SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI [610774]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

Masă vibrantă pentru compactarea pieselor
turnate din betoane polimerice

Conducător științific, Absolvent: [anonimizat]

2020

Rezumat
Din cauza unor dezavantaje pe care le au tipurile de betoane clasi ce, cum ar fi betoanele ciment,
sau betoanele armate cu fibre, inginerii au cercetat mult pentru a găsi o modalitate mult mai fiabilă
pentru industria construcțiilor, astfel s -a ajuns la dezvoltarea unor tipuri de betoane îmbunătățite prin
polimerizare.
Cu o rezistență mult peste beton, cu betonul polimeric se poate construi și fară armături. Fiind
un material impermeabil, betonul cu polimeri va face față cu succes la ciclurile de îngheț -dezgheț care
apar pe durata de utilizare a produselor. În plus, se pot obține suprafațe netede, cu rugozități scăzute,
ce fac ca betonul cu polimeri să fie un material potrivit atât pentru colectarea apelor pluviale, cât și
pentru alte aplicații.
Scopul lucrării presupune realizarea unei mașini vibrante mobile, de dimensiun i reduse, pentru
realizarea obiectelor mici și medii, de uz casnic sau industrial.
Lucrarea este structurată pe șase capitole după cum urmează. În primul capitol s -a realizat un
studiu privind betoanele polimerice, generalități, clasificarea acestora, comp arații cu materialele
clasice. Clasificarea betoanelor polimerice este împartită în trei mari categorii și anume, beton cu
polimeri, beton impregnat cu polimeri si beton polimeric modificat. Odată cu identificarea produselor
ce pot fi realizate din betoane polimerice, s -au analizat tehnologiile de obținere a acestora, cât și
caracteristicile fiecărei tehnologii.
În al doilea capitol se prezintă variantele constructive ce au stat la baza alegerii modelul 3D
pentru a fi realizat.
În cel de al treilea capito l s-a prezentat proiectarea mesei, realizân du-se schema cinematică
împreună cu calculele cinematice și organologice și selectarea elementelor elastice folosite pentru
realizarea masinii.
În cel de al patrulea capitol este prezentat ansamblul mesei î mpreuna cu cele 3 subansamble și
anume, cadrul, suportul motor și tava.
În capitolul cinci este prezentată realizarea propriu -zisă a mesei. Sunt prezentate materiile
prime, realizarea fiecărui subansamblu, îmbinarea celor trei subansamble și vopsirea acesora,
echipamentele și sculele folosite pentru realizarea acestora.
Ultimul capitol prezintă succinct principalele con cluzii și contribuții personale

Summary
Because of some disadvantages of classic concrete types, such as cement concrete, or fiber –
reinforced co ncrete, engineers have researched a lot to find a much more reliable way for the
construction industry, thus it has come to the development of types of concrete improved by
polymerization.
With a resistance far above concrete, polymer concrete can be buil t without reinforcements.
Being a perfectly waterproof material, the polymer concrete will successfully cope with the frost -thaw
cycles that occur during the duration of use of the products. In addition, extremely smooth surfaces
can be obtained, with low roughness, which makes the polymer concrete a suitable material for both
rainwater collection and other applications.
The purpose of the work involves the construction of a small moving vibrant machine for the
realization of small and medium objects, hou sehold or industrial.
The work is structured in six chapters as follows. In the first chapter, a study was carried out on
polymer concrete, generalities, their classification, comparisons with classical materials. Classification
of polymer concrete, which is divided into 3 large categories, namely, concrete with polymers, polymer
concrete impregnated with polymers and modified polymer concrete. With the identification of
products that can be made of polymer concretes, the technologies for obtaining them and the
characteristics of each technology were analyzed.
In the second chapter were presented the three constructive variants with their characteristics
and the variant made practically together with their 3d realization.
In the third chapter was presented t he design of the table, the kinematic diagram was carried out
together with the cinematic calculations and elastic elements used to make the car, the choice of the
engine.
In the fourth chapter is presented the assembly of the car together with the 3 subas semblies,
namely, the frame, the motor support and the tray.
In the fifth chapter and at the same time the last chapter is presented the actual achievement of
the table. The raw materials are presented, the realization of each sub -assembly, the combination of the
three sub -assemblies and the painting of these equipment and tools used to make them.
The last chapter can have main conclusions and personal contributions.

Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
Summary ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
Introducerea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
I. Stadiul actual al temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
1.1. Betoane polimerice. Generalitați ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
1.2. Clasificarea betoanelor polimerice. Proprietăți ………………………….. ………………………….. …… 16
1.2.1. Betonul cu polimeri(PC) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 16
1.2.2. Betonul polimeric modificat(PMC) ………………………….. ………………………….. …………….. 18
1.2.3. Betonul impregnat cu polimeri(PIC) ………………………….. ………………………….. ……………. 19
1.3. Produse din betoane polimerice. ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
1.3.1. Elemente pentru scurugerea apelor ………………………….. ………………………….. ……………… 21
1.3.2. Conducte din betoane polimerice ………………………….. ………………………….. ………………… 21
1.3.3. Structuri p entru instalații sanitare și de colectare a apelor reziduale ………………………….. . 22
1.3.4. Acoperiri de suprafețe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
1.3.5. Produse cu gabarit redus ( de uz casnic/design arhitectural) ………………………….. …………. 23
1.3.6. Batiuri pentru mașini industriale ………………………….. ………………………….. …………………. 24
1.3.7. Cele mai utilizate betoane polimerice sunt: ………………………….. ………………………….. …… 25
1.4. M etode de obținere a produselor din betoane polimerice ………………………….. …………………… 25
1.4.1. Punerea in lucrare a betonului polimeric ………………………….. ………………………….. ………. 25
1.4.2. Pregătirea amestecului si a turnării betonului polimeric ………………………….. ………………. 26
1.4.3. Principalele verificări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 26
1.4.4. Operațiile obligato rii care se vor executa ………………………….. ………………………….. …….. 27
1.4.5. Măsuri ce se vor lua în vederea unei bune desfășurări a turnării ………………………….. ……. 27
1.4.6. Turnarea betonului polimeric ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
1.4.7. Reguli generale de betonare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
1.5. Studiu asupra generării vibrațiilor și a sistemelor generatoare ………………………….. ……………. 32
1.5.1. Vibrația betonului polimeric ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
1.6. Clasificarea mașinilor vibrante ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
II. Variante constructive mese vibrante ………………………….. ………………………….. ………………………. 37
2.1. Variantă constructivă 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 37

12

2.2. Variantă constructivă 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
2.3. Variantă constructivă 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
2.4. Varianta construită ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
III. Proiectarea mesei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
3.1. Schema cinematică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 41
3.2. Alegerea motorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 41
3.3. Calcule cinematice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 42
3.4. Elemente elastice utilizate în construcția meselor vibrante ………………………….. ………………… 42
IV. Prezentarea Subansamblelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 47
4.1. Cadrul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 48
4.2. Suport motor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 50
4.3 Tavă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
V. Proiectul tehnic al mesei vibrante ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53
5.1. Materia primă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 53
5.2. Realizarea cadrului împreuna cu s uportul motorului ………………………….. …………………………. 54
5.3 Realizarea tăvii împreuna cu montarea lagarului cu rulment ………………………….. ………………. 55
5.4 Prinderea și legarea la curent a motorului ………………………….. ………………………….. ……………. 56
5.5 Asamblarea și vopsirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 57
5.6 Echipamentele și sculele f olosite ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
VI. Concluzii și contribuții personale ………………………….. ………………………….. …………………………. 59
6.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 59
6.2 Contribuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 59
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 61
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 65

Introducerea
Cercetări le și construcțiile existente atestă faptul că betonul era materialul folosit de romani încă
din sec. II î.e.n. Spre sfârșitul sec. I romanii utilizează pe scară mare betonul în construcția de drumuri
și la construcții de sustinere. Din sec. II, betonul devine materialul de construcție cel mai mult folosit
pentru fundații, pereți și bolți. Betonul armat a fost inventat în anul 1849 de gr ădinarul francez Joseph
Monier, ce obține un brevet în annul 1867 pentru confecționarea vaselor de flori, fiind, astfel, cel dintâi
care a folosit acest material. În anul 1888 inginerul român Anghel Saligny utilizează, pentru prima dată
betonul armat la c onstrucția silozurilor din portul Brăila. În cadrul expoziției de la Paris din anul 1900
este prezentat un studiu privind stadiul betonului armat în lume, arătând totodată largile posibilități de
utilizare a noului material. Betonul, sub diferitele variant e pe care le cunoaștem astăzi, continuă să fie
unul din principalele materiale, preponderent folosite în construcții. [13].
Betonul polimeric este un material, care are la baza compoziției sale ca liant o rășină polimerică,
fiind compus în cea mai mare par te din materiale minerale, in general: granit, cuarț și bazalt. Pentru
rășina polimerică se folosesc mai multe tipuri de rășini: rășini epoxidice, furanice și poliesterice
nesaturate, etc.
Obiectivele proiectării acestei mese sunt de a rea liza eliminarea bulelor de aer din amestecul
betonului polime rizat, o dodalitate usoară de a fabrica pavaje sau alte obiective c u cât mai puține
imperfecțiuni .
Scopul proiectă rii acestei mese este pentru a realiza eliminarea bulelor de aer din amestecul
betonului polimerizat, o modalitate usoara de a fabrica pavaje fara imperfectiuni.
Pentr u proiectarea acestei mese , se urmărește parcurgerea mai multor etape, pornind de la
analiza materialului, a pieței, identificarea cerințelor, proiectarea conceptuală, până la proiect area
propriu -zisă a masinii vibrante .

18

I. Stadiul actual al temei

1.1. Betoane polimerice . Generalitați

Din punct de vedere al istoriei , primele două tipuri și anume: beton polimer modificat (Polymer
Modified Concrete) și beton polimer (Polymer Concrete) au apărut în Statele Unite ale Americii, in
jurul aniilor 1950 si a u fost realiza te ca să răspundă mult mai bine cerințelor de durabilitate din
domen iul construcț iilor civile și nu numai. După mai multe cercetări, americanii au reușit să gasească
un alt tip de beton polimerizat, polimerizarea acest uia facându -se prin impregnare. Aceste tipuri de
betoane polimerice, s-au propulsat , dupa apariția celui de -al treilea tip, beton impregnat polimeric
(Polymer Impregnated Concrete), care a apărut la începutul aniilor 1970. Pentru ultimul tip de beton
polim erizat, au aparut și niște contradicții între SUA si URSS, rușii afirmând că betonul impregnat
polimerizat, era descoperit de cercetătorii lor, înainte ca americanii să fi știut de el. Introducerea
betoanelor polimerice în industria construcț iilor s -a făc ut în urma unui congres organizat la Londra de
către comitetul Institutului American de Betoane („American C oncrete Institute Committee 548 ”), pe
tema betoanelor polimerice. După acestea, cel mai răspândit în industrie a ajuns, betonul impregnat,
deoarece avea cele mai bune proprietăți pe care le putea avea un oricare alt tip de beton [13].
Betonul polimeric este un material, care are la baza compoziției sale ca liant o rășină polimerică,
fiind compus în cea mai mare parte din materiale minerale, î n general : granit, cuarț și bazalt. Pentru
rășina polimerică se folosesc mai multe tipuri de rășini: rășini epoxidice, furanice și poliesterice
nesaturate, etc. Polimerizarea materialului a făcut ca acesta să aibă o caracteristică foarte importantă,
impermeabiltate a, astfel produsele fabricate din acesta făcând față ciclurilor de îngheț -dezgheț. Practic
prin polimerizare s -au umplut golurile de aer din material, acest lucru îmbunătățind substanțial
porozitatea acestuia, implicit ș i suprafața lui fiind mai netedă
În funcție de procedeul prin care se obține polimerizarea, aceste materiale se împart in trei
categorii, pe care le voi trata în subcapitolul următor.

16

1.2. Clasificarea betoanelor polimerice. Proprietăți

1. Beton cu polimeri – PC
2. Beton polimeric modificat – PMC
3. Beton impregnat cu polimeri – PIC
1.2.1. Betonul cu polimeri(PC)

Este un material care nu are nevoie de armături, se formeaza doar din agregate, materiale
minerale natural (cuarț, bazalt, granit), ce se fixeaza cu o rășină polimerică, care practic este un liant,
al acestui material. Cele mai folosite rășini sunt epoxidice, poliesterice, furanice și acrilice. La acest
beton nu mai este nevoie ame stecarea cu mortar, sau ciment „ Portland”. Materialul se aplică în straturi
subțiri, mai mici de 10mm, și are avantajul spre deosebire de celălalte tipuri prezentate mai sus, de a se
întări mai rapid. [3],[17]
Conform catalogului de betoane polimerice ACO, acesta are urmatoarele caracteristici:

fig.1 preluata catalog ACO [15 ]

În figura de mai jos, sunt pr ezentate cele mai import ante proprietăți ale lui , comparat fi ind cu
alte două tipuri de betoane clasice.

17

fig. 2 Comparația betonului polimeric cu alte doua tipuri de betoane [15]

Avantajele acestui beton sunt urmatoarele:
 Impermeabilitate;
 Rezistența la substanțe acide;
 Rezistență la șocuri termice;
 Durabilitate crescută;
 Rezistență la abraziune ;
 Rezistențe mari la tracțiune și încovoiere;

Dezavantaje:
 Costuri mai mari față, de betonul clasic;
 Unele rășini sunt imflamabile și toxice pentru mediul înco njurător;

18

Aplicații le ale acestui tip de material:
 Construcția unor elemete a podurilor;
 Bazine de acumulare a unor substanțe agresive;
 Pavaje;
 Colectarea apelor pluviale/canalizări;

1.2.2. Betonul polimeric modificat(PMC)

Este realizat din clasicul ciment „ Portland”, sau mortar si o substanță cu polimer modificat, care
are la bază acizi acrilici, acetat de etilen vinil, sau acetat de polivinil . Materialul pre zintă o
permeabilitate scazută ș i o rezistență bună la îndoire. Acest beton combinat cu polimeri acrilici, prezintă
o culoare persistentă, mai închisă decât cel nemodificat, după cum se poate observa în imaginea de mai
jos:

fig.3 (comparație culoare beton nemodificat si modificat)

Polimerizarea acestui beton se face, prin amestecarea aciziilor acrilici cu cimentul „ Portland”,
sau mortarul. Î n acest caz cantitatea de polimer este între 10 -20%. Tipul acesta de beton modificat are
o rezitență la pătrunderea apei în material mai bună decât cimentul clasic. Acest a mestec se întinde sau
se șpreiază , fiind în general ultimul strat al unei construcții, ca ultim finisaj. De obicei se folosește în
straturi, mai mari sau cel puțin egale cu 30 de mm. [2]

19

Avantajele acestui beton sunt urmatoarele:
 Obținerea unor suprafeț e fine;
 Impermeabilitate;
 Rezistențe de 2 -3 ori mai mari la compresiune și întindere, decat betoanele clasice;
 Durabilitate crescută

Dezavantaje:
 Necesită o perioadă mai lungă de uscare, după ce a fost aplicat 24 -48h;
 Costuri de 10 până la 100 de ori mai mari decat betonul clasic;

Aplicații le ale acestui tip de material:
 Tencuieli
 Pavaje/pardoseli
 Construcția de tuneluri(se șpreiază pereții tunelului)
 Piste de aeroport
 Construcția/repararea podurilor etc.

1.2.3. Betonul impregnat cu polimeri(PIC)
Se obține prin impregnarea unu i monomer, care are un stimulent de polimerizare, În cimentul
„Portland”, după care polimerizarea se realizează prin intermediul unor radiații în interiorul
materialului. Monomerul care se folosește în general este Metil Metacri lat, pe lângă acesta se mai
folosesc și co mpușii chimici cum ar fi Stiren sau rășină epoxidică.
Acest material, după polimerizare este de 3 sau 4 ori mai rezistent la tracțiune și la încovoiere, decât
materialul inițial. Este rezistent la șocurile termice naturale, îngheț -dezgheț. Modulul de elasticitate este
cu 50 -100% mai mare decât cel al meterialului nepolimerizat. [17]

20

Avantajele acestui beton sunt urmatoarele:
 Rezistență bună la vibrații;
 Impermeabilitate;
 Rezistențe de 2 -3 ori mai mari la comp resiune și întindere, decat betoanele clasice
 Durabilitate crescută

Dezavantaje:
 Implică o aparatură specializată pentru elaborarea lui;
 Costuri mai mari față, de betonul clasic;
 în procesul de elaborare a materialului se emană vapori toxici, din cauza co mpușilor chimici
prezenți ca și monomeri;
Aplicații al acestui tip de material:
 Construcția unor elemete a podurilor;
 Țevi;
 Pavaje;
 Bazine de acumulare a unor substanțe agresive;
 În industria nucleară;

1.3. Produse din betoan e polimerice.
Aria în care se găsesc produse obținute din beton cu polimeri, este destul de mare, începând de
la construcții civile, până la instalații și construcții hidrotehnice. Acest material se poate aplica peste
orice tip de suprafata, sau se poate t urna în anumite forme, pentru obținerea produsului dorit de către
client. În rândurile ce urmează vă voi prezenta mai multe produse obținute cu ajutorul acestui material.

21

1.3.1. Elemente pe ntru sc urgerea apelor

a b

fig. 1 Elemente pentru scur gerea apelor. a) Aplicatie element b)Scurgerea [5]

1.3.2. Conducte din betoane polimerice

a b
fig.2 Conducte din betoane polimerice. a) Conductă tip racord, b) Conductă simplă [6]

22

1.3.3. Structuri pentru instalații sanitare și de co lectare a apelor reziduale

a b

fig.3 Structuri pentru instalații sanitare și de colectare a apelor reziduale [4]

1.3.4. Acoperiri de suprafețe

a) Pavaje pentru gospodării

23

b) Pavaje pentru piscine

c) Pavaje pentru locuri publice

fig.4 Acoperiri de suprafețe . a) Pavaje pestru gospodării. b) Pavaje pentru piscine. c) Pavaje pentru locuri publice

1.3.5. Produse cu gabarit redus ( de uz casnic/design arhitectural)

Obținerea produselor cu un gabarit mijlociu, din mate rialul acesta, este destinată mai mult
design -ului și a uzului casnic. Pentru design, se merge mai mult pe elemente de arhitectură, sau mici
elemente de artă, cum ar fi portretele sau statuietele. Pe latura uzului casnic, se gasesc produse din
betoane cu p olimeri: ghivece pentru flori, chi uvete, căzi pentru baie (fig.5 ) etc. [6], [9]

24

a) b)

fig.5 Produse cu gabarit redus . a) Chiuveta b) Ghiveci de flori
1.3.6. Batiuri pentru mașini industrial e

Obținerea batiurilor pe baza de beton polimeric s e face prin turnarea materialului respectiv peste
scheletul metalic . Introducerea betonului polimeric, în construcția de mașini unelte, s -a făcut cu scopul
rigidizarii acestora. Un exemplu de schelet metalic, mai exact din alu miniu este prezentat in fig.6. a) și
produsul final în fig.6. b) :

fig.6 Batiuri pentru masini industriale a) Batiu cu schelet din aluminiu din beton polimer. b) Batiu din beton polimer

a) b)

25

1.3.7. Cele mai utilizate betoane polimerice sunt:

1. Betoanele și mortarele cu ciment și adaos de polimeri care prezintă rezistențe la întindere de 2 -3 ori
mai mari decât betoanele obiș nuite. Ele se utilizeată la tencuieli, pardoseli, la repararea sau consolidarea
elementelor de beton degradat.
2. Betoanele polimerice, fără ciment se obți n cu rășini de sinteză. Aceste betoane prezintă rezistențe
mecanice cuprinse între 60 și 100 N/mm2 la compresiune și 17 -35 N/mm2 la întindere a din încovoiere.
Aderența la oțel și betoanele vechi a betoanelor polimerice este foarte bună, iar absorbția de ap ă este
foarte redusă. De asemenea, betoanele cu polimeri prezintă impermeabilitate și rezistența la uzură,
rezistență la diferite tipuri de agenți chimici agresivi.
3. Betoanele impregnate prin polimerizare se prepară prin uscarea suprafețelor de beton cu ciment,
impregnarea lor cu un monomer (care are și un inițiator de polimerizare), iar apoi se face polimerizarea
monomerului. Aceste betoane au început să fie studiate în SUA cu începere de la mijlocul deceniului
al șaptelea, studiile au fost apoi continu ate în Japonia, Canada, Norvegia, Suedia, Italia. [20]

1.4. Metode de obț inere a produselor din betoane polimerice

1.4.1. Punerea in lucrare a betonului polimeric

Punerea în lucrare a betonului cuprinde ansamblul operațiilor tehnologice care asigură rea lizarea
elementelor de construcții din beton în conformitate cu forma, dimensiunile și condițiile de calitate
prevăzute în proiect. Cuprinde pe urmă toarele fazede lucrari:
 Pregătirea amestecului si a turnării betonului;
 Turnarea betonului (introducerea lu i in cofraje);
 Compactarea betonului;
 Nivelarea (finisarea) suprafețelor libere ale betonului.

26

1.4.2. Pregătirea amestecului si a turnării betonului polimeric
Liantul betonului polimerizat ACO este o rășină sintetică, iar materialul de umplutură este cuar ț (până
la 8 mm diametru). Datele se referă întotdeauna la agenții dați, la compoziția dată și la tempe ratura
camerei, în stare pură.
Datele se bazează pe analizele minuțioase ale Institutului d e Polimeri din Florsheim. Acesta este un
institut de cercetări științifice, acreditat pentru cercetări și analize în domeniul materialelor de
construcție din polimeri. [1]
Constă în executarea unor verificari și luarea tuturor măsurilor necesare în vederea asigurării turnării
betonului fără întreruperi neprevăzute și în condiții care să garanteze obținerea calității stabilite.

1.4.3. Principalele verificări
1) Terenul de fundare să corespundă prevederilor din proiect (verificarea se face de inginerul proiectant
geotehnician și se încheie cu un proces verbal al natur ii terenului de fundare);
2) Dimensiunile în plan și cotele de nivel ale săpăturilor să corespundă cu cele din proiect;
3) Existența stratului intermediar de beton de egalizare de minimum 5 cm grosime în cazul fundațiilor
din beton armat;
4) Corespondența cotelor cofrajelor, atât în plan , cât și ca nivel cu cele din proiect;
5) Orizotalitatea și planeitatea cofrajelor plăcilor și grinzilor;
6) Verticalitatea cofra jelor stâlpilor și diafragmelor și corespondenta acestora în raport cu elementele
nivelurilor i nferioare;
7) Existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și asigurarea etanșeității lor;
8) Rezistența și stabilitatea elementelor de susținere;
9) Realizarea armării conform detaliilor din proiect, solidarizarea armăturii ș i asigurarea acoper irii cu
beton;
10) Existența conform proiectului a pieselor ce ramân înglobate în beton.

27

1.4.4. Operațiile obligatorii care se vor executa

1) Curățirea cofrajului și armăturilor ;
2) Suprafața betonului turnat anterior și întărit de la rostul de turnare se va trata corespunzător înainte
de reluarea turnării;
3) Curățirea resturilor de mortar de pe suprafețele de zidărie;
4) Cofrajele de lemn, betonul vechi și zidăriile vor fi bine udate cu apă de mai multe ori;
5) Dacă se constată rosturi între panourile de cofraj sau între scândurile feței cofrante, ele vor fi
astupate;

1.4.5. Măsuri ce se vor lua în vederea unei bune desfășurări a turnării

1) Asigurarea apei necesare udării suprafețelor care vor veni în contact cu betonul proaspăt și curățirii
mijloa celor de transport a betonului;
2) Asigur area energiei electrice necesare transportului betonului și compact ării lui ;
3) Asigurarea căilor de transport pentru muncitori;
4) Asigurarea utilajelor și dispozitivelor pentru transportul, turnarea și compactare a betonului;
5) Asigurarea forței de muncă necesare transportului, turnării și compactării betonului.
În urma efectuării verificărilor și măsurilor menționate, se va proceda la consemnarea celor constatate
într-un proces verbal de lucrari ascunse, care va fi atașat cărții construcției.

1.4.6. Turnarea betonului polimeric

Turnarea constă în introducerea și răspândirea betonului în interiorul spațiului cofrat astfel încât ac esta
să fie umplut în intregime si se poate turna in diferite moduri.

28

În formă de T
O metodă tradițională de fundare pentru a susține o structură într -o zonă în care solul îngheață. Un
picior este așezat sub linia de îngheț și apoi se adaugă pereții deasupra. Piciorul este mai lat decât
peretele, oferind un suport suplimentar la baza fundației. O fundație în formă de T este plasată și lăsată
să se vindece. Î n al doilea rând, zidurile sunt construite, iar în final placa este turnată î ntre pereți.
În concluzie:
 Fundațiile în formă de T sunt utilizate în zonele în care solul îngheață.
 În primul rând, piciorul este plasat.
 În al doilea rând, zidurile sunt construite și turnate.
 În cele din urmă, placa este așezată.

fig.1 Fundație în for mă de T

Fundație de plăci pe grad
După cum sugerează și numele, o lespede este un singur strat de beton, gros de câțiva centimetri. Plasa
este turnată mai groasă la margini, pen tru a forma un picior integral, tijele de armare întăresc marginea
îngroșată. Placa se sprijină în mod normal pe un pat de pietriș zdrobit pentru a îmbunătăți scurgerea.
Turnarea unei rețele de sârmă în beton reduce șansa de fisurare. O placă pe grad este potrivită în zonele
în care solul nu îngheață, dar poate fi, de asemenea, ada ptată cu izolație, pentru a preveni afectarea
înghețului . [10]

29

În concluzie :
 Placă pe gradul folosit în zonele în care solul nu îngheață.
 Marginile plăcii pe grad sunt mai groase decât interiorul plăcii.
 Plasa pe grad este monolitică (turnată toate odată).

fig.2 Fundație de plăci pe gra d

Protejate împotriva înghețului
Această metodă funcționează numai cu o structură încălzită. Se bazează pe utilizarea a două foi de
izolație din polistiren rigid – una pe partea exterioară a peretelui fundației și cealalt ă așezată pe un pat
de pietriș la baza peretelui – pentru a preveni înghețarea, ceea ce este o problemă cu placa – pe fundații
de grad în zonele cu ger. Izolația reține căldura din structura din pământ sub picioare și previne
pierderea de căldură de la mar ginea plăcii. Această căldură menține temperatura solului în jurul
nivelurilor deasupra înghețului. [10]

În concluzie:
 Funcționează numai cu o structură încălzită.
 Are beneficiile unei metode slab -on-grade (beton turnat monolitic) în zonele supuse înghețu lui.
 Betonul este turnat într -o singură operație, față de 3 pungi necesare pentru fundații în formă de
T.

30

fig.3 Fundație protejata de ingheț

1.4.7. Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condusă de șeful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de turnare.

fig.4 Tipuri de turnare de beton.
a) introducerea betonului pe la partea superioară în elemente verticale; b) introducerea laterală a betonului în elemente ver ticale, prin
ferestre de turnare; c) turnarea b etonului în elemente orizon tale, î ntreruperi neprevăzute și în condiții care să garanteze obținerea
calității stabilite

31

1) Betonul se va turna în maximum 15 minute de la aducerea lui la obiect și se va ține cont că terminarea
punerii lui în cofraj să se realizeze înainte de începere a prizei cimentului;
2) La obiect, betonul se va descărca în mijloace special amenajate (bene, pompe, jgheaburi), fiind
interzisă descărcarea lui direct pe pământ;
3) Dacă betonul prezintă segregări se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amen ajate fără
a se adauga apă;
4) Înălțimea de cădere liber ă să nu fie mai mare de 1.5m. Trebuie evitată căderea directă a betonului
cu viteză mare în cofraj (pericolul segregarii exterioare),atât în cazul introducerii lu i pe partea
superioară (fig. 4 a), câ t și în cazul introducerii laterale (fig. 4 b);
5) Descărcarea betonului pe suprafața elementului care se betonează se face în sens invers celui în care
se înainteaza cu betonarea (fig. 4 c);
6) Betonul se va rspândii uniform în straturi cu grosimea stabil ită în funcție de condițiile de compactare
(în cazul vibrării 30…50cm), fiind interzisă folosirea greblei,și tragerea sau aruncarea cu lopata la
distanțe mai mari de 1,5m (pentru evitarea segregării).
7) Turnarea se va face far ă întreruperi. Dacă acestea n u pot fi evitate, se vor crea rosturi de lucru;
8) Se va evita și corecta deformarea sau deplasarea armăturilor de la poziția prevăzută;
9) Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor ;
10) Nu se vor produce șocuri sau vibrații în armături (deoarece pot împiedica aderența între beton și
armatur ă;
11) În porțiunile cu secțiuni mici sau cu armături dese, se va urmării umplerea corectă a secțiunii prin
îndesarea laterală a betonului cu șipci și vergele, concomitant cu vibrarea lui;
12) Circulația muncitorilor și utilajelor de transport se va face numai pe punți(podine) speciale care să
nu rezeme pe armături;
13) În cazul unor deformări sau deplasări ale cofrajului apărute în timpul betonării, aceasta trebuie
întreruptă, procedându -se la înlaturarea defecțiunii

32

Pentru a incepe o productie de dale este nevoie de o masa vibranta pentru placi de pavaj.Vibratia
poate fii asigurata de o sursa in 2 tipuri :
 Un electro vibrator cu motor
 Un motor conventional cu un excentric
In primul caz vibrato rul este pozitionat pe partea inferioara a tavii.
In cea de a doua -a optiune este utilizat orice motor electric cu o putere de 0.25-1.5kw si o viteza de
rotatie de 3000 rpm.

1.5. Studiu asupra generării vibrațiilor și a sistemelor generatoare

Mișcarea vi bratoare a organului de lucru a maș inii s e obține prin cuplarea sa rigidă sau elastică
la un mecanism cu o mișcare periodică cu caracteristici prescrise. Amplitudinea și vibrația organulu i
de lucru depind de cinematica mecanismului de antrenare. Mecanismul bielă balansier este cel mai
utilizat mecanism de antrenare cinematică a maș inilor vibrante . Fie mecanismul bielă balansier din
Fig. 1 în care balansierul se rotește cu viteza unghiulară constantă , iar cupla de translație B are
cursa
Coordonata pu nctului B față de punctul limită B′este :

(1)
Ținând seama de relația geometrică,

(2)
și dezvoltând în serie de pu teri expresia (1.2), se obține :

(3)

33

În expresia ( 3) au fost neglijați termenii cu puteri mai mari decât 2 ș i s-a notat raport denumit
caracteristica structurală a mecanismului.

Figura 1 Schema generatorului cinematic de miș care vibratorie [1 4].

Generatorii de vibrații centrifugali dezvoltă forța de inerție cu variație periodică, ca
urmare a rotirii unor mase neecliilibrate (greutăți excentrice). Cei mai utilizați sunt volanții
static neechilibrați, adică centrul de masă nu se află pe axa d e rotație. Se utilizează și volanți
neechilibrați dinamic, adică cu momentele de inerție centrifugale diferite de zero, sau
combinații între aceste două tipuri de volanț i.
O forță de inerție rotitoare redusă la punctul mijlociu al generatorului poate fi ob ținută și prin
alte sistem e mai complicate, ca de exemplu, generatorul cu doi volanți ce se rotesc în fază în
același sens (Fig. 2).
Modulul forței reduse la punctul ce se află la jumătatea segmentului ce unește axele de
rotație ale volanților este:

a) b)
Figura 2 Două scheme a două tipuri de ge neratori cu mase neechilibrate[ 14].

34

Cu ajutorul undelor de vibrații electromagnetici și electrodinamici se pot obține mișcări vibratoare
rectilinii sau mișcări vibratoare (de -a lungul unor arce de cerc (Fig . 3÷4)).
Avantajele acestora sunt: simplitatea construcției și a tehnologiei de execuție; lipsa organelor
ce se uzează în timpul funcționării, nu necesită transmisii mecanice c omplicate[ 5].
Există însă dezavantajul că în cazul unui generator electromagneti c nu se poate asigura o lege
de mișcare determinată. Din acest motiv se utilizează aproape exclusiv în regim de rezonanță când legea
de mișcare poate fi considerată armonică sau aproape armonică.
Cele mai utilizate sunt vibratoarele electromagnetice la car e mișcarea vibratoare se produce ca
urmare a interacțiunii dintre fluxul magnetic variabil și armătura mobile feromagnetică.

Figura 3 Întrefier paralelipipedic [ 14]

Figura 4 Întrefier tronconic

35

1.5.1. Vibrația betonului polimeric

Vibrația bet onului se realizează pentru consolidare. Principalul obiectiv al vibrațiilor este
compactarea betonului și obținerea densității maxime posibile a betonului. Aproape 5 – 8% din volumul
betonului proaspăt plasat sub formă este ocupat de bule de aer. Bulele d e aer ocupă acest spațiu într -un
amestec puternic de beton.
Bulele de aer pot fi îndepărtate prin scăderea cantității de apă necesară, dar afectează
lucrabilitatea betonului. Prin urmare, vibrația betonului este singura metodă adecvată care ajută fără a
afecta prea mult proprietățile betonului proaspăt. Vibrațiile sunt afectate doar într -un beton amestecat
proaspăt sau se poate spune până în acel moment, când betonul are capacitatea de a curge. Această
etapă există înainte de începerea setării inițiale.
Betonul poate rearanja particulele (aceste particule includ agregate grosiere și agregate fine).
Când are loc rearanjarea particulelor se realizează o configurație strânsă a agregatului grosier.
Ambalarea strânsă expulzează cea mai mare parte a aerului prins între ele, dar mai rămân câteva bule
de aer. Bulele de aer 100% sunt dificil de îndepărtat din beton.
În timpul vibrării betonului, inginerul de șantier ar trebui să se asigure că vibrația este aplicată
uniform întregii mase de beton. Acest lucru este așa, deoarece, dacă nu este aplicat uniform decât un
anumit volum de beton, nu se compactează complet, iar unele părți rămân ne -compactate. De asemenea,
inginerul de șantier ar trebui să urmeze cu strictețe perioada de timp a vibrațiilor, deoarece excesul de
vibrații al betonului provoacă segregarea betonului.
Există multe vibratoare din beton. Unele vibratoare vibrează betonul în interior și există, de
asemenea, multe vibratoare care vibrează betonul la exterior.

Vibratoarele pot fi clasificate ca;
 Vibratoar e interne
 Vibratoare externe
 Mese vibrante

36

1.6. Clasificarea mașinilor vibrante
Pentru a avea o idee mai comp letă despre tipurile constructive ale mașinilor vibrante , se va enumera
mai jos câteva criterii de bază pentru clasificarea acestor mașini .

1. După scop: mașini de uz general, ca;
 Mașini de compactare, separatoare, transportoare etc.;
 Mașini de uz special ca: platforme vibratoare pentru elemente de beton armat, alimentatoare
pentru mașini unelte automate, etc.
2. După metoda de sincronizare a ge neratorilor de vibrații:
 Mașini cu sincronizare mecanică, electrică, autosincronizare, fără sincronizare.
3. După tipul transformării energiei de alimentare în energie mecanică:
 Mașini cu generatori ce ntrifugali, cu bielă -balansier, electromagnetice, ele ctrodinamice,
magneto -strictive, piezoelectrice, cu autoinducție etc.
4. După prezența șocurilor:
 Mașini fără șoc, cu șocuri și vibrații, cu șocuri de primul, a doilea și al treilea ordin.
5. După forma vibrației organului de lucru:
 Mașini cu vibrații rec tilinii, circulare eliptice, elicoidale, vibrații combinate etc.
6. După periodicitatea vibrațiilor:
 Mașini cu vibrații periodice simple, modulate, aproape periodice și aleatoare.
7. După numărul corpurilor vibratoare:
 Mașini cu una, două sau mai multe m ase în mișcare.
8. După relația dintre frecvența excitatoare și frecvența proprie mașinii :
 Pre-rezonante, postrezonante, aproape rezonante, rezonante și inter -rezonante.
9. După tipul antrenării:
 Mașini cu acționare electrică, hidraulică, pneumatică și m otoare cu ardere internă.
10. După metoda de control:
 Mașini fără control, cu reglare manuală, control automat, control programat, autoreglare după
condițiile optimale de lucru. [14]

37

II. Variante constructive mese vibrante

2.1. Variantă construct ivă 1

Această variantă constructivă, transformă mișcarea de rotație din axul motorului, că tre un ax
fixat pe tava mesei cu ajutorul lagărelor cu rulmenț i, cu ajutorul excentricelor reglabile de pe capetele
acestuia și a arcurilor se transfomă in vibrații.

Nu am ales această metodă deoarcere intensitatea vibrațiilor era controlată cu ajutorul
excentricelor reglabile, dar mișcarea tăvii nu, deoarece pentru eliminarea bulelor de aer din betonul
polimer aveam nevoie de mișcari doar pe axa X și la această var iantă constructivă era și pe Y .

Fig 2 Varianta constructivă 1

38

2.2. Variantă constructivă 2

Această variantă constructivă, transformă mișcarea de rotație din axul motorului, către un
excentric care are o țeavă rectangulară 15×15 care este prinsă cu ș urub pe ntru a realiza miscarea de
rotație si sudata pe tava mesei.
Nu am ales această metodă deoarece nu era controlată miscarea de rotație a excentricului și la
utilizarea î ndelungată a mesei se rupea țeava sudată de tavă.

Fig 3 Varianta con structivă 2

2.3. Variantă constructivă 3

Această variantă constructivă, transformă mișcarea de rotație din axul motorulu i în vibrații , cu
ajutorul unui ax curbat cu un unghi de 90 de grade care este fixat cu lagăre cu rulmenți pe cadrul mesei
Nu am ale s această variantă deoarece vibrațiile nu erau constante, se producea extrem de multă
gălăgie ș i fiind frecare între ax si tavă , la un anumit timp de funcționare, acest a se tocea si nu se mai
executa acele vibrații constante de care era nevoie.

39

Fig 1 .4 Varianta constructivă 3
2.4. Varianta construită

Am ales această variantă considerâ nd simplitatea construcț iei și posibilitatea elimină rii
bulelor de aer din betoanele polimerice.
Vibrația se realizează cu ajutorul unui motor care transmite mișc area de rotație către o bucșa
cu excentric, iar aceasta cu ajutorul arcurilor o transformă intr -o vibratie.

Fig 1 Varianta construită

40

41

III. Proiectarea mesei
3.1. Schema cinematică

Fig 1 Schema cinematică

Cinematica mesei vibrante din prezent a lucrare de licientă este una destul de simplă , avand la
baza cinematica o bușcă cu excentric. De la motorul electric, se transmite momen tul de torsiune la
tava mesei, prin intermediul bucș ei cu excentric. Astfel cu ajutorul arcurilor urmează sa se realiz eze
vibraț iile.

3.2. Alegerea motorului

Fig 2 Motorul

42

Pentru partea experimentală am ales un motor de mașină de spălat marca ARDO A1000
Date tehnice 220 -240V, 50Hz, 300W, 15000 rpm.

3.3. Calcule cinematice

Puterea la turatia maxima a motorului.
P = M*ω = M*((3,14*n M)/30) (5)
ω = (2*3,14*n M)/60 = (2*3,14*15 000)/60 = 1570 (6)
M = P/ω = 300/1570 = 0,19 [N*m ] (7)
Puterea la turatie optima a motorului de 3000 rpm realizata cu ajutorul potentiometrului.
P = M*ω = M*((3,14*n M)/30)
ω = (2*3,14*n M)/60 = (2*3,14*3000 )/60 = 314
M = P/ω = 300/314 = 0,95 [N*m ]

3.4. Elemente elastice utilizate în construcția meselor vibrante

Arcuri

Cele mai utilizate elemente elastice din această categorie sunt arcurile elicoidale cilindr ice,
arcurile lamelare drepte, curbe, precum și combinații dintre acestea.
Pentru calculul pulsațiilor proprii ale unei mașini vibratoare este necesară determinarea
caracteristicilor elastice (coeficienților de elasticitate) ce caracterizează deformațiile arcurilor sub
acțiunea sarcinilor unitare. [19]

43

Figura 3 Arcul elicoidal cilindric [19]

Pentru cazul când săgeata statică este mică în raport cu înălțimea arcului, adică α=α’, seobține relația
aproximativă:

(8)
Când nu se îndeplinește această condiți e, se poate utiliza relația :

(9)
În general, arcurile elicoidale se montează în perechi de 4, 6 etc. dispuse simetric.
Constanta elastică echivalentă a ansamblului de arcuri se determină ținând seama că cele n arcuri
identice sunt montate în paralel, ast fel că:

(10)

44

Verificarea arcurilor cu ajutorul programului MechSoft _2004

45

46

47

IV. Prezentarea Subansamblelor
În capitolul acesta vor fi p rezentate cele 3 s ubansamble din care este compusă masa vibra ntă
proiectat ă în prezenta lucrare de licență. Fiecare subcapitol nu merotat de la 4.1 la 4 .3 constituie un
subansamblu. În figura de mai jos este ilustrat întreg ansamblul și locația relativă a subansamblelor:

48

4.1. Cadrul
Primul subansamblu este format d in cadrul m esei vibrante ș i pe care vin montate celelalte
sunbansamble.

Cadrul mesei vibrante este format din sudarea mai multor țevi rectangulare, o platbanda , 4 țevi
rotunde si 4 sigurante . Elementele sunt standardizate având dimensiunile urmatoare :
 Țeava rectangulară 40x40x3
 Platbandă 4x 40×70 x5
 Teavă rotundă 4x Φ40×3
 Fier beton 4x Φ10

49

Platbandă 70 mm

Teava rectangulara 500 mm

Teava rectangulara 320 mm

Siguranță

Țeavă rectangulară 400 mm taiată la 45o
Țeavă rotundă

50

4.2. Supor t motor

Acest s ubansamblu conține sistemul de acționare al mesei vibante ș i este format din
urmatoarele elemente :
1. Țeavă rectangulară 40x40x3
2. Tabla 300x100x5
3. Motor electric
4. Bucșă cu excentric
5. Lagă r de rulment
6. Rulment cu bile

51

Bucșă cu excentric
Țeavă rectangulară 550 mm, la capete taiat la
45o

Lagăr

Rulment

Motor
Tabla 300×100 mm

52

4.3 Tav ă

Tava mesei vibrante este format ă din sudarea mai multor platbenzi, o tablă și niste ț evi rotunde.
Elementele sunt standardizate având dimensiu nile urmatoare :
1. Țeavă rotundă 4x Φ40×3
2. Platbandă 4x 40x500x3
3. Tablă 500x500x4
4. Siguranță

Tablă 500×500

Platbandă

Siguranță
Țeavă rotundă

53

V. Proiectul tehnic al mesei vibrante

5.1. Materia primă

Pentru materia primă s -a ales :
 Țeavă rectan gulară
40x40x3, o bară de 6 m
 Platbandă 40×3, cu
lungimea de 2m
 Tablă 700x500x4
 Tablă 300x100x5
 2x Tablă 100x30x5

54

5.2. Realizarea cadrului împreuna cu suportul motorului

S-a început a se tă ia 4 bucaț i din țeava rectangulară la distantă de 400 mm, ia r apoi colțurile
tăiate cu înclinatie de 45o , după o verificare pe diagonală cu ruleta, s -a realizat sudura p entru partea
de sus a cadrului , pe urma slefuirea sudurii . S-a realizat tă ierea a 4 bucaț i din țeava rectangulară la
distana de 500 mm, iar apoi s -a realizat sudarea pe partea de sus a cadrului, re alizat anterior. S -a
realizat tă ierea a două bucati din țeava rectangulară la distanț a de 320 mm ș i s-a sudat pent ru
rigidizarea acestuia, pe urmă s -a realizat ș lefuirea sudurii. S-a realizat tăierea a do uă bucați din țeava
rectangulară la dimensiunea de 550 mm cu catepele la 45o pentru stabilizare ș i pentru a prinde suportul
motorului .

55

5.3 Realizarea tăvii î mpreuna cu montarea lagarului cu rulment
S-a luat tabla și s -a tăiat la plasmă la cota de 500 x500, pe urmă s -a luat platbanda și s -a tăiat
la distanta de 500 mm, s -a sudat de marginea tablei.
S-a întors invers tava ș i s-a sudat țeava roduntă care are, ca rol de susținere a arcurilor și acea
sigurantă .

56

5.4 Prinderea și legarea la curent a motorului
Motorul s -a legat la 22 0 V, iar pentru a controla rotaț iile axului motor conform aplicației prezentate
în aceasta lucrare de licienta s-a pus un potenț iometru .

57

5.5 Asamblarea și vopsirea
S-a fixat motorul î n suport, s -a poziti onat fiecare arc în locasul lui, s -a pus tava și s -a fixat pe
bucșa excentrică și pe arcuri, pe urmă au venit acele tampoan e care au fost prinse de cadru ș i de tava
mesei pentr u siguranta și totodată pentru c a masa sa lucreze doar pe axa X, s -a verificat
funcționalitatea acesteia, pe urmă s -a dezmembrat și s -a realizat vopsirea fiecarui element al
ansamblului.

58

5.6 Echipamentele și sculele folosite
 Aparat de sudură cu sârmă
 Flex
 Bormașină
 Strung
 Șurubelință
 Vinclu
 Burgiu
 Ac de trasat
 Ruletă
 Cuțit de strung
 Pistol de vopsit

59

VI. Concluzii și contribuții personale
6.1 Concluzii
În concluzie acest timp de masă vibranta a fost considerat, varianta simplă și mobilă pentru realizarea
dalelor, deoarece:
 Se pot realiza mai multe bucați simu ltan.
 Consum de energie specific este unul redus
 Masa reprezintă o rigiditate crescută, această conferiindu -i și un randament bun în procesul
propriu -zis
 Masa vibrantă este usor de întreținut din punct de vedere al mentenanței acestuia.
 Este usor de ajutat in functie de densitatea material ul cu ajutorul potențiometrului, deoarece
se poate mări turatia motorului.
6.2 Contribuții
Cercetările realizate în cadrul acestei lucrări de licență s -au concretizat în următoarele contribuții
personale:
 S-a realizat un studiu bibliografic asupra stadiului actual al materialelor și produselor
confecționate din betoane polimerice.
 S-a efectuat un studiu comparativ al meselor vibrante, în urma căruia au rezultat o serie de
avantaje pentru mesele cu motor electric.
 S-au efectuat calcule asupra parametrilor de bază a unei mese vibrante (turația motorului la
parametrii optimi ).
 S-a analizat cinematica mesei vibrante și simplitatea transmiterii miscarii de rotatie catre tavă.
 A fost realizată modelarea 3D a mesei vibrante cu ajutorul programului SolidWorks
 S-a simulat mi șcarea efectuată de arborele principal, printr -un studiul al mișcării în programul
SolidWorks
 S-a realizat documentația 2D, care cuprinde desene de execuție, desene de ansamblu, desene
de sudură
 S-a realizat practic masa vibrantă .

60

61
Bibliografie

[1] https ://www.betonexpert.ro/retete -beton/
[2] https://www.concreteconstruction.net/how -to/polymer -modified -mortars_o
[3] https://www.slideshare.net/pavanroyala/polymer -concrete -61003762
[4] https://armorock.com
[5] https://www.aco.ro/ploaie/rigole/aco -drain -mono block -pd/
[6] https://www.furns.nl/en/products/planters/polymer -concrete/barro
[7] https://www.poraver.com/en/mineral_casting_polymer_concrete/
[8] https://betonamprentatpret.ro/offer/
[9] https://www.concretenetwork.com/concrete/sinks_vessels/faqs.html
[10] https://www.concretenetwork.com/concrete/foundations.htm
[11] A.Timu, G. Bejan, M. Barbuta, A. Rotaru. Effects of aggregate substitution on the
characteristics of lightweight polymer concrete. C65 International Conference ”Tradition and
Innovation – 65 Years of Constructions in Transilvania”, Faculty of Civil Engineering – Technical
University of Cluj -Napoca, Cluj -Napoca, Romania, November 12 -17, 2018 – in print
[12] Adrian Alexandru Șerbănoiu, Alexandru Timu. MODERN TECHNOLOGIES TO ACHIEVE
SOCIAL HOUSIN G FROM ENVIRONMENTALLY FRIENDLY MATERIALS. Advanced
Engineering Forum, TransTech Publications 21, 602 -608(2017),
[13] Fowler, D. . (1999). ”Polymers in concrete: a vision for the 21st century. Cement and Concrete
Comp osites”, 21(5 -6), 449 –452.
[14] Munt eanu, M., Introducere în dinamica mașinilor vibratorii, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1985, București, România
[15] Catalog ACO -Beton cu polimeri

62
[16] Panțuru, D., Bîrsan, Calculul și construcția utilajelor din industria morăritului, Ed itura Tehnică,
București 1997,
[17] Renert, M., vol. II, Calculul și construcția utilajului pentru industria chimică, Editura Tehnică,
București 1988
[18] Buzdugan, Gh., Fetcu, L., Radeș, Vibrații sistemelor mecanice, Editura Academiei, București,
1975,
[19] A.F.M.S. Amin, M.S. Alam, Y. Okui, An improved hyperelasticity relation in modeling
viscoelasticity response of natural and
high damping rubbers in compression: experiments, parameter identification and numerical
verifica tion, Mechanics of Materials 34 (2002) 75 –95
[20] Marinela Barbuta, Alexandru Timu, Liliana Bejan, Roxana Dana Bucur. Mechanical Properties
of Fly Ash Polymer Concrete with Different Fibers. Journal of Optoelectronics and Advanced Materials
2018

63
OPIS

Pagini scrise :62
Număr ecuații : 19
Număr tabele : 1
Număr figuri :74
Număr referințe bibliografice : 20
Număr anexe :1

Data,
18.02.2020 Absovent,
Nume și prenume: Sergiu -Alexandru Călborean
Semnătura:

64

65
Anexe