
Bucharest Appeal Court, Administrative and
Fiscal Contentious Section [8].
(4) In strongly justified cases , until
the solving of the cause fund, the court may
decide at the demand of the National
Authority for Regu lating and Monitoring the
Public Purchases, the suspension of the
contract execution, by a motivated
conclusion given by citing the parties”.
The above regulation institutes the fact of
being an administrative guardianship on the
contracts concluded by the authorities of the
public administration, whereas we speak of a
mediated control that could be started only
by the National Authority for Regulating and
Monitoring the Public Purchases, an
institution that may attack the contracts of
public purchases at t he judicial court of
administrative contentious, in strict
conditions stipulated by the law, namely:
a. If an economic operator interested
by the juridical destiny of such a contract
used no attack way in the same sense,
respectively in the same purpose: the judicial
abolishment of the respective contract,
b. The contract should have been
concluded by disrespecting the law,
respectively in the presence of one or several
circumstances enumerated by art. 2961

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

103uneia sau a mai multor împrejurări dintre
cele enumerate de art. 2961 alin. (1) lit.
a)-h) din O.U.G. nr. 34/2006; niciun alt
viciu al contractului în cauză nu va putea
fi invocat de Autoritatea Națională pentru
Reglementarea și M onitorizarea
Achizițiilor Publice în susținerea unei
acțiuni în constatarea nulității absolute a
unui contract de această factură,
dispozițiile art. 2961 alin. (1) din O.U.G.
nr. 34/2006 având caracter limitativ, fiind
de strictă interpretare și aplicare.
Chiar dacă legea califică drept
comerciale contractele de achiziții publice
[9], ori de câte ori una dintre părțile unui
contract de achiziții publice va promova o
acțiune în constatarea nulității absolute a
unui astfelde contract, o va putea fa ce:
a) numai la instanța comună (civilă)
[10];
b) numai pentru alte motive decât
cele enumerate sub dispozițiile art. 2961
alin. (1 ) lit. a) -h) din O.U.G. nr. 34/2006;
precum lipsa totală a consimțământului
uneia dintre părți sau absența unui alt
element -condiț ie al actului juridic
respectiv, frauda la lege ș.a.m.d.
Dincolo de aceste aspecte de fond, un
lucru rămâne evident: prerogativa atribuită
Autorității Naționale pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achizițiilor Publice de a
putea ataca în justiț ie, pe calea unei acțiuni
în constatarea nulității absolute, contractele
încheiate de autoritățile publice în baza
O.U.G. nr. 34/2006, intră în conținutul
definitoriu al instituției tutelei asupra unor
astfel de contracte.
3. Tutela administrativă indirec tă,
intermediată sau mijlocită exercitată de
către Agenția Națională de Integritate
Articolul 23 din Legea nr. 176/2010
prevede că:
„(1 ) În cazul unui conflict de
interese, dacă au legătură cu situația de
conflict de interese, toate ac tele juridice sau
administrative încheiate direct sau prin
persoane interpuse, cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictul de paragraph (1) letter a) -h) of G.E.D. no.
34/2006 ; no other vice of the respective
contract could not be invoked by the
National Authority for Regulating and
Monitoring the Public Purchases in
supporting an action in finding the absolute
nullity of such a contract, the stipulations of
art. 2961 paragraph (1) of G.E.D. no.
34/2006 having a limitative feature and a
strict interpretation and application.
Even if the law qualifies the contracts of
public purchase as commercial 9], any time a
party of a contract of public purchases
promotes an action in findin g the absolute
nullity of such a contract, it could do this:
a. Only at the common (civil) court
[10];
b. Only for other reasons different
from the ones enumerated by the stipulations
of art. 2961 paragraph (1 ) letter a) -h) of
G.E.D. no. 34/2006; and al so the total lack of
the consent of one of the parties or the
absence of another element -condition of that
juridical document, respective the law fraud
etc.
Beyond these basic aspects, something
remains obvious: the prerogative attributed
to the National A uthority for Regulating and
Monitoring the Public Purchases for being
able to attack in justice, by means of an
action in finding the absolute nullity, the
contracts concluded by the public authorities
based on G.E.D. no. 34/2006, enters the
defining conte nt of the guardianship
institution on such contracts.
3. The indirect, intermediate
guardianship exerted by the National Agency
of Integrity
Article 23 of Law no. 176/2010 stipulates as
follows:
“(1) In case of an interest conflict, if
these are related to the situation of the
interest conflict, all the juridical or
administrative documents concluded directly
or by interposed persons, by disrespecting
the legal stipulations regarding the interest
conflict, are hit by the absolute nullity.
(2) The action in finding the absolute

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

104interese, sunt lovite de nulitate absolută.
(2) Acțiunea în constatarea nulității
absolute a actelor juridice sau
administr ative încheiate cu încălcarea
obligațiilor legale privind conflictul de
interese poate fi introdusă de Agenție [11]
(s.n.) chiar dacă persoana în cauză nu mai
deține acea funcție.
(3) Instanța va putea dispune
motivat, pe lângă constatarea nulității
absolute, și repunerea părților în situația
anterioară".
Din cele de mai sus se poate observa
faptul că, în dreptul administrativ, tutela
reprezintă o formă de control indirect,
intermediat sau mijlocit asupra actelor
unilaterale sau, după caz, asupra anu mitor
categorii de contracte pe care organe ale
administrației publice le emit sau, după caz,
le încheie în virtutea competenței ori a
capacității lor (juridice). O astfel de tutelă
este indirectă, intermediată sau mijlocită,
întrucât ea îmbracă forma unui control de
legalitate pe care o autoritate publică o
poate exercita numai cu concursul unei
instanțe judecătorești specializate (de
contencios administrativ).
4. Tutela directă sau nemijlocită pe
care anumite organe ale administrației
publice centrale o p ot exercita asupra
actelor emise de organe ale administrației
publice locale
Este cazul Comisiei superioare
chemate să soluționeze eventualele
contestații promovate împotriva
certificatelor de încadrare într -un anumit
grad și tip de handicap, emis e de comisiile
de evaluare constituite, după caz, la nivelul
consiliilor județene sau a consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului București.
Activitatea acestor comisii este
reglementată prin dispoziții ale Legii nr.
448/2006 [12]. Conform art. 85 al in. (3) din
lege, „încadrarea în grad și tip de handicap
a adulților cu handicap se face de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu
handicap (…)". Această comisie de evaluare
„este organ de specialitate al consiliului nullity of the juridical or administrative
documents concluded by disrespecting the
legal obligations regarding the interest
conflict may be introduced by the Agency
[11] (s.n.) even if that persons does not have
that function anymo re.
(3) The court may decide, if there are
reasons, beside the finding of the absolute
nullity, to put the parties in the previous
situation again".
From the facts above, we may notice
that, in the administrative law, the
guardianship represents a type o f indirect,
intermediated control on the unilateral
documents or, where appropriate, on certain
categories of contracts emitted by the organs
of the public administration or, where
appropriate, they conclude them under their
competence of (juridical) capac ity. Such a
guardianship is indirect or intermediated,
whereas it is a legacy control that may be
exerted by a public authority only with the
participation of a specialized judicial court
(of administrative contentious).
4. The direct guardianship that may
be exerted by certain organs of the central
public administration on the documents
emitted by the organs of the local public
administration
It is the case of the High Commission
called to solve the potential contestations
promoted against the framing ce rtificates in a
certain degree and type of disability, emitted
by the evaluation commissions constituted,
where appropriate, at the level of the county
councils or of the local councils of Bucharest
sectors. The activity of these commissions is
regulated b y stipulations of Law no.
448/2006 [12]. According to art. 85
paragraph (3) of the law, “the framing in a
degree and type of disability of the adults
with disabilities is made by the evaluation
commission of the adults with disabilities
(…)". This evalua tion commission “ is a
specialty organ of the county council (s.n.)"
or, “where appropriate, of the local council
of Bucharest sector (s.n.), with a decisional
activity in the matter of framing the adult in

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

105județean (s.n.)" sau, „după caz, al
consiliului local al sectorului municipiului
București (s.n.), cu activitate decizională în
materia încadrării persoanelor adulte în
grad și tip de handicap (…)" [13]. La
solicitarea persoanei interesate, aceste
comisii de evaluare dispun „încadrarea sau
respingerea încadrării în grad și tip de
handicap" prin emiterea unui certificat [14].
Un astfel de certificat poate fi contestat de
către titular, „în termen de 30 de zile
calendaristice de la comunicare, la Comisia
superioară de evaluare a persoanel or adulte
cu handicap" [15], organ care funcționează
„în structura Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice”
[16] iar „activitatea comisiilor de evaluare
este coordonată metodologic de Ministerul
Muncii, Familiei, Protecți ei Sociale și
Persoanelor Vârstnice "[17].
Este evident faptul că această Comisie
superioară de evaluare, constituită la nivelul
Ministerului Muncii, Familiei și Protecției
Sociale, este o autoritate publică chemată să
exercite o tutelă administra tivă asupra
activității desfășurate de comisiile locale de
evaluare a persoanelor.
Controlul de tutelă este întotdeauna
un control de legalitate, chiar dacă el
vizează nu numai legalitatea formală a
actului emis de organul administrativ
tutelat, ci și temeinicia unui astfel de act.
Un astfel de control poate fi declanșat atât
din oficiu, cât și la sesizarea prealabilă a
persoanei interesate și poate îmbrăca și
forme ale administrației publice active,
marcată însă de elemente de
pseudo -jurisdicționalizare (audierea
persoanei interesate, recunoașterea
dreptului acesteia de a propune probe în
susținerea sesizării sale ori de a fi asistată
în fața autorității tutelare). Din punctul
nostru de vedere, controlul de tutelă pe care
Comisia superioară de evaluare îl exercită
este unul care se circumscrie perfect
administrației publice active,
nejurisdicționalizate [18].
5. Tutela administrativă directă și a degree and type of disability (…)" [13]. At
the demand of the interested person, these
evaluation commissions decide “the framing
or the rejection of the framing in a degree
and type of disability” by emitting a
certificate [14]. Such a certificate may be
contested by the holder “in a 30 day term
since the communication, at the High
Commission of evaluation of the adults with
disabilities" [15], an organ functioning “in
the structure of the Ministry of Work,
Family, Social Protection and Elder Persons
"[17].
It is obvious that this High Evaluation
Com mission constituted at the level of the
Ministry of Work, Family and Social
Protection, is a public authority called to
exert an administrative guardianship on the
activity developed by the local evaluation
commissions of the persons.
The guardianship con trol is always a
legacy control, even if it refers not only to
the formal legacy of the document emitted
by the guarded administrative organ, but also
to the validity of such a document. Such a
control may be unleashed both ex oficio and
at the prior notic e of the interested person
and it may look like a type of the active
public administration marked by pseudo –
jurisdiction elements ( hearing the interested
person, acknowledging the person’s right to
suggest evidences for supporting his notice
or to be assis ted in front of the guardian
authority). From our viewpoint, the
guardianship control exerted by the High
Evaluation Commission is perfectly
circumscribed tothe active, non -jurisdiction
public administration [18].
5. The direct administrative
guardianship of the county commissions of
land real estate
Even if art. 52 paragraph (1) of Law
no. 18/1991 formally qualifies these
commissions as administrative -jurisdictional
organs, by their composition and especially
by the prerogatives they exert, these county
commissions of land real estate are only
organs of administrative guardianship.

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

106nemijlocită a comisiilor județene de fond
funciar
Chiar dacă art . 52 alin. (1) din Legea
nr. 18/1991 califică formal aceste comisii
drept organe cu caracter administrativ –
jurisdicțional, prin compoziția lor și, mai
ales, prin prerogativele pe care le exercită,
aceste comisii județene de fond funciar nu
sunt altceva dec ât organe de tutelă
administrativă.
Se impune a fi observat faptul că:
– mai toate comisiile locale de fond
funciar sunt conduse de primar, în timp ce
comisiile județene se organizează și
funcționează sub conducerea prefectului. În
virtutea principiului autonomiei locale, dar
și a unei dispoziții exprese a Legii nr.
215/2001, între primar, pe de o parte, și
prefect, pe de altă parte, nu există raporturi
de subordonare (în beneficiul unuia dintre
ei);
– în astfel de condiții ca o consecință
a acestei stări a lucrurilor, nici între
comisiile județene, pe de o parte, și
comisiile locale de fond funciar, pe de altă
parte, nu pot fi instituite astfel de raporturi
de subordonare;
– articolul 6 din Regulamentul aprobat
prin H. G. nr. 890/2005 prevede printre
principalele atribuții ale comisiilor județene
de fond funciar și următoarele:
a) de a asigura „îndrumarea și
controlul comisiilor comunale, orășenești și
municipale prin desemnarea pe comune,
orașe și municipii a m embrilor din comisia
județeană" [lit. b)];
b) de a „verifica legalitatea
propunerilor înaintate de comisiile
comunale, orășenești și municipale, în
special existența actelor doveditoare,
pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și
concludența acestora" [lit. c)];
c) de a soluționa „contestațiile
formulate împotriva măsurilor stabilite de
comisiile locale" [lit. d)];
d) de a valida sau invalida
„propunerile comisiilor comunale,
orășenești sau municipale, împreună cu It is imposed to notice the following facts:
– almost all the local commissions of
land real estate are led by the mayor, while
the county commissions are organized and
funct ion under the leadership of the prefect.
Under the principle of local autonomy, but
also of an express stipulation of Law no.
215/2001, between the mayor, on one hand,
and the prefect, on the other hand, there are
no subordination reports (in the benefit o f
one of them);
– In such conditions, as a
consequence of this situation, neither
between the county commissions, on one
hand, and the local commissions of land real
estate, on the other hand, there can be
instituted such subordination reports;
– article 6 of the Regulation approved
by G.D. no. 890/2005 stipulates the
following among the main attributions of the
county commissions of land real estate:
a) providing ”the guidance and the
control of the township, city and municipal
control by assigning the members of the
county commission on townships, cities and
municipals " [letter b)];
b) “checking the legacy of the
suggestions laid down by the township, city
and municipal commissions, especially the
existence of the proving documents, their
pertinence, plausibility, authenticity and
conclusive feature" [lit. c)];
c) solving “the contestations
formulated against the measures established
by the local commissions" [letter d)];
d) validating or invalidating “the
suggestions of the township, city or
municip al commissions, together with the
delimitation and parcelling projects " [letter
e)];
e) analysing “the suggestions of the
local commissions of revoking the property
titles released in the conditions of art. 27
paragraph (22) of Law no. 18/1991,
republish ed, as further amended and
completed ", of checking the validity of these
suggestions and of making decisions in
consequence [letter h)].

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

107proie ctele de delimitare și parcelare" [lit.
e)];
e) de a analiza „propunerile comisiilor
locale de revocare a titlurilor de proprietate
eliberate în condițiile art. 27 alin. (22) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare", de a
verifica temeinicia acestor propuneri și de a
hotărî în consecință [lit. h)].
Observăm că, prin prerogative, mod
de exercitare a acestora și loc ocupat în
sistemul instituțional al administrației
publice, comisiile județene de fond funciar
nu exercită și nici nu pot exercita
prerogative jurisdicționale, în pofida
calificării pe care legea o dă acestor comisii
de autorități administrativ –
jurisdicționale. Noi credem că relația
juridică ce se stabilește între o co misie
județeană și comisiile locale de fond funciar
(constituite la nivelul fiecărui județ) este
una de tutelă administrativă întrucât:
– între o comisie județeană și una
locală de fond funciar nu se pot statornici
raporturi de subordonare, fie și numai
pentru că o atare relație ar contraveni
principiului autonomiei locale, anume
enunțat sub dispozițiile art. 120 alin. (1) din
Constituție și sub art. 2 alin. (1) și art. 3
alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a
administrației publice locale;
– autonomia locală presupune și
implică, totodată, dreptul și capacitatea
efectivă a autorităților administrației
publice locale de a soluționa și de a
gestiona, în numele și în interesul
colectivităților locale pe care le reprezintă,
treburile publice, î n condițiile legii" [19],
cu excepția celor date, în mod expres, în
competența unor alte autorități. Cum
comisia județeană de fond funciar este
condusă de prefect, iar comisia locală de
către primar, este greu de crezut că între
aceste organe ale administr ației publice pot
fi imaginate raporturi de subordonare;
– din cuprinsul procedurii pe care
orice comisie județeană de fond funciar o
urmează – atât cu ocazia soluționării We notice that, by prerogatives, by
their exertion way and by the place they
occupy in the institutional system of th e
public administration, the county
commissions of land real estate do not exert
and cannot exert jurisdictional prerogatives,
despite the qualification given by the law to
these commissions of administrative –
jurisdictional authorities. We believe that the
juridical relation established between a
county commission and the local
commissions of land real estate (constituted
at the level of each county) has the feature of
an administrative guardianship whereas:
– between a county commission and a
local one o f land real estate there cannot be
subordination reports, because such a
relation would be against the local autonomy
principle mentioned by the stipulations of
art. 120 paragraph (1) of the Constitution and
by art. 2 paragraph (1) and art. 3 paragraph
(1) of Law no. 215/2001 of the local public
administration;
– the local autonomy supposes and
involves at the same time the right and the
actual capacity of the authorities of the local
public administration to solve and
administrate the public affairs, in t he name
and in the interest of the local collectivities it
represents, in the law conditions" [19],
except for the ones given expressly to the
competence of other authorities. Since the
county commission of land real estate is led
by the prefect, and the l ocal commission is
led by the mayor, it is hard to believe that
subordination reports can be imagined
between these organs of the public
administration;
– from the content of the procedure
that any county commission of land real
estate follows – both with the occasion of
solving the contestations promoted against
the measures established by the local
commissions, and with the occasion of
validating the suggestions formulated by
these latter commissions – there is no track
of contradiction;
– actions such as guiding, controlling,

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

108contestațiilor promovate împotriva
măsurilor stabilite de către comisiile locale,
cât și cu prilejul validării propunerilor
formulate de către aceste dinurmă comisii –
lipsește orice urmă de contradictorialitate;
– acțiuni precum îndrumarea,
controlul, verificarea legalității, validarea
ori invalidarea și chiar soluțio narea unor
contestații formulate la adresa unor
operațiuni administrative înfăptuite de un
alt organ al administrației publice sunt
caracterizante pentru raportul juridic
(administrativ) de tutelă, atâta timp cât între
organul care desfășoară aceste din u rmă
acțiuni și organul care suportă efectele lor
nu există (și nici nu poate exista), potrivit
legii, raporturi de subordonare.
Cazul raporturilor ce se stabilesc
între o comisie județeană și una locală de
fond funciar este unul special, întrucât , în
această particulară situație, ceea ce se
supune validării (sau confirmării) este o
propunere de constituire ori, după caz, de
reconstituire a unui drept de proprietate
asupra unei suprafețe de teren. Practic, în
lipsa validării, hotărârea comisiei loc ale de
fond funciar prin care se propune
constituirea ori reconstituirea unui drept de
proprietate asupra unei suprafețe de teren în
beneficiul unei anumite persoane este și
rămâne fără efect. Validarea [20] (care, în
contextul de față, are semnificația
confirmării) are rolul de a conferi calitatea
de act administrativ (recognitiv de drepturi)
unei anterioare manifestări de voință care,
prin ea însăși, este inaptă să producă efecte
juridice. O astfel de validare reprezintă un
alt mod de exprimare a tutele i în dreptul
public, respectiv în dreptul administrativ; ea
se concretizează în exercitarea unui
ansamblu de prerogative (îndrumare,
control, verificarea legalității, soluționarea
unor contestații, validarea sau, după caz,
invalidarea unor propuneri) care ne
furnizează o fațetă (relativ) nouă a tutelei
administrative; o astfel de tutelă este una
directă, nemijlocită, pur administrativă și,
evident, diferită de cea consacrată de art. checking the legacy, validating or
invalidating and invalidating and even
solving certain contestations formulated for
certain administrative operations
accomplished by another organ of the public
administration are featured for th e juridical
(administrative) report of guardianship, as
long as there are no (and there can be no)
subordination reports, according to the law,
between the organ developing these latter
actions and the organ suffering their effects.
The case of the report s established
between a county commission and a local
commission of land real estate is special
whereas, in this particular situation, a
suggestion of constitution is submitted to the
validation (or to the confirmation) or, where
appropriate, it is about a suggestion of
reconstituting a property right on a land
surface. Practically, in the absence of the
validation, the decision of the local
commission of land real estate by means of
which the constitution or the reconstitution
of a property right on a land surface is
suggested in the benefit of a certain person
has and will have no effect. The validation
[20] (which, in the present context, means
the confirmation) offers the administrative
document feature (acknowledging rights) of
a previous will manifesta tion which, by
itself, is inapt to produce juridical effects.
Such a validation represents another way to
express the guardianship in the public law,
respectively in the administrative law; it is
incarnated in the exertion of an ensemble of
prerogatives (g uidance, control, legacy
checking, solving contestations, validating
or, where appropriate, invalidating certain
suggestions) supplying us a (relatively) new
side of the administrative guardianship; such
a guardianship is direct, purely
administrative and, obviously, different from
the one consecrated by art. 123 paragraph (5)
phrase I of the Romanian Constitution [21]
or by art. 3 paragraph (1) and (2) of Law no.
554/2004 of the administrative contentious
[22].
6. Features of the administrative

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

109123 alin. (5) fraza I din Constituția
României [21] ori de art. 3 alin. (1 ) și (2)
din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ [22].
6. Trăsăturile tutelei administrative:
– reprezintă o formă de control
administrativ specializat (de nișă);
– presupune existența unei prealabile
relații instituționalizate într e două autorități
publice, fără a fi în raport de subordonare;
– poate privi, în egală măsură, atât
acte unilaterale, cât și contracte încheiate
în sânul administrației publice (nu însă
neapărat contracte administrative);
– se poate materializa fie într -un
control direct (exercitat nemijlocit de o
autoritate publică tutelară), fie într -unui
care implică sesizarea unei instanțe
judecătorești cu acțiune în anularea unui
act administrativ unilateral ori a uneia în
constatarea nulității absolute a unui
contract înc heiat de către un organ
administrativ tutelat;
– formal, se concretizează în
emiterea unui act administrativ (al
autorității tutelare) de reformare sau de
desființare a actului anterior emis de către
organul tutelar ori în pronunțarea unei
hotărâri judecător ești prin care se dispune
anularea unui act administrativ unilateral
sau se constată nulitatea absolută a unui
contract încheiat de către organul
administrativ tutelat;
– tutela directă implică parcurgerea
unei proceduri de administrație publică
activă, în c adrul căreia se pot strecura
elemente de jurisdicționalîzare; numai că,
nici în această ultimă (și accidentală)
situație, nu se poate vorbi despre
autorități de tutelă care să îmbrace forma
unei jurisdicții speciale administrative.

7. Asemănări și deosebi ri între
instituția tutelei administrative și cea a
jurisdicțiilor speciale administrative [23]
Asemănări:
– controlul exercitat de ambele
instituții este un „control administrativ guardianshi p:
– it represents a type of specialized
administrative control (a niche one);
– it supposes the existence of a prior
institutionalized relation between two public
authorities, without being in a subordination
report;
– it may regard both the unilateral
documents and the contracts concluded in the
framework of the public administration (but
not necessarily administrative contracts);
– it may incarnate either into a direct
control (directly exerted by a guardian public
authority), or into a control invol ving the
intimation of a judicial court with action in
annulling a unilateral administrative
document or with action in finding the
absolute nullity of a contract concluded by a
guarded administrative organ;
– formally, it is incarnated in the
emission of an administrative document (of
the guardian authority) of reforming or of
abolishing the previous document emitted by
the guardian organ or in the pronouncing of a
judicial decisions stipulating the annulment
of a unilateral administrative document or
finding the absolute nullity of a contract
concluded by the guarded administrative
organ;
The direct guardianship involves the crossing
of a procedure of active public
administration in whose framework there
may be jurisdiction elements; but, even in
this las t (and accidental) situation, we cannot
speak of a guardian authority looking like a
special administrative jurisdiction.
7. Similarities and differences
between the institution of the administrative
guardianship and the one of the special
administrative j urisdictions [23]
Similarities:
– the control exerted by both of the
institution is “a special administrative control
(…) of strict interpretation” [24], that cannot
“be extended by analogy” [25] ;
– the control exerted by both of the
institutions is (and will be) an administrative
control;

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

110special (…) de strictă interpretare” [24] ,
care nu po ate „fi extins prin analogie” [25] ;
– controlul exercitat de ambele
instituții este (și rămâne) un control
administrativ;
– ambele instituții (parțial, în ceea ce –
l privește pe prefect), se bucură de
cosacrare la nivelul normei constitu ționale,
în art. 123 alin. (5), respectiv în art. 21 alin.
(4) din Legea fundamentală nr. 429/2003.
Deosebiri:
– subiectul pasiv al controlului de
tutelă administrativă nu poate fi decât o
autoritate publică (de regulă,
administrativă), pe când controlul exercitat
printr -un organ administrativ -jurisdicțional
poate fi exercitat și asupra activității unor
subiecte asimilate autorităților
administrative [26], respectiv asupra
activității unor persoane „juridice de drept
privat care, potrivi t legii, au obținut statut
de utilitate publică sau sunt autorizate să
presteze un serviciu public, în regim de
putere publică" [conform art. 2 alin. (1)
lit. b) fraza a II -a din Legea nr. 554/2004];
– controlul de tutelă poate fi și un
control mijlocit, ce nu poate fi exercitat
decât cu concursul instanței judecătorești de
contencios administrativ, pe când controlul
efectuat de organe ale administrației
publice, prin exercitarea de către acestea a
unor prerogative jurisdictional, este
întotdeauna un control direct și nemijlocit,
pentru a cărui concretizare nu este necesar
concursul unei alte autorități administrative
sau judecătorești; ca o consecință a acestei
stări de fapt, controlul de tutelă indirectă se
încheie cu pronunțarea unei hotă râri
judecătorești, în timp ce controlul
administrativ -jurisdicțional se finalizează
cu pronunțarea unui act administrativ cu
caracter jurisdictional;
– tutela administrativă tinde la
apărarea stării de legalitate (a dreptului
obiectiv), pe când p rin sesizarea adresată
unui organ administrativ -jurisdicțional,
persoana interesată urmărește proteguirea
unui drept subiectiv (al său ori al altei – both of the institutions (partially,
regarding the prefect) enjoy consecration at
the level of the constitutional norm, in art.
123 paragraph (5), respectively in art. 21
paragraph (4) of the Basic Law no.
429/20 03.
Differences:
– the passive subject of the
administrative guardianship control can only
be a public authority (usually, an
administrative one), while the control exerted
by an administrative -jurisdictional organ
may be also exerted on the activity of certain
subjects assimilated to the administrative
authorities [26], respectively on the activity
of certain “juridical persons of private law
who, according to the law, obtained the
status of public utility or who are authorized
to perform a public servic e, in the system of
public power " [according to art. 2 paragraph
(1) letter b) 2nd phrase of Law no. 554/2004];
– the guardianship control may also
be an indirect control that can only be
exerted by the judicial court of
administrative contentious, while the control
accomplished by organs of the public
administration, by their exertion of certain
jurisdictional prerogatives, is a direct control
whose incarnation does not need another
administrative or judicial authority; as a
consequence of this state of fact, the indirect
guardianship control is concluded by the
pronouncing of a judicial decision, while the
administrative -jurisdictional control is ended
by pronouncing a jurisdictional
administrative document;
– the administrative guardianship
tends to de fend the legacy status (of the
objective law) while the interested person
tries to defend a subjective right (of his or of
another person), by the intimation addressed
to an administrative -jurisdictional organ;
– the administrative guardianship is a
contr ol mechanism that can be started only
by a public authority (the prefect, the
National Agency of Civil Servants, the
National Agency of Integrity, the National
Authority for Regulating and Monitoring the

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

111persoane);
– tutela administrativă este un
mecanism de control ce poate fi pus în
mișcare numai de către o autoritate publică
(prefect, Agenția Națională a Funcționarilor
Publici, Agenția Națională de Integritate,
Autoritatea Națională pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achizițiilor Publice), pe
când controlul printr -un organ
administrativ -jurisdicți onal poate fi
provocat, după caz, de o persoană fizică sau
de una juridică de tip privat de un
funcționar public ori de o autoritate publică
anume abilitată, conform legii. Spre
exemplu hotărârea de acordare a brevetului
de invenție poate face obiectul unei cereri
de revocare, formulată în scris și motivat de
orice persoană interesată [27], fizică sau
juridică. La rândul său, comisia de cercetare
a averilor de pe lângă curțile de apel „va
începe acțiunea de control de îndată ce este
sesizată de Agenția Națio nală de Integritate
(s.n.) cu raportul de evaluare" [28];
– controlul de tutelă administrativă este
un control de legalitate, scopul instituției
fiind, în principiu, acela „de a asigura
respectarea legii (s.n.) de către autoritățile
locale autonome " [29], respectarea
legislației aferente domeniului funcției
publice, desființarea actelor administrative
și/sau a contractelor încheiate de autorități
publice cu încălcarea regimului legal al
incompatibilităților și/sau a conflictului de
interese ori desf iințarea unor contracte de
achiziții publice ca urmare a faptului că
acestea au fost atribuite cu încălcarea unor
reguli imperative, pe când exercitarea de
către un organ al administrației publice a
atribuțiilor sale jurisdicționale poate avea
ca finalitat e și luarea unor măsuri ce sunt
reclamate de stringenta lor oportunitate;
– controlul de tutelă administrativă
poate avea ca obiect numai acte juridice
(acte administrative unilaterale, contracte
administrative sau civile încheiate de către
un org an al administrației publice sau în
interesul acestuia), pe când controlul
exercitat de un organ administrativ -Public Purchases), while the control by an
administr ative -jurisdictional organ may be
provoked, where appropriate, by a natural
person or by a private judicial entity, by a
civil servant or by a public authority
expressly empowered, according to the law.
For example, the decision to grant the
invention pate nt act may make the object of a
revocation demand formulated in written and
motivated by any interested person [27],
either it is a natural person or a judicial
entity. At its turn, the commission of fortune
research near the appeal courts “starts the
control action as soon as the National
Agency of Integrity (s.n.) is noticed with the
evaluation report " [28];
– the administrative guardianship
control is a legacy control, as the institution
purpose is mainly the one of “providing the
respecting of the law (s.n.) by the
autonomous local authorities " [29], the
respecting of the legislation afferent to the
field of the public function, the abolishment
of the administrative documents and/or of
the contracts concluded by public authorities
by disprescting the legal system of
incompatibilities and/or of the interest
conflict or the abolishment of certain
contracts of public purchases as a
consequence of the fact that these were
assigned by deviating from certain
imperative rules, while the exertion by an
organ o f the public administration of its
jurisdictional tasks may also cause the taking
of some measures which are claimed by their
stringent opportunity;
– the administrative guardianship control
may have as an object only juridical
documents (unilateral admini strative
documents, administrative or civil contracts
concluded by an organ of the public
administration or in its interest), while the
control exerted by an administrative –
jurisdictional organ may regard both
documents and acts of the public
administratio n [the case of the commissions
of fortune research (near the appeal courts),
structures which are called to research

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

112jurisdicțional poate privi atât acte, cât și
fapte ale administrației publice [cazul
comisiilor de cercetare a averilor (de pe
lângă curțile de a pel), structuri care sunt
chemate să cerceteze în exclusivitate fapte
ale celor cercetați (operațiuni, tranzacții,
acte juridice etc.)];
– în ipoteza în care prefectul atacă în
fața instanței de contencios administrativ un
act al administrației publice locale ori
județene sau Agenția Națională a
Funcționarilor Publici formulează o acțiune
judiciară împotriva unui act administrativ
emis în aplicarea legislației specifice
funcției publice, actul atacat este suspendat
de drept, dacă însă un act admi nistrativ face
obiectul unui control jurisdictional exercitat
de un organ al administrației publice,
suspendarea unui atare act poate fi dispusă
de organul jurisdictional sesizat, în
principiu, numai la cerere și numai sub
condiția ca legea să prevadă în m od expres
o atare posibilitate.

2. Jurisdicțiile speciale
administrative și contenciosul
administrativ subiectiv

1. Definiție.
Instituția contenciosului
administrativ reprezintă „totalitatea
litigiilor care iau naștere în sfera activității
executive între administrație și particulari
sau între autoritățile publice, litigii care se
soluționează de către instanțele
judecătorești potrivit unor reguli speciale de
drept public"[30].
2. Asemănări și deosebiri între
instituția contenciosului administr ativ și
cea a jurisdicției speciale administrative
Asemănări:
– ambele instituții exercită atribuțiile
jurisdicționale numai ca urmare a unei
sesizări, fiind o regulă de principiu aceea că
orice jurisdicție – indiferent de natura
organul ui care o exercită – nu se pune în
mișcare decât ca urmare a provocării ei de
către subiectul de drept interesat, potrivit exclusively the acts of the researched ones
(operations, transactions, juridical documents
etc.)];
– if the prefect attacks, in front of the
court of administrative contentious, a
document of the local or county public
administration or the National Agency of the
Civil Servants formulate a judicial action
against an administrative document emitted
in the application of the legislation speci fic
to the public function, the attacked document
is suspended by law, but if an administrative
document makes the object of a
jurisdictional control exerted by an organ of
the public administration, the suspension of
such a document could be decided by th e
noticed jurisdictional organ, mainly only at
demand and when the law expressly
stipulates such a possibility.

2. Special Administrative
Jurisdictions and the Subjective
Administrative Contentious

1. Definition.
The administrative contentious
institu tion represents “the totality of the
litigations born inside the executive activity
between the administration and the
particulars or between the public authorities,
litigations which are solved by the judicial
courts according to certain special rules of
public law "[30].
2. Similarities and differences
between the administrative contentious
institution and the one of the special
administrative jurisdiction
Similarities:
– both of the institutions exert the
jurisdictional attributions only as a
conseque nce of an intimation, and the usual
rule is the one according to which any
jurisdiction – no matter the nature of the
organ exerting it – is started only as a
consequence of the fact that it was provoked
by the interested law subject, according to
the iudex ne procedat ex officio rule[31];
– both of the institutions “solve a

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

113regulii iudex ne procedat ex officio [31];
– ambele instituții „soluționează, cu
putere de adevăr legal, un conflict juridic ”
[32];
– ambele instituții își exercită
atribuțiile de sistare a unei situații de
conflict juridic cu urmarea unei proceduri
bazate pe principiul contradictorialității și
al garantării dreptului la apărare;
– ambele instituții au, după caz, o
componență unipersonală sau colegială.
Deosebiri:
– instanțele judecătorești de
contencios administrativ sunt compuse [33]
din judecători în sensul prevederilor
constituționale, pe când în alcătuirea unui
organ administrativ -jurisdicțional intră
persoane având, după caz, calitatea de
agenți ai administrației publice (funcționari
publici, aleși locali, demnitari, contractuali,
colaboratori ocazionali);
– instanțele judecătorești de
contencios administrativ înfăptuiesc just iția
conform prevederilor constituționale, pe
când organele administrative înzestrate cu
prerogative jurisdicționale, prin activitatea
lor, ocupă un loc în perimetrul funcției
executive a statului;
– instanțele de contencios
administrativ sunt jur isdicții de drept
comun ce pretind și chiar
au vocația rezolvării oricăror litigii ivite
între organele administrației publice ori
între acestea
și particulari, mai puțin în ipoteza în care,
potrivit legii, un anumit litigiu este dat în
mod
expres în compe tența de soluționare a
instanțelor judecătorești de drept comun, pe
când jurisdicțiile speciale administrative
intră în așa -numita categorie a jurisdicțiilor
de excepție, care pot soluționa,
în limitele și în condițiile legii, doar
anumite categorii de lit igii [34];
– instanțele judecătorești de
contencios administrativ pronunță hotărâri
judecătorești, pe când organele
administrativ -jurisdicționale pronunță acte juridical conflict, by the power of the legal
truth” [32];
– both of the institutions exert their
attributions of ceasing a juridical conflict
situation with the consequence of a
procedure based on the principle of
contradiction and of guaranteeing the right to
defence;
– both of the institutions have, where
appropriate, a uni -personal or collegial
composition.
Differences:
– the judicial courts of administrative
contentious are com posed [33] of judges in
the sense of the constitutional stipulations,
while an administrative -jurisdictional organ
is composed of persons who are, where
appropriate, agents of the public
administrations (civil servants, local elected
people, officials, con tractual people,
occasional collaborators);
– the judicial courts of administrative
contentious accomplish the justice according
to the constitutional stipulations, while the
administrative organs having jurisdictional
prerogatives, by their activity, hav e a place
inside the executive function of the state;
– the administrative contentious
courts are jurisdictions of common law
claiming and even having the vocation to
solve any litigations appeared between the
organs of the public administration or
betwee n them and the particulars, except for
the hypothesis when, according to the law, a
certain litigation is expressly given to the
solving competence of the judicial courts of
common law, while the special
administrative jurisdictions enter the so –
called cat egory of the exceptional
jurisdictions that may solve only certain
categories of litigations, in the limits and
conditions of the law [34];
– the judicial courts of administrative
contentious pronounce judicial decisions,
while the administrative -jurisdic tional organs
pronounce administrative documents that,
even if they enjoy a bigger stability than
other administrative documents, as they are

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

114administrative care, deși se bucură de o
stabilitate mai mare decât alte acte
administr ative, fiind principial irevocabile,
nu pot fi sustrase controlului de legalitate al
instanțelor judecătorești;
– instanțele de contencios
administrativ au posibilitatea de a -și
proroga „competența dincolo de limitele
obișnuite, dacă, bineînțeles, astfel nu s -ar
săvârși un exces de putere sau nu s -ar
încălca normele imperative de competență”
[35]; spre exemplu, conform art. 2 alin. (5)
din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contravențiilor [36], „Hotărârile
consiliilor locale sau județene o ri, după caz,
ale sectoarelor municipiului București, prin
care s -au stabilit contravenții cu nesocotirea
principiilor prevăzute la alin. (2) -(4) [37],
sunt nule de drept. Nulitatea se constată de
instanța de contencios administrativ
competentă, la cererea oricărei persoane
interesate"; iată -ne în fața unui caz de
prorogare legală de competență, în care,
pentru buna administrare a justiției, pentru
economie de timp și de
mijloace, ca și pentru a se evita hotărâ rile
inconciliabile sau contradictorii, legiuitorul
a înțeles să se abată, în mod
excepțional, de la dreptul comun al
competenței instanțelor de contencios
administrativ [38]; o asemenea posibilitate
nu poate fi recunoscută organelor
administrativ -jurisdicționale,
care nu pot, în principiu, să își proroge
competența [39] „cu privire la alte acte și
pretenții juridice privitoare la drepturi
recunoscute de lege" [40], în afara celor
asupra cărora pot, ca urmare a unei
prevederi legale exprese, să se pronunțe;
această imposibilitate a prorogării
competenței unui organ administrativ –
jurisdicțional este determinată tocmai de
caracterul excepțional al jurisdicției
exercitate de un atare organ;
– numai instanțele j udecătorești de
contencios administrativ „au și competența
de a statua asupra realizării titlurilor [lor –
prec.n.] executorii" [41], în timp ce mainly irrevocable, cannot be backed out
from the legacy control of the judicial courts;
– the administrative con tentious
courts may prorogue “their competence
beyond the usual limits if, of course, there
was no power excess otherwise or the
imperative norms of competence were not
disrespected” [35]; for example, according to
art. 2 paragraph (5) of G.O. no. 2/2001
regarding the juridical system of the
contraventions [36], “The decisions of the
local or county councils or, where
appropriate, of the sectors of Bucharest, by
means of which contraventions were
established by disrespecting the principles
stipulates by par agraph (2) -(4) [37], are
legally null. The nullity is found by the
competent administrative contentious court,
at the demand of any interested person ";
here we are in front of a case of legal
prorogation of competence when, for the
good administration of the justice, for saving
time and means, and also for avoiding the
irreconcilable or contradicting decisions, the
legislator exceptionally deviated from the
common law of the competence of the
administrative contentious courts [38]; such
a possibility canno t be recognized to the
administrative -jurisdictional organs that
cannot mainly prorogue their competence
[39] “regarding other documents and
juridical claims regarding the rights
recognized by the law " [40], beside the ones
which they may pronounce on, as a
consequence of an express legal stipulations;
this impossibility of proroguing the
competence of an administrative –
jurisdictional organ is determined by the
exceptional feature of the jurisdiction
exerted by such an organ;
– only the judicial courts of
administrative contentious “are competent to
state on the accomplishment of [their – prec.
N.] executory titles " [41], while the
administrative -jurisdictional organs are not
mainly recognized such a competence, “and
the capitalization of their executory titles is
made by means of the judicial courts " [42];

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

115organelor administrativ -jurisdicționale nu li
s-a recunoscut, în principiu, o atare
competență, „valorificarea titlurilor lor
executorii făcându -se prin intermediul
instanțelor judecătorești" [42]; această din
urmă afirmație este însă numai partial
adevărată, întrucât, de principiu, actele
administrative, inclusiv cele care sunt și
jurisdicționale, au caracter exec utoriu,
astfel că punerea lor în executare nu (mai)
implică și o eventuală intervenție
posterioară a unei instanțe judecătorești;
avem în vedere, spre pildă, căzul deciziilor
pronunțate de Consiliul Național de
Soluționare a Contestațiilor sau pe cel al
încheierilor aparținând judecătorului
delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate [43].

Bibliografie

A. Trăilescu, Drept administrativ, ediția 4,
Ed. C.H: Beck, 2010;
Al. Negoiță, Contenciosul administrativ și
elemente de drept administrat iv, Ed.
Lumina Lex, București , 1992;
C. Clipa, Organe și proceduri
administrativ – jurisdicționale. Introducere
în studiul administrației publice
jurisdicționale, Ed. Hamangiu, București,
2012;
C. – S. Săraru, Contractele administrative.
Reglementare. Doct rină. Jurisprudență, Ed.
C.H. Beck, București, 2009;
D.C. Dragoș, Procedura contenciosului
administrativ, Ed. All Beck, București,
2002;
E.Albu, Dreptul contenciosului
administrativ, Ed. Universul Juridic,
București, 2008;
E.Popescu , Drept administrativ, e diția a II –
a revizuită și actualizată , Ed. Universitas,
Petroșani, 2009;
I. Deleanu, Tratat de procedură civilă , vol.
I, Ed. Servo -Sat, Arad, 2000;
I. Deleanu, Procedura civilă , vol. I, Ed.
Servo -Sat, Arad, 1998; this latter statement is only partially true
whereas, the administrative documents,
including the jurisdictional ones, mainly
have an executory feature, so that their
execution involves no potential in tervention
posterior to a judicial decision; for example,
we consider the case of the decisions
pronounced by the National Council of
Solving the Contestations or the one of the
conclusions belonging to the judge delegated
for the executions of the freedom depriving
punishments [43].

Bibliography

A. Trăilescu, Adminsitrative Law, the 4th
edition, C.H: Beck Press, 2010;
Al. Negoiță, Administrative Contentious and
Elements of Administrative Law , Lumina
Lex Press, Bucharest, 1992;
C. Clipa, Administrative -Jurisdictional
Organs and Procedures. Introduction in the
Study of the Jurisdictional Public
Administration, Hamangiu Press, Bucharest,
2012;
C. – S. Săraru, Administrative Contracts.
Regulations. Doctrine. Jurisprudence, C.H.
Beck Press, Bucharest, 2009;
D.C. Dragoș, Procedure of Administrative
Contentious, All Beck Press, Bucharest,
2002;
E.Albu, Administrative Contentious Law,
Universul Juridic Press, Bucharest, 2008;
E.Popescu , Administrative Law, the 2nd
edition, reviewed and upgraded , Universitas
Press, Petroșani, 2009;
I. Deleanu, Civil Procedure Treaty , vol. I,
Servo -Sat Press, Arad, 2000;
I. Deleanu, Civil Procedure , vol. I, Servo –
Sat Press, Arad, 1998;
I. Rîciu, Procedure of Administrative
Contentious. Theoretical Aspects and
Jurisprudence Reference Points, Hamangiu
Press, Bucharest, 2012;
O. M. Cilibiu, Administrative Justice and
Administrative -Fiscal Contentious,
Universul Juridic Press, Bucharest, 2010;
O.Puie , Administrative Contentious, vol. I

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

116I. Rîciu, Procedura contenciosului
administ rativ. Aspecte teoretice și repere
jurisprudenționale, Ed. Hamangiu,
București, 2012;
O. M. Cilibiu, Justiția administrativă și
contenciosul administrativ – fiscal, Ed.
Universul Juridic, București, 2010;
O.Puie , Contenciosul administrativ, vol. I
și II, tomul 7, Ed. Universul Juridic,
București, 2009;
P. Stainov, Jurisdicțiile speciale din
administrație în statul socialist , Ed.
Științifică, București, 1961;
R.V. Mancaș, Drept procesual penal.
Partea generală , Ed. Intergraf, Reșița,
1998;
T. Drăganu , Intro ducere în teoria și
practica statului de drept , Ed. Dacia, Cluj –
Napoca, 1992;
V. I. Prisăcaru, Tratat de drept
administrativ român. Partea generală, ed. a
2-a revăzută și adăugită , Ed. All,
București, 1996.

[1] Text care are următorul conținut: „(1)
Contractele care intră în sfera de aplicare a
prezentei ordo nanțe de urgență pot fi încheiate
numai după împlinirea termenelor de așteptare de:
a) 11 zile de la data transmiterii comunicării
privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în
care valoarea es timată, conform prevederilor art.
23 și ale cap. II secțiunea a 2 -a, a contractului
respec tiv este egală sau mai mare decât pragurile
valorice prevăzute la art. 55 alin. (2);
b) 6 zile de la data transmiterii comunicării
privind rezultatul aplicării procedur ii, în cazul în
care va loarea estimată, conform prevederilor art.
23 și ale cap. II secțiunea a 2 -a, a contractului
respectiv este mai mică decât pragurile valorice
prevăzute la art. 55 alin. (2)".
[2] Potrivit căruia, „în cazul în care autoritatea
contra ctantă nu transmite comunicarea privind
rezulta tul aplicării procedurii și prin fax sau prin
mijloace electronice, atunci termenele prevăzute la
art. 205 alin. (1) se majorează cu 5 zile".
[3] Conform căruia, „în cazul primirii unei
contestaț ii de către Consiliul Național de
Soluționare a Con testațiilor, pentru care nu s -a luat
act de renunțare conform prevederilor alin. (2),
autoritatea con tractantă are dreptul de a încheia
contractul numai după comunicarea deciziei and II, book 7, Universul Juridic Press,
Bucharest, 2 009;
P. Stainov, Special Jurisdictions of
Administration in the Socialist State ,
Scientific Press, Bucharest, 1961;
R.V. Mancaș, Criminal Processual Law.
General Part , Intergraf Press, Reșița, 1998;
T. Drăganu , Introduction in Theory and
Practice of the La w State , Dacia Press, Cluj –
Napoca, 1992;
V. I. Prisăcaru, Romanian Administrative
Law Treaty. General Part, the 2nd edition
reviewed and completed, All Press,
Bucharest, 1996.

___________________________

[1] A text having the following content: “(1) The
contracts entering the application sphere of the present
emergency ordinance may only be concluded after the
expiration of the expectation terms, respectively:
a. 11 days since the transmission date of the
communication regarding the result of applying the
procedure, when the estimated value, according to the
stipulations of art. 23 and of chapter II section 2, of
that contract is equal or higher than the value limits
stipulated by art. 55 paragraph (2);
b.6 days since the transmission date of the
communica tion regarding the result of applying the
procedure, when the estimated value, according to the
stipulations of art. 23 and of chapter II section 2, of
that contract is lower than the value limits stipulated
by art. 55 paragraph (2)".
[2] According to whic h “when the contracting
authority does not transmit the communication
regarding the result of applying the procedure also by
fax or by electronic means, then the terms stipulated
by art. 205 paragraph (1) is majored by 5 days".
[3] According to which, “whe n the National Council
of Solving the Contestations receives a contestation
for which there was no renunciation document
according to the stipulations of paragraph (2), the
contracting authority has the right to conclude the
contract only after communicati ng the decision of the
National Council of Solving the Contestations, in the
term stipulated by art. 279 paragraph (3), but not
before the expiration of the expectation terms,
inclusively when these terms regard the cases
stipulated by art. 28712 paragraph (1) and by art. 28713
letter a). If the decision of the National Council of
Solving the Contestations was attacked by a plaint, the
stipulations of art. 2877 are correspondingly applied".
[4] Under which “in the case stipulated by art. 149
paragraph (4) l etter b), the contracting authority is

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

117Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
în termenul prevăzut la art. 279 alin. (3), dar nu
înainte de expira rea termenelor de așteptare,
inclusiv când aceste termene privesc cazurile
prevăzute la art. 28712 alin. (1) și la art. 28713 lit. a).
Dacă decizia Consiliul ui Național de Soluționare a
Contestațiilor a fost atacată cu plângere, dispozițiile
art. 2877 se aplică în mod corespunzător".
[4] În virtutea căruia, „în cazul prevăzut la art. 149
alin. (4) lit. b), autoritatea contractantă are obliga ția
de a relua com petiția respectând următoarea
procedură:
a) pentru fiecare contract ce urmează a fi atribuit,
autoritatea contractantă consultă în scris opera –
torii economici semnatari ai acordului -cadru
respectiv;
b) autoritatea contractantă fixează un termen
limită suficien t pentru prezentarea ofertelor, în
acest sens având obligația de a ține cont de
aspecte precum complexitatea obiectului și
timpul necesar pentru transmiterea ofertelor;
c) ofertele se prezintă în scris, iar conținutul lor
rămâne confidențial până când termen ul limită
stipulat pentru deschidere a expirat;
d) autoritatea contractantă atribuie fiecare contract
ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe
baza criteriului de atribuire precizat în
documentația în temeiul căreia a fost încheiat
acordul -cadru".
[5] Texte care au următorul conținut:
– Art. 158: „(1) în scopul atribuirii contractelor de
achiziție publică prin sistemul dinamic de achizi ție
publică, autoritatea contractantă are obligația de a
publica, pentru fiecare contract în parte, un nou
anunț de participare simplificat, prin care toți
operatorii economici interesați sunt invitați să de –
pună oferte orientative în conformitate cu
prevederile art. 156.
(2) Autoritatea contractantă are obligația de a
stabili o dată limită de depunere a ofertel or orienta –
tive care, raportată la data publicării anunțului de
participare simplificat prevăzut la alin. (1 ), nu tre –
buie să fie mai devreme de:
a) 15 zile, în cazul în care valoarea estimată,
conform prevederilor art. 32, este egală sau mai
mare decât echi valentul în lei al 125.000 euro;
b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată,
conform prevederilor art. 32, este mai mică decât
echivalentul în lei al 125.000 euro".
– Art. 159: „(1) Autoritatea contractantă are
obligația de a invita toți ofertanții admiș i în
sistemul di namic de achiziție să depună o ofertă
fermă pentru contractul de achiziție publică care
urmează să fie atribuit, stabilind în acest sens o
dată limită pentru depunere.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a
invita ofertanții să d epună ofertele ferme decât
după ce a finalizat verificarea tuturor ofertelor forced to start again the competition by respecting the
following procedure:
a. for every contract that is to be assigned, the
contracting authority consults in written the
economical operators who signed that frame –
agreement;
b. the contracting authority establishes a deadline
sufficient for presenting the offers and in this sense it
is forced to consider aspects such as the object
complexity and the time necessary for the offer
transmission; c.
c) The offers are pres ented in written, and their
content remains confidential until the deadline
stipulated for the opening expires;
d) the contracting authority assigns every contract to
the bidder who presented the best offer, based on the
assignment criterion specified in t he documentation
based on which the frame -agreement was concluded ".
[5] The texts having the following content:
– Art. 158: “(1) in order to assign the public purchase
contracts by the dynamic system of public purchase,
the contracting authority is forced to publish a new
simplified notice of participation, for each contract, by
means of which all the interested economical
operators are invited to lay down their orientation
offers according to the stipulations of art. 156.
(2) The contracting authority is forced to establish a
deadline for laying down the orientation offers which,
reported to the publishing date of the simplified
participation notice stipulated by paragraph (1 ), it
should be no sooner than:
a) 15 days, when the estimated value, according t o the
stipulations of art. 32, is equal to or higher than the
equivalent in lei of 125.000 euro;
b) 5 days, when the estimated value, according to the
stipulations of art. 32, is lower than the equivalent in
lei of 125.000 euro".
– Art. 159: “(1) The contr acting authority is forced to
invite all the bidders admitted in the dynamic
purchase system to lay down a firm offer for the
public purchase contract that is to be assigned, by
establishing in this sense a deadline for the laying
down.
(2) The contracting authority has the right to invite the
bidders to lay down their firm offers only after it
finished the checking of all the orientation offers laid
down in the term stipulated by art. 158 paragraph (2)".
– Art. 160: .The contracting authority is forced to
assign the public purchase contract to the bidder
presenting the most advantageous firm offer based on
the application of the assignment criteria established
in the participation notice published when launching
the dynamic purchase system. Where appropriat e,
these criteria may be formulated more accurately in
the framework of the invitation stipulated by art. 159
paragraph (1)".
[6] According to which “The bidder/the candidate/the
associated bidder/the subcontractor/the supporting

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

118orientative depuse în termenul prevăzut la art. 158
alin. (2)".
– Art. 160: .Autoritatea contractantă are obligația de
a atribui contractul de achiziție publică ofertantu lui
care prezintă cea mai avantajoasă ofertă fermă pe
baza aplicării criteriilor de atribuire stabilite în
anunțul de participare publicat cu ocazia lansării
sistemului de achiziție dinamic. Dacă este cazul,
aceste criterii pot fi formulate cu mai multă
acuratețe în cadrul invitației prevăzute la art. 159
alin. (1)".
[6] Potrivit căruia
„Ofertantul/Candidatul/Ofertantul
asociat/Subcontractantul/Terțul susținător care are
drept membri în cadrul consiliului de
administrație/organ de conducere ori de supervizare
și/sau are acționari ori asociați persoane care sunt
soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea in –
clusiv ori care se află în relații comerciale, astfel
cum sunt acestea prevăzute la art. 69 lit. a), cu
persoane ce dețin funcții de decizie în cadrul
autorității contractante, este exclus din procedura
de atribuire".
[7] Până la 1 februarie 2013, acest text are
următorul conținut: „Litigiile la care face referire
alin. (1) se soluționează, de urgență și cu precădere,
de către Curtea de Apel București, Se cția
contencios ad ministrativ, potrivit dispozițiilor art.
7202-7207 și art. 7209 din Codul de procedură
civilă, care se apli că în mod corespunzător".
[8] Anterior datei de 1 februarie 2013, acest text
are următorul conținut: „Sentința Curții de Apel
București poate fi atacată cu recurs, în termen de 15
zile de la data comunicării, la înalta Curte de Ca –
sație și Justiție, Secția contencios administrativ".
[9] Potrivit art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006,
contactul de achiziție publică este „contractul
comerci al (s.n.) (…), încheiat în scris între una sau
mai multe autorități contractante, pe de o parte, și
unul sau mai mulți operatori economici, pe de altă
parte, având ca obiect execuția de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii, î n
sensul prezentei ordonanțe de urgență".
[10] Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil,
secțiile comerciale ale instanțelor judecătorești au
fost redenumite, stabilindu -se că acestea sunt secții
civile ale acelorași instanțe.
[11] Este vorba despre Agenția Națională de
Integritate.
[12] Privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap (republicată în M. Of. nr. 1
din 3 ianuarie 2008).
[13] Conform art. 85 alin. (4) din Legea nr.
448/2006.
[14] Potrivit art. 87 alin. (4) fraza l din Legea nr.
448/2006.
[15] Conform art. 87 alin. (5) din Legea nr.
448/2006. third having as members in the framework of the
administration council/leading or supervising organ
and/or has as shareholders or as associates persons
who are husband/wife, relative or family to the fourth
degree inclusively or who have commercial relations,
as they are stipulated by art. 69 letter a), with persons
owning decisional functions in the framework of the
contracting authority, is excluded from the assigning
procedure".
[7] Until February 1st, 2013, this text has the
following content: “The litigations mentioned by
parag raph (1) are emergently and priorly solved by
Bucharest Appeal Court, Administrative Contentious
Section, according to the stipulations of art. 7202-7207
and art. 7209 of the Civil Procedure Code, which are
correspondingly applied ".
[8] Before February 1st, 2013, this text has the
following content: “The sentence of Bucharest Appeal
Court may be attacked by an appeal, in a 15 day term
since the communication date, from the High Court of
Cassation and Justice, Administrative Contentious
Section ".
[9] Accor ding to art. 3 letter f) of G.E.D. no. 34/2006,
the public purchase contract is “the commercial
contract ( s.n.) (…), concluded in written between one
or several contracting authorities, on one hand, and
one or several economical operators, on the other
hand, having as an object the work execution, the
product supply or the service performance, in the
sense of the present emergency ordinance".
[10] At the same time with the validation of the new
Civil Code, the commercial sections of the judicial
courts we re renamed, establishing that they are civil
sections of the same courts.
[11] It is about the National Agency of Integrity.
[12] Regarding the protection and the promotion of
the rights of the persons with disabilities (republished
in the Official Gazette no. 1 from January 3rd, 2008).
[13] According to art. 85 paragraph (4) of Law no.
448/2006.
[14] According to art. 87 paragraph (4) phrase l of
Law no. 448/2006.
[15] According to art. 87 paragraph (5) of Law no.
448/2006.
[16] According to art. 901 paragraph (1) of Law no.
448/2006.
[17] According to art. 87 paragraph (6) of Law no.
448/2006.
[18] Cristian Clipa , Administrative -Jurisdictional
Organs and Procedures, Hamangiu Press, Bucharest,
2012, op. cit., p. 205.
[19] According to art. 3 paragraph (1) of Law no.
215/2001.
[20] Cristian Clipa, op. cit., p. 207.
[21] A text according to which “The prefect may
attack, in front of the administrative contentious court,
a document of the county council, of the local council
or of the mayor, if he considers t hat this is an illegal

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

119[16] Potrivit art. 901 alin. (1) din Legea nr.
448/2006.
[17] Conform art. 87 alin. (6) din Legea nr.
448/2006.
[18] Cristian Clipa , Organe și procedure
administrativ -jurisdicționale, Ed. Hamangiu,
București, 2012, op. cit., p. 205.
[19] Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
[20] Cristian Clipa, op. cit., p. 207.
[21] Text potrivit căruia „Prefectul poate ataca, în
fața instanței de contencios administrativ, un act al
consiliului județean, al celui local sau al primarului,
în cazul în care consideră actul ilegal. Actul ata cat
este suspendat de drept".
[22] Art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004
are următorul conținut:
„(1) Prefectul poate ataca direct în fața instanței de
contencios administrativ actele emise de auto ritățile
administrației publice locale, dacă le consideră
nelegale; acțiunea se formulează în terme nul
prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de
la momentul comunicării actul ui către pre fect și în
condițiile prevăzute de prezenta lege. Acțiunea
introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.
(2) Agenția Națională a Funcționarilor Publici
poate ataca în fața instanței de contencios adminis –
trativ actele autorităților pub lice centrale și locale
prin care se încalcă legislația privind funcția pu –
blică, în condițiile prezentei legi și ale Legii nr.
188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, re –
publicată".
[23] Cristian Clipa, op. cit., p. 208 – 209.
[24] C.L. Popes cu, Tutela exercitată de prefect
asupra actelor autorităților administrative ale
colectivi tăților locale, în lumina Legii nr. 69/1991,
republicată în 1996, în Dreptul nr. 8/1996, p. 62.
[25] Ibidem.
[26] T. Drăganu, Introducere în teoria și practica
statu lui de drept, Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1992, p.
144.
[27] Potrivit art. 52 alin. (1 ) din Legea nr. 64/1991.
[28] Potrivit art. 101 din Legea nr. 115/1996.
[29] C.L Popescu, op. cit., p. 63.
[30] A. Trăilescu, Drept administrative, Ediția 4,
Ed. C.H. Beck, București, 2010, p. 318.
[31] P. Stainov, Jurisdicțiile speciale din
administrație în statul socialist, Ed. Științifică,
București, 1961, p. 48.
[32] V. I. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ
român. Partea generală, ed. a 2 -a revăzută și
adăugită, Ed. All, București, 1996, p. 273.
[33] Noțiunea de compunere a instanței
desemnează alcătuirea completului de judecată din
numărul de judecători prevăzuți de lege, având
capacitatea funcțională pentru judecarea unei
anumite cauze. A se vedea R.V. Mancaș, Drep t
procesual penal. Partea generală, Ed. Intergraf,
Reșița, 1998, p. 47. document. The attacked document is suspended by the
law ".
[22] Art. 3 paragraph (1) and (2) of Law no. 554/2004
has the following content:
“(1) The prefect may directly attack, in front of the
administrative contentious court, the d ocuments
emitted by the local public administration authorities,
if he considers they are illegal; the action is
formulated in the term stipulated by art. 11 paragraph
(1), starting since the moment when communicating
the document to the prefect and in the conditions
stipulated by the present law. The action introduced
by the prefect is absented from the stamp tax.
(2) The National Agency of Civil Servants may
attack, in front of the administrative contentious court,
the documents of the central and local p ublic
authorities by means of which the legislation
regarding the public functions is disrespected, in the
conditions of the present law and of Law no.
188/1999 regarding the Status of Civil Servants,
republished ".
[23] Cristian Clipa, op. cit., p. 208 – 209.
[24] C.L. Popescu, The guardianship exerted by the
prefect on the administrative authorities of the local
collectivities, spotlighted by the Law no. 69/1991,
republished in 1996, in Law no. 8/1996, p. 62.
[25] Ibidem.
[26] T. Drăganu, Introduction in Theory and Practice
of the Law State, Dacia Press, Cluj -Napoca, 1992, p.
144.
[27] According to art. 52 paragraph (1 ) of Law no.
64/1991.
[28] According to art. 101 of Law no. 115/1996.
[29] C.L Popescu, op. cit., p. 63.
[30] A. Trăilescu, Administrative Law, the 4th edition,
C.H. Beck Press, Bucharest, 2010, p. 318.
[31] P. Stainov, Special Jurisdictions in
Administration in the Socialist State, Scientific Press,
Bucharest, 1961, p. 48.
[32] V. I. Prisăcaru, Romanian Administrative Law
Treaty. General Par t, 2nd edition reviewed and
completed, All Press, Bucharest, 1996, p. 273.
[33] The notion of court composition assigns the
composition of the judicial team regarding the number
of judges stipulated by the law, having the functional
capacity to judge certa in causes. See R.V. Mancaș,
Criminal Processual Law. General Part, Intergraf
Press, Reșița, 1998, p. 47.
[34] I. Deleanu, Civil Procedure Treaty, Servo -Sat
Press, Arad, 2001, p. 224.
[35] I. Deleanu, Civil Procedure, vol. I, Servo -Sat
Press, Arad, 2000, p. 336.
[36] Official Gazette no. 410 from July 25th, 2001.
[37] Texts according to which:
„(2) By the decisions of the authorities of the local or
county public administrations, there are
contraventions established and sanctioned in all the
activity fields, having attributions established by law,

Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târ gu Jiu, Seria Științe Juridice , Nr. 1/2014

Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 1/2014

120[34] I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, Ed.
Servo -Sat, Arad, 2001, p. 224.
[35] I. Deleanu, Procedura civilă, vol. I, Ed. Servo –
Sat, Arad, 2000, p. 336.
[36] M. Of. nr. 410 din 25 iulie 2001.
[37] Texte potrivit cărora:
„(2) Prin hotărâri ale autorităților administrației
publice locale sau județene se stabilesc și se sanc –
ționează contravenții în toate domeniile de
activitate pentru care acestora le sunt stabilite
atribuții prin le ge, în măsura în care în domeniile
respective nu sunt stabilite contravenții prin legi,
ordonan țe sau hotărâri ale Guvernului.
(3)Consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București pot stabili și sancționa contravenții în
următoarele domenii: salubrit ate; activitatea din
piețe, curățenia și igienizarea acestora;
întreținerea parcurilor și spațiilor verzi, a
spațiilor și locurilor de joacă pentru copii;
amenajarea și curățenia spa țiilor din jurul
blocurilor de locuințe, precum și a terenurilor
virane; întreținerea bazelor și obiective lor
sportive aflate în administrarea lor; întreținerea
străzilor și a trotuarelor, a școlilor și altor insti –
tuții de educație și cultură, întreținerea clădirilor,
împrejmuirilor și a altor construcții; depozitarea
și cole ctarea gunoaielor și a resturilor menajere.
(4)Consiliul General al Municipiului București
poate stabili și alte domenii de activitate din
compe tența consiliilor locale ale sectoarelor, în
care acestea pot stabili și sancționa contravenții".
[38] În aces t sens, a se vedea I. Deleanu,
Procedura civilă, vol. I, Ed. Servo -Sat, Arad, 1998,
p. 448.
[39] A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedură
civilă, vol. I, Ed. Servo -Sat, Arad, 2000, p. 336.
[40] Al. Negoiță, Contenciosul administrativ și
elemente de drept administrativ, Ed. Lumina Lex,
București , 1992 , p. 122.
[41] Idem, p. 337.
[42] Ibidem.
[43] C. Clipa, op. cit., p. 211 .

as long as those fields established no contraventions
by laws, ordinances or decisions of the Government
(3) The local councils of Bucharest sectors may
establish and sanction contraventions in the following
fields : sanitation, activity in markets, cleaning and
disinfecting them, maintaining the parks, the green
spaces and the children playgrounds; arranging and
cleaning the spaces around the blocks of flats, and
also the vacant lands; maintaining the sports bases a nd
objectives in their administration; maintaining the
streets and the sidewalks, the schools and other
educational and cultural institutions, maintaining the
buildings, the neighbourhood and other buildings;
storing and collecting the trash and the garbag e.
(4) The General Council of Bucharest Municipal may
also establish other activity fields in the competence
of the local councils of the sectors, where they may
establish and sanction contraventions ".
[38] In this sense, see I. Deleanu, Civil Procedure,
vol. I, Servo -Sat Press, Arad, 1998, p. 448.
[39] See I. Deleanu, Civil Procedure Treaty, vol. I,
Servo -Sat Press, Arad, 2000, p. 336.
[40] Al. Negoiță, Administrative Contentious and
Elements of Administrative Law, Lumina Lex Press,
Bucharest, 1992, p. 12 2.
[41] Idem, p. 337.
[42] Ibidem.
[43] C. Clipa, op. cit., p. 211.