SIGURANȚA STRUC TURALĂ A IAZURILOR DE DECANTARE DIN INDUSTRIA MINIER Ă ÎN REGIM DE POSTUTILIZARE – REFLECTARE ÎN REGLEMENTĂRILE NAȚIONAL E ȘI… [610760]

0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUC ȚII BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII HIDROTEHNICE

– TEZĂ DE DOCTORAT –

Rezumat

SIGURANȚA STRUC TURALĂ A IAZURILOR DE DECANTARE DIN INDUSTRIA
MINIER Ă ÎN REGIM DE POSTUTILIZARE – REFLECTARE
ÎN REGLEMENTĂRILE NAȚIONAL E ȘI EUROPENE

DOMENIU: Inginerie civilă
SPECIALIZARE: Construcții hidrotehnice
CONDUC ĂTOR STIIN ȚIFIC: prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu

DOCTORAND: [anonimizat]. Danciu (Speriatu) Paula Luminița

Noiembrie 2014

1

C u p r i n s

Capitolul 1. INTRODUCERE …………………………………………………………………………………. 3
Capitolul 2. STADIUL ACTUA L AL LEGISLAȚIEI MINERITULUI ………………………… 4
2.1. Stadiul actual al legislației mineritului în unele țări europene și în lume ……………. 4
2.2. Legislația conexă ………………………………………………. ………………………………………… 4
2.3. Legislația națională specifică care transpune integral actele comunitare ……………. 5
Capitolul 3. SITUAȚIA IAZURILOR DE DECANTARE DIN ROMÂNIA ………………….. 5
3.1. Repe re temporale și strategiile din domeniul industriei miniere …………………………. 5
3.2. Cadrul legislativ și instituțional din sectorul minier …………………………………………. 6
3.3. Inventarul și harta cu situați a iazurilor de decantare naționale ………..…………. 7
3.4. Reglementarea actuală a funcțonării iazurilor în legătură cu
siguranța și riscul asociat ………………………………………………………….
8
Capitolul 4. ASPECTE PRIVIND SIGURANȚA IAZURILOR DE DECANTARE ………. 10
4.1. Date statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare
pe plan internațional. Sinteză privind starea iazurilor de decantare din țară ……….
10
4.2. Elementele statistice privin d incidentele și avariile pe plan international
și național …………………………………………………………………………………………………….
10
4.3. Caracteristicile iazurilor de decantare care favor izează apariția
incidentelor sau avariilor. Cauzele accidentelor . ……………………………………………..
12
4.4. Analiza și evaluarea riscului asociat iazurilor de decantare – mecanisme
de producere a ac cidentelor …………………………………………………………………………… 12
Capitolul 5. PROPUNERE DE PROCEDU RA PENTRU EVALUAREA SIGURANȚEI
IAZURILOR BAZATA PE INSPECȚIA DE TERE N……………….. ……………….. ………. ……..
12
5.1. Principii și procedură ……………………………………………………………………………………. 12
5.2. Evaluare etapa I – Evaluare preliminară și chestionarul I ………………………. 16
5.3. Evaluar e etapa II – Evaluare detaliată și chestionarul II ………………………… 18
5.4. Evaluare etapa III – Sistem de matrici de evaluare și Raport .. …………………… 20
Capitolul 6. STUDII DE CAZ PRIVIND APLICAREA PR OCEDURII PROPUSE ………. 20
6.1. Cazul 1 – activ – iazul de decantare VALEA ȘESEI ………………………………………… 20
6.1.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranță ……………………………… 20
6.2. Cazul 2 – conservare – iazul VALEA SELIȘTEI ………………………… …………………….. 22
6.2.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranță ……………………………… 23
Capitolul 7. CONCLUZII ………………………………………………………………………………………… 25
7.1. Concluzii generale ale lucrării ……………………………………………………………………….. 25
7.2. Contribuții personale ……………………………………………………………………………………. 26
7.3. Direcții viitoare de cercetare ……………………………………………………………… 26
Capitolul 8 . REFERINȚE TEHNICE ȘI LEGISLATIVE, BIBLIOGRAFIE ……………… 27

Notă : Structura rezumatului, numerotarea capitolelor, figurilor și tabelelor est e în
concordanță cu textul integral al tezei. Teza conține 132 de pagini, 1 4 figuri, 16 tabele și 7 anexe.

2

CAPITOLUL 1 . INTRODUCERE
Lucrarea „Siguranța structurală a iazurilor de decantare din industria minieră în regim de
postutilizare – reflectare î n reglementările naționale și europene“ preze ntată ca teză de
doctorat, este rezultatul studierii unor documente tehnice, a unor baze de date existente și a
unor date colectate și cercetate în cadrul studiilor de caz.
Scopul tezei este realizarea unei proc eduri pentru evaluarea siguranței iazurilor de decantare.
Iazurile de decantare, deși cel mai adesea sunt asociate industriei miniere, se regăsesc ca
forme de depozitare a deșeurilor și din alte ramuri industriale. Ele sunt frecvent utilizate
pentru depozi tarea șlamului roșu de la transformarea bauxitei în aluminiu, pentru depozitarea
zgurei și cenușei de la termocentrale, pentru depozitarea materialului dragat pentru
menținerea șenalelor navigabile sau pentru decolmatarea lacurilor de acumulare etc.[71].
Obiectivul principal al lucrării îl constituie elaborarea unei proceduri pentru evaluarea
siguranței iazurilor de decantare bazată pe inspecții de teren. Scopul procedurii propuse este
să caracterizeze în general starea iazului de decantare și să cuantifice prioritățile intervențiilor
și activităților de remediere, prin luarea de măsuri de către autoritățile de control de stat,
auditori independenți și operatori ai iazului de decantare.
Atingerea acestui obiectiv a necesitat parcurgerea următoarelor etape:
– analiza comparativă a actelor normative și reglementărilor tehnice actuale în domeniul
iazurilor de decantare din industria minieră;
– analiza statistică a iazurile de decantare din țară pe diferite categorii;
– analiza statistică a cauzelor cedărilor și accidentelor la iazurile de decantare, bazată pe
date cercetate și baze de date studiate;
– studiul documentelor tehnice privind evaluarea siguranței iazurilor de decantare la nivel
comunitar;
– propunerea unei proceduri privind evaluarea siguranței iazur ilor de decantare bazată pe
inspecții în teren, procedură care se adresează specialiștilor și operatorilor din domeniul
minier;
– validarea procedurii prin aplicarea pe studii de caz.

Teza de doctorat prezintă o sinteză a documentelor studiate de autor pr ivind siguranța
iazurilor de decantare, reflec tate în reglemen tările naționale și internaționale.
Lucrarea este structurată pe 7 capitole, bibliografie și anexe grafice, tabelare și fotografice.
Capitolul 1 cuprinde prezentarea importanței și interesului p entru domeniul și problematica
aleasă a fi abordată în lucrare, actualitatea subiectului, necesitatea abordării subiectului tezei,
obiectivele lucrării și propunerea procedurii.
Capitolul 2 prezintă "Stadiul actual al legislației mineritului în lume ". Prim ul subcapitol
prezintă stadiul actual al legislației mineritului în unele țări europene și în lume; cel de al
doilea subcapitol prezintă legislația conexă, iar ultimul subcapitol prezintă legislația națională
specifică care transpune integral actele comuni tare.
Capitolul 3 prezintă "Situația iazurilor de decantare din România ". Primul subcapitol prezintă
repere temporale și strategiile din domeniul industriei minere. Cel de al doilea subcapitol
prezintă cadrul legislativ și instituțional din sectorul minier , următorul subcapitol prezintă

3
inventarul și harta cu situația iazurilor de decantare naționale, iar ultimul subcapitol prezintă
reglementarea actuală a funcționării iazurilor în legătură cu siguranța și riscul asociat.
Capitolul 4 prezintă "Aspecte p rivind siguranța iazurilor de decantare ". Prima parte se referă
la "Datele statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare pe plan
internațional ". A doua parte prezintă "Elementele statistice privind incidentele și avariile pe
plan internațional și național ". Următoarea parte prezintă "Caracteristicile iazurilor de
decantare care favorizează apariția incidentelor sau avariilor și cauzele accidentelor ". Ultima
parte prezintă "Analiza și evaluarea riscului asociat iazurilor de decanta re-mecanisme de
producerea a accidentelor ".
Capitolul 5 prezintă "Propunerea de procedură pentru evaluarea siguranței iazurilor de
decantare bazată pe inspecții de teren ". În prima parte sunt descrise principiile și procedura
propusă. A doua parte prezintă evaluarea etapei I – evaluare preliminară și chestionarul I.
Următoarea parte prezintă evaluarea etapei II – evaluare detaliată și chestionarul II. Ultima
parte prezintă evaluarea etapei III – sistem de matrici de evaluare și elaborarea raportului
evalu ării.
Capitolul 6 prezintă "Modul în care se aplică procedura propusă pentru iazurile de decantare ".
În acest sens se propun 2 studii de caz, aflate în diferite etape ale ciclului de viață ale iazului
de decantare. Etapele ciclului de -viață ale iazului de decantare, sunt următoarele:
"planificare/proiectare -construcție -exploatare -conservare -postutilizare -închidere –
ecologizare/reabilitare".

Rezultatele evaluării siguranței vor conduce la luarea unor măsuri prevăzute în "Catalogul de
măsuri ". Cele două stu dii de caz sunt: cazul nr. 1 – Iazul de decantare VALEA ȘESEI – iaz
activ și cazul nr. 2 – Iazul de decantare VALEA SELIȘTEI – iaz aflat în conservare.
Aplicând procedura propusă în teză, primul subcapitol prezintă pentru cele două studii de caz:
descriere lucrărilor, aspectele tehnologice și structurale, sistemul UCC (sistemul urmăririi
comportării construcțiilor hidrotehnice), precum și starea tehnică, funcțională și de siguranță,
precum și Raportul privind evaluarea nivelului de siguranță. Raportul privi nd evaluarea
nivelului de siguranță cuprinde rezultatele evaluării etapei I și etapei II, sistemul de matrici de
evaluare și concluziile.
Capitolul 7 cuprinde "Principalele concluzii desprinse din lucrare, contribuțiile personale ale
autorului tezei și di recții viitoare care se pot dezvolta pe această temă ".

Capitolul 2. STADIUL ACTUAL AL LEGISLAȚIEI MINERITULUI

2.1. Stadiul actual al legislației mineritului în unele țări europene și în lume
Legislația și reglementările aplicabile la iazurile de decanta re diferă considerabil între statele
membre ale Uniunii Europene. Redactarea și elaborarea cu grijă de reglementări eterogene
reprezintă o soluție la diferitele probleme legate de siguranța iazurilor de decantare. Cu toate
acestea, în cele mai multe țări, iazurile de decantare rămân în afara domeniului de aplicare a
reglementărilor în vigoare privind siguranța barajelor de retenție a apei.
ICOLD (1989) – Comisia Internațională a Marilor Baraje, furnizează diferite recomandări
despre cum s -ar putea realiza legislația cu privire la iazurile de decantare.
Golder Associates (2001) sugerează că reglementările privind facilitățile de depozitare a
sterilului ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite variațiile fizice, tehnice și de
considerente soci ale pentru locații diferite. [39]

4

2.2. Legislația conexă
Deoarece Directiva privind depozitele de deșeuri este menită să conțină aspectele generale și
comune de gestionare a depozitului de deșeuri, unele dintre dispozițiile sale nu sunt
compatibile cu ce le mai bune practici de management, sau nu se ocupă cu probleme de
management specifice sectorului extractiv, spre exemplu stabilitatea iazurilor de decantare.

2.3. Legislația națională specifică care transpune integral actele comunitare
2.3.1. Legislați a minieră, protecției mediului, gestionarea deșeurilor, protecția solului,
managementul apei, informații privind mediul înconjurător, efecte transfrontaliere, alte acte
normative specifice naționale, sunt prezentat e în Anexa 2 denumită Legislația specifică
iazurilor de decantare.
2.3.2. Documente privind Best Practice Reference (BREF)
Documentul de Referință IPPC "Principiile Generale ale Monitorizării" precum și utilizarea
practică a altor documente , cunoscute de obicei ca documente BREF pentru industria m inieră
(Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste -Rock in Mining
Activities -Cele mai Bune Tehnici Disponibile de Management al Sedimentelor și Rocii
Sterile în Activitatea Minieră [6], the PIRAMID Guidelines for passive water treatment and
minimizing generation of waste water from mining residues – Instrucțiunile PIRAMID de
tratare pasivă a apei și minimizare a generării de apă uzată din deșeurile miniere) prezintă
relevanță generală pentru închiderea minelor.[70]
In concluzie, în difer ite țări există reglementări detaliate cu privire la siguranța minei, dar
închiderea nu este reglementată în detaliu ca și la deschiderea de mine. Licența de exploatare
se bazează de obicei pe aprobarea unui plan de închidere. Ecologizarea și post-închide rea sunt
acoperite de procedura de autorizare pentru închiderea minei. În cazul cerințelor de reabilitare
există dispoziții specifice în majoritatea țărilor.
Cu toate acestea, în multe cazuri nu există proceduri de evaluarea a siguranței iazurilor de
decan tare.

Capitolul 3. SITUAȚIA IAZURILOR DE DECANTARE DIN ROMÂNIA

3.1. Repere temporale și strategiile din domeniul industriei minere.
Studii relativ recente arată că “Activitatea minieră este foarte veche. Extragerea substanțelor
minerale utile creează un dezechilibru natural, atât în locul în care s -a extras dar și în locul
unde s -au depozitat reziduurile. Cantitatea de materii prime minerale extrase, prelucrate și
folosite anual – 28 miliarde tone. Industria minieră extrage aproximativ 60 miliarde tone de
masă minieră, din care aproape 55 % o reprezintă masa reziduală sau deșeuri (Fodor,
2001).”
Procesul de restructurare al industriei miniere în țara noastră este o rezultantă a economiei de
piață, fiind demarat în anul 1998. În acest sens, a fost stabilit un program de restructurare,
într-o primă etapă fiind inventariate minele care și -au epuizat rezervele precum și cele
ineficiente, în vederea propunerii închiderii acestora. P rin acte normative au fost aprobate
pentru închidere un număr însemnat de mine și cariere eșalonate pe mai multe etape. În luna
octombrie 2006, Guvernul României, lansează Cadrul Strategic Național de Referință 2007 –
2013, privind în principal dezvoltarea durabilă în România. Cadrul Strategic Național de

5
Referință 2007 -2013 (CSNR) împre ună cu Programul Național nr. 7 de Reformă și Programul
de Convergență definesc direcțiile de acțiune la nivel național pentru încadrarea în obiectivele
politicilor și strategiilor europene.
3.1.8.1. Inchiderea minelor de l a operatorii minieri cu capital de stat
Activitatea de închidere a minelor, începută după anii 1990 a fost urmare activității de
restructurare a industriei miniere, considerată ca activitate ineficientă pentru statul român.
După anul 1997, statul român a închis, prin Hotărâre de Guvern, 5 56 de obiective miniere, a
căror estimări privind costurile de închidere depășesc suma de un miliard de euro. Până în
prezent au fost închise efectiv 206 obiective miniere, cu un cost al închiderii de aproximativ
300 de milioane euro. (analiza privind activitatea minelor este bazata pe evaluarea situației
din România prezentată la “cap.2. Evaluarea situației actuale din România analiza SWOT pe
substanțe minerale utile din Strategia industriei miniere pentru perioada 2012 -2035 ”).
Obiective din sectorul resur se minere
Actele normative din sectorul resurse miniere sunt prezentate astfel:
1. Strategia industriei miniere 2004 -2010 aprobă prin Hotărârea Guvernului nr.
615/2004;[73]
2. Strategie post -aderare a României elaborată de Guvern în anul 2007;[74]
3. Documentul de poziție al României privind aderarea la UE – capitolul 22 – Protecția
mediulu i;
4. Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020; [75]
5. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008 -2020; [76]
6. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabi lă la orizontul anilor 2013 -2020 -2030
(SNDD); [77]
7. Strategia industriei miniere pentru perioada 2012 -2035. [78]
3.2. Cadrul legislativ și instituțional din sectorul minier
3.2. 1. Cadrul instituțional
Ministerul
Economiei,
(ME)
Ministerul Apelor și
Pădurilor, (MAP)
Ministerul Mediului
si Schimbărilor
Climatice (MMSC) Ministerul
Dezvoltării
Regionale si
Administrației
Publice,
(MDRAP)
Ministerul Afacerilor
Interne

(MAI)
Sectorul resurselor
minerale
Domeniul minier Domeniul apelor și
pădurilor Dome niul protecției
mediului Domeniul
construcțiilor Domeniul
managementul
situațiilor de urgență
ANRM
Licența de exploatare a
resurselor minerale CONSIB
Avize CAT
Acordul de mediu ;
Autorizația de mediu
sau cea integrată Certificatul de
urbanism ;
Autorizați a de
construire
CNSSU
CNIC
CMSU
ARDDZI
ANAR monitorizarea
și inspecția apelor ISC
monitoriza rea și
controlul
construcțiilor IGSU
CONSID
APELE ROMANE
Autorizația de
gospodărire a apelor Planul de apărare
împotriva inundațiilor,
alunecări de teren,
cutremurelor,
accidentelor
CONVERSMIN

6
Societatea Comercială
de Conservare și
Inchidere a Minelor

În România, în prezent există trei mari companii de exploatare Modova Nouă – MOLDOMIN,
Baia Mare – REMIN și Abrud – CUPRUMIN.

3.2.2. Cadrul legislativ
România, în contextul unei dezvoltării intensive a activităților extractive în trecutul apropiat,
nu a dezvoltat o legislație internă adecvată problemelor pe care le implică managementul
eficient al depozitelor de deșeuri, fapt care a generat serioase pro bleme de mediu, în special
după închiderea masivă a exploatărilor miniere ca urmare a procesului de restructurare a
sectorului minier, disponibilizarea masivă a personalului specializat și diminuarea resurselor
financiare alocate întreținerii și monitoriză rii acestora.
Legea minelor
Activitatea minieră este în prezent reglementată de Constituția României, prin Legea minelor
nr. 85/2003 [53], cu modificările și completările ulterioare (aspectele închiderii mine lor sunt
prevăzute în articolele nr. 51, 52 și 53) și actele normative emise în aplicarea acesteia, precum
și prin Legea privind regimul concesiunilor nr.219/1998.
3.3. Inventarul și harta cu situația iazurilor de decantare naționale

7

Harta la nivelul anului 2011 cu repartiția iazurilor de decantar e pe județe

Inventarul iazurilor de
decantare clasificate
după tipul acestora, 2011
Iazuri de
decantare număr procente
de vale 39 50 %
de coastă 24 31%
de șes 15 19%
total 78 100%
Inventarul iazurilor de
decantare clasificate
după tipul ac estora, 2012
Iazuri de
decantare număr procente
de vale 33 49 %
de coastă 24 35%
de șes 11 16%
total 68 100%
Inventarul iazurilor de
decantare clasificate după Inventarul iazurilor de
decantare clasificate după

8
stadiul fizic, 2011
Iazuri de
decantare număr procente
în execuție 25 35 %
în
conse rvare 21 30%
finalizate 20 35%
active 12 100%
total 78 100%
stadiul fizic, 2012
Iazuri de
decantare număr procente
în execuție 24 35 %
în
conservare 20 30%
finalizate 24 35%
active
total 68 100%
Situația iazurilor decantare la nivelul anului
2011 Situația iazurilor decantare la nivelul anului
2012 (iulie)

3.4. Reglementare actuală a funcționării iazurilor în legătură cu siguranța și riscul asociat
Etapele de existență ale ia zurilor de decantare
Etapa de
construcție în care se realizează lucrările necesare pentru intrarea în funcțiune a iazului
de decantare.
Etapa
“incipientă”
de exploatare de obicei scurtă, în care nu se fac lucrări noi de construcții prin care se
urmăreș te realizarea pernei de steril sedimentat pe taluzul amonte al
digului sau barajului, cu rolul de a crea o căptușeală cu permeabilitate
redusă și de a îndepărta de dig oglinda de apă.
Etapa
“curentă” de
exploatare de obicei cu durata cea mai îndelungată din cadrul perioadei propriu -zise
de exploatare, în care funcționarea iazului de decantare (respectiv
limpezirea apei prin decantarea tulburelii și creșterea în volum a
depozitului de steril) se desfășoară în paralel cu execuția unor lucrări noi.
Etapa
“finală” de
exploatare în care tulbureala se dirijează în cea mai mare parte spre un alt iaz de
decantare, dar cu posibilitatea dirijării ei, în anumite perioade, spre iazul în
curs de închidere.
Etapa de
“conservare” care începe din momentul în care în i azul de decantare nu mai intră
tulbureală și se termină odată cu stabilizarea definitivă a depozitului de
steril, asigurarea circuitului nepericulos al apelor de suprafață din
amplasament, reintegrarea suprafeței ocupate în mediu și revalorificarea ei.

Față de cele prezentate se propune detalierea etapelor ciclului de viată prin introducerea altor
subetape, prezentate mai jos.
Propunere privind detalierea etapelor ciclului de viață ale iazului de decantare
1. Etapa de
planificare/proiectare planificarea și elabor area proiectul ui tehnic
2. Etapa de construcție construirea iazului de decantare
3. Etapa de exploatare etapa incipientă
etapa finală

9
4.
Etapa de conservare etapa de conservare
– conservare în vederea posibilei valorificări conform Le gii
minelor nr.85/2003;
– conservare în vederea închiderii;
– conservare activă cu asistență tehnică și inspecție permanentă;
– conservare pasivă monitorizată;
5. Etapa de postutilizare conservare în vederea deschiderii ulterioare, postutilizarea.
6. Etapa de închidere etapa de închidere
7. Etapa postînchi dere și
ecologizare /
reabilitare monitorizarea postînchidere, a stabilității structurii și
impactului asupra mediului, prin sistemul de UCC,
ecologizarea sau reabilitarea iazului de decantare

Etapele ciclului de viață ale iazului de decantare
In prezent există numeroase iazuri de decantare , care se află în procedura de închidere sau
care au lucrări de închidere finalizate. A cestea din urmă se află în perioada de monitorizare
postînchidere. Punerea în siguranță și ecologizarea depozitelor de steril a constituit o
prioritate absolută în activitatea de închidere.

Capitolul 4. ASPECTE PRIVIND SIGURANȚA IAZURILOR DE DECANTARE

4.1. Date statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de de cantare pe plan
internațional. Sinteză privin d starea iazurilor de decantare din țară.
În efortul de a crește siguranța în exploatare a acestor lucrări, Comitetul tehnic pentru barajele
de steril minier al Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD) a întreprins o analiză a
accidentelor tehnice cunoscute și documentate, ale cărei rezultate sunt sintetizate în Buletinul
121 ICOLD intitulat „Barajele de steril minier și riscul de apariție a evenimentelor
periculoase -învățăminte din experiența practică ”, precum și în Buletinul 139 intitulat
„Îmbunătățirea siguranței barajelor -Extracția sterilului – aspecte critice ale managementului,
privind proiectarea, exploatarea și închiderea acestora ”.[71], [45], [46].
4.2. Elementele statistice privind incidentele și avariile pe plan internațional și național
Un studiu al unor cercetători din Spania și Portugalia [58] a fost realizat asupra unui număr de
147 de dezastre cauzate de iazurile de decantare, din care 26 localizate în Europa.
Evenimentele au fost stocate în tr-o bază de date [58]. Ea conține șase secțiuni incluzând

10
localizarea barajului, caracteristicile fizice și constructive, cauzele cedării, comportamentul
hidrodinamic, consecințele socio -economice și impactul asupra mediului. Europa se situează
pe locul s ecund în accidentele raportate (18%), iar o treime din aceste accidente s -au produs la
barajele cu o înălțime între 10 și 20 de metri.
Studiul indică faptul că 74 % din accidente provin dintr – un număr mic de țări : SUA (39 %) ,
Europa (18 %), Chile (12 %) și Filipine (5 %). În Europa, din 26 de cazuri, 38 % au avut loc
în Marea Britanie și 56 % sunt distribuite între alte 9 țări (Bulgaria, Franța, Irlanda, Italia,
Republica Macedonia, Polonia, România, Spania și Suedia).

Figura 4. 1. Distribuția incident elor în funcție de localizarea geografică [58]

Analiza statistică a incidentelor în funcție de distribuția lor geografică (Figura 4. 1), indică
faptul că din 147 de cazuri, 26 (17,7%) au apărut în Europa, 57 (38,8%) în SUA și 64 (43,5%)
în alte țări.

Fig. 4. 2. Distribuția numărului de incidente în funcție de înălțimea barajului [58]

11
Distribuția numărului de accidente funcție de înălțimea barajelor prezentată în figura 4. 2 arată
că 55,9 % din cazuri au avut loc în baraje de peste 15 m înălțime și doar 22 ,6 % din incidente
în baraje mai mari de 30 m. Un procent mai mare de accidente la baraje de (15 -30) m se
înregistrează în Europa (42,1 %).
Un studiu al unei echipe de specialiști din România asupra unei baze de date cu astfel de
incidente, indică faptul c ă referitor la distribuția incidentelor în funcție de înălțime (Figura
4.4) [71], din 145 de cazuri, 74.5% au apărut la iazuri cu o înălțime sub 30 m și numai 25.5%
din incidente la iazuri cu o înălțime de peste 30 m.
Comparativ, un studiu similar asupra unei baze de date [58] incluzând 147 de incidente indică
faptul că 77.6% din cazuri au apărut în iazuri cu o înălțime sub 30 m și numai 22.4% din
incidente în iazuri cu o înălțime peste 30 m.

Figura 4.4. Distribuția incidentelor în funcție de înălțimea i azurilor [71].
În concluzie, analiza mecanismelor de cedare și a cauzelor care au condus la accidentele
tehnice de la iazurile de decantare din industria minieră pune în evidență faptul că aceste
lucrări sunt vulnerabile nu prin concepția de proiectare, ci prin neglijarea detaliilor și prin
exploatarea defectuoasă. Analiza statistică a cauzelor accidentelor arată că majoritatea lor se
produce la iazurile aflate în exploatare . Rezultatele acestor studii relevă necesitate adoptării
unor reglementări tehnice c u privire la iazurilor de decantare.
4.3.Caracteristicile iazurilor de decantare care favorizează apariția incidentelor sau
avariilor. Cauzele accidentelor.
Progresele evidente realizate în ultimii 20 de ani în construcția iazurilor de decantare nu au
cond us încă la o reducere pe măsură a incidentelor sau accidentelor. Experiența tehnică din
domeniul barajelor de pământ pentru acumulări de apă și ghidurile tehnice editate de ICOLD,
în număr de 9 până în prezent, au făcut ca proiectarea iazurilor să respecte de cele mai multe
ori criteriile de exigență. [71]
4.4. Analiza și evaluarea riscului asociat iazurilor de decantare -mecanisme de producerea
a accidentelor
Factorii principali care influențează stabilitatea sunt: caracteristicile fizico -mecanice ale
mate rialului din haldă sau iaz, granulometria materialului din dig pentru iazurile de decantare,
caracteristicile constructive ale haldei sau iazului, configurația suprafeței terenului de fundare,
caracteristicile fizico -mecanice și elastice ale terenului de f undare, existența unor goluri sau

12
lucrări vechi subterane în zona de influență a haldei sau iazului, regimul pluviometric din
zonă, gradul de s eismicitate naturală sau indusă.

Capitolul 5. PROPUNERE DE PROCEDU RA PENTRU EVALUAREA SIGURANȚEI
IAZURILOR BAZATA PE INSPEC ȚII DE TEREN

5.1. Principii și procedură
În contextul riscului de accidente care contribuie la poluarea transfrontalieră care afectează
cursurile de apă și a lacurilor internaționale, țările membre ECE (Europa Centra lă și de Est)
au hotărât să elaboreze linii directoare de siguranță și de bune practici pentru iazurile de
decantare. Acestea au forma unui set de recomandări. Cerințele sunt stabilite prin următoarele
documente tehnice și acorduri internaționale. [21], [11], [ 12], [13], [37]

Se propune o procedură de evaluare a siguranței iazurilor de decantare, bazată pe inspecții de
teren și cuprinde următoarele etape:
Evaluare etapa I – Evaluare preliminară și chestionarul I.
Evaluare etapa II – Evaluare detaliată și chesti onarul II.
Evaluare etapa III – Sistem de matrici de evaluare și Raport .
Procedura se aplică pentru iazuri de decantare aflate în dif erite etape ale ciclului de viaț ă ale
unui iaz de decantare.

1. Evaluare etapa I – Evaluare preliminară și chestionarul I
• se realizează pe baza inspecțiilor de teren de către personal autorizat și calificat .
• evaluarea poate fi realizată într -o perioadă scurtă de timp pe baza documentației
prezentate de operator.

Evaluare preliminară – Vizitarea amplasamentului iazului de d ecantare
Vizitarea iazului pentru evaluarea siguranței se efectuată în conformitate cu un program de
vizite la fața locului. Pregătirea documentelor pentru evaluarea preliminară implică elaborarea
unei liste ce conține:
• Informații tehnice și documentația de proiectare: scheme logice, descrierea procesului de
producție utilizat la nivel de întreprindere, caietul de sarcini cu materii prime de intrare,
compoz iția chimică și mecanică a iazului , etc;
• Informații despre vreme : condiții climatice (extreme de v reme, vânt, precipitații, inundații);
• Planul de am plasare: hărți, scheme, limit ele cadastrale, infrastructurile adiacente;
• Condițiile geologice și hidrogeologice și riscurile: activitatea seismică, alunecări de teren,
defecte, elemente carstice, propri etăți ale solului, regimul apelor subterane;
• Mediul ecologic: ecosisteme , flora, fauna, apă și pământ;
• Mediul social: comunități, așezări, utilizarea terenurilor, acceptarea publică a iazului;
• Riscuri: acumulări de apă, ape subterane, aer, soluri;
• Materialul depozitat: substanțele și materialele periculoase depozitate în iazul de decantare;
• Istoria iazului de decantare: perioada de construire și exploatare, contractant, accidente;
• Managementul iazului de decantare: organismele responsabile de ex ploatarea acestuia.

Completarea chestionarul ui I
Chestionarul I cuprinde Grupa de Bază ("Grupa A") care include 31 de întrebări.
Grupa de Bază este destinată pentru evaluarea rapidă și preliminară a nivelului de siguranță
a iazului de decantare . Sarcinil e sale cuprind:
• stabilirea evaluării generalizate a nivelului de siguranță a iazului de decantare;

13
• determinarea necesității de evaluare mai detaliată în Grupa Detaliată ( „Grupa B ”).

2. Evaluare etapa II – Evaluare detaliată și chestionarul II
 se re alizează pe baza inspecțiilor de teren și a studiilor de documentare prezentate de
operator , precum și a studiilor suplimentare și teste care clarifică toți parametrii
iazului de decantare realizate de experți externi
 evaluarea poate fi realizată într -o perioadă scurtă de timp pe baza documentației
menționate mai sus.

Completarea chestionarul ui II
Chestionarul II cuprinde Grupa Detaliată ("Grupa B") care include 266 de întrebări și
Catalogul de Măsuri. Grupa Detaliată este destinată pentru evaluarea deta liată a nivelului de
siguranță a iazului de decantare . Sarcinile ei cuprind: efectuarea evaluării tuturor sistemelor și
componente lor tehnice ale iazului; evaluarea tuturor riscurilor și a efectelor legate de
proiectarea, construcția iazului, exploatare a, închidere a și ecologizarea; determinarea
necesității de a lua măsuri pe termen scurt, mediu și lung, măsuri menite să îmbunătățească
nivelul de siguranță a iazului.

Catalogul de măsuri este atașat la Grupa Detaliată. Caracterizarea detaliată a siguranței
iazului de decantare se face prin evaluarea răspunsurilor la toate întrebările din cadrul Grupei
Detaliate utilizând categorii specifice descrise mai jos, în Tabelul 5.4.
Măsura este specificată de un număr de probleme detectate într -o listă de măsuri.
Prioritatea este dependentă de urgență și costurile acțiunilor prescrise și poate fi definită ca:
scurtă, intermediară și pe termen lung.
Măsuri pe termen scurt sunt în general măsuri cu costuri reduse sau acțiuni pe care o societate
(operatorul iazului de decantare) este de obicei în măsură să le pună în aplicare folosind
propriile sale resurse.
Măsurile pe termen scurt trebuie să fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 3 luni de la
data prescripției.
Măsurile pe te rmen mediu, sunt măsuri tehnice și/sau organizatorice destinate să
îndeplinească cerințele de siguranță sau recomandările ținând seama de capacitatea economică
a societății. Măsurile pe termen mediu trebuie să fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 1
an de la data prescripției.

Măsuri le pe termen lung ar trebui să asigure transformarea tehnică a inspecției iazului pentru
a îndeplini cerințele de siguranță sau recomandări cu privire la punerea în aplicare a
standardelor europene de siguranță industria lă și de mediu. Măsurile pe termen lung trebuie să
fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 5 ani de la data prescripției.

Generalități Chestionare
Chestionarele cuprind trei grupe de întrebări denumite Grupa "De Bază" (Grupa A), Grupa
"Detaliată" (G rupa B) și Grupa "Monitorizare internă" (Grupa C), (a se vedea anexa.5.2).
Grupele A și B sunt aplicate pentru evaluarea nivelului de siguranță a iazului de decantare.
Grupa C este aplicată pentru monitorizare internă.
Scurte descrieri ale grupelor din C hestionar sunt prezentate în tabelul 5.1.
În Figura 5.1 este prezentată Schița grafică a structurii C hestionarului.

14

Tabelul 5.1. Chestionarul care cuprinde grupuri de întrebări
Grup
întrebare Întrebare Scopul Surse de date Utilizatori Evaluarea
sigur anței
iazurilor de
decantare
1
De Bază
(Grupa A)
Chestionar
ul I 31
întrebări de
bază
chestionarul I evaluarea preliminară
și promptă a nivelului
de siguranță a iazului documentația
prezentată de
operator autoritățile de
control, auditori
independenți și
operatorul
iazului Evaluare etapa
I
2
Detaliată
(Grupa B )
Chestionar
ul II 266
întrebări
specifice
întrebărilor
grupului de
bază evaluarea
cuprinzătoare și
detaliată a nivelului
de siguranță a iazului
în scopul de a defini
necesitatea de a lua
măsuri. studiile de
documentare
prezentate de operator
precum și studiile
suplimentare și teste
care clarifică toți
parametrii iazuluide
decantare realizate de
experți externi autoritățile de
control, auditori
independenți și
operatorul
iazului Evaluare etapa
II
3
Monitorizar
e
internă
(Grupa C) 16
întrebări
selectate din
grupa detaliată
și modificate verificare internă de
rutină a parametrilor
de monitorizare
pentru a controla
nivelul de siguranță a
iazului evidențele
operatorului privind
parametrii de
monitorizar e în cadrul
exploatării normale a
iazului Operatorul
iazului de
decantare Grupa C nu
este utilizată în
cadrul
procedurii de
evaluare

Figura 5.1. Schiță grafică a structurii chestionarelor

15

În chestionar sun t aplicate două moduri de evaluare pentru nivelul de siguranță al iazurilor
de decantare.

16
1. primul mod de evaluare este cel al nivelului general de siguranță, care include ponderea
numerică a răspunsurilor la întrebările din chestionar
– acesta are ca sco p să caracterizeze starea generală a iazului de decantare și să cuantifice
prioritățile intervențiilor și activităților de remediere.
– este cuantificat prin gradul de "siguranță" și prin indicele de "credibilitate“ și se aplică la
întrebările din Grupele A și B.
2. al doilea mod de evaluare este nivelul specific (pe categorii)
– acesta are ca scop să demonstreze siguranța iazului de decantare sub diferite aspecte, detalii
de execuție ale iazului de decantare.
– se bazează pe evaluarea independentă la sub seturile de întrebări numite categorii de
performanță, care acoperă aspectele cele mai importante și aspectele de performanță.
– identific ă problemele și cuantific ă prioritățile intervențiilor și activităților de remediere.

Grupele A și B sunt aplicate pe ntru evaluarea nivelului de siguranță a iazului de decantare.
Grupa C nu este utilizată în cadrul procedurii de evaluare.
Toate răspunsurile la întrebările din Chestionar din Grupele A și B sunt unificate. Acestea
includ trei opțiuni:
1. "Da", se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar are suficiente date sau informații
pentru a da răspunsul pozitiv.
2. "Nu" se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar are suficiente date sau informații
pentru a da răspunsul negativ.
3. "Date insuf iciente", se aplică în cazul în care un utilizator la chestionar nu are suficiente
date sau informații pentru a da răspunsul definitiv ("Da" sau "Nu").
Fiecare întrebare din grupa A și B este formulată în așa fel încât
– răspunsul pozitiv "da" este interp retat ca nivelul maxim de siguranță a iazului de decantare
pe factorul evaluat;
– răspunsul negativ "Nu" este considerat ca fiind nivelul minim de siguranță a iazului de
decantare pe factorul evaluat (a se vedea tabelul 5.2) . Răspunsul "date insuficiente" este
considerat mai degrabă negativ decât pozitiv în ceea ce privește menținerea standardelor
stricte de mediu.

Tabelul 5.2 . Valorile de răspunsuri la întrebările din chestionarul grupelor A și B.

5.2. Evaluare etapa I – Evaluare preliminară (evaluare generală de siguranță din Grupa A )
și chestionarul I
Nivelul general de siguranță a iazului de decantare e ste cuantificat prin gradele "siguranța"
și"credibil" , se aplică la întrebările din Gru pele A (Bază) și B (Detaliată).
Gradul “Siguranța” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care
cuantifică modul în care parametrii tuturor sau ai unei singure componente și caracteristici
ai iazului îndeplinesc cerințele moderne de siguranță privind mediul și din punct de vedere
tehnic (industrial).
Gradul “Credibil” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care
cuantifică dacă datele sunt suficiente cantitativ pentru a calcula Gradul “Siguranța“.
Gradul "Sigur anța" se calculează prin însumarea valorilor de răspuns cantitativ (Tabelul 5.2.).
Răspuns da nu date insuficiente
Valoarea cantitativă 3 0 1

N
iirNSiguranta
1 31%100

17

unde ri – este o valoare cantitativă de răspuns (0,1,2,3) , i – nr. ordinal al parametrului din
chestionar; N – este numărul total de întrebări din grupul chestionarului e valuat.
Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns este egal cu 3N.

Exemplu de chestionar, Grupa" De Bază" (Grupa A)
# Intrebări da nu Date
insufi –
ciente Evaluare
răspuns
Proiectare
1 Sunt cerințele regulamentelor
internaționale și naționale respectate la
proiectarea documentelor iazului? 1 3
2 Publicul și autoritate locale au fost de
acord cu amplasamentul iazului de
decantare? 1 1
3 Operatorul a elaborat planul (manualul)
pentru exploatare și gestionarea iazului? 1 3
4 Evaluarea amplasamentului iazului a
exclus impactul negativ asupra mediului
și populației vecine? 1 1
5 Evaluarea riscului efectuată pentru toate
componentele iazului a confirmat
siguranța lor? 1 0
6 Există o descriere a compozi ției și
cantitații st erilului care urmează să fie
depozitată în iaz? 1 3
7 Au fost luate în considerare riscurile
geologice locale, hidrotehnice și
geochimice în timpul proiectării și
realizării iazului? 1 3
8 Evaluarea barajului a confirmat siguranța
acestuia în faz a de proiectare? 1 3
9 Au fost respectate cerin țele de siguran ță
în timpul proiectarii conductelor? 1 3

Scara tricoloră este utilizată pentru a vizualiza rezultatul în procente obținute la gradul
"siguranța" (a se vedea tabelul 5.3).

Tabelul 5 .3. Domenii de evaluare pentru gradul "Siguranța" .
Culoare de
evaluare
Grad
"Siguranță " Scorul,
% din
valoarea
maximă Starea amplasamentului și concluzia generală
Verde 75 – 100 Bună, se recomandă o serie de măsuri pe
termen mediu și lung
Galben 50 – 75 Acceptabil ă, necesar a se lua o serie de măsuri
pe termen scurt și pe termen mediu
Roșu 0 – 50 Nesatisfăcătoare, sunt necesare măsuri urgente

18
Indicele de "Credibilitate“ se calculează prin însumarea valorilor de răspunsuri definitive
("Da" sau "Nu"), î mpărțit la numărul total de răspunsuri

Indicele de"Credibilitate"

N este numărul total de întrebări din grupul evaluat ;

Valorile de răspuns pentru chestionarul A și B sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Răspuns Si da nu date insuficiente
Valoarea cantitativă 1 1 0
Nivelul general de siguranță este dat de cuplul gradelor "siguranță" și "credibilitate".
Folosind acest indice , concluzia finală privind nivelul de siguranță poate fi exprimată prin
unul dintre următorii terme ni: "Sigur", " Relativ sigur" și "Nesigur" (a se vedea Tabelul 5.4. ).

Tabelul 5 .4. Criteriile de evaluare a nivelului general de siguranță
Concluzie cu privire la
nivelul general de
siguranță Criterii de evaluare
Sigur Valorile gradelor "siguranță" și indicele
de "credibilitate" sunt mai mari de 75%.
Relativ sigur În cazul în care nivelul general de
siguranță nu este "sigur" și valorile
gradului "siguranță" și indicele
de"credibilitate" sunt mai mari de 50%.
Nesigur Cel puțin una dintre valorile
gradului "siguran ță" sau indicele de
"credibilitate" este de sub 50%.

Interpretarea grafică a evaluării etapei I.

Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei I, include două axe; acestea sunt numite
"siguranța" și "indice de credibilitate". Rezultatul global de evaluare poate fi reprezentat
grafic ca un punct de pe diagram a bidimensională în intervalul de la 0 la 100% pe ambele
axe.
5.3. Evaluare etapa II – Evaluare detaliată (evaluarea siguranței iazului de decantare de
către Grupa B ) și Chestionarul II
Evaluarea nivelului de siguranță a iazului folosind Grupa Detaliată (Grupa B) se baze ază pe
evaluarea independentă prin subseturile de întrebări din acest grup numit categorii. Aceste
categorii sunt enumerate în T abelul 5.5. Fiecare întrebare se poate referi l a una singură din
cele 12 categorii; astfel, numărul total de întrebări din toate categoriile este egal cu numărul
total de întrebări din grupa B.


N
iisN11%100

19
Tabelul 5.5 . Categorii de performanță și condiții ale iazului de decantare (Grupa B)
# Categorie Abre
viere numărul
total
de întrebări
I Geologice, climatice, riscuri de teren GCR 20
II Planul de amplasare TDP 22
III Substanțe (steril, toxicitate) STC 13
IV Baraj și ecrane DSC 17
V Transport și infrastructură TRI 9
VI Managementul apelor WTM 18
VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 12
VIII Planul de urgență EMP 43
IX Monitorizare MON 33
X Măsuri de prevenire PRM 24
XI Inspecție și raportare INR 33
XII Închiderea și strategia de reabilitare CRS 22
Evaluarea pe categorii a nivelului de siguranță a iazului precede evaluarea globală a nivelului
de siguranță a iazului. Evaluarea pe categorii se realizează prin calcularea gradului "siguranță"
pentru toate categoriile din Grupa B separat.
Valoarea absolută a gradului "Siguranță" pentru categ oria de grad i (i = 1,…, 12) Si se
calculează prin însumarea valorilor de răspunsurile date la întrebările din categoria evaluată:

Unde: rj este o valoarea cantitativă de răspuns de grad j definit în conformitate cu tab.5.2;
Ni este numărul t otal de întrebări din categoria de grad i.

unde: Siguranta i este valoarea gradului "Sigur" în procente pentru categoria de grad i;
Ni este numărul total de întrebări din categoria de grad i.
Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns e ste egal cu 3Ni.
Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei II
Valorile gradului "siguranța" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama
păianjen) . Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai problematice care trebuiesc
îmbu nătățite de urgență , precum și aspectele de performanță ale iazului . Diagrama include
reprezentarea în culori (de la roșu spre verde) și procente (de la 0 la 100) a valorilor celor
12 criterii de p erformanță pe cele 12 direcții radiale cu centrul în valori le (0,0).

Concluziile "relativ sigur" și "nesigur" necesită recurgerea la acțiunile recomandate în
catalogul de măsuri.

Gradul "Sigur" pentru întregul iaz de decantare este calculat ca valoare medie aritmetică a
gradelor "siguranță " pe toate ce le 12 categorii.
Indice de "Credibilitate", din Grupa B se calculează prin ecuația similară Grupei A,
reprezentând numărul diferit de întrebări în două grupe.


iN
jj i r S
1
ii
NS
3%100 Sigurantai

20
5.4. Evaluare etapa III – Sistem de matrici de evaluare și Raport
Un model de "Raport privind evaluarea nivelului de siguranță a iazului de decantare" este
prezentat mai jos;
1. Introducere;
2. Rezumat scurt;
3. Procedura de evaluare;
4. Lucrările pregătitoare;
5. Evaluarea;
6. Rezultate și măsuri recomandate;
7. Concluzii;
8. Anexa – Sistemul de Matrici de Evaluare aplicat iazului de decantare.

Capitolul 6. STUDII DE CAZ PRIVIND APLICAREA PROCEDURII PROPUSE.

Se aplică procedura propusă pentru două studii de caz (Valea Sesei și Valea Seliștei) , care
includ iazuri de decantare aflate în diferite etape ale ciclului de viață.

6.1. Cazul nr.1 – activ –Iazul de decantare VALEA ȘESEI [82]
Inceperea constru irii iazului de decantare a avut loc în anul 1981 fiind terminat în anul 1988.
Intrarea în exploatare a avut loc în anul 1985.

21
6.1.6. Raportul privin d evaluarea nivelului de siguranță la iazul de decantare
VALEA ȘESEI, iaz activ.

Grade de evaluare
Procent ul Condițiile
amplasamentului
și concluziile
generale Nivelul general
de siguranță
evaluare siguranță 77.4% bune criteriul „sigur ”
evaluar e credibilitate 80.6% bune

Figura 6.1.1 . Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării
etapei I la iazul Valea ȘESEI

Nivelul general de siguranță reprezentat ca un punct de culoare albastră este poziționat în
zona verde și în sectorul de credibili tate mare.

În concluzie , iazul de decantare inspectat este clasificat drept "sigur" și nu necesită
recurgerea la acțiunile recomandate din catalogul de măsuri.

2. Rezultate evaluare etapa II
Evaluarea etapei II se realizează folosind grupa detaliată B, conform Anexei 6.4 (Sistem de
Matrici de evaluare pentru Iazul de decantare Valea Șesei ).

Grade de evaluare
Procent ul Condițiile
amplasamentului
și concluziile
generale Nivelul
general de
siguranță
Evaluare generală a siguranței 70,8 % acceptabil e criter iul
relativ sigur Evaluare credibilitate 78.9 % bune

Categorii de performanță și condiții ale iazului de decantare
# Categorie Abreviere %
I Geologice, climatice , riscuri de teren GCR 86.7
II Planul de depunere TDP 78.8

22
III Substanțe (sterilului, toxicitate) STC 56.4
IV Baraj și ecrane DSC 72.5
V Transport și infrastructură TRI 70.4
VI Managementul apelor WTM 44.4
VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 69.4
VIII Planul de urgență EMP 74.4
IX Monitorizare MON 71.7
X Măsuri de pre venire PRM 51.4
XI Inspecție și raportare INR 85.9
XII Închiderea și strategia de reabilitare CRS 87.9
Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama păianjen).
Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai proble matice.
Diagrama include re prezentarea în culori (de la ros u spre verde) și procente (de la 0 la 100) a
valorilor celor 12 criterii de parformanță pe cele 12 direcții rad iale cu centrul în valorile (0, 0).

Figura 6.1.2. Diagrama păianjen a rezultatelor e valuării etapei II la iazul Valea ȘESEI .

3. Concluzii
In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept "relativ sigur"
și nu necesită recurgerea la acțiunile recomandate din catalogul de măsuri.
Se poate recomanda pentru managementul apelor (WTM) , următoarea măsur ă.

Măsuri propuse din catalogul de măsuri perioada
13A. Actualizați sau proiectați documentațiile pentru locațiile și traseele
conductelor . Pe termen scurt

6.2. Cazul nr. 2 – Iazul de decantare VALEA SELIȘT EI – iaz în conservare
6.2.1. Descrierea lucrării
La iazul de decantare a fost începută construirea în anul 1982 iar funcționarea acestuia în anul
1986. Obiectivul uzina de preparare Gura Roșiei este situat pe malul stâng al râului Abrud, în
amonte de con fluența acestuia cu pârâul Roșia, ocupând o suprafață de 4 ha (Anexa 6.2 – Iazul

23
de decantare Valea Seliștei ). Instalația de preparare aminereurilor de la Gura Roșiei datează
din anul 1852 și a fost perfecționată continuu de -a lungul anilor.

6.2.6. Rapo rtul privind evaluarea nivelului de siguranță la Iazul de decantare
VALEA SELIȘTEI, iaz în conservare
Pentru acest studiu de caz, procedura de evaluare este adaptată în funcție de etapele ciclului
de viață al iazului de decantare. Iazul de decantare Valea Seliștei se află în etapa de
conservare. Ca urmare chestionarul a fost adaptat și are un număr redus de întrebări.
1. Rezultatele evaluare etapa I folosind grupa de baza Grupa A, (Anexa 6.5 )
Siste m de Matrici de evaluare pentru Iazul de decantare Valea Se liștei.

Grade de evaluare
Procentul Condițiile
amplasamentului
și concluziile
generale Nivelul
general de
siguranță
Evaluare siguranță 81,7% bune criteriul
sigur Evaluare credibilitate 87,1% bune

Figura 6.2.1 . Reprezentarea grafică a r ezultatelor evaluării etapei I la iazul Valea SELIȘTEI

24
Nivelul general de siguranță reprezentat ca un punct de culoare albastră este poziționat în
zona verde și în sectorul de credibilitate mare. În concluzie , iazul de decantare inspectat este
clasificat d rept "sigur" și nu necesită recurgerea la acțiunile recomandate din catalogul de
măsuri .

2.Rezultate evaluare etapa II
Evaluarea etapei II folosind grupa detal iata B adaptată la etapa de viaț ă a iazului de
decantare, etapa de conservare, (vezi Anexa 6.5 – Sistem de Matrici de evaluare pentru Iazul
de decantare Valea Seliștei ).

Grade de evaluare
Procentul Condițiile
amplasamentului
și concluziile
generale Nivelul
general de
siguranță
Evaluare generala a siguranței 77,6 % bune criteriul
relativ
sigur Evaluare credibilitate 72,9 % acceptabil
Categorii de performanță și condiții ale iazului de decantare
# Categorie Abreviere %
I Geologice, climatice , riscuri de teren GCR 90.0
II Planul de depunere TDP 74.2
III Substanțe (sterilului, toxicit ate) STC 75.0
IV Baraj și ecrane DSC 68.8
V Transport și infrastructură TRI 86.7
VI Managementul apelor WTM 70.4
VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 72.2
VIII Planul de urgență EMP 74.6
IX Monitorizare MON 77.2
X Măsuri de prevenire PRM 72.5
XI Inspecție și raportare INR 81.8
XII Închiderea și strategia de reabilitare CRS 87.9

Figura 6.2.2 . Diagrama păianjen a rezultatelor evaluării etapei II , la iazul Valea SELIȘTEI
Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagr amă polară (diagrama păianjen).
Diagrama per mite dezvăluirea aspectelor mai problematice. Diagrama include reprezentarea

25
în culori (de la rosu spre verde) și procente (de la 0 la 100) a v alorilor celor 12 criterii de
performanță pe cele 12 direcții radia le cu centrul în valorile (0,0) .
Concluzii In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept
"relativ sigur" și nu necesită recurgerea la acțiunile recomandate din catalogul de măsuri.

Capitolul 7. CONCLUZII
7.1.Concluzii gen erale ale lucrării
Studiul documentar și analizele efectuate au evidențiat că evaluarea siguranței iazurilor de
decantare se află într -un continuu proces evolutiv, concluzie care a impus și orientat direcțiile
dezvoltate în teza de doctorat.

Iazurile de decantare din industria minieră constituie lucrări purtătoare de risc, cu efecte grave
asupra mediului și populației și cu impact transfrontalier, atât la exploatarea cât și la
închiderea lor necorespunzătoare. Aceste aspecte sunt reliefate de analiza cons ecințelor celor
mai reprezentative accidente interne și internaționale. Ele justifică necesitatea obiectivă a
abordării subiectului tezei elaborate.

În contextul riscului de accidente, țările membre ECE (Europa Centrală și de Est) au hotărât
să elaboreze linii directoare, cu caracter de informare, privind siguranța iazurilor de decantare.
Aceste linii directoare elaborate vor fi utile în susținerea factoriilor de decizie politică și a
sectorului de afaceri pentru a spori gradul de conștientizare, pentru a asigura schimbul de
experiență de bune practici între autoritățile competente, pentru a informa publicul, precum și
pentru o mai bună armonizare a reglementărilor tehnice și a cerințelor cu privire la siguranța
iazurilor de decantare.

Procedura propusă și elaborată cu scopul evaluării siguranței iazurilor de decantare, este
bazată pe inspecții în teren și pe etape de evaluare pe baza chestionarelor, permite verificarea
stării reale a iazului de decantare și descoperirea deficiențelor în vederea conformării cu
cerințele de reglementare în vigoare.

Siguranța iazurilor de decantare în etapele de conservare, închidere și reabilitare, revine
specialiștilor în domeniu și depinde esențial de proiectanții responsabili pentru planificarea și
proiectarea iazului de decantare, de constructor i, de operatori economici, de inspectorii și de
serviciile de salvare, persoane care trebuie să fie calificate în mod corespunzător și instruite
permanent.

Aplicarea procedurii de evaluare pe două studii de caz arată viabilitate a și utilitatea acesteia.
Pentru cele două iazuri de decantare s-a stabilit nivelul de siguranță și s-au propus măsurile
care pot fi luate.

Problema siguranței iazurilor de decantare nu este pe deplin rezolvată nici în țări cu economie
avansată, iar preo cupările specialiștilor români sunt în pas cu preocupările internaționale.

În concluzie, iazurile de decantare ar trebui să fie exploatate, conservate și închise, în
conformitate cu actele normative de construcție, de siguranță și de mediu ale țării în c auză,
luând în considerare cele mai bune practici stabilite la nivel internațional, precum și pe baza
unui plan de management și a unui manual de exploatare, evaluate și acceptate de către
autoritatea competentă relevantă.

26
7.2. Contribuții personale
Preze nta lucrare aduce câteva contribuții originale privind evaluarea siguranței iazurilor de
decantare, după cum urmează:
– analiza și elaborarea unei sinteze documentare privind stadiul actual al legislației
mineritului;
– analiza situației iazurilor de decan tare din România;
– analiza statistică a cauzelor cedărilor la iazurile de decantare și prezentarea aspectelor
privind siguranța iazurilor de decantare ; acestea au fost realizate pe baza cazurilor cercetate și
a bazelor de date studiate;
– propunerea unei proceduri pentru evaluarea siguranței iazurilor de decantare bazată pe
inspecții în teren;
– propunerea de adaptare a procedurii pentru evaluarea siguranței iazului, în funcție de etapele
ciclului de viață;
– propunerea unor măsuri prevăzute în catalogul de măsuri , în cazul în care rezultatele
evaluării siguranței o impun ;
– determinarea unor indicatori numerici și grafici de evaluare generală și specifică (pe
categorii) privind siguranța iazurilor de decantare;
– adoptarea și aplicarea cu succes a proce durii la două studii de caz: cazul nr.1 – iazul de
decantare Valea Șesei – iaz activ și cazul nr.2 – iazul de decantare Valea Seliștei – iaz aflat în
conservare; conform rezultatel or studiilor de caz determinate prin sistemul de matrici de
evaluare, iazuri le de decantare se încadrează după criteriul de evaluare la nivelul de siguranță
"relativ sigur" și "sigur" și nu necesită acțiuni prin luarea de măsuri care sunt prevăzute în
Catalogul de măsuri.

7.3.Direcții viitoare de cercetare
În urma realizării teze i de doctorat privind evaluarea siguranței iazurilor de deca ntare, ca
direcții viitoare de cercetare se propun:
– studierea continuă a recomandărilor ICOLD, a acordurilor internaționale și a altor
documente tehnice la nivelul țările membre ECE, comparativ cu legislatia și normele
autohtone ;
– armonizarea documentelor tehnice în vederea promovării unui act normativ care să
servească drept punct de pornire în elaborarea unui program complex de monitorizare a
iazurilor de decantare aflate în diferite stadii;
– dezvoltarea, adoptarea și aplicarea procedurii de evaluare a siguranței și pentru alte iazuri de
decantare aflate în diferite etape din ciclul de viață.

Un cadru ideal de reglementare ar găzdui modificări viitoare cum ar fi îmbunătățirea
cunoștințelor t ehnice și creșterea nivelului de implicare a comunității. Actele normative și
reglementările tehnice ar trebui să fie, de asemenea, elaborate pentru a aborda în mod proactiv
riscurile potențiale și hazardul, mai degrabă decât ca o reacție la evenimente ina cceptabile și
de performanță.

Capitolul 8. REFERINȚE TEHNICE ȘI LEGISLATIVE. BIBLIOGRAFIE (Selectiv)

Nr.
crt Documentul și publicația
5 Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste -Rock in Mining
Activities. European Commission, Directo rate General JRC Joint Research Center,
Institute for Prospective Technological Studies, Technologies for Sustainable

27
Development, European IPPC Bureau, Final Report, July 2004 .
8 Bradlow, D.D., Palmieri, A. & Salman, S.M.A. 2002. Cadru l de re glementare privind
siguranța barajului.
11 Convenția UNECE -cu privire la efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale
12 CEE -ONU -Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și
a lacurilor internaționale .
13 CEE-ONU – Indic ații de siguran ță și de bune practici pentru iazuri de decantare .
17 Canadian Dam Association. 1997. Dam Safety Guidelines.
18 Documentul de poziție al României privind aderarea la UE capitolul 22 -Protecția
mediului , cuprinde următoarele elemente.
19 Dixon-Hardy, D.W., Kreft -Burman, K. 2004. Închiderea și abandonarea minelor în
Statele Unite .
21 Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012
privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe peri culoase
(Seveso III) .
22 Directivei Seveso II (96/82/CE din 9 decembrie 1996) .
37 Ghid privind managementul iazurilor de decantare/Asociația minelor din Canada, 2011.
39 Golder Associates Pty ldt. 2001. Raport ul la Programul de Mediu al Națiunilor Unit e si
Ghidul de elaborare a regulamentelor de decantar e. Raport nr. 01640072, p. 9. Anexe.
40 Hamor, T. 2002. Legislația cu privire la gestionarea deșeurilor miniere în Europa
Centrală și de Est Țări candidate. Comunităților Europene, pg. 1-20.
45 ICOLD C ommittee on Mine and Industrial Tailings Dam -Bulletin 121. Tailings dams.
Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical experiences. Paris, 2001.
46 ICOLD – Committee on Mine and Industrial Tailings Dam -Bulletin 139.Improving
tailings dam s afety, Critical Aspects of Management, Design, Oper ation and Closure.
Paris, 2011.
47 ICOLD – Committee on Mine and Industrial Tailings -Dam Bulletin 74. Siguranța
barajului de steril – recomandări , 1989 .
48 ICOLD -Committee on Mine and Industrial Tailings Dams -Bulletin 45. Manual on
tailings dams and dumps. Paris, 1982; Tailings Dam Safety Guidelines, ICOLD – 1991.
49 Inventar iazuri de decantare iulie 2012.
http://www.minind.ro/resurse_minerale/Inventar_Iazuri_de_Decantare_iulie_2012.pdf
52 Katarzyna Kreft -Burman, Jouka Saarela &,Reetta Anderson. Report Tailings
Management Facilities, Legislation, Authorisation, Management, Monitoring and
Inspection Practice s. Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities
TAILSA FE A European Research and Technological Development Project. Website
:http://www.tailsafe.com/ . Finnish Environment Institute (SZKE), Helsinki, Finl and,
November, 2005 .
53 Legea minelor nr.85/2003, cu modificările și completările ulterioare,

MININD

58 M. Rico (a),&, G. Benito (b), A.R. Salgueiro (c), A. D´ıez -Herrero (d), H.G. Pereira (a)
CSIC – Instituto Pirenaico de Ecolog´ıa, Zaragoza, Spain, (b) CSIC – Centro de
Ciencias Medioambientales, Madrid, Spain, (c) CERENA – Centro de Recursos
Naturais e Ambiente of IST, Lisboa, Portugal, (d) Geological Hazards Unit, Spanish
Geological Survey (IGME), Mad rid, Spain. Reported tailings dam failures (e -EcoRisk –
Ricoetal 2008 Tailings Dam Failures). A review of the European incidents in the
worldwide context . Received 28 November 2006; received in revised form 17 July
2007; published J ..ournal of Hazardous Mat erials 152 (2008) 846 –852

28
59 Mine Closure and Social Mitigation Project: Mining Sector Environmental
Management – Management Procedures Guide. Prepared by UK Coal, URS and
Agraro Consult Romania, 2002, available at www. minind.ro
67 Panagiotis T., The contribution of mining industry to the management of abandoned
mines. In: Sustainable Post –Mining Land Management, Wroclaw 109 -110.
Panagiotis (2004).
69 Penman, D.M, Charles, J.A., Mc Leod, H.N. – Risk assessment and t he safety of
tailings dams and waste impoundments, 20th ICOLD Congress Q76, R8, Beijing, 2000.
70 PIRAMID Consortium, 2003. Engineering Guidelines for the Passive Remediation of
Acidic and/or Metalliferous Mine Drainage and Similar Wastewaters . European
Commission 5th FrameworkProgramme, 151 p.
71 Stematiu D., Iazuri de decantare. Managementul riscului (Tailing Ponds. Risk
Management), Editura Matrix Rom, București, 2002 .
80 Steven Dick (1990), în 1994, SUA, Agenția pentru Protecția Mediului (USEPA) a
publicat un raport tehnic intitulat "Proiectare și evaluare a iazurilor de decantare".
Secțiuni ale documentului se bazează pe cartea "Planificare, proiectare și analiză a
iazurilor de decantare".
81 ReportTailings Management Facilities -Legislation, Authoris ation,
Management,Monitoring and Inspection Practices byKatarzyna Kreft -Burman, Jouko
Saarela & Reetta Anderson , Finnish Environment Institute (SYKE), Helsinki, Finland,
November 2005Sustainable Improvement in Safety of Tailings FacilitiesTAILSAFEA
Europea n Research and Technological Development Project. Contract Number: EVG1 –
CT-2002 -00066.Website: http://www.tailsafe.com/
82 Managementul Riscului Asociat Iazurilor de Decantare – Teza de doctorat , ing. Bidiga
(Popovici) Gh. Doina, 2013 .
83 Structural safe ty of mining tailings reflected in national and european regulations, 14th
SGEM GeoConference on Informatics, Geoinformatics And Remote Sensing,
SGEM2014 Conference Proceedings, ISBN 978 -619-7105 -11-7 / ISSN 1314 -2704,
June 17 -26, 2014, Vol. 2, 205 -213 pp, PhD Student Eng. Danciu Paula Luminița .

1. RAPORT DE CERCETARE nr. 1: Stadiul actual al reglem entărilor în dom eniul
siguranței iazurilor de decantare din industria min ieră.
2. RAPORT DE CERCETARE nr. 2: Statistica ced ărilor la iazurile de decantare și
modul de reflectare în reglementările tehnice specifice
3. RAPORT DE CERCETARE nr. 3: Proiecte de urmărire specială privind
moni torizarea siguranței iazurilor de decantare – parametri, limite de atenție, limite
de alertă.