Prof. indr. Lect. Dr. arh. : Sidonia Teodorescu minimalism in arhitectura 2 | P a g i n a Cuprins: 1.Introducere 2.Origini 2.1 Termenul minimalism… [610750]

minimalism în arhitectură

stud. arh. : Cosmin Bratu
Prof. indr. Lect. Dr. arh. : Sidonia Teodorescu

minimalism in arhitectura

2 | P a g i n a
Cuprins:
1.Introducere
2.Origini
2.1 Termenul minimalism
2.2 Minimalismul în artă, sculptur ă, literatură , muzic ă
2.3 Legătura artei minimaliste c u arhitectura
3. Minimalismul in arhitectur ă
3.1 Influenta arhitecturii japoneze și a altor culturi
3.2 Minimalismul și arhitectura simplitatii
3.3 Minimalismul e sential, Meta -minimalism si Trans -minimalism
4. Arhitec ți minimalisti
4.1 Ludwig Mies van der Rohe
4.2 Peter Zumthor
5. Concluzii
6. Bibliografie

minimalism in arhitectura

3 | P a g i n a
1. Introducere
2.Origini
2.1Termenul minimalism
,,Minimalismul "denotă minimul, deseori în relație cu practicile contrastante, și în
funcție de context, concentrar ea schimbărilor minime. Până în prezent, nu s -a conveni t
asupra unei singure definiții . Definițiile minimalismului variază in functie de domeniu si
motivul autorului de la specific la general, teoretic la tehnic .
În arhitectură, termenul a fost recunoscut la mijlocul anilor optzeci inainte de a fi
folosit pentru a descrie proiecte de către arhitecți precum Jo hn Pawson și Claudio Silvestrin,
si să reclasifice lucrările lui Tadao Ando cu cel puțin zece ani mai devreme. În acest fel de
mișcare anormală a form ării și reconsiderării continue s-au inclus chiar și lucrări ulterioare
ale lui Luis Barragan care au fost recunoscute și prezentate în cadrul expoziției organizate de
Emilio Ambasz la Museum of Mode rn Art din New York, în 1976 .

2.2 Minimalismul in artă: pictur ă, sculptur ă, literatur ă, muzic ă
Minimalismul în artele plastice își are originea în pictura și a apoi continuat în
sculptură. Diferiti protagoniș ti au creat opere de artă diferite și au urmat diferite concepții
de reducere. În reducere, ei s -au concentrat pe subiecte precum culoarea, materialul și
structura. O consecință importantă a fost stabilirea obiectului de caracter al lucrărilor de artă
și utilizarea materi alelor gata făcute.
Arta minimală a apărut ca o tendință la sfârșitul anilor 1950 și s-a dezvoltat în special
în anii 1960 și 1970 . A fost cunoscuta sub mai m ulte denumiri precum Arta ABC sau
reductiv ism. În mare parte in anii 1950, mișcarea de artă dominantă din Statele Unite a fost
Expresionismul abstract. Artiștii expresioniști au căutat să -și exprime emoțiile personale prin
arta lor. La începutul anilo r 1960, a apărut o nouă mișcare, Arta minimal ista. Minimaliștii au
considerat că operele de arta erau prea personale, pretențioase și insubstanțiale, si nu ar
trebui să reflecte expr esia per sonală a creatorului său . În schimb, ei au adoptat punctul de
vedere că o operă de artă nu ar trebui să se refere la al tceva decât la ea însăși . Scopul lor a
fost de a face ca lucrările lor să fie complet obiective, neexprimate și nereferențiale.
Unii dintre primii pictori și teoreticieni care au avut legătură cu minimalismul a fost
Frank Stella , Donald Judd, care a scris eseul "Obiecte specifice" din 1964 și Robert Morris,
care a scris eseul "N otes on Sculpture " în 1966 . Un moment istoric pent ru mișcarea de artă
a fost expoziția de grup "Structuri primare", care a avut loc în 1966 la Muzeul Evreiesc din
New York. Aici au fost prezentate lucrări realizate de Donald Judd, Carl Andre, Dan Flavin, Sol
LeWitt, Robert Morris și Tony Smith și au pus n umele de Arta minimalista.

minimalism in arhitectura

4 | P a g i n a

In pictur ă si sculptur ă, minimalismul presupune folosirea unui numar redus de culori,
linii, forme și structuri.
Sculptorii minimaliști au fost interesați în primul rând de modul în care privitorul
percepe relația dintre diferi tele părți ale operei și a părților ca intreg . Pentru a evidenția
diferențele s ubtile în această relație , obiectele erau adesea aranjamente in serie ale unor
corpuri geometrice extrem de simple, cum ar fi cuburile. Caracterul non -ierarhic al
compozițiilor bazate pe grilă a provocat noțiunea de originalitate artistică , în timp ce
ritmurile vizuale au reamintit puter nic o linie de producție .

Donald Judd ,1971 “Equivalent VIII” , Carl Andre (1966)
Sursa: http://www.walkerart.org/collections/artworks/untitled -2133 Sursa: http://understandingminimalism.com/in troduction -to-minimal -art/

Sculpturile minimaliste au încurajat privitorul să fie conștient de spațiu. Lucrarea a
fost atent amenajată pentru a sublinia și a arăta arhitectura galeriei, adesea prezentată pe
pereți, în colț uri sau direct pe podea . Prin eliminarea piedestalului sau a bazei pe care
stătea, sculptorii minimaliști au căutat să respingă sculptura tradițională. Sculptura
minimalistă a împărtășit spațiul comun ca fiind pur și simplu un alt obiect din lume. Cu nici o
barieră între audiență și opera de artă, spectatorii au fo st forțați să -și reconsidere relația cu
obiectul de artă. Audiențele puteau acum să interacționeze cu o piesă la nivelul lor,
apropiindu -se, retraindu -se, plimbându -se în jurul ei și u neori chiar stând pe ea.
Materiale industriale folosite de artist ii minimalist i, au fost fibra de sticlă, plexiglas ul,
plastic ul, tabla , placaj ul, aluminiu l, oțelul, sticla , beton ul, lemn ul și piatra . Materialele au fost
lăsate crude sau au fost vopsite în mod solid cu culori industriale strălucitoare. Rezultatul
sunt obiecte care se angajează și interacționează direct cu s pațiul special pe care îl ocupă si
care dezvăluie totul despre ele dar puțin despre artist. Obiecte al căror subiect este
spectatorul . Bine cunoscuți sculptori minimaliști din anii 1960 și 1970: Carl Andre, Dan Flavin,
Donald Judd, Sol LeWitt, Robert Morris, Tony Smith .

minimalism in arhitectura

5 | P a g i n a

Ca și sculptorii minimaliști, pictorii minimaliști s -au străduit să creeze obiecte cu
prezență, care pot fi văzute la aspectul lor fizic de bază și apreciate la valoarea
nominal a.Tablourile minimaliste sunt, de obicei, precise și cu margini tari , referindu -se la
tranzițiile abrupte dintre zonele de culoare. Acestea încorporează forme geometrice, adesea
în modele repetitive, ducând la un spațiu plat, bidimensional. Suprafețele colorate sunt, î n
general, de o culoare solidă, neschimbată . Culorile nu erau în mod normal amestecate,
provenind direct din tub . Paleta de culori este adesea limitată.Prin această utilizare a liniei, a
culorii solide, a formelor geometrice și a panzei, artiștii minimali ști au combinat vopselele și
pânzele în așa fel încât acestea devenind inseparabile. Cunoscuti pictorii minimaliști din anii
1960 și 1970: Ellsworth Kelly, Kenneth Noland, Robert Ryman, Frank Stella .

Beginning (1958) , Kenneth Noland “The Marriage of Reason and Squalor, II”, by Frank Stella (1959)
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Kenneth_Noland#/medi Sursa: http://understandingminimalism.com/introduction -to-minimal -art/
a/File:%27Beginning%27,_magna_on_canvas_painting_by_Kenne
th_Noland,_Hirshhorn_Museum_and_Sculpture_Garden,_1958..jpg

În domeniul literar, fenomenul minimalist a găsit o expresie semnificativă în lucrările
timpurii ale lui Raymond Carver, publicată sub titlul Will You Please be Quiet. Please? in
1976. Carver a fost considerat o figură principală a Minimalismului literar, chiar dacă
succesul brusc și exploziv al unor autori precum Bret Easton E llis, David Leavitt, Amy Hempel,
a încetinit semnificativ ritmul realizării sale .

minimalism in arhitectura

6 | P a g i n a
Minimalismul in muzica
Multe conexiuni ale pictorilor și muzicienilor pot fi observate în scena de artă din
New York în anii 1960. Primele spectacole de muzică minimă au avut loc în galerii de artă, iar
figurile individuale au colaborat pe perioade lungi de timp: Philip Glass cu Richard Serra sau
La Monte cu Robert Morris .
Principalul punct de interes al muzicii minime este re ducerea structurii și sunetul prin
folosirea repetării și prin combinarea modelelor simple. Distingându -se de Serialism, Riley a
reintrodus tonalitatea muzicii moderne și a pionierat utilizarea modulelor muzicale repetate.
La Monte Young și -a început cariera de compozitor cu experimente pe bandă, scăp ând încet
de influența lui Cage, a inceput cu sunete repetate, introducerea adaosului ritmic și folosirea
sunetelor dronice pentru a crea sunete puternice. Philipp Glass a fost interes at de structura
și ritmul din primele sale lucrări sub influența lui Beckett și mai târziu a perfecționat
transparența structurală în lucrările sale inventând procese aditive care combină modele
simple cu reguli compuse. Si in prezent intalnim foarte des s tilul “minimal” sau mai bine spus
“techno minimal”, caracterizat prin repetarea frecventa a unor note si chiar fraze muzicale
intregi.

2.3 Legătura artei minimaliste cu arhitectur ă
În anii 1980 -1990 Donald Judd a scris în mod repetat despre arhitectur ă. El a convertit
clădiri existetente, a f ăcut schi țe de proiecte, unele a u fost realizate de arhitec ți. Deasemena
a realizat și design de mobilier care a fost produs in serie. Judd a avut o mare inf luen ță
asupra multor arhitec ți din Europa care au vrut s ă se elibereze de stilul limitat al arhitecturii
post moderniste. Orice indica ție a unei rela ții dintre arta minimalist ă si arhitectur ă a fost
binevenit ă.
Tony Smith în cariera sa de ar hitect este v ăzut ca un garant al rela ției artei minimaliste
cu arhitectura. Exist ă și arti ști care au sprijinit idea c ă minimalismul provine și își are bazele
in arhitectur ă. Robert Smithson afirm ă că sculturile lui au fost facute in urma colabor ării sale
cu o firma de arhitectur ă ce lucra la un proiect de aeroport în anul 1966. Sol LeWitt a învățat
cum s ă folosesc ă planurile schi țate, grilele și diagramele în timp ce era artist grafic în 1995-
56, și a început s ă înteleag ă procesul care pleaca de la o idee și ajunge la un rezultat.
Încă o dată arhitectul convertit la artă Tony Sm ith pare să ofere "dovada" rădăcinilo r
arhitecturale in arta minimalista . Într -un interviu, el își amintește de o calatorie cu mașin a pe
timp de noapte, la începutul anilor 1950, de -a lungul barierei neterminate din New Jersey,
care i -a adus peisaje indust riale:

minimalism in arhitectura

7 | P a g i n a
"The road and much of the landscape was artificial, and yet it couldn't be called a work of
art. On the other hand, it did something for me that art had never done. At first I didn’t know
what it was, but its effect was to liberate me from many of t he views I had had about art. It
seemed that there had been a reality there that had not had any expression in art… There is
no way you can frame it you just have to experience it."
În cazul său, sentimentele sale estetice sunt stimulate mai degrabă de un peisaj
industrial decât de un munte. Dar citațul indică, de asemenea, efectul limitat al operelor de
artă în comparație cu efectul produs de realitate . Prin urmare, nu este o dovadă a unei
legături între arhitectură și artă ci o indicație a unei teme pe care arta ar dori să o descrie sau
un nou teritoriu pe care ar dori să il ocupe și, prin urmare, declarația lui Smith este o
indicație a dorinței de a extinde arta minimalista .
Un num ăr de sculpturi minimaliste au fost făcute pentru site -uri specifice. G reutatea
sculpturii lui Carl Andre , în expoziția de grup ‘’Formă și structură ,, din Galeria Tibor de Nagy
din New York, în 1964, amenința cu prăbușirea podelei. A rtistul a demontat gri nzile și le -a
așezat din nou pentru a distribui mai bine încărcătura . Pentru expoziția sa de grup în aceeași
galerie, în 1965, Andre a ales de la început un material foarte ușor, care ocupă un volum
considerabil, și anume grinzi de tip Styrofoam .

Carl Andre “Glärnisch, Urn und Star”, 2001 Carl Andre, Tibor de Nagy, New York, 1965
Sursa: http://www.sculpture -network.org/en/home/abou t-sculpture Sursa: Minimalist architecture, Ilka & Andreas Ruby

Robert Mor ris în expoziția sa din 1970, în cadrul Muzeului de Artă Americană din
Whitney, a construit o sculptură de aproape 30 de metri din blocuri goale din beton pe piese
de lemn . Sculptura a fost construita cu ajutorul macaralelor în timpul expoziției în fața
came relor publice și de film.

minimalism in arhitectura

8 | P a g i n a
3 . Minimalismul în arhitectur ă
3.1 Influenta arhitecturii japoneze si a altor culturi
Esența arhitecturii japoneze și stilistica formală realizată prin mobilierul și accesoriile
sale au influențat profund artiștii și arhitecții d in a doua jumătate a secolului al XVIII -lea. A
apărut o nouă generație de arhitecți, condusă de Tadao Ando, însoțită de stilisti precum Y.
Miyake, și designeri, S. Kuramata, H. Fujii, T. Ito, care au modificat brusc cur sul arhitecturii
japoneze modern e. Atenția acordată tradiției japoneze ar schimba arta minimală americană
și raționalismul arhitectural european. Această fuziune unică ar duce la opere care să arat e o
nouă sensibilitate și o nouă modalitate de a -și interpreta propria tradiție.
Din cele ma i vechi prototipuri, și anume interiorul casei Soseikan -Yamaguchi din
Takarazuka (1974) și Casa Azuma din Osaka (1975), arhitectura lui Tadao Ando reprezintă un
exemplu de claritate procedurală și o curățenie formală extremă, utilizarea unui singur
mate rial, a betonului armat, tratat cu grija și atenția rezervată materialelor nobile, și care
amintește de nuditatea simplă a arhitecturii tradiționale, o geometriz are planivolumetrică
puternică , o utilizare calculată a surselor de lumină naturală și o abstracți e sofisticată a
elementelor constitutive sunt doar câteva dintre principalele caracteristici ale unei
arhitecturi destinate numeroaselor repetări. Minimalismul lui Ando este în mod esențial
monoton, repetitiv în utilizarea instrumentelor lingvistice. .Arhit ectura lui Tadao Ando ar fi un
punct de referință internațional pentru o arhitectură care era una economică și străină de
toate formele de exces vizual.

Casa Soseikan -Yamaguchi, Takarazuka, Hyogo, Japan , 1975 -76 Casa Azuma,Osaka, 1976
Sursa http://ofhouses.tumblr.com/post/153764761750/373 -tadao -ando -soseikan -yamaguchi -house Sursa : https://ro.pinterest.com/pin/197173289908698049/

minimalism in arhitectura

9 | P a g i n a
Louis Kahn, in gradina sudica a Muzeului de Arta Kimbell (1966 -72), a organ izat un fel
de gradina Zen cu o sculptura de Isamu Noguchi si a rationalizat randurile de arbori japonezi
cu care se confrunta intrarea . În conformitate cu modelele occidentale: clasicismul,
academismul, filozofia Beaux -Arts și filozofia zen au fost egalizate și fuzionate de Louis Kahn
într-un fel de sincretism arhitectonic.

Constellation, Isamu Noguchi , 1980 –83
Sursa: https://www.kimbel lart.org/history -event/isamu -noguchi -installs -his-sculpture -constellation -louis -kahn -kimbells -south -courtyard

Propunerea lui Robert Wilson de a "asculta figuri" este, în sfârșit, rel uată în domeniul
arhitecturi . O arhitectură care nu răstoarnă istoria, c um ar fi niște margini ale mișcării
postmoderne în căutarea unor "piese" cu care să construiască clădiri eclectice improbabile,
ci, în schimb, cu răbdare, încetineală și mișcări imperceptibile, selectează materi alele (fizice
și ideale, vechi și noi) cu car e să încercăm un nou mod. În Robert Wilson vedem și
reutilizarea tehnicilor și a gesturilor din drama Noh, dar fără nici o intenție filologică și numai
pe baza afinităților de bază și a sentimentului comun. Ca și experiențele minimalismului
artistic teatru l Noh este folosit de Wilson pentru a extinde posibilitățile expresive ale unei
astfel de poe zii complexe, deși găsește un moment unificator prin reducerea progresivă
formală și utilizarea gesturilor elementare folosite pentru a crea o formă nouă de viziun e și
percepție.

Minimalismul în arhitectură, ca cea mai originală contribuție la ideea de simplitate în
arhitectură, are astăzi rădăcini și în arhitectura tradițională vernaculară . În arhitectura
vernaculară mediteraneană, simplitatea este un arhetip ca re a fost luat în minimalism. În
cazul lui Souto de Moura și al lui Alberto Campo Baeza , rigorile formale, formele geometrice
perfecte și albul clădirilor lor, rezultă dintr -o rafinare a lecțiilor tradiți ei mediteraneană .

minimalism in arhitectura

10 | P a g i n a
Ambii s-au declarat mostenitori a i unor maeștri de mode rn de a doua generație, cum ar fi
Fernando Tavora sau Alejandro de la Sota .
În lucrările arhitecților elvețieni, cum ar fi Peter Zumthor, Diener, Gigon și Guyer ,
observam ascetismul lor neobișnuit și simplitatea surprinzătoare. Arh itectura elvețiană a
moștenit austeritatea calvinismului. Jacq ues Herzog și Pierre de Meuron au un rol foarte
specific în dezvoltarea minim alismului . Mai mult decât oricare dintre contemporanii lor,
acesti a provoacă granițele dintre arhitectură și artă.
"O clădire este o clădire, nu poate fi citită ca o carte: nu are credite, subtitrări sau etichete ca
imaginile dintr -o galerie, în acest sens suntem absolut anti -reprezentativi. Imediată, impact
visceral pe care îl au asupra unui vizitator ". Herzog & deMeu ron
Satisfacția și chiar duritatea operelor produse în Elveția decurg din cultură și caracter, iar
acest lucru poate fi extins și la unii arhitecți austrieci, cum ar fi Eberle. Adolf Krischanits și
alții.

3.2 Minimalismul si arhitectura simplitatii
Astăzi, la începutul secolului XXI, minimalismul în arhitectură este o paradigmă, într -o
lume care a devenit o scenă globală comună. În arhitectură, vedem o tradiție evidentă a
rigorii geometrice, a constrângerii formale și a purității conceptuale.
Ideea sim plității atinge zonele de onestitate, adevăr și modestie și se extinde la
personaje. Simplitatea este una dintre ideile în arhitectura mode rna. De la raționaliștii din
secolul al XVIII -lea până în prezent, scopul conceptului este foarte diferit, variabil ș i potrivit
pentru diferite inter pretari . Astăzi, cea mai mare contribuție originală la ideea de simplitate
în arhitectură este minimalismul, care este numita arhitectură modemă a simplității.
Simplitatea este una dintre ideile arhitecturii moderne. Ecuația vieții și a artei a fost ideea de
avangardă a modernismului timpuriu. De la stabilirea lui Mies van der Rohe că materialul de
bază al arhitecturii este însăși viața, a venit conceptul de bază al minimalismului în
arhitectură.. Minimalism, un termen care a apărut în anii șaize ci în arta abstractă americană,
este acum larg acceptată în diferite domenii ale creației: de la pictura, design, muzică,
literatură și modă, teatru, film și arhitectură. Prin aceasta, zona și arhitecții care sunt
complet independenți în sens ideologic și formal contribuie la schițarea mișcării
internaționale a simplității . Expresia minimalistă conține o fantezie a simplității, rațională,
transparentă și ușor de înțeles. Minimalismul în arhitectură presupune un spațiu gol care ne
umple simțurile.

minimalism in arhitectura

11 | P a g i n a
Pentru a organiza spațiul gol, oamenii trebuie să predetermineze acea organizație. Au
nevoie de o idee despre cum ar trebui localizate lucrurile în spațiu. Prin urmare, toată
arhitectura începe cu punctul de vedere al lumii, adică începe cu u n simț al culturii asupra
modului în care obiectele și acțiunile sunt organizate în lume. Arhitectul are în principiu
funcția de a organiza spațiul acțiunilor umane: mâncarea, gătitul, vorbirea, rugăciunea etc.
Mai mult decât orice altceva, limba arhitectu rii este percepută de sentimentul unei culturi a
ceea ce oamenii ar trebui să facă . Unde ar trebui să o facă. Când ar trebui să o facă, cât de
important este. Și modul în care aceste acțiuni se raportează la restul comunității, la lumea
materială și la lu mea supranaturală. Toată arhitectura comunică membrilor unei comunități
prin semnificația acțiunilor lor, adică. Modul în care acțiunile lor se raportează la restul lumii
umane, materiale și spirituale.
Minimalismul oferă omului contemporan șansa de a rec onstrui un centru și de a
restabili un sentiment de ordine și stabilitate în lumea reală. În arhitectura minimalismului,
centrul este un loc de tăcere în care zgomotul a fost înfrânt, u n loc liniar în care tulburarea a
fost făcută inexistentă: un spațiu mi sterios, aproape secret, în care prezentul este suspendat,
unde sacrul și eternul este dezvăluit.
Minimalismul a fost, de asemenea, folosit pentru a descrie arhitectura locuințelor
umane. În această disciplină, se poate trasa o linie destul de clară într e cei care favorizează
aspectul minimalist din cauza liniilor sale clare și a formelor impresionante și celor care se
concentrează pe vizibilitatea minimă a arhitecturii pentru utilizatorii săi. Ca și reprezentantul
cel mai proeminent al abordării anterioa re, Ludwig Mies van der Rohe a adoptat motto -ul
"Less is more"; Pentru el, aceasta însemna aplatizarea și accentuarea cadrului clădirii,
eliminarea zidurilor interioare și adoptarea unui plan deschis . Astfel, el a dorit să reducă
structura pe o coaj ă pute rnică, transparentă și elegantă – el a numit această arhitectură
"piele și oase". Formele clare ale arhitecturii minimalism ului au fost interpretate ca o reacție
la excesul vizual vizibil al atenției culturii supermarketurilor. Minimalismul este încă o
etichetă care este folosită pe scară largă pentru arhitectura industrială și civilă actuală.
Utilizarea etichetei însăși este discutată rar și, spre deosebire de alte discipline, definițiile
sunt date mai degrabă printr -o multitudine de exemple decât printr -o explicație formală.
Minimalismul este de asemenea folosit ca termen pentru descrierea împrejurimilor
exterioare ale clădirilor, grădinilor și design ului interior .

minimalism in arhitectura

12 | P a g i n a
3.3 Minimalismul esen țial, Meta -minimalism si Trans -minimalism
În cartea „ Minimal Architecture” scris ă de Ilka & Andreas Ruby, Angeli Sanch și Philip
Ursprung, termenul de arhitectur ă minimalist ă este în sine un paradox. Pe de o parte,
înțelesul său pare foarte clar, acesta sporește o imagine a unui anumit tip de arhitectură, pe
de alt ă parte subiectul evită a fi definit.
Natura maleabilă a termenului are cu legătură cu faptul că nu a fost definită în mod
corespunzător. Nu există nici un manifest al protagoniștilor săi (comparabil cu manifestarea
fondării Bauhausului în 1919), nici nu a existat vreodată o expoziție care să servească c a și
inițierea unui nou stil (cum ar fi expoziția International Style în 1934 în Muzeul de Artă
Modem din New York). Se pare că arhitectura minimalistă a fost întotdeauna înaintea
discursului său, ceea ce explică de ce termenul nu a trebuit să fie definit, dar ar putea fi luat
în considerare. Preexistența istorică a artei minim aliste a permis arhitecturii minimaliste să -și
construiască o identitate proprie prin folosirea unei tehnici de referință implicită . Într-un
anumit sens, arhitectura minimalistă a folosit arta minimală ca spațiu nominal de referință
prin intermediul căruia fiecare arhitectură care, într -un fel sau altul, a reamintit aspectul
artei minime a fost dedusă automat arhitecturii minimaliste .

I. Minimalismul esențial
Ca orice tendință, această mișcare nu este omogenă, ci este formată dintr -o serie de
sub-tendințe. Acestea includ "London Minimal", definit de eleganta rece si subestimar ea
controlată a lui John Pawson și care include arhitec ți precum Tony Frettoa , Davi d
Chipperfield sau David Adjaye. „Mediterranean Minimal” reprezentat de Claudio Silvestrin,
Alberto Campo Baeza, Edouardo Souto de Moura, care alimentează mișcare a cu injecții strict
calculate care par a invoca frumusețea peisajului mediteranean; "Swiss Minimal", în care
tradiția fabricării elvețiene de înaltă calitate este încorporată în arhitectură (Diener & Diener,
Meili + Peter, Gigon / Guyer, etc.).
În afara acestor grupuri există o serie de indivi zi carismatici, fiecare dintre ei
reprezentând, într -un anumit sens, o tendință proprie:
Tadao Ando, care a transformat netezirea betonului într -o marcă comercială .
Peter Zumthor, c are folosește o abordare artizanală a materialelor pentru a inspira
viața nouă ș i este frecvent ci tat ca o figură a minimalismului în timp ce el însuși neagă orice
asociere cu aceasta mișcarea .
Herzog & de Meuron care, cu manipulările lor ambivalente de imagini, matematică și
tipologii, iau o abordare oarecum antagonică față de colegii lor minimalișt i și, prin urmare,
pot fi incluși în această categorie numai cu rezerve considerabile .

minimalism in arhitectura

13 | P a g i n a
Ceea ce deține aceste sub -tendințe împreună este un aspect colectiv care poate fi
descris în termeni d in mai multe pr eferințe de proiectare: introversiune, geometrie simplă,
suprafețe netede, absența detaliilor vizibile și autenticitatea materialelor. Acest aspect
colectiv care formează imaginea Minimalismului Esential ca tendință unificată și omogenă în
arhitectură. Cu toate acestea, această imagine ascunde faptul că protagoniștii folosesc
adesea vocabularul de design comun pentru scopuri și motive foarte diferite. Această
diferență între motivații este unul dintre principalele motive pentru care este atât de dificil
să se folosească termenul minimalism în orice alt context decât evidenta aparentă a
acestuia. Prin urmare, dacă dorim să utilizăm în mod util acest termen în discutarea
arhitecturii, este esențial să examinăm mai întâi aceste diferite motivații.
II. Meta -mini malismul
De la mijlocul anilor '90, Herzog & de Meuron încep să suprapună principiie
minimaliste clasice cu alte interese . Acestea sunt, în special, decontextualizarea materialului
și introducerea imaginii ca mijloc de informare arhitecturală. Proiectel e rezultate din această
cercetare, pe de o parte, explodează noțiunile de arhitectură minimalistă, iar pe de altă
parte, par a fi un feedback pentru proiectele Herzog & de Meuron anterioare, dar într -un fel
modificate .
De exemplu: benzile orizontale ale panourilor din fibră de ciment din clădirea Ricola
Storage din laufen, Elveția (1996) reapare sub forma benzilor de cupru înfășurate în jurul
proiectului Signal Box, Auf dem Wolf în Basel, Elveția (1992). Fatada de piatră care poate fi
citită ca o referin ță la metodele tradiționale de construcție din regiune, ca în proiectul
Dominus Winery din Yountville, California, SUA (1996 -9800. În exact același fel, Biblioteca
Școlii Tehnice Eberswalde din Germania (1996) se referă la clădirea Goetz Collecion, precum
și la Caminul Studentesc Antipodes.

Biblioteca Școlii Tehnice Eberswalde din Germania (1996) Ricola Storage din laufen, Elveția (1996) Signal Box, Auf dem Wolf în
Basel, Elveția (1992)
Sursa : http://afasiaarchzine.com/2016/07/herzog -de-meuron -95/
http://www.vitruvius.com.br/revistas/read/arquitextos/05.056/509
http://www.archdaily.com/256766/flashback -signal -box-herzog -de-meuron/herzog_meuron_central_signal_bo x_basel_sw_191111_021

minimalism in arhitectura

14 | P a g i n a

Prin această strategie de împingere continuă a granițelor, Herzog & de Meuron a mutat
minimalismul arhitectural în faza sa auto -reflectivă. Ei păreau să spună: acum că vocabularul
a fost definit, putem începe să jucăm cu el, în loc să răsfrângem canonul. Prin extinderea
definiției au creat o situație în care mulți arhitecți, care nu au fost niciodată asociați cu
minimalismul, ar putea să -și folosească vocabularul chiar dacă au urmat obiective complet
diferite.
De exemplu, un arhite ct, cum ar fi Dominique Perrault, ar putea fi foarte puțin descris
ca un minimalist. Ambiția majoră din spatele lucrării sale este aceea de a face arhitectura să
dispară, în timp ce arhitectura minimalistă tinde să consolideze prezența clădirii prin
accent uarea calităților sale ca obiect unde situația actuală ia permis lui P errault să își
realizeze scopul . Perrault transformă în mod interesant o arhitectură minimalistă bazată pe
obiect: cutii închise care reflectă privirea prin fațadele oglinzite sau opace și făcând astfel
clădirea indirect invizibilă.

Albi Grand Theatre , Albi France, 2014
Sursa: http://www.archdaily.com/563798/albi -grand -theater -dominique -perrault -architecture
În mod similar, cu siguranță ar fi o exagerare să -l acuzăm pe Rem Koolhaas d e a fi
convertit la minimalism. Cu toate acestea, în Guggenheim Eremitage din Las Vegas, Nevada
(1999), el folosește un vocabular minimalist. Cel mai probabil cutia minimalista părea pentru
Koolhaas instrumentul cel mai potrivit pentru plasarea acestei ra muri a galeriei din Sankt
Petersburg în centrul celui mai mare ca zino din Las Vegas, astfel încât percepția expoziției nu
este afectată de împrejurimi.

minimalism in arhitectura

15 | P a g i n a

III. Trans -minimalism
Transformarea meta -minimalistă și decontextualizarea efectelor arhitecturale
minimaliste fac ca arhitectura minimalistă – care este deja difuză și multi -direcțională – să fie
și mai difuză , generând astfel riscul de dizolvare cu totul. Astfel, meta -minimalismul expune
o nouă viziune a arhitecturii minimaliste, în care nu este "întoar cerea la esențial" care pare
să reprezinte o asemenea arhitectură, ci, dimpotrivă, capacitatea ei izbitoare de a se extinde
în alte contexte . Pe de altă parte arhitectura minimalistă a eșuat continuu în încercările sale
de a se referi la esenț a sa nominal ă și istorică , Arta minimal a. Afirmația că folosirea
arhitecturală a principiilor de design formal derivate din arta minimală ar putea stabili
continuitatea dintre arta minimă și arhitectura minimă este una dintre cele mai des întâlnite
neînțelegeri ale mi nimalismului esențial. Motivul pentru această discrepanță constă în faptul
că artiștii minimaliști nu au folosit niciodată aceste principii de proiectare pentru propriul lor
scop, ci ca un mijloc de a atinge un anumit scop. În centrul activității lor artis tice se află
descoperirea unui nou spațiu "incluziv" pe care aceștia doresc să îl creeze prin dizolvarea
granițelor din jurul operei de artă și lăsându -l să se extindă în spațiul care o înconjoară. În
contrast, arhitecții ‚‚Minimalismului esențial ’’ nu au nici un interes în acest scop, unicul lor
interes este în mijloacele de proiectare pe care artiștii minimali l-au dezvoltat pentru a
atinge acest scop, adică scoaterea sculpturii de pe piedestalul său, eliminarea compoziției,
suprafețe netede, geometria pr imară etc., pe care arhitecții l-au in țeles ca pe o continuare a
esteticii reducționiste a arhitecturii mode rne.
Reducerea aparentă a cutiilor de pe perete ale lui Donald Judd sau a sculpturilor de
pe podea ale lui Carl Andre activează spațiul înconjurăto r. Acest spațiu care în arhitectură
prin interpretarea artei minimale se transformă în spațiu extern este pentru opera de artă
sfera primară a experienței sale sociale. Experiența socială primară a arhitecturii include atât
spațiul exterior, cât și spațiu l său intern. Această extindere a obiectului de artă în spațiul său
înconjurător realizat de Arta minimală nu poate, într -o arhitectură cu ambiții similare, să fie
limitată la exteriorul clădirii, ci trebuie să acționeze și spre interior.
În loc să îmbră căm clădirea cu materiale opace ar fi mai important să faci fațadele
mai permeabile din punct de vedere vizual. Potențialul arhitecturii minimaliste nu va mai fi
limitat la producerea de interioare, ci ar putea să -și extindă efectul spre exterior. În loc s ă
folosească ordinea simbolică a "formelor geometrice simple" pentru a separa cladirea de
împrejurimile sale, arhitectura ar putea introduce geometrii mai complexe care ar permite
dezvoltarea unei continuități topografice între interior si exterior. Restrâ ngerea pseudo –
romantică a materialelor "naturale" și "autentice" ar putea fi înlocuită de o înțelegere
contemporană a materialelor bazate pe natura realității de zi cu zi.

minimalism in arhitectura

16 | P a g i n a

Ludwig Mies van der Rohe
1886 – 1969

minimalism in arhitectura

17 | P a g i n a
4.1 Ludwig Mies van der Rohe
Ludwig Mies van der Rohe (27 martie 1886 – 17 august 1969) a
fost un arhitect german. Alături de Walter Gropius și Le Corbusier,
este considerat unul dintre pionierii arhitecturii moderne. Mies, la fel
ca mulți dintre contemporanii săi din primul război mondial, a
încercat să stabilească un nou stil arhitectural care ar putea
reprezenta timpurile moderne la fel cum au făcut clasicul și goticul
pentru epocile lor. El a creat un stil arhitectural influent din secolul al
XX-lea, declarat cu o claritate și o simplitate extremă. Clădirile sale au
folosit m ateriale moderne, cum ar fi oțelul industrial și sticla pentru a defini spațiile
interioare. El s -a străduit spre o arhitectură cu un cadru minimal de ordine structurală
echilibrată împotriva li bertății implicite a spațiului liber. El a numit arhitectura clădirilor sale
"piel e și oase". El a căutat o abordare rațională care să ghideze procesul creativ de design
arhitectural.
După primul război mondial, Mies a început, în timp ce proiecta încă case tradiționale
neoclasice, un efort experimental paralel. S -a alăturat colegilor săi de avangardă în căutarea
pe termen lung a unui nou stil care ar fi potrivit pentru epoca industrială modernă. Punctele
slabe ale stilurilor tradiționale au fost atacate de teoreticieni progresiști de la mijlocul
secolului al XIX -lea, în primul rând pentru contradicțiile ascunse ale tehnologiei moderne de
construcție cu o fațadă de stiluri tradiționale ornamentate. Critica ascendentă a stilurilor
istorice a câștigat o credibilitate culturală substanțială după primul război mondial, u n
dezastru văzut ca un eșec al vechii ordini mondiale a conducerii imperiale a Europei.
Stilurile aristocratice clasice de revigorare au fost în special criticate de mulți ca fiind
simbolul arhitectural al unui sistem social discreditat și demodat. Gândit orii progresiști au
solicitat un proces de design arhitectural complet nou, ghidat de rezolvarea rațională a
problemelor și o expresie exterioară a materialelor și structurii moderne, mai degrabă decât
aplicarea superficială a fațadelor clasice.
În timp c e își continua practica tradițională de design neoclasic, Mies a început să
dezvolte proiecte vizionare care, deși nu erau construite, îi făcuseră faimă ca arhitect capabil
să ofere o formă care era în armonie cu spiritul societății moderne. Abandonand orn amentul
cu totul, Mies a făcut un debut dramatic modernist cu propunerea sa pentru fațadele din
sticlă pentru zgârie -nori Friedrichstraße în 1921, urmată de o versiune curbată mai înalt ă în
1922 numit Skyscraper Glass.
El a continuat cu o serie de proiecte de pionierat, culminând cu cele două proiecte
importante: Pavilionul temporar german pentru expoziția de la Barcelona (Pavilionul de la
Barcelona) în 1929) și eleganta Villa Tugendhat in Brno, Republica Cehă, finalizată în 1930.
Gândirea modernistă a lui Mies a fost influențată de multe dintre mișcările de design și de
artă, el a adoptat în mod selectiv idei teoretice, cum ar fi crezurile estetice ale

minimalism in arhitectura

18 | P a g i n a
constructivismului rus, cu ideologia construcțiilor sculpturale folosind materiale industriale
moderne. M ies a facut apel la utilizarea unor forme simple, rectilinii și planare, a unor linii
curate, utilizarea pură a culorilor și extinderea spațiului din jurul și dincolo de pereții interiori
expuși de grupul olandez De Stijl.
Teoriile de design ale lui Adol f Loos au rezonat cu Mies, în special ideile de eradicare
a suprafeței superficiale și inutile, înlocuind ornamentele aplicate cu afișarea directă a
materialelor și a formelor bogate. Mies a admirat, de asemenea, ideile sale despre nobilimea
care ar putea fi găsită în anonimatul vieții moderne.
Mies a urmat o misiune ambițioasă pe tot parcursul vieții pentru a crea un nou limbaj
arhitectural care ar putea fi folosit pentru a reprezenta noua eră a tehnologiei și a
producției. El a văzut nevoia unei arhitect uri expresive și în armonie cu epoca sa, la fel cum
arhitectura gotică era pentru o epocă de spiritism. El a aplicat un proces de proiectare
disciplinat, folosind gândirea rațională pentru a -și atinge scopurile spirituale. A crezut că
configurația și aranj amentul fiecărui element arhitectural trebuie să contribuie la o expresie
unificată. Arhitectura lui Mies a fost creată la un nivel ridicat de abstractizare, iar propriile
descrieri generalizate ale principiilor sale lăsau în mod intenționat mult loc pentr u
interpretare. Cu toate acestea, clădirile sale par foarte directe și simple atunci când sunt
văzute personal. Fiecare aspect al arhitecturii sale, de la conceptul general până la cel mai
mic detaliu, susține efortul său de a exprima epoca modernă. Adânci mea sensului transmisă
de lucrarea sa, dincolo de calitățile sale estetice, a atras mulți filozofi contemporani și
gânditori teoreticieni să continue să exploreze și să speculeze în continuare despre
arhitectura sa .
Mies a jucat un rol important ca educat or, crezând că arhitectura lui ar putea fi
învățată, apoi aplicată pentru a proiecta orice tip de clădire modernă. El a înființat o nouă
educație la Departamentul de Arhitectură al Institutului de Tehnologie din Illinois din
Chicago, înlocuind atitudinea v eche de Ecole des Beaux -Art, printr -o educație în trei etape,
începând cu meșteșuguri de construcție, care conduce la abilități de planificare și termină cu
teoria de arhitectură. A lucrat personal și intens pe soluții prototip, iar apoi a permis
studențil or săi, atât în școală cât și în biroul său, să dezvolte soluții derivate pentru proiecte
specifice sub îndrumarea sa. Unele dintre programele lui Mies sunt încă p use în practică în
programele din primul și al doilea an de la IIT.
Mies a acordat o imp ortanță deosebită educației arhitecților care ar putea să -și
respecte principiile de proiectare. El a dedicat mult timp și efort conducând programul de
arhitectură la IIT. Mies a servit în consiliul consultativ inițial al Fundației Graham din Chicago.
Prac tica sa a fost bazată pe implicarea personală intensă în eforturile de proiectare pentru a
crea soluții prototip pentru tipurile de clădiri (860 Lake Shore Dr, Farnsworth, Seagram, SR
Crown Hall, Noua galerie națională) . Dirk Lohan și doi parteneri au cond us compania după ce
a murit în 1969. Lohan, care a colaborat cu Mies în noua galerie națională, a continuat cu
proiectele existente, dar a condus curând firma pe calea sa independentă. Alți discipoli și -au

minimalism in arhitectura

19 | P a g i n a
continuat învățăturile timp de câțiva ani, în spec ial Gene Summers, David Haid, Myron
Goldsmith, Jacques Brownson și alți arhitecți la firmele de la C.F. Murphy și Skidmore,
Owings și Merrill. Dar, în timp ce lucrarea lui Mies avea o influență enormă și o recunoaștere
critică, abordarea sa nu a reușit să susțină o forță creatoare ca un stil după moartea sa și a
fost eclipsată de noul val de post modernism în anii 1980
Fundamentală pentru filozofia de design a lui Mies și una dintre forțele motrice din
spatele utilizării sale de sticlă a fost conceptul de spațiu fluid. El credea că arhitectura ar
trebui să întruchipeze un flux continuu de spațiu, estompând liniile dintre interior și exterior.
Folosirea sticlei a fost esențială pentru a transforma această filozofie într -o realitate fizică,
iar spațiile desc hise create în spațiile închise, cum ar fi Institutul de Tehnologie din Illinois,
erau considerate revoluționare. Conceptul de spațiu fluid este inclus în proiectul Pavilionului
său din Barcelona, unde partițiile mobile de sticlă și marmură au permis ca sp ațiul să fie
văzut ca fiind flexibil și independent de structur ă însăși. Aici sticla oferă o incintă, dar nu
distruge ideea arhitecturală a unei serii de planuri perpendiculare sub un acoperiș plat.
Mies van der Rohe a fost bine familiarizat cu importanța m odului în care arhitecții
implementează materiale în mod logic și semnificativ. În mesajul său innaugural către
studenții IIT din 1938, Mies a discutat despre modul în care arhitecții trebuie să abordeze
cele mai elementare elemente ale arhitecturii, mater ialul având o importanță primordială și
a spus:
"We must remember that everything depends on how we use a material, not on the material
itself. Also, new materials are not necessarily superior. Each material is only what we make
of it."
"Trebuie să ne ami ntim că totul depinde de modul în care folosim un material, nu pe
materialul în sine De asemenea, noile materiale nu sunt neapărat superioare, fiecare
material este doar ceea ce facem din el ".
Deși Mies a fost un inovator al tehnologiei materialelor, el a fost atent să folosească sticla în
moduri care au accentuat principiile sale arhitecturale de spațiu și au profitat de capacitățile
sale de a crea reflexii sau de a crea un spațiu exterior într -un anumit mod.

minimalism in arhitectura

20 | P a g i n a

Peter Zumthor

minimalism in arhitectura

21 | P a g i n a
4.2 Peter Zumthor
Formarea sa în tamplar, înainte de a studia
designul la Kunstgewerboschute in Basel și arhitectura de
la Institutul Pratt din New York, a marcat cu siguranță nu
numai începuturile, ci și cele mai multe dintre activitățile
profesionale relativ târzii ale lui Zumthor. Arhi tectul se
poate lăuda acum cu câteva lucrări remarcabile, cele mai
multe dintre acestea fiind situate în limitele geografice
dintre Chur și trecătorea Saint Gothard.
În afară de grupul de clădiri rezidențiale din Biel -Benken
din afara Baselului (1989 -96) ș i Kunsthaus din Bregenz
(1990 -97), acest cartier izolat conține toate lucrările lui
Zumthors:
– incinta pentru un sit arheologic roman (Chur, 1985 -86).
– studioul propriu al arhitectului (Haldenstein, 1985 -86).
– Capelă Sogn Benedetg (Sumvitg, 1985 -88).
– un p roiect de locuire pentru persoanele în vârstă (Chur , 1989 -93).
– Casa Gugalun (Versam, 1990 -94)
– baia termală Va ls (1990 -96),
care împreună cu Centrul de Arte din Bregenz a atras atenția criticii arhitectonice și a adus
recunoașterea internațională pentru activitatea sa.
Valoarea materialelor de construcție este deosebit de importantă în toate aceste
construcții: lemn, beton armat, piatră, sticlă. Materiale care formează o piele sau un furnir
peste structurile solide, dând arhitecturii un sentiment surprin zător de ușurință extremă.
În incinta site-ului arheologic de la Chur, structura din lemn se ridică dintr -o bază
solidă din beton armat și este placată cu panouri din lemn care permit aerului și luminii să
circule în interior. În mod tradițional, formele și materialele locale sunt date sub formă
abstractă și cuprind cele câteva rămășițe antice fără nici un efect compromiț ător sau dorință
de elocvență.
Chur, Switzerland
Sursa:
http://www.ar
cspace.com/fe
atures/atelier –
peter –
zumthor/shelt
ers-for-roman –
archaeological
-site/

minimalism in arhitectura

22 | P a g i n a

Alte exemple de măiestrie supremă pot fi găsite în placarea exterioară a studioului
Zumthor, un volum amplu, însă simplu, flancat de blocul de scări rectilini i, care pare să reia și
să perfecționeze și tema verticală a plăcilor de le mn din jurul grăd inilor de legume din
apropiere. Interiorul capelei Sogn Benedetg este realizat în întregime din lemn: inclu siv cele
mai delicate structuri, p odeaua care este separată de pereți pentru a da o senzație de
pluti re , acoperișul și bancile simple, drepte, dau ordine și direcție planului. Chiar și în
complexul rezidențial pentru persoanele în vârstă din Chur, detalierea fină a ferestrelor și a
structurilor din lemn înmoaie aspectul riguros pla nivolumetric, oferind un simț al ușurinței
aproape o rientale.

Casa Truog Gugalun, Versam, 1994
Sursa :moa.eu/projects/Switzerland/Versam/House%20Truog%20Gugalun/?utm_expid=3171585 -1.kxbr9OawRfy04t4GsK0WyQ.0&utm
Un grad de atenție sofisticată, a supra stilurilor locale de clădiri, apare în casa Gugalun,
extinderea unei mici clădiri rurale izolate, tradiționale. Elementele tradiționale din lemn sunt
date sub formă abstractă prin introducerea de benzi orizontale și verticale pe perete.
Folosind o operație de scădere , Zumthor înlocuiește trunchiurile clădirii ex istente cu un
compartiment de lumină, dând adâncime și grosime noilor pereți externi intr-o compozitie
de calitate . Modularitatea simplă, elementară a clădirii existente este reprofilată, fără
mimetism, și îmbogățită cu dispozitive tehnice și formale pentr u a le oferi noi posibilități
neobișnuite. Tehnicile și materialele antice joacă din nou un rol semnificativ în contextul
designului care este sensibil la mediul înconjurător, tradiție si timp.

minimalism in arhitectura

23 | P a g i n a
Piatra fin împletită din baia termică Va ls suferă un proces u lterior de decantare, care
duce la placarea exterioară cu geamuri de sticlă uniforme pur și simplu atașat e de o
structura metalică subțire .
Zumthor folosește încă o dată placarea: structura din beton armat a băii Vals și o
structură compozită din beton ș i fier pentru Kunsthaus. Rigoarea ascetică a celor două mari
lucrări ale sale este atenuată de modulațiile suprafețelor care sunt extrem de sensibile la
lumin ă. Masa monolitică de piatră a băii Va ls pare să fi fost excavată mai degrabă decât
construită pen tru a găzdui funcțiile necesare. Interiorul său monumental este plin de tăcere
și un sentiment an tic de calm și pace, lipsit de orice connotații contemporane evidente. În
Bregenz. Clădirea stereometrică Kunsthaus este deosebit de sensibilă la inten sitatea de
lumină reflectată de lac. Seara, pare ca o lampa prietenoasa . Absoarbe lumina schimba toare
a cerului, ceața lacului, reflectă lumina și culoarea și dă o intim itate vieții interioare în funcție
de unghiul de vizibilitate, de lumina zilei și de vreme.

Kunsthaus Bregenz , Bregenz, Austria , 1997 The Therme Vals , Graubünden, 1996
Sursa : http://www.archdaily.com/107500/ad -classics -kunsthaus -bregenz Sursa: http://www.archdaily.com/13358/t he-therme -vals
Efectul uimitor al dematerializării unei clădiri care este de fapt construită din beton
armat și metal este realizată cu o simplitate extraordinară: o placare exterioară în panouri
simple de sticlă. Panourile de sticlă, care sunt de aceeași mărime, nu sunt nici perforate, nici
tăiate. Ele stau pe console , marginile sticlei sunt expuse iar vântul se scurge prin articulațiile
deschise ale structurii .
În acest sens, datorită capacității sale de a permite ca lucrurile să fie percepute
pentru c eea ce sunt în realitate, Zumthor ar trebui considerat unul dintre cei mai radicali
arhitecți minimaliști. Încercarea sa de succes de a da o formă concretă, folosind
spațiul ,volume și suprafețe, la cerințele abstracte ale unei idei contemporane de simplita te
se bazează, în cele din urmă, pe un sentiment de loc și nu pe o formulă estetică.

minimalism in arhitectura

24 | P a g i n a
5. Concluzii
În timpul recesiunii minimalismul este exact acel tip de arhitectură care este necesară
, arhitectur a care creează efect maxim cu minimum de mijloace: confo rt maxim cu consum
minim de energie, funcționalitate maximă cu suprafață minimă, calitate maximă a vieții cu o
cheltuială minimă a resurselor .
Exemple arhitecturale de minimalism, combinate cu forme stricte de mișcare
modernă și posibilități oferite de n oi materiale și tehnologie, contribui e la triumful esteticii,
care a devenit un simbol al timpului nostru. În lumea mode rnului, arhitectura minimalistă
este una dintre cele mai importante contribuții în încercarea de a stabili calitatea prin
simplitatea vi eții. Astăzi, minimalismul în arhitectură înseamnă dezvoltarea culturală.
Minimalismul în arhitectură prezintă originea esteticii minimaliste, oferă simplitatea ca stil
de viață personal și un drum spre libertatea individuală.

minimalism in arhitectura

25 | P a g i n a
6. Bibliog rafie

Minimal Architecture – Ilka & Andreas Ruby, Angeli Sachs, Philip Ursprung
Mies van der Rohe – Claire Zimmerman
Minimalism – James Meyer
Atmospheres – Peter Zumthor
Thinking Architecture – Peter Zumthor
Crezul Simplitații – Horia Creanga
Minimalist Arhitecture – Franco Bertoni
Minimum – John Pawson
Minimalist design – Franco Bertoni
Where ,,less is more ’’ – notions of mini malism and the design of interactive systems: A
constructive anal ysis of products & processes of human -computer -interaction desi gn
from a minimalist standpoint . Dissertation zur Erlangung des Doktorgrades an der
MIN -Fakultät Department Informatik der Univer sität Hamburg vorgelegt von Hartmut
Obendorf Hamburg 2007
Minimalism in architecture as a cultural symbol of the times – Dragana Vasilski
https://www.dezeen.com/dezeenhotlist/2016/peter -zumthor/
http://understandingminimalism.com/introduction -to-minimal -art/
https://www.britannica.com/art/Minimalism
http://www.visual -arts-cork.com/history -of-art/minimalism.htm
http://www.theartstory.org/movement -minimalism.htm