Riscul in tranzactiile internaționale: Studiu de caz: Romania Conducător stiințific, Lect. univ. dr. Ana-Maria DINU Absolvent, Mitroi Cosmin… [610719]

UNIVERSITATEA CRE Ș TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELA Ț II ECONOMICE INTERNA Ț IONALE

LUCRARE DE LICEN Ț Ă

Conducător stiințific,
Lect. univ. dr. Ana-Maria DINU

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA CRE Ș TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELA Ț II ECONOMICE INTERNA Ț IONALE

Riscul in tranzactiile internaționale:
Studiu de caz: Romania

Conducător stiințific,
Lect. univ. dr. Ana-Maria DINU

Absolvent: [anonimizat]
2

2017

CUPRINS

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCUL IN TRANZACTIILE
INTERNATIONALE 4
1.1. Riscul in afacerile internationale 4
1.2 “Rolul” riscului in tranzactiile internationale 6
1.3. Tipuri de risc in afacerile internationale 7
CAPITOLUL II. RISCUL DE TARA 13
2.1. Evolutia conceptului de risc de tara 13
2.2. Importanta analizei riscului de tara 16
2.3. Natura specifica a riscului de tara aferent investitiilor straine directe 17
2.4. Macrorisc – risc de tara – microrisc 18
2.5. Riscul de tara si relatia sa cu alte riscuri 20
2.6. Factorii de risc 24
2.7. Tipologia riscului de tara 25
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA 28
3.1 Situatia Economica si Perspective 28
CONCLUZII 32
BIBLIOGRAFIE 33

3

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCUL IN
TRANZACTIILE INTERNATIONALE

1.1. Riscul in afacerile internationale

Mediul internațional de afaceri este influențat de evoluția contradictorie a economiei
mondiale și de fenomene de instabilitate care caracterizează majoritatea economiilor naționale.
Tranzactiile economice internationale se desfasoara in conditii de risc si incertitudine din cauza
mai multor factori si conditii.
În termeni uzuali, riscul exprimă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de
înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă . Riscul constituie așadar un pericol posibil la care se
expune un individ sau o organizație insa nesigur. Acesta poate avea mai multe trasaturi precum:
● riscul este corelat cu producerea unui eveniment nedorit, care produce efecte negative
● nu este obligatoriu ca acest eveniment nedorit să se producă; manifestarea sa fiind
condiționată de diverse circumstanțe.
Riscul este mereu legat de evenimente viitoare, insa acestea pot afecta rezultatele unei
decizii luate in present
Riscul se manifestă în toate activitățile umane. Pentru agenții economici riscul se
materializează întotdeauna în cele din urmă în pierderi bănești. Fie pierd toți partenerii, fie
pierderile unora se transformă în câștiguri pentru alții. Prin urmare, riscul în activitatea
economică poate fi definit ca: probabilitatea de a se produce un eveniment viitor, care ar putea
provoca pierderi într-o afacere economică.
Riscul este privit ca o probabilitate. Când se vorbește despre mărimea riscurilor legate de
o anumită afacere, se face referire practic la probabilitatea cu care se poate produce un
eveniment ne dorit, și nu la evenimentul în sine. De altfel, prin asocierea noțiunii de probabilitate
riscul poate fi deosebit de incertitudine.
Astfel, în condiții de risc se pot stabili probabilitățile de producere a fenomenelor ne
dorite, în timp ce în condiții de incertitudine acest lucru nu mai este posibil. Se poate totuși
delimita o ” ​ zonă gri ​ ” între noțiunea de risc și cea de incertitudine, în funcție de acuratețea
probabilităților atribuite. Pentru unele evenimente este posibil să se determine exact
probabilitatea pruducerii lor, fiind vorba în acest caz de așa-numita ” ​ probabilitate obiectivă ​ ”. În
4

acest caz este vorba despre evenimente a căror probabilitate de producere a putut fi determinată
pe baza științifice. Dar pentru alte evenimente se poate întâmpla ca probabilitatea de producere
să fie estimată pe baze ne științifice, iar în această situație este vorba despre așa-numita
” ​ probabilitate subiectivă ​ ”.
O abordare a riscului presupune luarea acestuia in calcul din doua perspective. Prima se
bazeaza asupra evenimentelor nedorite ce pot aduce prejudicii si pierderi, iar a doua se refera la
obtinerea informatiilor vitale pentru luarea unei decizii corecte.
Riscul poate fi impartit in doua elemente:
● Probabilitatea riscului
● Impactul riscului
Atunci cand riscul este privit din perspectiva probabilitatii aparitiei acestuia, riscul creste
odata cu probabilitatea. Daca riscul este privit din perspectica impactului pe care il poate avea,
acesta creste odata cu efectele nedorite pe care le genereaza.
Riscul economic poate fi definit ca o posibilitate de finalizare a unei afaceri comerciale
sau financiare. Acesta este cauzator de rezultate nefavorabile, care se pot materializa in cheltuieli
suplimentare, pierderi, dar incert.
Exista cazuri in care sursa riscului nu este cunoscuta si prin urmare nu poate fi
eliminata, dar si cazuri in care este luata la cunostinta prezenta riscului insa nu se iau masuri. De
exemplu o firma de IT decide sa isi asume un risc tehnologic privind utilizarea unei retele de
electricitate invechite. Aceste tipuri de riscuri sunt din ce in ce mai frecvente si sunt in majoritea
cazurilor luate cu scopul reducerii investitiilor.
Tranzitia catre o economie de piata concurentiala, este un proces de durata si complex,
daca am lua ca exemplu Romania.
Tranzitia necesita parcurgerea a doua etape esentiale:
1. Transformarea mecanismului econimic, din unul dirijat intr-unul condus de mecanismul
cerere-oferta;
2. Restructurarea firmelor, prin adaptarea la noile conditii a pietei de desfacere.
Prima etapa include un urmatorul set de masuri: privatizarea proprietatii de stat,
incurajarea formarii ¸si dezvolta-rii proprietatii private, descentralizarea deciziilor, liberalizarea
preturilor, convertibilitatea monedei nationale, reorganizarea sistemului de acordare a creditelor,
infiintarea unor organisme specifice economiei concurentiale.
5

Etapa de restructurare se refera la modernatizarea, retehnologizarea si reprofilarea
intreprinderilor. Din punct de vedere macroeconomic, aceasta perioada are rolul de reprofilare
economiei mondiale pentru racordarea mai buna a economiei statului la economia mondiala.

1.2 “Rolul” riscului in tranzactiile internationale

Conform primelor abordări, riscul se limitează la situațiile în care se pot identifica
probabilități obiective pentru rezultatele posibilei . Aceleași abordări susțin că incertitudinea
descrie situațiile în care identificarea probabilităților obiective este imposibilă. Se recunoaște
imposibilitatea asocierii unor probabilități obiective la rezultatele posibile ale deciziilor
economice. Din această perspectivă, concluzia primelor abordări este că deciziile economice sunt
supuse incertitudinii, și nu riscului . 1
Problematica studierii riscului permite intelegerea mai buna a contextului socio-economic
insa pune acentul pe amenintarile la care organizatia trebuie sa fie pregatita pentru a le face fata
daca doreste sa isi pastreze locul pe piata.
Riscul implică dispersia rezultatelor posibile față de media acestora în sens atât pozitiv
(câștiguri relative), cât și negativ (pierderi relative). Din această perspectivă, riscul poate fi
definit ca posibilitatea unor rezultate favorabile sau nefavorabile. Aprecierea rezultatelor posibile
este relativă. Rezultatul favorabil depășește media anticipată. Rezultatul nefavorabil este inferior
mediei anticipate. Orice decizie economică presupune un anumit grad de risc. Decidentul trebuie
să învețe să-și asume riscul deciziilor și să-l administreze în folosul său.
Cresterea complexitatii relatiilor structurale ale intregului sistem economico-social, la
care se adauga dezvoltarea stiintei si tehnologiei, au creat mutatii importante in modul de
abordare a aspectelor teoretice si practice ale notiunilor de risc si incertitudine la nivel de firma.
Pe prim plan, s-au impus aspectele privind continutul si semnificatia practica a conceptelor de
risc si incertitudine in general, opiniile diferitilor specialisti in acest domeniu fiind extrem de
diverse.
Astfel, riscul poate fi privit ca reprezentand incapacitatea unei firme de a se adapta la
timp si cu cel mai mic cost la modificarile de mediu. Privit din acest punct de vedere, riscul care
1 ​ Dinu Ana-Maria, ​ Managementul intreprinderii in conditii de risc ​ , Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2014
6

afecteaza activitatea unei firme are ca principala sursa instabilitatea climatului de afaceri
(element exogen firmei) si incapacitatea agentului economic de a contracara la timp si fara
costuri ridicate efectele generate de aceasta evolutie continua a mediului in care actioneaza. In
acest sens, o activitate rentabila in prezent poate deveni nerentabila in viitor ca urmare a
modificarii nefavorabile a conditiilor de mediu. Rezulta, astfel, ca riscul este o caracteristica
permanenta a activitatii unei firme, aceasta trebuind sa implementeze mecanisme adecvate de
gestionare a riscului, care sa evidentieze rapid modificarile aparute si masurile de interventie.
Din punct de vedere probabilistic, riscul reprezinta variabilitatea profitului fata de media
profitabilitatii din ultimii ani. Aceasta acceptiune este foarte importanta in realizarea
previziunilor, in care "riscul se estimeaza ca variabilitate a profitului in raport cu speranta de
rentabilitate". In acest caz, drept criteriu de definire s-au ales oscilatiile profitului fata de o
medie, considerandu-se ca realizarea unor profituri viitoare mai mici decat nivelul mediu,
considerat ca nivel de referinta, poate sa conduca la aparitia unor situatii de criza si sa afecteze
negativ activitatea economica.

1.3. Tipuri de risc in afacerile internationale

In activitatea economica este prezenta o gama larga de riscuri. Insa acestea pot fi
clasificate dupa mai multe critetii.
Dupa nivelul la care actioneaza putem distinge:
● riscuri la scara globala;
● riscuri la scara regionala;
● riscuri la scara nationala;
● riscuri la nivel de intreprindere;
● riscuri la nivel de proiect . 2
Un tip aparte de risc este riscul de sistem. Acesta poate fi de orice fel de dimensiune iar
pericolul consta in prabusirea unui intreg sistem. Aceasta presupune ca toti agentii economici
implicati in acel sistem sunt afectati. Riscul de sistem poate fi cel mai bine evidentiat la nivelul
pietelor financiare internationale.
Dupa continutul lor riscurile pot fi impartite in umatoarele categorii:
2 ​ http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Tranzactii-internationale-scur267.php
7

● Riscuri cu continut economic
Acestea sunt cele mai numeroase și pot, la rândul lor, fi împărțite în mai multe clase, în
funcție de natura factorilor care le determină. Pot fi identificate astfel riscuri în agricultură,
industrie, comerț, finanțe, turism, dacă se iau în considerare elementele specifice ramurii în care
se desfășoară activitatea economică. Sau, dacă se iau în considerare tipurile de riscuri cu care se
poate confrunta orice agent economic, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea, se
pot distinge: riscuri contractuale, decurgând din ne executarea obligațiilor contractuale, riscul de
preț, decurgând din instabilitatea prețurilor, riscuri financiar-monetare, decurgând din fluctuațiile
cursurilor de schimb și din nesiguranța valorificării capitalului în contextul afacerilor
internaționale.
● Riscurile cu continut politic sunt determinate de aparitia perioadelor de instabilitate si de
schimbari ale orientari politicii comerciale.
● Riscurile cu continut social sunt determinate de evenimente sociale si pot avea un impact
puternic asupra activitatii economice.
● Riscurile naturale sunt determinate de fenomene precum: cutremure, inundatii, furtuni,
uragane care pot afecta la randul lor activitatea economica.
Sursele riscului pot provenii din interiorul dar si din exteriorul unei intreprinderi. Astfel
provenienta riscului paote fi impartita in doua surse: surse externe si surse interne.
Sursele externe reprezinta sursele de risc ce provin din evenimente petrecute in afara
organizatiei.
O surna externa de risc o poate reprezenta o firma competitoare. Chit ca organizatia este
afectata, sursa nu este generata de ea.

Riscuri microeconomice
Riscurile microeconomice sunt mai dominante in raport cu cele macroeconomice din
cauza numarului si diversitatii acestora. Putem vedea mai multe exemple precum: riscul in
organizare, riscul de munca, riscul in investitii, riscul tehnologic, riscul de fabricatie, riscul
valutar, riscul de credit etc. Nu exista etape de desfasurare a unei operatiuni economice in care sa
nu existe riscuri. Daca urmarim derularea unei tranzactii international, putem identifica riscuri
specifie.

8

Riscuri macroeconomice
La momentul actual, România se află în plin proces de integrare economică europeană,
ceea ce impune acceptarea acestei coordonate ca fiind prioritară pentru proiectarea și
implementarea programelor macroeconomice. În același timp, însă, economia României este un
receptor al fenomenelor riscante având ca sursă criza economică mondială, principalele canale de
transmitere fiind: relațiile financiare; relațiile comerciale; și relațiile din domeniul energetic.
Această situație este, de fapt, proprie tuturor statelor lumii, diferența fiind aceea de intensitate a
resimțirii efectelor crizei economice mondiale –, intensitate care are următoarele coordonate
principale: – agravante: gradul de implicare în relațiile economice internaționale și care este
direct proporțional cu nivelul de dezvoltare al sistemului macroeconomic național; – atenuante:
nivelul de dezvoltare, continuitatea programelor și gradul de flexibilitate al mecanismelor de
management ale sistemului macroeconomic național, în relație de directă proporționalitate cu
nivelul de dezvoltare al sistemului macroeconomic național.
Esența problemei este aceea că, în condițiile crizei economice actuale (sau, în general, în
condiții de criză), sisteme macroeconomice cu posibilități diferite de receptare și răspuns și aflate
pe poziții economice substanțial diferite sunt, practic, obligate să accepte o aceeași prioritizare a
problematicilor macroeconomice generale, rezultatul fiind prelungirea termenului de existență a
unor diferențe substanțiale ale nivelelor de dezvoltare macroeconomică națională, ceea ce ar
putea conduce la îngreunarea realizării unui echilibru macroeconomic regiona

Riscuri interne ale intreprinderii
Aici intalnim urmatoarele riscuri: riscul in organizare, riscul tehnologic, riscul de
fabricatie, riscul de gestiune financiara a intreprinderii, riscul in ramura resurselor umane si
riscul de depozitare.
Riscul in organizare si conducere se refera la structura ierarhica a intreprinderi si la
structura organizatorica a acesteia in raport cu obiectivele economice a acesteia. O intreprindere
ce actioneaza la nivel international prezinte riscuri aditionale din cauza diferentelor culturale, a
concurentei, a particularitatiilor pietelor straine si la structura organizatorica pe care
intreprinderea trebuie sa o adopte.
9

Riscul tehnologic se refera la posibilitatea ca un agent economic sa foloseasca
echipamente invechite, uzate si sa nu finalizeze la timp activitate a produsa sau sa realizeze 3
productia la costuri mai mari decat cele propuse.
Riscul de fabricatie se refera la posibilitatea aparitiei unor neregularitati in procesul de
fabricatie sau la intarzierea acestuia. Cauzele principale ale riscului in fabricatie sunt: folosirea
de utilaje inadecvate si mana de lucru insuficient calificata.
Riscul de gestiune financiara se refera la posibilitatea adoptarii unei politici financiare
defectuase.

Riscurile externe ale intreprinderii
Aici pot fi incluse: riscul de aprovizionare, riscul contractual, riscul de dobanda, riscul de
pret, riscul valutar, riscul de transport si riscul cooperatii economice internationale.
Riscul de aprovizionarea se refera la efectele nedorite pe care le poate produce o
aprovizionare dfectuasa. Nerespectarea termenilor de catre furnizori si livrarea materiilor prime
nerecorespunzatoare sunt printre cauzele care pot determina manifestarea acestui risc.
Riscul contractual se referă la posibilitatea nerespectarii obligațiilor contractuale de catre
partenerii economic. Evenimentul care produce efecte negative poate fi declansat atat de
cumpărător, cât și vânzător.
In cazul in care cumparatorul nu mai doreste a ridica marfa contractuala, riscul ii apartine
vanzatorului, acesta fiind nevoie sa reintre in posesia marfii si sa gaseasca un alt cumparator.
Aceasta conduce la apariția unor cheltuieli suplimentare de depozitare si de căutare a
unui nou partener de afaceri.
Tot cumpărătorul poate nu isi respecte obligația de plată a mărfii. În acest caz este vorba
fie de un risc de insolvabilitate, fie de un risc de credit.
Vânzătorul se poate găsi și el în imposibilitatea respectarii obligatiilor contractuale:
livrarea mărfii. Marfa poate fi livrată cu întârziere sau nu mai este livrată deloc. In aceasta
situatie riscul ii apartine cumparatorului. Situația devine foarte gravă in cazul in care
cumpărătorul s-a angajat să revândă marfa respectivă.
Riscul de credit se referă la posibilitatea ca beneficiarul creditului să nu ramburseze
datoria. In acest caz riscul este suportat de creditor.
3 ​ http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
10

Riscul de preț se referă la posibilitatea apariției unei schimbari între prețul prevăzut în
contract și prețul marfii pe piata mondiala. Dacă prețul mondial crește în raport cu prețul
contractual, este dezavantajat vânzătorul, care ar fi putut să vândă marfa la un preț mai
convenabil. In cazul in care prețul mondial scade sub prețul prevăzut de contract, este
dezavantajat cumpărătorul, care este nevoit astfel să plătească un preț mai mare pentru marfa.
Riscul valutar constă în posibilitatea înregistrării unor pierderi financiare ca urmare a
fluctuațiilor cursului valutar.
Exportatorul (creditorul) înregistrează pierderi când la data încasării creanței valuta în
care se realizează plata are o putere de cumpărare mai mică decât la data încheierii contractului.
Importatorul (debitorul) înregistrează pierderi atunci când moneda în care urmează să
efectueze plata are o putere de cumpărare mai mare la momentul efectuării plății în raport cu
momentul încheierii contractului.
Între riscul de preț și riscul valutar există o strânsă legătură. Pe de o parte cursul valutar
exprimă și el un preț, acela al unei monede străine, iar pe de altă parte evoluția cursului valutar
determină automat o creștere sau o scădere a prețului, în funcție de aprecierea sau de deprecierea
monedei în care se face plata.
Riscul informațional provine din circulația defectuoasă a informațiilor între partenerii de
afaceri. Este foarte vizibil de pildă în cazul unui export prin intermediul unei case de comerț,
care nu oferă la timp sau deloc informații producătorului în legătură cu schimbările produse pe
piață.
Riscul de transport este vizibil mai ales la nivelul contractelor între parteneri străini, când
distanțele care trebuie acoperite sunt mai mari. Mărfurile aflate în timpul transportului sunt
supuse unei serii de riscuri care pot împiedica sosirea acestora la destinație sau care pot
determina degradarea lor calitativă sau cantitaviva. În transportul maritim mai intervin și riscuri
specifice, mai precis riscurile mării. Acestea sunt cel mai des întâlnite dintre toate riscurile care
se manifestă în transportul maritim și constau în: avarii sau naufragii, colizuini determinate de
ceață sau vânturi puternice, necesitatea aruncării în mare a unor mărfuri pentru a salva nava și
echipajul.
Riscul de publicitate decurge din lipsa de publicitate sau din publicitatea superficială,
necalificată. În ambele situații publicul este fie neinformat, fie greșit informat. Astfel,
11

publicitatea realizată greșit poate produce efecte nedorite, iar situația devine cu atât mai gravă cu
cât este vorba de lansarea unui produs nou pe piață.
Riscul decurgând din cooperarea economică internă și internațională se referă la
posibilitatea ca unul dintre partenerii implicați în acțiunea de cooperare să fie afectat de actiunile
celuilalt partener. Acest risc poate fi obervat la doua nivele..
La nivel național, exportatorul (care este în același timp și un furnizor general) poate fi
afectat de nerespectarea obligațiilor contractuale de către subfurnizorii din țară. Oferta de export
a acestui agent economic poate fi în consecință mai redusă din punct de vedere calitativ sau
livrarea mărfii poate fi întârziată sau neconcordantă cu cerințele cantitative.
La nivel inernațional, riscul de cooperare se manifestă sub forma neconcordanței de ordin
tehnico-calitativ sau a nerespectării termenelor de livrare de către subfurnizori fiind afectată și de
această dată activitatea furnizorului general.

Riscul de tara
Riscul de tara este componenta esentiala a riscului general al tranzactiilor internationale.
Riscul de tara este generat de interactiunea unei multitudini de factori politici, economici
si sociali care afecteaza orice investitie, afacere straina localizata in acel spatiu national.
Riscul de tara reprezinta expunerea la pierderi ce pot aparea intr-o afacere cu un partener
strain, cauzat de evenimente specifice care sunt cel putin partial sub controlul guvernului tarii
partenerului.
Deoarece materializarea riscului de tara este determinata de evenimente ce nu pot fi
controlate de firma investitoare, cauza ce sta la baza producerii acestor evenimente nu poate fi
eliminata. Firma va putea doar sa prevada eventualitatea producerii acestor evenimente, iar
pentru a evita riscul fie nu va investi, fie va opta pentru o forma de internationalizare adaptata la
nivelul de risc din tara gazda.
Pozitionarea riscului de tara in raport cu riscul de piata este o problema delicata. Daca
riscul de piata este rezultatul evolutiei nefavorabile a unei piete specifice sau a unui sector al
pietei nationale, este vorba de un microrisc, iar relatia cu riscul de tara este similara cu cea
prezentata mai sus; daca insa privim piata ca piata nationala a carei caracterizare se realizeaza
prin intermediul indicatorilor macroeconomici agregati si a carei evolutie reflecta situatia
generala a unei tari, este vorba de un macrorisc. In acest ultim caz, daca factorii care determina
12

evolutia pietei nationale sunt controlabili sau sunt rezultatul politicii promovate de guvern se
poate vorbi de risc de tara, daca factorii respectivi sunt independenti de vointa si controlul
guvernului, atunci se poate vorbi de macrorisc sau risc de mediu neinclus in riscul de tara.

13

CAPITOLUL II. RISCUL DE TARA

Riscul de tara este componenta importanta si dinamica a fluxurilor economice
internationale. Internationalizarea firmei prin investitii directe in strainatate implica o larga
varietate de riscuri. Investitia intr-o tara se va realiza numai daca exista un stimulent suficient de
puternic, in masura sa motiveze firma sa-si asume riscurile implicate de desfasurarea activitatii
intr-un mediu caracterizat printr-un grad ridicat de instabilitate si incertitudine.
In aceste conditii, se poate spune ca analiza riscului de tara este un instrument de
previziune si evaluare cu rol fundamental in cadrul procesului de internationalizare prin ISD a
firmelor transnationale.
Exista o perceptie generala gresita despre analiza riscului de tara, conform careia
evaluarea riscului este strict legata de adoptarea unei decizii de tipul „go–no–go” (a investi sau a
nu investi). Adevarata valoare a analizei consta in aceea ca permite factorilor de decizie o mai
corecta si completa evaluare a relatiei dintre risc si castigul potential al afacerii. O afacere este cu
atat mai profitabila cu cat cel ce o initiaza stie sa-si asume riscurile pe care aceasta le implica. In
aceste conditii este esential ca valoarea strategica sau financiara a proiectului de investitii sa
justifice riscurile astfel asumate. Cu cat dimensiunea si rezultatele estimate ale investitiei sunt
mai mari, cu atat riscurile sunt mai complexe, fiind necesare masuri mai sofisticate de gestionare
a lor. Realizarea unor proiecte cu niveluri scazute de profitabilitate se justifica numai in cazul
unor medii relativ putin riscante. Oferind o imagine corecta asupra relatiei risc-castiguri
potentiale, analiza riscului de tara mareste calitatea evaluarii proiectului de investitii.

2.1. Evolutia conceptului de risc de tara

Cristalizarea notiunii de risc de tara s-a realizat in timp, dupa cel de-al doilea razboi
mondial. Aceasta este perioada in care in banci se acumuleaza cantitati insemnate de resurse
valutare, in special dolari. Aceste excedente au fost folosite pentru acordarea de credite unor
firme si/sau guverne straine. Bancile, in calitate de creditori, s-au confruntat cu un nou tip
de risc: rambursarea imprumutului acordat firmei straine putea fi blocata de guvernul tarii
debitorului care impunea o serie de restrictii de ordin valutar. Astfel a aparut notiunea de risc de
transfer, care in acceptiunea initiala a mai fost cunoscut si ca risc de tara. Riscul de transfer
afecteaza insa numai subiecti de drept privat si nu este similar cu incapacitatea de plata a
14

debitorului. Acest tip de risc este determinat nu de insolvabilitatea debitorului care este in
masura si doreste sa-si indeplineasca obligatiile, ci de localizarea sa intr-uni anumit stat al carui
guvern restrictioneaza iesirile de devize in afara granitelor nationale, impiedicand astfel
rambursarea creditului.
Dupa prabusirea imperiului colonial, pe piata financiara internationala isi face aparitia o
noua categorie de participanti: guvernele noilor state independente in calitate de solicitanti de
imprumuturi. Riscurile legate de incapacitatea sau din dorinta guvernelor respective de a nu
rambursa creditele primite a fost denumit risc suveran. Acest tip de risc are o natura specifica
care provine din statutul de entitati suverane carora nu li se putea aplica executia silita. De
asemenea, investitiile facute de companiile private in alte tari decat cele din care provin erau
adeseori afectate de evolutia climatului politic al statului gazda. Altfel spus, investitiile straine
directe se confruntau cu un alt tip de risc – riscul politic. Toate aceste notiuni au fost utilizate
separat sau simultan pentru a descrie o categorie particulara de risc determinat de o anumita
localizare a investitiei sau a imprumutului, dar s-au dovedit insuficiente pentru acest deziderat.
In aceste conditii a aparut conceptul de risc de tara la inceputul deceniului opt. In literatura de
specialitate se face de regula distinctia intre riscul de tara aferent imprumuturilor
externe (ratingul de tara pentru imprumuturi) si riscul de tara aferent ISD.
Riscul de tara reprezinta expunerea la pierderi ce pot aparea intr-o afacere cu un partener
strain, cauzat de evenimente specifice care sunt cel putin partial sub controlul guvernului tarii
partenerului.
Deoarece materializarea riscului de tara este determinata de evenimente ce nu pot fi
controlate de firma investitoare, cauza ce sta la baza producerii acestor evenimente nu poate fi
eliminata. Firma va putea doar sa prevada eventualitatea producerii acestor evenimente, iar
pentru a evita riscul fie nu va investi, fie va opta pentru o forma de internationalizare adaptata la
nivelul de risc din tara gazda.
Aspecte ale evaluarii riscului de tara
Nivelul riscului de tara este determinat in principal de evolutia mediului economic si a
celui politic din tara gazda. In aceste conditii, elaborarea metodologiei de evaluare a riscului de
tara se va baza pe analiza, cu ajutorul unui sistem complex de indicatori, a celor doua
componente ale sale: cea economica si cea politica. Evaluarea riscului de tara in cazul
investitiilor straine presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
15

● o buna informare asupra situatiei politice si economice actuale din tara gazda;
● analizarea factorilor de risc si elaborarea sistemului de indicatori;
● construirea matricei de tara prin modelarea matematica a sistemului de indicatori;
● calculul indicelui de risc de tara;
● formularea pe baza indicelui de risc de tara a unor alternative strategice care sa includa si
elemente de managementul riscului.
Calitatea analizei riscului de tara este determinata in mare masura de sursele de informatii
aflate la indemana investitorilor. Pentru a asigura o buna cunoastere a mediului politic sau
economic, firmele trebuie sa aiba acces la informatii pertinente si reale despre tara gazda.
Informatii cat mai numeroase si mai detaliate sunt absolut necesare in analiza riscului de tara.
Cantitatea de informatii necesara este mai mare decat in cazul extinderii activitatii pe plan intern.
Exista o diferenta evidenta intre informatiile de care o firma are nevoie si informatiile
disponibile pe care le poate culege si utiliza. Problemele care pot aparea in legatura cu
informatiile la care firmele au acces sunt: gradul de detaliere diferit dintr-o tara in alta,
subiectivism ridicat, dificultati in realizarea unor studii comparative sau grad de actualitate
diferit.
O alta problema apare datorita deselor schimbari in plan politic sau economic. Aceste
schimbari pot provoca modificari repetate si la intervale scurte de timp ale nivelului de risc al
unei tari. Deoarece investitia in sine presupune derularea de operatiuni pe termen lung, iar
previziunile privind schimbarile de mediu vizeaza o perioada limitata de timp, pentru investitor
nu este suficienta o determinare anuala a nivelului riscului de tara. Evaluarea riscului de tara
trebuie facuta ori de cate ori apare un eveniment capabil sa impinga tara intr-o clasa de risc
inferioara.Firma trebuie sa mentina contactul cu tara gazda si sa monitorizeze in permanenta
nivelul riscului de tara al acesteia pentru a putea reactiona operativ la orice schimbare
nefavorabila de mediu. In aceste conditii, investitorul va putea adopta in timp util o serie de
strategii menite sa reduca la maxim posibilele pierderi ce ar putea sa apara.
S-a observat ca nu intotdeauna orice inrautatire a situatiei economice sau politice in tara
gazda se reflecta imediat asupra riscului de tara. Trecerea unei tari intr-o clasa de risc
inferioara se face la un moment ulterior producerii perturbatiilor in mediul economic sau
politic, atunci cand se dovedeste ca aceste perturbatii actioneaza pe termen lung si economia tarii
gazda nu este capabila sa le faca fata. Un exemplu in acest sens il constituie Suedia, care pe la
16

jumatatea deceniului VIII a intrat intr-o perioada de criza. Majoritatea indicatorilor aratau o
deteriorare reala a economiei suedeze (rata inflatiei in crestere, deteriorarea balantei de plati,
deficit comercial ridicat). In aceste conditii, pentru a acoperi deficitele create, se impunea o
devalorizare rapida a coroanei suedeze. Totodata, pentru acoperirea necesarului de fonduri
interne, s-au realizat imprumuturi masive din strainatate. Au avut loc, de asemenea, o serie de
framantari in plan politic finalizate cu schimbarea guvernului cu unul mai slab. Cu toate acestea,
s-a considerat ca economia Suediei este capabila de redresare, ea ramanand cotata ca facand
parte din aceeasi clasa de risc. Cu cat economia unei tari este mai solida in ansamblul ei, cu atat
ea va rezista mai mult in fata unor socuri puternice, fiind mai stabila din punct de vedere al
riscului de tara.
In aceste conditii, evaluarea si pozitionarea cat mai corecta a riscului de tara este foarte
importanta pentru sistemul decizional al unei firme. Cunoasterea nivelului de risc al unei tari si a
premiselor care stau la baza modificarii sale in timp ofera operatorilor economici o mai mare
siguranta si posibilitatea adoptarii unor masuri adecvate de reducere a gradului de expunere la
risc al operatiunilor lor internationale.

2.2. Importanta analizei riscului de tara

Pierderile inregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt percepute ca
diferenta intre veniturile preconizate a fi realizate si veniturile efectiv realizate in urma derularii
afacerilor supuse riscului de tara. Aceste pierderi, in cazul investitiilor in strainatate, pot fi:
● pierderi de oportunitati: generate de blocarea profiturilor rezultate de pe urma investitiei
realizate;
● • costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de diminuare sau de
evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;
● pierderi reale: reprezentate de capitalul investit ce nu mai poate fi recuperat din tara
gazda.
Cunoscand nivelul de risc al unei tari si pierderile potentiale la care se expun, firmele
transnationale vor decide daca este oportun sa patrunda pe acea piata sau nu. Totodata, in functie
de nivelul riscului, firma va putea opta pentru crearea de structuri proprii in tara gazda (realizate
exclusiv prin eforturile investitorului sau prin asociere cu un partener local) sau va participa la
structuri preexistente. Gradul de implicare pe o anumita piata creste direct proportional cu
17

nivelul de risc al acesteia. In aceste conditii, analiza riscului de tara este importanta nu numai la
luarea deciziei de implantare in strainatate, ci si in elaborarea unor strategii de implantare, in
alegerea tipului de operatiuni care sa fie desfasurate pe o anumita piata sau in procesul de
planificare strategica a firmei.
Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificarilor
din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere deplina a situatiei economice si politice din tara
gazda nu se poate anticipa care va fi reactia economiei acestei tari la schimbarile bruste
intervenite la nivel mondial. Totodata, investitorul trebuie sa aiba in vedere vulnerabilitatile
cheie ale economiei tarii gazda, chiar daca, pe moment, acestea nu se reflecta in situatia
economica actuala. Nivelul de risc al tarii este amplificat de dependenta de importuri de materii
prime, dependenta energetica de alte state (importuri de petrol, gaze naturale sau carbuni),
dependenta de ajutoare din strainatate, dependenta de veniturile celor care lucreaza in strainatate,
de existenta unor tensiuni regionale latente sau de dependenta de exportul unui numar limitat de
marfuri (exemplul fostelor colonii axate pe monoproductia unor bunuri indigene).
Orice analiza de risc de tara permite identificarea tuturor riscurilor majore cu care o sa se
confrunte investitorul. In mod evident, aceste riscuri nu pot fi in totalitate identificate de firma
straina. Cu cat riscurile ramase neidentificate sunt mai putine, cu atat gradul de incertitudine al
analizei este mai mic. Trebuie avut, de asemenea, in vedere faptul ca nivelul de risc al unei tari
poate depinde si de situatia tarilor din jur. Izbucnirea unui razboi civil (exemplul Iugoslaviei), a
unor conflicte religioase sau a unor revolte cauzate de diferende etnice, prabusirea economiei
sunt fenomene negative care pot genera o serie de probleme si pentru tara receptoare a investitiei
aflata in vecinatatea unor astfel de focare. Nu putine sunt cazurile in care razboaiele civile
dintr-o tara au provocat exodul populatiei catre tari vecine sau au blocat legaturile comerciale ale
acestora cu restul lumii, siguranta afacerilor fiind astfel afectata in intreaga zona.
Cunoasterea si intelegerea riscului de tara este importanta si sub un alt aspect: riscul de
tara este un concept multidimensional care nu poate fi exprimat sub forma unei cifre. Riscul de
tara reprezinta o notiune agregata care ofera o imagine sintetica asupra gradului de risc la care
este expusa o afacere, o investitie localizata in spatiul geografic al unei tari; nivelul riscului nu
este acelasi pentru fiecare din componentele sale, ci desi riscul de tara, ca notiune agregata, se
situeaza la un nivel acceptabil, una sau mai multe din componentele sale pot avea un nivel
extrem de ridicat, in masura sa pericliteze realizarea obiectivelor firmei. In ecuatia riscului
18

trebuie astfel introdus un nou termen: descompunerea sa pe componente (pana la nivelul unor
componente ireductibile) si estimarea gradului de expunere a investitiei la riscul de tara si la
diferitele componente ale sale.

2.3. Natura specifica a riscului de tara aferent investitiilor straine directe

Firmele transnationale, ce actioneaza simultan pe mai multe piete, se confrunta cu
niveluri diferite de risc de la o tara la alta. Sub actiunea unor factori interni sau externi, riscul de
tara suporta totodata modificari in timp. Prin cunoasterea nivelului de risc al unei tari, precum si
prin intelegerea cauzelor care stau la baza modificarii sale in timp, firmele transnationale vor
putea derula operatiuni in mediul international in conditii de siguranta maxima. Managerii vor
putea astfel sa decida daca este necesar sau nu sa se asigure impotriva posibilelor pagube
generate de materializarea riscurilor.
Riscul de tara aferent investitiilor straine directe reprezinta expunerea la pierdere a unei
afaceri sau a unor bunuri (active) care pot sa apara in cazul investitiilor directe intr-o tara straina.
Aceste pierderi sunt cauzate de evenimente specifice ce se afla, cel putin partial, sub controlul
guvernului din tara gazda sau sunt controlabile de acesta si care nu pot fi influentate decat intr-o
mica masura de proprietarul bunurilor sau de managerii (administratorii) afacerii respective.
Pornind de la aceasta definitie, se pot deduce doua caracteristici esentiale ale riscului de
tara:
• factorii care il determina sunt rezultatul evolutiei specifice climatului general de afaceri
al tarii gazda;
• evenimentele care conduc la aparitia riscului de tara sunt controlate sau controlabile de
catre guvernul tarii receptoare a investitiei.
Riscul de tara este determinat in principal de producerea unor evenimente interne dintre
care cele mai importante sunt framantarile politice (schimbarile de guvern, politica guvernului,
preluarea puterii de partide nationaliste, instaurarea dictaturii, etc.). Aceste schimbari pot fi
anticipate cu greu pe o perioada mai mare de 5-10 ani. In plus, nivelul riscului de tara este
influentat si de conjunctura economica si politica mondiala. In ultimele decenii, o serie de
evenimente nefavorabile (cele doua socuri petroliere din 1973 si 1989, socul dobanzilor inalte,
socul aprecierii si al deprecierii succesive a dolarului de-a lungul celui de-al optulea deceniu,
crizele economice ciclice din 1975, 1981 sau 1990, crizele politice internationale) au imprimat
19

economiei mondiale o evolutie fluctuanta. Din aceste motive, perceptia notiunii riscului de tara
s-a modificat si ea continuu. Altfel spus, riscul de tara este determinat nu numai de evenimente
interne, ci si de factori externi, mai corect spus, nivelul riscului de tara este influentat si de
impactul si efectele diverselor conjuncturi economice si politice in spatiul national al tarii
receptoare. Problema care apare este cea a controlului guvernului asupra acestor evenimente
externe in masura sa creasca nivelul de risc. Daca in cazul evenimentelor interne controlul
guvernului este evident, in cazul evenimentelor externe, fie guvernul respectiv controleaza
direct sau indirect acei factori (spre ex. in cazul unui conflict in care tara respectiva este
implicata direct), fie, desi nu poate exercita nici un control asupra factorului generator de risc,
guvernul poate controla, „administra” efectele materializarii acestuia in tara gazda; masurile prin
care gestioneaza impactul acestor evenimente pot fi restrictive sau chiar
discriminatorii uneori, fapt de natura sa influenteze nivelul de risc.

2.4. Macrorisc – risc de tara – microrisc

Riscul de tara este rezultatul evolutiei conditiilor economice si politice globale din tara
respectiva. Putem spune ca riscul de tara rezulta din macromediul national. Riscul de tara este
una din componenentele riscului de mediu, deoarece este rezultatul actiunii sub controlul
guvernului. Riscul de mediu este determinat si de factori care nu sunt sau nu pot fi controlabili
de guvern; pe aceste coordonate de analiza sfera de cuprindere a riscului de mediu este mai mare
decat cea a riscului de tara.
Fiind rezultatul evolutiei climatului economic al statului, riscul de tara face parte din
categoria macroriscurilor. Diversii consituenti ai riscului de tara – mediul politic, economc,
social, institutional – sunt determinati de evolutia la nivel macro a unor conditii fiind incadrati in
aceiasi categorie.
Totodata, trebuie facuta diferenta intre riscul de tara si microriscuri, in speta riscul de
proiect, riscul comercial si riscul specific de firma. Riscul de proiect se refera la existenta unui
grad ridicat de incertitudine referitor la performantele ce pot fi realizate de proiectul respectiv.
Riscul de firma este rezultatul incompabilitatii intre caracteristicile proprii unei firme si cerintele
de coordonare, organizare si control implicate in derularea unor afaceri pe teritoriul altor tari.
Riscul comercial provine din insuficienta informatiilor despre o piata nationala care determina
incorecta adaptare a tehnicilor de comercializare la caracteristicile acesteia. Microriscurile sunt
20

rezultatul materializarii unor evolutii nefavorabile care se manifesta la nivelul unor sectoare
si activitati individuale si nu caracterizeaza evolutia climatului de afaceri la nivel macro.
Distinctia intre riscul de tara si microriscuri se face pe doua axe: amploarea fenomenului, pe de o
parte, si nivelul de localizare al controlului, pe de alta parte. Microriscurile sunt riscuri care
deriva din natura specifica a fiecarei activitati si firme, in timp ce riscul de tara deriva din
caracteristicile specifice ale unui mediu national. In marea lor majoritate aceste riscuri sunt
microriscuri produse de evenimente si factori care deriva din incompleta cunoastere a efectelor
viitoare ale unei decizii adoptate inprezent in conditiile evolutiei continue a mediului. Acest risc
se afla in mare masura sub controlul managerilor sau proprietarilor afacerii / activitatii
respective, spre deosebire de riscul de tara ai carui factori se afla sub control guvernamental.
Relatia dintre riscul de tara, macroriscuri si microriscuri este mult mai complexa. Daca
materializarea anumitor factori ai riscului de tara se manifesta la nivel macro si sunt afectate
toate firmele care actioneaza in interiorul unei economii nationale (indiferent de natura activitatii
si de sectorul in care actioneaza sau de gradul de implicare pe piata), atunci riscul de tara
materializat este catalogat drept macrorisc; daca insa materializarea factorilor de risc afecteaza
numai anumite categorii de firme sau sectoare specifice, in timp ce alte activitati nu sunt afectate,
forma sub care s-a materializat riscul de tara este inclusa in categoria microriscurilor. Spre ex.
daca au loc confiscari ale activelor tuturor firmelor straine localizate intr-un spatiu national,
riscul de tara materializat este catalogat drept macrorisc; daca insa sunt afectate numai firmele
straine care actioneaza intr-un anumit sector, cum ar fi sectorul constructiilor de masini,
materializarea riscului de tara imbraca forma unui microrisc.

2.5. Riscul de tara si relatia sa cu alte riscuri

Pozitionarea riscului de tara in raport cu riscul de piata este o problema delicata. Daca
riscul de piata este rezultatul evolutiei nefavorabile a unei piete specifice (ex. piata bunurilor,
piata capitalului) sau a unui sector al pietei nationale, este vorba de un microrisc, iar relatia cu
riscul de tara este similara cu cea prezentata mai sus; daca insa privim piata ca piata nationala a
carei caracterizare se realizeaza prin intermediul indicatorilor macroeconomici agregati si a carei
evolutie reflecta situatia generala a unei tari, este vorba de un macrorisc. In acest ultim caz, daca
factorii care determina evolutia pietei nationale sunt controlabili sau sunt rezultatul politicii
promovate de guvern se poate vorbi de risc de tara, daca factorii respectivi sunt independenti de
21

vointa si controlul guvernului, atunci se poate vorbi de macrorisc sau risc de mediu neinclus in
riscul de tara.
De foarte multe ori riscul tara este confundat in mod eronat cu riscul politic. Confuzia are
la baza un fapt binecunoscut: succesul actiunilor unei firme straine depinde in mare masura de
politica si stabilitatea guvernului din tara unde se desfasoara afacerea, dar, in acelasi timp,
trebuie avut in vedere ca mediul politic nu este decat o componenta a climatului national. Riscul
politic este totodata o forma de macrorisc.
Desi riscul de tara este considerat un risc sistematic (nediversificabil), sfera de cuprindere
a celui din urma este mult mai larga. Riscul sistematic se datoreaza impactului pe care il au
fenomenele globale asupra economiilor nationale si afecteaza toate tarile indiferent de
caracteristici sau dimensiuni. Daca spre ex. recesiunea este un fenomen care se manifesta la nivel
mondial si guvernul unei tari adopta si aplica toate masurile necesare pentru iesirea din criza,
atunci riscul sistematic nu este catalogat drept risc de tara. Daca insa guvernul respectiv nu
adopta o politica corecta pentru depasirea efectelor negative ale recesiunii ale carei efecte vor fi
din acest motiv mai accentuate decat in alte tari, atunci acest risc sistematic este considerat risc
de tara.
Materializarea unui risc sistematic depinde, ca si in cazul riscului de tara, de factori
generali care determina o anumita conjunctura economica si/sau politica a tarii gazda si care nu
pot fi influentati de firma straina. Riscul de tara este un risc preponderent sistematic deoarece
este rezultatul unor evolutii la nivel national, nu poate fi eliminat prin diversificarea activitatii
unei firme (nu este controlabil la nivelul managementului firmei) si afecteaza toate ISD
localizate in tara respectiva. Totusi, riscul de tara are si o componenta nesistematica
(diversificabila) determinata de anumiti factori a caror materializare afecteaza anumite activitati
sau sectoare individuale si efectele negative pot fi reduse, chiar eliminate, prin diversificarea
activitatii firmei. Data fiind posibilitatea de eliminare a riscului nesistematic, importanta sa in
analiza riscului de tara este minora. In aceste conditii, in analiza riscului de tara se insista pe
componenta sistematica.
Riscul suveran este un macrorisc care afecteaza in special creditele externe acordate unui
stat (riscul de tara afecteaza nu numai conditiile de acordare si rambursare ale unui credit extern,
ci si afacerile internationale localizate intr-un anumit spatiu national) si poate fi considerat ca
risc de tara in masura in care nerambursarea imprumuturilor internationale primite se datoreaza
22

masurilor neadecvate de politica economica adoptate de guvern, care limiteaza capacitatea tarii
respective de a face fata serviciului datoriei externe si/sau in conditiile in care guvernul respectiv
nu doreste acest lucru si interzice iesirile de capital in afara granitelor.
De multe ori riscul de tara este asimilat riscului de transfer. Riscul de transfer apare
atunci cand firma multinationala intampina dificultati a repatria profiturile obtinute in tara gazda,
in tara de origine a operatorului economic (sau o alta tara). In masura in care aceste dificultati
sunt determinate de masurile de limitare a iesirilor de capital adoptate de guvern si afecteaza
toate firmele care au investitii localizate in acel spatiu, riscul de transfer devine o componenta a
riscului de tara. In caz contrar, este vorba de microrisc care determina o crestere a riscului total
asociat investitiei si nu o crestere a riscului de tara.
Daca privim investitiile directe pe care o firma le realizeaza in tari diferite ca active,
compania respectiva va detine la un moment dat un portofoliu diversificat de active financiare si
reale care ii ofera rentabilitati diferite in functie si de localizarea geografica. Impactul localizarii
unui activ pe piata nationala a unui stat receptor este dat de nivelul riscului de tara. Fiecarui
astfel de activ ii este asociat un anumit risc de tara care influenteaza riscul total al portofoliului
unui investitor. Cu cat un activ din portofoliu este expus unui risc de tara mai mare cu atat
profitul adus de acestea trebuie sa fie mai mare (cel putin egal cu profitul acceptabil plus o prima
de risc proportionala cu riscul de tara asumat).
Riscul de tara trebuie privit si in relatie cu experienta firmei in realizarea unui produs si
experienta in a actiona pe pietele internationale. In figura 2.1. se sintetizeaza cel mai bine relatia
care exista intre risc si nivelul de experienta al firmei:
Cu cat o firma transnationala are mai multa experienta de piata si experienta in realizarea
produselor sale cu atat ea are posibilitati mai mari de reducere a riscului de tara. In general,
aceasta experienta se acumuleaza in timp si un rol determinant in acest sens il are experienta
individualǎ a factorilor de decizie.
Pozitionarea riscului de tara in raport cu alte categorii de risc international permite
evidentierea naturii specifice a riscului de tara aferent ISD, ofera o imagine generala asupra
cadrului general in care se deruleaza o ISD si asupra alternativelor de actiune de care dispun
firmele cu activitati rezidente intr-un spatiu national caracterizat printr-un anumit nivel al
riscului de tara.
23

Relatia risc de tara in cazul ISD – risc de tara pentru credite externe (rating pentru
imprumuturi)
Notiunea de risc de tara a aparut si s-a dezvoltat in sfera activitatii financiar-bancare
internationale – riscul de tara aferent imprumuturilor externe (ratingul de tara pentru
imprumuturi).
Riscul de tara in cazul creditelor externe este definit ca pierderi financiare potentiale
(ale unui creditor extern) datorate problemelor macroeconomice si/sau politice survenite intr-o
tara, factorii de risc fiind controlati sau controlabili, de la un anumit nivel in sus, de catre
guvernul tarii debitoare. Practic, acest concept se refera la riscul ca la un anumit moment dat
guvernul debitor sa nu doreasca sau sa se afle in imposibilitatea de a rambursa imprumutul
respectiv In unele lucrari, se apreciaza ca riscul de tara pentru imprumuturile acordate unor
debitori privati sau publici straini este un risc de nerambursare a unui credit extern generat de o
insolvabilitate determinata de localizarea geografica a debitorului si nu de deteriorarea situatiei
sale financiare. Altfel spus, localizarea debitorului intr-o anumita tara determina un risc de
nerambursare care poate fi catalogat drept risc de tara in masura in care factorii care determina
materializarea sa sunt intr-o anumita masura sub control guvernamental si nu sub
controlul debitorului.
Relatia intre riscul de tara in cazul afacerilor internationale si riscul de tara aferent
imprumuturilor externe poate fi urmarita pe urmatoarele coordonate principale:
• sfera de cuprindere;
• semnificatia conceptelor;
• orizontul maxim de timp pentru care se face analiza riscului de tara;
• efectele diferite pe care le poate produce materializarea acestor riscuri;
• pierderile probabile care pot sa apara;
• reactia fata de riscurile identificate;
• necesitatea elaborarii unei metodologii de evaluare;
• factorii de risc.
Atat in cazul imprumuturilor externe, cat si in cazul investitiilor straine directe, riscul
actioneaza atat asupra activelor, cat si asupra veniturilor obtinute prin exploatarea acestor active.
Riscul de tara aferent imprumuturilor externe actioneaza asupra activului reprezentat de creanta
externa si asupra venitului obtinut din exploatarea acestui activ – dobanda financiara. Riscul de
24

tara aferent ISD actioneaza asupra activelor create in tara gazda (linii de productie, de prelucrare,
de prestari servicii etc.), cat si asupra veniturilor obtinute din exploatarea investitiei ca urmare
a comercializarii bunurilor produse. In aceste conditii, riscul este generat de incapacitatea
debitorului de a rambursa datoria si dobanda aferenta, respectiv de incapacitatea subsidiarei de a
produce sau de a comercializa bunurile realizate. Riscul de tara poate avea astfel ca efect
pierderea unor sume de bani (in cazul imprumuturilor externe acordate) sau pierderea unor active
si a unor sume de bani (in cazul investitiilor straine).
In cazul creditelor externe ratingul de tara se refera la increderea pe care creditorii externi
(bancile) o au in capacitatea economica si financiara a tarii debitoare de a rambursa datoria
externa. Ratingul de tara pentru investitiile straine reflecta increderea pe care oamenii de afaceri
straini o au in conditiile oferite de tara gazda pentru desfasurarea unor tranzactii profitabile.
Distinctia intre aceste doua concepte nu trebuie privita exhaustiv, intre ele exista anumite
intercorelatii. Spre ex. daca tara respectiva are o capacitate redusa de rambursare a datoriei
externe (ratingul sau este scazut) – rezultatul existentei unei situatii economice precare sau al
unei instabilitati politice accentuate –, este putin probabil ca oportunitatile de afaceri pe care le
ofera sa fie atractive pentru oamenii de afaceri, investitiile straine se reduc. In realizarea acestor
corelatii trebuie sa se tina cont si de perspectiva temporala pentru care se face analiza si de
caracterul temporar sau permanent al situatiei respective. Daca este vorba de o incapacitate
temporara a tarii respective de a face fata serviciului scadent al datoriei externe, atunci acest fapt
nu va avea efecte negative decat pentru afacerile derulate pe termen scurt, profitabilitatea pe
termen lung va fi putin afectata.
Daca situatia precara (economic, politic si social) tinde sa se permanentizeze, atunci
riscul de tara se va deteriora, tara respectiva devenind atractiva pe termen lung nici pentru
creditori, nici pentru investitori; pe termen scurt se vor intensifica actiunile speculative.

2.6. Factorii de risc

Riscul de tara aferent creditelor externe este un risc cu pronuntat caracter financiar,
ce are in vedere capacitatea debitorului de a rambursa creditul contractat la termenul si conditiile
prestabilite. Analiza acestui tip de risc de tara (rating financiar) este facut de institutii
specializate, iar indicatorii pe care este construit modelul de evaluare pun accent mai mult pe
aspecte financiare, cum ar fi: gradul de indatorare externa, gradul de lichiditate, sursele de
25

lichiditati, etc. O investitie straina este vulnerabila la un numar mai mare de factori de risc. Acest
lucru face ca sistemul de indicatori sa fie mai complex si sa aiba in vedere mult mai multe
aspecte: avantaje comparative, avantaje competitive, accesibilitatea infrastructurii, mediul social,
dimensiunea pietei interne, concurenta, etc. In conditiile actuale, rating-ul financiar se dovedeste
a fi insuficient pentru evaluarea riscului de tara aferent unui proiect de investitii, el avand doar o
valoare orientativa (arata increderea cercurilor financiar-bancare internationale in economia unei
tari).
Dupa cum se poate observa, desi metodologia de evaluare este apropriata, riscul de tara
aferent ISD prezinta caracteristici diferite de riscul de tara aferent imprumuturilor externe, mai
ales in ceea ce priveste sistemul de indicatori. Totusi, sub aspectul riscului mai mare pe care-1
implica, investitiile straine se apropie intrucatva de creditele externe negarantate, acordate unor
firme din strainatate (imprumuturi private). Cele doua operatiuni sunt vulnerabile aproape la
aceleasi evenimente, cu diferenta ca pierderile inregistrate in cazul investitiilor pot fi mult mai
mari.
Intre cele doua categorii de risc de tara exista uneori o puternica legatura mai ales atunci
cand investitia are valoare mare si necesita finantare directa din partea unor banci sau consortii
bancare. In acest caz, investitorul face propria sa evaluare a riscului de tara pentru a determina
riscul total al proiectului de investitii si ia deciziile in acest sens. Banca, la randul sau, face o
evaluare a proiectului, iar conditiile in care acorda creditul (spread-ul la dobanda, termene,
perioade de gratie, etc.) le stabileste in functie de riscul proiectului in contrapartida cu riscul de
tara (evaluat de banca). Tot o legatura directa intre cele doua tipuri de riscuri apare si in cazul
conversiei datoriei externe ale unei tari in active, inovatie financiara practicata cu succes pe piata
secundara a creantelor: o banca decide sa vanda creante pe piata secundara unui investitor care le
cumpara beneficiind de o „decotare” stabilita in contrapartida cu riscul de tara (evaluat de
banca); Banca Centrala a tarii debitoare rascumpara creantele in moneda locala, investitorul
folosind suma obtinuta la finantarea proiectului de investitii.
Nivelul riscului de tara influenteaza nu numai conditiile de realizare a unei ISD de catre o
firma multinationala, ci si conditiile si accesul unei tari la diferite surse internationale de
finantare. In functie de ratingul calculat de diverse institutii pentru o anumita tara, state diferite
beneficiaza de acces si conditii de creditare diferite. O tara cu un risc de tara ridicat nu va putea
obtine un imprumut de la o banca sau institutie financiara internationala, sau daca il va obtine
26

conditiile in care a fost acordat vor fi extrem de oneroase si restrictive. Pozitia in care se situeaza
o tara din punct de vedere al riscului de tara este foarte bine evidentiata pe piata internationala de
capital. Diferenta dintre pretul cerut si pretul oferit pentru emisiunile obligatori ale unui stat se
realizeaza o buna aproximare a cotei de risc aferent tarii emitente, asa cum este el perceput de
investitori. Problema care apare in acest caz este aceea a unui grad mai ridicat de subiectivism;
de asemenea, o cota de risc ridicata poate fi in mare parte datorata nu doar deteriorarii
atractivitatii conditiilor din tara respectiva, ci mai ales comportamentului colectiv indus de piata.
Daca un numar mare de participanti sunt retinuti in a-si plasa disponibilitatile in obligatiunile
emise de un stat, atunci se poate produce o reactie in lant, cererea se va reduce semnificativ
(singurii interesati vor fi speculatorii sau !iubitorii de risc! – risk takers – ) si deteriorarea
ratingului apreciat pe aceasta piata va fi mai puternica decat in realitate (apreciata in mod
obiectiv).
Riscul de tara vazut din perspectiva investitorilor este o problema interesanta, cu atat mai
mult cu cat in prezent evaluarea sa constituie o etapa fundamentala in adoptarea deciziei de
internationalizare.

2.7. Tipologia riscului de tara

Complexitatea si diversitatea riscurilor cu care firmele transnationale se confrunta au dat
nastere la numeroase confuzii. Confuziile aparute in jurul notiunii de risc de tara sunt legate de
diferitele criterii prin care riscurile sunt clasificate. Riscul de tara aferent investitiilor straine
poate fi clasificat in functie de urmatoarele criterii:
● criteriul geografic;
● natura evenimentelor care stau la baza materializarii lor;
● natura investitiei;
● nivelul de risc;
● componenta patrimoniala;
● tipul activelor expuse la aceste riscuri.

27

Criteriul geografic
In functie de criteriul geografic riscul este asimilat unei tari, astfel ca putem vorbi despre
riscul de tara al Romaniei sau riscul de tara al Frantei. Investitiile straine presupun infuzie de
capital strain (provenit de la una sau mai multe firme transnationale) in economia unei tari.
Analiza riscului trebuie sa aiba in vedere aceasta localizare a riscului pentru a putea stabili
limitele de expunere la risc. Daca riscul de tara aferent capitalului strain investit este localizat
intotdeauna in tara receptoare a investitiei, in privinta riscului de tara aferent capitalului
imprumutat lucrurile stau putin altfel. In cazul unor imprumuturi garantate de o institutie
financiara din alta tara sau chiar de un guvern strain, sau in cazul unor credite acordate unor
firme fantoma care au sediul legal plasat intr-un paradis fiscal, in timp activele reale ale firmei
sunt imprastiate in diverse tari riscul de tara nu se mai afla localizat numai pe teritoriul unde se
afla sediul celui care imprumuta.

Natura evenimentelor
In ceea ce priveste natura evenimentelor care stau la baza materializarii riscului de tara,
riscurile pot fi riscuri politice (indigenizarea, nationalizarea, exproprierea sau confiscarea),
riscuri economice (controlul schimburilor valutare, restrictii de import sau export, restrictii
fiscale) sau riscuri sociale (convulsii sociale, greve, divizari religioase).

Natura investitiei
Investitia poate fi facuta fie integral cu participare straina, poate fi facuta in colaborare cu
o firma privata din tara gazda, sau chiar in colaborare cu guvernul tarii gazda sau cu o firma /
institutie de stat. In functie de natura investitiei, putem avea un risc individual, un risc al
corporatiilor, un risc al sectorului privat sau chiar risc suveran (atunci cand statul ramane
majoritar intr-un proiect de investitii la care participa si capital strain).

Nivelul de risc
Nivelul de risc difera de la o tara la alta si el se modifica permanent in timp sub actiunea
concertata a unor factori de natura politica, economica sau sociala. Exista astfel tari cu un nivel
scazut al riscului (tari puternic dezvoltate ca SUA sau tarile Europei Occidentale), tari cu un
nivel mediu de risc (tari in curs de dezvoltare ca Brazilia, Argentina, Coreea) si tari cu un nivel
28

ridicat de risc (cazul tarilor sarace ale lumii a treia). Romania si majoritatea tarilor din zona sunt
considerate cu o usoara diferentiere ca avand un risc de tara mediu.
Componenta patrimoniala
Starea patrimoniala a firmei este reprezentata de bilant cu ajutorul celor doua elemente
fundamentale: ACTIV si PASIV. Exista astfel riscuri care afecteaza activele firmei-imobilizarile,
stocurile, disponibilitatile banesti sau creantele (nationalizarile, indigenizarile sau confiscarile)
sau riscuri care afecteaza pasivele firmei – capitalurile proprii sau datoriile (riscul de dobanda,
riscul de finantare).

Tipul activelor expuse la risc
Atunci cand este vorba de riscurile care afecteaza activele firmei transnationale, se face
distinctie intre riscul de tara aferent investitiilor straine si cel aferent imprumuturilor externe.
Dupa cum s-a putut vedea mai sus, cele doua tipuri de risc prezinta o serie de caracteristici
diferite si ele sunt tratate in literatura de specialitate ca notiuni distincte.
Importanta analizei riscului de tara nu trebuie subestimata. Analiza riscului de tara
trebuie sa fie etapa cu greutatea specifica cea mai mare in fundamentarea unui proiect de
investitii. Cunoasterea tipologiei si a componentelor care formeaza riscul de tara permite
investitorilor fundamentarea corecta a proiectului propriu-zis, determinarea gradului de expunere
la risc a ISD si adoptarea masurilor necesare pentru limitarea efectelor negative ale materializarii
factorilor de risc.
Riscul de tara este un indicator agregat, o variabila sintetica corelata in mod direct cu
castigul potential si real al unei investitii in strainatate. Pentru ca o firma care investeste in
strainatate sa aiba succes in realizarea obiectivului de rentabilitate propus este important sa
evalueze probabilitatea materializarii factorilor de risc si sa adopte masuri adecvate pentru
diminuarea posibilelor efecte negative.

1.4 Evolutia riscurilor la nivel global

Previziunile referitoare la riscurile pentru 2017 sunt îngrijorătoare nu numai la nivel
politic, ci și social și economic. Evenimentelor politice majore din 2016, alegerea lui Donald
Trump în SUA ș i ie ș irea Regatului Unit din Uniunea Europeană, au efecte ce vor domina
29

climatul politic al anului 2017.

Sursa:https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks%20
Report%202017.pdf
Figura 1. ……

Dupa probabilitatea acestora, in topul riscurilor globale pentru anul 2017 se
regaseste riscul natural (Evenimente extreme de vreme, dezastre naturale), sicul social (Migrari
involuntare in masa), riscuri geopolitice (atacuri teroriste) si riscuri tehnologice (Incidente de
frauda sau furt a datelor).
Riscurile au evoluat, in 2015 riscurile cu cea mai mare probabilitate fiind geopolitice, iar in 2016
riscurile cu cea mai mare probabilitate fiind cele naturale. De asemenea putem observa ca
riscurile referitoare la somaj au disparut din topul probabilitati, acestea fiind inlocuite de cele
tehnologice.

30

Sursa:https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks%20
Report%202017.pdf
Figura 1. ……

Dupa impactul acestora, in topul riscurilor pentru anul 2017 se regaseste riscul geopolitic
(arme de distrugere in masa), riscul natural (evenimente extreme de vreme, dezastre naturale,
esecul atenuarii schimbarii climatice) si riscul social (crize de apa).
Degradarea situatiei politice la nivel global, cresterea populatiei globului si avansarile
tehnologice militare, au adus riscul referitor la armele de distrugere in masa in topul riscurilor cu
cel mai mare impact pentru 2017.
Un mare impact in au de asemenea riscurile naturale, schimbarile climatice cauzand
eneimente extreme de vreme si dezastre naturale.

31

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA

3.1 Rating-ul de tara al Romaniei

Rating-ul de tara

Rating-ul de tara al Romaniei, a crescut de la B1, in 2016, la A4 la inceputul anului 2017.
Fata de tarile invecinate, Romania are cel mai bun rating al riscului impreuna cu Bulgaria
si Ungaria, pe cand Ukraina a obtinut un rating D iar Serbia rating-ul B.

Sursa:http://www.coface.com/News-Publications/Publications/Country-risk-assessment-map-January-2017
-4th-quarter-2016
Figura 1. ……

32

In ciuda faptului ca Europe de Est are un rating al riscului B, Europa de Vest si Nord
ajunge la o medie de A2, in topul tarilor cu cel mai mic risc de tara fiind Germania, Austria,
Elvetia, Suedia si Norvegia.
Rating-ul riscului de tara pentru SUA, A2, este determinat de situatia economica si
geopolitica a acesteia.
In SUA ​ cre ș terea economica a scăzut din cauza performan ț elor slabe din prima jumătate
a anului 2016. În 2017, se a ș teaptă o cre ș tere a activită ț ii, insa amploarea accelerării va depinde
ș i de succesul lui Donald Trump, noul pre ș edinte ales, precum ș i de credibilitatea planului său
economic. Acesta din a declarat, în timpul campaniei sale, inten ț ia sa de a dubla rata de cre ș tere,
ridicându-o de la 3,5-4%. Cu toate acestea, planul pre ș edintelui de a spori cheltuielile
guvernamentale, printr-un plan masiv de investi ț ii pentru renovarea infrastructurii ț ării, împreună
cu venituri mai mici, reduceri ale impozitului pe profit ș i o reducere a limitei maxime a
impozitului pe venit, poate să nu îndeplinească promisiunile de revitalizare a cre ș terii.
Se a ș teaptă ca deficitul fis cal al SUA să crească în 2017, în timp ce datoria publică rămâne pe o
traiectorie îngrijorătoare.
Protestele împotriva lui Donald Trump au avut loc atât în ​​ Statele Unite cât ș i în alte tari
de la intrarea lui Donald Trump în campania preziden ț ială din 2016. Protestatorii ș i-au exprimat
opozi ț ia fa ț ă de campania lui Trump, victoria electorală, inaugura rea sa ș i diverse ac ț iuni
preziden ț iale. Unele prote ste au luat forma ie ș irilor, închiderii afacerilor, a peti ț iilor ș i, mai ales,
de la inaugurare, demonstra ț ii si mittinguri.
Japonia prezinta la randul ei anumite riscuri determiante de dificultă ț i de consolidare a
finan ț elor publice ș i ie ș ire din defla ț ie, reducerea popula ț iei active ș i cre ș terea numărului de
lucrători fără securitate locurilor de muncă, instabilitatea guvernamentală si, productivitatea
redusă a întreprinderilor mici ș i mijlocii.

Riscul A4 este considerat un risc acceptabil, definit de anumite anumite puncte forte si
puncte slabe.
Punctele forte ale romaniei sunt:
● Are o mare piata interna
● Are potential agricol semnificativ
● Este foarte putin dependenta din punct de vedere energetic (23%) datorita
zacamintelor de petrol, gaze, carbuni si uraniu.
● Produce energie electrica regenerabila la scara larga (37%)
● Industria este diversificata cu forta de munca ieftina
● Cursul leu/euro este stabil

Punctele slabe ale romaniei sunt:
● Rata natalitatii este in declin
● Existenta disparitatilor regionale grave, regiunile rurale ramanand in urma in ceea
ce priveste educatia, formarea profesionala, asistenta medicala si transporturile.
● Venituri publice scazute
● Prezenta evaziunii fiscale
● Productivitate agricola scazuta
● Existenta unei slabe infrastructuri a transporturilor

33

3.2 Situatia Economica si Persepective

Economia României

Crestearea PIB si potentialul de crestere.
Cresterea economica s-a facut resimtita in 2016 datorita cererii interne ce a fost
impulsionata de politici fisca-bugetare expansioniste. Dupa ce in 2015, PIB-ul a inregistrat o
crestere de 3.9%, se estimeaza ca in 2016 cresterea acestuia a atins 4.9%. Cresterea a fost
determinata in mare parte de consumul privat, sustinut de crestera salariala, reducerea
impozitelor si de rate scazute ale dobanzilor . 4
Se estimeaza ca ratele robuste de crestere economica vor fi mai moderate tinzand spre
pontialul de crestere. Se preconizeaza ca cererea interna va fi sustinuta de un puternic impuls
fiscal-bugetar pe termen scurt si de conditii de finantare favorabile. In consecinta se
preconizeaza o cresterea a PIB-ul real de 4.4% in 2017 si 3.7% in 2018. 5

Sursa: ​ http://old.zf.ro/banci-si-asigurari/avertisment-de-la-ue-economia-va-creste-in-2017-cu-4-4-sub-astept
arile-guvernului-de-5-2-chiar-si-asa-romania-va-avea-in-2017-pentru-al-doilea-an-consecutiv-cea-mai-mare-crestere
-economica-din-ue-16159591
4 Sursa: ​ http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
5 Sursa: ​ http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
34

Figura 1. ……

Impulsul fiscal-budgetar si nivelul crescut al consumului privat au accentuat cresterea
ciclica din 2016. Insa, pe termen lung, cresterea va ramane limitata in lipsa progreselor in scopul
punerii in aplicare a reformelor structurale.
Din perspectiva ofertei serviciile contribuie tot mai mult la cresterea economica, valoarea
adaugata a serviciilor din sectorul privat crescand in continuu dupa criza. Dintre servicii, TIC
activitatiile stiintifice si cele de sprijin administrativ se dezvolta cel mai rapid.

Investitii
Investiile au revenit la ratele de crestere din perioada de dinainte a crizei. Cresterea
investitiilor a atins un nivel de 8.3% in 2015 iar in 2016 valoarea totala a investitiilor se
estimeaza a fi crescut cu 5.5% . 6
Romania are una dintre cele mai ridicate rate ale investitiilor din UE, in 2015 atingand
24,8% din PIB.

Sursa:
Figura 1. ……
6 Sursa:http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf
35

Inflatia
Inflatia a scazut la un nivel record in 2016, ca urmare a implementarii masurilor
fiscal-budgetare. Inflatia medie a devenit negativa prin reducerea ratei TVA la produsele
alimentare, urmata de o reducere cu 4 puncte procentuale a ratei standard a TVA aceasta
atingand un nimim istoric de -3.0% in mai 2016 . 7
In ultima prognoza oficiala, BNR estimeaza ca rata anuala a inflatiei va ajunge la 2,1% 8
la finalul acestui an, in intervalul tintit de banca centrala.

Piata fortei de munca
Balanta Fortei de Munca la 1 ianuarie 2016 afirma ca ​ populația ocupată civilă ​ era de
8340.6 mii persoane, din care salariați 5041.1 mii persoane cu cei mai multi salariati lucrand in
sectorul serviciilor . 9
La sfarsitul anului 2016, regiunile cu cele mai ridicate rate ale somajului intregistrat au
fost de 7.9% in zona de sud-vest si 6.7% in zona de nord-est a Romaniei.
Piata fortei de munca a continuat sa se inbunatateasca in 2015 si 2016,ca urmare a
cresterii puternica e PIB-ului. Somajul a scazut la 6.8% in 2015 si 6.0% in 2016, apropiinduse de
nivelul minim de dinaintea crizei.
Incepand din 2007, populatia a scazut cu 6% scaderea fiind clasata pe a treia pozitie ca
amploare in Uniunea Europeana. Se enstimeaza ca pana in 2020 populatia in varsta de munca se
va reduce cu aproximativ 4%.

3.3 Riscul de tara al Romaniei
Riscul Politic
În ianuarie 2017, dupa învestirea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin ​ Grindeanu ​ ,
România au inceput sa apara proteste de stradă fa ț ă de inten ț iile guvernului de modificare a
7 http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-en.pdf

8 http://www.economica.net/isarescu-inflatia-ar-putea-fi-sub-nivelul-prognozat-de-bnr-la-finalul-anului-2017_13127
7.html
9 https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=9545&acro=lmi&mode=&recordLang=ro&lang=ro&parentId=&countryI
d=RO&regionId=RO0
36

Codului Penal si de gratiere. Pe 18 ianuarie, au manifestat aproximativ 5.000 de oameni, din care
aproape 4.000 în Bucure ș ti . 10
Protestele ce au escaladat in urmatoarele zile, după publicarea de către guvern în
Monitorul Oficial a ordonan ț elor privind noua lege a gratierii. Apogeul maxim al protestelor a
fost atins in seara de 5 februarie, cand mai multe de 500.000 de manifestanti au iesit in strada in
toata tara in ciuda faptului ca guvernul anun ț ase abrogarea OUG 13.
Situatia politica a romaniei are un efect dregadant asupra investitorilor, în special asupra
celor străini, generand lipsa a doua elemente fundamentale, stabilitate și predictibilitate, ce se
manifesta in mai multe faze.
a) faza de constatare și observație, in care mesaje de ingrijorare sunt trimise firmelor mama
sau ambasadelor.
b) faza de evaluare in care potentialele efecte negative asupra afacerilor sunt calculate intern
de catre investitori.
c) faza de avertizare, in care investitorii lanseaza avertismente despre potentialele efecte
negative ce pot avea loc daca situatia nu se remediaza.
d) faza măsurilor de retorsiune, in care investitorii ori inchid partial afacerile, sau relocheaza
afacerea intr-o tara mai stabila din punct de vedere politc.
Chiar daca situatia politica interna poate fi remediata, convingand investitorii ca riscul
politic este inexistent același lucru nu se poate spune despre efectul extern mai ales dupa ce
mediul social si media au prezentat faptele, situatia ajungand sa fie cunoscuta la nivel mondial.
Statul este in pozitia de a înregistra pierderi potențiale, investitorii orietanduse spre alte tari unde
mediul politic este mai prielnic.
Criza politica din PSD a escalat, dupa ce premierul Sorin Grindeanu a fost exclus din
PSD, ramand fara sprijinul acestuia.
Rezultatul motiunii de cenzuta impotriva guvernului Grindeanu care a fost depusa de
partidele ce l-au sustinut la investire aavut ca rezultat, prima data dupa 1989, demiterea
guvernului. Aceasta a fost adoptata de Parlament cu 241 voturi “pentru” si 10 voturi “impotriva”.
Maximilien Lambertson considera ca "Măsura PSD de a-l înlocui pe Grindeanu (premierul Sorin
Grindeanu, n.r.) va reorienta atenția asupra competenței și eficacității Guvernului, în special în
ceea ce privește sustenabilitatea politicilor sale fiscale pro-ciclice și încercărilor de
10 https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_din_Rom%C3%A2nia_din_2017
37

dezincriminare a anumitor infracțiuni de corupție. Deși este șocant ca un partid de guvernământ
să-l înlocuiască pe prim-ministru abia după șase luni de mandat, firmele românești, consumatorii
și investitorii au fost pregătiți pentru acest tip de instabilitate politică de la declanșarea
protestelor de masă din februarie. În sprijinul acestui punct de vedere, prima de risc pentru
România deși este mai mare decât în septembrie 2016 rămâne cu mult sub nivelul anterior anului
2015. Din aceste motive, nu ne așteptăm la un impact semnificativ asupra nivelului robust al
creșterii economice actuale, care ne așteptăm să atingă un vârf în acest an și să încetinească în
2018, în principal datorită faptului că economia se confruntă cu constrângeri de capacitate". 11

Sursa:https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/US-en/Marsh%20Political%20Risk%2
0Wall%20Map%20-%20May%202017.pdf
Figura 1. ……

Riscul Economic
Romania nu se confrunta cu dezechilibre macroeconomice, insa exista riscuri financiare
cauzate de activele externe, de punctele slabe ale sectorului bancar, de cresterea salariale in
11 Sursa: http://www.capital.ro/the-economist-situatia-politica-de-la-bucuresti.html
38

domeniul budgetar si de politici fiscale prociclice.
Un mare risc economic il prezinta legea salarizarii unitarea care este estimata sa genereze
costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6.6% din PIB, ceea ce se traduce prin un impact bugetar
net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimarilor FMI, impactul acesteia fiind semnificativ. 12
Reducerea taxelor si cresterile salariilor si pensiilor vor stimula cererea interna, dar cresterea
economica se va reduce in timp,aceste masuri neoferind un mediu economic sustenabil.
Din 2022 salariile vor fi stabilite potrivit unei grile bazate pe coeficienti, ce vor fi
multiplicati in fucntie de slariul minim pentru a determina salariul, ceea ce face ca baza de
ajustare sa fie extrem de volatila.

Riscul social
Putem spune ca oamenii cei mai vulnerabili din societate sunt cei in stuatie de somaj.
Romania se afla intr-o stare precara, aproximativ 58,5% din populatie cu varste cuprinse
intre 18 si 64 de ani sunt ocupati dar neangajati pe cand media europeana este de doar 23,2%.
Oamenii ocupati dar neangajati sunt la fel de vulnerabili la saracie precum somerii. 13
Daca totalul populatiei romaniei este de 19,8 milioane de persoane, iar persoanele cu
varsta intre 18 si 64 de ani reprezinta 35,3% din aceasta, populatia apta de munca este de
aproximativ 5.59 milioane de persoane. Din totalul populatiei active apte de munca 58,5% sunt
ocupati neangajati, in timp ce media europeana este de 23.2%

Chit ca angajatii cu contract de munca au sanse scazute de a fi in situatia de saracie, problema in
Romania este ca numarul salariatilor este relativ mic. Exista multi lucratori pe cont propriu sau
lucratori casnici nerenumerati, acestia intampinand niveluri neasteptat de mari de saracie in timp
12 Sursa:https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/25/fmi-legea-salarizarii-unitare-genereaza-riscuri-fiscale-semnifi
cative-costurile-totale-estimate-la-6-6-din-pib-11-28-38
13 Sursa: ​ https://monitorsocial.ro/indicator/riscul-de-saracie-in-funct ie-de-statutul-ocupational-2017
39

ce sunt considerati ocupati acestia reprezentand 54.3% din populatia cu varste cuprinse intre 16
si 64 de ani.

Riscul de credit
Riscul de credit la sfarsitul anului 2016 a ramas constant, rata creditelor neperformante
ramanand relativ mare in toata europa, reducerea acestora avand loc intr-un ritm lent.
Impedimentele strucurale pentru reducerea mai rapiuda a creditelor neperformante includ
procese judiciare si procese de recuperare a inprumuturilor lente.
Riscul de terorism
Interconectarea riscurilor exonomice, sociale si politice au creat un nou tip de
vulnerabilitate in lume, avand conflictele interstatale si atacurile teroriste in frunte. Recentele
atacuri teroriste din SUA au crescut nivelul ingrijorarii pentru potentialele tinte, siguranta
granitelor si amenintarea estremistilor, care au crescut dramatic in 2015.
40

Atacurile teroriste si numarul de victime au scazut in 2015, pentru prima data din 2012
insa nivel de alerta pentru potentialele atacuri teroriste in SUA este la cel mai ridicat nivel de la
11 Septembrie 2001.
Daca atacurile teroriste din anii 1990 si 2000 erau comise de grupuri si aveau ca scop
tinte de valuare mare, recentele atacuri sunt comise de mici celule teroriste sau indivizi ce au ca
scop cresterea numarului de victime, avand loc in spatii aglomerate.
De la 11 Septembrie 2001 un numar de 324 de atacuri teroriste islamice au avut loc in
Europa, 25 avand loc de la inceput anului 2017.
Aceste atacuri pot avea efecte precum:
● Aproximativ 10% din turistii americani si-au anulat calatoriile datorita atacurilor
recente din Egipt, Franta, Lebanon si Mali.
● Firm AirFrance a pierdut aproximativ 50 milioane de Euro datorita rezervarilor
anulate.
● Linii aeriene, lanturi de restaurante si site-uri de calatorii au suferit de scaderi ale
preturilor la bursa datorita atentatelor din Bruxel.

De ș i România face parte din Uniunea Europeana si NATO, ea nu este o ț intă
pentru organiza ț iile teroriste cu caracter islamist. Implicarea redusa a Romaniei în
lumea musulmană, pozitia geostrategica, reprezintă un privilegiu din multe puncte de
vedere.Spre deosebire de ț ările occidentale, comunitatile musulmane din Romania sunt
mult mai reduse din punct de vedere numeric ș i sunt în principiu comunită ț i bine
integrate din punct de vedere economic ș i social. Nu suntem afecta ț i foarte mult nici de
criza refugia ț ilor, nefiin d o ț intă pentru fluxurile migratorii.
Chiar dacă nivelul de risc este scăzut, vulnerabilită ț ile exploatabile în acest sens
sunt minimale, iar serviciile de informa ț ii necesită mai pu ț ine resurse pentru a- ș i
desfă ș ura activitatea în acest domeniu, al combaterii terorismului, România rămâne o
ț ară de tranzit pentru astfel de organiza ț ii. Au existat deja exemple de radicalizare a
unor tineri cu probleme de integrare socială ca ș i de expulzare a unor indivizi bănui ț i de
legături cu diferite organiza ț ii teroriste. Pozi ț ia geografică este, deci, o vulnerabilitate a
ț ării noastre, făcând din România o ț ară prin care terori ș tii trebuie să treacă în drumul
lor spre/dinspre Orientul Mijlociu. 14
14 Sursa: http://grupuldestudiidesecuritate.ro/analiza-riscului-terorist-romania/
41

Sursa:http://www.aon.com/2017-political-risk-terrorism-and-political-violence-maps/pdfs/2017-Aon-Risk-
Maps-Report.pdf
Figura 1. ……

42

CONCLUZII

43

BIBLIOGRAFIE
Isaic-Maniu, Irina, Caracterizarea statistică a riscului :concepte, tehnici, aplicații, Editura
ASE, București 2006
Dinu, Ana-Maria, Managementul intreprinderii in conditii de risc, Editura Pro
Universitaria, Bucuresti 2014
http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1
http://www.math.uaic.ro/~cefair/files/analiza_riscului_decizional.pdf
https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=9545&acro=lmi&mode=&recordLang=ro&lan
g=ro&parentId=&countryId=RO&regionId=RO0
http://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-report-romania-ro.pdf
https://www.marsh.com/content/dam/marsh/Documents/PDF/UK-en/WEF%20Global%20Risks
%20Report%202017.pdf

44