Lucrarea de față își propune să prezinte atât principalele aspect e teoretice, dar și practice ale [610780]

1

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte atât principalele aspect e teoretice, dar și practice ale
dezvoltării turistice durabile în județul Buzău.
Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om și
natură și pledează pentru solidaritatea între generații ca singura opțiune viabilă pentru dezvoltarea pe
termen lung.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă o nouă paradigmă a dezvoltării, concept
promovat în cadrul Conferinței Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă organizată de Națiunile Unite
la Rio de Janeiro în 1992. Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor
dezvoltării umanității prin op țiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele
capitalului natural și sistemele socio -economice.
Durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător
și de resurse. Sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a societății su nt esențiale în
definirea calită ții vieții.
Prezenta lucrare este structurată pe 4 capitole, astfel:
Capitolul I prezintă aspectele generale ale județului Buzău, precum așezarea geografică,
căile de acces, istoria apar iției județului Buzău, dar și populația și economia acestuia.
Capitolul II este structurat pe mai multe subcapitole, unde, voi prezenta conceptele teoretice
ale potențialului turistic, dar și potențialul turistic al reliefului, climei, florei, faunei și al
hidrografiei . De asemenea voi vorbi despre ariile protejate, potențialul turistic antropic, dar și despre
arta populară și manifestările etnofolclorice și principalele stațiuni ale județului .
Capitolul III începe cu analiza bazei tehnico -materială a județului Buzău în perioada 2010 –
2017.
În prima parte a capitolului voi analiza evoluția tipurilor de structuri de primire turistică în
perioada 2010 -2017, capacitatea de cazare existent ă și în fu ncțiune, unitățile de alimentație turistică
ale județului, dar și unitățile de agrement și tratament, cât și mijloacele de transport turistic.
În partea a doua a capitolului voi vorbi despre circulația turistică, și anume formele de turism
specific e județu lui, evoluția numărului de turiști , numărul de înnoptări, durata sejurului mediu,
densitatea circulației turistice și funcția turistică a judetului Buzău.

2

Capitolul IV conține propuneri personale privind devoltarea turistică a județului Buzău și
anume un c ircuit turistic. De asemenea voi identifica punctele tari si slabe, oportunitățile și
amenințările județului în ceea ce privește dezvoltarea turistică, în cadrul analizei SWOT, urmată de
strategii de dezvoltare durabilă turistică a județului Buzău.

3

CAPITOLUL I
PREZENT AREA GENERALĂ A JUDEȚ ULUI BUZĂU

1.1. Așezarea generală a județului Buzău
Județul Buzău este situat în partea de sud -est a României între 44°44’ și 45°49’ latitudine
nordică și între 26°04’ și 27°26’ longitudine estică, având ca vecini județele Brașov și Covasna la
nord-vest, Vrancea la nord -est, Brăila la est, Ialomița și Ilfov la sud și județul Prahova la vest.
Figura 1.1. Poziția geografică a județului Buzău în cadrul României și limitele
administrativ -teritoriale
Sursa http://pe -harta.ro/buzau/

4

Județul Buzău este situat în partea central -sud-estică a României, în sudul Carpaților
Curburii și în nordul Câmpiei Române pe cursul superior și mijlociu al râului Buzău.
Suprafața jude țului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafața Regiunii de dezvoltare Sud-Est și
2,6% din suprafața țării).
Județul Buzău se întinde pe aproximativ tot bazinul hidrografic al râului Buzău care
izvorăște din curbura Carpaților. După mărime, județul ocupă locul trei pe Regiune (după Tulcea și
Constanța) și locul 17 pe țară.
Din punct de vedere al provinciilor istorice, Buzăul se află în Muntenia, învecinându -se cu
celelalte doua mari provincii românești – Moldo va și Transilvania, poziție geo politică care a
influențat de -a lungul timpului evo luția și dezvoltarea jude țului.1

1.2. Căile de acces
Legătura județului Buzău cu celelalte regiuni din țară se face prin ׃
 DE 85(sau DN 2) dinspre București spre Suceava, Bacău, Focșani;
 DN 1B spre Ploiești;
 DN 10 spre Brașov;
 DN 2B spre Brăila.
Regiunea Sud -Est este străbătută de toate cele 3 coridoare de transport Pan -europene de pe
teritoriul României, respectiv:
 Coridorul IV Pan-european (Berlin – București – Constanța – Salonic)
 Coridorul VII Pan-european, respect iv fluvial Dunărea (pentru județul Buzău însemnând
sectorul dintre Brațul Sulina – Canalul Dunăre – Marea Neagră)
 Coridorul IX Pan-european (Helsinki – București – Alexandroupolis) ; E85 străbate Grecia și
Bulgaria, intră în țară prin Giurgiu și străbate Regiunea Sud -Est prin partea de nord -vest,
trecând prin Buzău și Focșani.
Județul Buzău este străbătut de magistrala feroviară – linia 500 – de importanță europeană pe
ruta București -Ploiești -Buzău -Focșani -Bacău -Suceava. Încă din secolul XIX gara Buzău er a un
important nod feroviar, cu linii naționale spre Brăila, Galați, Constanța și Brașov, precum și o linie
locală spre Nehoiu.

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Buz%C4%83u

5

Calea ferată are o lungime de 252 km, din care 113 km electrificați. Densitatea liniilor ferate
este de 41,3km/ 1000km². Județu l Buzău beneficiază de existența, în regiune, a transportului naval
(maritime și pe canale navig abile ), prin cele 3 porturi maritime ( Constanța, Mangalia și Midia) și 4
porturi fluvial -maritime ( Brăila, Galați, Tulcea și Sulina).2

1.3. Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice a județului Buzău
Cercetările științifice au scos la iveală urme ale prezenței umane pe terasele înalte ale
râurilor, în adăposturile de sub stânci sau în peșteri încă din paleoliticul mijlociu.Unelte și arme din
oases a u pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul județului, dar și obiecte
ceramice din neolitic și epoca bronzului aparț inând Culturilor Boian, Gumești și Monteoru.
”Numele Buzău își are originea în radicalul tracic – buze -, care se găsește și la noi, pentru că
și noi ne tragem din traci. -buzeos -.La aceasta s -a mai adăugat sufixul greco -latin –AIOS -EUS -, care
nu mai este astăzi active decât în formațiile culte, de neologisme latinizate, dar care atunci nu putea
da decât BUZEOS -BUZĂU.”(Vasile Pârvan, istoric) De la apa râului Buzău își iau numele munții
Buzăului și, ulterior, orașul Buzău. De la acesta își ia apoi numele județul Buzău.
Prima atestare documentară a Buzăului datează din secolul al IV -lea d.Hr. ; într -o scrisoare
trimisă de Iunius Soranus, guvernatorul Schytiei Minor lui Vasile cel Mare, arhiepiscopul creștin al
Cesareei Capadociei se relatează despre martirizarea în apropierea Buzăului a unui misionar creștin,
Sava, înecat la 12 aprilie 372, d.Hr.de goții necreștinați conduși de Athanaric, în râul Mousaios.
Documentul ” Pătimirea Sfântului Sava”, redactat în anul 376 d.Hr. , se păstrează în copii la Vatican
și Biblioteca ”San Marco” din Veneția, datând din anul 912, respectiv 916.(o copie a ei se află la
Muzeul Județean de Istorie Buzău)3
Ziua de 12 aprilie a rămas în calendarul creștin -ortodox ca data de prăznuire a Sfânt ului
Mucenic ”Sava de la Buzău” . Din luna mai 1996 „ Sfântul Sava” devine patronul spiritual al
meleagurilor buzoiene. În anul 1991 se pune piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe Municipale
”Sfântul Sava de la Buzău” de către Episcopul Buzăului și Vrancei de atunci, Epifanie Norocel.
Vestigiile din Epoca Bronzului descoperite în regiunea de dealuri (podoabele și obiectele de
aur de la Pietroasa – tezau rul Cloșca cu puii de aur și obiectele de podoabă din bronz de la Pârscov,

2 www.comune.ro/?/judet/ijud11/
3 https://primariabuzau.ro/buzaul -cultural -turistic/istoria -orasului -buzau/

6

Gherăseni, Poșta Câlnău, Chiojdu), împreună cu ruinele câmpului roman de la Pietroasele și alte
altor câteva așezări dacice stau mărturie a continuitații vieții și civilizației pe acest teritoriu.
Prima mențiune documentară a Buzăului ca târg și punct de vamă apare într -un document
intern emis de Dan al II -lea (1420 -1431), la 30 ianuarie 1431.4
Ca formă de organizare, județul Buz ău a apărut în epoca medievală, odată cu formarea
statului medieval al Țării Românești. Prima hartă administrativă a Țării Românești alcătuită de
stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 cuprindea 17 județe, dintre care județele Buzău,
Râmnic și Săcui eni se suprapun cu actualul județ Buzău. Până în anul 1844, județul se întindea din
munți până la câmpie sub forma unei fâșii, mărginită de cursurile de apă ale Buzăului și Râmnicului,
având aproximativ jumătate din întinderea actuală.
Prin reorganizarea administrativ -teritorială din anul 1968, județul Buzău se reînființează în
limitele actuale, încorporând și 18 comune din fostul județ Rmnicu Sărat, iar orașul Buzău a devenit
municipiu.
Evoluția localităților pe cele două planuri principale: așezări de câmpie și așezări de deal și
de munte – a fost caracterizată de o serie de factori specifici – etnici, culturali, economici, politici,
administrativi.5

1.4. Potențialul economic al regiunii și populația
Județul Buzău cuprinde 87 unită ți administrativ -teritoriale grupate astfel6:
 două municipii ׃ Buzău (reședința de județ) și Râmnicu Sărat;
 3 orașe׃ Nehoiu, Pătîrlagele și Pogoanele;
 82 de comune cu 482 de sate.
Conform ultimului recensământ , populaț ia stabilă a județului Buzău este de 4198 29
persoane, din care 213540 femei (peste 50%) , față de situația existentă la recensământul anterior,
populația stabilă a scăzut cu 6027de persoane .
Populația din municipe și orașe însumează un număr de 1 61022 persoane, în timp ce
populația din comune este de 258807 .

4 http://romaniainterbelica .memoria.ro/judete/buzau/
5 http://cjbuzau.ro/wp -content/uploads/2017/07/Strategia -2014 -2020 -modificata -11.2016.pdf
6 Conform datelor preluate din Strategia de dezvoltare și promovare a județului Buzău, pag. 8

7

Populația stabilă a celei mai mari localități din județ – municipiul Buzău – este de 115494
persoane. Populația stabilă a celorlalte localități din mediul urban este: municipiul Râmnicu Sărat
(33843 persoane), orașul Nehoiu (10211 persoane), o rașul Pătârlagele (7304 persoane) și orașul
Pogoanele (7275 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populație stabilă sunt : Vadu Pașii
(9311persoane), Vernești (8633 persoane), Berca (8534 persoane) și Mărăcineni (8279 persoane),
iar cele cu cel mai m ic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă sunt: Pardoși (453
persoane), Chiliile (623 persoane), Mărgăritești (697 persoane) și Valea Salciei (776 persoane).
La 1 iunie 2018 , copiii (0 -14 ani) dețin o pondere de 15,6% în totalul populației s tabile a
județului, populația tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 10,8%, persoanele mature (25 –
64 ani) formează majoritatea (54,1%), iar persoanele în vârstă de 65 ani și peste reprezintă 19,5%
din total. Persoanele în vârstă de 85 ani și pes te dețin o pondere de 1,7% în totalul populației stabile.
Informația privind etnia a fost dis ponibilă pentru 430031 persoane. S-au declarat români
409316 persoane (95,2%), iar numărul celor care s -au declarat romi a fost de 20376 persoane (
4,7%). Grupuri le etnice pentru care s -a înregistrat un număr de persoane de peste 20 sunt: maghiari
(81 persoane), turci (55 persoane), italieni (39 persoane) și chinezi (32 persoane).
Față de recensământul anterior s-a înregistrat o creștere a ponderii populației de etnie romă
(de la 2,9% la 4,7%). Potrivit liberei declarații a celor 430066 persoane care au declarat limba
maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,8% limba română
reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în fam ilie în perioada copilăriei, urmată de limba
romani care a fost declarată de către 2,1% din populația stabilă. Structura confesională a fost
declarată de 429926 persoane din totalul populației stabile și arată că 98,5% dintre persoanele care
au declarat re ligia sunt de religie ortodoxă; 0,6% s -au declarat de religie adventistă de ziua a șaptea,
iar 0,5% penticostală. Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,3% din
total. S -au declarat „fără religie” sau atei un procent de aproxi mativ 0,1% din totalul populației.
Din totalul populației stabile a județului, 50,2% sunt persoane care au starea civilă legală de
căsătorit(ă). Erau căsătoriți 112885 bărbați și 113417 femei. Nu au fost niciodat ă căsătorite o
proporție de 35 %, persoanel e văduve reprezintă 11,1% din totalul populației stabile, iar persoanele
divorțate dețin o pondere de 3,7%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 16810 persoane.

8

Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 52,1% au nivel scăzut de educație ( primar,
gimnazial sau fără școală absolvită), 38,9% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de
maiștri) și 9,0% nivel superior.
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an, dar care nu
fac parte din popu lația stabilă, este de 10034 și, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de
emigranți externi. Sub -înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al
recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu într eaga familie în străinătate și
nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia.7
Economia Buzăului
Conform unui studiu recent al Băncii Mondiale, economia Buzăului este orientată spre
industrie, deoarece forța de muncă nu trebuie să aibă studii superioare.
Studiul arăta și că, majoritatea forței de muncă atrasă de oraș provine din interiorul
județului, deoarece orașul se află în centrul unei zone rurale compacte și dens populate și deoarece
concurează cu orașe mai mari pentru atragerea migranților din alte județe, caracteristici pe care le
împarte cu Alexandria . Tot proximitatea Bucureștiului face ca Buzăul să fie și sursă de migrație
internă, aflată pe orbita capitalei din acest punct de vedere. Buzău l se află pe locul al doilea, la mică
distanță după Ploiești (un oraș cu populație aproa pe dublă), la numărul de angajați din București
care provin din alte orașe între 1991 și 2 018; studiul sugerează că, deși acesta a fost un dezavantaj în
perioada anterioară, se poate transforma într -un avantaj.8
Industria. Indicele producției industriale a înregistrat în luna ianuarie 2018 o creștere cu
10,7 % comparativ cu luna ianuarie a anului precedent. Pe parcursul anului 2017, în luna august s -a
înregistrat cea mai mare creștere a indicelui producției industriale (+37,9%) comparativ cu luna
august a anului precedent, iar cea mai mare scădere s -a înregistrat în luna iunie ( – 13,2 %).

7 http://www.prefecturabuzau.ro/Colegiul%20pre f/25_11_2013/statistica_rpl_2011_buzau.pdf
8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u#Economie

9

Figura 1. 2 :Evoluția indicelui producției industriale
Sursa: INS-Institutul Național de Statistică
Cifra de afaceri din industrie realizată de agenții economici din județ, atât pe piața internă cât
și pe cea externă, în luna ianuarie a anului 2018 comparativ cu luna ianuarie a anului precedent a
înregistrat o creștere cu 20,0%.
Comerțul exterior realizat de agenții economici din județ s -a concretizat în perioada 01.01 –
30.11.2017 în exporturi în valoare de 587390 mii euro și importuri de 416805 mii euro,
înregistrându -se un sold pozitiv al balanței comerțului exterior de + 170585 mii euro. Compara tiv cu
perioada 01.01 -30.11.2016, valoarea mărfurilor exportate a crescut cu 9,2% (+ 49401 mii euro), iar
a celor importate cu 8,2 % (+ 31581 mii euro).
În perioada 01.01 -30.11.2017, ponderi însemnate în structura exporturilor (conform
clasificării din No menclatorul Combinat) s -au înregistrat la:
 metale comune și articole din acestea (25,9%, respectiv 151982 mii euro); materii textile și
articole din acestea (24,7%, respectiv 145183 mii euro);
 grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (10,6%, respectiv 6250 2 mii euro);
 produse alimentare, băuturi, tutun (8,5%, respectiv 49646 mii euro); animale vii și produse
animale (5,1%, respectiv 29960 mii euro);
 în timp ce la importuri ponderi însemnate s -au înregistrat la: metale comune și articole din
acestea (15,8%, respectiv 66048 mii euro);
 mașini, aparate și echipamente electrice (14,2%, respectiv 59133 mii euro);

10

 materii textile și articole din acestea (13,3%, respectiv 55254 mii euro);
 produse vegetale (13,2%, respectiv 54900 mii euro);
 materiale plastice, cauciu c și articole din acestea (12,7%, respectiv 52856 mii euro).
Turism
În luna ianuarie 2018, structurile de cazare turistică din județul Buzău au găzduit un număr
de 4940 turiști, mai puțini cu 686 decât în luna decembrie 2017 și mai mulți cu 369 față de aceeași
lună a anului precedent. Cei mai mulți dintre aceștia au optat pentru cazarea la hoteluri (52,0 %) și la
pensiuni agroturistice (20,3 %). Numărul înnoptărilor în principalele structuri de cazare turistică din
județul Buzău în luna ianuarie 2018 a f ost de 9556, în scădere cu 15,5 % față de luna decembrie
2017 și în creștere cu 19,9 % față de luna ianuarie 2017.9

9 http://www.buzau.insse.ro/wp -content/uploads/2018/05/analiza.ian_. -2018.pdf

11

CAPITOLUL II
ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL
JUDEȚULUI BUZĂU

2.1. Potențialul turistic – concepte teoretice
Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității
Europene consideră că potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor
naturale, culturale și socio -economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă
sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activ ităților de
turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în
care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce – în urma unor amenajări specifice – pot
fi puse în valoare, intrând în circui tul turistic intern sau internațional.
Componentele mediului natural sau cele ale mediului antropizat, prin valoarea lor calitativă
sau cantitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni ,,atracții turistice", constituindu -se în adevărate
,,resurse" turisti ce pentru industria turistică. Conceptul de atracție turistică considerat de unii
sinonim cu resursă turistică, exprimă cu precădere latura afectivă, cognitiv -estetică a diferitelor
elemente din structura potențialului turistic, care produc impresii de o i ntensitate deosebit de
puternică, influențând, în mod direct, anumite segmente ale cererii turistice.
Turiștii vor fi atrași de imaginea, măreția, originalitatea, unicitatea, frumusețea unor
componente ale potențialului turistic (cascadă, chei, versanți abrupți, picturi deosebite, clădiri
impozante, elemente floristice etc.), încercând emoții mai mult sau mai puțin puternice. Noțiunea de
resursă turistică este mult mai complexă și mai completă, incluzând (pe lângă atracțiile turistice
pretabile pentru viz itare) și elemente naturale sau antropice care pot fi valorificate direct în
activitățile turistice ca ,,materie primă", generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și
nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generea ză turism sportiv;
diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat – turismul climateric; agricultura montană –
agroturismul; satele – turismul rural etc.). 10

10 Mihai Ielenicz, Mihaela Comănescu , România -potențial turistic , Editura Universit ară, București, 2009, pag. 14

12

Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o
adevărată ,,industrie" și care, ca orice activitate economică, se bazează pe exploatarea și
valorificarea unor resurse. Prin conținutul, specificul și valoarea sa orice resursă turistică poate
deveni, în timp și spațiu , punct de atracție" pentru piața turisti că. În paralel cu ,,potențialul turistic"
sau ,,resursă turistică", circulă și termenul de fond turistic – ca totalitatea resurselor naturale, social –
culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu (C.
Zwizewski și colaboratorii, 1978), de care se leagă prezența sau absența activităților turistice. O.
Snak (1976) îl numește oferta turistică primară , premisa esențială în amenajarea turistică a unei zone
și în dezvoltarea anumitor forme de turism.
Poten țialul turistic al unei țări constituie, într -adevăr, oferta turistică primară (potențială) care
împreună cu structurile turistice existente (structura de primire și infrastructura specifică) alcătuiesc
oferta turistica reală sau patrimoniul turistic , la a cesta adăugându -se, nu în ultimul rând, și factorii
generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea și calitatea serviciilor prestate
pentru buna desfășurare a activităților turistice.
Noțiunea de patrimoniu turistic are și o accepți une juridică. Pentru a asigura conservarea
unor importante monumente naturale sau antropice a fost aprobată Convenția pentru protejarea
patrimoniului natural și cultural al omenirii (1972) sub egida UNESCO, prin care statele participante
desemnează „moșten irile cu valoare extraordinară și universală” obligându -se să asigure protecția
lor sub toate aspectele.
Oferta turistică reală prezintă o serie de caracteristici specifice printre care se impun:
 Rigiditatea – are o anumită poziție geografică, o localiza re bine definită, fără a putea fi
transferată în alte areale sau zone turistice, sau fără a pute a fi deplasată spre consumator;
 Eterogenitatea – dată de varietatea și marea diversitate genetică a componentelor din structura
ofertei;
 Diferențierea conținutul ui ofertei pe categorii diferite de turiști în funcție de vârstă,
preferințe, posibilități financiare etc.
Oferta turistică reală (patrimoniul turistic), alături de cererea turistică (necesarul de consum
turistic) se constituie în componentă a pieței turi stice, între cele două componente existând relații de
interdependență . Mulți autori includ în potențialul turistic și infrastructura turistică, structurile de
primire și serviciile complementare, punând semnul egalității între potențialul turistic și patri moniul

13

turistic. Există deci o mare diversitate de opinii și controverse în ceea ce privește definirea noțiunii
de potențial turistic. De asemenea, există o serie de încercări de estimare a potențialului turistic al
unui teritoriu prin formule matematice, prin valori cifrice – care, în opinia noastră, sunt foarte
subiective, deoarece aprecierea ,,cantitativă" a ,,calităților" ce caracterizează elementele
potențialului turistic este arbitrară, dependentă de opțiunea personală.
Potențialul turistic (P) rezultă – în opinia lui P. Cocean (1996), din asocierea spațială a
fondului turistic cu baza tehnico -materială aferentă și, sintetic, el se poate exprima prin formula: P =
F + Bm (unde P – potențial turistic, F – fond turistic, Bm – baza tehnico -materială) . Pentru estimarea
cantitativă a însușirilor fondului turistic autorul propune un model de atribuire de indici valorici,
pornind de la următoarele criterii:
 modul în care obiectivul turistic se constituie în unicat pe plan local, region al, național sau
internațional;
 valențele turistice încorporate în obiectivul turistic;
 modul în care satisface și timpul cât satisface cererea turistică;
 condițiile de favorabilitate sau restrictivitate a punerii în valoare. Orice resursă turistică,
naturală sau antropică, prezintă pentru turist și pentru activitatea turistică în ansamblu o anumită
valoare: peisagistică, estetică, recreativă, cognitivă sau instructiv -educativă. 11
Clasificarea potențialului turistic , diversitatea resurselor turistice, gradul lor de valorificare
în actul turistic, intensitatea cu care sunt atrase în circuitul turistic etc. fac ca potențialul turistic să
fie clasi ficat după o s erie de criterii:
– Criteriul genetic evidențiază două mari categorii de potențial turistic: unul natural (relief,
clima, ape, veget ație, faună) și altul antropic, care, la rândul său, reunește resursele turistice
antropice materiale (obiectivele istorice , religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) și activitățile
și manifestările antropice cu funcție turistică;
– Criteriul funcționalității divizează potențialul turistic în: potențial turistic funcțional sau
activ, intrat în circuitul turistic al u nui teritoriu și potențial turistic latent sau disponibil – reunește
acele componente naturale sau antropice ale unei regiuni (zone) care, din anumite motive, nu au
devenit elemente de polarizare turistică;

11 Melinda Cândea, Tamara Simon, Elena Bogan, Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București,
2012, pag.22

14

– Criteriul capacității (volumului) diferențiază potențialul turistic total (absolut) – care
vizează, pe de o parte, intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr -un teritoriu, iar pe
de altă parte exploatarea la parametri maximali posibili a componentelor, precum și un potențial
turistic relativ – constituie doar o parte a potențialului turistic dintr -un teritoriu dat, care poate
funcționa și independent ca element de atractivitate turistică;
– Criteriul limitei de consum evidențiază un potențial turistic inepuizabil – format din acele
resurse turistice ale căror capacitate de exploatare turistică nu poate fi epuizată (teoretic): condițiile
climatice, relieful, apele etc. , alături de un potențial turistic epuizabil – care include componentele
epuizabile în decursul timpului (elemente faun istice, floristice, monumente istorice, obiective
arheologice etc.).
În mod curent, în turism se operează cu potențialul turistic natural și potențialul turistic
antropic, fiecare tip avându -și propriile criterii de identificare, propria structură și form e specifice de
exprimare și valorificare în teritoriu.12

2.2. Potențialul turistic natural
Potențialul turistic natural constituie ansamblul elementelor natural e de pe un teritoriu care
stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități turistice. În literatura străină
deseori pentru potențialul turistic se utilizează termenul de destinație turistică.13

2.2.1. Potențialul turistic al reliefului
După specificul potențialului turistic, în cadrul județului se detașează:
 în partea sudică, o zonă montană cu elemente date mai ales de cadrul natural;
 în partea centrală, o zonă subcarpatică cu caracter mixt, în care elementele oferite de cadrul
natural se îmbină cu cele social -istorice;
 în sud, două centre turistice -Buzău și Râmnicu Sărat – și câteva obiective de acest fel în zona
de câmpie.

12 8 Grigore M. (1975), Potențialul natural al turismului, Centrul de multiplicare al Universității d in București
13 Potențial turistic general -Lector dr. Elena Bogdan, pag.2 -4
http://old.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_12_5714_Potential_Turistic_General_Anul_II.pdf

15

Județul Buzău se înti nde pe aproape tot bazinul hidro grafic al râului Buzău care izvorăște din
curbura Carpaților. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează județul Buzău
astfel :
 la nord se găsesc Munții Buzău, parte a Carpaților de Curbură;
 la sud se găsește câmpia , aparținând Câmpiei Române;
 la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu live zi.
Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud -mediteranean favorabil
viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pen tru vinur ile sale.
Relieful este variat și dispus în trei trepte, care coboară de la nord -vest spre sud -est. Astfel,
în nord domină înălțimile Munților Vrancei și Buzăului, apoi în centru dealurile subcarpatice de
curbură ( Burdușoaia, Ciolanu, Măgura, Istrița cu 754 m), și în sud zona de șes a Câmpiei Române,
cu caracter piemontan și Câmpia Buzăului( cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcția nord -vest și
estica, pe diecția vest -sud), Gherghiței, Râmnicului.14

14 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinații turistice în România,
Editura Universitară, București, 2016,pag.154

16

Masivul Penteleu15 –a fost declarant rezervație forestieră în anul 1975 și este protejat de
lege, fiind considerat arie de management pentru habitat sau specie. Impresionează îndeosebi prin
culmile sale prelungi, pajiștile întinse și prin perspectiva extrem de largă pe care o oferă asupra
Carpaților de Curbură. Cel mai înalt pisc este Vârful Penteleu, având o Înălțime de 1772 m. Peisajul
din cu lmea principală a Penteleului îți taie respirația, ziua fiind vizibile cu ochiul liber masive
montane situate între Valea Oltului și Valea Trotușului, adică din Făgăraș până la Nemira.
Figura 2.1. Masivul Penteleu
Sursa:penteleu.ro

15 http://travelbuzau.com/ro/2014/05/25/penteleu -massif/

17

Masivul Podul Calului16 este cuprins între râurile Bâsca Mare și Buzău. Înălțimea maxima
este de 1440 m, este străb ătut de cursuri de apă având praguri, iar pe râul Cașoca se află Cascada
Cașoca -11m. Deși nu impresionează prin culmile sale alpine sau stâncoase, acesta este interesant
prin bogăția și divesritatea florei și faunei. Cel mai înalt pisc este Vârful Podul Calului, având 1439
m, fiind mai scund cu 250 -300 m, față de Masivele Siriu și Penteleu. Bazinele de receptive ale văilor
au înfățișarea unor amfiteatre nat ural, sitate în spatele micilor chei tăiat în gresia de Tarcău sau
Kliwa. Uneori valurile de alunecare ajung în albia pâraielor, unde creează baraje în spatele lor ce
dau naștere unor locuri ce persist mai mulți ani. Astfel, în 1969, pe Valea Cașoca, s -au format două
lacuri de baraj natural, unul dintrea cestea se mai păstrează și astăzi.
Figura 2.2. Masivul Podul Calului
Sursa:itinerar.ro

16 www.carteamuntilor.ro/index.php?title=Munții_Podu_Calului

18

Masivul Siriu17 este situat aproximativ în partea centrală a Carpaților de Curbură. Alături de
masivele Podu Calului și Penteleu, formează ceea ce este cunoscut sub numele de Munții Buzăului,
nume împrumutat de la râul care,împreună cu afluenții săi,îi străbate și îi des parte în numeroase
unități și subunități fiecare cu o fizionomie proprie și cu un anumit har turistic .
Rocile din care sunt formați sunt predominant reprezentate prin gresii, argile și marne. Cea
mai mare parte a Masivului Siriu este formată din bancuri gr oase de gresii, care, frecvent , trec în
microconglomerate. Este o formațiune grosieră, dură, rezistentă, de culoare cenușie, care alcătuiește
principalele culmi ale acestor munți, denumită de geologul I. Popescu Voitești ”gresia de Siriu”, dat
fiind frumoa sa și larga desfășurare a ei în acest masiv.
Poziția geografică a acestor munți, la circa 40 de km de Brașov și 80 km față de Buzău, în
vecinătatea unor localități populate, și faptul că sunt străbătuți de o arteră de comunicație importantă
facilitează ac cesul și le asigură un bun potential pentru practicarea ecoturismului.
Figura 2.3. Masivul Siriu
Sursa:carpați.org

17 http://www.ecoazimut.ro/index.php/89 -resurse/destinatii -turistic e/532 -masivul -siriu

19

Masivul Monteoru18
Situat în partea de sud a Munților Siriu. Înălțimile cele mai mari se află în vârfurile
Monteoru (1345m) și Căti așu (1014m). Structural, prezintă aceleași caracteristici ca și Masivul
Podul Calului, de unde și multele afinități morfologice. Int eriorul arcului constituie bazinul de
recepție, lărgit printr -o captare în perimetrul văii Nehoiașului.

Figura 2.4. Masivul Monteoru
Sursa:wildstate.ro
Masivul (Pinteul) Ivănețu19
Se află la sud de Bâsca Roziliei. Altitudinea maxima a acestui munte este de 1190 m – în
vârful Ivănețu. În acest masiv se găsesc așezările rupestre, bisericuța și chiliile în piatră din bazinul
Bozioru – Nucu – Ruginoasa – Aluniș – Colți.

18 turismbuzau.ro/masivul -monteoru/
19 turismbuzau.ro/masivul -culmea -ivanetu/

20

2.2.2. Potențialul climato -turistic
Buzăul se încadrează în zona de climă temperat continentală de tranziție, având un grad mare
de ariditate în partea de sud a județului, corespunzătoare arealului de câmpie.
Climatul montan specific Carpaților de Curbură, este c aracterizat prin diferențieri evidente
între versanții cu expoziție sud -estică, expuși circulației aerului continental, și cei cu expunere nord –
vestică, cu influențe oceanice.
Cantitatea medie de precipitații are valori situate între 400 mm și 500 mm, cu 4 50 mm/an în
zona de câmpie și 1000mm/an în zona montană.Crivățul predomină pe tot parcursul anului din nord –
est și sud -vest, provocând numeroase viscole.20

2.2.3. Potențialul turistic al apelor
Relieful, condițiile climaterice, structura geologică, dar în ultimul timp, din ce în ce mai mult
și intervenția distructivă a omului, influențează regimul hidrologic, la suprafață și în subteran.
Principala apă curgătoare a județului este râul cu același nume, pe care îl străbate prin cele trei zone
de relief, pe o lungime de 325 de km, cu un debit mediu, la stația Banița, de 25,2 m³/s, cuprizând o
suprafață de 5500 km². Izvorăște din partea de vest a Munților Ciucaș, ce aparține județului Prahova,
primind pe partea stângă, ân spatial montan, afluenții Zăbrătău, Harț agu, Cașoca, Bâsca Roziliei și
alții, iar pe partea dreaptă Valea Neagră, Siriu, Nehoiu.
În sectorul subcarpatic, valea se lărgește, viteza apei scade, râul Buzău primind apele Bâscii
Chiojdului și ale Nișcovului, pe partea dreaptă și ale Sibiciului, Bălă neasa, Sărățelul, Murătoarea,
Pâclele și Slănicul, pe partea stângă.
Râul Râmnic își are izvorul în Vârful Furu, străbate pe o lungime de 139,5 km toate cele trei
forme de relief și se varsă în Siret, suprafața totală a bazinului său însumând 943km². Debit ul său se
ridică la doar 17,7m³/s.
Râul Călmățui izvorăște din zona mlăștinoasă, delimitată de municipiul Buzău și comunele
Stâlpu, Costești. Suprafața bazinului este de 820km², iar lungimea cursului de 145km. De pe
teritoriul județului Buzău izvorăște și pârâul Sărata din jurul localității Monteoru. Străbate partea de
sud-vest a județului și se varsă în râul Ialomița.
Rețeaua hidrografică cuprinde și o mulțim e de lacuri de origini variate:

21

 lacuri periglaciale: Lacul Vulturilor;
 lacuri formate în urma alune cărilor de teren: lacurile de la Joseni, Policiori și Valea
Grabicina;
 lacuri carstosaline: grupul de lacuri de la Meledic și Lacul Odăile;
 lacuri artificiale: Siriu;
 limanuri fluviatile: Balta Albă și Amara.21
Lacul Vulturilor22
Este cunoscut și sub numele de Lacul fără Fund , se află la est de culmea Mălâia, la 1420 m
și este de origine glaciară. Suprafața sa este de 10 000 mp, o adâncime de 3 m și este
alimentat din ploi și de izvoarele pline cu grohotișuri de la baza culmii.
Figura 2.5. Lacul Vulturilor
Sursa:travel.ro

21 Program de valorificare a potențialului turistic al județului Buzău -pag.19 -20.
22 https://turismbuzau .ro/lacul -vulturilor/

22

Lacul Sec23
Se află la nord de lacul Vulturilor, la înălțimea de 1450 m și este mai mult o mlaștină. Acesta
ocupă o suprafață de 12 400 mp, unde prezintă ochiuri de apă, cu o adâncime de 10 -12 cm,
alimentate de ploi și de izvoarele de la poalele Mălâiei.
Lacul Tâlharilor24
Acesta este situat pe culmea Ivănețu, în apripiere de comuna Lopă tari, sat Nucu.Are o
adîncime de 3 m, alimentarea este permanentă printr -un izvor mic și un deversor.
Lacul Moce aru25
Se gasește în comuna Lopătari, la altitudinea de 775 m, are o formă circulară și o adâncime
de 8m. Accesul se face pe un drum communal d e pe porțiunea Lopătari – Plaiul Nucului.
Figura 2.6. Lacul Mocearu
Sursa:ideipentruvacanta.ro

23 https://www.carteamuntilor.ro/index.php?title=Poarta_V%C3%A2nturilor -Lacul_Sec -Lacul_Vulturilor
24 https://www.infopensiuni.ro/cazare -parscov/obiective -turistice -parscov/lacul -talharilor_4519
25 https://turismbuzau.ro/lacul -mocearu/

23

Lacul Meledic26
Se află pe platoul Meledic. Întinderea sa este de 0,77 ha, are o adâncime de 5,4 m și 16 430
mc de apă. La mal apa este mai călduță, însă la un metro distanță devine foarte rece. Este o arie
protejată, deoarece este rezervație naturală geologică, botanică, speologică și zoologică.
Figura 2.7. Lacul Meledic
Sursa:citibuzau.ro

Lacul Roșu27
Se află sub culmea Penteleu, la o altitudine de 1510 m. Este așejat pe locul unui fost lac,
unde se mai pot gasi ochiuri de apă, însă numai primavera.
Lacul Negru28
Este situate ăn Mynții Penteleu, la o altitudine de 1050 m, sub muchia Steghii. Se
înregistrează un grad mare de calmotare în mijlocul unei păduri. Acest lac s -a format datorită
alunecărilor massive de teren.

26 https://adevarul.ro/locale /buzau/minuni -greu-vizitat -drumul -platoul -meledic -manzalesti -afla-cea-mai-mare -pestera –
sare-europa -plin-gropi -1_56263e86f5eaafab2cda1aca/index.html
27 http://www.rezervatie -penteleu.ro/ht ml/hidrografie/13
28 https://www.carteamuntilor.ro/index.php?title=Cantonul_Brebu -Lacul_Negru

24

Lacul Siriu29
Este un lac de acumulare artificial, ce are o suprafață de 420 ha, o lungime de 11,5 km și
înălțime de 122 m. Lacul Siriu se află pe teritorul comunei Siriu, construit în perioda 1982 -1994.
Dincolo de aspectul unic, Lacul Siriu contribuie la producerea energiei electrice, însă rămâne
și un obiectiv turistic ce câștigă de la an la an tot mai multă popularitate. Zona este renumită și
pentru apele învolburate și reci ca gheața. Un lac ar fi incomplet în lipsa peștilor , dar Lacul Siriu
este locul perfect și pentru a pescui. Există anumite zone bine amenajate unde amatorii își pot pune
în practică abilitățile, printre capturi se numără specii de pești cum sunt carasul, păstrăvul sau
crapul.
Figura 2.8. Lacul Siriu
Sursa:musttravel.ro

29 http://www.descoperalocuri.ro/descopera -romania/lacul -siriu-splendoarea -de-pe-valea -buzaului.html

25

Cascada Cașoca30- sau Pruncea este situată în Masivul Podul Calului, la aproximativ 10 km
de Barajul Siriu. Casc ada se prezintă ca o cădere de apă ce măsoară 17 metri. Fermecătoarea cădere
de apă este învăluită în tr-o legendă captivantă, conform căreia, în urmă cu două veacuri,
deschizătura din peretele stâng era folosită de haiducii locali pe post de ascunzătoare.
Figura 2.9 . Cascada Cașoca
Sursa: destinatii.eu

2.2.4. Potențialul turistic al co mponentelor învelisului biograf ic
Prezintă variații și elemente specifice ficărei zone de câmpie, deal și munte.
La câmpie se găsește o vegetație specifică stepei și silvos tepei. În stepă vegetația a fost
înlocuită pe mari întinderi prin plante c ultivate. Terenurile, cu excepția islazurilor și văilor sunt
cultivate cu cereale, floarea -soarelui, leguminoase, pomi fructiferi și viță de vie.
Vegetația naturală este reprezentată de specii ierboase: pelinița, pălămida, pelinul, ciulinul,
coada șoricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. Prin și pe lângă terenurile cultivate cresc și
plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea, păpădia, codița -șoricelului, unele dint re ele

30 cronicaromana.net/2018/12/12/cascada -pruncea -casoca -una-dintre -comorile -buzaului/

26

având virtuți terapeutice. Foarte răspândite sunt loboda și traista ciobanului. În stepă , vegetația
lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei și arbuși ca măceșul.
În silvostepă, pe lân gă terenurile ocupate de culturi , apar păduri limitate la arii mai restrânse,
rămășițe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la Rușețu, Brădeanu, Văleanca, Crângul Buzăului,
Frasinu, Spătaru și cele de la nord -est de orașul Râmnicu Sărat.
La sud -vest de municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru , rezervație floristică
cu o suprafață de 165 ha. Aici predomină frasinul pufos. Alături de el veghează stejarul, stejarul
pedunculat, jugastrul, părul pădureț, arțarul tătăresc. Specii ase mănătoare celor din pădurea Spătaru
veghează și în pădurea Frasinu , altă rezervație , cu o suprafață de 158 ha, pădure de tip frăsinet de
depresiune din silvostepă. Numai aici se gă sesc împreună cele două specii de frasin: Fraxinus
palissae și Fraxinus angu stifolia.
Pădurea Brădeanu , rezervație forestieră cu suprafață de 2,1 ha, reprezintă un rest al
vegetației lemnoase din silvostepa Munteniei, aparținând, din punct de vedere fitogeografic,
pădurilor de stejar brumăriu.
Zona dealurilor subcarpatice și zona de munte sunt ocupate de păduri etajate astfel: etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor și etajul tufărișirilor sau subalpin.
Zona subcarpatică este acoperită predominant de stejar în amestec, pe măsură ce altitudinile
cresc, cu fagul. Sub i nfluența föehnului și datorită unor condiții topoclimatice specific, în zona
colinară se întâlnesc specii de nuanță submediteraneeană -pontică: cărpinița, scumpia, liliacul
sălbatic, mojdreanul, stejarul pufos, cerul, gârnița, aliorul de stepă, mugdalul pit ic, cârcelul, jaleșul
plecat, unghia găii, măciuca ciobanului.
De la altitudinea de 600 m începe regiunea dealurilor înalte și, totodată, în etajul fagului ce
se întinde până în jurul altitudinii de 1200 m. Aici, pe lângă Fagus silvatica, cresc carpenul, t eiul alb,
paltinul, mesteacănul, dârmozul, crușinul și lianele.
Dacă în desișul pădurilor de fag sunt plante cu flori, în luminișuri se află o abundență de
specii: săbiuța, pana zburătorului, sânziana, aliorul, trepădătoarea; în fânețele de pe Bâsca Mare:
murul, fragul, năvalnicul ș.a.. Pe terenuri defrișate se instalează adevărate covoare de zburătoare.
În pădurile de fag și de brad, în locuri umbroase și umede, cresc diverse specii de ciuperci,
mușchi și ferigi.

27

Buzăul nu prezintă specii faunistice caract eristice, despre care s -ar putea afirma că
sălașluiesc numai aici, dar, favorizează și de faptul că județul concentrează în limitele sale toate
formele de relief, este foarte variată, alcătuind un interesant tablou ecologic și cinegetic.
Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numără o serie de moluște, insect e,
arahnide diverse, printre care o mențiune aparte o merită scorpionul carpatic.
Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ,
salamandra, brotă celul, broasca roșie de munte, reptile (șopârla cenușie, gușterul, șopârla de munte,
șerpi neveninoși și, mai rar, vipera), păsări (vrabia, bufnișa, cucuveaua, șoimul, grangurul, gaița,
pupăza, pițigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriță, ciocănitoar ea verde românească, mai rar
întâlnită în restul țării, privighetoarea, mierla, forfecuța, corbul -ocrotit de lege, eretele, acvila de
munte -ocrotiă de lege, cocoșul de munte -ocrotit), mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtița,
liliacul, șoarecele d e camp, șoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veverița, pisica sălbatică, râsul,
bursucul, lupul, vulpea, mistrețul, cerbul, ursul -ocrotit.
În apele curgătoare și în lacuri sunt multe specii de viermi, moluște, crustacee, amfibieni și
pețti(caras, crap, biban și chiar păstrăv și lipan).31

Ariile protejate
Vulcanii Noroioși32 – au fost descoperiți inițial la noi în țară în anul 1867 de către H.
Cognand, aflat în căutar ea unor descoperiri petroliere î n acele zone. Aceștia s -au format ca urmare a
unei erupții de noroi, fiind însoțită de petrol sau gaze naturale. Erupția vulcanilor este destul de
lentă, ca urmare a mișcărilor seismice de suprafață . Declarați rezervație naturală în 1924, Vulcanii
Noroioși au fost incluși în registrul national și European din 1995.

31 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinații turistice în România,
Editura Universitară, București, 2016; pag.158 -159.

32 www.travelguideromania.com/ro/vulcanii -noroiosi -de-la-berca/

28

Figura 2.10 . Vulcanii Noroioși
Sursa:turisml and.ro
Chihlimbarul de la Colți33 – este o rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de
galben), provenită din mai multe specii de pin; vârsta sa este estimată undeva la 50 -60 milioane de
ani. În structura sa se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiție, este considerat a avea
proprietăți terapeutice speciale, dar este și un material foarte apreciat pentru bijuterii.
Figura 2.11 . Chihlimbarul de la Colți
Sursa:ideipentruvacanta.ro

33 http://www.dozadebine.ro/chihlimbarul -de-buzau/

29

Blocurile de calcar34- situate în Bădila, comuna Viperești, este un monument al naturii prin
calcarul marin provenit mai ales din depozitele sărurilor de carbonat de calciu, dar și cu intruziuni de
calcar biogen amintind atât de acoperirea cu apele mării cât și de fenomenele tectonice.
Figura 2.12 . Blocurile de calcar de la Bădila
Sursa:jurnaluldebuzau.
Focul Viu35- se găsește pe un drum pietruit, la circa 66 km de Buzău, pe raza comunei
Lopătari, satul Terca. Este un fenomen natural de emanație a gazelor naturale, care o dată ce ies din
pământ se autoaprind în contact cu atmosfera.
Figura 2.13 .Focul Viu
Sursa:travelzoom.ro

34 turismbuzau.ro/blocurile -de-calcar -badila/

35 patruzari.ro/focul -viu-de-la-terca -lopatari/

30

Trovanții de la Chiojdu 36- aceștia se remarcă prin masivitatea lor și prin formele
aproximativ sferice sau eliptice. Ei cresc în dimensiuni dinspre albia pârâului Bâsca Chiojdului spre
culmea dealului Păltânea. Câțiva dintre trovanții din apropierea culmii dealului au dimensiuni m ari
de aproape doi metri.
Figura 2.14 . Trovanții de la Chiojdu
Sursa:itinerar.ro

Alte arii protejate pe care le întâlnim pe aria județului Buzău sunt:
Pădurea Lacurile, Pădurea Brădeanu, Pădurea cu tisă, Pădurea Vâforâta, Balta Albă, Balta Amara,
Dealul cu Lilieci, Platoul Meledic, Peșterea de sare de la Meledic.

2.3.Potențialul turistic antropic
În această categorie intră tot ceea ce omul a creat mai de preț în decursul timpului, varietatea
și bogăția obiectivelor de acest fel fiind extrem e mare și în continuă creștere, grație pe de o parte
descoperirii și punerii în valoare a unor monumente istorice și de artă aparținând trecutului, pe de
altă parte prin includerea în această categorie a unor creații moderne. Ca și în cazul naturii, nu to t
ceea ce a realizat omul în decursul timpului, prezintă interes turistic, și în plus, unele obiective nu au
avut inițial această calitate (au fost construite din cu totul alte motive), ci au dobândit -o ulterior din
motive forte variate.37

36 turismbuzau.ro/trovantii -din-chiojdu/
37 Aurel Gheorghilaș, Geografia turismului, Editura Credis, pag. 36.

31

2.3.1.Obiective t uristice religioase
Mănăstirea Rătești
Situată în comuna Berca, la aprox. 30km de Buzău,prima atesta re documentară datează din
anul 1634; Edificiul îmbină structurile compoziționale ale arhitecturii ecleziastice autohtone cu
câteva elemente din stilul neoclasic. 38
Figura 2.15 . Mănăstirea Rătești
Sursa:crestinortodox.ro

Mănăstirea Poiana Mărului39
Este o veche mănăstire ortodoxă aflată în comuna Bisoca. A fost ctitorită în anul 1730, de
către Sfântul Cuvios Vasile, venit aici d e la Mănăstirea D alhauți. Biserica este construită în formă de
cruce, din bârne de stejar îmbinate cu scândură. Are un pridvor deschis susținut de șase stâlpi de
lemn uniți sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn înalt de 1,2m. În exterior
fațadele au un brâu deasupra căruia se află pictură pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului.

38 https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -ratesti -67793.html
39 crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -poiana -marului -135667

32

Figura 2.1 6. Mănăstir ea Poiana Mărului
Sursa:trecator.ro
Mănăstirea Găvanu40
Își are obârșia ca schit, consemnată, indirect, într -un prim document din anul 1764. În anul
1821, o incursiune a turcilor în urmărirea grecilor eteriști, se încheie cu incendierea și distrugerea
așezământului călugăresc. Refăcut după 1821, schitul își în alță o nouă biserică de lemn, cu hramul
Adormirea Maicii Domnului, existentă și astăzi, datând din 1828, pictată în anii 1850 -1860. După
1990, aici, s -au construit paraclistul Sfânta Cuvioasă Parascheva și chilii.
Figura 2.17 . Mănăstirea Găvanu
Sursa: romanianturism.ro

40 arhiepiscopiabzvn.ro/manastirea -gavanu

33

Mănăstirea Ciolanu41
Singura dintre așezările monahale din județul Buzău atestată documentar înca din secolul al
XVI-lea; Are două biserici situate la o distanță de 100 de m între ele, biserica veche ce datează din
secolul al XVI -lea, poartă hramul ”Sfântul Gheorghe„, iar biserica noua construită în 1828 poartă
hramul ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.
Numele de Ciolanu vine, cel mai probabil de la oasele unor sihastri care au fost descoperite
în acestă poiană.
Figura 2.18 .Mănăstirea Ciolanu
Sursa: travelbuzau.ro
Mănăstirea Cârnu42
Cea mai veche așezare monahală de pe Valea Buzăului, Mănăstirea este așezată într -o pajiște
întinsă, ușor vălurită, la marginea pădurilor de tei de pe culmea dealului Blindisel, într -un loc liniștit
și singuratic. Mănăstirea este ctitoria domnitorul ui Mircea Ciobanu și a soției sale Doamna Chiajna,
pe locul celor mai vechi sihăstrii din Munții Buzăului și Codrii Cislăului.

41 crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -ciolanu
42 turismbuzau.ro/manastirea -carnu/

34

Figura 2.19 . Mănăstirea Cârnu
Sursa:sunphoto.ro
Alte biser ici pe care le întâlnim pe teri toriul județului Buzău sunt ׃
 Biserica Sfi nții Îngeri din Buzău;
 Biserica Sfântul Dimitrie;
 Biserica Greci;
 Biserica Broșteni;
 Biserica Adormirea Maicii Domnului Râmnicu Sărat;
 Biserica de lemn, Cătina;
 Schitul Cetățuia;
 Complexul schiturilor rupestre Aluniș;
 Complexul schiturilor rupestre Bozioru;
 Schitul Ciobănoaia;
 Schitul Nifon din Ciuta.

35

2.3.2. Obiective turistice cultural -istorice
Muzeul Chihlimbarului din Colți43
Muzeul a fost construit de către locuitorii satului în 1973.
Clădirea este asemănătoare unei case țărănești cu trei nivele: demisol, parter și etaj. Sunt amenajate
numai parterul și etajul.
Parterul este compus din trei încăperi în care se află colecția de chihlimbar, colecțiile de flori de
mină, roci, fosile și pietre semiprețioase. Colecția de chihlimbar este un ică în țara noastră și printre
puținele din lume.
Figura 2.20 . Muzeul Chihlimbarului de la Colți
Sursa:turismcolti.ro

Tabăra de sculptură în aer liber de la M ăgura44
Este o expoziție ce se desfășoară pe o suprafață de 21 de hectare și care cuprinde sculpturi
din piatră executate în perioada 1970 -1986, de artiști liceeni sau absolvenți ai Academiei de
Arhitectură din București la inițiativa sculptorului Gheorghe Coman. În cei 16 ani în care s -au
desfășurat lucrările, la Măgura au sculptat 163 de artiști, în urma cărora au rămas 256 de lucrări în
piatră, donate de către creatori județului.

43 itinerar.ro/Muzeul_Chihlimbarului
44 historia.ro/sectiune/travel/articol/tabara -de-sculptura -de-la-magura -un-muzeu -in-aer-liber

36

Figura 2.21 . Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
Sursa:trecator.ro

Alte obiective turistice care se regăsesc pe teritoriul județului Buzău sunt:
 Muzeul Județean Buzău;
 Colecția de Etnografie și artă populară Vergu -Mănăilă;
 Casa cu Blazoane;
 Muzeul Episcopal din Buzău;
 Muzeul Etnografic al Văii Slănicului;
 Casa Memorială Vasile Voiculescu;
 Capela familiei Monteoru;
 Fântâna lui Mihai Viteazu;
 Statuia soldat ului Neacșu;
 Tabăra de sculptură Năieni.45

2.3.3. Arta populară și manifestările etnofolclorice
Vatră multimilenară a poporului român, zona Buzăului, ca entitate etnografică, apartine
organic prin toate caracterele ei tipologice, specificului național.
Caracteristic satului buzoian este timpul caselor întâlnite mai ales în zona de deal și munte,
unde lemnul și piatra au stat la îndemână.

45 http://www.skytrip.ro/obiective -culturale -in-judetul -buzau.html

37

Existența pietrei sub învelișul dealurilor buzoiene a favorizat meșteșugul cioplitului.Alături
de meșteșugul cioplirii pietrei, îndeletnicire exclusiv bărbătească, se cuvine să mai înregisrtăm
simțul artistic al femeilor, materializat din vechime în veșmintele, covoarele și țesăturilor ce fac fală
localităților.
Străveche vatră folclorică, Buzăul mai conservă înca obiceiu ri, tradiții și cântece strămoșești
aproape nealterate și care, dupa expresia lui Alecu Russo, constituie ”arhiva acestor meleaguri”.
Portul femeiesc din județul Buzău este costumul cu fotă, specific și altor județe.Fota este o
țesătură dreptunghiulară, care învelește strâns corpul de la talie în jos.Inițial a fost senină sau oarbă,
fără ornament,așa cum o mai aflăm astăzi la femeile în vârstă de la Gura Teghii, Colți, Bisoca și
Mânzălești.
Un alt element al costumului femeiesc este cămașa, care în județul Buzău păstrează forma
costumului popular românesc, fiind încrețită în jurul gâtului.
Podoaba capului constituie,de asemenea, un important component al costumului. În mod
curent, fetele se poartă cu capul descoperit, învelitul capului fiind apanajul femeilor măritate.
Portul bărbătesc este față de cel al femeilor, simplu, compus din cămasă, ițari, brâu și haină
de dimie, cojocel.46

Calendarul manifestațiilor etno -folclorice
 Pătârlagele – 14 aprilie ”Târgul Cucului”;
 Comuna Balta Albă – 27 mai ”Rusaliile”;
 Comuna Berca – 01 iulie – ”Pe plaiurile șoimului”, 06-07octombrie -”Festivalul Cârnaților de
Pleșcoi”
 Comuna Bisoca -19 august -”Pe plaiuri bisocene”
 Comuna Boldu -21 mai -”Serbările boldului”
 Comuna Calvini -27 mai -”Flori de salcâm”
 Comuna Chiojdu -08 septembrie -”Târgul Măriilor”
 Comuna colți -jumătatea lunii iulie -”Floare de colți”
 Comuna Pănătău -iulie-august -”Floare de tei”
 Comuna Poșta Câlnău -26 septembrie -”Zilele dovleacului”

46 Baciucu Lazar, Georgian Valent in, Pitu Aurelian ,Ghid turistic al judetui Buzău , Editura Sport -Turism,1978 pag.37 -38

38

 Comuna Siriu -19 august -”Cât e Siriul de mare”
 Comuna Unguriu -02 septemb rie-”Ciucure,izvor de apă vie”
 Comuna Vîlcelele -15 august -”Sărbătoarea pepenilor”47

2.3.4.Obiect ive economice cu funcție turictică
Cariera de diatomită de la Pătârlagele , sonda de petrol de la Sărata Monteoru, zona de
extracție a petrolului de la Berca -Arbănești constituie puncte de atracție turistică.
Cladirea Gării din Râmnicu -Sărat înființată în anul 1898 după planurile lui N. Mihăilescu, avizate de
Anghel Saligny.
Barajul Siriu are o înălțime de 122 m, lungimea coronamentului de 570m, fiind consruit între
masivul Siriu și masivul Podul Calului din rocă, steril și miez de argilă, asesta a dus la formarea
unui lac cu lungimea de 11,5km și unvolum de 155 milioane m³ apă.
Viaductul Giurca are o lungime de 276m, cu piloni de 46m înălțime, iar viad uctul Stânca
Tehărău străpunge stânca versantului cu același nume, dând senzația unui pod suspendat.
Mina de petrol de la Sărata Monteoru, unică în Europa și a doua în lume, singura în
exploatare, este situată la 2km de centrul stațiunii.48

47 http://cjbuzau.ro/wp -content/uploads/2018/02/Calendar -PTO-2018.pdf
48 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinații turistic e în România,
Editura Universitară, București, 2016,pag.163.

39

2.3.5. Stațiunile turistice din județul Buzău
Sărata Monteoru49- stațiune balneoclimaterică cu aproximativ o mie de locuitori
permanenți, Sărata Monteoru este situată la 20 de km de orașul Buzău, într -o zonă colinară, liniștită,
înconjurată de păduri și vegetație bogată. Magnatul Grigore Monteoru pune bazele stațiunii balneare
la 1 iulie 1985. Întrucât izvoarele de aici au devenit cunoscute în întreaga Europă, Monteoru
construiește în stațiune două hoteluri cu peste 100 de camere, un ștrand, un heleșteu pentru bărci și
un cazinou modern. Oferta de cazare în Sărata Monte oru rste și astăzi destul de generoasă, atât
pentru amatorii de turism rural, cât și pentru clienții foarte pretențioși. Vara, străvechiul ștrand cu
apă sărată încă mai atrage turiști în stațiune. Totuși, în vecinătate au apărut alternative mult mai
elegan te de îmbăiere atât în saramură, cât și în apă dulce. Băile în apă sărată facute aici sunt
recomandate în tratamentul multor afecțiuni.
Figura 2.22 . Stațiunea Sărata Monteoru
Sursa:statiunibalneare.ro

49 https://www.tratamentbalnear.ro/sarata -monteoru

40

Balta Albă50- a fost inaugurată în anul 1838, însă primul hotel construit aici a apărut abia în
anul 1872. Lăudat de localnici pentru proprietățile vindecătoare, lacul Balta Albă a devenit în scurt
timp un magnet pentru persoanele care prezentau afecțiuni reumatice, al e sistemului nervos,
dermatologice și ginecologice. ”Sursa miracolelor” care se petreceau la Balta Albă era nămolul ce se
afla pe fundul lacului, tot el transformând stațiunea Balta Albă într -un rival de temut pentru
stațiunile cu renume de la noi din țar ă- Mangalia și Techirghiol.
Scriitorul Vasile Alecsandi era unul dintre promotorii și vizitatorii fideli ai zonei. Poetul
menționează despre lac și minunile pe care acesta le -a înfăptuit, descriind lacul ca fiind locul unde
”orbii câștigau vederile, surzii auzul, ologii picioarele, barbații puterile”.
După câțiva ani s -au făcut teste de specialitate pentru a determina dacă spusele celor care
susțineau că s -au vindecat cu nămolul de la Balta Albă sunt adevărate, însă tot ce s -a descoperit a
fost că o parte d in proprietățile pe care nămolul din lacul Amara le are se găsesc și în lacul Balta
Albă. Acestă informație a venit ca o confirmare a ceea ce au declarat localnicii ani la rând.

Figura 2.23 . Balta Albă
Sursa: itinerar.ro

50 https://www.agerpres.ro/social/2014/10/08/destinatie -romania -balta -alba-lacul -vindecator -din-judetul -buzau -11-11-22

41

CAPITOLUL III
DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI
BUZĂU, ÎN PERIOADA 2010 -2017

3.1. Baza turistică tehnico -materială
Baza turist ică tehnico -materială desemnează totalitatea mijloacelor materiale întrebuințate în
activitatea turistică pentru îndeplinirea funcțiilor sale economice și sociale . Sfera sa de cuprindere
include nu numai mijloacele materiale specifice turismului (infrastructura specifică), ci și pe cele
comune, aparținând patrimoniului altor ramuri, dar folosite și în turism.51

3.1.1. Unitățile de cazare turistică
Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică -orice construcție sau amenajare,
care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru
turiști.
Hotel – structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune
la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartam ente dotate corespunzător, asigură prestări de
servicii și dispune de hol de primire(recepție) și de spații de alimentație în incintă.
Hostel – structura de primire turistică cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere sau
apartamente dispuse pe niveluri , în spații amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială
decât cea de cazare turistică.
Motel -unitate hotelieră aflată de regulă în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor
intens circulate, dotată și amenajată atât pentru sat isfacerea nevoilor de cazare și masă, precum și
pentru parcarea în siguranță a mijloacelor de transport.
Pensiuni agroturistice – structuri de primire turistice cu capacitate de cazare de până la 8
camere, funcționând în locuințele cetățenilor, sau în clădi ri independente, care asigură în spații
special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și
posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.52

51 http://www.scritub.com/geografie/turism/BAZA -TEHNICOMATERIALA -A-TURISM64823.php
52 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

42

Tabel 3.1: Evoluția tipurilor de structuri de primire turistică în perioada 2010 -2017
Tipuri
de
unități Hotel Hostel Motel Vile
turistice Bungalouri Cmpinguri Popasuri
turistice Căsuțe
turistice Pensiuni
turistice Pensiuni
agroturistice Total
2010 12 0 8 10 2 1 1 0 4 33 71
2011 15 0 9 10 2 0 1 0 3 30 70
2012 18 0 9 9 2 0 1 1 3 42 85
2013 18 0 9 9 2 0 1 1 4 44 88
2014 18 0 9 10 2 0 1 1 4 45 90
2015 18 0 8 10 2 0 1 1 4 45 91
2016 18 1 7 10 2 0 1 1 4 47 91
2017 19 1 8 10 2 0 1 1 4 56 102
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Figura 3.1. Evoluția tipurilor de structuri de primire turistică în perioada 2010 -2017
Sursa:w.w.w.insse.ro

Pentru analiza tipurilor de structuri de primire am ales primele trei categorii cu cel mai mare
număr de unitați de cazare turistică.
După cum se poate observa, numărul hotelurilor existente în județul Buzău a crescut de la 12
în anul 2010, la 19 în anul 2017, vilele turistice nu au o evoluție spectaculoasă, ele menținându -se la
12 10 33
15
10 30
18
9 42
18
9 44
18
10 45
18
10 45
18
10 47
19
10 56
0102030405060
Hotel Vile turistice Pensiuni agroturisticeEvoluția numărului unităților de cazare în perioada 2010 -2017
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017

43

10; însă în ceea ce privește pensiunile agroturistice, aces tea aprope s -au dublat în anul 2017, față de
anul de referință 2010.
3.1.1 .1 Capacitat ea de cazare turistică existentă pe structuri de primire
Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință
turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică,
exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.53
Tabelul 3.2: Capacitatea de cazare turistică existentă în perioada 2010 -2017
Tipuri de
unități 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hotel 910 1002 1176 1176 1176 1176 1176 1216
Hostel 0 0 0 0 0 0 30 30
Motel 305 323 323 323 323 301 271 317
Vile turistice 608 608 456 456 470 470 470 510
Bungalouri 32 32 32 32 32 32 32 32
Campinguri 74 0 0 0 0 0 0 0
Popasuri
turistice 14 160 146 146 146 146 50 146
Căsuțe turistice 0 0 28 28 28 28 28 28
Pensiuni
turistice 132 127 127 144 144 144 144 144
Pensiuni
agroturistice 499 496 809 853 867 867 911 1095
Total 2574 2748 3097 3158 3186 3164 3112 3518
Sursa: w.w.w. insse.ro

53 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

44

Figura 3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă în perioada 2010 -2017
Sursa: w.w.w. insse.ro
Din graficul de mai sus putem observa că numărul locurilor de cazare a crescut vizibil în
cadrul hotelurilor , ajungând de la 910 în anul 2010 la 1216 în anul 2017 și al pensiunilor
agroturistice de la 499 la 1095.
3.1.1 .2 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turiștilor de către structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, înmulțit
cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată.54
Tabelul 3.2 : Capa citatea de cazare turistică în funcțiune în perioada 2010 -2017
Tipuri de unități 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hotel 334270 354504 416108 429240 425398 426140 430416 443840
Motel 110027 115177 118218 117895 117895 111575 99186 115658
Vile turistice 221920 221920 194560 166440 171550 171550 172020 186150
Bungalouri 11680 11680 11712 11680 7808 8784 7824 8288
Popasuri
turistice 5110 36354 53436 53290 17958 26718 17812 31244
Căsuțe turistice 0 868 10248 10220 4284 5152 5152 4284
Pensiuni
turistice 47472 45719 46482 52033 52560 52560 52704 52560
Pensiuni
agroturistice 181799 181812 275248 309981 306169 315387 328669 402595
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

54 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
050010001500
hotel pensiuni agroturistice vile turisticeCapacitatea de cazare turistică existentă în perioada 2010 –
2017
Anul 2010
Anul2011
Anul2012
Anul2013
Anul2014
Anul2015
Anul2016
Anul2017

45

Figura 3.3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în perioada 2010 -2017

Sursa: w.w.w.insse.ro
Numărul turiștilor cazați în hotelurile, vilele turistice și pensiunile agroturistice a
crescut în perioada 2010 -2017, dar nu foarte mult, de unde reiese faptul că această slabă creștere a
numărului de turiști vine, cu siguranță din slaba promovare a atrac țiilor turistice, de care regiunea
noastră dispune din belșug, pe toate ramurile turistice.
3.1.2. Unitățile de alimentație pentru turism
Unitatea de alimentație publică reprezintă locul public în care se servesc preparate culinare,
produse de patiserie -cofetărie, băuturi, caracterizându -se prin aceea că în cadrul lui se îmbină
activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoțită de servicii specifice care
asigură consumul acestora pe loc.55
Municipiu l Buzău:
 Restaurant Pik-Nik;
 Taverna Buzoiană;
 Restaurant Orhideea;
 Casa Berarilor;
 O’Brothers Social Pub;

55 https://lege5.ro/Gratuit/giztinzt/caracterizarea -tipurilor -de-unitati -de-alimentatie -publica -hotarare -843-
1999?dp=gqydonjwgy4ti
0100000200000300000400000500000
Hotel Vile turistice Pensiuni agroturisticeCapacitatea de cazare turistică în funcțiune în perioada 2010 –
2017
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017

46

 Restaurant Steffy;
 Restaurant Curtea Veche;
 New Pizza;
 Conacul Trandafirilor;
 Unirii Events Hall;
 Restaurant Mariage;
 Restaurant Grand;
 Restaurant New Life;
 Complex Aqua Max;
 Restaurant Casa Ispas;
 Bistro Junior;
 New Generation;
 Curtea Domnească;
 Restaurant Edy Center;
 The Lounge by Acquario;
 Pekin Food;
 Mușatinii;
 Trattoria Il Padrino;
Nehoiu:
 Green Garden;
 Nohai;
 Restaurant Scorpion;
 Renaissance Bistro Cafe;
 Pizza Marony;
 Toscana Food & Beverage;
 Restaurant Valea Lupului.
Cislău
 Restaurant 2D;
 Pizzerie.

47

Monteoru:
 Casa cu Tei;
 Casa Monteoru;
 Caprice Monteoru.

3.1.3. Unitățile de agrement și tratament
Sărata Monteoru56
Stațiune balneoclimaterică, î nconjurată de dealuri împădurite și terase pe care se cultivă vița
de vie, ce se bucură de unn climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar
precipitațiile reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentați de izvoare cu ape minerale sărate,
iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totală de 188 -513 la mie,
nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. Rezultate r emarcabile sunt obținute
în special la tratarea afecțiunilor la aparatului locomotor, afecțiunilor ginecologice, gastrointestinale
și hepato -biliare.
Balta Albă57
Stațiune balneoclimaterică situată pe malul lacului Balta Albă.
Stațiunea își are numele de la lacul din apropiere care datorită sărurilor ce se depun în anii
secetoșicrează iluzia albului infinit. Nămolul de aici are proprietăți curative datorate sărurilor și
mineralelor. Apa din lac clorurată, sodică, slab magnetizată și sulfatată, ajutând în tra tarea
afecțiunilor locomotorii, dermatologice, ginecologice, neurologice sau reumatismale. Nămolul are
proprietăți biotrofice, regeneratoare, antiinflamatoare, analgezice, sedative și vasodilatatoare,
demonstrate în cercetări clinice.
Alte stațiuni întâlnite în județul Buzău : Fișici și Siriu Băi.
Stadionul Gloria58
Acest stadion a existat, sub diferite aspecte, încă din 1909, fiind folosit mai ales pentru
atletism, însa odată cu creșterea popularității fotbalului, acesta a început să se schimbe, aju ngând
unul din cele mai frumoase din țară în peri oada în care Gloria promova în D ivizia A . Cu timpul s -a

56 https://romania.directbooking.ro/prezentare -sarata -monteoru -informatii -poze-imagini -2512.aspx
57 https://turismbuzau.ro/balta -alba/
58 https://buzaucityreport.ro/evenimente/venue/stadionul -municipal -gloria -buzau/

48

degradat, dar promovarea nesperată a echipei buzoiene după 20 de ani în Liga 1, i -a adus o nouă
față.
Ștrandul
Se găsește în Parcul Tineretului, este format din doua bazine, băncuțe și spații comerciale.
Ștrandul a devenit un club de petrecere a timpului liber, unde pot înota, juca tenis sau doar să stai la
terasă.
Teatrul George Ciprian
S-a înființat în 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fo st și director al teatrului până
în anul 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavând o trupă proprie.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic
Turismul actual datorează extrem de mult modernizării și diversificării căilor și mijloacelor
de transport. Pr ogresele obținute în acest domeniu au facilitat includerea în sfera turismului a unor
resurse situate la distanțe apreciabile de centrele emitente de turițti și depășirea unor obstacole
naturale deosebite. Perfecționarea mijloacelor de transport a dus la e xtinderea în spațiu a
fenomenului turistic și la dezvoltarea unor noi forme de turism. Astfel, creșterea numărului de
autoturisme personale a favorizat apariția reședințelor secundare de vacanță (turismul rezidențial),
iar multiplicarea infrastructurii de transport aerian și apariția de noi linii aeriene a favorizat
includerea în circuitul turistic a unor noi destinații turistice, până nu demult considerate exotice.
Circulația turistică antrenează derularea unui trafic turistic între zonele emitente și cel e de
destinație. În calitate de componentă a producției turistice, transportul turistic reprezintă un element
dinamizator al circulației turistice. În valoarea totală a produsului turistic, serviciile de transport
dețin între 25 și 50 %, transportul fiind practic singura componentă de care turismul nu se poate
dispersa.Uneori, deplasarea turiștilor necesită folosirea mai multor mijloace de transport, în
combinație, în funcție de distanța până la locul de destinație, de starea căilor de comunicație și a
infrastructurilor lor tehnice, de competitivitatea tarifelor practicate pentru diferite forme de
transport, de rapiditatea și comoditatea deplasărilor, de caracteristicile itinerariilor alese, de
intensitatea și sezonalitatea circulației turistice etc.59

59 Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoiescu B., 2002, Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București,
pag.182

49

Rețeaua de transport a județului Buzău permite deplasarea facilă între localități, fie către
obiectivele turistice, fie către zone și regiuni de vizitare.
Turiștii au la dispozitie rețeaua de transport feroviar, existând gari atât în orașe cât și în sate
și comune. Transportul se poate face și cu microbuze și autocare . Din Autogarile Sud sau Nord din
Buzău se poate ajunge în Berca, Chiojdu, Pietroasele, Sărata Monteoru, Lopătari și în alte zone mai
îndepărtate sau mai apropiate. O altă modalitate de transp ort este prin sistemul „RENT A CAR”.60

3.2. Circulația turistică
Circulația turistică include totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care
decurg din călătoriile turistice.
Există o serie de dificultăți în ceea ce privește măsurarea circulației turistice, iar metodele de
măsurare sunt imperfecte. Instrumentele specifice utilizate în măsurarea circulației turistice sunt
recensământul și sondajele.61

3.2.1. Forme de turism specifice județului Buzău
În județul Buzău se practică mai multe forme de turism, cum ar fi turism balneo -medical,
rural și agroturism, ecumenic, de aventură, cultural, montan și cinegetic.
Turismul rural și agroturismul
În județul Buzău există o rețea agroturistică destul de dezvoltată, susținută în principal de
ANTREC, cele mai multe pensiuni fiind în zona Sărata Monteoru, apoi Valea Buzăului( Berca,
Nehoi, Gura Teghii, Siriu).
”Drumul Vinului” este un proiect inițiat în județul Buzău cu scopul de a relansa și prin
turismul rural zonele viticole din zona subcarpa tică.”Drumul Vinului„ nu se vrea a fi doar un traseu
geografic, ci în același timp se vrea a fi o punte culturală între zona Buzăului și cea a regiunilor
învecinate.62
Turismul balneo -medical cea mai mare importanță o prezintă stațiunea Sărata Monteoru.
Aceasta este recunoscută pentru apele termale bogate în proprietăți curative, tratamente cu nămol,

60 http://www.citbuzau.ro/generalitati_judetul_buzau.php
61 https://www.scribd.com/doc/25022671/circulatia -turistica
62 https://www.academia.edu/8574746/TIPURI_DE_TURISM

50

având beneficii multiple pentru problemele de ordin medical, apoi punctele cu potențial de la Fișici,
Băile Siriu și Balta Albă.63
Turismul de aventură
În ultimii 20 de ani au apărut două forme de turism de aventură: aventurî ușoară și aventură
dură. Aventura dură se caracterizează prin activități exterioare de mare provocare, cum ar fi
alpinism, rafting, bungee jumping, skydiving și alte sporturi de ex terior dar destul de dure care
necesită putere imensă, energie și îndemânare. Turismul de aventură ușoară se poate concentra pe un
singur sport sau poate include activități polisportive. Acest tip de turism este în interesul persoanelor
de toate vârstele, chiar și peroane cu vârste până la 80 de ani. Multe dintre persoanele interesate de
turismul de aventură ușoară se aseamănă cu cele interesate de ecoturism într -o varietate de moduri.
Județul Buzău este unul dintre cele mai generoase din țară în trasee pe ntru motocicliști și
pentru cicliști, dar și în culoare de curenți de aer necesare zborului cu parapanta. De asemenea, râul
Buzău este ideal pentru practicarea raftingului.
La Monteoru se organizează anual concursuri de enduro, există și o tiroliană lungă de 200 m
și un perete de cățărare.
Un alt sport extrem căutat de către turiști este zborul cu parapanta. Acesta este practicat în
zona Vulcanilor Noroioși.
În Nehoiu, un oraș de munte situat la 170 km de București, pe râul Buzău se practică
raftingul.64
Turismul ecumenic
Denumit de multe ori Athosul românesc, județul Buzău este cunoscut ca centru monahal cu
veche tradiție, încă de la începuturile creștinismului în spațiul românesc, secolele III -IV.
Actualmente se găsesc în funcțiune 8 mănăstiri, un compl ex monahal și Episcopia Buzăului, toate ,
în ansamblu , constituie centre care pot primi turiști, dar și numeroase biserici.
Turismul cultural
Poate fi detaliat pe mai multe segmente, unul dintre acestea fiind legat de tradițiile din zona
Buzăului. Poate fi vizitat Muzeul de etnografie și folclor al Văii Slănicului, situat în comuna

63 http://www.dtr.ro/buzau/statiunea -balneoclimaterica -sarata-monteoru
64 https://adevarul.ro/locale/buzau/buzau -taramul -aventurii -traseu -plin-adrenalin a-pasionatii -sporturi -extreme –
1_575956945ab6550cb8ca5e67/index.html

51

Mânzălești, iar pe tot parcursul anului, în aproape toate local itățile din județ se desfășoară serbări
folclorice, legate în special de anumite zile de sărbătoare.
Legat tot de turism cultural, există o categorie, din păcate mai mică, cea a monumentelor
istorice și culturale: Complexul Marghiloman, Muzeul Județean Buz ău, Colecția de etnografie și
artă populară ”Vergu Mănăilă”, Casa memorială ”Vasile Voiculescu”, Tabăra de scultură în aer liber
de la Măgura, Colecția muzeală Colți -Muzeul Chihlimbarului.65

3.2.2. Evoluția numărului de turiști
Turiștii cazați în unitățile de cazare turistică cuprinde toate persoane atât români cât și străini
care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12
luni și stau cel puțin o noapte într -o unitate de cazare turistică în zone vi zitate din țară, iar motivul
principal este altul decât acela de a desfașura o activitate remunerată în locurile vizitate.66
Tabelul 3.3. Evoluția numărului de turiști în perioada 2010 -2017
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
români 54779 44463 52633 58887 63505 63950 66241 84638
străini 3860 3665 4358 4706 4906 4345 5576 6614
Total 58639 48128 56991 63593 68411 68295 71817 91252
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

Figura 3.4. Evoluția numărului de turiști români în perioada 2010 -2017

Sursa:w.w.w.insse.ro

65 https://www.academia.edu/8574746/TIPURI_DE_TURISM
66 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
54779 44463 52633 58887 63505 63950 66241 84638
0 20000 40000 60000 80000 100000româniEvoluția numărului de turiști români în perioada
2010 -2017
Anul 2017
Anul 2016
Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012

52

Din graficul de mai sus putem observa ca numărul turiștilor români a cre scut considerabil,
ajungând de la 54779 turiști în anul 2010, la 84638 turiști în anul 2017.
Figura 3.5. Evoluția numărului de turiști străini în perioada 2010 -2017

Sursa:w.w.w.insse.ro
În perioada 2010 -2017 se observă că numărul turiștilor străini s-a dublat, ajungând de la
3860 în anul 2010, la 6614 turiști în anul 2017.

3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări
Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o
persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul
tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului
mențio nat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar.67
Tabelul 3.4. Numărul de înnoptări al turiștilor în perioada 2010 -2017
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Români 139963 144804 156129 171740 162103 158702 163787 184267
Străini 8628 9052 10587 11194 11357 10273 11953 13316
Total 148591 153856 166716 182934 173360 168975 175740 197583
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

67 http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
3860 3665 4358 4706 4906 4345 5576 6614
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000străiniEvoluția numărului de turiști străini în perioada 2010 -2017
Anul 2017
Anul 2016
Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010

53

Figura 3.6. Numărul de înnoptări al turiștilor români în perioada 2010 -2017
Sursa:w.w.w.insse.ro
Conform datelor din Figura 3.6, se observă o creștere constantă a numărului de înnoptări
până în anul 2013, urmând în anii următori ca acesta să scadă.
Figura 3.7. Numărul de înnoptări al turiștilor străini în perioada 2010 -2017
Sursa:w.w.w.insse.ro
Analizând numărul de înnoptări al turiștilor străini în perioada 2010 -2017, putem observa că
acesta a crescut de la 8628 în 2010, la 11953 în 2017.
139963 144804 156129 171740 162103 158702 163787
0 50000 100000 150000 200000româniNumărul de înnoptări al turiștilor români în perioada
2010 -2017

Anul 2017
Anul 2016
Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
8628 9052 10587 11194 11357
10273 11953
02000400060008000100001200014000
străiniNumărul de înnoptări al turiștilor străini în perioada
2010 -2017

Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016

54

3.2.4. Durata sejurului mediu
Este un indicator al circulației turistice și arată numărul de zile de ședere a turiștilor într -o
anumită zonă sau unitate de cazare.68

Tabelul 3.5. Durata sejur ului mediu în perioada 2010 -2017
ANI 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sejur
mediu 2,5 3,2 2,9 2,8 2,5 2,4 2,4 2,1
Sursa:w.w.w.insse.ro

Figura 3.8. Durata sejur mediu în perioada 2010 -2017
Sursa:w.w.w.insse.ro
Din graficul de mai sus se observă că în anul 2011 durata sejurului mediu era de 3,2 zile,
urmând ca în următorii ani aceasta să scadă, aju ngând la 2,1 zile în anul 2017.
3.2.5. Densitatea circulației turistice
Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt țările de destinație.69
3.2.5.1. Densitatea circulației turistice în raport cu populația

68 68 Andreea Mihaela Băltărețu, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București, 2016, pag274
69 Băltărețu Andreea , Economia industriei turistice , Editura Universitară, București, 2016, p, 275
2,5 3,2 2,9 2,8 2,53 2,5 2,4 2,1
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 2015Anul 2016Anul 2017Durata sejur mediu în perioada 2010 -2017

55

Tabel 3.6. Densitatea circulației turistice în raport cu populația
DENSITATEA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN RAPORT CU POPULAȚIA
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
12,17 11,13 12,74 14,35 15,59 15,74 16,75 21,57
Sursa: w.w.w.insse.ro

Figura 3.9. Densitatea circulației turistice în raport cu populația

Sursa:w.w.w.insse.ro

Din figura 3.9, observăm că densitatea turistică în raport cu populația în perioada 2010 -2017
este în creștere.
Densitatea circulației în raport cu populația a crescut de la 12,17 turiști/locuitor în anul 2010,
la 21,57 turiști/locuitor în anul 2017, creea ce reprezintă o diferență de 9,4 turiști/locuitor.

3.2.5.2. Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața

12,17
11,13
12,74
14,35
15,59 15,74 16,75 21,57 Densitatea circulației turistice în raport cu
populația
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

56

Tabel 3.7. Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața
DENSITATEA CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN RAPORT CU SUPRAFAȚA
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
9,60 7,88 9,34 10,41 11,20 11,19 11,77 14,95
Sursa:w.w.w.insse.ro

Figura 3.10. Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața
Sursa:w.w.w.insse.ro
Din Figura 3.10, se observă că densitatea circulației turistice în raport cu suprafața în anul
2011 a scăzut față de anul de referință cu 1,72 turiști/km², urmând ca în perioada 2012 -2017 această
să aibă o creștere constantă de la 9,34 turiști/km², la 14,95 turiști/km².

3.2.6. Funcția turistică a județului
O localitate (o zo nă, o țară) are funcție turistică în momentul în care turismul9 primirea și
gazduirea turiștilor) reprezintă principala preocupare în strucura activităților desfășurate, căreia i se
consacră cea mai mare parte a locuitorilor.70

Unde:
L=numărul de locuri de cazare din județ

70 Minciu Rodica, Țigu Gabriela, Economia turismului, ASE, București, 1997, pag. 38
05
10
159,6 7,88 9,34 10,41 11,2 11,19 11,77 14,95 Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața
Anul 2017
Anul 2016
Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010

57

P=populația permanentă a localității /zonei, țării) de referință
Populația ocupată a unei țări se orientează spre trei sectoare de activitate:
-sectorul primar: agricultură, vânătoare, pescuit, silvicultură, industrie extractivă;
-sectorul secundar: industrie, construcții;
-sectorul terțiar: servicii.
Se notează cu P1, P2, respectiv P3, populația ocupată în cele trei sectoare. În consecință,
formula anterioară devine:

Unde: P1+P2 -persoane independente de activitatea turistică. Se notează cu P0 .
P3- persoane dependente de activitata turistică; este determinat în mare măsură de
activitatea turistică și crește odată cu sporirea gradului de dotare cu echipamente de cazare, nu
proporțional, ci după o funcție: P3=F(k*L)
k- coeficient de corecție ce ia valori între (0;1), în funcție de categoria de confort a
unităților de cazare și numărul de locu ri.
Așadar,
71
Tabel 3.8. Funcția turistică a județului Buzău
FUNCȚIA TURISTICĂ
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
0,53 2,38 0,68 0,72 0,72 0,73 1,9 0,74
Sursa: w.w.w.insse.ro

71 Andreea Mihaela Băltărețu, Economia industriei turistice, Editura Univers itară, București, 2016, pag.278

58

Figura 3.11. Funcția turistică a județului Buzău
Sursa:w.w.w.insse.ro

Din Figura 3.11, observăm că funcția turistică a județului în perioada 2010 -2017, a avut o
evoluție oscilantă, cu valori de la 0,53 în anul 2010, la 2,38 în anul 2011, urmând ca în intervalul
2012 -2015 aceasta să oscileze între 0,68 și 0,73, iar în anul 2016 aceasta să crească, ajungând la 1,9,
iar în 2017, să scadă la 0,74.

0,53
2,38
0,68 0,72 0,72 0,73 1,9 0,74 Funcția turistică
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

59

CAPITOLUL IV:PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA
TURISTICĂ A JUDEȚULUI BUZĂU

4.1. Propuneri personale – circuit turistic ”Legendarul ținut al Buzăului”
Descrierea traseului : București -Sărata Monteoru -Berca – Lopătari -Măgura -Cislău -Chiojdu –
Pătârlagele -Colți -Siriu -București
Elemente de prezentare generală:
Perioada de desfășurare: 14.06.2019 -15.06.2019 ; două nopți și trei zile
Număr de turiști : 32
Număr de ghizi: 1
Număr șoferi: 1
Mijloc de transport: autocar
Eventuale condiții de participare: echipament pentru drumeție
Număr de km parcurși zilnic și total: ziua 1 -140 km, ziua 2 -120 km, ziua 3 -214 km; total –
474km
Costul excursie i: 924 LEI
Ziua 1:
Traseu: București -Sărata Monteoru – Berca
Ora 06:00: plecare din Piata Universității;
Ora 10:00: vizităm Mina de petrol (aceasta este unică în Europa și o raritate în lume, prin
sistemul de exploatare a zăcămintelor petrolifere cu metode miniere. Este cea mai veche exploatare
minieră din județul Buzău. În 1923 încă se extrăgea petrol prin puțuri, iar în 1925 prin galerii,
metodă ce se ui=tilizează și în prezent.);
Ora 12:00: Servirea prânzului la Casa cu Tei;
Ora 13:30: continuăm excursia spre Berca;
Ora 16:00: prima zi se încheie cu vizitarea Vulcanilor Noroiosi ( monument al naturii din
1924, este un fenomen cunoscut sub numele de vulcanism rece. Vulcanii sunt formați de gaze aflate
la o adâncime de aprox. 3000 m, care apar pe suprafață prin straturi de argilă și silicat).
Ora 18:30: cazarea se face la Casa Matei;
Ora 20:00: Cina

60

Ziua a doua:
Traseu: Berca -Lopătari – Măgura – Cislău -Chiojdu
Ora 07:00: Micul dejun
Ora 08:00: plecare spre Lopătari;
Ora 10:00: vizită m Focul Viu ( fenomen natural produs de o continuă emisie de gaze la
suprafața solului), ne relaxăm pe malul Lacului Mocearu;
Ora 13:00: Servirea prânzului la Restaurant Măgura;
Ora 15 :00: admirăm frumoasele sculpturi de la Tabăra de Sculptură de la Măgura, ne
îndreptăm spre Mănăstirea Ciolanu, unde vizitîm interiorul și exteriorul acesteia.
Ora 17:00 : ajungem la Herghelia din Cislău, unde cei doritori pot incer ca să călărească.
Ora 19:00: a doua zi se încheie în Chiojdu, unde cazarea se face la Pensiunea Tatalice;
Ora 20:00: Cina.

Ziua a treia:
Ora 07:00: Servirea micului dejun;
Ora 08:00: Vizităm Casa cu Blazoane (casa este reprezentativă pentru stilul arhitectural ce a
influențat mai multe clădiri de reședință din județ, aceasta fiind expusă și pe ba ncnota de 10 lei .);
Ora 11:00: Ajungem în Colți, unde vizităm Muzeul Chihlimbarului;
Ora 13:00: Servirea prânzului la Green Garden;
Ora 16:00: admirăm frumu seațea Barajului Siriu;
Ora 18:00: Plecăm spre București.

Costul sejurului pe zile:
Ziua 1:
Cheltuieli cu cazarea:
-tarif/noapte˙*nr.turiști: 200*32=6400lei
Cheltuieli cu alimentația:
-prânz și cină: 80*32=2560lei
Cheltuieli cu transportul:
-km parcurși*cost/km=140*2lei/km=280 lei

61

Cheltuieli cu ghidul: 40 lei/zi
Cheltuieli cu șoferul: 50 lei/zi
Cheltuieli culturale: 12lei/pers.*32=384lei
Total cheltuieli ziua 1: 9714 lei

Cheltuieli ziua a doua:
Cheltuieli cu cazarea:
-tarif/noapte˙*nr.turiști: 190*32=6080lei
Cheltuieli cu alimentația:
-Mic dejun,prânz, cină: 120*32=3840lei
Cheltuieli cu transportul:
-km parcurși*cost/km=110*2lei/km=220 lei

Cheltuieli cu ghidul: 40 lei/zi
Cheltuieli cu șoferul: 50 lei/zi
Cheltuieli culturale: 0 lei
Total cheltuieli ziua 2: 10230lei

Cheltuieli ziua a treia:
Cheltuieli cu cazarea:0 lei
Cheltuieli cu alimentația:
-mic dejun și prânz: 70lei*32=2240lei
Cheltuieli cu transportul:
-km parcurși*cost/km=214km*2lei/km=428 lei

Cheltuieli cu ghidul: 40 lei/zi
Cheltuieli cu șoferul: 50 lei/zi
Cheltuieli culturale: 10 lei*32=32lei
Total cheltuieli ziua 3: 2790lei

62

Analiza de preț:
-cheltui eli cu cazarea :
Ziua 1:6400lei
Ziua 2:6080lei
Ziua 3:0 lei
Total cheltuieli:12480 lei/total grup
-cheltuieli cu alimentația:
Ziua 1:2560lei
Ziua 2:3840lei
Ziua 3:2240lei
Total cheltuieli:8640 lei/total grup
-cheltuieli cu transportul: 928 lei
-cheltuieli cu ghidul:120 lei
-cheltuieli cu șoferul: 150 lei
-cheltuieli culturale: 4 16 lei
Total cheltuieli: 22734 lei

63

Analiza de preț
Nr.crt Articole de circulație Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea
Pe turist Totală
1 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea Tarif/noapte*nr.nopți 390lei 12480lei
2 Cheltuieli cu alimentația Tarif/zi*nr.zile*nr.turiști 270lei 8040lei
3 Cheltuieli cu transportul Tarif/km 29lei 928lei
4 Cheltuieli cu ghidul 3,84lei 120lei
5 Cheltuieli cu șoferul 4,7lei 150lei
6 Cheltuieli culturale 13lei 416lei
7 Cheltuieli
organizaționale 0 0
8 Alte cheltuieli 0 0
9 Total cheltuieli 1+2+3+4+5+6+7+8 710,54lei 22134lei
10 Asigurarea 1% 7,10lei 221,34lei
11 Comisionul 10% 71lei 2213,4lei
12 TVA 9% 134,9lei 4205,46lei
13 Total costuri 213lei 6640,2lei
14 Total preț de vânzare 923,54lei 28774,2lei

4.2. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a județului Buzău
S.W.O.T. esre un instrument de analiză strategică, flexibil și ușor de aplicat , pentru a ajuta la
proiectarea unei viziuni de ansamblu.72
Puncte tari:
 proximitatea față de centrele urbane importante;
 existența unui număr mare de arii protejate;
 existența unui patrimoniu cultural -istoric valoros, complex și complementar compus din
monumente istorice, religioase, mănăstiri, schituri, case memo riale;
 potențial turistic mare;
 relieful variat dispus în trepte;
 numeroase forme de turism ce pot fi practicate: rural, ecologig, cultural, viticol, de sejur, de
circulație;

72 http://www.scritub.com/management/management -analiza -swot221315243.php

64

 Stațiunea balneoclimaterică Satara Monteoru;
 evenimente recunoscute la nivel județean și regional
Puncte slabe:
 potențial turistic insuficient valorificat;
 promovarea slabă a potențialului turistic;
 lipsa ofertei diversificate de produse turistice;
 motivare insuficientă, lipsa de încredere a populației;
 infrastructură rutieră deficitară;
 infrastructură turistică slabă;
 lipsa magazinelor cu suveniruri;
 lipsa indicatoarelor rutiere și de directionare în cel putin o limbă de circulatie internațională;
 majoritatea restaurantelor prezintă meniul doar în limba română;
 lipsa ghizilor calificați pentru a prezenta atracțiile zonei;
 măsuri insuficiente pentru păstrarea monumentelor instorice și culturale;
 distanța mare de la atracțiile turistice la unitățile de cazare;
 acces redus al persoanelor cu dizabilități la atracțiile turistice;
 lipsa personalului specialiat în turism;
 prezența redusă pe site -urile de specialitate;
Oportunități:
 finanțare internă și externă a programelor în domeniul turismului;
 participarea la târguri de turism intern și internațional;
 stabilirea de parteneriate cu orașe și provincii din alte țări;
 includerea unor pensiuni agroturistice în rețeaua de agenții de turism;
 valorificarea turismului balnear cu potențial crescut;
 interes crescut la nivel internațional pentru promovarea turismului durabil;
 oferta turistică generoasă la nivelul județului;
 zone care au păstrat tradiții și obiceiuri populare;
 servicii și dotări moderne în pensiuni;
 posibilitatea pregătirii personalului din turism la cele mai înalte standarde;

65

Amenințări:
 concurența județelor vecine cu potențial turistic mare;
 pierderea tradițiilor și obiceiurilor în zona rurală;
 degradarea monumentelor istorice;
 migrarea populației tinere;
 imbătrânirea populatiei;
 nivel scăzut de trai al unui s egment important al populaț iei;

4.3. Strategia privind dezvoltarea turistică durabilă a județului Buzău
Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naștere acum 30 de ani, ca răspuns la apariția
problemelor de mediu și a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie.
În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare așa -numitul Raport Brundtland, al
WCED, cu titlul ”Viitorul nostru comun”, care dă și cea mai citată definiție a dezvoltării durabile.
Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului , fără a compromite posibilitatea
generațiilor viitoare de aș satisface propriile nevoi.73
Pentru dezvoltarea și promovarea județului Buzău, trebuie dezvoltate activități ce țin cont
atât de posibilitățile locale armonizate cu ideile de dezvoltare națională și regională, pentru a ușura
accesarea de fonduri europene.
Strategia trebuie concepută în așa fel, încât majotitatea priorităților, a domeniilor de
intervenție și a ideilor de dezvoltare propuse să fie fundamentate, realizabile și în același timp
eligibi le pentru finanțare în cadrul programelor Uniunii Europene, astfel, un criteriu important în
elaborarea Programelor de dezvoltare și promovare a turismului și a agroturismului îl are corelarea
sistemului de obiective a strategiei ce urmează a fi elaborată cu documentele de programe în
vigoare .
Obiectiv e strategice :
a) Creșterea numărului de turiști ;.
b) Dezvoltarea unui centru de turism;
c) Dezvoltarea resurselor umane și instruirea specialiștilor;
d) Dezvoltarea infrastructurii;

73 https://www.slideshare.net/cozmadani/ratiu -final

66

a) Creșterea numărului de turiști
Din cadrul analizei SWOT identificăm în cadrul punctelor slabe, lipsa activităților de
marketing.
Oportunitățile turistice ale județului reprezintă cel mult atracții locale sau regionale, turiștii
cre locuiesc în orașele din țară preferă destinații cu ren ume. Astfel este necesară dezvoltarea de
proiecte și elaborarea unei strategii de marketing la nivel județean ce trebuie armonizată cu
strategiile de marketing naționale și internaționale, pentru a face cunoscut potențialul turisti buzoian.
Descrierea dome niului de intervenție:
-integrarea tuturo r factorilor implicați în dezvoltarea turismului pe plan local, activarea
parteneriatului public -privat într -un efort cumulat de relansare a turismului buzoian, exploatarea
posibilelor parteneriate regionale și a av antajelor colaborării de promovare din alte județe,
organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea și strategia turismului local, cu participarea
organizațiilor profesionale, agenților economici de profil, instituțiilor de învățământ cu specific de
turism și altor factori competeți, având ca finalitate identificarea resurselor și a posibilităților de
finanțare a unor proiecte, inițierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii
și profesioniștii din turism, realizarea unor materia le promoționale pentru pensiunile mici, etc.
-crearea și punerea la dispoziția turiștilor și a factorilor interesați a unei baze de date
completă și operativă, privind oferta turistică din județul Buzău:
 Baza turistică: locuri de cazare ;
 Restaurante, cluburi, puncte de agrement;
 Agenții de turism;
 Puncte de atracție turistică;
 Modalități de petrecere a timpului liber;
 Trasee și obiective turistice periurbane, căi de acces;
 Servicii oferite, nivel de preț, orar etc;
 Monitorizarea și evaluarea diferițilo r indicatori cantitativi și calitativi;
 Indicele modificării în timp a cererii turistice interne;
 Sezonalitatea cererii turistice;
 Încasarea medie turistică pe cap de locuitor.

67

Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel ag reat de OMT, fapt
care va avea ca și rezultat o identificare a cauzelor, respectiv a efectelor ce decurg din manifestarea
fenomenului turistic. Prin transparența pe care Centrul de turism o va manifesta atât față de agenții
economici, cât și față de admini strația publică, prin informarea asura rezultatelor analizai sistemului
de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creșterii eficienței economice.
-implicarea în crearea unui brand pentru județul Buzău;
-editarea unor materiale promoționale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a
turismului din județul Buzău (reviste de profil, broșuri, hărți, și ghiduri turistice, ilustrate, etc.)
-organizarea unor tururi/ circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice( istorice,
geogr afice, economie, complexe, etc.;
-alte activități publicitare:
 Producția unui spot publicitar, care să fie folosit în autocarele de turiști pentru a familiariza
pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinație și în alte scopuri promoționa le, la târguri, etc.
 Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacție a turiștilor și atragerea
participării hotelurilor și industriei de servicii turistice pentru a asigura feed -back -ul din partea
turițtilor,
 Analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;
 Prognoze, strategii și politici de marketing pentru servicii de turism;
 Cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local și zonal, dezvoltarea și
diversificarea ofertei turistice, modernizarea și dezvoltarea turismului în contextul integrării;
 Trecerea în revistă a standardelor UE cu privire la cazare, restaurante, capacității de
alimentație publică și alte servicii de turism, precum și a criteriilor UNESCO de recuperare a
”structur ilor cu semnificație istorică” și analizarea potențialului de aplicare a acestora;
 Explorarea posibilităților de a îmbunătății oferta de agrement și experiențele culturale de pe
teritoriul județului Buzău;
 Promovarea programelor de reamenajare, reparare, c urățire și înfrumusețare a comunității în
zonele de dezvoltare economică cu un flux mare de vizitatori.

68

Obiective strategice pentru a crește numărul de turiști ce vizitează județul Buzău:
Participarea la târguri de turism naționale și internaționale, expoziții, workshopuri turistice,
reprezintă principala cale de promovare a potențialului turistic buzoian. În cadrul acestor evenimente
trebuie expuse materiale de prezentare gen broșuri, flye re, realizare la un nivel de calitate superior
atât din punct de vedere al calitîții hârtiei folosite, cât și a imaginii obiectivului prezentat, materialul
de prezentare să fie în cel puțin două limbi de circulație internațională.
Pentru o mai bună promova re avem nevoie de realizarea următoarelor elemente:
 Realizarea de broșuri, pliante atractive în format tipărit și electronic;
 Realizarea unei rețele naționale în cadrul centrelor de turism din țară în vederea diseminării
materialelor de prezentare realizat e;
 Participarea la evenimente județene, naționale și internaționale;
 Organizarea unor evenimente/manifestări cultural -artistice, care atrag vizitatori autohtoni și
străini ce pot construi prilejuri de promovare și dinamizare a turismului local.

b) Dezvoltarea unui centru de turism
Necesitatea înființării unui centru de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor
politici raționale de dezvoltare și modernizare durabilă pe plan județean în vederea eficientizării
actului de adminitrare a re surselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele pe care un astfel de
serviciu și le propune:
 promovarea susținută a ”dezvoltării turistice în scopul creșterii beneficiilor obținute de pe
urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea lo cală”(OMT);
 promovarea imaginii reale a județului Buzău, atât pe plan național, cât și pe plan interanțional
și realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lân gă Consiliile Județene
din țară;
 abordarea sistematică a pieței și infras tructurii existente, care să grupeze într -un cadru coerent,
pe o bază locală și zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici și privați
implicați în turism;
 identificarea resurselor turistice antropice și naturale al căror grad de exploa tare este scăzut și
înaintearea de propuneri venite din partea agenților publici și economici de asociere cu

69

Consiliul Județean Buzău, în vederea creșterii gradului de exploatare a resurselor turistice
locale și zonale;
Înființarea unui centru de turism es te primul domeniu de intervenție al acestei priorități. Pe
lângă caracterul de marketing al acestui centru se dorește înființarea unei organizații turistice
comune, ce asigură cooperare între toate centrele turistice din țară și între toți actorii turistici ai țării,
astfel se supraveghează, monitorizează toate activitățile de marketing, realizându -se o colaborare
între toate centrele în vederea promovării reciproce.
c) Dezvoltarea resurselor umane și instruirea specialiștilor
Selectarea specialiștilor și desemnarea unor persoane responsabile care la nivel județean sunt
competente de a organiza și a susține servicii pe tema tursimului și a serviciilor conexe.
Dezvoltarea de succes și durabilă a tursimului nu depinde doar de peisajul atractiv și de
facilitățile turistice ci și de serviciile competitive și de calitate.
Turismul necesită înțelegere, profesionalism, angajare, organizare și o strategie eficientă de
dezvoltare a resurselor umane.
Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal b ine pregătit și specializat, cu
aptitudini corespunzătoare, cu o mentalitate corectă, cu un caracter corespunzător și cu performanțe
profesionale corespunzătoare.
Turismul nu se poate dezvolta durabil dacă așteptările create prin activitatea de marketing ș i
promovarea turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a forței de muncă calificată.
Resursele umane ce activează în domeniul turismului reprezintă un actor principal în acest
sector, fără de care potențialul turistic nu poate fi ridicat la valoarea reală .
Calitatea redusă a serviciilor și a standardelor în România, face ca turiștii să se orienteze spre
alte destinații, unde, la prețuri comparabile, beneficiază de servicii de calitate superioară.

70

În județul Buzău există o serie de licee și școli profesiona le ce au ca profil specializări în
sectorul turistic sau de alimentație publică. Pe lână cadrul educativ, elevii beneficiază de specializare
practică în unitățile de alimentație publ ică și în unitățile hoteliere din județul Buzău.
Deoarece numeroși special iști din sectorul hotelier și de alimentație publică, în ultimii ani, au
ales să muncească în țări din Uninunea Europeană, în zona serviciilor de turism se simte o slabă
calitate a serviciilor.
Astfel, pentru dezvoltarea sectorului osăpitalității și a tusi mului avem nevoie de:
 Programe de instruire ce vor fi axate pe formarea de compe tențe și aptitudini ce respectă
standarde europene:
 Ținerea sub evidență a furnizorilor de Centre de Pregătire și a monitorizării condițiilor în care
aceștia eliberează diplome și certificate necesare angajării în sectorul turistic;
 Pregătirea continuă adecvată la locul de muncă pentru a păstra deprinderile la nivelul
standardelor în vigoare;
 Forurile de monitorizare și conducere să posede aptitudini speciale pregătirii la locul de muncă
pentru a menține nivelul de standard impus și de a menține nivelul standard impus și pentru a
menține nivelul de performanță;
 Realizarea unor programe de instruire a cunoștințelor elementare de specialitate în cadrul
populației, ceea ce ar contri bui în mod direct la creșterea numărului de turiști re ântorși într -un
anumit loc;
 Atragerea profesorilor și a instructorilor din liceele și colegiile implicate, prin participarea
acestora la servicii turistice ce asigură transferul cunoștințelor moderne;
 Însuțirea cunoștințelor actuale de specialitate de către specialiștii și întreprinzătorii din
sectorul turistic în cadrul unor programe de perfecționare și specializare pentru adulți;
 Îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale de management turistic, marke ting turistic și al
promovării serviciilor;
 Pentru îmbunătățirea standardelor și a serviciilor în domeniul turismului este nevoie de
instruirea tututor actorilor și întreprinzătorilor ce activează în sectorul turistic, cât și a tinerilor

71

ce urmează școli ș i licee ce au ca profil sectorul turism și alimentație publică, prin realizarea
unor programe de instruire.

d) Dezvoltarea infrastructurii
Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă sectotorul turistic al județului
Buzău o reprezintă infras tructura deficitară.
Pentru a se ajunge cu mai mare ușurință la obiectivele turistice se dorește a se reabilita și
dezvolta infrastructura de acces la zonele cu potențial turistic identificat ale județului, cât și
semnalizarea obiectivelor prin indicatoare turistice bilingve ce conduc turiștii până la obiectivul
dormit.
Un al doilea domeniu de intervenție în cadrul priorității dezvoltării infrastructurii urmărește
identificarea și dezvoltarea traseelor de cursă, a pistelor de ciclism și a traseel or off -road, în felul
acesta ajungând la dezvoltarea turismului activ astfel protejându -se zonele în care se organizează
concursuri de ciclism și de trasee off -road ce se desfășoară în prezent pe piste neamenajate,
distrugându -se astfel mediul înconjurător .74

74 http://cjbuzau.ro/wp -content/uploads/2017/07/Strategia -2014 -2020 -modificata -11.2016.pdf , pag. 128-134

72

CONCLUZII
Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, și concentrat prin existența unor forme de
relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicării turismului pe aproape tot parcursul
anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat, cu factori naturali de cură balneară, cu un
patrimoniu cultural -istoric deosebit, județul Buzău se poate încadra în rândul destinațiilor turistice
de int eres național cât și internațional.
Turismul se practică din vremuri străvechi, însă a cunoscut o dezvoltare majoră în ultimele
două secole; primele definiții ale turismului au fost realizate în secolul al XIX -lea de mari profesori
ai domeniului, precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W . Hunziker, care au încercat să formuleze
și să delimiteze următoarele noțiuni: turist, excursionist, călător, vizitator.
Județul Buzău este situat în partea de sud -est a României între 44°44’ și 45°49’ latitudine
nordică și î ntre 26°04’ și 27°26’ longitudine estică, având ca vecini județele Brașov și Covasna la
nord-vest, Vrancea la nord -est, Brăila la est, Ialomița și Ilfov la sud și județul Prahova la vest.
Relieful este variat și dispus în trei trepte, care coboară de la no rd-vest spre sud -est. Astfel,
în nord domină înălțimile Munților Vrancei și Buzăului, apoi în centru dealurile subcarpatice de
curbură (Burdușoaia, Ciolanu, Măgura, Istrița cu 754 m), și în sud zona de șes a Câmpiei Române,
cu caracter piemontan și Câmpia Buzăului( cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcția nord -vest și
estica, pe diecția vest -sud), Gherghiței, Râmnicului.
Una dintre principalele atracții turistice ale județului o reprezintă Stațiunea Sărata Monteoru,
care este recunoscută pentru apa și nă molul cu proprietăți curative.
Ariile protejate reprezintă și ele o atracție importantă, unele dintre ele fiind unice nu doar în
România, ci și în Europa.
Deși j udețul Buzău are un potențial turistic imens datorită resurselor naturale, a obiectivelor
turistice și a factorilor t erapeutici de care dispune, infrastructura deficitară, calitatea slabă a
drumurilor, lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ș.a. descurajează turiștii
potențiali, care preferă alte trasee mai accesibile d in România.

73

Județul Buzău se evidențiază în primul rând prin baza obiectivelor turistice existente și
reprezintă un punct forte al analizei SWOT, fără de care dezvoltarea turistică a unei zone nu se poate
realiza.
Regiunea județului Buzău este una din cele mai importante zone în ceea ce privește
potențialul turistic prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, ariile protejate,
monumentele istorice și de arhitectură, arta populară, obiceiurile și tradițiile păstrate de secole și,
dacă la acest ea se mai adaugă creșterea calității serviciilor oferite, împreună cu susținerea acestei
activități printr -o campanie de promovare eficientă, se poate ajunge la dezvoltarea turismului.
Implicarea comunității locale în procesul de dezvoltare turistică este neapărat necesară,
numai așa oamenii vor înțelege ceea ce înseamnă turismul și vor fi capabili să facă față dezvoltării
zonei, vor participa la dezvoltarea turismului în beneficiul lor și vor susține sectorul turistic.
Locuitorii cunosc cel mai bine terito riul, iar acest fapt este unul benefic pentru dezvoltarea turistică
prin faptul că aceștia pot să participe la ea, căci turismul poate aduce beneficii economice atât prin
crearea de locuri de muncă și generarea de venituri, cât și prin îmbunătățirea infras tructurii, a
facilitățiilor și a serviciilor.
O primă concluzie este dată de faptul că județul Buzău dispune de un potențial turistic
imens, dar slab valorificat. Este necesară o monitorizare atentă pentru creșterea și menținerea unor
standarde înalte de conservare.
A doua concluzie este dată de slaba promovare a pot ențialului turistic care, în ultimii ani s -a
făcut sporadic și haotic, fără a avea un rezultat durabil, ci numai mici rezultate de moment. Așadar,
prin implicarea cu adevărat a autorităților și a agenților de profil pentru promovarea acestuia la
târgurile de turism naționale și internaționale, prin intermediul mass -media și a altor instrumente de
promovare se poate ajunge la un rezultat pozitiv și durabil.
Turismul poate fi o sursă importantă pentru realizarea de venituri, dar acesta presupune
investiții.
Pentru realizarea acestui obiectiv există doi factori importați:
-creșterea calității serviciilor în turism pentru atragerea de turiști;
-investiții pe măsură.

74

Dacă acești factori sunt realizați, atunci turismul va deveni o sursă de venituri continuă.
Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism, se poate concluziona
faptul că un turist mulțumit, satisfăcut de locul unde și -a petrecut vacanța, prin transmiterea
informațiilor, a valorii lor poate influența alți cinci turiști potenția li pentru aș petrece, în viitor,
vacanța la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulțumit de calitatea serviciilor, poate
infulența până la zece potențiali turiști. Așadar, o a treia concluzie este legată de comportamentul
celui care oferă serv icii turistice sub aspectul corectitudinii și solicitudinii, aceasta fiind hotărâtoare
în crearea unei imagini pozitive privind destinația turistică.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie de strategii care să aducă
venituri atât pentru populația zonei, cât și pentru economia în ansamblu. Aceste strategi i sunt
necesare și pentru turișt ii care vor să își petreacă timpul liber cât mai plăcut. Strategia de față își
aduce o contribuție originală prin integrarea aspectelor economic e, sociale și de mediu ce se
manifestă în spațiul județului Buzău, în contextul cooperării europene și mondiale.
Obiectivul imediat este formarea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și
managementul durabil al industriei turismului în cee a ce privește resursele naturale și culturale, care
să asigure afirmarea și promovarea potențialului turistic al județului Buzău, precum și generarea de
venituri prin dezvoltarea sectorului turistic.

75

BIBLIOGRAFIE

1. Băltărețu Andreea, Amenajarea turistică și dezvoltarea urbană, Editura
Universitară, București, 2010;
2. Băltărețu Andreea, Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse
și destinații turistice în România, Editura Universitară, Bucure ști, 2016;
3. Băltărețu Andreea, Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse
și destinații turistice interne și internaționale, Editura Universitară, București,
2009;
4. Băltărețu Andreea, Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Economia turismului, Studii
de caz. Statistici. Legislație, Editura Uranus, București, 2008;
5. Băltărețu Andreea, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București,
2016;
6. Băciucu Lazăr, Georgian Valentin, Pitu Urelian, Ghid turistic al județului Buzău,
Editura Sport -Turism, 1978;
7. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potențialul
turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară,
București, 2003;
8. Cândea Melinda, Bran Florina, Cimpoeru Irina, Organizarea, amenajarea și
dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București, 2006;
9. Cândea Melinda, Simon Tamara, Bogan Elena, Patrimoniul turistic al României,
Editura Universitară, București, 2012;
10. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoiescu B., Geografia generală a turismului,
Editura Meteor Press, București, 2002;
11. Erdeli George, Gheorghilaș Aurel, Amenajări turistice, Editura Universitară,
București, 2006;
12. Ielenicz M., Comănescu Laura, România. Potențial turisti., Editura Universitară,
București, 2006;
13. Ielenicz Miha i, Comănescu Mihaela, România -potențial turistic, Editura
Universitară, București, 2009;

76

14. Istrate I, Bran Florina, Roșu A.G., Economia turismului și a mediului
înconjurător, Editura Economică, București, 2003;
15. Minciu Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, București, 2005;
16. Minciu Rodica, Țigu Gabriela, Economia turismului, ASE, București, 1997;
17. ***Consiliul Județean Buzău;
18. ***Direcția Județeană de Statistică Buzău;
19. ***Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în turism -INCDT, Strategia
dezvoltări i turismului în România;
20. ***Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului și Agroturismului în
județul Buzău, 2010 -2015;
21. ***Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului în județul Buzău, 2016 –
2020;
22. http://cjbuzau.ro/
23. https://primariabuzau.ro/
24. http://comune.ro/
25. http://www.insse.ro/cms/
26. www.insse.ro -TEMPO -Online
27. www.ministerulturismului.ro
28. https://turismbuzau.ro/
29. http://travelbuzau.com/
30. http://www.carpati.org/
31. http://www.dtr.ro/buzau
32. http://itinerar.ro/
33. http://cronicaromania.net/
34. https://www.carteamuntilor.ro/index.php?title=Pagina_principal%C4%83
35. https://www.infopensiuni.ro/
36. https://www.historia.ro/