ARGUMENT…………… ……………………………………………………………………………….. ………… .3 CAPITOLUL 1 TEMA… [610662]

1

CUPRINS

ARGUMENT…………… ……………………………………………………………………………….. ………… .3

CAPITOLUL 1 TEMA PENTRU ACASĂ -CONSIDERA ȚII GENERALE… …………..5
1.1 Conceptul de temă pentru acasă -caracterizare genera lă………………… ……………. …………. .5
1.2 Temele pentru acasă în învă țământul primar. Ordinul ministrului……….. ……… ………… 12

CAPITOLUL II ROLUL ȘI IMPLICAȚ IILE TEMEI PENTRU ACASĂ ÎN
ÎNVĂ ȚĂMÂNTUL PRIMAR ……… ……………………………….. ………………… ………………. ….16
2 .1 Tema pentru acasă – obiective generale. Tipologia temelor pentru acasă…….. ……16
2 .2. Factori i care influen țează realizarea temei pentru acasă în raport cu nevoia de
dezvoltare personală a școlarului mic …………….. ……………………………… ………………………..19
2 .3. Rolurile educa ționale și responsabilitățile fact orilor implica ți……………… ……….. ..23
2 .4. Factorii perturbatori în efectuarea temelor pentru acasă……………… ………… …………26
2 .5. Temele pentru acasă în lume…… ………………….. ……………………… ………. ………………29

CAPITOLUL III IMPACTUL TEMELOR PENTRU ACASĂ ASUPRA
ȘCOLARULUI M IC…………………… ……………………… …………. ……………………………………. 33
3.1. Motiva ția alegerii temei. …………. ………. …………………………….. ………. ……………. ….. 33
3.2. Precizarea obiectivelor și formularea ipot ezei……………… ……….. …………. ……………34
3.3. Organizarea cercetării.Desfășurarea cercetării. Interpretarea datelor… …………. ……34

CONCLUZII ……………………………………………… ………………….. …………………… …………. ….45
BIBLIOGRAFIE ………………….. …………………… ……………. ……………….. …………………………48
ANEXE …………… ………………….. …………………………………………………… …………………………50

2

Motto:

“Deschide cartea, ca să înve ți ce au gândit alții;
închide cartea, ca să gânde ști tu însuț i”
-de Heyde –

3 ARGUMENT

Odată devenit școlar, copilul începe să ai bă propriile responsabilități, mai mari decât
atunci când era la grădiniță . În primul rând, începe să aibă responsabilități în ceea ce
privește viitorul său, în devenirea sa ca adult. Printre aceste a se află și „temele pentru
acasă”.
Temele reprezintă, pentru elevi, un mijloc de a -și „consolida” cu noștințele dobândite
la școală, iar pentru părinții acestora, un mod concret de a se implica în procesul
educațional. Elevii trebuie să înțeleagă de ce primesc teme pentru acasă: ca să își „fixeze”
informațiile primite la ore de curs, să se pregătească pentru orele următoare de curs, să aibă
„motiv” de a recurge la surse de informare suplimentare: cărți, dicționare, enciclopedii,
internet, etc. În același timp, temele îi ajută pe copii să devină mai încrezători în capacitatea
lor de decizie, să dorească să se informeze, dar și să devină mai disciplinați, să își planifice
timpul și să respect e „term enele limită”.
Prin realizarea temelor pentru acasă elevul are pos ibilitatea „să arate ce poate”, să ia
hotărâri, să găsească soluții , să dovedească faptul că este responsabil. Constituind o
prelungire firească a activităț ii desfășurate de învățător la clasă, temele pentru acasă fac
parte din structura lecției.
Temele pentru acasă pot fi benefice dacă nu sunt supradimensionate, dacă țin cont
mai mult de nevoile elevului – sunt diferen țiate, dacă sunt relevante (și nu se transformă în
activită ți „de ținut ocupat copilul”), dacă sunt verificate de profesor și dacă dificultatea este
dozată în a șa fel încât să nu necesite ajutorul părin ților.
Temele pentru acasă pot fi influen țate atât de personalitatea elevului , cât și de tipul de
sarcină, dar nu în ultimul rând de implicarea familiei și de poziția învățătorului față de
acestea. În acela și timp temele pentru acasă nu trebuie să fie o povară pentru elev,
problemele propuse trebuie s ă fie interesante, iar timpul solicitat rezolvării lor rezonabil.
La începutul anului școlar 2016 -2017 au apă rut controvese în spa țiul școlar și public
legate de temele pentru acasă, toate acestea încheindu -se cu un ordin al ministrului legat de
teme pentru acasă . Aceste discu ții au fost un preambul și m -a determinat să aleg această
temă, bazându -mă, în acela și timp, pe următoarele argumente:
 Temele pentru acasă în ciclul primar au efecte pe termen îndelungat, acestea fiind

4 considerate un mi jloc de dezvoltare a deprinderilor de scris, citit și socotit.
Demonstarea rolului formativ al temelor pentru acasă și factorii care contribuie la
îmbunătă țirea rezultatelor școlare.
În acest sens, în lucrarea de fa ță, mi -am propus să eviden țiez importan ța temelor
pentru acasă și impactul pozitiv al acestora asupra școlarului m ic. În acela și timp am
realizat un experiment pentru a sublinia și a accentua importanța temelor pentru acasă .

5 CAPITOLUL I
TEMA PENTRU ACASĂ
CONSIDERA ȚII GENERALE

1.1 Conceptul de temă pentru acasă

,, Temele pentru acasă treb uie să fie de așa natură încât să fie efectuate cu ușurință.
Scopul lor nu este de a permite împărțirea elevilor în foarte buni și slabi, ci de a controla
dacă toți elevii și -au însușit un ansamblu anume de cunoștințe prealabile. ”
R. Gagne

Tema pentru acasă reprezintă cea din urmă secven ță din seria de exersare și
aprofundare a cuno ștințelor. Tema este în mod obi șnuit definită ca fiind acea activit ate sau
sarcină stabilită de către profesori care le oferă elevilor oportunitatea de -a studia în afara
orelor de curs (Cooper ,1989a) Cooper, Robinson și Patall (2006) propun o panoramă
asupra istoriei temelor pentru acasă. Acești autori explică cum atitud inile asupra temei
pentru acasă au fost ciclice . Înainte de începutul secolului XX și în primii ani a i secolului
trecut, se presupunea în general că tema pentru acasă cont ribuie la crearea unei min ți
disciplinate. În 1904 apăruse deja o reac ție împotriva temei pentru acasă, dato rate unei
îngrijorări crescânde . Acest curent de opinie a înregistrat o schimbare la sfâr șitul anilor
cincizeci când sovieticii au lansat Sputnikul, a mericanii au început să se îngrijoreze că
educa ția din Statele Unite nu era destul de riguroasă și au început să privească temele
pentru acasă ca pe o solu ție parțială la această problemă. În anii șaptezeci curentul se
schimba se din nou, iar unii cercetători în teoria învă țării susțineau că tema poate să dăuneze
sănătă ții elevilor. De a tunci au apărut diverse argumente pro și co ntra temelor pentru acasă.
Într-adevăr unele argumente împotriva temelor pentru acasă au mers extrem de departe,
afirmând că cercetătorii în domeniul educa ției încearcă să impună o practică inutilă pentru
elevii și părin ții din Statele Unite.
Unul din cele mai răspândite argumente în favoarea temei pentru acasă este acel a
că tema extinde nevoile de învă țare dincolo de ziua școlară propriu -zisă. Acest argument
este important în cazul educa ției standard în Statel e Unite (educa ția de 12 clase), pentru că

6 ,,școala ocupă numai 13 la sută din orele din timpul zilei din primii opts prezece ani de
viață”, ceea ce înseamnă mai pu țin decât timpul petrecut în fața televizorului (Fraser,
Walberg, Welch& Hattie 1987, p.234). Mai multe studii de sinteză au fost făcute în ceea ce
prive ște tema pentru acasă. Unele dintre cele mai cunoscute s unt oferite de următorul tabel .
Tabel 1 . Studii de sinteză asupra temei pentru acasă ( Morzano, 2015, p. 5)
Notă . Metaanaliza lui Cooper (1989a) a inclus peste 100 de rapoarte de cercetare empirică
și metaanaliza lui Cooper, Robinson și Patall ( 2006) a inclus în jur de 50 de rapoarte de
cercetare. Tabelul de mai sus con ține numai re zultatele datorate diferen țelor de grup de
control/ grup exper imental (temă versus fără temă).
Dintre aceste studii de si nteză, studiile lui Cooper (1989 ) și ale lui Cooper, Robinson
și Patall (2006) sunt extrem de cuprinzătoare și riguroase. Studiul d in 2006 a trecut în
revistă literatura de cercetare dintre 1987 și 2003. Sinteza din 1989 a luat în con siderare
cercetările anterioare . Este esen țial de subliniat că cele două me taanalize realizate de
Cooper ( Cooper, 1989a, Cooper et al., 2006) au trecut î n revistă o plajă largă de cercetări.
Tabelul de mai sus con ține numai diferențele bazate pe contrastele temă/fără temă care au Studii de sinteză asupra temei pentru acasă

Studii de sinteză
Tema cercetată
Mărimea
efectului Mărimea
medie a
efectului Progres
în
centile
Graue, Weinstein&
Walberg, 1983 Efecte generale ale temelor
29
0,49
19
Bloom, 1984 Efecte generale ale temelor – 0,30 12
Paschal,Weinstein&
Walberg,1984 Diferen ță temă/ fără temă
47
0,28
11
Cooper et.al., 1989 Diferen ță temă/fără temă 20 0,21 8
Hattie 1992;
Fraser et al., 1987
Diferen ță temă/fără temă
110
0,43
17
Walberg,1999 Cu comentarile profesorului
Cu note
Proiect pe termen lung 2
5
47 0,88
0,78
0,28 31
28
11
Cooper et.al., 2006 Diferen ța temă/fără temă 6 0,60 23

7 fost folosite pentru generarea interferen țelor cauzale. În comentariul lor asupra acelor
studii care au încercat să examineze r elația cauzală dintre temă și performanța elevului,
Cooper, Robinson și Patall ( 2006) au observat următoarele:
,,Cu doar pu ține excepții, relația dintre cantitatea de teme pe care le efectuează elevii
și performanța lor a apărut ca pozitivă și ca sem nificativă din punct de vedere statistic. De
aceea, considerăm că nu ar fi gre șit să spunem că tema pe ntru acasă duce la îmbună tățirea
performan țelor școlare ”. ( Cooper, Robinson și Patall, 2006, p.23)
Plecând de la aceste idei , se poate discuta de spre unele probleme legate de tema
pentru acasă făcând re ferință la ciclurile curriculare .
Pentru diferen țirea segmentelor școlarității, s-a consacrat conceptul de "ciclu
curricular" – acestea suprapunându -se peste structura formală a sistemului d e înv ățământ,
având ca și scop de a focaliza învățarea asupra obiectivului major al fiecărei etape școlare și
de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară.
Fiecare ciclu curricular vine cu un set coerent de obiective de învă țare, care sugerează
ceeea ce ar trebui să atingă elevii la sfâr șitul unei anumite etape a parcursului școlar. Prin
natura și dozarea obiectivelor, curriculare conferă diferitelor etape ale școlarității o serie de
dominante ce se reflectă în alcătuire a programelor școlare, dar și a manualelor aferente
instruirii ( Cuco ș, C., 2002, p. 194) .
Curricu lum-ul Național din România cuprinde următoarele cicluri cu rriculare, fiecare
dintre ele urmărind obiective specifice, care conferă diferitelor etap e ale școlarității o serie
de dominante care se reflectă în structura programelor școlare:
1. Ciclul achizițiilor fundamentale (grădiniță – clasa a II -a) are ca obiectiv major
acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială :
– asimi larea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scrisul, cititul,
calculul aritmetic)
– stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat
– stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și imaginației sale
– formarea motivației pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială.
2. Ciclul de dezvoltare (clasa a III -a – clasa a VI -a) are ca obiectiv major formarea
capacităților de bază necesare pentru continuarea studiilor :

8 – dezvoltare a achizițiilor lingvistice și încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne
și a limbilor străine pentru exprimarea în situații variate de comunicare
– dezvoltarea unei gândiri structurate și a competenței de a aplica în practică rezolvarea de
probleme
– familiarizarea cu abordarea pluridisciplinară a domeniilor cunoașterii
– constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică și pluralistă
– încurajarea talentului, a experienței și a expresiei în diferite forme de artă
– dezvolta rea responsabilității pentru propria sănătate și dezvoltare
– dezvoltarea unei atitudini responsabile față de mediu.
3. Ciclul de observare și orientare (clasa a VII -a – clasa a IX -a), vizează ca obiectiv
major orientarea în vederea optimizării opțiuni i școlare și profesionale ulterioare :
– descoperirea de către elev a propriilor afinități, aspirații și valori pentru construirea unei
imagini de sine pozitive
– dezvoltarea capacității de analiză a nivelului de competențe dobândite prin învățare, în
scopul orientării spre o anumită carieră profesională
– dezvoltarea capacității de a comunica, inclusiv prin folosirea de limbaje specializate
– dezvoltarea gândirii independente și autonome și a responsabilității față de integrarea în
mediul social.
4. Ciclul de aprofundare (clasa a X -a – clasa a XI -a) are ca obiectiv major adâncirea
studiului în profilul și specializarea aleasă , asigurând, în același timp, o pregătire generală
pe baza opțiunilor din celelalte arii curriculare. El vizează:
– dezvoltarea competențelor cognitive care permit relaționarea informațiilor din domenii
înrudite ale cunoașterii
– dezvoltarea competențelor socio -culturale care permit integrarea activă în diferite grupuri
sociale
– formarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de acțiunile personale cu impact
asupra mediului social
– exersarea imaginației și creativității ca surse ale unei vieți personale și sociale de calitate.
5. Ciclul de specializare (clasa a XII -a) are ca obiectiv major pregătirea în vederea
integră rii eficiente în învățământul universitar de profil sau pe piața muncii . El vizează:
– dobândirea încrederii în sine și construirea unei imagini pozitive asupra reușitei personale

9 – luarea unor decizii adecvate în contextul mobilității condițiilor sociale și profesionale
– înțelegerea și utilizarea modelelor de funcționare a societății și de schimbare socială.
Chiar dacă tema pentru acasă este relativ constantă pe parcursul tuturor celor
douăsprezece clase, nu există un consens mai precis în ceea ce prive ște clasele mai mici. În
metaanaliza sa din 1989, Cooper vorbe ște despre următoarele mărimi ale efectului:
Clasele 4 -6 ME= 0,15 (Progres în centile =6)
Clasele 7 -9 ME= 0,31 (Progres în centile =12)
Clasele 10 -12 ME=0,64 (Progres în centile= 24)
Centile = A suta parte dintr -o mul țime de date clasate într -o anumită ordine statistică.
Concluzia este că temele au mai pu țin impact pentru ciclurile mai mici. În mod
interesant, de și Cooper (1989a) a găsit un efect mic al te melor în clasele elementare , acesta
recomandă totu și pentru elevii din ciclul primar ca aceștia să primească teme pentru acasă,
deși acestea nu le vor îmbunătății rezultatele la examene.
În metaanaliza lui Cooper, Robinson și Patall ( 2006), nu se oferă o rezolvare a
problemei referitoare la ciclurile școlare. După modul cum se analizează datele, pot fi
oferite mai multe răspunsuri. Poate cea mai importantă analiză este aceea care compară
temele cu lipsa temelor. Șase studii au comparat realizările elevil or din clase unde s -au dat
teme fa ță de acelea ale elevilor unde nu s -au dat teme. Aceste rezultate sunt prezentate mai
jos:
Tabel 2. Mărimi calculate din datele oferite de Cooper, Robinson și Patall, ( 2006), p. 18

Diferen ța teme vs. Fără temă în funcție de ciclul școlar
Clase Mărirea efectului Progres î n centile
9 -12 0,46
0,39 18
15
5 0,90 32
4 + +
3 0,71
+ 26
+
2 0,97 33

10 Rezultatele au fost calculate în func ție de testele date după fiecare unitate de învățare.
Semnul plus indică faptul că nu s -a calculat nici o mărime a efectului, dar grupul cu temă a
avut reu șite mai bune decât cel fără teme.
Trebuie subliniat faptul că în tabelul de mai sus mărimile efectului nu au fost
calculate pentru două dintre cer cetări, anume pentru cele referitoare la elevii de clasa a
patra și elevii de clasa a treia. Semnul plus arată că grupul cu temă a avut rezultate mai
bune decât grupul fără teme la testele bazate pe capitolele studiate. Pe baza acestor date, se
poate trage concluzia că tema are un efect pozitiv la toate clasele , doar când performan țele
elevilor sunt măsu rate de teste bazate pe unită ți de învățare ce conțin ce ea ce s-a învă țat în
clasă.
Cu toate acestea, atunci când s -au luat în calcul studiile care au urmărit durata
petrecută făcând temele și performanța elevilor, concluzile au fost diferite. Corela ția dintre
timpul petrecut făcând teme și realizările elevilor a fost de 0,25 pentru elevii din ciclul
gimnazial și liceal și de -0,04 pentru elevii din ciclul primar. Un factor important în relația
dintre tema pentru aca să și succesul școlar este opțiunea cercetătorului de a considera
cantitatea de temă repartizată sau de a ghida după cantitatea de temă în mod real efectuată,
pentru a indica realizările elevului. De exemplu, Cooper, Lindsay, Nye și Greathouse (
1989) au o bservat că în clasele mai mici (a doua sau a patra) cantitatea de teme repartizate a
avut o corela ție negativă ( -0,12) cu performan țele elevilor, așa cum au fost ele măsurate în
examenele de stat și testele standardizate. Cu toate acestea atunci, când au f olosit propor ția
de teme efectuate în mod real, corela ția cu reușita școlară a fost pozitivă (0,22). Acela și
tipar a putut fi observat când notele elevilor au fost folosite pentru a măsura performan țele
elevilor. Cantitatea de teme repartizat e (după relată rile părin ților) a av ut o corela ție
negativă ( -0,22) . Propor ția de teme efectuate în mod real a prezentat o corelație pozitivă
( 0,31). Aceste rezultate i -au făcut pe Cooper, Lindsay, Nye și Greathouse (1989) ( p.82) să
ajungă la următoarea concluzie:
,,Rezultatele noastre sugerează că beneficile temei pentru copiii mici nu pot fi
imediate evidente, dar că acestea există totu și…În plus, în condițiile în care temele îi ajută
pe elevii mai mici să dezvolte deprinderi efic iente de studiu, rezultatele no astre sugerează
că tema din clasele mici poate avea un efect de dezvoltare pe termen lung care se manifestă

11 ca o rela ție chiar și mai puternică dintre rata de efectua re a temei și note, atunci când elevul
ajunge în ciclul gimnazial ”. (p.82)
Învățarea sp ecifică umană, în sens larg reprezintă însu șirea experienței sociale, în
forme genealizate, în sens restrâns particular din perspectiva psihologică, învățarea
reprezintă orice nouă achizi ție a organismului ca urmare a simulării, a interiorizării
informa țiilor externe, achizi ție care are ca efect o schimbare în comportament, iar din
perspectiva pedagogică este proces de asimilare a cuno ștințelor și de formare a priceperilor
și deprinderilor . (Olga D., Moldovan, Sonia, Ignat, Dana, Bala ș Timar , 2010, p. 257) .
Învățarea este un proces de asimilare a info rmațiilor, teoretic sau practic , care se desfă șoară
într-un anumit context spa țio-temporar. Aceasta are rolul de a produce o modificare
sistematică a conduitei, gândire , înțelegere și acțiune, care au ca rezulta t adaptarea
dobândită. Învățarea poate fi spontană sau dirijată , prin instruire și autoinstruire, aceasta din
urmă poate fi autodictată sau pe baza unei cerin țe formulate într -o temă.
Atât în activită țile de acasă cât și în activitățile extrașcolare, se urmăre ște îmbogățirea
și adâncirea informației, cultivarea interesului față de diferite ramuri ale tehnicii și științei,
lărgirea orizontului cultural, dezvoltarea înclina ților, aptitudinilor și talentelor, implicarea
elevului în via ța socială, folosirea timpului într -un mod util și plăcut.
Oportunită țile elevilor de a învăța cresc în conformitate cu : creșterea perioadei de timp
în care elevii înva ță și cu extinderea cantită ții de conținut pe ca re îl primesc. Tema pentru
acasă poate favoriza ambel e opotunită ți. Aceasta reprezintă un set de cerin țe destinate
pentru a fi efectuate în afara orelor de clasă, reprezentând o prelungire a activită ților
studiate prin activitate in dividuală practică sau teoretică , de elaborare sau documentare a
unor lucrări de sinteză sau a unor proiecte pe baza cuno ștințelor acumulate în clasă.
Temele pentru acasă sunt rela ționate cu noțiunile învățate în aceea zi și au rolul de a
aplica cuno ștințele dobândite, d e a le în țelege și fixa. Ele favorizează însu șirea tehni cilor de
studiu și de informare, cultivarea unui stil de muncă intelectuală independent, dezvoltarea
creativită ții, îi învață pe elevi să îmbine cunoștințele generale sau specifice dobândite până
atunci, cu informa țiile primite în timpul orelor de curs.
Temele reprezintă un mijloc prin care cadrul didactic și părintele urmăresc și observă
contribu țiile spontane al e elevilor , modul în ca re ace știa înțeleg, procesează ș i fixează
cuno ștințele dobândite în clasă. Tema pentr u acasă îi oferă elevului de a -și dezvolta și

12 eviden ția calitățile și capacități le care la ore nu au cum să se manifeste. Ce lucrează elevul
individual are un ro l important și pentru părinți, reprezentând un mod prin care ace știa pot
urmări ce a asimilat copilul la școală, ce i -a predat în vățătorul și dacă acesta a în țeles modul
de predare a învă țătorului.
Temele pentru acasă devin o punte între școală și familie, modul în care părintele
respectă munca învă țătorului, dar și felul în care învățătorul este conștient că alături de elev
stă un părinte preocupat de educa ția copilului său.

1.2 Temele pentru acas ă în învă țământul primar. O rdinul ministrului

Una dintre întrebările cele mai des întâlnite se referă la cât de mult timp trebuie
acordat rezolvării temelor pentru acasă. Metaanaliza realizat ă de Cooper (1989a) arată că
benefic iile temei pentru acasă se observă atunci când acesteia i se acordă între 1 și 2 ore .
Dacă se alocă un timp mai î ndelungat, rezultatele pozitive încep să se diminueze. La
rezultate similare a ajuns și cercetarea lui Cooper, Robinson și Patall (2006). A utorii
relatează că cea mai mare mărime de efect este ob ținută c ând se acordă între 7 și 12 ore pe
săptămână pentru temele pent ru acasă. Când durata cre ște, impactul scade. Deși nu există
niște repere definitive legate de timpul acordat temelor pentru acasă în funcție de vârsta
elevilor, cercetătorii în educa ție vin cu diverse recomandări. Bennett, Finn Cribb (1999)
spun că timpul pentru temele pentru acasă trebuie să creasc ă cu câte 10 minute pentru
fiecare an școlar. Ceea ce însea mnă că elevii de a I -a vor rezolva teme pentru acasă vreme
de 10 minute (incluzând aici toate materiile), cei din a II -a vor lucra acasă pent ru 20 de
minute , elevii de a III -a pentru 30 de minute și așa mai departe.
Good și Brophy atrag atenția asupra faptului că temele f ăcute seara nu trebuie să fie
obositoare, iar acest lucru presupune ca profesorii să se coordoneze între ei. În ultimă
instan ță, părerile legate de durata ideală pentru temele făcute acasă se situează încă la un
nivel speculativ. Du pă cum observă Cooper, Robinson și Patall (2006, p. 52 -53) :
,, Mai e nevoie de multă cercetare pentru a putea aproxima această durată, devreme ce
nivelul optim de teme pentru acasă pare să de pindă de o mul țime de factori… Chiar și

13 pentru elevii mai mari, prea multe teme co nduc la o diminuare a eficen ței muncii lor sau
ajung să fie contraproductive”
De asemenea, nu trebuie să uităm că e lipsit de sens să discutăm despre durata în
sine a temelor pentru acasă. După cum demonstrează și studiile anterioare, nu există un
timp anume care să asigure automat un impact pozitiv asupra reu șitei școlare. În schimb,
propor ția temelor făcute pare să conducă la un progr es real al elevului. A șadar , o cantitate
mare, dar haotică de teme pentru acasă nu va fi benefică, ba dimpotrivă. Pe de altă parte,
cantită ți mici de teme bine stru cturate pot aduce efectul dorit ( Robert, J. ,Marzano 2007,
p.119 -120) .
În România c onform ordinului minist rului Nr. 5893 din 28.11.2016 privind temele
pentru acasă în învă țământul preuniversitar se urmărește:
( 2) P rin temele pentru acasă propuse , se va urmări:
a)obținerea de rezultate imediate în învă țare (consolidare/aprofundare/extindere ; aplicarea
achizițiilor școlare în contexte noi de învățare etc.) ;
b) ob ținerea unor ef ecte pe termen lung de învă țare (încura jarea învă țării în timpul liber ;
construirea unei atitudini pozitive fa ță de școală ; motiva ția pentru a continua învățarea pe
parcursul întreg ii vie ți; dorința de a aplica achiziții de învă țare; în viața cotidiană etc.) ;
c) ob ținerea unor efecte în planul dez voltării personale a elevilor ( stimularea curiozită ții , a
responsabilită ții, dezvoltarea abilit ății de a persevera în învățare ; capacitate a de a -și
organiza timpul; motiva ția, creșterea încrederii în sine etc.)
d) conso lidarea rela ției familie -școală (respectarea principiului egalită ții de șanse , creșterea
încrederii în familie în școală etc.)
(3) Timpul necesar realizării temelor pentr u acasă pentru un elev este de cel mult 2 o re,
însumând toate disciplinele , în a șa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în
afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic.
Tema pentru ac asă va fi stabilită diferen țiat, în func ție de nivelul de pregătire a
elevului, după cum urmează :
a) tema obligator ie are un nivel mediu de dificultate ;
b) tema suplimentară, individuală și diferențiată, fără caracter perm anent, pentru situa ții
adecvate , precum :
– activită ți de recuper are;

14 – activită ți pentru dezvoltare;
c) tema pentru acasă în scopul realizării unor lucrări ample/de sinteză ( referate, proiecte)
pentru o disciplină poate fi una pe semestru.
(1) La clasa pregătitoare nu se vor da tem e pentru acasă.
(2) Timpul total alocat temei obligatorii pentru acasă la învă țământul primar va fi
maximum 1 oră.
( 3) Pentru celelalte niveluri de învă țământ timpul alocat temei obligatorii va fi de
maximum 2 ore.
În spe cial, în perioada de evaluare, ca drele didactice vor utiliza, pe cât posibil,
aplica ții și activități în clasă, asemănătoare temei pentru acasă.
În perioada vacan țelor nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învățământul primar și
gimnazial.
(1) Temel e pentru acasă trebuie evaluate. Evaluarea temei pentru acasă se poate realiza :
a) frontal ;
b) prin discutarea în clasă a păr ților la care e levii au întâmpinat dificultă ți;
c) printr -o testare a elevilor de aproximativ 10 minute numai din tema pentru
acasă.
( 2) N otarea temei pentru acasă nu este obligatorie.
În cadrul orelor la clasă o aten ție specială se va acorda tehnicilor de învăț are
independentă. În acest sens , în programul școlar se vor exersa modalități de rezolvare
indep endentă a unor sarcini de l ucru, astfel încât aceste deprinderi să fie transferabile și în
temele pentru acasă.
În stabilirea temelor pentru acasă se va evit a apari ția unor efecte negative, de tipul :
pierderea interesu lui elevului fa ță de învățare (din cauza cantită ții, dific ultății sau
monotoniei temelor etc. ), oboseală fizică și emoțională , reducerea timpului liber dest inat
unor activită ți recreative( activități sportive, artistice , gospodăre ști, lectură etc.), adâncirea
diferen țelor dintre elevii performanți și cei aflați în dificultate etc.
Se interzice utilizarea temei pentru acasă ca instrument de ped eapsă ( cantitatea mare
de teme , exerci ții repetitive), precum și solicitarea realizării unor activități de învățare care
necesită o abordare sistematică în clasă și nu pentru a fi desfă șurate indiv idual , ca temă
pentru acasă.

15 Cred că în acest context se impun mai multe întrebări legate de temele pentu acasă :
Cât de eficientă este tema pentru acasă, asigură ea o cre ștere a calității în pregătirea
elevilor? Cât și ce trebuie să constituie o temă pentru acasă pentru a avea efectul așteptat?
Cât cerem copiilor să lucreze acasă? Care este raportul dintre activitatea în clasă și cea
propusă acasă? Ce așteptăm de la elev atunci când efectuează tema: lucru independ ent sau
implica re nemijlocită a părintelui? A șadar o meditare asupra aspectelor enumerate mai sus
a fiecărui cadru didactic va constitui un pas spre calitatea în managementul temelor pentru
acasă.
Problema managementului temelor pentru acasă, este prio ritară fiecărui cadru
didactic, va aduce calitatea în viața școlară, iar prin aceasta va asigura societății
personalități, apte să se integreze spontan prin responsabilitate, eficiență și siguranță.

16 CAPITOLUL II

ROLUL ȘI IMPLICAȚIILE TEMEI PENTRU ACASĂ ÎN ÎNVĂ ȚĂMÂNTUL
PRIMAR

2.1 Tema pentru acasă – obiective generale. Tipologia temelor pentru acasă

Fiecare cadru didactic în p rocesul de elaborare a temelor pentru acasă ar putea să
vizeze umătoarele obiective . Din din punctul meu de vedere aceste obiective sunt :
 Îmbogă țirea și însușirea informa ției ;
 Folosirea timpului în mod util și plăcut;
 Corelarea valen țelor educaționale, formative și informative;
 Implicarea elevului în via ța socială;
 Conectarea la valorile cultura le și spirituale ale omenirii;
 Participarea elevului la propria sa formare;
 Dezvoltarea înclina țiilor, aptitudinilor și talentelor;
 Cultivarea interesului pentru diferite domenii de cunoa ștere sau tehnologii;
 Exersarea tehnicilor de muncă intelectuală inde pendentă.
În ce constă rolul temei pentru acasă în compara ție cu activitatea la lecție? La
ore, învă țătorul, coo rdonează nemijlocit activitatea mai multor elevi din clasă. Ca urmare a
acestui fapt acesta nu reu șește întotdeauna să adapteze ritm ul de muncă la posibilită țile
fiecărui elev, ba dimpotrivă are pu țin timp pentru dezvoltarea independenței elevilor și
fixarea cuno ștințelor acestora. Tema pentru acasă fiind o completare și continuare a
activită ților de la lecții permite așadar adâncirea și fixarea cunoștințelor elevilo r,
dezvoltarea independen ței în gândire și în folosirea acesto r cuno ștințe.
Tema pentru acasă îndepline ște un rol important educativ. Cerându -le elevilor să
întreprindă în mod independent anumite sarcini zilnic, le formează acesto ra caracterul și
voința, le dezvoltă spiritul de sistematizare și exactitate, inventivitatea, inițiativa, le
întăre ște încrederea în forțele proprii, formându -le în acela și timp o atitudine p roprie fa ță de
muncă.

17 Tema pentru acas ă poate îndeplini aceste sarcini doar atunci când se folosesc
anumite feluri de teme , când încredin țarea temei în timpul lecției se desfășoară în mod
adecvat, când tema de casă se organizează și se contolează în mod corespunzător.
Temele pentru acasă trebuie abordate și din perspectiva tipologiei ac estora . În
funcție de obiectivele principale urmărite de către învățător, temele se pot grupa în
categorii , cu caracteristici similare , dar și cu efecte pozitive sau negative similare. Astfel
V. Okon ( V. Okon, 1974, p. 289) , diferen țiază umătoarele categorii :
a) însușirea cunoștințelor noi;
b) fixarea cuno ștințelor însușite ;
c) formare a priceperilor și deprinderilor ;
d) dezvo ltarea independen ței în gândire ;
Fiecare din cele patru categorii reprezintă puncte tari și puncte slabe, amenințări ce se cer
diminuate sau oportunită ți care se pot amplifica sau doar utiliza.
 Temele pentu acasă al căror scop este însu șirea cunoștințe lor ocupă relativ mai pu țin
loc decât celelalte. În cadrul acestor teme se poate obse rva acele teme ce constau în
pregătirea materialului pentru lec țiile noi și în completarea cunoștințelor dobândite în
timpul lec ției. Asemenea teme stârnesc interesul elevului fa ță de lecția nouă, ceea ce va
reflecta mai târziu în mod pozitiv în desfă șurar ea acesteia. Astfel de teme pot să cuprindă
de exemplu observa ții asupra plantelor și animalelor domestice și sălbatice, observații
asupra unor fenomene ale naturii, forme de relief, activită ți ale oamenilor, etc.
Desigur, astfel de teme pentu acasă nu numai că lărgesc orizontul elevilor, dar îi și
obișnuiesc pe aceștia cu munca independentă cu revistele și cărțile.
Cea de -a doua categorie de teme pentru acasă putem enumera teme care constau în
învățarea în continuare a conținutului însușit în l ecția anterioară și teme care constau în
învățarea pe de rost. În efectuarea unor asemenea teme se ive ște deseori pericolul
memorării mecanice și textuale a unor fagmente. Pentru a evita această problemă este
necesară formarea la elevi a priceperii de a în văța în mod independent. Atunci când elevul
citește un text de o dată sau de două ori, elevul trebuie să desprindă ideile cele mai
importante, pentru ca apoi la următoarea lectură, să pătrundă în amănunte. În orice caz
lectura în gând sau cu voce tare treb uie împletită cu reproducerea independentă a textului
având cartea închisă.

18 Memorarea poeziilor sau a altor texte presupun, de asemenea, din partea elevilor
priceperea de a învă ța, de aceea este bine ca ace știa să se organizeze la început, p rin
exemplificare, o astfel de activitate la ore. Când elevii se conving că pentru a învă ța o
poezie nu este suficient o singură dată, vor afecta mai mult timp învă țării, fiind cont rolați
asupra progreselor făcute.
Independent de fixarea orală a cuno ștințelor, se folosesc destul de des în acela și scop
și lucrări scrise. Acestea pot avea caracter divers, începând de la lucrări cu totul
independente și până la rezumat, în care elevii folosesc cunoștințele însușite la oră.
Din cea de -a treia categori e fac parte temele pentru acasă care au ca scop dezvoltarea
priceperilo r și deprinderilor. Temele din această categorie se dau îndeosebi la acele obiecte
de studiu care necesită fo rmarea unui număr mare de priceperi și deprinderi: matematică,
științe, limbă străină și limba maternă.
În afara temelor din cele trei categorii de teme pentru acasă, deseori li se dau elevilor
de rezolvat lucrări în care să se combine toate cele t rei scopuri sau două dint re ele, ori
alături de acestea, alte scopuri. Aces te teme a u un caracter independent și creator mult mai
pronun țat. Temele pot fi, de exemplu, articole pentru gazeta școlii, lucări scrise, scrisori,
lucrări din domeniul a rtelor vizuale, compuneri, etc. Prin intermediul acestor teme elevii î și
îmbogă țesc c unoștințele, își formează deprinderi , obișnuințe își fixează cuno ștințele însușite
anteri or, î și dezvoltă simțul estetic, sim țul de observare și imaginația, precum și
independen ța în acțiune și gândire.
Putem sublinia pentru această categorie de teme și lucrările colective. Acest lucru se
face atunci când realizarea unor lucrări depă șesc posibilitățile unui singur elev, când prin
munca în colectiv urmărim să ob ținem noi valori. Temele de acest fel necesită mai mult
timp pentru organizarea colaboră rii înt re me mbrii colectivului. Aceste teme pentru acasă
pot să fie: organizarea unei expozi ții, lectura în familie, săptămâna meteo, executarea
hărților plastice, a unor materiale didactice folositoare pentru școală și mediul extrașcolar.
O altă clasificare a temelor pentru acasă din perspectiva lui Robert J. Marzano este
următoarea :
 Teme care îi ajută pe elevi să aprofundeze cele învă țate
Temele pentru acasă pot fi aprofundate prin sarcini ce presupun compara ția, clasi ficarea,
crear ea de metafore și, analogii dar și analiza erorilor de raționament. În multe cazuri astfel

19 de sarcini sunt date mai întâi în clasă. Dar cum rezolvarea lor necesită adesea un timp mai
îndelungat, terminarea acestor sarcini devine temă pentru acasă. Elevii î ncep să rezolve
această temă în clasă, dar o vor termina acasă. Înainte de a suna clopo țelul, profesorul se
asigură că to ți elevii posedă resursele necesare pentru a termina singuri această sarcină. În
cazul de fa ță, elevii vor trebui să citească o anumită parte din manual. Iar implicarea
părin ților este foarte importantă și constă în întrebări ajutătoare adresate elevilor.
 Tema care spore ște fluența elevului la nivel de cunoaștere procedurală
Al doilea tip de temă pentru acasă este gândit pentru a dezvolta fluen ța la nivel de
cunoa ștere proceduală. Implicarea părintelui în tema menită să sporească fluența se
focalizează de obicei asupra ajutării elevilor în a -și monitoriza viteza și acuratețea.
 Tema pentru acasă care introduce con ținuturi n oi
Unul dintre scopurile temei pentru acasă este să aducă noi cuno ștințe. Acest gen de temă ia
de obicei forma citirii unor fragmente din manual la care profesorul nu a ajuns încă, dar
despre care va discuta la lec ția din ziua următoare. Variații ale acest ui tip de temă pentru
acasă includ urmărirea unui DVD sau a unei emisiuni de la TV care prezintă un con ținut la
care profesorul a făcut referire sau despre care urmează să vorbească. Treaba părin ților va fi
să-i întrebe pe copii ce anume au re ținut din tem a lor sau cu ce fel de întrebări au rămas
(Robert, J. , Marzano 2007, p.143 -144).

2.2.Factorii care influen țează realizarea temei pentru acasă în raport cu nevoia
de dezvoltare personală a școlarului mic

Dezvoltarea per sonală este o evolu ție continuă , un proces p rin care omul se
perfec ționează , se autodepă șește și se bucură de succese în toate domenile vieții. Acest
lucru se datorează unei bune cunoa șteri de sine și unor abilități cum ar fi: managementul
timpului prin stabilire unor rutine, capacitatea de a rezolva orice problemă, abilită ți de
relaționare cu celelalte persoane, stabilirea unor valori și convingeri defi nitorii pentru
propria persoană , cunoa șterea resurselor interioare și exploatarea lor la un niv el maxim ,
comunicarea eficentă , proi ectarea unor obiective în via ță, la toate acestea se pot adăuga și
cele opt componente cheie: comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine,

20 competen țe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii , competen ța digitală, a
învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de ini țiativă și antreprenoriat,
sensibilizare și exprimare culturală (2006/962/EC) Recomandarea parlamentului European
și Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieț i.
În cadrul acestui proces de dezvoltare personală, pe lângă părinte , un rol important îi
revine cadrului didactic deoarece reprezintă factorul principal în procesul modelării psiho –
comportamentale. El cunoa ște particularitățiile fiecărui elev, int eresele și nevoile lui și în
funcție de acestea poate adapta procesul de predare -învățare-evaluare și cel de a tribuire a
temelor pentru acasă , astfel încât să se asigure crearea premiselor necesare unei dezvoltări
libere și armonioase.
Orice t emă pen tru acasă trebuie să țină cont de con ținutul p redat la clasă precum
exersarea , aprofundarea acestuia, cât și scopuri care țin de organizarea timpului, stimularea
creativită ții și a imaginației, dezvoltarea unor relații de prietenie și colaborare cu colegii ,
familia , dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea inteligenței emoționale, cunoașterea de
sine și conștienti zarea punctelor forte și slabe. Temele pentru acasă trebuie să constea în
sarcini de pune re în practică a teoriei predate în clasă sau în sarcini de valorificare a
experien ței de viață a elevilor. Cu alte cuvinte ,, să se stabilească un raport ad ecvat între
volumul informa ției stocate în memorie și ansamblul operațiilor și capacităților
instrumentale de folosire eficientă și creatoare a cunoștințelo r.” ( Golu, M., 2005, p . 56).
Organizarea timpului – reprezintă unul dintre c ele mai important factor pe care cadrul
didactic să le promoveze prin atribuirea temei pentru acasă. La începutul fiecărui an școlar ,
atât cadrul didactic cât și părintel e trebuie să îl ajute pe copil să î și realizeze un program
zilnic referitor la rezo lvarea temei pentru acasă , care să asigure un echilibru între activită țile
intelectuale și cele de recreere. Un program prin care elevul să își împartă timpul liber în
funcție de scopurile proprii. După Brian Glegg, ,, organizarea eficentă a timpului este
modalitatea de a face mai multe lucruri și de a trăi mai bine”. O mai bună o rganizare a
timpului încă din copilărie îl ajută pe viitorul adult să î și realizeze o perspectivă clară
asupra vie ții, îl ajută să devină responsabil și să se integreze în societate.
Cooperarea – este un tip de interac țiune , opus competi ției. Este definit de către Daniel
Goleman d rept o capacitate a elevului ,, de a-și echilibra nevoile proprii cu ale celorlal ți ”.
Acestea influen țează ati tudinile reciproce ale elevilor , participarea , motiva ția și chiar

21 performan țele școlare ale elevilor. Este indicat ca și cadrele didactice să acorde teme pentru
acasă care urmăresc lucrul în grup pentru că aparten ența la orice grup coopera nte oferă
membrilor satisfac ție, condi ții optime de dezvoltare a personalității și echilibru. Prin
promovarea acestei interac țiuni între elevi, în învățământul primar se urmărește asigurarea
temeliei necesar ă unor viitori adul ți flexibili , care să respecte și să valorizeze opinia
persoanelor din jurul lor. În prezent o mare parte a cadrelor didactice utilizează competi ția
drept mod de interac țiune care să contribuie la creșterea rezultatelor școlare.
Creativitatea –reprezintă u na dintre nevoile stringente ale societă ții secolului XXI -lea-
Paul Popescu –Neveanu o define ște drept ,, interac țiunea optimă, generatoare de nou, dintre
aptitudini și aptitudini’’ Popescu -Neveanu, P. (1978). Cadrul didactic poate contribui la
creșterea ș i dezvoltarea creativită ții prin abordarea unor teme pentru acasă care se pot
rezolva în moduri diferite fa ță de cele rezolvate în clasă. Creativitatea elevilor poate fi
încadrată în u nul dintre cele cinci niveluri: creativitatea expresi vă, creativitatea productivă,
creativitatea inov atoare, creativitatea emergenă, creativitatea inventivă.
Imagina ția- ,,este o componentă principală a structurii mentale creative, are la bază
două procese fundamentale: analiza și sinteza’’ Cosmovici, A., Iacob, L., Boncu, Ș., Balan,
B., Dafinoiu, I ., Havârneanu, C., Rudică, T., ( 2008 ). Imagina ția se cultivă prin temele
pentru acasă întrucât aceasta reprezintă o sursă de adâncire a cunoa șterii trecutului,
prezentului și viitorului. În procesul de imaginație elevul ar e posibilitatea de a îmbina , de a
asocia , de a compune și a organiza informațiile astfel încât produsul imaginației să aibe un
element de noutate. Temele pentru acasă care solicită ima ginația elevilor nu trebuie să
primească un feedback negativ din partea cadr ului didactic pentru a nu le inhiba spiritul de
inițiativă al elevilor .
Gândirea – ,,se define ște ca proces cognitiv de însemnătate cent rală în reflectarea
realului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în ac țiuni mintale,
extrage și prelucrează informații despre rela țiile categoriale și determinative în forma
conceptelor, judecă ților și raționamentelor ’’ ( Popescu -Neveanu, P., Zlate, M., Cretu,
T. ,1987, p. 44). După cum se observă , acest proces psihic superior are rol determinant în
viața ele vilor și mai târziu a adulților , iar cadrul didactic pe lângă familie reprezintă factorul
principal care poate contribui la dezvoltarea procesului de gândire a l elevilor. Așadar,
cadrul didactic trebuie să form uleze sau să adapt eze cerin țele temelor pentru acasă în baza

22 acestui deziterat. Temele pentru acasă trebuie să fie formulate în a șa fel încât elevul să fie
nevoit să în țeleagă și să analizeze anumite concepte, să le poată reformula, să le explice, să
le argumenteze , să le j udece și să le aplice în situa ții de învățare noi pentru a -i forma
elevului o gândire creativă și critică.
Responsabilitatea – semnifică datoria unei persoane de a efectua o anumită activitate și
de a suporta consecin țele ce urmează. Temele pentru acas ă reprezintă un mod de a -i
transforma pe elevi în viitori responsabili. Atribuirea periodică de teme pentru acasă și
rezolvarea acestora de către elevi fără ajutorul părin ților, îl vor face pe elev mai
responsabil , acesta va în țelege că rezolvarea temelor pentru acasă este una di n obliga țiile de
elev. Con știentizarea rez olvării temelor ca și o datorie , îl va face pe elev să se integreze în
viitor mai u șor în câmpul muncii.
Spiritul de ini țiativă – se poate defini ca și o capacitate a individului de a s e implica și
partic ipa activ în diverse activită ți, de a-și asuma responsabilitatea pentru acțiunile sale. În
vederea dezvoltării spiritului de ini țiativă cadrul didactic poate propune elevilor diferite
activită ți din care aceștia pot alege în funcție de p asiunile și înclinațiile fiecărui a.
Implicarea elevilor în astfel de activită ți, fără a fi constrân și de către cadrul didactic , trebuie
apreciată, lăudată și încurajată de către cadrele didactice. Elevii au nevoie de apreciere , de
recunoa ștere a efortului, de confirmare , toate acestea ducând la o cre ștere a valorii
personale și a stimei de sine.
Motiva ția – ,,ansamblu de stimuli sau de mobiluri – trebuin țe, montaj e, tendin țe,
atrac ții ,interese , convi ngeri , năzuin țe, intenții, vise , aspira ții scopur i, idealuri -care sus țin
din inter ior realizarea anumitor ac țiuni, fapte , atitudini ” ( Popescu -Neveanu, P., Zlate, M.,
Crețu, T. ,1987, p . 47). Se știe că elevii învață mult mai ușor atunc i când au o motiva ție
intrisecă , însă în cazurile în care această mo tivație nu există cadrul didactic are menirea de
a o dezvolta sau forma una. În momentul când cadrul didactic atribuie temele pentru acasă
trebuie să precizeze care este scopul și ce utilitate are pentru elevi. Prezentarea utilității
trebuie s ă fie expusă într-un mod plăcut , la fel ca și cerința temei pentru acasă care are un
impact puternic asupra motiva ției elevilor.
Inteligen ța emoțională – este definită de către Daniel Goleman drept o capacitate ce
inclu de autocontrolul, perseveren ța, zelul , capaci tatea de motivare , empatia, con știința de

23 sine a unei pe rsoane. Toate aceste aptitudini , indiferent de poten țialul inte lectual genetic,
pot asigura o carieră de succes pentru fiecare elev.
Inteligen ța socială – semnifică o capacitate umană ce se const ruiește pe inteligența
emoțională. Conform lui Goleman ,,cei care dau dovadă de intel igență socială pot stabilii
mai ușor legături cu ceilalți, fiind mai perspicace în interpretarea reacțiil or și a
sentimentelor semenilor , în conducerea și organizare și în rezolvarea disputelor care pot
izbucnii în societa te” ( Goleman, D., 2008, p. 36)
Acordarea unor teme pentru acasă care urmăresc educarea co mpeten ței emo ționale și a
celei sociale , conform lui Goleman , poate avea foa rte multe avantaje printre care : o mare
capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilal t, mai mult succes și siguranța în sine ,
multe sentimente pozitive despre sine, școală și fa milie , o mai bună concentrare asupra
îndeplinirii unei misiuni și acordarea atenției necesare, mai p uțină izolare și anxietate în
societate etc.

2 .3. Rolurile educa ționale și responsabilitățile factorilor implicați

Pentru a putea observa cum se poate rezolva această sarcină – tema pentru acasă ,
trebuie să observăm mai înt âi factorii implica ți în acea stă etapă a demersului didactic :

FACTORII IMPLICA ȚI ÎN REZOLVAREA TEMEI PENTRU ACASĂ

ELEVUL

ÎNVĂ ȚĂTORUL PĂRINTELE

Fig. 1 Factorii implica ți în rezolvarea temei pentru acasă

24 Numai pri ntr-o colaborare sus ținută, strâ nsă și fluentă școa la și familia pot pune în
aplicare procesul de educare elevului. Factorii de modelare a personalită ții elevului trebuie
să interac ționeze ca un tot unitar, pentru atingerea țelului comun – educarea elevului.
Întreaga activitate la care este solicitat trebuie dirijată și concepută astfel încât, îndrumat de
învățător și părinți, școlarul să arate că poate îndepini programul învățării educându -se pe
sine.
Chiar dacă pare o activitate relativ simplă, nu to ți elevii se pot descurca fără ajutor în
pregătirea temelor pentru acasă. Unii elevi au nevoie de îndrumări în organizarea și
rezolvarea eficentă a temelor sau corectarea acestora.
a) Rolul învă țătorului în realizarea temelor pen tru acasă este de a iniția tema , de a o
controla și de a o valorifica în predarea noilor lecții sau pen tru notarea elevilor. Temele
pentru acasă imp un o verificare sistematică, realizată de către învă țător. Cu cât controlul
temelor este mai des și mai prec is, cu atât elevii vor lucra mai îngrijit și mai sistematic.
Inițierea temelor pentru acasă este urma tă de planificarea con ținutului, a volumului ,
frecve nței și intervalului temporar . Aceste ac țiuni se pot include în proiectarea unei unități
de învă țare și se revizuiesc pe parcurs în func ție de dinamica învățării.
Pentru a răspunde la întrebările Cum? Când? Cât ? învă țătorul trebuie să țină cont
de următoarele:
– să folosească teme pentru acasă diferen țiate, astfel ca fiecare elev din clasă să poa tă
aborda , la nivelul achizi ților sale , sarcinile de lucru cuprinse în lec ție;
– să încurajeze permanent elevii să caute mai multe rezolvări, să propună conexiuni și
generalizări ;
– să diversifice cerin țele date ;
– să cre eze elevilor diferite surprize în propun erea temei ;
– să folos ească metoda rezolv și corectez , în care fiecare elev după ce a rezolvat propria
temă să corecteze tema unui coleg, să facă comentarii asupra acesteia și să propună o
notă;
– să folosească diverse resurse în rezolvarea temei pentru acas ă (culegeri , atla se, caiete
de învă țare dirijată );
– să țină cont de tipurile de probleme care ar necesita verificarea în orele următoare ;

25 – să propună tema pentru acasă cu exerci ții de tipul i temilor din teste standardizate , prin
folosirea cât mai multor tipu ri de itemi.
Temele pentru acasă se încredin țează de obicei la finalul lec ției, după ce elevul și-a
însușit cunoștințele predate. Comunicarea temelor pentru acasă , cât și explicațiile necesare
trebuie să se încadreze în limitele orei de curs și nu în pauză. Învă țătorul are menirea de a –
i învă ța pe elevi cum să -și facă teme, nu să creeze în permanență un climat ce determină
ca necesitate apari ția unui mediator. Temele pentru acasă își ating scopul dacă sunt
corectate în permanen ță de învățător.
b) Rolul elevilor în realizarea temel or pen tru acasă este de a scrie, citi , gândi , întreba,
memo ra, căuta informa ții, relaționa , de a -și manifesta personalitatea.
Tema pentru acasă favorizează dobândirea tehnicilor de informare și de studiu,
dezvoltarea creativită ții, cultivarea unui stil de muncă independentă intelectuală , îi înva ță
pe elevi să combine cuno ștințele generale sau specifice disciplinei acumulate cu
informa țiile primite la ore.
Însu șirea tehnicilor de muncă int electuală independentă presupune , practică
îndelungată și sistematică, exercițiu. Acest proces îndelungat își are pașii săi care depind de
perseveren ța și cap acită țiile elvilor , dar și de pregătirea și abilitățiile învățătorului.
La început elev ul își face temele pentr u acasă pentru că a șa i se cere , el percepând
tema ca pe o obliga ție sau ca pe o metodă de a evita o notă mică. Cu timpul , acesta va
desfă șura munca independentă din preocuparea de a primi aprecierea învățătorului prin nota
pe care vrea să o ob țină, pentru a demonstr a celor din jur că este capabil , ca mai apoi să
ajungă să rezolve tem a pentru acasă pentru el însu și, să încerce bucuria că a în țeles
materialul studiat , și-a însu șit con ținutul și știe mai multe , satisfac ția lucrului bin e făcut.
Lucrul individual îi cre ște elevului încrederea în sine , modul său de a ra ționa, odată
cu lărgirea volumului de cuno ștințe. Exersarea capacităților intelectuale îi va conferi
elevului o cre ștere a nivelului de inteligen ță, a capacită ții de rezolvare a diverselor situa ții,
sporirea spiritului de ini țiativă și a capacității de decizie , ceea ce se va concretiza prin
obținerea de rezultate mai bune la școală și în viață. Un alt rol al lucrului individual este de
a a-i dezvolta elevului cap acitatea de a se organiza.
Elevii care acordă aten ție mărită temelor pentru acasă se descurcă mai bine iar
meritele lor sporesc pe măsură ce avansează în vârstă . Îndeplinirea unei responsabilită ți

26 precum rezolvarea temelor pentru acasă îl ajută pe elev să -și dezvolte atitudini și obiceiuri
comportamentale pozitive.
c) Unele studii arată că implicarea părin ților are efecte minime sau chiar negative
(Balli,1998;Balli,Demo și Wedman, 1998; Balli, Wedman și Demo,1997; Perkins și
Milgram, 1996). În plus, mulți părinți relat ează că î și ajută copii la teme , chiar dacă știu că
nu sunt pregăti ți să o facă și chiar dacă interacțiunea cu cei mici ajunge adesea să fie un
factor de stres s.
Plecând de la o serie de cercetări gândite pentru a identif ica în ce condi ții implicarea
părin ților ajută cu adevărat la efectuarea temelor pentru acasă, Epstein și c olegii
(Epstein,1988, 1991, 2001 ; Epstein și Becker, 1982; VanVoor his, 2003) au propus
,,efectuarea interactivă a temelor pentru acasă”. Iată câteva dintre trăsăturile acestei op țiuni:
 Părin ții primesc un set de recomandări clare privind rolul ce le revine.
 Nimeni nu se a șteaptă ca părinții să se poarte ca niște experți în materie.
 Părin ții vor veni cu întrebări de clarificare, menite să aj ute elevii să sin tetizeze mai bine
ce au învă țat ( Robert, J. ,Marzano 2007, p.121)
Totu și rolul părinților în realizarea temelor pentru acasă este de a asigura condițiile
mater iale, de a motiva elevul, a sprijinii, a ajuta , a îndruma , a corecta și a colabora. Unele
studii arată că prin intermediul temelor pentru acasă părin ții descoperă multe lucruri legate
de educa ția copilului. Părinții au menirea de a -i încuraja pe copii de a renun ța la orele libere
petrecute în fa ța televizorului sau a calcul atorului în favoarea căr ților. Tema reprezintă o
oportunitate pentru de a cun oaște cât mai multe lucruri noi, dar și pentru părinte, care are
posibilitatea de a se implica activ în educa ția copilului.
Creân d condi țiile necesare copilului , pentru a – și face tema pentru acasă în liniște,
părintele se asigură de succesul de a -și rezolva singur proble mele în ceea ce prive ște școala ,
iar confortul biroului său va anihila sentimetul de obligativitate în a face temele pentru
acasă.

27 2.4. Factori i perturbatori în efectuarea temelor pentru acasă

Rezolvarea temelor pentru acasă în fiecare zi poate să se desfă șoare haotic sau poate
avea o d esfășurare planificată rațional : mai întâi, elevul rezolvă temele cele mai grel e, ap oi
pe cele mai u șoare, legâ nd studil din manual cu temele cu caracter practic. La început,
planifica rea muncii urmăre ște un anumit efort și ceva mai mult timp, treptat tema se
desfă șoară într -un timp tot mai scurt, iar atunci când ac țiunea este bine organi zată, aproape
că se contope ște cu momentul în care se trece la executarea muncii.
Efectuarea temelor de către elevi r eprezintă o bună planifica re și o bună verificare a
rezultatelor. Primul pas al organizării este ca elevul să știe ce are de făc ut, care sunt
resursele de care are nevoie și să-și realizeze un program sau un plan de lucru. Este bine de
știut că factorii perturbatori în rezolvarea temelor de casă sunt ergonomia locului de studiu ,
distragerea aten ției, atitudinea elevului fa ță de te mă.
Atitudinea gre șită față de muncă , atitudinea formată în familia în care copi lul este
tratat ca un prin țișor, nu este implicat în nici o activitate gospodărească , nu are nici o
responsabilitate , nu i se atribuie nici o sarcină . Elevul devine pu r și simplu leneș , i se pare
absolut normal să nu facă nimic , în consecin ță nici temele pentru acasă.
Inexisten ța unui program zilnic , care să -i ordoneze activită țile. Încă din clasa I , micul
școlar trebuie să înțeleagă că timpul este prețios, că activit atea lui principală este școala , că
munca alternează cu odihna sau activită țiile recreative. Acest program trebuie stabilit în
funcție de particularitățile vârstei și indi vidualizat pentru fiecare copil , dar cu acordul
acestuia. D upă ce acesta vine de la școală , este indicat să urmeze cel pu țin o oră de odihnă,
acest timp fiind acordat în mare parte activită ților care fac deosebită plăcere copilului. Cele
mai ind icate activită ți sunt plimbarea , mi șcarea, jocurile în aer liber, evitându -se
calculatoru l sau televizorul. Unii copii au obiceiul de a -și rezolva temele pentru acasă
imediat ce ajung de la școală. Aceștia simt nevoia de a -și îndeplinii s arcinile , pentru o
deplină libertate ulterioară.
Volumul mare al temelor pentru acasă îi determină pe unii elevi să dezarmeze când
văd că au prea multe teme pentru acasă de făcut. Este indicat să nu rămână niciodată cu
restan țe, iar în zilele în care au mai pu ține teme la unele materii să rezolve temele și la alte

28 materii, chiar dacă nu le au pentru a doua zi. O colaborare strânsă a școlii cu familia poate
duce la rezolvarea acestei probleme.
Exigen ța pr ea mare din partea părin ților, care u neori îndeosebi în clasele mici ,
obișnuiesc să rupă foile din caiete atunci când nu sunt mulțumiți de scris ul copil ului. Pare o
măsură justificată , dar este mai indicat ca ace știa să -l urmărească pe copil astfel să nu se
ajungă la această situa ție, deoarece ruperea foilor îl demobilizeaz ă pe copil , înseamnă
negarea întregii munci. De asemenea unii părin ți obișn uiesc să le dea de lucru
,,suplimen tar” copiilor fără a se informa câte ore de activ itate a avut copilul în acea zi , ce
teme pentru acasă are de rezolvat, pentru a evita supraîncărcarea.
Foarte mul ți copii au obiceiul de a trage de timp în tim pul rezolvării temelor pentru
acasă , ace știa găsind tot felul de mot ive de întrerupere a lucrului : caută o carte, încep să
povestească ce au făcut la școală, se uită la televizor , în tot acest timp se prelunge ște timpul
acordat rezolvării temelor pentru ac asă. Este unul dintre cele mai obo sitoare și dăunătoare
obiceiuri , iar părintele trebuie să fie strict în această privin ță, să-i acorde o limită de timp și
efectiv să nu -i permită să facă altceva din momentul în care a început rezolvarea temelor
pentru aca să. Între două materii poa te să aibă o pauză mică de timp , asemănătoare celei de
la școală. Copilul trebuie să fie con știent că dacă va prelungi în mod nejustificat timpul
acordat rezolvării temelor pentru acasă , consumă din timpul alocat activită ților lu i
preferate.
De asemenea este gre șit să i se promită copilului diverse recompense pentru a -și
rezolva temel e pentru acasă . Copilul trebuie să con știentizeze că rezolvarea temelor este
responsabi litatea lui și nu a părinților , că a șa cum are drept uri are și îndatoriri , că va trebui
să suporte consecin țe când nu își rezolvă sarcinile primite. În același timp copilul trebuie
încurajat în permanen ță, dar se încearcă ca părintele să nu stea tot timpul dedicat rezolvări i
temelor pentru acasă lângă el , pentru că aceasta poate devenii o obi șnuință și astfel copilul
nu mai va vrea să -și rezolve temelor decât în prezența acestuia. Dacă la începutul clasei I se
poate discuta despre o supraveghere mai stric tă, odată cu trecerea timpului , părintele
intervine do ar din când în când pentru cu anumite explica ții și corecturi , dacă este cazul,
acordându -i treptat copilului posibilitatea de a -și rezolva singur sarcinile, independen ță, de
a căpăta încredere în propriile puteri. Trebuie evitate extremele, un părinte cic ălitor, care va

29 face obsesie din temele pentu acasă ale copilului, devine la fel de iresponsabil ca și
părintele care nici nu știe dacă copilul are sau nu teme de rezolvat.

2 .5 . Temele pentru acasă î n lume

Temele pentru acasă completează cursurile și procesul de învățare al elevilor.
Temele promovează independen ța și organizarea au tonomă a procesului de învă țare, dar și
a fiecăru i sistem de învă țământ din lume . Între marile polemici din educație: tre buie să
existe teme pentru acasă și dacă da, cât este prea mult? Analize ale experților în educație
arată că mai multe teme pentru acasă nu înseamnă neapărat o educație mai bună. Timpul
îndelungat acordat de elevii din școala primară și din gimnaziu temel or de acasă este direct
legat de scăderea performanței școlare, susțin experții, conform unui studiu publicat anul
trecut în Journal of Educational Psychology. Un elev ar trebui să petreacă pe zi făcând teme
60-70 de minute, elevii care petrec mai mult de 100 de minute/zi pentru realizarea temelor
au avut rezultate mai slabe decât cei care au petrecut mai puțin timp – susține unul dintre
conducătorii studiului, profesorul Javier Suarez -Alvarez. Și rezultatele unei analize, făcută
de compania britanică Pears on Education în anul 2014, care a luat în considerare timpul
petrecut de elevi la școală și volumul temelor pentru acasă pe săptămână, precum și
cheltuielile pentru educație, în mai multe ță ri ale lumii, arată același lucru. Performața
sistemului de educaț ie nu este legată de un timp mai îndelungat acordat temelor pentru
acasă.
Finlanda
Finlandezii cred că o bună e duca ție este esențială în viață . Nu doar pentru că asigură
succesul în carieră , dar determină și felul în care ești perceput social. Copiii merg la școală
la 7 ani , învață 4 ore pe zi , 5 zile pe săptămână și pentru temele pentru acasă lucrează 2,8
ore pe săptămână. În restul timpului după orele de școală, elevii sunt antrenați în activități
educa ționale sponsorizate de școli, deoarece finlandezii cred că o bună parte din procesul
de învă țare trebuie să se facă în afara școlii. Nu dau examen până la vâ rsta de 16 ani.
Finlanda cheltuiește anual 9025 de dolari pentru școlarizarea fiecărui elev, școlaritatea este

30 gratuită, iar mesele la școală sunt subven ționate. Aceas tă analiză cotează Finlanda pe locul
5 în lume.
Coreea de Sud
Coreea de Sud se situează pe locul I în privin ța sistemu lui de educa ție din două motive .
În primul rând sud -coreeni i cred c ă trebuie să muncească din gr eu. Copiii petrec 5 sau 6
zile pe săptămână la școală și primesc în toate domeniile o educație solidă. În al doilea rând
Core ea de Sud cheltuie ște mai mult de 11 miliarde de dolari pe an pent ru învă țământ, adică
7820 de dolari pe an pentru fiecare elev. În consecin ță aproape 100% d in popula ție este
alfabetizată. Elevii lucrează acasă 2,9 ore săptămânal.
Japonia
În Japonia școala este catalogată etica muncii și multă tehnologie. Aceasta este
combina ția care a dus sistemul de educație japonez pe lo cul II în lume.
Elevii lucrează pen tru temele pentru acasă doar 3,8 ore săptămânal , dar la școală copiii
au acces la mai multe tehnologii decât oriunde în lume, ceea ce le dă șansa de a găsi
răspunsuri la cele mai grele probleme.
De asemenea, în Japonia se pune mare accent pe activită țile extracurricular e cum ar fi
sporturile și șahul . Teme pentru acasă mai grele se dau doar în timpul vacan ței de vară.
Marea Britanie
Marea Britania se află pe locul 6 în privin ța sistemului de ed ucație. Conform
regleme ntărilor introduse în anul 1998 , școlilor primare din Marea Britanie li s -a indicat să
nu se dea teme pentru aca să care să le ia mai mult de 1 oră pe săptămână copiilor între 5 și
7 ani și câte o jumătate de oră pe zi copiilor între 7 și 11 ani. În realitate, studiul Person
Education demonstrează că elevii din învă țământul primar și gimnazial lucrează acasă în
medie 4,9 ore săptămânal.
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii se află pe locul 17 în privin ța sistemului de învă țământ.
Elevii americani lucrează acasă 6,1 ore săptă mânal. Nu există un curriculum național , dar în
toate statele americanii pun pre ț pe instruc ția în arte , pe laboratoare de știință și pe
consilierea școlară , considerate nu un lux , ci esen țiale în educație.
Statele Unite alocă anual 11.732 de dolari anual pentru educația fiecărui elev din
școala primară, mai mult decât oricare alt stat al lumii.

31 Germania
În Germania căr țile și caietele stau la școală , sunt aduse a casă doar cartea și caietul la
care au teme. În clasa I părin ții sunt atenționați că temele pentru acasă nu trebuie să dur eze
mai mult de 20 -30 de minute , iar pentru copiii neastâmpăra ți și care nu au răbdare maxim
10 minute. Ideea este ca micu ții să fie a trași de școală și astfel vor dori să scrie sau să
citească mai mult fără a fi obliga ți. În plus – nu contează dacă temele pe ntru acasă sunt gata
sau nu , contează ca fiecare să scrie ceva. Nu cont ează dacă scriu frumos sau urât , important
este să poată cit i cuvântu l. Elevii nu au teme în weekend , dar nici în vacan țe.
În Fran ța, pe locul 23 în privin ța sistemului de educație , elevii lucrează acasă 5,1
ore săptămânal.
În Australia , pe locul 15 în privin ța sistemului de educație , elevii lucrează acasă 6
ore săptămânal.
În Italia , pe locul 25 în privin ța sistemului de educație , elevii lucrează acasă 8,7 ore
săptămânal.
În Rusia , pe locul 13 în privin ța sistemului de educație , elevii lucrează acasă 9,7
ore săptămân al.
În clasamentul țărilor participante la Studiul PISA (Programme for International
Student Assessment ) din anul 2012 România se pozi ționează pe locul 6 în topul țărilor cu
numărul cel mai mare de ore pe săptămână alocate temelor pentru acasă pe primele locuri
situându -se Shanghai – China, Rusia și Singapore. În partea inferioară a acestui clasament
se află Finlanda și Coreea de Sud . Statul român alocă anual 4012 lei pentru elevii din
învățământul primar echivalentul a 1064 dolari costul stand ard per elev.

32

Fig. 2 Statistica teme pe ntru acasă realizată de OECD ( Organiza ția de Cooperare și
Dezvoltare Ec onomică

33 CAPITOLUL III
IMPACTUL TEMELOR PENTRU ACASĂ
ASUPRA ȘCOLARULUI MIC

3 .1 Motiva ția alegerii temei

,,Marea artă a unui educator, constă în cizelarea manierelor ș i informare minții; el
trebuie să sădească în elevul său bunele obiceiuri și principi ile virtuții și ale înțelepciunii;
să-i dea treptat o viziune a supra omenirii și să dezvolte în el tendin ța de a imita tot ceea
ce este excelent și demn de laudă.”
John Locke

Calitatea în învă țământ începe cu managementul te mei pentru acasă ? este
întrebarea la care am dorit să răspund prin argumente științifice care scot în evidență
impactul temelor pentru acasă asupra școlarului mic.
Temele pentru acasă pot fi considerate o modalitate de exersare a t ehnicilor de
muncă intelectuală , pentru că, pe lângă faptul că prin efectuarea lor se consolidează ceea
ce a fost învă țat în clasă , se exersează și capacitatea de organizare și conducere a propriei
învățări.
În contextul discu ților actuale referitoare la teme le pentru acasă, c onform ordinului
ministrului ( Nr. 5893 din 28.1 1.2016), temele nu trebuie să fie cons iderate de către elevi
o povară , exerci țiile pro puse trebuie să fie interesante , iar timpul soli citat rezolvării lor
rezonabil. Acestea trebuie să incite elevul , nu să -i inducă repulsie , solicitându -l excesiv.
În lucrare doresc să surprind impactul temelor pentru acasă asupra școlarului mic ,
mi-am propus să valorific informațile obținute prin rezolvarea temelor pentru acasă în
dezvoltarea la el evi a capacităților de învățare – autocontrol – autoreglare. Rezolvând
singuri temele acasă î și dezvoltă capacitatea de a studia individual și de a descoperi alte
aspecte ale învă țării față de explicațiile, cunoștințele oferite la clasă, devenind autodidac t.

34
3.2. Precizarea obiectivelor și formularea ipotezei

Având ca punct de plecare motiva ția alegerii temei precum și importanța temelor
pentru acasă în cadrul procesului d e învă țământ la clasele primare , am stabilit următoar ele
obiective:
 Eviden țierea importanței rezolvării temei pentu acasă la școlarul mic ;
 Progresul înregistrat de elevi prin rezolvarea temelor pentru acasă;
 Utilizarea temei pentru acasă ca metodă activă în activitatea individuală de învă țare ;
Descoperirea dimensiunilor pe care le dezvoltă la școlarii mici prin îmbogățirea și
adânci rea informa țiilor dobândite la orele de curs .

Ipotezele cercetării :
În vederea desfă șurării cercetării am stabilit următoarea ipotez ă, iar pentru a vedea
dacă se confirmă sau nu , mi-am structurat întreg ul demers metodologic. Ipoteza stabilită
este:
I – Dacă elevii primesc teme pentru acasă care să țină cont de nevoile acestora, atunci
vom determina cre șterea nivelului de instruire ;

3.3. Organizarea cercetării. Desfășurarea cercetării. I nterpretarea datelor

Cercetarea pedagogică a fost realizată la Școala Gimnazială Găvojdia, precum și
la Școala Gimnazială Criciova , în semestrul al doilea al anului școlar 201 6-2017. Am
folosit două grupuri p aralele de clasa a IV -a, echilibrate atât din punct de vedere al
rezultatelor școla re cât și a numărului de elevi . Clasa de la Găvojdia reprezintă eșantionul
experimental ( E. E. ) cu un număr de 15 elevi, iar clasa de la Școala Gimnazială Criciova
reprezintă eșantionul de control ( E.C.) cu un număr de 14 elevi .
Cercetarea s -a desfă șurat în cadrul ariei curriculare Limbă și comunicare , la
disciplina Limba și literatura română, în cadrul unitățiilor tematice ce c uprind păr țile de
vorbire învă țate: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele perso nal și numeralul .

35 Eșantionul experimental lucrează cu teme pentru acasă, elaborate diferen țiat, iar
eșantionul de control lucrează fără teme pentru acasă .
Cercet area a cuprins trei etape:
A. Etapa inițială (pretest ) care a avut un caracter constatativ . Elevii celor două clase
primesc un test de evaluare ce vizează cuno ștințele învățate în clasa a III -a referito r la
părțile de vorbire studiate . ( Anexa nr. 1)
B. Etapa intervenției ameliorative cu valoare formativă . Se predau cuno ștințele noi
despre păr țile de vorbire , se dau te me pentru acasă și se verifică (doar pentr u eșantinul
experimental ), se dă câte un test de evaluare formativă după fiecare parte de v orbire
studiat ă ( pentru ambele e șantioane ) .
C. Etapa evaluării ce a avut un caracter comparativ cu privire la rezultatele obținute în
urma demersului experimental formativ. Se dă un test de evaluare finală după studierea
noțiunilor noi despre pă rțile de vorbire pentru ambele e șantioane.
Testele de evaluare date în cadrul fiecărei etape au fost elaborate conform programei
școlare în vigoare la Limba și literatura română de către cadrele didactice care predau la
clasă la cele două e șantioane ( E.E., E.C.)
Situația valorică inițială a celor do uă eșantioane la clasa a patra este redată în tabelul
următor:
Tabelul nr. 3 Situa ția valorică inițială a celor două eșantioane

Având un caracter constatativ, proba de evaluare inițială reflectă volumul și calita tea
cunoștințelor, priceperilor și deprinderi lor, constituind un punct de pornire în demersul
ameliorativ.
Proba inițială constă în mai multe exerciții ce cuprind no țiunile învățate în clasa a
III-a referitor la păr țile de vorbire studiate : felul, numărul, genul , scrierea corectă.
Situația școlară
Grupa Număr
elevi Slabi Mediocri Buni Foarte buni
E.E. 15 2( 13,33%) 3(20%) 6(40%) 4(26,66%)
E.C. 14 2(14,28%) 2(14,28%) 6(42,85%) 4(28,57%)

36 În cadrul probei de evaluare ini țială la Limba și literatura română am stabilit itemi de
evaluare ce vizează obiectivele opera ționale conform Anexei 2 :
O1- să citească corect , cursiv și expresiv un text cunoscut / I1 , I2
O2- să definească substantivul, verbul, pronumele, adjectivul / I4
O3 – să identifice părțile de vorbire învățate /I3
O4- să realizeze corect analiza gr amaticală a păr ților de vorbire , precizând categor iile
gramaticale ale acestora /I5, I6
O5 – să utilizeze corect păr țile de vorbire învățate î n realizarea sarcinilor propuse/ I 7
Proba ini țială la Limba și literatura română este prezentată în – Anexa nr. 2 :
Histograma pentru rezultatele la evaluare a ini țială pentru cele două eșantioane este
următoarea :
0123456
FB B S IEșantion experimental
Eșantion de control

Fig. 3 Histograma rezultatelor la evaluarea ini țială pentru cele două eșantioane
Din reprezentările grafice se poate observa faptul că, cele două e șantio ane paralele
sunt omogene rezultatele ini țiale fiind apropiate.
În etapa intervenției ameliorative, la ambele clase se predau cuno ștințele noi
despre păr țile de vorbire astfel :
 Substantiv : felul substantivului, numărul substantivului , genul substantivului ;
 Adjectiv : acord ul adjectivului cu substantivul , pozi ția adjectivului fa ță de substantiv ,
cazuri speciale ;
 Verb : număr ul verbului, persoana verbului , timpul verbului ;

37 Pronumele personal și pronumele personal de politețe : numărul p ronumelui ,
persoana pronumelui , genul pronumel ui, alte forme ale pronumelui personal ;
 Numeral : felul , ce exprimă ( numărul și ordinea ) .
După predarea cuno ștințelor noi p entru fiecare parte de vorbire s e elaborează probe de
evaluare care sunt sus ținute de către elevi , iar pentru elevii din e șantionul experimental (
E.E.) se dau teme pentru acasă care se corectează de către învă țător.
În cele ce urmează voi prez enta câte o temă de acasă , pentru fiecare parte de vorbire
studiată în vederea valorificării cuno ștințelor însușite în urma predării. Verificând zilnic
temele mi -am putut da seama care elev poate rezolva teme de dezvol tare și care au nevoie
de teme cu scop ul aprofundării cuno ștințelor. Elaborarea acestor teme cu caracter
interdisciplinar ce vizează și alte discipline (Arte vizuale și abilități practice, Matematică și
Științe ale naturii) mă ajută în munca diferen țiată cu elevii.
Clasa : a IV -a
Subiectul lecției : Substantivul – recapitulare
Tema pentru acasă : Fi șa personală a substantivului
Verificarea temei : Se va aprecia creativitatea de care a dat dovadă fiecare elev
Motivarea privind utilitatea acordării acestei teme pentru acasă: Această temă ajută elevii
să-și dezvolte imaginația și creativitatea.

Fișa personală
a substantivului
Numele: ……………………
Felul …………………………
Numărul ……………….. Genul …………… ……….
Explica ție…………………………………………………
O rimă …………………………………………………….
Despăr țit în silabe …………………………………….
Vocale și consoane …………………. ……………….
Cuvinte înrudite ……………………………………….
O însu șire potrivită …………………………………..
O propozi ție ……………………………………………. Foto

38
Ghiocelu l Clasa : a IV -a
Subiectul lec ției : Adjectivul – acordul adjectivului cu substantivul
Tema pentru acasă : Poiana adjectivelor
Verificarea temei : Se va realiza prin prezentarea oral ă de către fiecare elev a temei pentru
acasă. Se vor corecta gre șelile gramaticale (acordul dintre adjectiv și substantiv) și se vor
oferi sugestii cu privire la perfec ționarea temei pentru acasă.
Motivarea privind utilitatea acordării acestei teme pentru acasă: Această temă ajută elevii
să-și dezvolte capacită țiile de exprimare corectă și cunoștințele despre mediul înconjurător.

Ghioceii cresc în poieni, în păduri, în crânguri. Găse ște cele mai potrivite adjective pentru
un ghiocel și scrie -le împrejurul cercului folosind culori diferite.
Clasa : a IV -a
Subiectul lec ției : Numărul verbului
Tema pentru acasă : Verbe de primăvară
Verificarea temei : Se va realiza prin verificare de către învă țător
Motivarea privind utilitatea acordării acestei teme pentru acasă: Această temă ajută elevii
să-și dezvolte capacitățiile de exprimare corectă și cunoștințele despre mediul înconjurător.
Scrie cât mai multe verbe la numărul singular care să aibă legătură cu … primăvara . Trece
verbele la numărul plur al.

Singular Plural

39
Clasa : a IV -a
Subiectul lec ției : Pronumele personal și pronumele personal de politețe
Tema pentru acasă : Pronumele personal – defini ție
Verificarea temei : Se va realiza prin verificare de către învă țător
Motivarea privind utilitatea acordării acestei teme pentru acasă: Această temă ajută elevii
să-și dezvolte capacitățiile de exprimare corectă .

Înlocuie ște substantivele din pr opozițiile date cu pronumele personale :
Maria a plecat la munt e.
Eu și Marius am citit aceeași carte.
– Vlad, ai fost în parc?
A venit și Max.
Crezi că Elena și Maria își vor cumpăra role?

Clasa : a IV -a
Subiectul lec ției : Numeralul
Tema pentru acasă : Scrierea corectă a numeralelor
Verificarea temei : Se va realiza prin verificare de către învă țător
Motivarea privind utilitatea acordării acestei teme pentru acasă: Această temă ajută elevii
să-și însușească scrierea corectă a numeralelor și cunoașterea unor personalită ți ale
literaturii române.
Scrie cu l itere numeralele corespunzătoare anului na șterii și cel al morții pentru fiecare caz:

Mihai Eminescu Ion Luca Caragiale Ion Agâr biceanu
1850 -1889 1859 -1912 1882 -1963 Noi Tu Ea El

40 Proba de evaluare la substantiv con ține următorii itemi de evaluare ce vizează
următoarele obiective opera ționale:
Obiective opera ționale :
O1 – să idenifice substantivele comune și proprii dint r-un text dat / I 1
O2 – să recunoască substantivele dintr -un șir de cuvinte și să le clasifice în funcție de genul
acestora / I 2
O3 – să scrie substantive proprii,potivind cerin țelor date / I 3
O4 – să completeze versurile cu substantivele corespunzătoare și să le analizeze / I 4
O5 – să transforme substantivele comune în substantive proprii / I 5
O6 – să formeze substantive pornind de la cuvintele date / I 6
Test de evaluare Su bstantivul ( Anexa nr. 3 )
Proba de evaluare la adjectiv conține următorii itemi de evaluare ce vizează următoarele
obiective opera ționale:
Obiective opera ționale :
O1 – să recunoască adjectivele și substantivele din textul dat ; / I 1
O2 -să transforme corect numărul sing ular/ plural pentu fiecare pereche adjectiv – substantiv
realizând corect acordul ; / I 2
O3 – să scrie corect adjectivele sc himbându -le pozi ția față de substantiv ;/ I 3
O4 – să alcătuiască o propozi ție care conțină trei adjective ; / I 4
O5 – să găsească trei adjective pentru substantivele date ; / I 5
O6 – să realizeze corect acordul dintre adjectiv și substantiv (număr și gen );/ I 6
Test de evaluare A djectivul ( Anexa nr. 4 )
Proba de evaluare la verb con ține următorii itemi de evaluare ce vizează următo arele
obiective opera ționale :

41 Obiective opera ționale :
O1 – să construiască formele de trecut și viitor ale unor verbe date la timpul prezent ;/ I1
O2 – să analizeze corect cele trei verb e alese ; / I 2
O3 – să identifice personajele din textul dat ;/ I2
O3 – să identifice verbele din construcțiile date ; /I3
O4 – să distingă forma corectă de scriere a verbelor ; /I4
O5 – să corecteze formele verbelor scrise greșit ; / I5
O6 -să transcrie corect scrisoarea ; / I5
Test de evaluare Verbul ( Anexa nr. 5 )
Proba de evaluare la pronume personal și pronumele personal de polite țe conține
următorii itemi de evaluare ce vizează următoarele obiective opera ționale :
Obiective opera ționale :
O1 – să idenifice pronumele personale și personale de politețe din textul d at;/ I1
O2 – să realizeze corect analiza gramaticală a pronumelor personale ; / I2
O3 – să înlocuiască substantivele date cu pronume personale ; /I3
O4- să alcătuiască propozi ții cu valorile morfologice ale cuvintelor date ; /I4
O5- să descopere pronumele per sonale din grila dată ; /I5
Test de evaluare Pronumele p ersonal ( Anexa nr. 6 )
Proba de evaluare la numeral conține următor ii itemi de evaluare ce vizează
următoarele obiective opera ționale :
Obiective opera ționale :
O1 – să scrie corect după dictare numerale ; / I1
O2 -să recunoască numeralele din textul dat ;/ I2
O3 -să completează propozi țiile cu numeralele potrivite ; /I3, I4, I5
O4 -să recunoască s crierea corectă a numeralelor; / I6
O5 -să alcătuiască propozi ții respectând ceințele date ; / I7
Test de evaluare Numeralul (Anexa nr. 7 )

42 În vederea verificării cuno ștințelor acumulate în per ioada interven ției ameliorative , am
aplicat câte o probă de evaluare finală pentru ambele e șantioane la discip lina Limba și
literatura română . În ca drul p robei de evaluare finală la Limba și literatura română am
stabilit următoarele obiective opera ționale și itemi de evaluare :
Obiective opera ționale:
O1 – să analizeze sintactico -morfologic cuvintele subliniate din text ;/ I 1
O2 – să utilizeze co rect păr țile de vorbire învă țate în exercițiile date ; /I 2, I 10
O3 – să identifice părțile de vorbire învățate ; / I 3, I 6
O4 – să recunoască valoarea morfologică a cuvintelor date ; /I 6
O5 – să recunoască scrierea corectă a părților de vo rbire învățate ; /I 4, I 5, I 7, I 8
O6 – să transforme propozițiile si mple în propoziții dezvoltate ; / I 9
Proba finală la Limba și literatura română este redată în Anexa nr. 8 :
Tabelul nr. 4 Rezultate test final e șantionul experimental
Eșantionu l experimental:
Rezultate Număr elevi Procent
Foarte bine 6 40 %
Bine 6 33,33 %
Suficent 2 13,33%
Insufi cent 1 6,67%

Tabelul nr. 5 Rezultate test final e șantionul de control
Eșantionul de control:
Rezultate Număr elevi Procent
Foarte bine 3 21,43 %
Bine 4 28,57 %
Suficent 5 35,71 %
Insuficent 2 14,29 %

Grafic comparativ între cele două e șantioane, eșantionul experimental și eșantionul de
control pentru evaluar ea finală la Limba și literatura română :

43 0123456
FB B S IEșantion experimental
Eșantion de control
Fig. 4 Histograma rezultatelor la evaluarea finală pentru cele două e șantioane
Din analiza graficelor se poate observa cu u șurință că rezul tatele ob ținute de cele două
eșantioa nedupă aplicarea factorului expe rimental diferă destul de mult. Rezultatele
obținute , în cazul e șantionului experimental , în care a fost introdus factorul experimental
(rezolvarea temel or pentru acasă de către elevi) , sunt net superioare fa ță de rezultatel e care
s-au ob ținut în cazul eșantionului de control.
De asemenea am real izat o compara ție între nivelul final și cel inițial pentru eșantionul
experimental, pen tru cele două teste la Limba și literatura română, care sunt prezentate în
cele ce urmeaz ă :
Pentru e șantionul experimental ( E. E )

Tabelul nr. 6 Rezultate comparative test ini țial/ test final eșantionul experimental
Situa ția grafic se prezintă astfel : Rezultate Nr.elevi
evaluare
ini țială Nr. elevi
evaluare
finală Procent
evaluare
ini țială Procent
evaluare
finală
Foarte bine 4 6 26,67% 40%
Bine 6 6 40% 40%
Suficent 3 2 20% 13,33%
Insuficent 2 1 13,33% 6,67%

44 0123456
FB B S ITest inițial
Test final

Fig. 5 Histograma rezultatelor la evaluarea ini țială și finală pentru eșantionul
experimental

Din cele prezentate mai sus reiese faptul că în cadrul e șantionului de control numărul
rezultatelor de suficent crește în defavoarea celor bune . Numărul elevilor cu calificativul
foarte bine se păstrează constant ( 3 elevi) la fel și numărul elevilor cu calificativul
insuficent ( 2 elevi ).
În cazul e șantionului experimental situația este modificată în ceea ce prive ște
evaluar ea ini țială și evaluarea finală . Astfel, rezultatele foarte bune cresc, rezultatele bune
se păstrează constant , iar rezultatele slabe și foarte slabe sunt în scădere. Se menține doar
un rezultat de insuficent , datorat faptului că elevul este un elev provenit din repeten ție, iar
familia nu se implică în activitatea școlară.
Analizând grafice le (Fig.5 ) se poate concluziona că, rezultatele ob ținute de eșantionul
experimental sunt net superioare, atât fa ță de eșantionul de control, dar mai ales față de
propriile rezultate ob ținute la testul ini țial. Ipoteza de la care am pornit în această cercetare
se verifică, mai mult decât atât, se poate afirma că rezultatele au fost vizibil influen țate de
elaborarea , rezolvarea și verificarea temelor pentru acasă în cadrul e șantionul experimental.

45
CONCLUZII

Temele pentru acasă sunt deosebit de importante în via ța școlaru lui mic, acestea
având rolul de a fixa informa țiile primite de la învățător, stimulând în acest mod
dezvoltarea cogni tivă a copilului și asigurând nivelul de performanță școlară. Acestea
reprezintă o verigă importantă în pocesul instructiv – educativ, iar prin folosirea zilnică a
temelor pentru acasă cre ște eficența învățării, elevii devenind mult mai încrezători în forț ele
proprii.
Urmărind obiectivele propuse în vederea proiectării și desfă șurării demersurilor de
metodolog ia cercetării lucrării de fa ță, putem afirma faptul că, acestea au fost atinse, iar
prin rezolvarea temelor pentru acasă în activitatea de înv ățare am reușit să evidențiez
importan ța acestora la discipl ina Limba și literatura română. Am observat la elevii din
eșantionul experimental anumite modificări comportamentale, aceștia devenind mult mai
responsabili, comunicativi și cooperanți.
Ipot eza stabilită conform căreia prin acordarea temelor ce țin cont de nevoile elevilo r
crește nivelul de instruire, dar și integrarea temei pentru acasă în cadrul disciplinei de
Limba și literatura română va determina dezvoltarea limbajului (a vocabularului activ),
precum și dezvoltarea comunicării, iar prin verificare zilnică a temele pentru acasă de către
învățător și dacă temele pentru acasă sunt efectuate ritmic de către elevi, atunci aceștia
reușesc să își fixeze un volum mai mare de cunoștiințe și reuș esc să -și îmbogățească
vocabularul.
Pe baza celor observate în realizarea acestei lucrări se pot afirma următoarele :
Tema pentru acasă are un efect pozitiv asupra achizi țiilor și învățării imediate, a
învățării pe termen lung, iar efectele for mative ale temei pentru acasă sunt mai mari si
mai importante pentru școlarul mic ale cărui atitudini și ale cărui abilități de studiu sunt în
formare.
Tema are un efect pozitiv asupra elevilor, atunci când performan țele acestora sunt
măsurate p rin probe de evaluare bazate pe capitole care con țin ceea ce s -a studiat la
clasă.

46 Tema pentru acasă trebuie să aibă o legătură imediată cu obiectivele de învă țare
(obiectivele opera ționale) . Fiecare temă trebuie să se raporteze imediat și explicit la
aceste finalită ți ale lecției.
Elevii care își rezolvă temele cu regularitate au rezultate foarte bune la învățătură, iar
majoritatea elevilor cu rezultate școlare slabe nu își efectuează în mod constant temele.
Tema pentru acasă continuă munca din clasa a elevilor, satisfă când ne voia de
informare, curiozitatea , eviden țiind personalitatea fiecăruia, provocând ie șirea din tipar și
din tipic, realizân d libertatea de exprimare și de creație. Dacă suntem generoși î n fața
lipsei de experientă, a u nor deprinderi și chiar a unor stângăcii, elevii prind aripi și tema
pentr u acasă constituie un prilej de a dezvolta comunicarea, de exprim are a gândurilor și
imagina ției copiilor.
Așa cum arată acum si stemul de educa ție din România, cred că t emele trebuie să
existe, dar atunc i când temele sunt prea multe îi fac rău copilului, sau îi fură din tim pul
necesar odihnei și jocului, ele devin nocive. Temele pentru acasă sunt necesare atâta timp
cât îl ajută pe elev să consolideze ceea ce a învă țat la școală și nu să -l împovăreze excesiv.
De asemenea , proiectele sunt foarte importante deoar ece conduc la propria cercetare . Mai
ales dacă elevul lucrează pentru un proiect care îl interesea ză, tema nu mai e temă în
sensul clasic, ci devine o adevărată buc urie și motiv de explorare. Eu personal nu cred că
temele, sau lipsa lor ar trebui să fie evaluate cu notă sau calificativ, notele ar trebui să -și
păstreze statutul lor de mijloc de consolidare și unealtă de interiorizează anumi ți algoritmi
de lucru, sau c adru în care elevii î și dau seama ce nu au înțeles, sau unde mai trebuie
completat cu explica ții.
În cadrul acestei lucrări am dorit și am încercat să surprind impactul temelor
pentru acasă asupra școlarului mic, în cadrul lecțiilor desfășurate în ciclul primar fără a
avea preten ția că am epuizat acest subiect.
Prin rezol varea și verificarea zilnică a temelor pentru acasă am contribuit la
mobilizarea întregii clase în activitatea de învă țare și consolidare a învățării, în așa fel
încât elevii au reu șit să depășească anumite obstacole și greutăți prin efort propriu,
sporindu -și încrederea în forțele lor.
Chiar dacă tema pentru acasă reprezintă o verigă importantă în procesul
instructiv -educativ, există situa ții în care cadrele didactice ezită a da teme pentru acasă

47 sau situa ții în care cadrele didactice evită să elaboreze teme pentru acasă diferențiate în
funcție de nevoile de dezvo ltare intele ctuală pentru fieca re elev. Ține de măiestria și
capacitatea învă țătorului, felul în care reu șește să elaboreze teme pentru acasă, astfel
încât învă țarea să nu aibă de suferit, ci dimpotrivă să devină mult mai atractivă și mai
motivantă.

48

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu, Marian, (2005 ), Metodica predării limbii și literaturii române –
învățământ primar , Editura Gheorghe Alexandru, Craiova .
2. Robert, J. Marzano, (2007), Arta și știința predării – Un cadru cuprinzător
pentru o instruire eficentă , Editura Trei, Bucure ști.
3. Cerghit, Ioan, (1989), Etapele unei cercetări științifico –pedagogice în Revista d e
pedagogie nr.2 .
4. Okon, W ., (1974), Didactică Generală, Compediu , Editura Didactică și
Pedagogică, București .
5. Ionescu, M., ( 2003 ), Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj Napoca.
6. Cucoș, Constantin, ( 2002 ), Pedagogie, Editura Polirom, Iași.
7. Iones cu, S., (2000 ), Managementul calității , Editura did actică și pedagogică,
București.
8. Drăgulănescu, N. , Niculae, C., (2000 ), Managementul calității , Ed. Niculescu.
9. Jinga, Ioan, Istrate, Elena, ( 2006), Manual de pedagogie , Editura All, București .
10. Okon, W ., (1986 ), Învățământul problematizat în școala contemporană , Editura
Didactică și Pedagogică, București .
11. Popescu -Neveanu, Paul, (1997) , Psihologie , Editura Didactică și Pedagogică ,
București .
12. Schwartz , Ghe orghe, Kelemen, Gabriela, (2010 ), Psihologia copilu lui, Editura
Universității ,,Aurel Vlaicu’’, Arad .
13. Gagne, R.,(1975), Cond ițiile învă țării, Editura Didactică și Pedagogică, București.
14. Olga D., Moldovan, Sonia, Ig nat, Dana, Bala ș Timar, ( 2010), Fundamentele
Psihologiei
I mecanisme informa țional -operaționale , Editura Universității ,,Aurel Vlaicu’’,
Arad .
15. Golu, M., (2005), Dinamica personalită ții, Editura Paideia, Colec ția de studii și
eseuri –

49 psihologie , Bucure ști.
16. Clegg, B. , (2003), Dezvoltare personală , Editura Polirom, Ia și.
17. Popescu -Neveanu, P.(1978) , Dicționar de psihologie , Editura Albatros , Bucure ști.
18. Cosmovici, A., Iacob, L., Boncu, Ș., Balan, B., Dafinoiu, I., Havârneanu, C.,
Rudică, T.,
(2008), Psihologie școlară , Editura Polirom , Iași.
19. Popescu -Neveanu, P ., Zlate, M., Cretu, T. (1987) , Psihologie școlară , Editura
Bucure ști.
20.Goleman, D. (2008) , Inteligen ța emoțională , Editu ra Curtea Veche, edi ția a III -a.
21.Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Claudia Balan, A nica Vasilache, Teodora
Tanasă,
(2007 ), Activități în completarea programului din ciclul primar , Editura
Euristica,
Iași.
22. Studiul PISA ( Programme for International Student Assessment )
23. M. Ed. C.T . Programe școlare pentru clasa a IV -a , București, nr. 5003/02 .12.2014
24 . www.didactic.ro
25 . www.edudemic.com
26 . fairreporters.net
27 . uk.businessinsider.com
28. www.emalascoala.com

50

Anexa nr.1

PROIECT DIDACTIC

DATA: 26.04.2017
CLASA : a IV –a
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Găvojdia
PROPUNĂTOR : Mo ț Cornelia Alina
UNITATEA TEMATICĂ : Primăvara
ARIA CURRICULARĂ : Limbă și comunicare
DISCIPLINA : Limba și literatura română
SUBIECTUL LECȚIEI : Părțile de vorbire -recapitulare
TIPUL ACTIVITĂȚII : de consolidare și sistematizare a cunoștințelor;

COMPETENȚE SPECIFICE :
3.1. Extragerea unor informa ții de detaliu din texte informative sau literare
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire /personajele acesteia
3.5. Sesizarea unor regularită ți ale limbii pe baza textului citit

OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1 – să completeze un ciorchine lacunar cu informațiile necesare;
O2 – să citească conștient ș i cursiv un text la prima vedere;
O3 – să recunoască părțile de vorbire studiate dintr -un text la prima vedere;
O4 – să analizeze părțile de vorbire studiate;
O5 – să alcătuiască en unțuri cu părți de vorbire .

STRATEGII DIDACTICE :
METODE ȘI PROCEDEE : conversația, exercițiul, explicația, probă orală, ciorchinele,
jocul didactic ,cubul;

51 MIJLOACE DE ÎNVĂ ȚĂMÂNT : fișe de lectură, floare cu exerciții, fișe de lucru, cub,
cele 6 fișe corespunzătoare fețelor cubului.
FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual , pe grupe

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
– M. Ed. C.T. Programe școlare pentru clasa a IV -a ,
București, nr. 5003 /02.12.2014 ;
– Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Claudia Balan, Anica Vasilache, Teodora Tanasă,
2007 – „Activități în completarea programului di n ciclul primar”, Editura Euristica, Iași;
-Adina Grigore, Cristina Ipate -Toma, Nicoleta -Sonia Ionică, Georgeta -Mihaela Crivac,
Claudia -Daniela Negri țoiu, Augustina Anghel, Elena -Otilia Țiroiu, Limba și literatura
română , Manual pentru clasa a IV -a , Ed . Ars Libri

52 Strategia didactică
Etapele lec ției
Ob.
Op.
Conținutul instructiv -educativ Metode și
procedee Resurse
materiale Forme de
organizare
Evaluare

1. Moment
organizatoric Asigurarea condițiilor optime pentru bu na desfășurare a lecției. conversa ția

activitate
frontală
observarea
sistematică
a comporta –
mentului

2.Reactualizarea
cunoștințelor

O1 Elevii vor analiza și vor completa un ciorchine lacunar de
forma

-ciorchinele

– exercițiul

– planșă
Ciorchinele

activitate
frontală
-capacitatea
de a
completa un
ciorchine
lacunar cu
informațiile
corecte;

3. Captarea
atenției

O2 Se va realiza printr -un text, la prima vedere, adaptat după
„Cireșul ”, de Călin Gruia. (Anexa 1 )
Elevii vor argumenta cu A sau F enunțurile următoare:
a)Toamna cire șul era îmbrăcat în straiul de aur roșu.
b)Mădălina nu cuno ștea bine graiul animalelor.
c) Cire șul era mare, înalt și gros.
d) Peste iarnă cire șul visa la ciorchini de cireșe roșii ș i aromate. – lectura

– exercițiul

– fișe de lectură

activitate
frontală și
individuală
-capacitatea
de a citi
conștinet și
corect un
text
necunoscut;
Părți de
vorbire

53 e ) Primăvara cire șul s-a împodobit cu buchete de flori.
4. Anunțarea
temei și a
obiectivelor Astăzi, la ora de limba română, vom recapitula părțile de
vorbire studiate. -conversatia

activitate
frontală

5. Dirijarea
învățării

O2

O3

Elevii vor citi în lanț text ul și vor identifica câte o parte de
vorbire studiată, din enunțurile respective.
Joc didactic: ,,Floarea cunoașterii,,.
-Se prezintă o planșă cu o floare, fiecare petală a florii
reprezentând o parte de vorbire.
SUBSTANTIV:
Care este forma de plural a s ubstantivelor:
cireș – vis –
creangă – grai –
ciorchine – buchet –
ADJECTIV:
Formați de la următoarele substantive, adjective:
ploaie – frunză –
pădure – soar e-
aur– mugur –
PRONUME:
1. În propoziția:

– explica ția

– exercițiul

-jocul didactic

Jocul părților
de vorbire;

activitate
frontală

activitate
individuală

capacitatea
de a selecta
părțile de
vorbire

54

O4

O5 „Încă de astă toamnă, Madalinei i s -a părut că cireșul de lângă
fântână ar vrea să stea de vorba cu ea.”
a) există două pronume personale, pers a III -a nr pl, gen
masculin;
b) exista un pro nume pers, pers a II -a nr. pl;
c) exista un pronume pers, pers a III -a , nr. pl, gen feminin;
2. Alcătuiți o propoziție în care să folosiți un pronume personal
de politețe, persoana a II -a., nr.pl.
NUMERAL:
a)Scrie cu litere următoarele numere: 11, 24, 105
b) Completați proverbele cu numeralele potrivite:
Cine aleargă după……….. iepuri nu prinde nici……….. .
Numai cu ……. floare nu se face primavară.
VERBUL:
a) Sublinia ți și analizați verbele din enunțul următor :
,,Acum câteva zile cireșul s -a trezit din somn și s -a împo dobit cu
flori albe”.
b) Alcătuiți o propoziție în care să folosiți verbele a merge.a
desena și a scrie la numărul singular, persoana a III -a , timp
viitor
-exercițiul

-proba
scrisă

studiat e
dintr -un
fragment;

55
6. Ob ținerea
performan ței

O2
O3

O4
O5 – Se va realiza folosind metoda cubului. (ANEXA 2) Este
prezentat un cub. Pe cele șase fețe ale cubului există
instrucțiuni de tipul :
1. DESCRIE !
2. COMPARĂ !
3. ASOCIAZĂ !
4. ANALIZEAZĂ !
5. APLICĂ !
6. ARGUMENTEAZĂ
Copiii vor lucra pe grupe. Fiecare grupă va primi un număr și o
fișă de lucru, corespunzătoare unei fețe a cubului.
– După rezolvarea cerinței avute, un elev vine în fața clasei,
prezintă exercițiul și rezolvarea acestu ia, apoi adaugă fișa pe fața
cubului potrivită.
– Se face corectarea exercițiilor acolo unde este cazul.

-jocul didactic

-explicația

-metoda

cubului

problematizarea

-exercițiul

-conversația

– fișe

– cub

– activitate
pe grupe

7.Încheierea
activită ții
Se fac aprecieri generale și individuale privind activitatea
desfășurată de elevi.
Se discută tema pentru acasă.
– conversa ția – activitate
frontală

56
Anexe Proiect de lec ție

„Încă de astă toamnă, Madalinei i s -a părut că cireșul de lângă fântân ă ar vrea să stea de vorba cu
ea. Era îmbracat în strai de aur roșu și din când în când se uita spre pădure cu părere de rău. De
bună seamă ca voia s -o întrebe ceva. Mădălina însă nu cunoștea bine graiul copacilor. Se
temea să nu se încurce. Cireșul era m are, înalt și serios.
Într -o noapte copacul și -a lepădat toate frunzele și a adormit. Dacă și pomii visează când
dorm, de bună seamă că cireșul de lângă fântână a visat, toată iarna, ploi calde și privighetori.
Acum câteva zile cireșul s -a trezit din somn și s -a împo dobit cu flori albe.”
(Cireșul, de Călin Gruia)

57
Cubul

1. DESCRIE -TE PE TINE
Se va juca jocul: „Cine sunt, cum sunt?” Fiecare elev își va spune prenumele și o însușire care
ar trebui să i se potrivească, care să înceapă cu aceeaș i literă cu care începe prenumele. (exemplu:
Adi-ambițios)
( Se precizează că prenumele fiecăruia reprezintă substantive proprii, iar însușirile reprezintă
adjective.)

2. COMPARĂ – cuvintele subliniate din propozițiile de mai jos și spune ce părți de v orbire
sunt:

a) Clopoțelul vesel anunță un nou an școlar. b)Am primit o rochiță nouă de la bunica.
Veselul acela este fra tele meu. Doar nouă dintre noi am reușit să trecem proba de la ora de sport.

c) Noi suntem elevi în cadrul Liceului Teoretic „Dr. Lind”.
Am citit povestea: „Hainele cele noi ale împăratului”.

3. ANALIZEAZĂ –părțile de vorbire subliniate:

Cireșul era îmbrăcat în strai roșu și din când în când se ui ta cu părere de rău spre pădure.
Ea îl bucuras e de atâtea ori cu foșnetul ei. Dar acum nu mai erau decât două -trei frunze în pomi
care abia se mai țineau în bătaia vântului .

4. ASOCIAZA – substantivele din prima coloană cu adjectivele din cea de -a doua coloană:

Cireșe întinsă
Haine gustoasă
Prăjitură amare
Câmpia zdrențuite

Alcătuiți enunțuri cu expresiile obținute.

5. APLICĂ
Găsește pronumele indicate și alcătuiește propoziții cu acestea :

58 Pronume personal, persoana I, nr.plural.
Pronume personal de politețe, persoana III, nr.singular.
Pronume personal, persoana II,nr. plural..

6. ARGUMENTEAZ Ă
Corectează greșelile din textul de mai jos și argumentează alegerile făcute :

De la bucureșt i, unde am urcat amîndoi și până la frumosul st ațiune sinaia, unde am coborât,a
privit timpul pe fereastră.
FLOAREA CUNOAȘTERII

I. SUBSTANTIV:
Care este forma de plural a substantivelor:

cireș –…….. …………………….. …..
vis-……………………………….
creangă – …………………………..
grai-……………………………
ciorchine – …………………………
buchet –………………………..
II. ADJECTIV:

Formați de la ur mătoarele substantive, verbe :

ploaie – ……………………………..
veselie -………………………………
floare – ……………………………
mersul -……………………………….
bucuria – ……………………………….
mugur -………………………………..
III. PRONUME:
1. În propoziția:
„Încă de astă toamnă, Madalinei i s -a părut că ci reșul de lângă fântână ar vrea să stea de vorba
cu ea.”
a) există două pronume personale, pers a III -a nr pl.;
b) exista un pronume pers, pers a II -a nr. pl;

59 c) exista un pronume pers, pers a III -a , nr sg.;

2. Alcătuiți o propoziție în care să folosiți u n pronume personal de politețe persoana a II -a nr. pl. .
……………………………………………………………………

IV. NUMERAL:
a)Scrie cu litere următoarele numere:
11-……………………………
24- …………………… ……..
105- …………………………..
b) Completați proverbele cu numeralele potrivite:

Cine aleargă după……….. iepuri nu prinde nici……….. .
Numai cu ……. floare nu se face primavară.

a) Sublinia ți și analizați verbele din enun țul următor :
Acum câteva zile cireșul s -a trezit din somn și s -a împo dobit cu flori albe.
b) Alcătuiți o propoziție în care să folosiți verbele a merge.a desena și a scrie la numărul singular,
persoana a III -a , timp viitor

2. COMPARĂ – cuvintele subliniate din propozițiile de mai jos și scrie ce părți de vorbire
sunt:
a) Clopoțelul vesel anunță un nou an școlar.

Veselul acela este fratele meu.

b) Doar nouă dintre noi am reușit să trecem proba de la ora de sport.

Am primit o rochiță nouă de la bunica.

c) Noi suntem elevi în cadrul Liceului Teoretic „Dr. Lind”.

Am citit pove stea „Hainele cele noi ale împăratului”.
3. ANALIZEAZĂ –părțile de vorbire subliniate: V . VERBUL :

60 Cireșul era îmbrăcat în strai roșu și din când în când se uita cu părere de rău spre pădure.
Ea îl bucurase de atâtea ori cu foșnetul ei. Dar acum nu mai erau decât două,trei frunze în pomi
care abia se mai țineau în bătaia vântului .

………………………………………………………………………………………. …………………………………………………..
……………………. ………………………………………………………………………………………. …………………………….
………………………………………………………………………………………. …………………. ……………………………….
………………………………………………………………………………………. …………………………………………………..
…………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

4. ASOCIAZĂ – substantivele din prima coloană cu adjectivele din cea de -a doua coloană:

cireșe întinsă
haine gustoasă
prăjitură amare
câmpia zdrențuite

Alcătuiți enunțuri cu expresiile obținute.
………………………………………………………………………………………. ……………………………….. …………………
………………………………………………………………………………………. …………………………………………………..
…………………………………………………………………. ………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. …………………………………………………..
5. APLICĂ
Găsește pronumele indicate și alcătuiește propoziții cu acestea:
a) Pronume personal, persoana I, nr.plural.
b) Pronume personal de politețe, persoana III, nr.singular.
c) Pronume pe rsonal, persoana II,nr. plural.
……………………………………… ………………………………………………………………………………………. …………..
………………………………………………………………………………………. …………………………………… ……………..
6. ARGUMENTEAZĂ
Corectează greșelile din textul de mai jos și argumentează alegerile făcute :
De la bucurești, unde am urcat amîndoi și până la frumosul stațiune sinaia, unde am
coborât, apivit tot timpul pe fereastră.

61
Anexa nr.2
Numele și prenumelui elevului________________________

EVALUARE INI ȚIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A IV -A

1.Citește cu atenție textul:
,,Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu
dădeau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba
ceea: Sunt cinci degete la o mână și nu samănă unul cu altul.
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe -afară și le zice:
– Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure ca să mai adu c ceva de -a
mâncării. Dar voi încuie ți ușa după mine, ascultați unul de altul, și să nu cumva
să deschideți până ce nu -ți auzi u gândul meu.”
(……………………………… – ……………………………….. ..)
Ob. Op . O1
2. Ai recunoscut povestea? Alege varianta corectă, care ar trebui s crisă în paranteza de
sub text:
a) V. Colin – Iedul cu trei capre
b) I. Creangă – Capra cu trei iezi
c) I. Creangă – Iezișorii c rapei
Ob.Op .O1
3. Selectează și scrie din text:
*două substantive comune: ______________________________________________
* două adjective: ______________________________________________________
* două verbe: ______________________________________________________ ___
* dou ă pronume: _______________________________________________________
Ob.Op . O3

62 4. Completează enunțurile:
*Substantivul denumește …………………………………………………………………. ………………….. .
*Verbul exprimă ………………………………………………………………………… ………………………. .
*Pronumele ține locul …………………………………………………………………… …………………. …..
*Adjectivul are același …………………….. cu substantivul…………………. …………………………

Ob.Op . O2
5.Marcați prin săgeți corespondența corectă:
o capră substantiv comun, numărul singular ,gen feminin
mare verb, exprimă existența , numărul singular
era pronume personal, numărul singular
eu adjectiv, numărul singular , gen masculin

Ob.Op. O4
6.Analiza ți cuvintele scrise înclinat:
Bunica spală vasele murdare .
________________________________________________________________________
_______________________________________ _______________________________
Dumneata vei intra la spectacol.
__________________________________________ ______________________________
____________________________________________________________________
Voi ați citit opt poezii scurte.
________________________________________________________________________
____________________________________________________ ____________________
Ob.Op. O4

7. Alcătui ți propoziții î n care cuvintele date să fie partea de vorbire ceru tă :
batrân
substantiv___ ___________________________________________________________
adjectiv ____________________________________________________________

63 nouă
adjectiv _____________________________________________________________
pronume personal ____________________________ __________________________
vii
verb ___________________________________________________________________
adjectiv _________________________________________________________________
substantiv ____________________________________________________________ ___

Ob.Op. O5

Obiective opera ționale:
O1- să citească corect, cursiv și expresiv un text cunoscut ;/ I1 , I2
O2- să definească substantivul, verbul, pronumele, adjectivul ; / I4
O3- să identifice păr țile de vorbire învățate ; /I3
O4- să realizeze corect analiza gr amaticală a păr ților de vorbire , precizând categoriile
gramaticale ale acestora ; /I5, I6
O5 – să utili zeze corect păr țile de vorbire învățate în realizarea sarcinilor propuse ;/ I 7

DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ

ITEM
FOARTE BINE
BINE
SUFICENT

1/ 2 Citește corect,expresiv
textul/ recunoa ște titlul și
autorul Citește corect, expresiv
textul / recunoa ște doar titlu
, respectiv autorul Citește greoi textul /nu
recuna ște titlul și autorul

3 Selectează din tex t opt
părți de vorbire Selectează din text șase
părți de vorbire Selectează din text patru
părți de vorbire

4 Completează enun țurile c u
defini ția corectă pentru
patru părți de vorbire Completează enun țurile c u
defini ția corectă pentru
două părți de vorbire Completează enun țurile
cu defini ția corectă
pentru o parte de vorbire

5 Realizează corect
coresponde nța cuvânt – Realizează corect
corespond ența cuvânt – Realizează corect
corespond ența cuvânt –

64 analiză pentru patru
cuvinte analiză pentru două
cuvinte analiză pentru un cuvânt

6 Analizează gramatical
corect cinci păr ți de
vorbire Analize ază gramatical
corect trei părți de vorbire Analizează gramatical
corect două păr ți de
vorbire

7 Alcătuie ște corect șapte
propozi ții folosind
cuvintele date Alcătuie ște corect cinci
propozi ții folosind
cuvintele date Alcătuie ște corect două
propozi ții folosind
cuvintele date

65 Anexa nr.3
Numele și prenumelui elevului________________________

TEST DE EVALUARE
SUBSTANTIV
CLASA A IV -A

1.S ubliniază substantivele comune cu o linie și pe cele proprii cu două linii :

,,N-a mai trăit mult după aceea nici Smaranda Creangă. Mama fusese aprigă și
ageră femeie. Ea își pusese toate puterile ca să dea la învățătură pe Io n, care i se părea ei
că îi seamănă la ascuțimea înțelegerii. Cu toată împotrivirea bărbatului, hotărârea femeii
s-a împlinit.”

(,,Ion Creangă’’ – Mihail Sadoveanu)

2.Selectează numai substantivele dintre cuvintele date și scrie -le în steluța potrivită:
stilou, șapte, hartă, brumă, mândră, aleargă, gingaș, lalea, albastră, Nică, bunică, ele, vânt

3. Completează tabelul cu substan tive proprii:

Nume de localități
Nume de personalități
Nume de instituții
Titluri de căr ți Gen feminin Gen masculin Gen
neutru

66 4.Completează versurile de mai jos cu forma potrivită a substantivelor dintre paranteze și
apoi analiza ți-le :
„………………….. negru…………………. lung
Dus pe ……… …………….de ……………………
Zguduind …………………………………… tună .”

( zare, fulgere, pământuri, trăsnete, furtuni,aripă)
(George Topârceanu – Acceleratul )

5.Scrie substantive proprii pornind de la substantivele comune date:
crin: ……………………;
codru: …………………;
margaretă:…………… ..

6.Formează substantive de la cuvintele:

a privi – ………………….;
minunat – ……………….;
luminos – ……………;
a aduna – ……….. ……..

Obiective opera ționale :
O1- să idenifice substantivele comune și proprii dint -un text dat ; /I1
O2- să recunoască substantivele dintr -un șir de cuvinte ș i să le clasifice în func ție de
genul acestora ;/ I2
O3- să exemplifice cu substantive proprii pentru fiecare categorie cerută ;/ I3
O4-să analizeze sintactico -morfologic substantivele din textul dat ;/I4
O5- să identifice substantivele potrivite ;/ I5
O6- să formeze substantive pornind de la cuvintele date ;/ I6

67 DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ

ITEM FOARTE BINE BINE SUFICENT

1 Identifică t oate substantivele
din text și le subliniază
corespunzător cerinței.
Identifică substantivele din
text (cu 2 -3 omisiuni) și le
subliniază corespunzător
cerinței.
Identifică 2 -3
substantive și le
subliniază respectând
parțial cerința.

2 Integrează corect cele șase
substantive date Completează numai 2
categorii Integrează numai 2 -3
exemple

3 Schimbă categoria de număr
a substantivelor date,
realizează acordul și scrie
forma corectă de plural a
substantivelor subliniate. Schimbă categoria de
număr a substantivelor
date, realizează acordul (1 –
2 greșeli sau omisiuni), fără
forma corectă de plural a
substantivului turneu. Schimbă categoria de
număr a substantivelor
date, cu greșeli în
realizarea acordului

4 Exemplifică toate cele patru
categori i cerute Exemplifică numai două –
trei categorii sau realizează
confuzii Exemplifică numai o
categorie din cele cerute

68 Anexa n r.4
Numele și prenumelui elevului________________________

TEST DE EVALUARE
ADJECTIVUL
CLASA A IV -A

1. Subliniază cu o linie substantivele și cu două linii adjectivele din textul următor:

Am pus în bradul verde globulețe aurii, bomboane împachetate în staniol și argintiii
clopoței de la iubitul bunic. Darurile îmbietoare așteaptă sub frumosul pom. Afară răsună
colindele străvechi.

2. Scrie numărul fiecărei perechi sublineate anterior (formată din câte un substantiv și un
adjectiv) , iar apoi trece per echea la celălalt număr posibil!
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

3. Schimbă locul adjectivelor!
ramuri g roase -________________________________________________
părinții grijulii -_______________________________________________
putenicul vânt -________________________________________________
norii fumurii -_________________________________________________
brăță ri aurii -__________________________________________________
ușoara sanie -__________________________________________________

69 4. Formulează o propoziție în care să fie trei adjective!
_______________________________________________________________________ _
_____________________________________________________________________ ___

5.Completa ți pentru fiecare substantiv din interiorul triunghiului trei adjective potrivite :

ghiozdan fetiță

ploaie

6.Scrie adjectivele din paranteză la forma corectă:
Bunica spune o po veste (frumoase)……………………….. . Afară ninge cu fulgi
(mare)………………………….. Câmpia (albe)………… ………… se întinde până în
zarea (depărtate)………………………………… Steluțe(argintiu)………… apar pe
cer.

Obiective opera ționale :
O1- să recunoască adjectivele și substantivele din textul dat ;/ I 1
O2- să transforme corect numărul singular/ plural pentu fiecare perec he adjectiv –
substantiv realizând corect acordul ; / I 2
O3- să scrie corect adjectivele scimbându -le pozi ția față de substantiv ;/ I 3
O4- să alcătuiască o propozi ție care conțină trei adjective ; / I 4
O5- să găsească trei adjective pentru substantivele d ate; / I 5
O6- să realizeze corect acordul dintre adjectiv și substantiv ( număr și gen ) ;/ I 6

70
DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ

ITEM FOARTE BINE B INE SUFICENT

1 -subliniază corect toate
substantivel e și adjectivele -subliniază corect c te 6
substantive și adjective -subliniază corect câte 4
substantive și adjective

2 -scrie corect numărul
perechilor și apoi le
transformă corect -scrie corect numărul
la 5 perechi și le și
transf ormă corect -scrie corect numărul la
3 perechi și le și
transformă corect

3 -scrie corect toate
construc țiile schimbâ nd
corect locul adjectivelor -scrie corect 3
construc ții schimbâ nd
corect locul
adjectivelor -scrie corect 2 construc ții
schimbâ nd corect locul
adjectivelor

4 -formulează corect
propozi ția respectând
cerin ța -scrie o propozi ție care
are doar două adjective -scrie o propozi ție care
are doar un adjectiv

5 – găse ște adjective potrivite
pentru 3 substantivele dat e -găsește adjective
potrivite pent ru 2
substantivele date -găsește adjective
potrivite pent ru 1
substantiv

6 – realizează acordul dintre
adjective și substantive în 5
cazuri -realizează acordul
dintre adjective și
substantive în trei
cazuri – să realizeze acordul
dintre adjective și
substantive în 2 cazuri

71 Anexa nr. 5
Numele și prenumelui elevului________________________

TEST DE EVALUARE
VERBUL
CLASA A IV -A

1. Menționează formele de trecut și viitor :
Prezent Trecut Viitor
(noi) luăm
(tu) scrii
(ei, ele ) se bucură

2. Se dă textul :
“ Uriașul nu simți nimic multă vreme, dar până la urmă se trezi, și, înghiontindu -și
prietenul, îl întrebă:
– Ce te -a apucat, mă, să dai în mine ?
– Pesemne că visezi! răspunse celălalt. De unde ai mai scos -o că dau în tine?
Adormiră ei din nou și croitorașul doar atât aște pta. Țintind bine, îl pocni cu o
piatră pe celălalt uriaș.”
( Frații Grimm )
a) Subliniază și enumeră verbele :

_______________________________________________________________ _________

b) Analizează trei verbe, m enționând persoana, numărul și timpul.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________ __________________________________

c) Scrie personajele textului:

________________________________________________________________

72 3. Taie forma incorectă a verbelor :
să fii iau lom ești erea vrem voiesc
să fi ieau luăm iești era voim vreau

4. Gigel îi scrie o scrisoare bunicuței. Aceasta, pe bună dreptate, nu înțelege. Încercați
voi să o ajutați pe bunicuță, rescriind scrisoarea expediată de “istețul” Gigel.

Dragă bunică,
Îți scriu prima mea scrisoare. Este tare bucuros. Ți-ai scris tema la matematică și
acum abia așteptați să veniți Ion, vărul meu, îl știu matale, pe la mine. Veți merge
amândoi la film. Bunicul ce faceți ? Sunt sănătos? Dar Azorică, câinele meu, au mai
crescut? Abia așteptați să vii pe la matale.
Te sărută, Gigel

________________________________________________________________________
_____________________ ___________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____________________________________________________________ ___________
________________________________________________________________________
Obiective opera ționale :
O1- să construiască formele de trecut și viitor ale unor verbe date la timpul prezent ;/ I1
O2- să analizeze corect cele trei v erbe alese ;/ I2
O3- să identifice personajele din textul dat ;/I2
O3- să identifice verbele din construcțiile date ;/I3
O4- să distingă forma corectă de scriere a verbelor ;/I4
O5- să corecteze formele verbelor scrise greșit ;/ I5
O6-să transcrie corect scrisoarea ;/ I5

73 DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ

ITEM FOARTE BINE BINE SUFICENT
1 Tabel corect completat, chiar cu
mai multe forme la timpul trecut Înscrie câte o formă verbală la
trecut și viitor 3 – 4 înscrisuri sunt valabile
2
a)recunoaște și analizează 10-11
verbe
b)recunoaște personajele textului

a)recunoa ște și analizează corect
6-8 verbe
b)recunoaște două din personaje
a) re cunoa ște și analizează 4 –
5 verbe
b)recunoaște un personaj

3 Distinge în toate cazurile forma
corectă a verbelor Barează corect formele greșite în
6 perechi Minimum 4 verbe sunt
identificate adecvat
4 Corectează toate cele 11 forme
greșite ale verbe lor. Nu are greșeli
de transcriere. Corectează 8 -9 forme greșite ale
verbelor. Nu are greșeli de
transcriere. Corectează 5 -7 forme greșite
ale verbelor. Puține greșeli de
transcriere.

74 Anexa nr. 6
Numele și prenumelui elevului________________________

TEST DE EVALUARE
PRONUMELE PERSONAL
CLASA A IV -A
Se dă fragmentul:

,,Lui moș Ion Roată i se umplu din nou ochii de lacrămi și sărutând mâna lui Vodă, ca
semn de mulțămire, zise oftând:
− Dar cu rușinea ce mi -a făcut, cum rămâne, Măria ta ?
− Cu rușinea iaca așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza –Vodă, sărutându -l și pe un obraz
și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du -te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane,
că pe unde te -a scuipat dânsul, te -a sărutat domnitorul țării și s -a șters rușinea.’’
(Ion Creangă -,,Moș Ion Roată și Vodă -Cuza’’)

1 . Subliniază pronumele din fragment.

2 . Analizează toate pronumele din ultimul aline at.
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
………………………………………………………………………………………. ………….. ……………………
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
…………………………………………………………………………………. ……………………………………..
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
……………………………………………………………….. ……………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ………………………………..

3 . Înlocuiește substantivele subliniate în propoziț ii cu pronume personale potrivite:

Bătrânul avea lacrimi în ochi.

75 ………………………………………………………………………………………. ………………………………..
…………………………………………… ……………………………………………………………………………
Rușinea era cea mai dureroasă.
………………………………………………………………………………………. ………………………………. .
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
Cuza Vodă sărută amândoi obrajii moșului.
……………………………………………………………….. ……………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ………………………………..

4 . Alcătuiește:
Două propoziții î n care cuvântul ,, voi” să fie, pe rând, pronume personal și să formeze
viitorul verbului.
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
………………………………………. ………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
Două propoziții în care c uvântul ,,o” să fie, pe rând, pronume și numeral.
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
………………………………………………………….. …………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
Două propoziții în care cuvântul ,, -i” să fie, pe rând, pronume și verb.
………………………………………………………………………………………. ………………………………..
……………………………………………………………………………….. ……………………………………….
………………………………………………………………………………………. ………………………………..

5.Descoperă toate pronumele personale și de politețe din următoarea grilă:

E V O I E U E L E I
A O D U M I T A L E

76 Obiective opera ționale :
O1- să idenifice pronumele personale și personale de politețe din textul dat ;/ I1
O2- să realizeze corect analiza gramaticală a pronumelor personale ;/ I2
O3- să înlocuiască substantivele date cu pronume personale ; /I3
O4- să alcătuiască propozi ții cu valorile morfologice ale cuvintelor date ;/I4
O5- să descopere pronumele personale din grila dată ;/I5

DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ
ITEM FOARTE BINE BINE SUFICENT
1 Sublinează toate pronumele
personale din textul dat Sublinează 6 pronume
personale din textul dat Sublinează 4 pronume
personale din textul dat
2 Analizează toate pronumele
personale din text Analizează 4 pronumele
personale din text Analizează 2 pronumele
personale din text

3
Înlocuie ște 3 substantive cu
pronume personale
Înlocuie ște 2 substantive cu
pronume personale
Înlocuie ște 1 substantiv cu
pronume personal

4
Alcătuie ște 6 propoziții
folosind cuvintele date
Alcătuie ște 4 propoziții
folosind cuvintele date
Alcătuie ște 2 propoziții
folosind cuvintele date

5
Descoperă toate cele 7
pronume;
Descoperă 5 -6 pronume;
Descoperă 3 -4 pronume.

77 Anexa nr. 7
Numele și prenumelui elevului________________________

TEST DE EVALUARE
NUMERALUL
CLASA A IV -A

1. Scrie după dictare numeralele:
____ ____________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

2. Subliniază numeralele:
Clasa noastră numără douăzeci și doi de copii: doisprezece fete și opt băieți. Din
aceștia, douăzeci suntem de la începutul clasei întâi, iar doi au venit la începutul clasei a
II-a. Cu toate acestea, noi formăm un colectiv unit și împreună ne pregătim pentru ce ea
ce ne așteaptă în viață.

3. Înlocuiește spațiile libere cu numerale:

La ___________ an, Cătălin arăta ca un prințișor.
Suntem în anul _____________________________ .
Eu am __________________ ani și sunt _________________ copil din familie.
El are __ __________ mâini și ____________________ degete.
Eu stau în banca ______________________ pe rândul de la fereastră.

4. Dă câte trei exemple de numerale care arată:
– numărul – _____________________________________________________________
– ordinea – _____ _________________________________________________________

78 5. Scrie titlul a trei povești care conțin numerale:
________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________ _
_______________________________________________________________________

6. Taie forma scrisă greșit:
cinzeci – cincizeci al noolea – al nouălea o mie – omie
optișpe – optsprezece al cincilea – al cincelea a patrulea – a patra
paisprezece – patrusprezece treizeci – trei zeci clasa întâia – clasa întâi

7. Alcătuiește câte o propoziție care să conțină:
* un numeral care arată ordinea :
_______________________________________________________________________
* două nu merale care arată numărul:
_______________________________________________________________________
* câte un numeral care să arate numărul și ordinea:
________________________________________________________________________

Obiective opera ționale :
O1- să scrie corect după dictare numerale ; / I1
O2-să recunoască numeralele din textul dat ;/ I2
O3-să completează propozi țiile cu numeralele potrivite ; /I3, I4, I5
O4-să recunoască scrierea corectă a numeralelor ; / I6
O5-să alcătuiască propozi ții respectân d cein țele date ;/ I7

79 DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂ

ITEM FOARTE BINE BINE SUFICENT

1 Scrie corect după dictare 12
numerale.
Scrie corect după dictare 9
numerale. Scrie corect după dictare
6 numerale.

2 Recunoa ște în textul dat 8
numerale Recunoa ște în textul dat 6
numerale Recunoa ște în textul dat 4
numerale.

3 Completează propozi țiile cu
7 numerale Completează propozi țiile
cu 5 numerale Completează propozi țiile
cu 3 numerale

4 Scrie 6 numerale ( 3 arată
ordinea și 3 care arată
numărul) Scrie 4 numerale( 2 care
arată ordinea și 2 care arată
numărul) Scrie 2 numerale( 1 care
arată ordinea și 1 care
arată numărul)

5 Scrie 3 titlu ri de pove ști care
conțin numerale Scrie 2 titluri de pove ști
care con țin nu merale Scrie 1 titlu de poveste
care con țin numerale

6 Recunoa ște scrierea corectă
pentru 9 numerale Recunoa ște scrierea corectă
pentru 6 numerale Recunoa ște scrierea
corectă pentru 3 numerale

7 Alcătuie ște corect 3
propozi ții folosind
numeralele corespunzătoare Alcătuie ște corect 2
propozi ții folosind
numeralele corespunzătoare Alcătuie ște corect 1
propozi ție folosind
numeralele
corespunzătoare

80 Anexa nr. 8
Numele și prenumelui elevului________________________

EVALUARE FINALĂ
L IMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A IV -A

1. Analizeaz ă păr țile de vorbire subliniate :
Iepurele avea doi galbeni . Într -o toamnă el pornise spre un iarmar oc. Începuseră
ploile de toamnă. Vântul împrăștia frunzele pe poteci. Frigul prinse să -l strângă de
picioare. El își înfundă palăria veche peste urechi. Mai spre seară se întâlni cu ogarul.
Ogarul era gras , voinic, îmbrăcat într -o șubă călduroasă .
iepurele=…………………………… …………………………………………………………………….…………
doi=…………………………………………………………………………………… ………………………..……
pornise=……………………… ……………………………………………………………..…………………….
împrăștia=……………………………………………………………………………… …………………………
el=…………………………………….. ……………………………………………………….…………………..
pălăria=……………………………………………………………………………….. …………………………..
veche=………………………………………… ……………………………………………………………………
călduroasă=………………………………………………………………………….………… …………………
Ob.Op. O1
2. Alcătui ți propoziții în care verbul a citi să fie folosit respectând cerin țele:
persoanaI, numărul plural , timpul prezent
_______________________________________________________________ _________
persoana a II -a, numărul singular , timpul viitor
________________________________________________________________________
persoana a III – a, numărul plural , timpul trecut
________________________________________________________________________
Ob.Op. O2

3. Sublinia ți substanti vele proprii din textul următor , încercui ți substantivele comune :

81 Mioara și Gina sunt surori. Ele iubesc mult școala, dar acum aște aptă cu nerăbdare
vacanța de Crăciun , ca să plece la bu nici, în comuna Chețani. Doresc să își revadă
bunicii, dar și animalele: pe Joiana, pe Miaunica, pe Azorel și iepurașii.
Ob.Op. O3
4. Încercui ți ver bele alcătuite numai din vocale :
sare, ei, iei, poartă, au, iau, are , ia, vine, ea, ară , cuminte , aluat , mine, merg
Ob.Op. O5
5. Subli niază expresile scrise corect (substantiv -adjectiv) :
carte frumoasă, silitorul elev , mame fericite , fetiță veselă, curate haină.
Ob.Op. O5
6. În propozi țiile de mai jos cuvintele subliniate sunt :
a)Cloșca are nouă puișori. Răspuns: a)……………………
b) Nouă ne place înghețata. b)……………………
c)Anca are o rochiță nouă. c)………………….
7. Sublinia ți numeralele scrise corect :
paisprezece, șaizeci și trei, optsprezece, opt sute, treimiidoi, patru zeci, o sută
cincizeci, cincisprezece, șasezec i, patrusprezece , optisprezece

Ob.Op. O5

8. Găsi ți și colorați cu o culoare deschisă verbele la persoana I :
vine, lucrez, am plecat, vin, sare, voi veni, se joacă, port, vii , suntem, plantăm, cânt.
Ob.Op. O5
9. Transforma ți propozițiile simple în propoziții dezvoltate :
Motanul fuge. → _________________________________________________
Soarele apune. → _________________________________________________
Elevul scrie. → _________________________________________________
Ob.Op. O6
10. Găsi ți câte două adje ctive pentru fiecare substantiv , alcătui ți apoi propoziții cu ele :
a. drumuri __________________ _______________________
b. amintire __________________ _______________________

82 c. mama ____________________ _______________________
________________________________________ ________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Ob.Op. O2
11. Transforma ți verbele date în substantive :
Exemplu: a mânca → mâncare

VERB SUBSTANTIV
a vorbi
a câștiga
a cânta

Ob.Op. O4

Obiective opera ționale:
O1 – să analizeze sintactico -morfologic cuvintele subliniate din text ;/ I 1
O2 – să utilizeze cor ect păr țile de vorbire învățate în exercițiile date ; /I 2, I 10
O3 – să identifice păr țile de vorbire învățate ;/ I 3, I 6
O4 – să recunoască valoarea morfologică a cuvintelor date ;/I 6
O5 – să recunoască scrierea corectă a părților de vorb ire învățate ; /I 4, I 5, I 7, I 8
O6 – să transforme propozițiile simple în propoziții dezvoltate ; / I 9

.

83 DESC RIPTORI DE PE RFORMAN ȚĂ

ITEM
FOARTE BINE
BINE
SUFICEN T
1 Analizează corect opt
părți de vorbire învățate Analizează corect șase părți
de vorbire învă țate Analizează corect patru
părți de vorbire învățate

2 Alcătuie ște trei propoziții
cu verbul a citi respectând
cerin țele date Alcătuie ște do uă propozi ții
cu verbul a citi , respectând
cerin țele date Alcătuie ște o propoziție
cu verbul a citi, respectând
cerin țele date

3 Recunoa ște 15substantive
(7-substantive proprii/ 8
substantive comune) Recunoa ște10substantive
(5-substantive proprii/5
substantive comune) Recunoa ște5substantive
(2-substantive proprii/ 3
substantive comune)
4 Recunoa ște 4 verbe Recunoa ște 2 verbe Recunoa ște 1 verb

5 Descoperă 3 expresii
scrise corect Descoperă 2 expresii scrise
corect Descoperă 1 expr esie
scrisă corect
6 Descoperă 3 răspunsuri
corect Descoperă 2 răspunsuri
corect Descoperă 1 răspuns
corect
7 Recunoa ște 6 numerale
scrise corect Recunoa ște 4 numerale
scrise corect Recunoa ște 2 numerale
scrise corect
8 Descoperă 8 verbe Descoperă 6 verbe Descoperă 4 verbe

9 Transformă corect 3
propozi ții simple în
propozi ții dezvoltate Transformă corect 2
propozi ții simple în
propozi ții dezvoltate Transformă corect 1
propozi ție simplă în
propozi ție dezvoltată

10 Găse ște câte 2 adjective
corespunzătoare pentru 3
substantive și alcătuiește
propozi ții Găse ște câte 2 adjective
corespunzătoare pentru
2substantive și alcătuiește
propozi ții
Găse ște câte 2 adjective
corespunzătoare pentru 1
substantive și alcătuiește
propozi ții
11 Transformă corect 3
verbe în substantive Transformă corect 2 verbe
în substantive Transformă corect 1 verb
în substantiv

84
Declarație de autenticitate,

Subsemnata, Mican Cornelia Alina căsătorită Mo ț, profesor pentru
învățământul primar în cadrul Școlii Gimnaziale Găvojdia, înscrisă la examenul de
acordare a gradului didactic I, seria 2017 – 2019, declar pe propria răspundere
următoarel e:
a) lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale subsemnatei;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Mican (Mo ț ) Cornelia Alina