CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE ȘI EDUCAȚIE PREȘCOLARĂ [610677]

1
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE ȘI EDUCAȚIE PREȘCOLARĂ

Domeniul general de studii: Științe ale Educației
Programul de masterat: Psihologia socială și a familiei

TEZĂ DE MASTER

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI SUCCESUL ÎN GESTIONAREA
RELAȚIILOR SOCIALE, FAMILIALE LA STUDENȚI

Autor: ________________ Corotchih Ecaterina, gr. 24 M
(semnătura)
Conducător științific: ______________ Trofaila Lidia, d r., conf. universitar
(semnătura)
Admisă pentru susținere
Șef al Catedrei PEP _________________ Mîslițchi Valentina, dr., conf. universitar
(semnătura)

CHIȘINĂU, 2019

2
CUPRINS
ADNOTAȚIE
ADNOTATION
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………… 3
1.INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN VIAȚA ȘI ACTIVITATEA
UMANĂ. SUCCESUL ÎN RELAȚII …………………………………….. ……………………………… 7
1.1. Noțiune de inteligență emoțională. Caracteristica generală a inteligenței emoționale.
Structura inteligenței emoționale …………………………………………………………………………….. …….. 7
1.2.Noțiune de succes. Structura succesului ……………………………………… …. ………………………..1 2
1.3. Noțiune de relații. Caracteristica generală a rela țiilor. Tipuri de relații . ……………………….. 18
2. COMPONENTELE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI ROLUL LOR ÎN
GESTIONAREA CU SUCCES A RELAȚIILOR SOCIALE, FAMILIALE ……………….26
2.1. Conștiința de sine și implicarea ei la gestionarea cu succes a relațiilor sociale,
familiale………………………………………………………………………………………………… ……………………..27
2.2.Rolul autocontrolului la gestionarea cu succes a relațiilor sociale, fa miliale …………………. 33
2.3. Implicarea conștiinței sociale la gestionarea cu succes a sociale, fami liale …………………. 40
2.4. Gestionarea relațiilor – componentă importantă a inteligenței emoționale. Posibilități de
gestionare cu s ucces a relațiilor sociale, familiale …………………………………… ………………………. 47
3. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA SUCCESULUI ÎN
GESTIONAREA RELAȚIILOR SOCIALE, FAMILIALE LA STUDENȚI ………………. 55
3.1. Determinarea nivelului de dezvoltare a inteligenței emoționale, succesului în relațiile
sociale, familiale la studenți . Metodica experimentului de constatare……. ……………………….. 55
3.2. Organizarea și rezultatele experimentului de constatare …………………… ………………………. 61
3.3. Dezvoltarea inteligenței emoționale, gestionării cu succes a relațiilor sociale, familiale la
studenți . Metodica experimentului formativ………………………………………. ……………………………. 72
3.4. Organizarea și rezultatele experimentului formativ……………………………………………….. ….. 74
CONCLUZII GENERALE. RECOMANDĂRI …………………………………………………….. ….. 80
CUVINTE -CHEIE ……………………………………………………………………… ………………………….. 83
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………….. …………….. ………. 84
ANEXE ………………………………………………………………………………………….. …………………….. 89
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

3
INTRODUCERE
Actualitatea cercetării . Schimbările sociale actuale au impact asupra tuturor domeniilor
vieții și activității umane. De rând cu schimbările din domeniile vieții sociale, schimbări evidente
au loc în conștiința umană, sfera relațiilor cu alte persoane, conștiința socială, activitățile
sociale. Fiecare membru al societății tinde să fie mai responsabil față de obligațiile personale, să
coordoneze acțiunile sale cu acțiunile, activitățile altor persoane, să fie receptiv la concurență, să
se includă activ la realizarea sarcinilor și obligațiilor personale, sociale, familiale.
Aceste cerințe se referă și la studenți, care sunt incluși în activitatea de învățare și pregătire
profesională și trebuie să fie bine pregătiți în domeniul profesiei alese, să fie competenți
profesional, activi, responsabili social față de profesia aleasă, față de discipoli, să poată întreține
relații sociale, nu mai puțin importante sunt și cele familiale de valoare. Cerințele date sunt
oglindite în Constituția Republicii Moldova, Codul Educției, Curriculumul pentru învățământul
superior ș.a. documente importante de stat .
Unele din aceste cerințe se referă nemijlocit la inteligența emoțională a studenților, care
presupune o conștiință de sine bine dezvoltată, un autocontrol flexibil, o conștiința socială la un
nivel superior de dezvoltare și gestionarea eficientă a relațiilor sociale, familiale în orice
împrejurări, indiferent de obstacole, barierele sociale, personale cu care se confruntă.
Conform opiniilor mai multor savanți (Bradberry T., Greaves J., Goleman D., Stein S.,
Mayer J.D., Salovey P.) nu este vorba de educație, experiență de viață și activitate, cunoștințe,
forță intelectuală, cu toate că și fără ele este imposibil, dar nici una din ele nu are rolul pe car e îl
are în acest caz inteligența emoțională, căreia încă nu s -a reușit să i se valorifice la maximum
puterea, necesitatea. Studenții, de obicei, își concentreată cea mai mare parte a energiei spre
cunoaștere, acumularea experienței în activitatea individu ală, profesională, în inteligență,
educație. Acest lucru ar fi perfect, dacă ar avea o înțelegere perfectă a emoțiilor personale, a
emoțiilor celorlalți, o înțelegere a modului în care emoțiile ne influențează atât de profund viața,
relațiile sociale, fami liale.
În contextul pregătirii profesionale de astăzi tinerii mai mult sunt incluși în diverse activități
profesionale, sociale, decât în comunicarea, relaționarea directă, față în față, deschis cu alți
colegi, părinți, profesori . În asemenea împrej urări inteligența emoțională este deosebit de
importantă și necesară. Conform cercetărilor mai multor savanți ( T.Bradberry, J.Greaves,
D.Goleman, Stein S., Segal J. ș.a. ) inteligența emoțională este deosebit de importantă la

4
întreținerea relațiilor fam iliale, sociale, pentru ca omul, în cazul nostru studentul să obțină ceea
ce vrea în viață, o pregătire profesională de valoare. Abilitățile de inteligență emoțională sunt
responsabile pentru 58,0% din performanță în toate tipurile de muncă, activitate profesională,
relații interpersonale. Este necesar ca studenții să -și dezvolte abilitățile de relaționare, ca să aibă
succes în relațiile sociale, familiale.
Problema cercetării reiese din dificultățile pe care le crează nedezvoltarea inteligenței
emoționale în gestionarea relațiilor sociale, familiale la studenți.
Obiectul cercetării – relația dintre inteligența emoțională și succesul în gestionarea
relațiilor sociale, familiale la studenți.
Scopul cercetării constă în evidențiere a impactului inteligenței emoționale asupra
succesului în gestionarea relațiilor sociale, familiale la studenți.
Ipoteza cercetării:
Inteligența emoțională va influența benefic asupra succesului în gestionarea relațiilor
sociale, famili ale la studenți dacă se vor respecta următoarele momente:
– Conștiința de sine va fi bine dezvoltată;
– Autocontrolul va fi prezent și flexibil;
– Conștiința socială le va menține simțul prezenței în viața, activitatea socială și
capacitatea de a oferi oamenilo r o atenție nediferențiată;
– Vor fi capabili să -și gestioneze eficient relațiile sociale, familiale pe termen lung.

Obiectivele cercetării:

1. Studierea și analiza literaturii științifice cu referire la inteligența emoțională,
gestionarea cu succes a relaț iilor sociale, familiale.
2. Dezvoltarea inteligenței emoționale la studenți.
3. Elucidarea impactului inteligenței emoționale asupra succesului în relațiile sociale,
familiale la studenți.
4. Selectarea unor metodici aprobate și organizarea experimentului de constatare.
5. Elaborarea metodicii și implementarea experimentului formativ.
6. Analiza și intepretarea datelor.

5
Baza metodologică a cercetării.
În cercetare ne -am condus de cerințele principiilor metodologice: determinismului,
dezvoltării, legăturii conștiinței cu activitatea, sistematic. Ca punct de reper ne -au servit
concepțiile științifice ale mai multor savanți psihologi (Bradberry T., Greaves J., Goleman D.,
Mayer J.D., Salovey P., Stevens A.) referitor la dezvoltarea inteligenței emoționale, gestionarea
relațiilor sociale, familiale.
Inovația teoretică a cercetării constă în fundamentarea teoretică a problemei necesității
dezvo ltării inteligenței emoționale pentru asigurarea succesului în relațiile sociale, familiale la
studenți.
Inovația practică a cercetării . Cercetarea scoate în evidență posibilități de asigurare a
succesului în gestionarea relațiilor sociale, famil iale la studenți prin dezvoltarea inteligenței
emoționale, a componentelor ei de bază.
Metodele de cercetare.
În conformitate cu ipoteza și obiectivele investigației au fost utilizate un șir de metode de
cercetare științifică:
Metode te oretice – analiza, compararea, generalizarea datelor din literatura științifică la
problema de cercetare.
Metode empirice – observația, testele, experimentul de constatare, formativ, de control.
Metode statistice – analiza calitativă, cantitati vă și comparativă a datelor obținute.
Baza experimentală – studenții anului I de la facultatea Pedagogie, UST.
Structura lucrării. Lucrarea include: Introducere, capitolele 1,2,3; concluzii generale și
recomandări, cuvinte -cheie, bibliograf ie și anexe.

6
1. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN VIAȚA ȘI ACTIVITATEA
UMANĂ
1.1. Noțiune de inteligență emoțională. Caracteristica generală a inteligenței emoționale.
Structura inteligenței emoționale
Provocarea zilnică de a avea de -a face cu emoțiile este critică pentru condiția umană, pentru
că avem creiere proiectate astfel încât să acorde întâietate emoțiilor. Tot ceea ce vezi, miroși,
auzi, guști și atingi călătorește prin corpul nostru sub f orma semnalelor electrice. Aceste semnale
trec de la o celulă la alta, până când ajung la destinația finală, creierul. Pătrund în creier pe la
baza lui, prin apropierea măduvei spinării, dar trebuie să călătorească spre lobul frontal ( din
spatele frunții ) ca să ajungă în punctul în care se desfășoară gândirea logică, rațională. Problema
este că semnalele trec prin sistemul limbic – locul în care se produc emoțiile. Această trecere
explică de ce trăiești lucrurile emoțional, înainte ca rațiunea să poată in tra în joc [ 4 ].
Zona rațională din creier ( partea lui frontală) nu poate opri emoția „simțită” de sistemul limbic.
Ambele zone, cea emoțională și cea rațională se influențează una pe alta și păstrează o
comunicare constantă. Comunicarea dintre „creier ele” emoțional și rațional este sursa fizică a
inteligenței emoționale [4, 20, 17] .

Des.1.1. Zonele creierului și rolul lor în inteligența emoțională.

7
Calea fizică a inteligenței emoționale începe în creier, la nivelul măduvei spinării. Senzațiile
primare trec pe aici și călătoresc spre partea frontală a creierului pentru ca să putem analiza
rațional experiența. Traversează mai întâi sistemul limbi c, locul în care simțim emoțiile.
Inteligența emoțională presupune o comunicare efectivă între centrii rațional și emoțional ai
creierului.
Când a fost descoperită pentru prima dată, inteligența emoțională a reprezentat veriga -lipsă în
cunoaștere, î n activitatea noastră. O constatare ciudată: persoanele cu cele mai înalte niveluri de
inteligență ( IQ – coeficient de inteligență ) au performanțe mai bune decât cele cu un IQ mediu
în numai 20,0 %; în schimb, persoanele cu un IQ mediu au performanțe mai bune decât cele cu
un IQ ridicat în 70,0 % [4, 17, 39]. Această anomalie a venit ca o lovitură pentru cei care
crezuseră că succesul depinde de coeficientul de inteligență. Oamenii de știință și -au dat seama
că trebuie să existe o altă variabilă, care să explice succesul existent mai presus și dincolo de IQ –
ul persoanei. Ani întregi de cercetări și nenumărate studii au arătat că inteligența emoțională (
EQ – coeficient emoțional ) este factorul hotărâtor în asemenea situații [ 4, 20]. .
Popularizarea EQ-ului a început prin plasarea pe coperta revistei Time , în cadrul mai multor
ore de emisiuni televizate și este deosebit de actuală în instituțiile de învățământ, în aulele
universitare. Odată ce au luat cunoștință despre EQ , oamenii doresc să afle mai multe. În ce mod
funcționează EQ -ul și cine este dotat c u EQ. Cel mai important este că fiecare vrea să afle dacă
are EQ și cât de dezvoltat este. Mai multe publicații au încercat să le satisfacă oamenilor această
curiozitate, inclusiv cartea The Emotional Intelligence Quick Book ( Ghidul inteligenței
emoționa le ), publicat în 2004. Ghidul era unic în felul său, pentru că fiecare exemplar conținea
un cod, care -i permitea cititorului să acceseze online cel mai popular test de EQ, The Emotional
Intelligence Appraisal ( Evaluarea inteligenței emoționale ). Cartea le-a satisfăcut cititorilor
curiozitatea, explicându -le toate aspectele interesante, legate de EQ și oferindu -le ( grație testului
) o nouă perspectivă în cunoașterea de sine, pe care n -o puteau găsi nicăieri în altă parte [ 4].
Ghidul inteligenței e moționale și-a atins scopul – a devenit un bestseller tradus în 23 de limbi,
care este azi disponibil în peste 150 de țări. Vremurile se schimbă. Domeniul inteligenței
emoționale se află la un nou val de înțelegere – modul în care oamenii își pot îmbunătă ți EQ -ul
și pot obține avantaje de durată în dezvoltarea inteligenței emoționale, care are un impact
profund pozitiv asupra vieții și activității umane [4, 20, 17, 5].
Creierele noastre sunt proiectate în așa fel, că suntem niște ființe emoționale ș i prima reacție
la un eveniment întotdeauna este emoțională. Nu avem niciun fel de control asupra acestei părți a

8
procesului. Dar ne putem controla gândurile care urmează unei emoții și avem multe de spus în
ceea ce privește modul în care vom reacționa l a o emoție – atât timp cât suntem conștienți de
aceasta. Unele experiențe produc emoții de care ne dăm seama cu ușurință; alteori, emoțiile par
să nu existe. Când se produce o reacție emoțională de lungă durată, avem un „eveniment
declanșator”. Reacția pe care o avem la declanșatori depinde de fiecare om și include experiența
pe care a avut -o în situații similare [ 4 ]..
Pe măsură ce competențele de EQ se vor dezvolta, vom învăța să depistăm propriile
elemente declanșatoare și să exersăm moduri p roductive de a recționa, care vor deveni
obișnuințe.
Inteligența emoțională poate fi definită ca o capacitate de a recunoaște și înțelege emoțiile
proprii, ale altor persoane; de a folosi această conștiință pentru a gestiona comportamentul și
relațiil e [4, 20, 26, 27] . Inteligența emoțională este acel „ceva” oarecum intangibil din fiecare din
noi. Ea afectează modul în care gestionăm comportamentul, în care navigăm printre
complexitățile sociale și luăm decizii personale, care au rezultate pozitive .
Inteligența emoțională își are originea într -un element fundamental al comportamentului
uman, care e distinct de intelect. Nu există nici o legătură cunoscută între IQ și EQ; pur și
simplu, nu poți prevedea EQ -ul în funcție de cât de deștept este ci neva. Inteligența cognitivă sau
IQ-ul, nu este flexibilă [35, 39] IQ-ul tău, în absența vreunui eveniment traumatic, de exemplu o
leziune pe creier, este fixat încă de la naștere. Devii mai înzestrat, învățând lucruri, informații
noi. Inteligența cognitiv ă este abilitatea de a învăța. EQ -ul este o competență flexibilă, care
poate fi deprinsă. Deși este adevărat că unele persoane sunt de la naștere mai inteligente
emoțional decât altele, ne putem dezvolta inteligența emoțională, chiar dacă nu ne -am născut cu
ea.

Des. 1.2. Relația dintre IQ și EQ în structura personalității.
Personalitate
EQ
IQ

9
IQ-ul, personalitatea și EQ -ul sunt calități distincte, pe care le posedăm cu toții. Acestea
determină modul în care gândim și acționăm. Este imposibil de prevăzut una pe baza celorlalte.
Unii oameni pot fi inteligenți, dar nu inteligenți emoțional, iar oameni cu tot felul de personalități
pot avea un coeficient ridicat de EQ și /sau de IQ. Dintre toate trei, EQ -ul este o calitate flexibilă
și capabilă de schimbare [ 26, 27, 35] .
Personalitatea este piesa finală din acest puzzle. E „stilul” stabil ca re ne definește pe
fiecare. Personalitatea este rezultatul preferințelor, de exemplu, înclinația de a fi introvertit sau
extravertit. Cu toate acestea, ca și IQ -ul, personalitatea nu poate fi folosită pentru a prevedea
inteligența emoțională [ 7, 24, 9] . Și, tot ca și IQ -ul, personalitatea e stabilă pe durata vieții.
Trăsăturile personalității apar devreme în cursul vieții și nu dispar. Deseori, se crede că anumite
trăsături ( de exemplu, extravertirea ) sunt asociate cu un EQ mai mare, dar cei care preferă să fie
împreună cu alte persoane, nu sunt mai inteligenți emoțional, decât cei care preferă să fie singuri
[ 18 ]. Poți folosi personalitatea pentru a -ți dezvolta inteligența emoțională, dar cea din urmă nu e
dependentă de cea dintâi. EQ -ul este o deprind ere flexibilă. IQ -ul, EQ -ul și personalitatea,
evaluate împreună, reprezintă cel mai bun mod de a obține imaginea unei persoane în ansamblu.
Când le măsori pe toate trei la o singură persoană, acestea nu se suprapun foarte mult. În schimb,
fiecare acoperă o anumită zonă, care te ajută să înțelegi la ce reacționează persoana.
IQ-ul și EQ -ul nu sunt competențe contradictorii, ci mai degrabă separate. Cei care au un
IQ ridicat, dar o inteligență emoțională scăzută ( sau un IQ scăzut și o inteligență emoțional ă
ridicată ) sunt, în ciuda stereotipurilor, relativ puțini. Într -adevăr, există o oarecare corelație între
IQ și anumite aspecte ale inteligenței emoționale – deși suficient de îngustă pentru a face clar
faptul că, în mare măsură, sunt entități independen te [ 4, 20, 26] .
Tipul pur de IQ ridicat ( asta înseamnă lăsarea la o parte a EQ ) este o caricatură a
intelectului, care se poate adapta la nivel mintal, dar este incapabil să se adapteze la alte
persoane, situații. Profilurile diferă ușor de la bărbați la femei. Bărbatul cu un IQ mare dă
dovadă de o largă gamă de interese intelectuale și de capacități în această direcție. El este o
persoană ambițioasă și productivă, previzibilă, stăpânitoare și netulburată de îngrijorări în ceea
ce-l privește. Are tend ințe de a fi critic și condolescent, greu de mulțumit și inhibat, cu probleme
sexuale, inclusiv la nivelul experienței senzuale, neexpresiv și detașat, prevăzător și rece
emoțional.
Prin contrast, cei care au o inteligență emoțională ridicată, sunt echilibrați din punct de
vedere social, simpatici și veseli, nu cad pradă temerilor și îngrijorărilor, care ar putea să -i

10
macine. Au o mare capacitate de a se dedica cu trup și suflet oamenilor și cauzelor lor, de a -și
asuma răspunderi și de a avea un prof il etic; sunt înțelegători și afectuoși în relații. Viața lor
emoțională este bogată și normală; ei sunt împăcați cu sine și cu alți oameni, cu universul social
în care trăiesc.
Femeile cu un IQ ridicat au convingeri intelectuale, sunt fluente în exprimar ea gândurilor,
apreciază momentele intelectuale și au o largă gamă de interese intelectuale și estetice. De
asemenea, au tendința să fie introspective, pradă neliniștilor și lucrurilor care le macină,
sentimentului de vinovăție și ezită să -și exprime mânia deschis (chiar dacă o fac indirect).
Femeile inteligente din punct de vedere emoțional, din contra, au tendința de a fi
categorice, de a -și exprima sentimentele în mod direct și de a avea o părere pozitivă despre sine;
viața are sens pentru ele. Ca și bărbații, sunt simpatice și comunicative, își exprimă sentimentele
în mod potrivit ( și nu prin ieșiri pe care să le regrete ulterior ); suportă ușor stresul. Înclinația
spre viața socială le face să stabilească cu ușurință noi relații; se simt destul de bine cu sine și
sunt vesele, spontane și d eschise la experiențe senzuale. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ
ridicat, rareori sunt neliniștite ori se simt vinovate, se frământă pentru ceva [ 4, 20, 26, 27].
Sigur că aceste portrete sunt extreme. În fiecare din noi există un amestec de IQ și
inteligență emoțională la anumite niveluri. Dar ele oferă o privire instructivă referitoare la fiecare
din aceste dimensiuni în dependență de calitățile fiecărei persoane. Până la un anumit nivel, orice
om are o inteligență cognitivă și una emoțională, pri n urmare, aceste portrete se contopesc. Și
totuși, din cele două, inteligența emoțională adaugă mai multe calități [ 4, 7 ] .
Cât de mare este impactul pe care -l are EQ -ul asupra succesului profesional ? Răspunsul în
varianta scurtă la această într ebare este: foarte mare! Este un mod puternic de a ne concentra
energia într -o direcție, cu un rezultat colosal. Testând EQ -ul împreună cu 33 de alte competențe
importante s -a constatat că majoritatea i se subsumează, inclusiv gestionarea timpului,
mecanis mul decizional și comunicarea [7, 9, 24 ].
EQ-ul este atât de important pentru succes, încât reprezintă 58% din performanță, în
toate tipurile de profesii. Este cel mai mare element de predicție al performanței la locul de
muncă și cel mai puternic moto r al capacității manageriale și al excelenței personale. A fi un om
de succes este o necesitate firească pentru fiecare din noi, mai rămâne simpla posibilitate de a ne
forma și a deveni oameni de succes, cu realizări, performanțe reale, de valoare. Deseori
aspirațiile dau greș și omul poate rămâne deziluzionat o perioadă de timp [4, 20] .

11

Des.1.3. EQ -ul și calitățile personale, aflate sub gestionare.
Indiferent dacă avem un coeficient mare sau mic de inteligență emoțională, putem activa
pentru a ne îmbunătăți EQ -ul, iar cei care au un scor mic, au toate șansele de a -i ajunge din urmă
pe colegii lor. Cercetările efectuate la Facultatea de Com erț din cadrul Universității din
Queensland, Australia, au demonstrat, că persoanele cu un nivel scăzut al EQ -ului și al
performanței la serviciu, lucrând la îmbunătățirea EQ -ului pot ajunge la nivelul colegilor lor,
care excelează în ambele domenii.
Din persoanele examinate la locul de muncă, s – a constatat, că 90,0 % din cei cu
performanțe de top au și un coeficient ridicat de inteligență emoțională. Pe de altă parte, numai
20,0 % din cei cu performanțe slabe au un nivel ridicat al EQ -ului. Putem avea o bună
performanță și fără EQ, dar șansele sunt slabe. Cei care -și dezvoltă EQ -ul, tind să aibă succes în
profesie, pentru că cele două merg mâină în mâină. În SUA, în mod firesc, persoanele cu un
nivel ridicat al EQ -ului câștigă mai bine – în medie, cu 29 000 de dolari mai mult pe an, decât
cele cu un nivel scăzut. Legătura dintre EQ și câștig este atât de directă, încât orice punct în plus
la EQ adaugă 1 300 de dolari la salariul anual. Aceste constatări se dovedesc a fi adevărate în
 LUAREA DECIZIILOR
 GESTIONAREA
TIMPULUI
 TOLERANȚĂ LA
SCHIMBARE
 ASERTIVITATE
 COMUNICARE
 ABILITĂȚI SOCIALE
 ABILITĂȚI DE
PREZENTARE
 TOLERANȚĂ LA STRES
 MANAGEMENTUL
FURIEI
 DESERVIREA
CLIENȚILOR
 RESPONSABILITATE
 ÎNCREDERE
 FLEXIBILITATE EQ
QQ

12
cazul tuturor domenii lor de activitate, la toate nivelurile, în orice regiune din lume. Nu s -a reușit
să se găsească o slujbă în care performanța și salariul să nu fie în strânsă legătură cu EQ -ul
persoanei [ 4, 20, 7, 9].
Pentru a avea succes și a fi împlinit, în zilele no astre, trebuie să ne dezvoltăm la
maximum abilitățile de inteligență emoțională, pentru că cei care folosesc o combinație de
raționament și sentiment, obțin cele mai bune rezultate.
1.2. Noțiune de succes. Structura succesului
Succesul este definit ca o reușită, rezultat favorabil al unei acțiuni, o izbândă, victorie față de
adversari ori o recompensă, recunoaștere publică, cu răsunet social favorabil al unei acțiuni
sociale sau individuale [13, 14, 31]. Analizei acestei ultime acțiuni, M. Ralea și T. Hariton (T.
Herseni) i -au dedicat o lucrare amplă, numită Sociologia succesului ( 1962 ). Succesul eliberează
forțele creatoare și energia individului și este opus eșecului care produce stres și inhibă. Studiile
lui Denebo, cele ale lui Hop p, școala lui K. Lewin au pus în evidență intercorelația dintre succes
și expectanță, ambiție. Când expectanțele sunt foarte mari și posibilitățile personale slab
evaluate, eșecul este mai frecvent. Situațiile inverse evidențiază mai mult succes și posibil ități de
a grada creșterea expectanței. Acest feed -back are o mare valoare în structurile profunde ale
personalității. Fiecare succes este un stimulent energizator, aceasta se constată mai ales la copiii
inadaptați social, în cursul reeducării. Când acești a reușesc să facă ceva util, are loc abandonarea
atitudinii negative anterioare. Educatorului îi revine obligația de a doza dificultățile sarcinii și de
a oferi ceea ce se poate rezolva prin înțelegere și cu șanse de succes [36, 37].
Structura succesului
După părerea mai multor autori ( Tracy B., Goleman D ., Corotchih E. , Trofaila L. ) orice
am dori, orice factor pe care -l considerăm important pentru fericirea noastră, poate fi plasat în
unul din cele șapte componente structurale ale succesului: 1) pacea interioară, 2) sănătate
șienergie, 3) relații pline de iubire, 4) libertate financia ră, 5) idealuri și scopuri importante, 6)
autocunoașterea și conștiința de sine, 7) implinire personală. Aceste componente sunt
compatibile cu tot ceea ce s -a scris sau s -a descoperit despre succes și fericire. Ele caracterizează
viața și realizările tutur or oamenilor de succes. Includ tot ceea ce ne -am fi putut dori vreodată [
21, 36, 37 ] .
Viața noastră ideală este un amestec al acestor componente, combinate astfel încât să ne
facă fericiți în orice moment. Definind succesul în funcție de una sau mai mu lte din aceste șapte

13
componente, creăm o țintă clară pe care trebuie s -o atingem. Putem încerca să măsurăm cât de
bine procedăm, pentru a ne atinge scopul. De asemenea putem identifica domeniile în care va
trebui să facem schimbări, dacă dorim să ne imbu nătățim viața.
Vom începe cu scopul stabilit, cu modul nostru de a ne vedea viitorul perfect. Ne
descătușăm puterile interioare, atunci când ne „vedem” viața, exact ca și când ea ar fi perfectă
din toate punctele de vedere. Primul lucru pe care îl avem de făcut este să ne creăm un proiect,
o imagine clară a scopului spre care ne orientăm, și cum va arăta acesta atunci când îl vom
realiza. Această imagine, ne va servi drept principiu organizator, ghid și punct de reper la care
să ne raportăm, pentru a putea evalua progresul pe care -l avem în procesul de materializare a
scopului stabilit.
Pacea interioară
Prima din cele șapte componente ale succesului, dar și cea mai importantă, este pacea
interioară. Acesta este bunul cel mai de preț al omului. Fără ea, nimic altceva nu are valoare. De
aceea o căutăm toată viața. Obișnuim să analizăm cât de bine ne este la un moment dat, în
funcție de gradul nostru de pace sufletească [ 37 ]. .
Pacea interioară este busola noastră internă. Când trăim în armonie c u cele mai înalte
valori ale noastre și cu cele mai intime convingeri, când avem un echilibru perfect în viață –
avem pace interioară. Dacă, dintr -un motiv sau altul, valorile ne sunt compromise sau acționăm
împotriva noastră, pacea sufletească este prim a care suferă.
Pacea interioară, sau armonia este esențială pentru performanța maximă a tuturor
grupurilor umane, de la relațiile noastre cu prietenii și cu membrii familiei, până la cele de
serviciu, cu firmele sau organizațiile în care lucrăm. Toate rel ațiile interumane înfloresc, atunci
când există armonie. Toate deprinderile, principiile morale, normele de comportament și
diplomația se învârt în jurul dorinței pe care o avem de a ne asigura pacea interioară proprie, fără
să deranjăm pacea interioară a altor persoane [ 36, 37, 23].
În companii, pacea interioară poate fi măsurată prin gradul de armonie, care există între
angajați. Companiile productive, profitabile, sunt cele ale căror angajați se simt bine și sunt
mulțumiți de sine. La serviciu se simt fericiți și în siguranță. Pot fi ocupați sau chiar implicați
total în activitatea lor, dar sunt liniștiți în interior.

14
Adevărul minunat legat de pacea interioară este că ea constituie condiția normală,
firească a fiecărui om. Fericirea este dreptul nostru de la naștere. Ea ne aparține. Nu este ceva ce
trăim ocazional, dacă avem noroc. Pacea interioară este esențială pentru însăși existența umană.
Este condiția de bază pentru a ne putea bucura de toate celelalte.
Atingerea păcii interioare trebuie să fie principiul organizator principal al vieții. Acesta
trebuie să devină scopul suprem căruia să i se subordonează celelalte scopuri. De fapt, avem
succes în măsura în care ne atingem propria fericire, propria mulțumire de sine, sentimentul de
bunăstare personală, propria pace sufletească.
Sănătate și energie
A doua componentă a succesului o constituie sănătatea și energia, după cum pacea interioară
este starea noastră mintală normală și firească, sănătatea și energia denotă starea noastră fizic ă
normală și firească [16, 21, 36 ].
Corpul nostru are o tendință naturală spre sănătate, în absența interferențelor mintale sau
fizice, el produce energie cu ușurință și din abundență. Sănătatea perfectă apare în absența
oricăror dureri, tulburări ori boli. Corpul nostru este alcătuit astfel, încât după o boală el se
reface, devine sănătos, plin de energie, fără ajutor din afară.
Atunci când obținem tot felul de lucruri în plan material, dar pierdem sănătatea și pacea
interioară, nu ne putem bucura aproape deloc de realizările noastre. Putem încerca să ne
imaginăm că avem o sănătate perfectă. Acum putem încerca să ne gând im cum am arăta, dacă
am fi imaginea ideală a perfecțiunii fizice. Ce înfățișare am avea ? Cum ne -am simți? Care ar fi
greutatea noastră? Ce alimente am mânca și ce exerciții am face?
Relații pline de iubire
A treia componentă a succesului sunt re lațiile pline de iubire. Acestea -s relațiile cu oamenii
pe care îi iubim și la care ținem, persoanele care ne iubesc și țin la noi. Ele reprezintă etalonul în
ceea ce privește felul în care ne descurcăm cu adevărat în viață. Cele mai multe momente de
fericire și nefericire din viață provin din relațiile noastre cu alți oameni. Aceste relații sunt cele
care definesc, cu adevărat, calitatea noastră de oameni.
O calitate esențială a unei persoane normale este abilitatea acesteia de a crea și menține
relații de prietenie și intime pe termen lung cu ceilalți oameni. Esența personalității noastre se
dezvăluie prin felul în care comunicăm cu ceilalți și prin modul în care ei se înțeleg cu noi.

15
Putem măsura oricând starea în care se află relațiile no astre, printr -un test simplu: râsul.
Singura măsură certă a felului în care merg lucrurile este dată de faptul cât de mult se râde într -o
familie, sau cât de mult râd doi oameni care sunt împreună. Când o relație este cu adevărat
fericită, oamenii râd foa rte mult când sunt împreună. Când o relație se strică, primul lucru care
dispare este râsul [5, 36, 21].
Acest lucru este adevărat și pentru companii. Organizațiile performante, profitabile sunt
acelea în care oamenii râd și glumesc împreună. Ei se bucură unul de altul, de munca lor. Ei
lucrează bine și eficient în echipă. Sunt mai optimiști, mai deschiși spre idei noi, mai creativi și
mai flexibili.
Problemele cu ceilalți duc în mare măsură la destabilizarea liniștii interioare, ne subminează
sănătatea, mai mult decât oricare alt factor. Unul din scopurile noastre majore trebuie să fie acela
de a crea un mediu uman în care să putem fi fericiți, mulțumiți și împliniți. Trebuie să ne
examinăm relațiile, una câte una, ne facem un plan ca fiecar e în parte să fie plăcută și
satisfăcătoare.
Libertatea financiară
Aceasta este cea de -a cincea componentă a succesului. A fi liber financiar înseamnă a avea
destui bani pentru a nu ne face tot timpul griji din cauza lor, cum fac majoritatea oameni lor. Nu
banul stă la originea oricărui rău, dar lipsa banilor. Obținerea propriei independențe financiare
reprezintă unul din cele mai importante scopuri și responsabilități din viața noastră. Este o
problemă foarte importantă pentru a fi lăsată în voia so artei.
Peste 80,0% din populație este preocupată de problemele legate de bani. Mulți se gândesc la
bani și își fac griji din cauza lor când se trezesc dimineața, când iau micul dejun, pe parcursul
zilei, în timpul serii. Nu este un mod sănătos și f ericit de a trăi. Nu ne ajută deloc să dăm tot ce
avem mai bun din noi [36, 37, 23 ].
Banii sunt importanți. Ei reprezintă un factor esențial în obținerea primelor trei componente a
succesului. Cele mai multe din îngrijorările, tensiunile, nelinișt ile și motivele pentru care ne
pierdem pacea interioară sunt determinate de grija pentru bani. Multe din problemele de sănătate
apar din cauza stresului cauzat de lipsa de bani. Multe din problemele interumane sunt cauzate
de grija pentru bani. Deaceea su ntem datori să ne folosim talentele și abilitățile, până în
momentul în care știm că putem câștiga destui bani, astfel încât să nu mai trebuiască să ne facem
griji din cauza lor.

16
Senzația de libertate financiară este esențială în realizarea oricărui scop important și nu ne
vom simți liberi, până când nu vom avea destui bani, ca să nu fim preocupați de ei. Unul din
scopurile principale din viața noastră trebuie să fie asigurarea independenței financiare, fără a ne
autoamăgi, fără a amâna, sau a ne l ăsa în voia soarteii.
Idealuri și scopuri importante
Aceasta este cea de -a cincea componentă a succesului. După părerea lui V.E.Frankl, cea mai
profundă dorință din subconștientul nostru este nevoia de sens și scop în viață. Pentru a fi cu
adevărat fericiți avem nevoie de un simț clar al direcției spre car e ne orientăm. Avem nevoie de
un angajament față de ceva mai mare și mai important decât noi înșine. Trebuie să simțim că
viața noastră are sens, că într -un fel ne aducem contribuția utilă în această lume [36, 21 ].
Fericirea poate fi definită c a „ realizarea progresivă a unui ideal important”. Putem fi fericiți,
doar când ne îndreptăm înspre ceva ce este cu adevărat important pentru noi.
Autocunoașterea și conștiința de sine
Cea de -a șasea componentă a succesului este autocunoașterea și conștiința de sine.
Autocunoașterea merge mâină în mâină cu pacea interioară și realizările personale ale omului.
Pentru a lucra la capacitate maximă, trebuie să știm cine suntem și de ce gândim și simțim în
felul în care o facem. Trebuie să înțelegem fo rțele și influențele, care ne -au modelat caracterul.
Trebuie să știm de ce reacționăm și răspundem oamenilor și situațiilor din jurul nostru în modul
în care o facem. Numai când ne vom înțelege și accepta pe noi înșine, ne vom putea îndrepta
spre alte d omenii ale vieții [ 36, 21 ].
Împlinirea personală
Aceasta este cea de -a șaptea componentă a succesului personal și ne oferă sentimentul că
putem deveni tot ceea ce dorim, cu certitudinea că ne îndreptăm spre atingerea potențialului
maxim ca fii nță umană. A.Maslow a numit acest lucru „ autorealizare”. După părerea lui, aceasta
este caracteristica de bază a celor mai sănătoase, fericite și de succes persoane din societate [36,
37, 23 ].
Când ne definim viața în termeni ideali, când avem cura jul să decidem exact ce anume
dorim, trebuie să începem procesul de deblocare a puterilor noastre ascunse, pentru a avea
succes.

17
Legile mintale acționează și ele tot timpul, deși efectele lor fizice nu pot fi văzute chiar atât
de ușor. Ori de câte ori viața merge bine, înseamnă că gândurile și activitățile noastre se află în
deplină armonie cu aceste legi mintale. Ori de câte ori avem probleme, este aproape sigur, că am
încălcat una sau mai multe din aceste legi.
Astfel legea controlului afir mă, că ne simțițim bine în măsura în care simțim că avem
control asupra propriei vieți, și că suntem nemulțumiți de noi înșine, din cauza că nu ne putem
controla viața, sau suntem controlați de o persoană din exterior. Această lege se mai numește
teoria centrului de control. Stresul, anxietatea, tensiunea și afecțiunile psihosomatice survin la
persoanele care se simt că nu dețin control asupra vieții lor, sau asupra unei părți importante din
viața lor. Încrederea în sine oferă posibilitatea de a fi st ăpân pe situație.și oferă un avantaj net
față de o persoană nesigură, nehotărâtă [ 5, 26, 27, 35 ].
Legea cauzei și efectului afirmă că pentru orice efect din viață există o cauză specifică. Tot
ceea ce se întâmplă are o cauză fie că o cunoaștem sau nu. Există cauze specifice ale succesului
și cauze specifice ale eșecului. Există cauze specifice pentru sănătate și pentru boală, pentru
fericire și nefericire.
Tot ceea ce suntem, sau vom fi vreodată, este rezultatul modului în care gândim, da că
schimbăm calitatea gândirii, schimbăm calitatea vieții. Schimbările produse în interiorul nostru
vor atrage după sine schimbări în exterior.
Legea credinței afirmă că tot ceea ce credem din tot sufletul devine realitate. Cu cât credem
mai mult că ceva este real, cu atât este mai posibil să devină realitate. Dacă credem cu adevărat
în ceva, nici nu trebuie să ne imaginăm că poate fi altfel. Convingerile noastre ne pregătesc fie
pentru succes, ori pentru eșec.
Oamenii cu o viziune optimistă, p ozitivă sunt acei care își modifică în mod activ, sistematic
viitorul [5, 36, 21].
Legea așteptărilor afirmă că tot ceea ce așteptăm cu încredere fiind ferm convinși, devine
propria noastră profeție de autoîmplinire. Ceea ce primim de la viață nu este neapărat ceea ce
dorim, dar mai mult ceea ce așteptăm. Așteptările exercită o puternică influență, care ne
determină să acționăm și fac ca situațiile să se desfășoare exact în modul în care am prevăzut.
Oamenii de succes au așteptări optimiste. Ei se așteaptă să aibă succes, ei se așteaptă să placă
celorlalți oameni etc.

18
1.3. Noțiune de relații. Caracteristica generală a relațiilor. Tipuri de relații
În psihologie relațiile interpersonale se definesc ca raporturi sociale dintre doi sau mai
mulți oameni caracterizate prin utilizarea minimă a etichetelor stereotipe, de existe nța unor reguli
unice și idiosincretice, de un grad înalt de schimb informațional. Relațiile interpersonale se
realizează între două sau mai multe persoane, care se află în poziții de proximitate și care
interactionează sau se influențează reciproc [13, 1 4, 31 ]. Relațiile interpersonale sunt
legături psihologice, conștiente și directe între oameni, relații ce predomină în cadrul unui grup
sau colectiv de oameni . Prin esența sa, omul este o ființă social ă. Omul n u poate trăi singur,
izolat, rupt de alți oameni , dimpotrivă , se raportează permanent la alți oameni, acționează
împreună cu ei, stabilește relații cu alți oameni .
Existența umană ar fi greu de conceput în afara relațiilor sociale, relațiilor cu alți oameni.
Aceste relații sunt mult iple, variate și acționează în planuri diferite. Se pot marca de la relația
de simpatie dintre două persoane, de la cea de rudenie sau de vecinătate, până la relațiile
economice obiective, specifice unei societăți, unui anumit timp istoric. Printre acest ea un loc
aparte îl ocupă relațiile interpersonale stabilite în cadrul unui grup, colectiv de oameni ca un caz
particular al relațiilor sociale. Acestea reprezintă legături psih ologice, conștiente și directe î ntre
oameni. Se caracterizează relațiile inter personale prin mai multe trăsături ale legăturilor care se
stabilesc între oameni. Aceasta le oferă trăsături specific, un caracter specific [ 29, 30 ]:
Caracterul psihologic al relațiilor demonstrează că avem de -a face c u două surse psihice,
ambele înzest rate cu toată gama funcțiilor, î nsușirilor, stărilor și trăirilor psihice.
Caracterul conștient al rela țiilor arată că pentru a intra î n relații de tip interpersonal,
oamenii trebuie să fie conștienți de situație, să -și dea seama unii de a lții, de existența, nevoile și
însușirile lor, de natura și scopu l relațiilor care se stabilesc î ntre ei.
Caracterul direct al relațiilor arată că relațiile interpersonale sunt de tipul “față in față” și
presupun realizarea u nui contact perceptiv î ntre parteneri. Pe baza acestui criteriu diferențiem
relațiile interpersonale de toate celelalte relații care sunt mediate (fie de surse nepsihologiece:
telefon, internet, etc, fie de surse psihice – relația dintre două persoane mediată de a treia).
Caracterul etic, moral al relațiilor. Prin intermediul acestor relații, omul urmarește
realizarea binelui sau răului, fie în raport cu sine, fie î n raport cu ceilalți. Prin ele,

19
comportamentul se valorizează, adică devine pozitiv sau negativ, acceptat sau respins din punct
de vedere social.
Caracterul formativ al relațiilor. Prin raportare la ceilalți oamenii reușesc nu numai să-și
cunoască semenii, dar să -și conștientizeze parțile personale slabe, tari, limitele, etc. Oamenii se
pot și modela, schim ba în funcție de ceilalți.
Tipuri de relații interpersonale.

Acestea se divizează după mai multe criterii [ 4, 29, 30 ] :
I. După nevoile și trebuințele psihologic e resimțite de oameni când se raportează unii la alții,
avem relații:
1. de intercunoaștere. Cu cât oamenii au mai multe informații despre ei, cu atât relațiile
dintre ei se vor desfășura mai ușor. Importante in acest tip de relații sunt imaginea pe care
partenerii o au despre sine și ceilalți. Î n raport cu aceste imagini ne comportam uni i față de alții,
ne comportăm î ntr-un anumit fel.
2. de intercomunicare. Sunt generate aceste rel ații de nevoia de comunicare
între oameni și considerate a fi fundamentul apariției societății, stau la baza societății. În acest
tip de relații pot apărea fenomene de perturbare a comunicării: blocajul (imposibilitatea de a
comunica); bruiajul (deformarea conținutului unui mesaj din cauza gălăgiei), distorsiunea
informațiilor (deformarea neintenționată a mesajului atunci când el trebuie să parcurgă mai multe
verigi).
3. afectiv – simpatice. Acestea nu sunt altceva decât r elațiile de simpatie/antipatie î ntre
oameni, de prefe rință sau de respingere afectivă, care pot fi unilaterale sau reciproce.
II. În funcție de latura procesuală a relațiilor interpersonale avem mai multe tipuri de
relații:
După nevoiele și
trebuințele
psihologice
•de intercunoaștere
•de intercomunicare
•afectiv -simpatice
În funcție de latura
procesuală a relațiilor
interpersonale
•de cooperare
•de competiție
•de conflict
În funcție de
modificările produse în
propria persoană
•de acomodare
•de asimilare
•de stratificare
•de alienare

20
1. de cooperare. Acestea sunt baz ate pe coordonarea eforturilor î n veder ea realizării unui
obiectiv comun.
2. de competiție. Sunt bazate pe rivalitatea pa rtenerilor î n atingerea unei ținte individuale de
cunoaștere, activitate etc.
3. de conflict. Au ca suport opoziț ia mutuală raportată la un anumit scop.
III. În f uncție de modificările produse î n propria persoană avem relații:
1. de acomodare. Partenerii se obișnuiesc unul cu altul, la împrejurările de activitate în
comun.
2. de asimilare. Are loc o fuziune, un transfer reciproc de gusturi, ment alități, opinii.
Partenerii gândesc și se comportă aproximativ la fel.
3. de stratificare. Partenerii se ierarhizează î n funcție de statutul pe care îl dețin.
4. de alienare. Acestea sunt echivalente cu fuga, î ndepărtarea de celălalt, cu ruperea
relațiilor.
Prin grup social î nțelegem un ansamblu uman structurat,un grup de oameni ale cărui
elemente se influențează reciproc. Există un număr mare și variat de grupuri sociale.
Suntem la universitate intre colegi, ne străduim să respectăm regulamentul de ordine
interioară. Suntem cu prietenii in discotecă, la plimbare, in călătorie, suntem la antrenament cu
echipa, respectăm regulile jocului și ceea ce are fiecare de făcut pe "locul" său in cadrul echipei.
Respectăm tot ceea ce ne cere antrenorul. Semnificația lui în toate aceste sițuaț ii constă î n faptul
că exprimă lingvistic situații conform cărora fiecare dintre noi face par te din diferite grupuri,
intră î n relații, respectă reguli și comunică cu ceilați.
Unele grupuri sociale se formează spontan (călă toria î ntr-un autobus), altele sunt
instituționalizate (se manifestă cons tant î ntr-un cadru organizat dat).
Distingem între tipurile de grupuri, mai î ntâi, grupul de apartenență. Este acel grup î n care
subiectul es te implicat efectiv î n calitate de membru solidar al unui ansamblu de relații, de
activități și de valori care -i modelează conduitele sociale. Rolurile î ndeplinite de acest tip de
grup sa tisfac trebuințele de afiliere ș i de recunoastere ale membrilor săi, contribuie la definirea
identității sociale.
Asociat grupului de apartenență este grupul de referin ță. Acesta este grupul din care am dori
să facem parte, dar nu putem, cel puțin p entru moment. Grupul de referință ne serveș te drept

21
model, ne influen țează formarea imaginii de sine. El procură motive de aspirație care permit
schimbarea conduitelor, orientând astfel atitudinile sociale conform unei ierarhii de valori [ 28,
29, 30 ]..
Un tip aparte de grup de apartenență este grupul de vârstă, intâlnit atât in comunitățile
tradiționale, cât și in cele moderne. Incepând cu grădinița unde copii fac parte din grupa mică,
mare, mijlocie, continuând cu școala unde aparțin ciclului primar, gimnazial, liceal, universitatea
facem parte dintr -un grup de vârstă. Apartenența la un astfel de grup atrage dupa sine drepturi
dar și obligații ce se modifică odată cu schimbarea categoriei de vârstă, și după cum știm,
obligațiile sunt tot mai puternic afirmate ca cerințe ce trebuie asumate.
Grupul de presi une este un alt tip de grup, organizat in scopul apărării unor obiective
collective, exercitând in mod direct sau indirect presiuni in acest sens.
Indiferent cărui tip de grup ii aparținem, importantă rămâne relația umană ce nu poate exista
in afara acestuia. Nevoile umane individuale de apartenență, de realizare, de respect de sine pot
fi satisfăcute numai in cadrul anumitor grupuri. Realizarea lor este esențială pentru manifestarea
și implinirea personală.
Relațiile interpersonal în grup, cole ctiv instituie valori, norme de conduită, modele de
comportare, stiluri de interacțiune. Trăirea impreună a evenimentelor are un rol important in
dezvoltarea relațiilor sociale, un caracter "contagios", sistematic cultivat și canalizat de practicile
socia le. Apar și se stabilesc relațiile sociale din anumite nevoi, care sunt următoarele:
a) Nevoia de afiliere – oamenii nu pot trăi izolați unul de altul. Nevoia de afiliere se referă la
nevoia oamenilor de a avea contacte relativ frecvent e cu ceilalți. Ea stă la baza formării relațiilor
interpersonale.
b) Nevoia de intimitate. O distincție utilă pentru studiul relațiilor este aceea dintre nevoia de
afiliere și nevoia de intimitate. Prima se referă la dorița de a stabili cât mai multe contacte
sociale, iar cea de -a doua la preferința pentru relațiile calde și apropiate.
c) Singurătatea. In viața de zi cu zi suntem inclinați să considerăm că singurătatea
inseamnă lipsa relațiilor sociale. Suntem singuri atunci când relațiile noastre cu ceilalți sunt
foarte limitate și inadecvate. Persoanele singuratice sunt de obicei timid e și au o stimă de sine

22
scăzută. Deseori sunt depresive, au opinii negative despre ceilalți și sunt prudenți din punct de
vedere social: evită situațiile in care ar putea fi respinși de ceilalți.
d) Atracția interpersonală. Termenul de atracție se r eferă la o anumită stare motivațională:
dorința de a interacționa, de a avea relații cu o anumită persoană. Este opusul termenului de
respingere, exprimat prin dorința de a nu iniția o relație sau de a pune capăt unei relații ori
indiferență.
Există o legatură reciprocă intre “grupuri sociale” și “relații sociale”. Ca să existe o relație
socială intre două persoane, ei trebuie să aparțină aceluiași grup (relația tată -fiu in familie; relația
profesor -elev in școală; relația patron -muncitor in intrep rindere, etc.).

Pot fi evidențiate și alte tipologii de rela ții sociale .:
I. După natura lor, rela țiile sociale sunt: 1) economice, 2) politice, 3) educa ționale,
4) juridice.
II. După cadrul in care se desfășoară, relațiile sociale sunt: După natura lor
După cadrul în care se
desfășoară
După modul în care afectează
coeziunea socială
După natura activității, scopului
care formează obiectul relației
După gradul lor de
reglementare•economice
•politice
•educaționale
•juridice
•interindividuale
•între persoană și grup
•intergrupale
•de cooperare
•de subordonare/supraordonare
•de compromis și toleranță
•de marginalitate
•de competiție
•de conflict
•de muncă
•familiale
•de vecinătate
•de petrecere a timpului liber
•informale
•formale

23
– interindividuale : se stabilesc intre două persoane. Pot fi relații de prietenie, de colaborare,
de du șmănie etc.;
– intre persoană și grup: relații de comunicare, afective, de conducere , de mobilitate;
– intergrupale: se stabilesc intre grupuri ca totalit ăți. Ele sunt diferite in raport cu natura
(scopul) și mărimea grupului.
III. După modul in care afectează coeziunea socială, relațiile sociale sunt:
– de cooperare : in grupurile primare cooperare direct ă, personala; in grupurile mari
cooperare impersonală, simbolică (nu e decisă și planificată de catre individ);
– de subordonare/supraordonare: un grup sau o persoană este dominat de către un alt grup
sau altă persoană sau domină, prin diverse mijloace, un alt grup/persoană;
– de compromis și toleranță: două persoane sau două grupuri au interese și scopuri diferite,
dar nu și le pot impune și se acceptă reciproc;
– de marginalitate: persoanele particip ă la grupuri cu modele valorice diferite, fără a se
identifica complet cu nici unul dintre ele;
– de competi ție: apar când resursele (produse, statusuri, putere, prestigiu etc.) sunt limitate
sau percepute ca atare;
– de conflict: apar atunci cand deosebirea de interese dintre persoane sau grupuri nu se poate
rezolva prin compromis și toleranță [ 13, 28, 29 ].
IV. După natura activității, scopului care formează obiectul relației, relațiile sociale
sunt: 1) de mun că, 2) familiale, 3) de vecin ătate, 4) de petrecere a timpului liber.
Studiul acestor relații formează obiectul unor ramuri ale sociologiei: sociologia muncii;
sociologia familiei; ecologia sociala; sociologia timpului liber.
V. Dupa gradu l lor de reglementare, rela țiile sociale sunt:
– informale: sunt directe, personale, pu țin reglementate și controlate;
– formale: sunt definite social, reglementate prin norme și coduri. Decurg din diviziunea
socială a muncii.

24
Relațiile sociale se formează pe baza interacțiunii dintre persoane, pe baza unor scopuri și
interese individuale, sociale. Rela țiile interindividuale pot fi intâmplătoare, efemere sau
spontane, având – sub raportul vieții sociale – un rol derivat, secundar.
Nu toate rela țiile dintre persoane sunt relații sociale. Rela țiile interumane reprezintă mai
multe forme care pot fi și etape in constituirea relațiilor sociale.
O prim ă formă de relații intre diferite persoane este contactul spațial. Persoanel e intr ă in
contact in diverse imprejurări (la locul de muncă, in locuință etc.), insă nu orice contact spațial
duce la apariția relațiilor sociale. Numai uneori aceste prilejuri pot conduce la statornicirea unor
relații durabile.
O altă formă de re lații este contactul psihic. Persoanele i și observă reciproc caracteristicile,
aspectul, trăsăturile de caracter, pregătirea intelectuală, preocupările etc. Interesul reciproc pe
care il manifest ă două persoane una față de alta dă naștere contactului psihi c.
Pe baza contactelor spa țiale și psihice se statornicesc și contactele sociale. Contactul social
const ă in legatura dintre două sau mai multe persoane care realizează anumite acțiuni referitoare
la o anumită valoare. Contactele sociale pot fi:
– trecătoare : cineva servește masa la restaurant și discută cu ospătarul;
– durabile : contactele dintre studen ții aceleia și grupe;
– publice: discu ția unui student cu decanul in vederea soluționării unei probleme;
– private: doi studen ți care merg impreună la un spectacol de teatru;
– personale : partenerii a țtionează din interes pentru problemele și trăsăturile lor (contactele
dintre doi prieteni, dintre doi indrăgostiți);
– materiale: acțiunea vizează un anumit obiectiv fără ca partenerii să se intereseze de
personalitatea lor (plata unei taxe, cumpărarea unui obiect);
– directe: față in față;
– indirecte : prsoanele intră in contact prin produsele lor.
Contactele directe și personale au o importanță deosebită . Absen ța lor poate conduce la
marginalizare, insingurare, etc.

25
In situa ția in care contactele sociale sunt durabile, persoanele incep să caute să se
influențeze reciproc. O persoană urmare ște să provoace la altă persoană sa u la un grup o
anumită reacție care, la rândul ei, va provoca noi acțiuni din partea primei persoane etc. Vorbim,
astfel, de interacțiune socială. Interactiunile sociale pot fi:
– directe: in cadrul unui grup de studen ți;
– indirecte: apar in cadrul unei localități mari, al unui oraș sau al unei mari intreprinderi.
Spre exemplu, locuitorii unui ora ș interacționează, de cele mai multe ori inconștient, asupra
serviciilor publice, asupra rețelei culturale, asupra instituțiilor economice, administrative și
politice.
Interac țiunile sociale sunt mai durabile decât contactele sociale; pe baza lor apar relațiile
sociale. Rela ția socială este un sistem de interacțiuni sociale dintre doi parteneri (persoane sau
grupuri) care are la bază o anumită platformă (atitudini, interese, situații). Rela ția socială este
orientată de un sistem de indatoriri și obligații pe care partenerii trebuie să le realizeze. In cadrul
relațiilor directe, personale, reglementarea este mai slabă (relația de priet enie) .
Relațiile sociale asigură coeziunea și durabilitatea grupurilor.

26

2. COMPONENTELE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI ROLUL LOR ÎN
ASIGURAREA SUCCESULUI ÎN GESTIONAREA RELAȚIILOR SOCIALE,
FAMILIALE

Des.2.1 . Componentele EQ -ului (după Bradberry T./Graves J . și după Goleman D.) .
Componentele
EQ
(după Goleman
D.)
Autocon –
trolul
Motivația
Empatia
Autocu –
noașterea
Competen –
țele sociale

27

2.1. Conștiința de sine și implicarea ei la gestionarea cu succes a relațiilor sociale, familiale
Reacțiile noastre emoționale înnăscute față de orice, în orice situație apar înainte de a avea o
șansă de a răspunde la ele. Nu este posibil să scoatem emoțiile din viața noastră. A ne gestiona
personal pe noi, relațiile noastre înseamnă a ne cunoaște întregul aspect al emoțiilor,
sentimentelor noastre, atât pozitive, cât și negative.
Dacă din l ipsa de timp nu ne rezervăm timp pentru a observa și înțelege emoțiile personale
ori ale altor persoane apropiate, colegi, acestea au un mod ciudat de a reapărea la suprafață
atunci când te aștepți ori îți dorești cel mai puțin. În așa fel emoțiile ne atra g atenția asupra unui
lucru important. Dacă nu le băgăm în seamă vor persista, iar răul va crește, până nu le vom băga
în seamă [ 4, 20, 21 ] .
Confruntarea cu adevărul despre persoana noastră uneori poate fi tulburătoare. Avem nevoie
de curaj și one stitate pentru a lua contact cu emoțiile și tendințele noastre. Trebuie să avem
răbdare pentru a face cel mai mic pas înainte.Pe măsură ce vom observa despre noi lucruri pe
care nu le bănuiam, nu eram conștienți, lucruri care nu totdeauna ne vor plăcea, vo m progresa.
Cum ne îmbunătățim conștiința de sine ?
Nu împărțim sentimentele în bune și rele
Natura noastră umană este montată în așa fel că tindem să creăm două teancuri de emoții
simple și clare: pozitive și negative.Marea majoritate a o amenilor clasifică sentimentul de
vinovăție ca fiind rău, cel de exaltare ca fiind bun, pe când fiecare din ele poate avea aspect atât
pozitiv cât și negativ. Din aceste considerente deseori nu ne înțelegem cu alte persoane chiar și în
familie, colectivul de muncă.
Când punem astfel sentimentele noastre, înseamnă că le acuzăm și aceasta ne împiedică să
înțelegem ce credem cu adevărat. Când ne acordăm timpul necesar pentru a zăbovi asupra unei
emoții și devenim perfect conștienți de ea, suntem capabili să înțelegem ce anume o produce.
Renunțând la judecarea emoțiilor le dăm voie să -și urmeze cursul și să dispară [ 11, 33]. Dacă
emitem emoții asupra ceea ce ar trebui sau n -ar trebui să simțim, ceea ce simțim nu face decât să
mai adauge emoții peste acel teanc de emoții adunat și împiedică sentimentul inițial să -și urmeze
cursul, persoana, colectivul, grupul dat.

28
Observăm efectul de domino al emoțiilor noastre
Ne gândim o clipă la ceea ce se întâmplă când aruncăm o piatră în apă. Piatra atinge
suprafața apei formând unde concentrice, care durează încă mult timp după aceea. Revărsările
noastre emoționale sunt ca pietrele care trimit unde la oamenii din jur.Deoarece emoțiile sunt
principalul motor al comportamentului nostru este important să în țelegem efectul lor asupra
altor persoane, membrilor familiei, colectivului de muncă etc..
Sentimentele noastre sunt arme puternice și dacă vom continua să credem că efectele lor sunt
de moment și minime, ne vom face un deserviciu.Pentru a observa ef ectul de domino al emoțiilor
noastre,este important să urmărim atent ce efecte produc ele asupra altor persoane și să ne
schimbăm comportamentul [ 9, 11, 33].
Trebuie să ne analizăm atent starea de disconfort
Obstacolul cel mai mare pe care îl întâlnim atunci când vrem să ne îmbunătățim conștiința de
sine este tendința de a evita disconfortul pe care îl resimțim atunci când ne vedem cum suntem
cu adevărat.Lucrurile la care nu ne gândim nu ne apar dintr -un simplu motiv, că pot durea când
ies la suprafață. Evitarea acestei dureri creează probleme. Nu vom reuși niciodată să ne
autogestionăm eficient relațiile, activitatea, dacă ignorăm ce trebuie să facem pentru a ne
schimba [ 5, 26,27] .
În loc să ev ităm un sentiment, ar trebui să ne propunem să ne apropiem de emoție, să ne
contopim cu ea, și în cele din urmă s -o depășim, traversând -o. Atunci când ignorăm ori
minimalizăm o emoție, oricât de mică ar fi ea sau de nesemnificativă, pierdem ocazia de a rea liza
ceva productiv cu acel sentiment. Ignorându -ne sentimentele, nu le facem să dispară ci doar le
ajutăm să iasă din nou la suprafață, când ne așteptăm cel mai puțin. Când ne vom apleca asupra
propriului disconfort, ne vom da repede seama că disconfortul nu este chiar așa de rău și chiar ne
aduce recompense în activitate, în relațiile sociale, familiale..
Trebuie fizic să ne simțim emoțiile
Când trăim o emoție declanșăm senzații fizice în tot corpul. Datorită faptului că mintea și
corpul sun t strâns legate între ele, unul din modurile cele mai eficiente de a ne înțelege emoțiile,
este să aflăm cum să depistăm modificările fizice, care ne însoțesc emoțiile [11, 33].
Pentru a înțelege mai bine efectele fizice ale emoțiilor închidem ochii pe vreo câteva minute
când suntem singuri și încercăm să depistăm cum ne bate inima, care este ritmul respirației, cât

29
de contractați sau relaxați sunt mușchii brațelor, picioare lor, gâtului, spatelui. Apoi încercăm să
ne gândim la două evenimnte din viața noastră familială, socială – unul pozitiv și altul negativ.
Observăm schimbările care însoțesc aceste sentimente, emoții. Pe măsură ce vom face din ce în
ce mai bine acest lucru vom constata că adesea suntem conștienți fizic de o emoție cu mult timp
înainte de a o conștientiza mintal.
Trebuie să aflăm cine și ce ne enervează
A ști cine ne enervează și cum face acest lucru este important pentru dezvoltarea abilității
pentru a prelua controlul unor astfel de situații, de a ne stăpâni impulsurile și de a ne calma în
urma neplăcerilor din familie, colectivul de muncă etc.. Trebuie identificate persoanele și
situațiile concrete care ne declanșează aceste emoții. Negreșit o gamă largă de persoane și lucruri
ne enervează. Dacă înțelegem clar cine și ce ne enervează aceste persoane și situații vor fi ceva
mai ușor de gestionat, nu ne vor lua prin surprindere [ 5, 11, 33].
Capacitatea de a ști de ce ne irită unele lucruri sau persoane ne deschide calea spre
gestionarea reacțiilor față de aceste elemente declanșatoare. Cunoașterea surselor de enervare
este importantă pentru aplicarea strategiilor de autogestionare și de gestionare a relațiilor.
Este necesar să fim cu ochii pe noi înșine
Este important să fim precum vulturii și să ne privim de la înălțime în special în situațiile
delicate. Ne gândim la toate lucrurile pe care am putea să le vedem și să le înțelegem de acolo de
sus. Obiectivitatea ne -ar permite să ne detașăm de emoții și să știm exact ce trebuie să facem
pentru a obține un rezultat pozitiv. Aceasta ne -ar permite să construim o înțelegere mai obiectivă
a propriilor emoții. Este necesar să profităm de calm dinaintea furtunii. Știm că poate să apară
furia, dar mai știm că este posibil să se respecte regulile. Acestea sunt momentele la care trebuie
să ne gândim când examinăm situația.
Este necesar să avem un registru al emoțiilor noastre
În dezvoltarea conștiinței de sine cea mai mare provoca re este obiectivitatea. E greu să ne
creăm o perspectivă asupra emoțiilor și sentimentelor când fiecare zi se prezintă ca un munte ce
trebuie escaladat. Cu ajutorul jurnalului putem înregistra evenimentele care ne -au provocat
emoții puternice și cum am rea cționat [11, 33,35 ] .
Vom scrie despre timpul petrecut la muncă și acasă, în familie. Timp de o lună vom înțelege
cum se așază emoțiile noastre și vom reuși să ne înțelegem mai bine tendințele dorințele. Vom

30
avea o idee mai clară depre emoțiile care ne copleșesc, care ne mobilizează și care sunt mai greu
de tolerat.
Nu ne vom lăsa păcăliți de o dispoziție proastă
Cu toții cădem din când în când pradă emoțiilor. Când ne simțim așa starea aceasta se așază
ca un nor negru asupra fiecărui gând, fiecărui sentiment, fiecărei experiențe din viață.Partea
complicată în acest caz este aceea, că odată ce dispoziția proastă preia controlul, pierzi din
vedere ceea ce este mai bun din viață și deodată îți urăști serviciul, te simți frustrat în famil ie, de
prieteni, ești nemulțumit de realizările sale, pierzi optimismul în viitor. În sinea noastră știm că
lucrurile nu sunt așa de rele, dar creierul refuză să asculte acest lucru [ 11, 33].
O parte din conștiința noastră știe prin ce trecem, chiar dacă nu putem schimba aproape
nimic.Acceptăm în sinea noastră că dispoziția proastă se răsfrânge asupra tuturor lucrurilor în
familie, la locul de muncă și ne vom reaminti că asemenea dispoziții nu sunt permanente.
Când suntem într -o stare de pesimi sm nu vom lua decizii majore. Trebuie să fim conștienți
de dispoziția proastă și s -o înțelegem, dacă sperăm să ne opunem ca așa dispoziție să ne
determine să facem greșeli, care să ne tragă în jos și mai mult. E normal să reflectăm asupra
evenimentelor, ca re au generat starea respectivă și să nu ne oprim prea mult asupra lor.
Nu ne vom lăsa păcăliți nici de o dispoziție bună
O stare de dispoziție bună poate induce în eroare modul în care gândim în aceeaș măsură ca
și o dispoziție proastă. Când ne simțim entuziasmați, cu adevărat fericiți, ușor putem face ceva ce
vom regreta.
Cheltuielile nebunești nu sunt singurele greșeli pe care le putem face, dar se vor răsfrânge
asupra familiei. Entuziasmul și energia pe care le resimțim în asemenea st ări crează o imagine în
roz asupra tuturor lucrurilor. Aceasta poate duce la luarea unor dispoziții impulsive, la unele
decizii nesăbuite [ 11, 33, 9 ].
Ne oprim și ne punem întrebarea de ce facem lucrurile pe care le facem
Conștiința de sine ni se va dezvolta din plin când vom căuta sursa sentimentelor noastre în
familie, societate. Trebuie să ne obișnuim în a ne opri și a ne pune întrebări de ce au apărut
emoții surprinzătoare, ce ne -a motivat să facem un lucru care nu ne caracterizează. Emoț iile ne

31
dau indici despre lucruri pe care nu le vom înțelege poate niciodată, dacă nu avem răbdare să ne
întrebăm de ce au apărut.
Analizându -ne emoțiile momentul surprinzător în acest caz este acela, că punându -ne
întrebări cum sunt acestea, va fi s uficient ca să progresăm [ 11, 33].
Ne analizăm valorile
Trebuie să ne oferim o șansă de a ne confrunta cu noi înșine și să ne notăm succint
convingerile și valorile esențiale. Trebuie să ne pinem întrebarea: Care sunt valorile în funcție de
care dorim să ne trăim viața ? Luăm o foaie de hârtie și o împărțim în două. Valorile și
convingerile esențiale le scriem îm partea stângă și orice am făcut sau am spus recent și de care
nu suntem mândri în partea dreaptă. Apoi verificăm dacă ceea ce apre ciem se află în consens cu
modul nostru de comportare în familie, colectivul de muncă, societate. Dacă nu ne gândim la
soluții alternative. Repetarea acestui exercițiu o dată pe zi sau pe lună va fi un impuls uriaș dat
conștiinței de sine.
Trebuie să ne verificăm, autoevaluăm
Conștiința de sine este un proces interior, însă există câteva situații în care exteriorul deține
cheile de care avem nevoie, pentru a înțelege tot ce se întâmplă în interior. Modulcum ne simțim
se reflectă în modul cum ar ătăm. Expresiile noastre faciale, postura, atitudinea și chiar părul –
toate ne spun lucruri importante despre dispoziția noastră.
Aspectul nostru fizic redă evident ceea ce purtăm în sufletul nostru și transmite un mesaj cât
se poate de clar despre ceea cum ne simțim. De exemplu, dacă purtăm niște pantaloni de trening
vechi, niște tricouri lăbărțate și părul ciufulit în fiecare zi, transmitem lumii că am abandonat
ceva, pe cineva. Îmbrăcatul prea elegant pentru fiecare ocazie, tunsul în fiecare săptă mână arată
că ne străduim prea tare pentru cineva, ori ceva din familie, societate. Atitudinea de asemenea
spune multe despre dispoziția noastră, dar mesajul ajunge deformat [ 5, 36, 37 ].
Aspectul pe care ni -l proiectăm față de oameni este unul pe c are l-am ales, unul pe care l -a
ales dispoziția noastră ori poate pe care avem tendința de a ne baza.
Ne recunoaștem emoțiile în cărți, filme și muzică
Dacă ne vine greu să ne privim dinăuntru pentru a depista tiparele și tendințele emoționale,
putem descoperi aceste informații privind în afara noastră la filmele, muzica, cărțile cu care ne

32
identificăm. Când textul sau tonul unui cântec rezonează cu dispoziția noastră, acest lucru spune
multe despre felul cum ne simțim, iar când un personaj dint r-un film sau dintr -o carte ne rămâne
în minte, atunci, probabil, aspecte importante ale gândurilor și sentimentelor personajului sunt
asemănătoare cu ale noastre, din familia, colectivul nostru de muncă. O privire mai atentă în
asemenea momente poate spun e multe despre noi [ 9, 36].
Uneori nu găsim cuvintele pentru a exprima ceea ce simțim, până nu vedem acest lucru în
fața noastră.
Încercăm să obținem feedback
Deseori există o mare diferență între ceea cum ne vedem noi și cum ne văd alții în familie,
colectivul de muncă, societate. Această diferență și constituie o sursă bogată de lecții care ne vor
construi conștiința de sine, aplicând ceea ce se cere de la noi [ 5, 36, 21].
Conștiința de sine este procesul de a ajunge să te autocunoști și pe dinăuntru și pe dinafară.
Singurul mod de a o obține pe cea de a doua este să fim deschiși către feedback cu ceilalți. Când
solicităm feedback trebuie să ne as igurăm că ni se oferă exemple și situații specifice. Adunându –
ne curajul de a arunca o privire asupra la ceea ce văd alții, putem ajunge la un nivel de conștiință
de sine pe care puțini îl ating.
Ne propunem să ne autocunoaștem în condiții de stres
Când stresul atinge la noi niveluri mai înalte, noi sau cei din jurul nostru insistă până când ne
asumăm și mai mult. Tot ceea ce facem ne pare că ne duc viața repede înainte. Dacă suntem ca
majoritatea oamenilor, vom recunoaște ușor semnalele de aver tizare de apariție a stresului [5, 11,
33].
Vom avea de câștigat mult dacă vom recunoaște primele noastre semnale de apariție a
stresului. Mintea, corpul uman ne transmit, prin intermediul reacțiilor emoționale și psihologice,
când e momentul să înce tinim ritmul și să facem o pauză. De exemplu, un stomac deranjat poate
fi un semn, că neliniștea și anxietatea ne copleșesc organismul.
În cazul nostru stresul și anxietatea fac să ne supere stomacul, în cazul altora semnele fizice
pot fi o migrenă t eribilă, dureri ulceroase ori dureri puternice de spate.În perioadele de stres
conștiința de sine trebuie să fie o a treia ureche, care să asculte strigătele organismului, înainte ca
stresul să ne distrugă definitiv organismul.

33
2.2. Rolul autocontrol ului la gestionarea cu succes a relațiilor sociale, familiale
Autocontrolul este capacitatea de a conștientiza emoțiile, pentru a alege în mod activ ceea ce
spui și faci. S -ar părea că autocontrolul înseamnă, pur și simplu, a respira adânc și a ne co ntrola
atunci când emoțiile dau navală. Autocontrolul înseamnă mult mai mult, decât să te reții atunci
când ești pe cale să explodezi [ 5, 21, 36].
Pentru a nu ajunge la eruperi emoționale puternice, există lucruri subtile pe care le putem
face în fiece zi, pentru a influența ceea ce se întâmplă. Autocontrolul se formează pe conștiința
de sine. Avem nevoie de o conștiință de sine profundă pentru o gestionare eficientă a sinelui,
pentru că putem alege cum să reacționăm la o emoție în mod activ numai când suntem conștienți
de ea. Datorită faptului că suntem programați să resimțim emoțiile înainte de a reacționa la ele,
această mișcare rapidă îi sco ate în evidență pe cei care se autontrolează cel mai bine.Un nivel
ridicat al conștiinței de sine ne garanrează că nu ne punem singuri bețe în roate și nu facem
lucruri care ne limitează succesul. Ne garantează că nu frustrăm alte persoane într -o măsură în
care acestea să se simtă iritate și să nu ne poată suferi.Atunci când ne înțelegem propriile emoții
și putem reacționa la ele în modul pe care îl alegem, obținem puterea de a prelua controlul asupra
situațiilor dificile, de a reacționa rapid la schimbări și de a lua inițiativa necesară pentru a ne
atinge obiectivele la rezolvarea problemelor familiale, sociale, personal [ 36, 37, 23 ].
Dacă nu ne vom opri pentru a ne gândi la sentimentele noastre, la modul în care acestea ne
influențează comportamen tul și vor continua să ni -l influențeze și în viitor, vom deveni o victimă
a atacurilor emoționale. Fie că ne dăm seama sau nu, emoțiile ne vor controla și vom parcurge
ziua reacționând la propriile sentimente. Trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de aut ocontrol.
Respirăm corect
Majoritatea oamenilor respiră scurt și superficial pe parcursul zilei, nu -și contractează
complet diafragma pentru a -și umple plămânii și nici nu -și dau seama de aceasta. Plămânii sunt
proiectați pentru a furniza exac t cantitatea de oxigen pentru ca toate organele să funcționeze
eficient. Când respirăm superficial nu -i dăm organismului cantitatea de oxigen de care are
nevoie.
Creierul are nevoie de 20,0% din cantitatea de oxigen a organismului, pentru a controla
funcțiile de bază, de exemplu, gândirea, gestionarea stării de spirit [ 36, 21, 5].Creierul dedică
oxigen, în primul rând, funcțiilor de bază ale organismului, care ne mențin în viață. Cealaltă
parte de oxigen se folosește pentru funcții complexe, care ne mențin alert, concentrat, calm.

34
Respirația superficială lipsește creierul de oxigen. Aceasta duce la o concentrare slabă, memorie
deficientă, schimbări de dispoziție, agitație, gânduri depresive și anxioase, lipsă de energie.
Respirația superficială influe nțează asupra capacității noastre de a ne gestiona, de a ține sub
control relațiile sociale, familiale, de a le îmbunătăți [ 5, 36 ].
Respirația corectă este un instrument minunat pentru a ne deplasa gândurile nedorite,
incomode, de care este greu să scăpăm etc. Dacă ne impunem să respirăm corect, ne calmăm și
începem să ne simțim mai bine.
Întocmim o listă cu emoții versus rațiune
E posibil deseori să nu ne dăm seama, că emoțiile ne trag într -o parte iar rațiunea în altă
parte. De fieca re dată când constatăm că există o luptă între emoțional și rațional este necesar să
întocmim o listă, care oglindește partea emoțională și rațională a evenimentelor. Este important
să ne folosim cunoștințele și să nu lăsăm emoțiile să preia controlul [ 11,33].
Împărțim foaia în două părți, în partea stângă scriem emoțiile, în dreapta – ceea ce ne spune
rațiunea să facem. Ne punem întrebarea în ce situații emoțiile ne întunecă judecata și în ce
situații rațiunea ignoră indicii importanți pe care le of eră emoțiile.
Când o situație neplăcută, stresantă ne va tulbura, luăm o foaie de hârtie și vom întocmi lista,
care ne va permite să scoate în evidență, care parte are mai multă dreptate, cea emoțională sau
rațională.
Obiectivele trebuie să ni le cunoaștem
Nu există nimic mai motivant, pentru a ne îndeplini obiectivele, decât să le facem cunoscute.
Cele mai mari dezamăgiri uneori sunt cele personale, când nu reușim să atingem un obiectiv sau
să facem ceea ce ne -am propus. Atunci când le sp unem celorlalți din familie, colectivul de
muncă ce ne -am propus să realizăm, faptul că aceștea ne urmăresc progresele creează un
incredibil simț de răspundere și curaj în muncă .
O mare parte a autocontrolului se rezumă la motivare, așa că ne putem folosi de așteptările
celorlalți în privința noastră ca de o mare forță, care ne va ridica de pe canapeaua proverbială. E
mai simplu să faci un lucru când în el sunt implucate și alte persoane care te susțin, au încredere
că vom reuși. Vom alege persoanele , care știm cu adevărat că ne vor urmări progresele. Când ne
împărtășim obiectivele celorlalți din familie,la locul de muncă îi rugăm să ne monitorizeze
progresele, să ne ceară să răspundem [ 5, 36, 21].

35
Numărăm până la zece
Este o strategie de autocontrol simplă și profundă. Cînd simțim că devenim frustrant sau
furios, ne oprim, respirăm adânc și numărăm până la zece. Număratul și respiratul ne relaxează și
ne împiedică să facem lucruri pripite, ca să ne obținem calmul și să avem o perspectivă mai clară
și mai rațională asupra situației [ 5, 36, 21].
Chiar dacă vom ajunge cu număratul numai până la două cifre, tot vom opri valul de frustrare
și furie, având suficient timp ca să ne răcorim sistemul limbic supraîncălzit și să -i oferim
creie rului rațional un timp valoros pentru a se include.
Reacționând repede și pe negândite stimulăm creierul emoțional. Când ne lăsăm mai moale și
ne concentrăm asupra numărătoarei, intră în funcție creierul rațional.
Ne vom aminti că noaptea e un sfetnic bun
Timpul și răbdarea sunt doi luptători puternici puterea cărora se explică prin capacitatea lor
de a transforma situațiile, de a alina durerea și a oferi claritate. Uneori situațiile în care e nevoie
de răbdarea noastră pot fi atât de incomode, nemulțumitoare, pline de neliniște, încât ne repezim
să acționăm, doar pentru a ne liniști agitația internă. Trebuie să ne acordăm o zi, o săptămână,
lună pentru a analiza situația, înainte de a merge mai departe . Asta -i tot ce ne trebuie pentru a ne
păstra controlul [ 36, 21] .
Singurul lucru pe care trebuie să ne străduim să -l facem este să ne impunem să așteptăm
înainte de a acționa.
Vom vorbi cu un expert în autocontrol
Unul din modurile cele mai eficiente de a ne învăța să ne autogestionăm este să găsim experți
în autocontrol și să le aflăm opiniile[ 5, 36, 21].
Persoanele cu abilități în domeniul inteligenței emoționale sunt conștiente de ceea ce fac
bine. Aceasta ne ajută să învă țăm de la ele. Trebuie să găsim un expert în autocontrol și -i
împărtășim dorința de a ne îmbunătăți autocontrolul, de a ne cunoaște cu experiența altor
persoane în acest domeniu.
Trebuie să zâmbim și să râdem mai des

36
Când râdem și zâmbim organi smul transmite creierului că suntem fericiți. Creierul răspunde
la nervii și mușchii feței, pentru a ne determina starea emoțională. Pentru autocontrol aceasra are
o mare importanță. Când ne oprim asupra unui gând care ne face să suferim, încercarea de a n e
face să zâmbim contracarează starea emoțională negativă [ 16, 21] .
Dacă lucrăm în domeniul serviciilor sau când trebuie să arătăm bine dispuși, dar nu suntem,
nu suntem în formă, dacă ne obligăm să zâmbim, ne păcălim mintea ca să aibă sentimentul d e
care avem nevoie.
Putem folosi zâmbetul și râsul pentru a ne îmbunătăți starea de spirit. Poate părea o alegere
ciudată, atunci când te simți deprimat, dar este un mod extraordinar de a ne depăși emoțiile
negative și de a ne limpezi creierul, în sp ecial, dacă dispoziția proastă ne paralizează judecata.
Zâmbetul și râsul nu vor îndepărta proasta dispoziție, dar este plăcut să știm că avem o soluție
atunci când trebuie să arătăm fericiți în familie, colectiv, societate.
Ne rezervăm timp, în curs ul zilei, pentru a ne rezolva problemele
Trăim o mulțime de emoții în fiecare zi, de unele din ele nici nu suntem conștienți. Ne
petrecem ziua sărind de colo -colo, de la o senzație la alta, ceea ce poate duce la luarea unor
decizii nereușite.
Vom constata că deciziile pe care le luăm în grabă, trecând la alte probleme, nu sunt așa de
eficiente, ca acele care ar fi luate pe baza unei planificări și judecăți clare.În programul zilnic
trebuie să ne rezervăm timp pentru rezolvarea problemelor. Ne rezervăm cam 15 minute în
fiecare zi, închidem telefonul, ne ridicăm de la calculator și numai ne gândim. Este un mod sigur
de a ne asigura, că hotărârile noastre nu sunt zăpăcite de emoții, sunt reale, utile [ 5, 11, 33 ] .
Preluăm controlul asup ra dialogului interior
O persoană obișnuită are în jur de 50 000 de gânduri în fiecare zi. De fiecare dată când unul
din aceste gânduri apare se produc în creier un șir de reacții chimice, care pot declanșa reacții în
tot organismul. Există o rela ție puternică între ceea ce gândim și cum ne sumțim. Pentru că
mereu gândim, avem tendința să uităm că facem asta [ 36, 21].
Este imposibil să încercăm să urmărim fiecare gând, dacă are o influență negativă sau
pozitivă asupra stării noastre emoțion ale. Cea mai mare influență au gândurile în cazul cărora
purtăm un dialog interior. Toți avem o voce interioară în cap, iar ea ne afectează modul în care
percepem lucrurile. Ne spunem nouă înșine să nu vorbim, ne felicităm când facem bine un lucru,

37
ne must răm când facem lucruri proaste. Gândurile noastre „vorbesc” în fiecare zi cu noi și
această voce din capul nostru se numește „dialog interior”.
Învățând să ne controlăm dialogul interior, ne putem păstra concentrarea asupra lucrurilor
utile și gestio na mai eficient emoțiile, relațiile.
Ne vizualizăm reușind
Ca să ne învățăm să ne autogestionăm bine avem nevoie de practică. Situațiile care ne pun
cel mai des în dificultate nu apar atât de des. Trebuie să ne învățăm să vizualizăm [ 16, 21 ].
Creierului nostru îi vine greu să facă distincția între ceea ce vedem cu ochii proprii și ceea ce
vizualizăm în mintea noastră. Cu toate că aceleași regiuni ale creierului sunt active în ambele
cazuri. Un moment potrivit pentru vizualizare este se ara, înainte de a merge la culcare. Închidem
ochii și ne vizualizăm în situații în care ne vine cel mai greu să ne controlăm. Apoi ne imaginăm
acționând așa cum am dori, adică reușim să ne calmăm, interacționând cu cineva care ne irită,
fără să ne enervăm. Ne imaginăm că facem și spunem ceea ce trebuie de exemplu, în familie,
colectivul de muncă etc..
Ne punem la somn igiena somnului
Autocontrolul presupune răbdare, flexibilitate și voiciune, care sunt primele care dispar, dacă
omul nu doarme bi ne noaptea. Un somn de noapte mai lung ne poate ajuta mai bine. Pentru o
minte vigilentă, concentrată și echilibrată important este calitatea somnului, iar pentru un somn
de calitate avem nevoie de o bună igienă a somnului.
În timp ce dormim creieru l se reîncarcă, scormonind printre amintirile zilei și stocându -le sau
debarasându -ne de ele, ca să ne trezim vioi și cu capul limpede [ 9,7 ]. Creierul este foarte
capricios atunci când vine vorba despre somn. Are nevoie să treacă printr -o serie de ciclu ri, ca să
ne trezim odihniți.
Ne putem îmbunătăți calitatea somnului, realizând următoarele:
1. Ne rezervăm 20 de minute de soare dimineața. Găsim timp ca să ieșim la aer dimineața.
2. Închidem calculatorul cu două ore înainte de somn, ca să nu ne perturbăm calitatea
somnului.
3. Ne păstrăm patul pentru dormit, nu lucrăm în pat.

38
4. Evităm cofeina, în special după amiază. Cofeina ne împiedică să dormim și este
perturbatoare în calitatea somnului.
Ne concentrăm atenția în mai mare măsură la libertăți, decât la limitări
Părinții deseori le spun copiilor, că viața nu este dreaptă, nu putem schimba nimic, nu
depinde de noi. Ce au uitat părinții să spună, este că avem de ales cum să reacționăm [ 5, 16, 21
].
De multe ori nu putem schimba o situație , dar asta nu înseamnă că trebuie să ne dăm bătuți.
Când ne trezim gândindu -ne că nu depinde de noi, trebuie să ne uităm mai bine la situația dată.
Concentrarea asupra restricțiilor nu numai că este demoralizatoare, dar ajută ca sentimentele
negative să ia să la suprafață.
Rămânem concentrați
A fi concentrat ete un instrument important pentru un autocontrol eficient. Dacă reușim să ne
gestionăm emoțiile, lumbajul trupului se va potrivi cu tonul emoțional al situației. Când nu ne
putem controla limbajul trupului, avem un semn clar că emoțiile sunt cele care ne controlează.
Trebuie să împiedicăm faptul ca emoțiile să preia controlul asupra situației [ 5, 36 ] .
Pentru a rămâne concentrat, ne vom abate atenția de la emoțiile pe care le resimț im și le vom
îndrepta spre ceea ce avem de făcut.
Vom vorbi cu cineva care nu este implicat emoțional în problema noastră
Când apar probleme creierul nostru gândește incontinuu, sortează și analizează permanent
informațiile, pentru a evidenți a calea, care este mai bine de urrmat. Singurele informații pe care
le poate folosi creierul nostru sunt acelea pe care le furnizăm chiar noi și să fim blocați într -un
singur flux de gânduri.
Este util să vorbil cu cineva din familie, colectivul de m uncă despre ceea ce simțim. Când
apare o situație dificilă, trebuie să căutăm pe cineva în care avem încredere, în relația cu care ne
simțim confortabil și care nu este afectat emoțional de situația noastră. Ne folosim de acea
persoană ca de un confident p entru ceea ce am trăit și ceea ce gândim și simțim în situația care
ne frământă [ 21, 36].
Cu cât consilierii noștri sunt mai afectați de situație cu atât perspectivele lor vor fi mai
deformate de propriile nevoi și sentimente. Opiniile oamenilor di rect afectați de situația noastră

39
nu vor face decât să ne tulbure apele și va trebui să le evităm cu orice preț. Îi vom evita și pe acei
care în toate sunt de acord cu noi. Chiar dacă opinia lor ne face bine, ea ne împiedică să vedem
situația de ansamblu.
Învățăm câte o lecție valoroasă de la toți cei pe care îi întâlnim
Abordarea celor pe care îi întâlnim ca și cum ar avea un lucru de valoare să ne învețe, ceva
de care am putea beneficia, este o mosdalitate bună de a rămâne flexibil, receptiv l a nou și mult
mai puțin stresat [ 5, 36, 11].
Putem proceda la fel în aproape oricare din situațiile care apar în viața noastră în familie, în
colectivul de muncă, societate. Cu persoanele enervante ar trebui să avem mai multă răbdare. Ori
poate treb uie să fim recunoscători pentru faptul că nu ne grăbim așa de tare. Când încercăm să
învățăm ceva de la alții este mult mai greu să ne înfuriem, să devenim defensivi și stresanți.
Indiferent de faptul, dacă învățăm ceva sau nu de la alte persoane, di n comportarea lor,
păstrarea perspectivei este importantă pentru a ne menține stăpân pe situație.
Introducem în programul nostru un încărcător mintal
Beneficiile fizice ale mișcării sunt evidente și întotdeauna există cineva sau ceva, care ne
reamintește că trebuie să facem mai mult sport. Ceea ce majoritatea persoanelor nu realizează
este cât de esențiale sunt aceste exerciții fizice și alte activități de relaxare și reîncărcare pentru
minte, intelect. Dacă dorim să devenim un adept fidel al a utocontrolului, trebuie să -i dăm minții,
creierului o șansă, iar acest lucru se reflectă în mod evident prin modul în care ne tratăm
organismul [ 16, 21].
Când ne acordăm timp în cursul zilei pentru a ne pune sângele în mișcare și a ne menține
corpul sănătos, îi acordăm minții o importantă șansă de a se odihni. Este cea mai importantă
odihnă și reîncărcare pe care i le putem oferi creierului, în afară de somn. Dacă activitatea fizică
este ideală și alte activități relaxante și înviorătoare, ele pot av ea un efect extraordinar asupra
minții noastre. Yoga, masajul, grădinăritul sau o plimbare prin parc toate sunt moduri eficiente
de relaxare și -i oferă minții o clipă de odihnă. Aceste activități eliberează în creier substanțe
chimice, ca serotonina și end orfinele care -l reîncarcă și ne ajută să fim fericiți și vioi. În același
timp aceasta implică și consolidează acele zone din creier, care răspund de luarea unor decizii
importante, de planificare, de organizare și gândire rațională.

40
Este necesar să găsim timpul potrivit pentru a strecura asemenea lucruri în programul nostru
zilnic.
Vom accepta faptul că schimbarea este la un pas
Nu putem prevedea fiecare shimbare și fiecare obstacol, care ne poate apărea în cale pe
parcursul vieții. Cheia pentru abordarea cu succes a schimbărilor este perspectiva pe care o avem
înainte ca ele să apară.
Este necesar să ne pregătim pentru sch imbare, astfel încât să nu ne trezim nepregătiți atunci
când schimbările apar. Primul pas este să admitem, că cele mai stabile, mai de încredere aspecte
ale vieții noastre nu se află în întregime sub controlul nostru. Oamenii se schumbă, activitatea la
lucru trece prin suișuri și coborâșuri și, pur și simplu, lucrurile nu rămân la fel mult timp. Când
anticipăm schimbarea, nu mai riscăm să ne blocheze emoțiile puternice, ca șocul, surpriza,
teama, dezamăgirea, când aceste schimbări au loc cu adevărat pe neaș teptate [ 36, 16, 21].
Ceea ce putem face în acest caz este să ne rezervăm puțin timp pentru a crea o listă a
schimbărilor importante, care credem că ar putea avea loc și față de care trebuie să fim pregătiți.
2.3. Implicarea conștiinței socia le la gestionarea cu succes a relațiilor sociale, familiale
Mulți oameni posedă un nivel ridicat al conștiinței sociale, calitate pe care o folosesc pentru a
recunoaște și înțelege stările sufletești ale altor persoane ori grupuri de oameni. Este vo rba de o
experiență pe care oamenii o învață și o experimentează în timp.
Conștiința socială presupune să privim în afară pentru a afla lucruri și a -i aprecia pe alții.
Conștiința socială se bazează pe abilitatea de a recunoaște și a înțelege emoții le celorlalți. Fiind
pe aceeași undă cu emoțiile celorlalți când interacționăm cu ei, vom avea o imagine mai clară a
ceea ce ne înconjoară, de la relații sociale, familiale până la rezultatele lor [ 4, 21, 17 ].
Pentru a ne forma conștiința socială , este necesar să observăm oamenii în diverse sutuații.
Putem observa pe cineva de departe în timp ce privește un spectacol la teatru, stă în rând la
magazin, la îmbarcarea în avion ori putem fi în mijlocul unei conversații etc. Vom învăța multe
lucruri: s ă distingem limbajul trupului, expresii ale feței, poziții, tonuri ale vocii, uneori putem
depista gândurile și emoțiile mai profunde.
Un simț acut al conștiinței sociale, este acela că emoțiile, expresiile feței, limbajul trupului
sunt explicate de culturi diferite.Când suntem conștienți că le putem oferi celorlalți atenția

41
noastră nediferențiată, am făcut primul pas pentru a deveni mai conștienți social. A privi în afară
nu înseamnă a ne folosi numai ochii, dar și simțurile. Emoțiile ne pot ajuta să observăm și să
interpretăm semnalele pe care ni le transmit cei din jur.
Pentru formarea conștiinței sociale vom ține cont de mai multe momente.
Le vom spune oamenilor pe nume când ne salutăm
Numele este o parte esențială a identității p ersonale. Este foarte plăcut când oamenii ne spun
numele și îl țin minte. A saluta pe cineva spunându -i pe nume este una din cele mai importante
strategii de conștiință socială. Chiar dacă omul este timid în societate, salutul personalizat este o
strategie care ne salvează oricând [ 5, 4, 20 ].
Sunt oameni care rețin repede fețele, dar nu și numele ori sunt oameni care nu rețin numele
nimănui la 30 de secunde după ce l -a auzit. În așa caz trebuie să exersăm o perioadă mai
îndelungată de timp. Reținere a numelui unei persoane este un exercițiu pentru creier și are
nevoie de practică. A saluta pe cineva spunându -i pe nume le va confirma tuturor esența cine este
persoana și le va oferi posibilitatea să rămână în relații sociale, familiale uneori deosebit d e
profunde.
Vom fi atenți la limbajul trupului
Este deosebit de important să devenim experți la citirea limbajului trupului. Aceasta ne va
permite să știm cu adevărat ce simt oamenii ca să putem prevedea reacțiile lor. Pentru a avea o
lectu ră completă a unei persoane, vom evalua limbajul trupului acesteia, din cap până în
picioare.Ochii spun multe. Putem obține o mulțime de informații de la ochi. Contactul vizual ne
poate arăta, dacă o persoană este de încredere, sinceră sau nu. Ascunderea p rivirii, clipitul prea
frecvent din ochi ne vorbesc despre lipsa sincerității. Persoanele ai căror ochi se mișcă mai
relaxat sunt atenți la persoana cu care conversează și mai sinceri, mai onești [ 26, 27, 35].
Zâmbetul de asemenea poate fi autentic sau forțat. Zâmbetele autentice trec repede de la o
mică mișcare a feței la o expresie larg deschisă. Umerii, torsul, membrele de asemenea spun
multe. Trupul comunică neîncetat și este o sursă bogată de informații.
Vom pune accent pe coordonare

42
Deseori ne întâlnim cu expresia „coordonarea e totul.” Când avem de a face cu oamenii și
emoțiile lor, alegerea momentului potrivit contează mult. Nu cerem mărire de salariu când firma
nu lucrează, nu -i cerem un serviciu cuiva, care este nervos, st resat etc.
Pentru a exersa coordonarea vom lucra asupra întrebărilor. Trebuie să punem întrebări
potrivite și la momentul potrivit, în funcție de starea de spirit a persoanei, căreia ne adresăm,
moment deosebit de necesar în familie, colectivul de mu ncă, în activitățile sociale. Când la o
discuție dificilă schimbăm subiectul, discuția s -a terminat. A fost pusă întrebarea potrivită la
momentul potrivit, dar starea de spirit a celeilalte persoane era la polul opus [5, 4, 20 ] .
Pentru conștiința so cială este important să ne concentrăm asupra celorlalți și nu asupra
noastră personal, ca să putem fi eficienți.
Avem nevoie de o întrebare pregătită în mânecă
Uneori conversațiile noastre nu merg așa cum ne -am propus. Ori interlocutorul nu vorbește
așa de mult cum ne așteptam, ori primim răspunsuri monosilabice. O tăcere de 10 secunde ni se
pare o veșnicie. În așa caz trebuie să scoatem din mânecă un as.
O întrebare pregătită din timp ne poate scoate din situație. Această strategie de conștiință
socială ne oferă posibilitatea ca să cunoaștem mai bine pe cineva și -i arată celeilalte persoane că
ne interesează. Alegem o temă, care presupune o anumită explica ție, de exemplu, munca în
familie, evenimentele curente, vom evita temele delicate ca religia, politica etc. [5, 4, 20, 35 ].
Cei care se pricep la conversație știu exact când să scoată din mânecă întrebarea potrivită.
Nu facem însemnări la ș edințe
Principalul obiectiv al conștiinței sociale este să recunoaștem și să înțelegem ce simt și cum
gândesc alții. Pentru asta ne concentrăm asupra celorlalți în familie, colectivul de muncă,
societate [ 5, 4].
O situație perfectă de a -i observa pe ceilalți este la ședințe.Aici este un public obligatoriu. La
ședință ne vom uita la figura fiecărei persoane, vom observa expresiile fețelor. Stabilim contact
vizual cu cei care iau cuvântul. Ne vom simți mai implicați și concentrați asupra celorl alți și vom
observa lucruri pe care hârtia și pixul le ratează.
Evenimentele sociale le planificăm din timp

43
Planificarea din timp a unui eveniment poate fi în avantajul nostru.Când avem un plan bune
pregătit a celor ce urmează să realizăm, ne elib erăm energia mintală și capacitatea intelectuală,
așa încât să ne putem concentra pe momentul cuvenit.
În viitor când ne vom confirma prezența la vreun eveniment nu vom uita să ne planificăm
acțiunile.Facem o listă cu cine va participa la eveniment, temele care se vor pune în discuție [ 4.
5,26, 27] .
O mică planificare nu numai ne va pregăti p entru eveniment, dar ne va ajuta să ne simțm mai
bine la eveniment, pentru că vom fi mai puțin stresați și mai prezenți, tot timpul cât ne vom afla
acolo.
Ne vom elibera de talmeșul -balmeșul din capul nostru
Pentru a fi conștient social, treb uie să fim prezenți social și să eliminăm factorii perturbatori
din capul nostru. Acești factori interni se aseamănă foarte mult cu dezordinea din dulapul,
garajul nostru, sunt multe lucruri și e greu să găsim ceea de ce avem nevoie.
În capul fiecăru ia din noi se desfășoară conversații și flecăreli, vorbim cu noi înșine
permanent. Deseori suntem așa de ocupați cu aceste discuții interioare, încât nu auzim ce se
întâmplă în lumea din afară, ceea ce nu este productiv pentru conștiința socială.
Alt moment negativ este procesul prin intermediul căruia ne formulăm răspunsurile în timp
ce persoana cu care discutăm continuă să vorbească. Și acest moment este contraproductiv, e
greu să ne ascultăm pe noi și pe cealaltă persoană [ 4, 5].
Pentru a s căpa de aceste neplăceri, când suntem într -o conversație, n -o întrerupem pe cealaltă
persoană, până când n -a spus tot ce avea de spus. Apoi oprim vocea interioară, care plănuiește
răspunsul și ne concentrăm asupra feței și cuvintelor persoanei cu care cove rsăm. Aceasta
dovedește că facem progrese în relațiile sociale, familiale, deoarece înainte nu făceam acest
lucru.
Trăim în prezent
Se spune că nimeni nu este mai priceput să trăiască în prezent decât un copil. Copilul nu se
gândește la ce s -a întâmplat ieri sau ce se va întâmpla mâine. Adulții, dimpotrivă, își fac griji
pentru trecut și se stresează pentru viitor. Este imposibil să ne concentrăm asupra prezentului în
timp ce trecutul și viitorul plutesc în aer. Conștiința socială presupune să t răim în prezent.

44
Trebuie să ne obișnuim a trăi în prezent, așa ne vom îmbunătăți conștiința socială. În așa fel,
dacă suntem în sala de sport, atunci trebuie să fim în sală. Dacă suntem la ședință, trebuie să im
la ședință etc. Indiferent de faptul u nde ne aflăm, în familie, colectivul de muncă, societate
trebuie să fim cât se poate de prezenți, să ne trăim viața la prezent și să vedem oamenii din jurul
nostru.
Planificarea viitorului și reflectarea asupra trecutului sunt exerciții valoroase, da r dacă facem
numai asta pe parcursul zilei, pierdem ceea ce se află în fața noastră [ 4, 20, 26 ].
Vom face o plimbare de 15 minute
Se spune că viața este o călătorie. Trebuie să ne rezervăm timp pentru călătorie și să ne
plimbăm unde lucrăm , locuim ca să observăm împrejurimile. Făcând o scurtă plimbare, vom afla
despre activitatea celorlalți, vom simți emoțiile lor și ne vom concentra atenția asupra indicilor
sociali poate mai mici, dar care există sub ochii noștri [ 4, 26, 27, 35].
În cursul fiecărei zile de muncă ne vom rezerva câte 15 minute ca să observăm lucruri
despre care nici nu bănuiam că esxistă. Acestea pot fi aspectul și atmosfera în care trăim în
familie, lucrează colegii noștri, doresc interacțiune, dar stau toată ziua în birourile lor.
După prima zi de observări, ne alegem altă zi pentru a face observări. Ne vom concentra
intens asupra la ceea ce vedem, auzim și descoperim la alte persoane.
Urmărim emoțiile din filme
Hollywoodul este o pepinieră de inteligență emoțională numai bună pentru construirea
competențelor de inteligență socială. Filmele sunt o sursă de unteligență emoțională în acțiune,
care demonstrează comportamente bune de imitat, de evitat.
Pentru a construi conștiința socială, trebuie să exersăm, să fim conștienți de ceea ce se
întâmplă cu alte persoane, nu contează dacă exersăm cu ajutorul unui erou din filme sau al unei
persoane reale din familie, colectiv. Când urmărim un film pentru a obser va comportamente
sociale, practicăm conștiința socială [11, 33].
Ne vom propune să vizionăm filme, în special, pentru a observa interacțiunile, relațiile,
conflictele dintre personaje. Vom fi atenți la indicii limbajului, trupului ca să ne dăm seama cum
se simte fiecare personaj, cum abordează conflictele.
Exersăm arta de a asculta

45
Ascultarea este o strategie, care pierde teren în societate. Majoritatea oamenilor cred că sunt
buni ascultători, ceea ce nici pe departe nu este așa. Ascultatu l presupune concentrare, dar a ne
concentra nu este așa de simplu, când suntem atrași în mai multe direcții [ 4, 20] .
Când ascultăm auzim nu numai cuvinte, dar și tonul, viteza și volumul vocii. E posibil să fi
asistat la un discurs, miting sau preze ntare în care s -au ales cuvinte puternice, dar tonul, viteza și
volumul nu erau potrivite cu puterea cuvintelor. În schimb se potriveau cu starea de spirit a
vorbitorului. Când cineva vorbește în familie, colectivul de muncă, societate ne oprim și
ascultăm atent, până când persoana nu termină de vorbit.
Ieșim ca să privim oamenii
Uneori vrem să ne relaxâm și să privim lumea. Ne așezăm în cafenea la masă în colț și
observăm cum lumea intră și iese, stau la masă cu duferite feluri de cafea în mâi ni, cum oamenii
merg pe stradă în perechi. Dacă vom avea răbdare, vom observa cum oamenii își dezvăluie starea
de spirit, cum interacționează unii cu alții.
Putem păstra o distanță adecvată și folosi această situație pentru a depista limbajul trupulu i
sau indiciile non -verbale, pentru a ne da seama ce gândesc și simt oamenii.
Înțelegem regulile jocului cultural
Conștiința socială se extinde. O mare parte din lucrurile spuse și făcute în situații sociale sunt
rezultatele înțelegerii regulil or din jocul cultural. În lumea noastră se amestecă diferite culturi.
Acestea interacționează, trăiesc urmând reguli foarte specifice.Trebuie să învățăm să devenim
inteligenți emoțional în mod transcultural [9].
Pentru a câștiga în acest joc cultural , trebuie să -i tratăm pe alții așa cum doresc ei să fie
tratați, nu așa cum am dori noi să fim tratați. Trebuie să identificăm regulile pentru fiecare
cultură. Vom face observații și ne vom gândi înainte de a trage careva concluzii. Ne vom
considera noi ve niți în oraș, în colectiv, înainte de a deschide gura și a face vreo gafă. Vom căuta
asemănări și diferențe între modul în care am juca noi jocul și cum îl joacă alte persoane.
Interacțiunea socială sporește conștiința socială.
Verifi căm acuratețea
Chiar și persoanele cele mai conștiente social au zile proaste în care nu -i pot citi pe ceilalți.
Pot exista multe interferențe, activități în desfășurare, în care sunt implicate persoanele,

46
încăperea, încât îi dificil să reușești să -i citești pe toți. Ori poate aceste persoane conștiente social
sunt aproape sigure că știu ce se petrece, ori au nevoie de o validare a observațiilor. În asemenea
cazuri există o strategie de conștientizare socială, pentru a obține răspunsul trebuie să în trebăm [
4, 5].
Cu toții avem nevoie să ne confirmăm observațiile sociale. De exemplu, îl vedem pe un
cunoscut , o persoană din familie indispusă, dar ea confirmă că totul este în ordine, punând o
întrebare, clarificăm situația.
Ne punem în pi elea altor persoane
Acest lucru îl fac în permanență actorii, jucând rolul diferitor personaje. După ce și -au jucat
rolurile, actorii adesea declară, că au ajuns să aprecieze personajele, pe care le -au interpretat [ 4,
5, 20].
A fi în pielea al tuia este conștiința socială la cel mai înalt nivel. Este important pentru toți,
care dorim o perspectivă și o înțelegere profundă a celorlalți, să îmbunătățim modul de
comunicare, să identificăm problemele, înainte ca ele să escaladeze.
Pentru a exe rsa această strategie trebuie să ne punem întrebări de felul, cum ne -am simți noi
în locul altuia. Cu cât vom practica mai mult și vom obține feedback mai mult, cu atât vom fi
mai autentici în pielea altuia.
Căutăm un tablou de ansamblu
Când ne examinăm pe noi înșine prin ochelari proprii, e posibil să vedem numai o parte a
tabloului în ansamblu. Dacă am putea, am dori să ne vedem prin ochii celor care ne cunosc.
Privirea din afară și căutarea unui feedback, sunt esențiale pentru conștiința soc ială [ 4, 5, 35 ] .
Ca să folosim acest avantaj, avem nevoie de curaj și putere, pentru a ne invita fanii să discute
pe marginea problemei și să -și împărtășească ideile despre modul, cum ne percep. Indiferent de
răspuns, percepțiile altor persoane c ontează, pentru că opiniile pe care le au alte persoane despre
noi ne influențează. Poate că ne vine greu să credem, dar ceea ce spun alții despre noi în familie,
colectivul de muncă, societate, uneori este mai precis, decât ceea ce credem noi.
Vom ț ine cont de starea de spirit din încăpere
După ce stăpânești indicii și citirea emoțiilor altor persoane poți avea sub control o întreagă
încăpere. În fond există două moduri de bază de a sesiza starea de spirit a unei încăperi. Ne

47
putem baza pe ins tincte. Emoțiile sunt contagioase, se răspândesc de la o persoană sau două până
când ajung la o stare de spirit palpitabilă și colectivă, pe care persoanele o resimt la un anumit
nivel [ 4,20, 7, 24] .
Când intrăm în încăpere, scanăm încăperea pentru a observa, dacă simțim energie sau liniște
și calm. Observăm cum se poziționează persoanele – singure sau în grupuri.
Un alt mod ar fi să luăm un ghid expert în conștiința socială. Cu cât ne vom perfecționa
capacitatea de a depista siguranța, îng rijorarea sau schimbările stării de spirit ale unor grupuri, cu
atât vom fi mai capabili să navigăm prin desișurile sociale ale vieții.
2.4. Gestionarea relațiilor – componentă importantă a inteligenței emoționale.
Posibilități de gestionare cu suc ces a relațiilor sociale, familiale
La începutul unei relații ( familiale, de muncă ori de alt fel ) majoritatea oamenilor își iau
avânt și pornesc cu dreptul. Se împiedică și își pierd ritmul, încercând să păstreze relațiile pe
termen lung. Actual e ste și acel moment, că nu trece mult timp și realitatea își spune cuvântul,
faza lunii de miere s -a încheiat [4, 5, 20].
Relațiile presupun efort, chiar și cele extraordinare, care par să meargă de la sine. Întreținerea
unei relații presupune timp, efort și pricepere. Priceperea este inteligența emoțională. Dacă ne
dorim o relație de durată, care să evoluieze în timp ș i să răspundă nevoilor noastre și nevoilor
celeilalte persoane, atunci gestionarea relațiilor este ceea ce ne trebuie. Din fericire competențele
de gestionare a relațiilor pot fi învățate și se alimentează de la celelalte trei componente ale
inteligenței e moționale, cu care ne -am cunoscut deja – conștiințade sine, autocontrolul, conștiința
socială. Ne folosim conștiința de sine pentru a ne exprima sentimentele și a aprecia dacă nevoile
ne sunt satisfăcute. Ne folosim autocontrolul pentru a ne exprima sentim entele și a acționa în
conformitate cu ele, în beneficiul relației. De asemenea ne folosim competențele de conștiință
socială pentru a înțelege mai bine nevoile și sentimentele celeilalte persoane.
Relațiile exprimă o parte esențială și bogată a vieț ii.Întrucât fiecare din noi reprezintă
jumătate din orice relație, ne revine jumătate din răspunderea în aceste relații.
Vom fi deschiși și curioși
Stabilirea, construirea și întreținerea relațiilor fac parte din serviciul nostru, chiar dacă
lucrăm cu o singură persoană. Întreținerea relațiilor poate că nici n -a fost trecută în fișa postului,

48
n-a fost menționată la interviul de angajare, dar ca să avem succes trebuie să fim deschiși și
curioși [ 4, 5 ] .
A fi deschis în relații înseamnă a l e împărtăși celorlalți informații despre noi. Ne putem folosi
competențele de autocontrol, pentru a alege cât să fim de deschiși și ce anume să împărtășim.
Trebuie să știm că există un avantaj în a ne deschide, care ne poate ajuta să facem alegerile.
Când cei din jur știu lucruri despre noi, posibilitatea să fii înțeles greșit este mai redusă [ 26, 27,
35].
A fi ca o carte deschisă nu înseamnă totul în gestionarea unei relații, trebuie să ne intereseze
și povestea celeilalte persoane. Trebuie să fim c urioși. Cu cât arătăm mai mult interes și aflăm
mai multe lucruri despre ceilalți, cu atât mai mari sunt șansele noastre de a răspunde nevoilor
acestora, de a nu le interpreta greșit.
Dacă punem întrebări și cealaltă persoană ni se deschide, aflăm in formații care nu numai ne
vor ajuta să gestionăm relația, dar în același timp celălaltă persoană va aprecia interesul, pe care
i-l arătăm. Trebuie să ne rezervăm pe parcursul zilei câteva minute, pentru a identifica o serie de
relații, cărora trebuie să le acordăm atenție.
Ne vom îmbunătăți stilul natural de comunicare
Stilul nostru natural de comunicare ne influențează relațiile. Acum avem ocazia de a ne folosi
competențele referitor la conștiința de sine, autocontrol și conștiința socială pent ru a ne modela
stilul natural.
În partea de sus a unei pagini vom descrie stilul nostru natural. Ne gândim cum îl percep
prietenii, rudele, colegii. În partea stângă a paginii schițăm părțile bune ale stilului nostru natural.
Apoi în partea dreaptă a paginii vom descri părțile mai puțin bune.
După ce am terminat lista, alegem trei puncte bune pe care le putem folosi mai des, pentru a
ne îmbunătăți modul de comunicare. Apoi alegem trei puncte mai puțin bune și ne gândim la
modalitățile de a le elimina, atenua ori îmbunătăți.Trebuie să fim cinstiți cu noi referitor la
lucrurile, pe care le vom face sau nu. Făcând cunoștință cu planul, răspunderea va spori, ceea ce
ne poate ajută să îmbunătățim relațiile [ 4, 5, 9].
Evităm să transmitem semnale derutante

49
Sentimentele exprimă adevărul și ies la suprafață prin intermediul reacțiilor și al
limbajului trupului, necătând la cuvintele pe care le alegem. Dacă le spunem angajaților cu voce
joasă și cu fața încruntată, că s -au descurcat excelent, când au lansat produsul, lucrurile nu se
potrivesc. Vorbele și limbajul trupului în cazul dat sunt diferite.Oamenii mai curând cred ceea
ce văd, decât ceea ce aud [ 4, 5, 35].
Chiar dacă și suntem un bun expert în autocontrol, emoțiile tot ies la suprafață. Trăim multe
experiențe în fie care zi, iar creierul nu le poate filtra pe fiecare în parte. Când vorbim cu cineva,
e posibil să spunem ceva la ce ne gândim, în timp ce trupul reacționează la o emoție, pe care am
resimțit -o mai înainte.
Îi derutăm și frustrăm pe alții, când spunem una, iar trupul și tonul alta. Această confuzie va
genera probleme în comunicare și va afecta relațiile. Ca să rezolvăm problema sentimentelor
confuze, vom folosi conștiința de sine, pentru a identifica emoțiile, capacitatea de autocontrol și
a decide ce sentimente să exprimăm și în ce mod.
Ne vom aminti de lucrurile mărunte care au un efect puternic
Pe orice canal de știri, mass -media din zilele noastre tot mai frecvent se utilizează ideea, că
politețea încearcă să dispară din societatea moder nă. Odată cu declinul bunelor maniere aceasta
tot mai mult se promovează. Astăzi în relațiile personale,familiale, în cele de muncă, de prea
puține ori se spune „te rog”, „mulțumesc”, „iartă -mă” [ 4, 5, 17].
Mulți angajați spun, că niciodată nu li se mulțumește pentru contribuția la activitatea echipei,
iar expresiile „mulțumesc”, „te rog”, „iartă -mă” ar avea un impact pozitiv asupra moralului.
Trebuie să ne gândim cât de des în realitate spunem „mulțumesc”, „ te rog”, „iartă -mă,” atunci
când este nec esar. Dacă nu le folosim frecvent, s -ar putea să fie din cauza lipsei de timp, a
obișnuinței sau a unui ego rănit. Trebuie să ne creăm obiceiul de a folosi mai multe din aceste
expresii în cursul zilei.
Acceptăm feedbackul
Feedbackul este un da r și ne ajută să evoluăm în moduri, pe care poate nu le vedem singuri.
Uneori feedbackul este ca și cum ai deschide un cadou, iar acolo ar fi o pereche de șosete.
Elementul surpriză ne poate lua pe neașteptate și trebuie să ne pregătim pentru momentul
respectiv [ 4, 20, 17, 26].

50
Când primim feedback ne vom pune în funcțiune competențele de conștiință de sine, ca să
ascultăm și să auzim cu adevărat ce se spune. Punem întrebări lămuritoare, cerem exemple,
pentru a înțelege mai bine dorința persoanei d in fața noastră. Este nevoie de aproape la fel de
multă bunăvoință pentru a da feedback, precum și pentru a -l primi. Cum primim feedbackul
folosim competențele de autocontrol și trecem imediat la acțiune.
Construim încrederea
Încrederea se cons truiește în timp, se poate pierde într -o secundă și poate fi obiectivul nostru
cel mai important și mai dificil în gestionarea relațiilor.
Încrederea se construiește prin comunicare deschisă, disponibilitate de a împărtăși,
consecvență în cuvinte, acțiuni și comportament în timp și seriozitate în ducerea la îndeplinire a
obligațiilor, asumate în cadrul relației. Ironia face că este nece sar, în cazul celor mai multe
relații, să existe o anumită încredere, pentru a avea noi înșine încredere în aceste relații [ 5, 4,
20].
Pentru a construi încrederea, folosește -ți competențele de conștiință de sine și de autocontrol
ca să fii primul, care ia inițiativa să împărtășească ceva despre sine. Trebuie să spunem ceva
despre noi din când în când și nu suntem obligați să fim o carte complet deschisă. Pentru a ne
gestiona relațiile, trebuie să gestionăm încrederea în ceilalți, iar nivelul de înc redere, pe care o au
ceilalți față de noi, este esențial pentru a ne aprofunda legătura cu ei.
Adoptăm politica ușilor deschise
Accesul sintetizează conceptul de uși deschise. În zilele noastre o adevărată politică a ușilor
descise permite ori cărui angajat să stea de vorbă cu oricine, la orice nivel. Poate că e cazul să -i
întrebăm pe cei din jur, dacă ar trebui să adoptăm o politică a ușilor deschise, pentru a ne
gestiona mai bine relațiile. Dacă este necesar să fim mai accesibili și să le arăt ăm oamenilor, că
pot vorbi cu noi și neoficial, oricând, fără programare, atunci adoptarea acestei politici ar fi exact
ceea ce ne trebuie [ 5, 26, 27, 35].
Creșterea gradului de accesibilitate, duce la îmbunătățirea relațiilor, deschide ușa spre
comunicare.
Ne enervăm numai când ne propunem

51
Furia este o emoție care apare dintr -un anumit motiv, pe care n -o poți înnăbuși sau ignora.
Dacă o gestionăm corespunzător și o folosim în mod conștient, putem avea rezultate, care să ne
consolideze r elațiile. Exprimarea furiei în moduri corespunzătoare comunică sentimente
puternice și le amintește oamenilor gravitatea unei situații. Totodată exprimarea prea frecventă a
furiei, sau în momente nepotrivite îi face pe oameni să nu mai fie atenți la ceea c e simțim și le va
fi greu să ne ia în serios [ 5, 26, 27 ].
Ne vom folosi conștiința de sine pentru a ne gândi și a defini diferite grade de furie, de la
ceea ce ne irită până la ceea ce ne scoate din fire.
Gestionarea relațiilor înseamnă să fac i alegeri și să acționezi, pentru a crea o legătură onestă
și profundă cu alții. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim onești cu ceilalți și cu noi înșine,
ceea ce înseamnă ca uneori să folosim furia în mod conștient.
Nu evităm inevitabilul
În situațiile complicate, delicate este necesar să ne folosim competențele de gestionare a
relațiilor. Acceptăm situațiile și alegem cum să folosim competențele de inteligență emoțională
pentru a progresa [ 5, 9, 7, 24].
Va trebui să ne urmărim emo țiile și să luăm decizii referitor la modul în care le vom
gestiona. Deoarece nu suntem singuri în situația dată facem apel la competențele de conștiință
socială pentru a coopta persoanele cu care suntem în conflict, tensiune și ne punem în locul
lor.Ne în tâlnim cu ele și vedem ce au ele de oferit. Vom vedea cum reacționează, poate și noi le
irităm la fel de mult. În așa fel putem pune bazele unei colaborări.
Validăm sentimentele celeilalte persoane
Un element esențial pentru gestionarea relați ilor este să lași deoparte propriul disconfort și să
zabovești un minut pentru a valida, nu a înăbuși sau a schimba sentimentele celorlalți. Avem
dreptul să trăim diferite stări, chiar dacă noi nu simțim la fel. Nu este absolut necesar să fim de
acord cu c eea ce simt oamenii, dar trebuie să recunoaștem sentimentele lor și să le respectăm
[11, 33].
În cazul dat nu numai că dovedim competențe de ascultare deosebite, dar și o gestionare
eficientă a relațiilor.
Vom fi complementari cu emoțiile sau cu starea celuilalt

52
Serviciul de relații cu clienții are obligația de a sesiza cerințele, de a se adapta la ele, pentru a
oferi servicii rapide și fără probleme, ceea ce este în beneficiul clientului și al s ocietății.
Inteligența emoțională superioară îi asigură promovarea [ 5, 11, 33 ].
Această strategie de gestionare a relațiilor presupune competențe de conștiință socială și
anume, ascultare, prezență, punerea în situația celeilalte persoane, identifi carea locului în care se
situează persoana din punct de vedere emoțional și alegerea răspunsului adecvat și
complementar.
Pentru a exersa complementaritatea emoțiilor în relațiile cu ceilalți ne von gândi la una sau
două situații emoționale pe care l e-am trăit fără ambiguitate și în care era prezentă cel puțin o
persoană. Când poți răspunde la un șir de întrebări, putem oferi un răspuns complementar la
emoțiile altei persoane, în situațiile cu care se confruntă.
Când ne pasă arătăm că ne pasă
Lucrurile mici, simple pot avea un mare efect. Sunt oameni care muncesc bine în jurul nostru
în fiecare zi. Când ne pasă de acest lucru, arătăm că ne pasă. Nu ezităm și nu amânăm pentru
săptămâna viitoare. Vom face ceva chiar la moment. Putem face lu cruri simple, cum ar fi o
felicitare sau altceva care nu costă mult, dar este semnificativ, pentru că sintetizează ceea ce
simți și aceasta ne trebuie ca să marcăm momentul și să consolidăm relația [ 5, 4, 20].
Ne vom motiva deciziile, nu le luăm pur și simplu
Pentru a susține o idee, trebuie să înțelegem de ce a fost luată decizia. Când folosim
inteligența emoțională, pentru a gestiona relațiile, trebuie să ținem cont de acest lucru. În loc să
facem o schimbare și să așteptăm să fie acceptată de alte persoane, ne vom rezerva timp pentru a
explica motivul din spatele deciziei, inclusiv alternativele și de ce alegerea finală este cea mai
bună. Dacă putem cere idei și comentarii din timp, este și mai bine. Ne vom gândi cum îl va
afecta decizia pe fiecare. Oamenii apreciază transparența și deschiderea, chiar dacă uneori îi
afectează negativ. Aceasta îi face să simtă că li se acordă încredere, că sunt respectați și
dependenți de organizația din care fac parte [ 7, 9, 24].
Dacă ai obiceiul de a lua decizii repede și independent, nu esre exclus că ești destul de bine
pregătit profesional. Obiceiurile vechi se schimbă greu, fiindcă sunt înrădăcinate, trebuie să
schimbăm ceva în competența noastră socială.
Feedbackul trebuie să fie direct și constructiv

53
Ne vom gândi la cel mai bun feedback pe care l -am primit vreodată. Nu era ceea ce așteptam
ori am dorit vreodată, dar a schimbat ceva din atitudinea noastră de viitor. E posibil ca
feedbackul să fi schimbat ceva din performanță sau modul în care abordăm o anumită situație,
problemă ori poate însăși cariera noastră.
Transmiterea feedbackului construiește relațiile, aceasta presupune ca toate componentele
inteligenței emoționale să fie eficiente. Conștiința de sine ne va permire să identificăm tot ce
simțim referitor la feedback, dacă ne simțim în largul nostru sau nu. Autocontrolul ne va permite
să identificăm ce vom face cu informațiile pe care le -am primit. Din cauza disconfortului nu vom
evita feedbackul [ 5, 4, 9].
Ne vom folosi conștiința socială pentru a ne gândi la persoana care primește feedbacul.
Feedbackul are rolul de a rezolva problema .
Aliniem intenția cu impactul
Uneori avem intenții bune, dar rezultatul sau impactul n -a fost cel așteptat, dar e prea târziu
pentru a schimba ceva.
Ne gândim la o persoană din conducere obsedată de rezultate, care are intenții bune, când își
împinge angajații către obiective î nalte. Este atât de obsedată de succes, încât se îngroapă în
muncă, pierzând cu totul din vedere felul, în care ar putea gestiona munca prin intermediul
celorlalți. Echipa o consideră un manager ambițios, în timp ce ea nu intenționa decât să -și vadă
echip a învățând de la ea și să aibă succes. Intențiile au fost bune, dar au avut impact invers.
Conștientizarea și gestionarea pot duce la rezultate importante. Data viitoare, vom risipi
tensiunea, făcând glume pe seama noastră, nu pe a altora [ 4, 5, 20].
Oferim o afirmație -„soluție” în cursul unei conversații încâlcite
Am avut cu toții situații în care am fi putut folosi o soluție. O simplă discuție deseori se
transformă în dezacord ori se împotmolește. În astfel de conversații încâlcite, pot ieși la suprafață
greșeli trecute, comentarii regretabile și vinovăția plutește în aer. Indiferent de faptul cine a spus
și ce a spus, e timpul să reparăm lucrurile. Cineva trebuie să dea un pas înapoi, să evalueze
situația și să înceapă să repare conversația, căutând o soluție.
Vom renunța la învinovățiri și ne vom concentra la reparare.Vom folosi conștiința de sine
pentru a vedea, care e contribuția noastră la această situație. Ne gestionăm în așa fel încât să
lăsăm tendințele deoparte și să alegem drum ul drept.Conștiința socială ne poate ajuta să

54
identificăm, care sunt beneficiile pe care ni le propune cealaltă persoană, ce simte. Analizând
ambele părți, vom reuși să evidențiem, unde s -a întrerupt relația și să căutăm soluția, pentru a
repara situația [ 4, 5, 21].
Gestionăm o conversație dificilă
Discuțiile dificile sunt inevitabile, nici nu ne gândim să fugim de ele, fiindcă în mod sigur ne
vor ajunge din urmă. Dobândind noi competențe, vom reuși să abordăm aceste conversații, fără
să ne di strugem relația [ 4, 5, 20].
1. Începem discuția cu partea cu care suntem de acord . Dacă știm că în conversație vor
fi puncte de vedere diferite, vom începe discuția cu punctele comune, pe care le
împărtășim. Important este că vom conveni asupra unui subiect comun.
2. Rugăm persoana în cauză să ne ajute să înțelegem punctul ei de vedere . Oamenii
iubesc să fie ascultați, dacă nu au sentimentul că sunt ascultați, apare frustrarea. Până nu -i
frustrare, rugăm persoana în cauză să ne spună punctul său de vedere și ne concentrăm să
înțelegem perspectiva interlocutorului.
3. Vom rezista tentației de a planifica o revenire sau o dezaprobare. Dacă dorim să
păstrăm relația cu cineva, trebuie s -o ascultăm și să rezistăm tentației de a ne apăra.
4. Ajutăm interlocutorul să înțelea gă și punctul nostru de vedere. Ajutăm persoana să -și
înțeleagă perspectiva. Descriem propria stare de disconfort, gândurile, ideile, motivele.
Comunicăm clar și simplu, acesta fiind un aspect esențial în gestionarea relației.
5. Continuăm conversația. După c e au fost înțelese perspectivele, chiar dacă există un
dezacord, cineva trebuie să continuie cu un alt subiect conversația.
6. Păstrăm legătura. O conversație dificilă necesită mai multă atenție, chiar după ce s -a
încheiat, prin urmare, vom verifica frecvent cum merg lucrurile.
Când ne implicăm într -o conversație dificilă, ne pregătim să abordăm lucrurile în mod
direct, deschis și vom ține cont de cerințele înaintate.

55
3. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA STUDENȚI ȘI IMP ACTUL ASUPRA
SUCCESULUI ÎN GESTIONAREA RELAȚIILOR SOCIALE, FAMILIALE
3.1. Determinarea nivelului de dezvoltare a inteligenței emoționale, succesului în
gestionarea relațiilor la studenți. Metodica experimentului de constatare
Pentru a determina nivelul de dezvoltare a inteligenței emoționale, succesul în gestionarea
relațiilor la studenți am organizat experimentul de constatare.
Scopul experimentului de constatare – a determina nivelul de dezvoltare a inteligenței
emoț ionale și impactul asupra succesului în gestionarea relațiilor sociale, familiale la studenți.
Obiectivele experimentului de constatare:
0.1. A aplica metodici aprobate și a scoate în evidență formele de manifestare a conștiinței de
sine în gestionarea relațiilor sociale, familiale la studenți.
0.2. A depista formele de manifestare a autocontrolului ca componentă importantă a inteligenței
emoțional e în gestionarea relațiilor sociale, familiale la studenți.
0.3. A evidenția nivelul de dezvoltare a conștiinței sociale în gestionarea relațiilor sociale,
familiale la studenți.
0.4. A evidenția modul de gestionare a relațiilor sociale, familiale la studenți.
0.5. A scoate în evidență formele de m anifestare a succesului la studenți.
Pentru a realiza scopul și obiectivele înaintate în cadrul experimentului de constatare am
aplicat următoarele metodici aprobate:
I. Proba I. Diagnostica inteligenței emoționale, autor H.Hall.
II. Proba II. Scala Friedmann.
III. Proba III. Metodica Rene Jili, varianta I.
IV. Proba IV. Aveți motivație pentru succes, autori J. Sintion, F. Sintion.
Proba I. Diagnostica inteligenței emoționale, autor H.Hall
Destinația testului
Metodica este propusă pentru a evidenția capacitatea de a înțelege relațiile personalității, redate
în emoții și de a dirija cu sfera emoțională în baza deciziilor luate. Metodica conține 30 de
afirmații și 5 scale:
Informarea emoțională;
Dirijarea cu emoțiile personale ( revenirea emoțională, lipsa inertității emoționale );
Automotivația ( dirijarea voluntară cu emoțiile personale, excepție punctul 14 );
Empat ia;

56
Recunoașterea emoțiilor altor oameni ( abilitatea de a influența asupra stării emoționale a
altor oameni ).
Instrucția la test
Mai jos vor fi propuse exprimări, care într -un fel sau altul redau diferite aspecte ale vieții
personale. Vă rog, scrieți cifra în partea dreaptă a fiecărei afirmații, reeșind din aprecierile
răspunsurilor:
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTULUI
Cheia testului
Scalele Subiectele
Informarea emoțională 1,2,4,17,19,25
Dirijarea emoțiilor personale 3,7,8,10,18,30
Automotivația 5,6,13,14,16,22
Empatia 9,11,20,21,23,28
Recunoașterea emoțiilor altor oameni 12,15,24,26,27,29

Nivelurile inteligenței emoționale parțiale în corespundere cu indicele rezultatelor:
14 și mai mult – înalt;
8-13 – mediu;
7 și mai puțin – inferior.
Nivelul integrativ al inteligenței emoționale în corespundere cu indicele dominant se
determină după următorii indici cantitativi:
70 și mai mult – înalt;
40-69 – mediu;

57
39 și mai puțin –inferior.
PUNCTELE DUPĂ SCALE ȘI APRECIEREA NIVELURILOR ( marcate în culori ):
N Scalele Punctele Aprecierea nivelului
Inferior Mediu Înalt
1.Informarea emoț. 0 7 și mai puțin 8 -13 14 și mai mult
2.Dirijarea emoț. 12 7 și mai puțin 8 -13 14 și mai mult
3.Automotivația 18 7 și mai puțin 8 -13 14 și mai mult
4.Empatia 18 7 și mai puțin 8 -13 14 și mai mult
5.Recunoașterea
emoțiilor altor
oameni 18 7 și mai puțin 8 – 13 14 și mai mu lt
6.Nivelul integrativ 66 39 și mai puțin 40 -69 70 și mai mult

Descrierea scalelor:
N Scala Descrierea
1.Informarea Conștientizarea și înțelegerea propriilor emoții
emoțională iar pentru aceasta completarea permanentă
a vocabularului propriu de emoții. Oamenii cu
un nivel înalt al informării emoționale în mai
mare măsură ca ceilalți sunt informați despre
starea lor interioară.

58
2.Dirijarea Aceasta -I depășirea stărilor emoționale, plasticitatea
Emoțiilor emoțională ș.a., dirijarea voluntară cu emoțiile
personale.
3.Automotivația Dirijarea cu comportamentul personal, în baza
dirijării emoțiilor.
4.Empatia Înțelegerea emoțiilor altor oameni, capacitatea de
a retrăi starea emoțională curentă a altui om, de
asemenea dispunerea personală de a acorda
susținere. Abilitatea de a înțelege starea omului
După mimică, gesturi, nuanțele limbajului, poziții.
5,Recunoașterea Abilitatea de a influența starea emoțională a
emoțiilor altor oameni. altor oameni.
Proba II. Scala Friedmann
Încercuiește la fiecare întrebare răspunsul care ți se portivește cel mai bine.

Nr.
Item

DA
NU

01. Mă descurajez destul de ușor și am stări și momente, crize
ocazionale de deprimare.
11
Da
Nu 21
02. Îmi place să fiu „pus la punct”cu îmbrăcămintea și mă bucur
când reușesc să atrag atenția asupra mea cu îmbrăcămintea și cu
manierele mele
7
Da
Nu
20
03. Sunt stăpân pe mine și cu „sânge rece” în situații neprevăzute și
periculoase 26 Da Nu 7

59
04. Sunt înclinat să fiu foarte iritabil și rigid ( dogmatic, căpos)
când susțin o părere împotriva unei opoziții puternice. 12 Da Nu 30
05. Solitudinea îmi este agreabilă. Îmi place să fiu singur/ă. 40 Da Nu 8
06. Spun adesea lucruri pe care apoi le regret. 10 Da Nu 20
07. Relațiile cu familia mea sunt pașnice și armonioase. 31 Da Nu 9
08. Mă simt adesea rănit de acțiunile și cuvintele altora. 11 Da Nu 20
09. Sunt gata să admit că am greșit când îmi dau seama de asta. 26 Da Nu 10
10. Sunt înclinat să dau vina pe alții pentru greșelile și erorile mele. 7 Da Nu 26
11. Mă plasez eu însumi primul printre aproape toate rudele mele. 6 Da Nu 25
12. Nutresc gândul că nu am noroc în viață. 11 Da Nu 29
13. Sunt înclinat să trăiesc cu mijloacele mele. 13 Da Nu 26
14. Am un accentuat simț de inferioritate sau o lipsă de încredere în
mine care încerc s -o ascund. 7 Da Nu 25
15. Sunt înclinat să plâng când asist la o piesă de teatru sau film
emoționant. 5 Da Nu 30
16. Micile supărări mă fac să -mi ies din fire. 11 Da Nu 28
17. Sunt înclinat să impresionez cu superioritatea mea pe alții. 7 Da Nu 25
18. Sunt dominator, îmi place să mă afirm față de alții. 12 Da Nu 30
19. Aproape întotdeauna caut să câștig simpatia altora. 7 Da Nu 24
20. Sunt furios când am necazuri sau neplăceri. 5 Da Nu 20
21. Sunt stăpânit de ură, am o antipatie activă față de unele persoane. 7 Da Nu 21
22. Devin plin de invidie și gelozie când alții au succese. 11 Da Nu 21

60
23. Sunt foarte atent față de sentimentele altora. 22 Da Nu 7
24. Mă înfurii sau mă necăjesc adesea și am certuri cu oamenii. 10 Da Nu 20
25. Am uneori gânduri de sinucidere. 5 Da Nu 20

Evaluarea punctajului:
Peste 25 – Perfect maturizat emoțional.
22 – 24 – Maturizare bună.
20 – 21 – Nivel corespunzător de maturizare.
18 – 20 – Nivel mediu de maturazare.
16 – 18 – Situație spre limită.
14 – 15 – Ușoară imaturitate emoțională.
12 – 14 – Reacții adolescentine, imature.
10 – 12 – Reacții infantile, pu erile.
0 – 10 – Infantilism
Proba III . Metodica Rene Jili, variant a I.
Metodica Rene Jili este destinată pentru cercetarea relațiilor interpersonale și perceperea
relațiilor interpersonale familiale, sociale .
Scopul – cercetarea adaptării sociale și relațiile intepersonale în mediu.
Metodica constă din 42 ilustrate care prezintă, descriu copilul și adultul în diverse situații ,
relațiile copilului în familie, cu adulții, profesorul:
Varianta I. Variabila scoate în evidență:
– Relațiile cu mama ( 1-4, 8-15, 17 -19, 27, 38, 40 -42 ),
– Relațiile cu tata (1 -5, 8-15, 17 -19, 37, 40 -42 ),
– Relațiile cu mama și tata ( 1-4, 6-8, 14, 17, 19 ),
– Relațiile cu frații și surorile ( 1,2,4,5,6,8 -19,30,40,42 ) ,
– Relațiile cu bunica și bunelul ( 1,4,7 -13,17 -19,30,40,41 ),
– Relațiile cu prietenul (1,4,7 -13,17 -19,30,40,41) ,
– Relațiile cu profesorul, adulții ( 1,4,5,9,11,13,17,19, 26,28 -30,32,40 ) .
Proba IV. Aveți motivație pentru succes?, autori J.Sintion, F.Sintion.

61
Psihotestul scoate în evidență atitudinea persoanei față de succes sau eșec. Sunt persoane
doritoare de succes, realizări, care sunt perseverente, dinamice, de multe ori conduse de dorința
de a reuși cu orice preț. Dacă aceste calități motivaționale sunt dirijate de aptitudini,stiluri de
interacțiune adecvate ele sunt mai apropiate de a obține succes în activitățile lor.
Psihotestul conține 10 întrebări cu 4 varianre de răspuns. Rezultatele permit de a diferenția 4
nivele în percepere, deținerea succesului .
3.2. Organizarea și rezultatele experimentului de constatare
Experimentul de constatare l -am realiza t cu studenții grupelor 101, 103, 104 de la facultatea
Pedagogie a Universității de Stat din Tiraspol. La probe au participat 19 studenți di n aceste
grupe. Deoarece majoritatea orelor studenții grupelor date le realizează în comun, fără a fi
divizați pe grupe, n -au fost divizați pe grupe nici în cadrul probelor experimentale.
Proba I. Diagnostica inteligenței emoționale , autor H.Hall. Studenților grupelor 101, 103,
104 li s -a prezentat chestionarul testului cu cele 30 de întrebări și au fost rugați să răspundă
sincer la fiecare întrebare conform cerințelor testului, dacă sunt de acord cu afirmațiile testului să
aleagă o variantă de răsp uns cu semnul „+,” dacă nu sunt de acord – o variantă de răspuns cu
semnul „ – „. Rezultatele su nt prezentate în tab. 3. 1, Fig. 1,2,3,4,5 ( Vezi tab.3 .1, Fig. 1, 2, 3, 4,
5).
Tab. 3. 1. Forme de manifestare a inteligenței emoționale la studenți ( Rezultatele
experimentului de constatare. Proba I. Diagnostica inteligenței emoționale, autor H.Hall, gr.
101, 103, 104 ).

N
d/o

NP Forme ale inteligenței emoționale
Informarea
emoțională
Dirijarea
emoțiilor
personale
Auto
motiva
ția
Empa
tia Recunoașterea
emoțiilor
altor
persoane

1. US 2,+1,3,+3,1,2
= 4 2,1,-1,-3,1,1
=1 2,3,1,3,2,1
=12 -1,1,1, –
1,2,2=4 1,2,1,2,2,2=
10
2. DC 2,1,1,2,2,2=10 -1,1,1,1,1,1=6 1,2,-1,2,1,1=6 3,1,1,1,1,1=8 -1,2,1,2,2,1 =7
3. RB 3,1,3,3,3,3=16 –
2,3,3,3,3,2=12 3,3,3,3,3,3=18 3,3,3,3,3,3=18 3,3,3,3,2,3=17
4. NP 1,2,2,2,1,1=9 2,3,1, -1,2,2=9 3,2,3,2,3,3=16 1,2,1,2,2,2=10 2,2,1,1,2,1=9
5. NS 3,3,2, –
1,3,3=13 1,1,2,3, -1,-1=5 3,3,3,3,1,3=16 3,1,3,3,2,3=15 1,1,3,2,3,3=13
6. RS 2,2,3,2,2,2=13 2,3,2,3,2,1=13 3,3,- 2,2,1, – 3,3,2,2,1,1=12

62
2,2,2,2=10 1,1,2=10
7. AM 3,2,3,3,2,2=15 -2,1,-2,-
1,1,1=-2 2,-
1,3,3,2,2=11 1,-1,3,2,2,2=8 2,1,2,3,3,2=13
8. DU 2,-1,3,-
3,2,1=4 1,2,1,3, -1,-1=5 2,3,-1,-
1,1,2=6 3,1,1,3,1,1=10 2,2,1,3,1,2=11
9. AB 3,2,2, -3,2,2=8 1,1-3,1,-2,1=-
1 1,3,3, -1,-
2,3=7 2,1,1,1,2, -1=9 2,-1,3,3,1,1=9
10 IP 2,3,1, -1,2,2=9 1,3,2,1,1,1=9 1,2,-1,1,1,1=5 1,1,-1,-
1,1,1=2 1,2,-2,1,-
1,1=2
11. GA 1,1,3,1,3,1=10 -1,3,1, -1,-
1,1=2 3,3,3, –
1,3,1=12 -3,1,-1,-1,-1,-
1=-6 2,1,-1,1,1,1=5
12. FN 3,-
3,3,2,3,3=11 1,3,2,3,1,2=12 3,3,2,1,2, –
2=11 3,1,2,2,1,3=12 3,3,1.3,3,3=16
13. MM 1,2,3,1,1,2=10 -1,2,1, -1,3,2=6 2,2,2,2,3,2=13 3,1,1,1,1, -1=6 2,3,1,2, -1,1=8
14. DS 2,2,3, -3,2,3=9 -1,2,1,2, -3,-
3=-2 3,2,2,1, -1,-
1=6 3,2,1,1,1,2=10 -3,2,2,1,1,1=5
15. OA 3,3,3,3,3,3=18 2,3,2,3, -3,-3=4 3,3,3,3,2,2=16 2,2,-2,1,1,1=5 2,3,2,3,2,1=13
16. VC 3,3,3,2,3,3=17 2,2,3,3,3,3=16 3,3,2,1,3,1=13 3,3,2,2,3,3=16 3,2,1,3,3,2=14
17. AR 1,3,3,3,2,3=16 2,3,2,2,1,1=11 1,1,1,3,3,1=10 3,1,3,3,2,2=14 3,3,3,2,2,2=15
18. TP 2,3,3,2,2,2=14 2,1,1,1,3,1=9 2,2,2,2,3, -2=9 2,2,1,1,2,1=9 3,3,-1,1,1, –
1=6
19. NC 1,-1,-1,-
1,3,2=3 2,1,1,3,2,1=10 3,2,1,2,2,1=11 2,-2,1,2,1,1=5 1,2,-1,1,1,2=6

În tabela 3. 1 sunt prezentate datele la 5 aspecte ale activității emoționale: informarea
emoțională, dirijarea emoțiilor, automotivația, empatia, recunoașterea emoțiilor altor persoane.
Conform metodicii 14 și mai multe puncte indică nivelul înalt; 8 -13 puncte – nivel ul mediu; 7 și
mai puțin – nivelul inferior. La informarea emoțională din cei 19 studenți la nivel înalt s -au
plasat – 6 (31,6%) , la nivel mediu – 10 (52,6%) ; la nivel inferior – 3 ( 15,8%). Rezult atele sunt
prezentate în fig. 3.1 ( Vezi fig .3.1 ).

63

Fig.3.1. Nivelul dezvoltării informării emoționale la studenți.
Așadar, stud enții dispun de informații referitor la emoții, numai 3 (15,8%) se află la nivel
inferior. Alta-i situația la dirijarea emoțiilor , unde 10 (52,6%) se află la nivel inferior, 8 (42,1%)
la nivel mediu și numai 1 ( 5,3% ) se află la nivel înalt. Re zultatele sunt prezentate în fig .3..2 (
Vezi fig .3.2 ).
024681012
Informarea emoționalăn. înalt
n. mediu
n. inferior
Informarea emoțională
înalt = 31,6%
mediu = 52,6%
inferior = 15,8%

64

Fig 3.2. Dezvoltarea dirijării emoționale la studenți.
Automotivația la studenți s -a dovedit a fi mai bine dezvoltată, cu toate că și aici la nivel
inferior sunt mulți studenți – 5 (26,3%), la nivel nivel mediu sunt 10 (52,6%) , la nivel înalt – 4
(21,1%). Re zultatele sunt prezentate în fig .3.3 ( Vezi fig.3.3 ).
024681012
Dirijarea emoțiilor personalen. înalt
n. mediu
n. inferior
Dirijarea emoțiilor personale
înalt = 5,3%
mediu = 42,1%
inferior = 52,6%

65

Fig.3.3. Dezvoltarea automotivației la studenți.
Empatia ca formă de retrăire emoțională de asemenea nu este suficient de bine dezvoltată.
Astfel din cei 19 studenți la nivel înalt s -au plasat numai 4 (21,1%), la nivel mediu – 9 (47,3%) ,
la nivel inferior – 6 (31,6%). Rezultatele sunt prezentate în fig.3. 4 ( Vezi fig.3.4).
024681012
Automotivațian. înalt
n. mediu
n. inferior
Automotivația
înalt = 21,1%
mediu = 52,6%
inferior = 26,3%

66

Fig. 3.4. Dezvoltarea empatiei la studenți.
Recunoașterea emoțiilor altor oameni de asemenea s -a dovedit a fi problematic ă pentru unele
persoane. Astfel din cei 19 studenți la nivel înalt au fost numai 4 (21,1%), la nivel mediu – 9
(47,3%), la nivel inferior – 6 (31,6%). Rezultatele sunt pr ezentate în fig.3.5 ( Vezi fig.3.5 ).
012345678910
Empatian. înalt
n. mediu
n. inferior
Empatia
înalt = 21,1%
mediu = 47,3%
inferior = 31,6%

67

Fig. 3.5. Recunoașterea emoțiilor altor oameni la studenți .
Așadar, după cum arată rezultatele probei experimentale mulți studenți au dificultăți în
dirijarea emoțiilor, recunoașterea emoțiilor altor persoane.
Proba II. Scala Friedman n. Studenților gru pelor 101, 103, 104 li s-au prezentat cele 25 de
subiecte ale testului și au fost rugați să răspundă sincer la fiecare întrebare. Nivelul dezvoltării
inteligenței emoționale s -a apreciat după punctajul acumulat conform calificativelor testului:
Semne convenționale ( aici și în celelalte cazuri la scala dată ):
I.Peste 25 – Perfect maturizat emoțional;
II. 22 -24 – Maturizare bună;
III. 20 -21 – Nivel corespuzător de maturizare;
012345678910
Recunoașterea emoțiilor altor oamenin. înalt
n. mediu
n. inferior
Recunoașterea emoțiilor altor oameni
înalt = 21,1%
mediu = 47,3%
inferior = 31,6%

68
IV.18 -20 – Nivel mediu de maturizare;
V.16 -18 – Situație spre limită , dezechilibru emoțional ;
VI.14 -15 – Ușoară imaturitate emoțională;
VII.12 -14 – Reacții adolescentine, imature;
VIII.10 -12 – Reacții infantile, puerile;
IX.0-10 – Infantilism.
Rezultatele sunt prezentate în tab. 3.2, Fig. 3. 6 ( vezi tab. 3. 2, Fig. 3.6 ).
Tab. 3. 2. Nivelul dezvoltării inteligenței emoționale la studenți ( Rezultate le
experimentului de constatare. Proba II. Scala Friedmann , gr. 101, 103, 104)

N
d/o

NP

Inteligen ța emoțională
Nivelul
Pest
e
25 22-
24 20-
21 18-
20 16-
18 14-
15 12-
14 10-
12
0-
10

1. US 16,84
2. IM 18, 24
3. RA 15,24
4. NP 16,72
5. NS 15,16
6. RS 16,24
7. AM 16,72
8. DU 17,48
9. AB 13,64
10 IP 19,52
11. GA 15,84

69
12. FN 18,24
13. VC 16,04
14. DS 18
15. OA 15,16
TOTAL – – – 5 9 – 1 – –

Fig. 3. 6. Nivelul dezvoltării inteligenței emoționale la studenți ( Proba II. Scala Friedmann ,
gr. 101, 103, 104 ).
Așadar, după cum arată datele probei experimentale, în grupaele 101, 103, 104 la nivel înalt
ori corespunzător în dezvoltarea inteligenței emoțional e nu s -a plasat nimeni. Numai 5 ( 33,3 %
) studenți au fost la nivelul mediu de maturizare emoțională. Alți 9 ( 60,1% ) studenți sunt la
starea de limită, tendința spre dezechilib ru emoțional și 1 ( 6,6% ) student are reacții
adolescentine imature . Starea de dezechilibru emoțional prezen tăla majoritatea studenților este
deosebit de nefavorabilă pentru a atinge rezultate înalte în activitățile individuale, în activitatea
de învățare și pregătire profesională
Proba III. Metodica Rene Jili, varianta I. Studenților li s -a prezentat fo ile de corectură cu
subiectele testului și au fost rugați să răspundă sincer la întrebări, indicând în preajma căror rude,
prieteni, adulți ar dori să se afle. Rezultatele probei experimentale sunt prezentate în tabelul 3.3.,
fig. 3.7 ( Vezi Tab. 3.3., Fi g. 3.7). 0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Nivelul dezv. EQn. mediu dematurizare
emoțională(5 st=33,3%)
n. Starea de limită, tendință
spre dezechilibru emoțional(9
st= 60,1%)
n. Reacții adolescentine
imature( 1 st= 6,6%)

70
Tab. 3.3 . Relațiile sociale și familial e la studenți ( Rezultatele experimentului de constatare.
Proba III.. Metodica Rene Jili , variant a I, gr. 101, 103, 104 ).

N
d/o
NP
Relațiile sociale, familiale
Cu
mama Cu
tata Cu
mama
și
tata Cu
sora și
fratele Cu
bunica
și
bunelul Cu
prietenii Cu
adulții ,
profeso
rii
Nr. % Nr. % N
r. % Nr. % N
r. % Nr. % N
r. %
1. SD 6 40,0 3 20,0 1 6,7 9 60,0 6 40,0 15 100 2 13,3
2. DU 10 66,7 2 13,3 6 40,0 7 46,7 2 13,3 15 100 1 6,7
3. NC 2 13,3 2 13,3 5 33,3 8 53,3 3 20,0 11 73,3 7 46,7
4. OA 9 60,0 4 26,7 5 33,3 8 53,3 1 6,7 11 73,3 5 33,3
5. RS 13 86,7 3 20,0 2 13,3 4 26,7 2 13,3 11 73,3 2 13,3
6. AB 4 26,7 22 13,3 4 26,7 5 33,3 2 20,0 15 100 5 33,3
7. IP 9 60,0 – – 1 6,7 8 53,3 8 53,3 13 86,7 5 33,3
8. TP 10 66,7 6 40,0 2 13,3 11 73,3 2 13,3 10 66,7 5 33,3
9. VC 5 33,3 2 13,3 3 20,0 6 40,0 – – 11 73,3 5 33,3
10. RF 9 60,0 2 13,3 3 20,0 5 33,3 3 20,0 15 100 3 20,0
11. NF 2 13,3 1 6,7 7 46,7 9 60,0 1 6,7 15 100 2 13,3
12. AG 9 60,0 2 13,3 8 53,3 6 40,0 2 13,3 12 80,0 2 13,3
13. PN 12 80,0 4 26,7 4 26,7 5 33,3 4 26,7 15 100 4 26,7
14. AM 13 86,7 4 26,7 5 33,3 6 40,0 4 26,7 13 86,7 2 13,3
15. MM 10 66,7 3 20,0 3 20,0 7 46,7 6 40,0 12 80,0 4 26,7

71

Fig. 3.7. Nivelul dezvoltării relațiilor sociale, familiale la studenți ( Rezultatele
experimentului de constatare . Proba III. Metodica Rene Jili, variant I, gr. 101, 103, 104 ).
Semne convenționale:
1. Cu mama – 5. Cu bunica și bunelul –
2. Cu tata – 6. Cu prietenii –
3. Cu mama și tata – 7. Cu adulții, profesorii –
4. Cu sora și fratele –
Proba I V. Aveți motivație pentru succes ?, autori J. Sintion, F. Sintion. Studenților
grupelor 101, 103 , 104 de la facultatea Pedagogie UST în cadrul experimentului de constatare
de asemenea li s -a prezentat chestionarul testului dat , pentru a afla atitudinea lor față de succes.
Studenții au fost rugați să răspundă sincer la fieca re întrebare, alegând din cele 4 variante, acea,
care îi caracterizează cel mai mult. Rezultatele sunt prezentate în tab. 3.4 , Fig. 3. 8 ( vezi tab.
3. 4, Fig. 3. 8 ).
Tab. 3. 4. Motivația pentru succes la stu denți ( Rezultatele experim entului de constatare.
Proba IV. Aveți motivație pentru succes ?, autor i J. Sintion, F. Sintion , gr. 101, 103, 104 )
0102030405060708090100
nivelul dezvoltării relațiilor sociale, familiale la studențicu mama
cu tata
cu mama și tata
cu sora și fratele
cu bunica și bunelul
cu prietenii
cu adulții, profesorii

72

N d/o

N de
respondenți
Motivația pentru succes
I
10-17 II
18-25 III
26-31 IV
32-40
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1.
15
1
6,7
11
73,3
3
20,0
–
–

Fig.3. 8 . Reprezentările despre succes la studenți ( Proba III. Aveți motivație pentru
succes ?, autori J. Sintion, F. Sintion, gr. 101, 103, 104 ).
Așadar, dup ă cum arată rezultatele probelor experimentale informarea emoționalăla studenți
este la nivel. Ei întâmpină greutăți în dirijarea emoțiilor, recunoașterea emoțiilor altor persoane.
Inteligența emoționaleă la unii stude nți se află la nivel mediu de dezvoltare, iar la o bună parte
din ei la limită , o persoană este cu imaturitate emoțională. În relațiile familiale, sociale de
asemenea sunt multe probleme . Pentru a ameliora sit uația cu studenții grupelor 101, 103, 104
exper imentale am organizat experimentul formativ.
3.3. Dezvoltarea inteligenței emo ționale și succesul în gestionarea relațiilor sociale,
familiale la studenți. Metodica experimentului formativ 0.00%50.00%100.00%150.00%200.00%250.00%300.00%
reprezentările despre succesI (10 -17)
II (18 -25)
III(26 -31)
IV (32 -40 )

73
Rezultatele esperimentului de constatare au scos în evidență, că stidenții au diverse dificultăți
în manifestarea inteligenței emoționale, în gestionarea relațiilor sociale, familiale și deținerea
succesului în aceste relații . Pentru a rezolva problema am organizat experimentul formativ.
Scopul expe rimentului formativ – a dezvolta inteligența emoțională , relații sociale,
familiale de succes la studenți.
Obiectivele experimentului formativ:
1. A include studenții în diverse activități pentru a dezvolt a conștiința de sine , a aprecia
rolul relațiilor sociale, familiale în propria activitate .
2. A crea situații de dezvolta re a autocontrolul ui la studenț i, de dirijare eficientă a propriilor
emoții.
3. A dezvolta conștiința socială la studenți , în relațiile sociale, familiale .
4. A dezvolta gestionarea unor relații sociale, familiale reușite la studenți.
5. A dezvolta repre zentări despre succesul în relațiile sociale, familiale și consecințele lui.
Pentru a realiza scopul și obiectivele înaintate în cadrul experimentului formativ am
organizat mai mul te ședințe:
Ședința I
Scopul: Conștientizarea deosebirii dintre emoții și sentimente; determinarea situațiilor care duc
la apariția emoțiilor pozitive, negative; cauzele și modalitățile de manifest are a emoțiilor,
sentimentelor.
Ședința II
Scopul: dezvoltarea emoțiilor, sentimentelor, inteligenței emoționale, relațiilor siciale, familiale.
Ședința III
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștiinței de sine, sociale, relațiilor sociale,
familiale .
Ședimța I V
Scopul: Dezvoltarea inteligenței emoționale, conștiinței de sine, autocontrolului.
Ședința V

74
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștientizarea cauzelor apariției, manifestării
emoțiilor, posibilităților de ameliorare a co mportamentului emoțional, do consolidare a relațiilor.
Ședința VI
Scopul: conștientizarea emoțiilor, dezvoltarea inteligemței emoționale, relațiilor sociale,
familiale.
Ședința VII
Scopul – conștientizarea emoțiilor, dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor sociale,
familiale.
Ședința VIII
Scopul: conștientizarea emoțiilor, recunoașterea emoțiilor altor persoane, dezvoltarea relațiilor
sociale, familiale.
Ședința IX.
Scopul – dezvoltarea relațiilor sociale, familiale, inteligenței emoționale ( Vezi anexa 5). .
3.4. Organizarea și rezultatele experimentului formativ
În experimentul formariv au fost incluși studenți din grupele 101, 103, 104 experimentale de
la facultatea Pedagogie UST. Studenții grupelor date au participat activ la ședințele
experimentului formativ, au dat dovadă de inițiativă, interes față de activitățile organizate. În
rezultat mulți din ei și -au îmbogățit conștiința de sine, și -au dezvoltat unele aspecte importante
din conștiința socia lă. S-a îmbunătățit autocontrilul, care lăsa de dorit, deoarece unii studenți mai
obișnuiau să lipsească ori să vină nepregătiți la ore.Din aceste considerente situația s -a schimbat,
studenții frecventează orele, se pregătesc de lecții.
La experimen tul de contro l au fost aplicate următoarele metodici aprobate:
I. Proba I. Scala Friedmann.
II. Proba II. Metodica Rene Jili, varianta I.
III. Proba III. Testul „V -a marcat dorința de succes?,” autor H.Pitariu.
Proba I. Scala Friedmann este o proba care poate fi aplicată repetat, deoarece respondentul
n-are nici o șansă de a ghici cumva răspunsul . Atât răspunsul pozitiv cât și negativ în cazul

75
acestei probe se notează diferit. Proba dată a fost aplicată și la experimentul de constatare. A
fost important de a evidenția schimbările care au survenit în urma experimentului formativ.
Proba I I. Metodica Rene Jili, varianta I . Metodica scoate în evidență relațiile stabilite cu
mama, cu tata, cu mama și tata, cu sora și fratele, cu bunica și bunelul, cu prieteni i, cu adulții,
profesorii .
Proba III. V -a marcat dorința de succes ?, autor H.Pitariu. Testul pune în evidență o
calitate importantă a succesului în viață și ne întreabă dacă o posedăm. Respondentu l trebuie cu
ochii închiși, iar mâina să nu atingă foaia , să traseze 5 linii, unind punctele: A F; B G; C H; D I;
E J. Dacă în asemenea condiții respondentul reușește să traseze măcar 2 linii se spune că este
lipsit de o calitate importantă – onestitatea, deoarece a trișat, a deschis ochii ori a sprij init mâina.
Este necesar să av em încredere în noi înșine, numai așa vom avea succes [ 32 ] .
Proba I. Scala Friedmann. Studenților li s -a repartizat câte o foaie de corectură și au fost
rugați să răspundă prin „da” sau „nu” la întreb ările testului. Rezultatele sunt prezentate în tab.3.
5 și fig. 3. 9 ( vezi tab. 3.5 și fig. 3. 9).
Tab.3.5. Dezvoltarea inteligenței emoționale la studenți ( Rezultatele experimentului de
control. Proba I. Scala Friedmann, gr. 101, 103, 104 experimentală )

N
d/o
NP Inteligența emoțională
Nivelul
Peste
25 22-
24 20-
21 18-
20 16-
18 14-
15 12-
14 10-
12 0-
10
1. US 18
2. DC 17,74
3. RB 16,72
4. NP 17,48
5. NS 17,04
6. RS 16,84
7. AM 18
8. DU 18,24
9. AB 14,24

76
10. PG 20,52
11. GA 16,72
12. CN 20,24
13. FM 19,52
14. DS 20,04
15. OA 16,72
TOTAL – – 3 4 7 1 – – –

Așadar, inteligenț a emoțională la studenții grupelor 101, 103, 104 experimentale, care au
participat la probele experimentului formativ , a suportat unele schimbări importante, cu toate că
inteligența emoțională este un fenomen complex, complicat și gr eu se schimbă. Astfel din cei 15
studenți, care au participat la pr obele experimentului de control, la 3 ( 20,0% ) studenți
inteligența emoțională are nivelul coresp unzător de maturizare. La alți 4 ( 26,7 % ) studenți
inteligența emoțională se află la un nivel mediu de maturizare și 7 (46,7 % ) studenți se află la
limită în manifestarea inteligenței emoționale, au tendință spre dezechilibru emoțional , 1 (6,7 % )
– ușoară imaturitate emoțională .. Rezultatele la proba experimentală s-au îmbunătățit.

Fig. 3. 8. Nivelul dezvoltării inteligenței emoționale la studenți ( Rezultatele experimentului
de control, Proba I. Scala Friedmann , gr. 101, 103, 104 experimentală ) .
Proba I I. Metodica Rene Jili, varianta I. Studenților li s -au propus foile de corectură și au
fost rugați să răspundă sincer la într ebările testului. Rezultatele sunt prezentate în tab. 3.7 , fig.
3.9( vezi tab. 3.7, fig. 3.9).
012345678
Dezvoltarea EQ, scala Friedman, experimentul de controln. corespunzător de
masturizare(20 -21p)
n. mediu de maturizare(18 -20p)
n. Situație spre limită, tendință
spre dezechilibru(16 -18p)
n.ușoară imaturitate
emoțională(14 -15p)

77
Tab. 3. 7 . Relațiile sociale, familiale la studenți ( Rezultatele experimentului de control,
Proba I I. Metodica Rene Jili , varianta I. gr. 101, 103, 104 experimentală )

N
d/
o

NP

Relațiile sociale, familiale
Cu
mama Cu
tata Cu
mama
și tata Cu
fratele
și sora Cu
bunica
și
bunelul Cu
prietenii Cu
adulții,
profesori
i
Nr % N
r % Nr % N
r % N
r % Nr % N
r %
1. US 12 80,0 9 60,0 6 40,0 1
2 80,0 9 60,0 11 73,3 8 53,3
2. NC 6 40,0 6 40,0 9 60,0 9 60,0 8 53,3 12 80,0 9 60,0
3. RF 12 80,0 6 40,0 7 46,7 8 53,3 6 40,0 15 100 7 46,7
4. NP 13 86,7 7 46,7 8 53,3 9 60,0 7 46,7 15 100 8 53,3
5. VC 8 53,3 6 40,0 9 60,0 1
0 66,7 – – 12 80,0 9 60,0
6. RS 13 86,7 6 40,0 8 53,3 9 60,0 7 46,7 11 73,3 7 46,7
7. AM 13 86,7 8 53,3 9 60,0 1
2 80,0 8 53,3 13 86,7 9 60,0
8. DU 12 80,0 6 40,0 8 53,3 1
0 66,7 6 40,0 15 100 7 46,7
9. AB 10 66,7 8 53,3 9 60,0 8 53,3 7 46,7 15 100 9 60,0
10. IP 12 80,0 – – 6 40,0 9 60,0 8 53,3 13 86,7 9 60,0
11. GA 12 80,0 8 53,3 9 60,0 8 53,3 6 40,0 13 86,7 8 53,3
12. FN 6 40,0 5 33,3 10 66,7 1
2 80,0 5 33,3 15 100 9 60,0
13. FM 12 80,0 6 40,0 10 66,7 1
1 73,3 9 60,0 13 86,7 8 53,3
14. DS 10 66,7 7 46,7 5 33,3 1
1 73,3 1
0 66,7 15 100 8 53,3
15. OA 11 73,3 6 40,0 8 53,3 9 60,0 4 26,7 12 80,0 7 46,7

78

Fig. 3. 9. Relațiile sociale, familiale la studenți (Rezultatele experimentului de control,
Proba II. Metodica Rene Jili, varianta I, grupa 101, 103, 104 experimentală )

Proba III. V -a marcat dorința de succes ?, autor H.Pitariu . S-au prezentat 5 perechi de
puncte, notate cu litere și la distanță unul de altul , respondenții trebuiau să unească fiecare
pereche de puncte, respectând condiția – să fie cu ochii închiși și să nu sprij ine mâina de hârtie.
Rezultatele sunt prezentate în tab. 3. 8 , fig 3.10 ( vezi tab. 3.8, fig. 3. 10).
Tab. 3. 8. Succesul la studenți și încrederea în forțele proprii ( Rezultatele
experimentului de control, Proba III. V -a marcat dorința de succes ?, autor H.Pitariu, gr.
101,103, 104 experimentală )
N
d/o N
Respondenților Succesul la studenți
Încredere în forțele
proprii Lipsa încrederii în forțele
proprii
1. 15 12 (80,0%) 3 (20,0%)

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Relațiile sociale, familiale la studențicu mama
cu tata
cu mama șicu tata
cu bunica și bunelul
cu sora și fratele
cu prietenii
cu adulții, profesorii

79

Fig. 3. 10. Succesul la studenți și încrederea în forțele proprii ( Rezultatele experimentului
de control, Proba III. V -a marcat dorința de succes?, autor H.Pitariu, gr. 101, 103, 104
experimentală ).
Așadar, după cum arat ă rezultatele cercetării, la respon denții grupei experimentale
inteligența emoțională s -a schimbat, au apărut forme mai superioare. Relațiil e sociale, familiale
cu tata în fam ilie, cu profesorii, adulții de asemenea s -au îmbunătățit. La respondenți a apărut o
calitate nouă, încrederea în succes, iar aceasta, la rândul său, va duce cu timpul la cizelarea mai
multor calități personale, a inteligenței emoționa le cu toate componentele .

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Încrederea în forțele proprii la studențiÎncrederea în forțele proprii
Lipsa încrederii în forțele proprii

80

CONCLUZII GENERALE. RECOMANDĂRI
Inteligența emoțională este un fenomen psihic complicat și deosebit de complex. În structurra
inteligenței emoționale intră conștiința de sine, conștiința socială, autocontrolu l, gestionarea
relațiilor ca com ponente de bază. Fiecare din ele , la rândul său, includ un șir de alte elemente
structurale, care se cer respectate, dacă dorim să avem o conștiință de sine bine dezvoltată, o
conștiință socială, capabilă de performanțe, un autocontrol pe rmanent și o gestionare eficientă a
relațiilor. Prin aceasta inteligența emoțională se deose bește de inteligența cognitivă. Ultima
presupune acumularea cunoștințelor, formarea abilităților, deprinderilor,obișnuințelor,
competențelor necesare în orice tip d e activtate. Inteligen ța emoțională îndică că avem nev oie de
un autocontrol permanent, de o conștiință de sine și socială de valoare și să ne gestionăm
eficient relațiile , indiferent de nivelul dezvoltării noastre intelectuale, dacă dorim să avem
performanțe, succese în învățătură, muncă, în viața și activitatea noastră.
Pentru a avea succes în ceea ce întreprindem se cer respectate un șir de condiții, legi ale
controlului personal, care favorizează deținerea succesului, obținerea celor pre conizate. Cu
părere de rău, acestor momente deseori nu li se acordă atenția cuvenită , nu se atribuie controlul
corespunzător.
Rezultatele experimentului de constatare au scos în evidență , că in teligența emoțională la
respondenți are multe lacune . În unele cazuri gestionarea relațiilor este ineficientă, în altele
conștiința de sine, conștiința socială sunt slab dezvoltate, în unele cazuri autocontrolul lipsește.
Din această cauză succesul rămâne numai în vis, în a spirații. Tot din acești respondenți n ici unul
n-a dat dovadă de o maturizare emoțională perfectă, de o maturizare emoțională bună. Unii
respondenți s -au pl asat la nivelul corespunzător s au mediu de maturizare emoțională. Mai d ificil
este acel moment, că sunt mulți respondenți , care se află l a limită, în situație de dezechilibru
emoțional ori au dat dovadă de imaturitate emoțională.
Ședințele experimentului fo rmativ, organizate cu grupa experimentală, au avut ca scop de a
dezvol ta inteligența emoțională la respon denți, de a crea condiții favorabile pentru dezvoltarea
conștiinței de sine, conștiinței sociale, autocontrolului și posibilitatea de a ține sub control o
gestionare eficientă a relațiilor. În cadrul ședințelor organizate respondenții au dat dovadă de un
viu interes față de gest ionarea inteligenței emoționale, a componentelor, elementelor ei de bază ;
relațiilor sociale, familiale . E de la sine înțeles faptul, că inteligența emoțională este un fenomen

81
complex, complicat și presupune o perioadă mult mai mare de lucru, dar am consi derat, că dacă
macar ceva vom activiza din elementele sale, neapărat vom obține un efect pozitiv. Maturizarea
emoțională, perfecțiunea în maturizarea emoțională este mai greu de atins, dar de evitat unele
excese se poate. În re zultat, respondenții grupei expeimentale au dat dovadă de unele schimbări
pozitive în maturizarea emoțională. Majoritatea din ei s -au plasat la nivelul corespunzător (% )
și mediu – ( %) de maturizare emoțională. Numai ( % ) respondenți mai sunt în situația de
limită, dezec hilibru emoțional. La probele experimentului de control ( % ) din respondenți se
află la nivelul mediu de maturizare emo țional ă. În dificultate, în situația de limită, dezechilibru
emoțional – ( % ) respondent și ( % ) respondenți puțin au avansa t în imaturitatea emoțională.
Schimbări evide nte la respondenții grupei experimentale au avut loc și referitor la încrederea
în succesul personal. Astfel din 15 respon denți ai grupei experimentale, ( % ) respondenți au
încredere în succes, numai ( %) respondenți n -au încredere în succes.
Așadar, ipoteza îna intată în cercetare s -a confirmat, dezvo ltarea inteligenței emoționale a
avut un efect pozitiv asupra relațiilor sociale, familiale, succesului perso nal la respondenți , care
au deveni t mai încrezuți în succesul personal , în posibilitatea de a deveni oameni de succes.
RECOMANDĂRI :
Rezultatele cercetării permit de a face unele recomandăr i pentru studenți referitor la
dezvoltarea inteligenței emoționale, gestionarea cu succes a relațiilor sociale, familiale :
1. Nu evitați ocazia de a acumula și păstra cunoștințele, abilitățile, deprinderile, obișnuințele,
competențele, obținute în procesul de învățământ, iar pentru a le utiliza eficient este necesa r de a
avea o conștiință de sine și socială bine dezvoltată, un autocontrol eficient și o gestionare reușită
a relațiilor sociale, familiale ;
2. Succesul în gestionarea relațiilor sociale, familiale poate fi atins în activitate, dar pentru
aceasta trebuie să ne gestionăm eficient inteligența emoțională, componentele, elementele ei de
bază;
3. Nu vom uita de asemenea că succesul în gestionarea relațiilor sociale, familiale presupune
respectarea anumitor condiții de viață și activitate ( pacea interioară, sănătate și energie , relații
pline de iubire, libertate financiară, idealuri și scopuri importante, autocunoaștere și conștiința de
sine, împlinire personală ) și legi ale controlului mintal ( legea controlului, legea cau zei și

82
efectului, legea credinței, legea așteptărilor, legea atracției, legea concordanței, legea
echivalenței, corespunderii mintale ), fără de care succesul poate fi compromis;
4. Gestionarea cu succes a relațiilor sociale, familiale le va permite studenților de a se înc adra
mai eficient în mediul social, familial, al insti tuției superioare de învățământ, la integrarea
socială și încadrarea eficientă în câmpul muncii.
5. Cultivă interacțiuni pozitive cu persoanele semnifi cative din viața ta prin:
 Cuvinte de aprec iere, de recunoștință
 Complimente
 Cuvintele „te iubescˮ
 Contactul vizual
 îmbrățișare
 bătaie pe umăr
 Ținutul de mână
 Oferirea de cadouri, servicii
 Sau pur și simplu un zâmbet și o ascultare empatică .
Toate acestea fac minuni pentru cultivarea inteligenței tale emoționale cât și pentru relațiile
tale.

83
CUVINTE -CHEIE
AUTOCONTROL – posibilitatea sistemului psihic uman de a -și controla și regla
comportamentele, propriile acțiuni, posibilități, atitudini, opinii, deciziile, rolurile, statutele
sociale, responsabilități le, legate de ele în funcție de caracteristicile, importanța și cer ințele
interne de adaptare umană.
COMUNICARE – un factor și mecanism esențial al vieții umane, care solicită o transformare ,
implicare în ceea ce este dat într -o situație , un schimb de opinii .
CONȘTIINȚĂ DE SINE – vizează informații dîn domeniul vieții interne și se exprimă prin
stări psihice ca în cordare, bucurie, neliniște, durere, plăcere, care se manifestă mai intens în
interior și se cenzurează la exprimarea în exterior.
CONȘTIINȚĂ SOCIALĂ – vizează percep erea vieții sociale de subiect și obligați ile
personale, care r eies de aici, se manifestă mai intens de subiect în mediul social.
EMOȚII – expresii bipolare, dependente de semnificația s ubiectivă a situațiilor, dar și de
statutul, rolul, caracteristicile interrrelațiilor în care se exprimă ; manifestate prin retrăiri sufletești
pe o perioadă scurtă de timp .
IMATURITATE EMOȚIONALĂ – caracteristică globală a maturizării emoționale, exprimată
prin control ineficient al emoțiilor, tendințe impulsive, iraționale, comportament ineficient
organizat.
INTELIGENȚA COGNITIVĂ – activitate complexă mintală, flexibilă și mereu confruntată
cu situații și probleme noi în care se folosește memoria, rațiunea, cunoștințele disponibile.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – activitate complexă mintală, flexibilă și mereu
confruntată cu situații și probleme noi în care se folosește autocontrolul, conștiința de sine,
conștiința socială și gestionarea eficientă a relațiilor.
SENTIMENT – proces afectiv complex, combinat cu el emente intelectuale și volitive stabile ,
manifestat prin retrăiri sufletești pe o perioadă mai îndelungată de timp
SUCCES – reușită, rezultat favorabil al unei acți uni; izbândă, victorie.

84
BIBLIOGRAFIE
1. Albrecht K. Inteligența socială. Noua ști ință a succesului. București: Cu rtea veche, 2 007,
336 p.
2. Albrecht K. Inteligența practică. Arta și știința simțului practic. București: Cu rtea veche,
2008, 424 p.
3. Azzopardi G. Dezvoltați -vă inteligența. București: Teora, 2008, 127 p.
4. Bradberry T., Greaves J. Inteligența emoțională 2.0. București: Lit era, 2016, 207 p.
5. Brakett M.A., Mayer J.D., Warner R.M. Emotional intelligence and its relation to
everyday behavior. Personality and individual Differences. 36. 2004, p. 138 -155.
6. Bruner J. Pentru o teorie a instruirii. București: EDP, 1974.
7. Carusso D.R. Aplicabilitatea practică a modelului inteligenței emoționale la locul de
muncă. București: EDP, 1999, 215 p.
8. Claparede Ed. Psihologia copilului și pedagogia experimentală. București: EȘE, 1975.
9. Cojocari M. Cultura emoțională a profesorului. Suport de curs. Chișinău: Tip. UPS
„I.Creangă”, 2009, 70 p.
10. Corotchih, E., Trofaila, L. Enigma succesului. Descoperă tainele succesului. Chișinău:
Tip. UST, 2019, 120 p.
11. Cosnier J. Introducere în psihologi a emoțiilor și a sentimentelor.Iași:Polirom,2007, 200 p.
12. Crișan-Moraru A. Dezvoltarea inteligenței emoționale la vârsta preșcolară. Rezumatul
tezei de doctorat. București: 2011, 70 p.
13. Dicționar de psihologie. Coord. U.Șchiopu. București: Babel, 1997.
14. Doron R., Parot F. Dicționar de psihologie. București: Humanitas, 2006, 886 p.
15. Elias M.J., Tobias S.E., Fridlander B.S. Inteligența emoțională în educarea cop iilor.
București: Cu rtea veche, 2002, 272 p.
16. Elias M.J., Tobias S.E., Fridlander B.S. Stimularea inteligenței emoționale a
adolescenților. București: Cu rtea veche , 2003, 296 p.
17. Emmerling R.J., Shanwal V.K., Mandal M.K. Emotional Intelligence. În: Theoretical
and Practical Perspective. Nova Science Publishers. Inc., 2008, p.142 -155.
18. Eysenck H.J. The structure of Human Personality. London, 1970.
19. Gardner H. Multipl e inteligențe. Noi orizonturi pentru teorie și practică. București:
Sigma, 2007, 320 p.
20. Goleman D. Intel igența emoțională. București: Cu rtea veche, 2001, 420 p.
21. Goleman D. Inteligența emoțio nală Cheia succesului în viață. București: Alfa, 2004, 376 p.

85
22. Guilfo rd J.P. The Nature of Human Intelligence. New York: Mc Graw -Hill, 1967.
23. Hostim. Strategia succesului profesional. Iași: Gh. Asachi, 2000, 217 p.
24. Ilie-Petrescu M. Rezonanța socială a inteligenței. Rezumatul tezei de doctor. Cluj
Napoca: 2011, 37 p.
25. Losîi E. Inteligența emoțională și activitatea profesională. În: Revista Facultății de
Psihologie și Psihopedagogie specială a UPS „ I.Creangă”. Psihologie Pedagogie specială
Asistență socială, N 2, 2009, p. 43 -48.
26. Mayer J., Salovey P., Caruso D., Sitarenus G. Emo tional Intelligence as a Standard
Intelligence Emotion. Vol. I, Nr.3, 2001, p.232 -242.
27. Mayer J.D., Salovey P. Teoria inteligenței emoționale. București: All, 1990, 198 p.
28. Năstasă L.E. Dezvoltarea inteligenței emoționale a studenților de la psihologie prin
intermediul grupului experimental. București: UB, 2009, 325 p.
29. Năstasă L.E. Educația inteligenței emoționale. Program de formare -dezvoltare continuă a
cadrelor didactice. Brașov: Compas -management, 2011, 70 p.
30. Piaget J. Psihologia inteligenței. Chișinău: Cartier, 2008, 204 p.
31. Pieron H. Vocabularul psihologiei. București: Univers enciclopedic, 2001, 468 p.
32. Psihoteste. Cunoașterea de sine și a celorlalți. Coord. Chelcea A. București: Știință @
Tehnică S.A. V 2, 1997, 302 p.
33. Roco M. Creativitate și inteligen ță emoțională. Iași: Polirom, 2004, 248 p.
34. Rusu R. Formarea inteligenței emoționale a studenților pedagogi. Chișinău: Garomont –
Studio, 2015, 218 p.
35. Segal J. Dezvoltarea inteligenței emoționale. București: Teora, 2000, 186 p.
36. Stein S.J. Forța inteligenței emoționale: inteligența emoțională și succesul vostru.
București: Alfa, 2003, 288 p.
37. Tracy B. Succesul în viață. Editura For You, 211 p.
38. Wechsler D. Wechsler intelligence scale for Children. New York: Psychological
corporation, 1974.
39. Wood R., Tolley H. Int eligența emoțională prin teste.București: Meteor Press, 2003, 146 p.
40. Vela R. The role of emotional intelligence in the academic achievement of first year
college students. Un published doctoral dissertation. Texas A.M. University -Kingsville,
2003, 182 p.
41. Выготский Л.С. Мышление и речь. Собрание сочинений, Т. 2. Москва :
Просвещение, 1982.

86
42. Деревянко С.П. Роль эмоционального интеллекта в процессе социально –
психологической адаптации студентов. Инновационные образовательные
технологии. Нр. 1 (9). Чернигов : 2007, стр. 92 -95.
43. Мещерякова И.Н. Эмоциональный интеллект как социально -психологический
феномен. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата
психологических наук. Курск : 2011, 27 стр.
44. Семенова Е.М. Тренинг эмоциональной устойчивости п едагога. Учебное пособие.
Москва : ИПТ, 2005, 250 стр.

87

ANEXE

88

Anexa N1
Rezultate ale experimentului de constatare ( Proba I. Diagnosticarea Inteligenței
emoționale, autor H. Hall, gr. 101, 103, 104, )

89

Anexa N 2
Rezultate ale experimentului de constatare ( Proba II. Scala Friedman n, gr. 101,
103, 104 )

90

Anexa N 3
Rezultate ale experimentului de constatare ( Proba II I. Metodica Rene Jili,, gr. 101,
103, 104 )

91
Anexa N 4

Rezultate ale experimentului de con tatare ( Proba IV. Aveți motivație pentru
succes ?, grupa 101, 103, 104 )

92

Anexa N 5
Ședințele experimentului formativ:

Ședința I
Scopul: Conștientizarea deosebirii dintre emoții și sentimente; determinarea
situațiilor care duc la apariția emoțiilor pozitive, negative; cauzele și modalitățile de
manifestare a emoțiilor, sentimentelor.

Exercițiul 1 . Prezentarea numelui
Scopul: A face cunoștință mai în de aproape unul cu a ltul, realizarea încălzirii
emoționale, a dezvolta cunoașterea interpersonală.
Timpul realizării : 10-15 minute
Desfășurarea: Conducătorul propune participanților să se prezinte și să comunice de
unde provine numele lor, cu ce se aseamănă, le pl ace sau nu numele lor.

Exercițiul 2. Numim emoții
Scopul: Actualizarea vocabularului, conștientizarea deosebirilor dintre emoții,
sentimente, stări emoționale și manifestările lor.
Timpul realizării: 20-25 minute.
Desfășurarea: Conducătorul aruncă mingea unui participant care numește o emoție
oarecare pozitivă sau negativă. Acesta aruncă mingea unuia din colegi. Colegul prinde
mingea și numește o emoție, apoi aruncă mingea altui coleg. Jocul continuă până trec toți
participanții și mingea ajunge din nou la conducător. Conducărorul discută cu
participanții și concretizează noțiunile: emoție, sentiment, stare emoțiomală, reacțiile
colegilor.

Exercițiul 3. Consiliul prieteniei
Scopul: A ajuta participanții să înțel eagă necesitatea emoțiilor, sentimentelor,
autocontrolului, conștiinței sociale, de sine în manifestarea emoțiilor, în relațiile socilae,
familiale.
Durata: 60 minute.
Desfășurarea: Conducărorul pune un șir de întrebări: Cum credeți ar putea omul trăi
fără emoții ? Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea emoțiile noastre ? De ce avem nevoie de
control în emoții? De ce când ne manifestăm emoțiile trebuie să ținem cont de emoțiile
altor persoane, care pot apărea la alte persoane? Cum se schimbă relațiile noastre sociale,
familiale în dependență de emoțiile ce le manifestăm?
Conducătorul propune un joc pentru a evidenția rolul inteligenței emoționale în
activitatea noastră.
Conducărorul : Propune participanților să numere de la 1 -3 și să se împartă în 3
grupe și îi roăgă să -și imagineze că sunt reprezentanții a 3 generații: conștiința de sine,
conștiința socială, autocontrolul, care trăiesc în aceeași casă, pe același pământ și au
relații bune, armonioase.

93
Prima echipă pregăte ște raportul: „ Ce am câștigat având conștiiță socială ?” A doua
echipă pregătește raportul: „ Ce am câștigat având autocontrol ?” A treia echipă a pregătit
raportul: „Ce am câștigat având conștiința de sine?”
Fiecare echipă prezintă raportul și argu mentează valoarea sa.

Exercițiul 4. Alegem stările emoționale trăite în comun.
Scopul: dezvoltarea emoțiilor, inteligenței emoționale, relațiilor sociale, familiale.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Conducătorul prop une participanților din stările emoțiomale
cunoscute să le selecteze pe acelea, care mai frecvent le trăiesc în comun și să explice
valoarea lor.

Ședința II
Scopul: dezvoltarea emoțiilor, sentimentelor, inteligenței emoționale, re lațiilor
siciale, familiale.

Exercițiul 1. Caleidoscopul emoțiilor
Scopul: Realizarea încălzirii emoționale, dezvoltarea emoțiilor interne, externe.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Conducătorul propune participanților ca fiecare din ei să -și
imagineze că este
o parte a corpului – mâină, picior, cap, nas etc., apoi el numește o emoție sau un
sentimemt, iar participanții trebuie să exprime ce simt din numele părții corpului pe car e
o exprimă. Apoi participanții își expun părerea care emoție a fost mai ușor sau mai greu
de redat.

Exercițiul 2. Situații emoționale
Scopul: dezvoltarea emoțiilor, conștiinței de sine, relațiilor sociale, familiale.
Timpul realizăr ii: 30 minute.
Desfășurarea: Conducătorul propune participanților să povestească o situație din
viața personală, când au trăit emoții puternice și cu ce i -a afectat pe ei, colegii lor în
situația dată..

Exercițiul 3. Percepem deosebirea
Scopul: dezvoltarea emoțiilor, comportamentului social, familial afectiv.
Timpul realizării : 20 minute.
Desfășurarea : Folosind aspectele pozitive și negative ale emoțiilor, conducărorul
demonstrează că emoțiile și comportamentul emoțuonal nu sunt una și aceeași. Emoțiile
pozitive, negative pot fi redate sau nu, pot fi utile sau nu, pot fi exprimate sau ascunse și
pot c rea o dispoziție bună, un climat social pozitiv, dar și tensiuni emoționale.

Exercițiul 4. Palma

94
Scopul: conștientizarea emoțiilor, calităților personale, autocontrolului, cunoașterii
interpersonale.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Fiecare participant pe o foaie de hârtie își conturează palma proprie.
Apoi în interiorul fiecărui deget fiecare scrie câte o calitate a sa. Foile se transmit
participanților, care scriu în dreptul fiecărei calități câte o emoție care domină la
participant din cauza calității date.

Ședința III
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștiinței de sine, sociale, relațiilor
sociale, familiale.

Exercițiul 1 . Așa sunt eu!
Scopul: dezvoltarea emoțiilor trupului, conștiinței de sine.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Unul din participanți iese în centru. Sarcina lui este de a reda prin
gesturi caracterul său. Ceilalți trebuie să ghicească ce calitate personal ă, care îl
caracterizează, a redat colegul lor și cât de bine îl caracterizează. Cel care a ghicit îi
ocupă locul și demonstrează una din calitățile sale.

Exercițiul 2. Eu și ceilalți
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștienti zarea relațiilor sociale,
familiale.
Timpul realizării: 15 – 20 minute.
Desfășurarea: Conducătorul: Câte neplăceri s -au întâmplat și se întâmplă în viața
noastră din cauza că oamenii interpretează greșit faptele, gesturile, cuvintele și
exprimările altor oameni. Deseori nu -i înțelegem pe alți oameni, chiar și părințâii, rudele,
ideile, directivele, ocupațiile lor, concepțiile de viață. Oare toți din cei prezenți aici se
cunosc unul pe altul ? Noi deseori vorbim despre prietenii, colegi i, părinții noștri.
Analiza situației: Închipuiți -vă, că ați nimerit cu grupul actual într -o situație
delicată: s -a stins lumina, s -au închis ușile, telefoanele, care nu funcționează fără lumină
și afară este întuneric. Cum ve -ți proceda și ar tre bui să procedați ?

Exercițiul 3. Suntem atenți la retrăirile noastre emoționale, ale persoanelor apropiate,
cu diverse probleme sociale
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor sociale, familiale; înlăturarea
încordării emoționale.
Timpul realizării: 15 – 20 minute.
Desfășurarea: Conducătorul le propune participanților să -și aducă aminte fiecare
din ei de o persoa nă, care -i ofensează, îi face să se simtă neputincioși. Apoi le zice să -și
închipuie că se întâlnesc cu această persoană și -i zic tot ce ar trebui să -i spună, ca ea

95
niciodată să nu -i intimideze. Se repetă de mai multe ori pentru fiecare membru al
grupului în parte.

Exercițiul 4. Spunem complimente colegului, dezvoltăm relațiile sociale, familiale
Scopul: dezvoltarea abilităților de redare a admirației și simpatiei față de altă
persoană.
Desfășurarea : Participanții aranjați în cerc transmit colegilor de alături complimente.

Ședimța IV
Scopul: Dezvoltarea inteligenței emoționale, conștiinței de sine, autocontrolului.

Exercițiul 1. Eu acum și aici
Scopul: dezvoltarea deprinderii de a se asculta pe sine, emoțiile personale, relațiile
sociale, familiale.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Conducătorul aruncă mingea unui participant și spune: „ Elena, îmi
pare că tu acum ești tristă” . Elena aruncă mingea altui participant și spune: „ Andrei, îmi
pare că tu acum ești nervos.” În așa fel trec toți participanții. Jocul poate fi complicat cu
noi sarcini.

Exercițiul 2. Emoțiile mele
Scopul: conștientizarea emoțiilor persona le, care ne domină, relațiilor sociale,
familiale.
Timpul realizării: 55 – 60 minute.
Desfășurarea: La prima etapă are loc antrenamentul autogen.
Conducătorul se adresează participanților: „ Închidem ochii, luăm o poziție comodă,
respi răm adânc, liniștit. Ne adâncim în liniște și ne relaxăm. Ne imaginăm că ne
deplasăm pe malul mării. Marea este liniștită. Apa este limpede. Nisipul este curat, cald.
Simțum căldura nisipului. Un vântișor răcoros ne mângâie obrajii, fruntea. Ne simțim
bine, suntem plini de viață. Deschidem ochii. Numărăm până la 3. Ne simțim foarte bine
și avem dispoziție.
Participanții se grupează în perechi, discută experiența trăită.

Exercițiul 3. Emoțiile, sentimentele mele, relațiile mele
Scopul: depistarea particularităților individuale de trăire a emoțiilor, sentimentelor, a
relațiilor sociale, familiale.
Timpul realizării: 35 – 40 minute.
Desfășurarea: Participanților li se repartizează foi de desen și carioce. Li se propune
să împ artă foaia în două părți. În partea stângă să deseneze emoțiile pe care le -au avut,
în partea dreaptă – pe cele pe care ar dori să le aibă. După îndeplinirea exercițiului
participanții își expun emoțiile și sentimentele trăite în familie, în colecti v.

Exercițiul 4. Dansul emoțiilor, sentimentelor

96
Scopul: a simți manifestarea emoțiilor, sentimentelor, scăderea tensiunii emoționale,
stabilirea unor relații sociale, familiale pozitive .
Timpul realizării: 15 – 20 minute.
Desfășurarea : Conducătorul le propune participanților să demonstreze prin mișcări
sub tactul muzicii caracterul emoțiilor, pe care le trăiesc în mediul colectivului, familiei.
Participanții dansează sub ritmul muzicii. Se pun în discuție sentimentel e trăite în timpul
dansului. Dansul contribuie la scăderea tensiunii emoționale.

Ședința V
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștientizarea cauzelor apariției,
manifestării emoțiilor, posibilităților de ameliorare a comportamentului emoțional, do
consolidare a relațiilor.

Exercițiul 1. Fiecare poate câștiga
Scopul: realizarea încălzirii emoționale, manifestarea emoțiilor pozitive,
descătușarea emoțională.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășu rarea: Din rândul participanților se alege un conducător. Scaune în sală
sunt mai puține cu unul. Participanții stau pe scaune. Conducătorul pronunță fraza: „
Fiecare cui îi place să alerge, să înoate, să zboare etc. să -și ia avântul. Apoi să ocupe unul
din locurile libere. Dacă nu dovedește să facă acest lucru, ia locul conducătorului.

Exercițiul 2. Colajul „ Conștiința mea”
Scopul: dezvoltarea conștiinței de sine, inteligenței emoționale, relațiilor sociale,
familiale.
Timpul realiz ării: 60 -65 minute.
Desfășurarea: Participanții redau pe o coală de hârtie conștiința proprie, folosind
ilustrate, fraze din reviste, cărți, situații din viața personală. Colajul obținut se discută.
Fiecare își apreciază propria conștiință.

Exercițiul 3. Alegerea personală
Scopul: dezvoltarea conștiinței sociale, stilului comportamental social, familial.
Timpul realizării: 15 minute.
Desfășurarea: Conducătorul: Doriți să schimbați ceva în conduita personală ? Dacă
ar fi posibil ce ați schimba în relațiile cu colegii, părinții, profesorii ?

Exercițiul 4. Cine și ce emoții are ?
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor sociale, familiale.
Timpul realizării: 10 minute.
Desfășurarea: Conducătorul: Cine din voi se simte vesel? Cine se simte neatent ?
Cine se simte liniștit? Cine se simte obosit?
Ce ați mai dori să povestiți colegilor ? Ce doriți să le spuneți părinților, profesorilor?

97
Ședința VI
Scopul: conștientizarea emoțiilor, dezvoltarea inteligemței emoționale, relațiilor
sociale, familiale.

Exercițiul 1. Schimbă -te ca să fii fericit în colectiv, familie.
Scopul: dezvoltarea inteligenței emoționale, conștiinței de sine, relațiilor sociale,
familiale.
Timpul realizătii: 10 minute.
Desfășurarea: Participanții se aranjează în două rânduri. Apoi ies câte unul din
fiecare rând și trec printre rânduri în mod diferit, atractiv și emoțional.

Exercițiul 2. Ieși în cerc și spune cine ești.
Scopul: a dezvolta capacitatea de a spune fără teamă emoțiile, trăirile emoționale.
Timpul realizării: 20 minute.
Desfășurarea: Participanții stau în cerc. Unul din ei iese în centru și povestește
despre sine, familia, grupa sa. Cole gii îi pun întrebări. Apoi în mod asemănător trec și
ceilalți colegi.

Exercițiul 3. Știi să convingi ?
Scopul: conștientizarea emoțiilor și sentimentelor apărute în momentul susținerii
poziției personale.
Timpul realizării: 15-20 minute.
Desfășurarea: Participanții stau în perechi. Unul din ei spune” da”, altul „ nu”.
Fiecare își menține poziția.
Conducătorul: Cum arată un om încrezut în sine? Cum ați reușit să vă mențineți
poziția?
Ce comportament au persoanel e care conving? De ce procedează astfel ?

Exercuțiul 4. Eu și ceilalți
Scopul : dezvoltarea conștiinței sociale, relațiilor sociale, familiale
Timpul realizării: 10-15 minute.
Desfășurarea: Conducătorul: Acesta -i grupul în care a ctivați în comun și aveți
obligații, cerințe pe care trebuie să le realizați în comun. Vă cunoașteți colegii, părinții,
profesorii? Spuneți părerea personală despre colegii cu care activați în comun.

Ședința VII
Scopul – conștientizarea emoțiilor, dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor
sociale, familiale.

Exercițiul 1. Suntem fericiți în colectiv, în familie
Timpul realizării: 10 minute.

98
Desfășurarea: Participanții se aranjează în două rânduri, apoi fiecare trece cum îi place
cel mai mu lt prin cei din rândul din față, demonstrând capacitățile personale de
comportare, de adresare și revine la locul său.

Exercițiul 2. Acesta sunt eu
Scopul – dezvoltarea emoțiilor, trăirilor emoționale
Timpul realizării : 10-15 minute
Desfășurarea: Participanții se aranjează în cerc. Trec câte unul în față, se prezintă din
nou și spun cum se simt astăzi, ce forțe, puteri noi au obținut, ce vor face ca să se simtă
fericiți.

Exercițiul 3. Știi să fii prietenos în familie, colectiv
Scopul – dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor sociale, familiale.
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Participanții se aranjează în grupuri mici a câte patru oersoane. Pe rând își
schimbă rolurile de mamă, tată, fiică, fiu; șef, subaltern și joacă aceste roluri cum ar dori
să fie pentru omai bună consolidare, viață, trai în comun.

Exercițiul 4. Eu și ceilalți
Scopul – conștientizarea relațiilor sociale, familiale, dezvoltarea inteligenței emoționale
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Participanții se aranjează în cerc. Pe rând fiecare din ei povestește despre
familia sa, grupa sa, mediul în care se simte bine ori chiar cel mai bine.

Ședința VIII
Scopul: conștientizarea emoțiilor, recunoașterea emoțiilor altor persoane, dezvoltarea
relațiilor sociale, familiale.

Exercițiul 1. Eu și prietenul meu
Scopul – dezvoltarea inteligenței emoționale, relațiilor sociale.
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Participanții se aranjează în perechi, luându -și fiecare prietenul, cea mai
apropiată persoană din grupul e xperimental. Apoi se întreabă ce ar dori să citească, unde
să plece la odihnă și la ce le va folosi informația dată în activitatea de învățare și pregătire
profesională.

Exercițiul 2. Știm să ne dirijăm emoțiile
Scopul – dezvoltarea inteligenței emoțional e, conștientizarea emoțiilor.
Timpul: 20-25 minute.
Desfășurarea: Conducătorul anunță diferite emoții: frică, mânie, râs, plâns, durere, sete,
foame etc. și le spune respondenților, dacă găsesc de cuviință să spună în ce situații
folosim emoțiile date și cum le redăm.

99

Exercițiul 3. Suntem persoane emoționale
Scopul – recunoașterea emoțiilor altor persoane, dezvoltarea inteligenței emoționale.
Timpul: 15 – 20 minute.
Desfășurarea: Participanții se aranjează în cerc, fiecare din ei are misiunea de a reda o
anumită emoție. Acel căruia i s -a ghicit emoția, ghicește la alegere emoția altui coleg. În
mod asemănător procedează și ceilalți participanți.

Exercițiul 4. Avem nevoie de relații
Scopul – dezvoltarea relațiilor sociale, familiale, inteligenței emoțional e.
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Conducătorul le spune respondenților, că sunt prieteni și trebuie să se
comporte ca prietenii, să aibă o atitudine binevoitoare unul față de altul, să se ajute în
situațiile dificile etc.

Ședința IX.
Scopul – dezvol tarea relațiilor sociale, familiale, inteligenței emoționale.

Exercițiul 1. Xora mare
Scopul – ne îmbunătățim relațiile, dezvoltăm inteligența emoțională.
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Participanții se apucă de mâini și formează un cerc. Apoi fiecar e
participant spune despre sine cine este și își caracterizează prietenii din dreapta și din
stânga.

Exercițiul 2 . Suntem prieteni
Scopul – dezvoltarea relațiilor sociale, familiale, recunoașterea emoțiilor altor persoane.
Timpul: 10-20 minute.
Desfășura rea: Conducătorul propune participanților ca fiecare în parte să exprime o
anumită emoție, iar colegii să recunoască emoția.

Exercițiul 3. Ghici emoția personajului
Scopul – dezvoltarea i nteligenței emoționale, recunoașterea emoțiilor altor persoane.
Timpul: 15-20 minute.
Desfășurarea: Conducătorul citește differite fragmente din operele literare. Roagă
respondenții să ghicească emoția personajului care lipsește din text.
Exercițiul 4 . Ne controlăm emoțiile
Timpul: 15 20 minute.
Desfășurarea: Conducătorul povestește mai multe situații tensionale din viață. Întreabă
respondenții cum vor reaționa ei în asemenea situații

100
Anexa N 6
Rezultate ale experimentului de control ( Proba I. Scala Friedmann, grupa 101, 103, 104
experimentală )

101
Anexa Nr 7
Rezultate ale experimentului de control ( Proba II. Metodica Rene Jili, gr. 101, 103,
104 experimentală )

102
Anexa Nr 8
Rezultate ale experimentului de control ( Proba III. Dețineți secretul succesului?, autor ,
gr. 101, 103, 104 experimentală )

103
Anexa Nr 9
Roata emoțiilor (adaptată după „Cercul emoțiilor” a lui Robert Plutchik)